Tema:Familia.

Psihologia raportului dintre

familie si infractiuni comise de copii.

Planul:
1.Aspecte psihologice privind delicventa juvenila.
2.Modele educationale din familie si comportament deviant
3.Familii dezorganizate.
4.Climat familial conflictual
4.1. Climatul familial hiperpermisiv
5.Aspecte psihologice privind profilaxia comportamentului deviant al minorilor.
6.Concurs.
7.Bibliografia

1.Aspecte psihologice privind delicventa juvenila.

Prima problema care se ridica privind delicventa juvenila este legata de necesitatea
utilizarii acestui termen in loc de alti termini consacrati juridic si folositi pentru
adulti care incalca normele juridico-penale.Acest termen provine de la cuvintul
francez delinquance juvenile care la rindul lui se origineaza in latinescu delinguere
juvenis si el desemneaza ansamblul abaterilor si incalcarilor de norme
sociale,sanctionate juridic savirsite de minorii pina la 18 ani.
Desigur este absolute necesar sa diferentiem in cadrul categoriei largi de minori
citeva subcategorii distinctive facuta clar de catre sistemul nostrum juridic.Astfel
minorii pina la virsta de 14 ani nu raspund penal chiar daca ei comit infractiuni.Cei
cu virsta intre 14 si 16 ani raspund juridic limitat numai daca se stabileste existent
discernamintului la expertiza medico-legala psihiatrica.In sfirsit minoriicu virsta
intre 16 si 18 aniraspund in fata legii avind discernamint.Cu toate acestea modul de
sanctionare si mai ales cel de executare a pedepselor se deosebesc de cele folosite
pentru infractorii adulti.
In toate cele 3 perioade de virsta deci pina la 18 ani persoana nu are virsta legala a
persoanei adulte de aceea ea trebuie sa fie tratata mai mult ca delincventa decit ca
pe o personalitate criminal.Motivul principal il constitue imposibilitatea asumarii
responsabilitatii depline precum in cazul adultului.Intre copil si adult sint o
multime de deosebiri,dintre care cele mai importante sint urmatoarele:
-copii parcurg citeva stagii ale dezvoltarii care sunt diferite calitativ,aceste stagii
sau etape manifesta tendinta de a amina intrarea in perioada maturitatii pina la 20
de ani si chiar mai tirziu.
-pe tot parcursul acestor stagii sau perioade copii prezinta caracteristici mai ales de
ordin calitativ total diferite de adulti:in timp ce adultii muncesc si sint responsabili
copii se joaca mai mult si sunt iresponsabili;adultii sint mai rationali si mai
controlati in timp ce copii sunt mai emotivi si mai irationali ect.
-pina la deplina maturizare fizica,morala,emotional si a deprinderilor rationale
locul potrivit pentru copii este in casa parinteasca,in scoala,impreuna cu colegii
siin locurile speciale pentru recreere.
La fel ca si in cazul infractorului adult cei care sau ocupat de studiul conduitei
delicvente a minorului au ajuns la evidentierea unui profil psihologic al acestuia:
a)inclinatia catre agresivitate fie latent fie manifestata ce este bazata pe un fond de
ostilitate de negare a valorilor socialmente acceptate;

b)instabilitatea emotionala generate de carente educationale si in ultima instanta de

fragilitatea eului;
c)inadaptarea sociala provenita din exacerbarea sentimentului de insecuritate pe
care individual cauta sal suprime,de exemplu prin schimbarea deasa a domiciliului
sau vagabondaj ori prin evitarea formelor organizate de viata si activitate;
d)duplicitatea conduitei manifestata in discordanta dintre doua planuri:unul cel al
comportamentului tainic intim in care se prepara infractiunea si celalalt nivelul
comportamental de reletie cu societatea prin care isi trateaza de cele mai multe ori
infractiunea;
e)dezechilibru existential exprimat prinpatimi,vicii,perversiuni,irosire aburda a
banilor.
O interesanta clasificare a delincventei juvenile o realizeaza Wattenberg:
-reactia hipercinetica specifica copiilor ce prezinta afectiuni neurologice minime;
-reactia de retragere ce poate sa apara atunci cind copilului I se ofera prea putina
satisfactie:aceasta situatie este specifica copilului cu parinti ce adopta in raport cu
ei o conduit neadecvata;
-reactia superanxioasa tinde sa apara in mod particular in clasa de mijloc in
familiile deosebit de ambitioase in plan educational in care copii sunt solicitati sa
realizeze achizitii comportamentale in baza unor inalte standarte impuse;
-reactia agresiva nesocializata tinde sa apara in cazul respingerii parentale cuplata
cu superprotectia parental;
-reactia de fuga,de evadare tinde sa apara ca o reactie la respingerea parentala
integral;
-reactia grupului delicvent tinde sa apara ca rezultat al rebeliunii de grup din anii
adolescentei,in absenta supravegherii parentale si mai ales a celei paterne.

2.Modele educationale din familie si comportament deviant

Una din cele mai importante funcii ale familiei consta in a educarea si formarea
tinerilor in vederea integrarii lor optime in viata si activitatea sociala.Aici in cadrul
grupului familial parintii exercita direct sau indirect influente educationalformative asupra propriilor lor copii.Cuplul conjugal prin intreg sistemul sau de
acte comportamentale constitue un veritabil model social care fiind de altfel primul
in ordinea influentelor din partea modelelor social existente are o influenta
hotarirtoare asupra copiilor privind formarea conceptiei lor despre viata a modului
de comportare si relationare in raport cu diferite norme si valori sociale.Pe de alta
parte parintii exercita influente educational modelatorii in cadrul familiei si in mod
direct in baza unei anumite strategii educationale,folosind mai mult sau mai putin
sistematic si organizat anumite metode si tehnici educationale.Deoarece cercetarile
de psihologie si pedagogie au demonstrate ca mai ales in primii anii de viata se pun
bazele unor importante componente de personalitate apare destul de necesar ca
educatia in families a se desfasoare in mod unitar pe baza unui ansamblu de
principii psiho-pedagogice si a unei metodologii clar conturate.In aceasta privinta
constatam ca desi sau elaborate multe lucrari sau organizat si desfasurat ample
actiuni cu parintii in vederea instruirii lor pentru ca influentele educative exercitate
asupra copiilor sa corespunda cerintelor si exigentelor sociale.
Climatul educational familial este o formatiune psihosociala complexa cuprizind
ansamblu de stari psihice moduri de relationare interpersonal atitudini ce
caracterizeaza grupul familial o perioada mai mare de timp.Asadar climatul
educational familial poate fi analizat dupa mai multi indicatori,cei mai important
fiind urmatorii:
-modul de raportare interpersonal a parintilor (nivelul de apropiere si
intelegere,acordul sau dezacordul in legatura cu diferite probleme);
-sistemulde atitudini parentale in raport cu diferite norme si valori sociale;
-modul in care este perceput si considerat copilul;
-modul de manifestare a autoritatii parintesti;
-gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor;
-dinamica aparitiei unor stari tensionale si conflictuale;
-modul de aplicare a recompenselor si sanctiunilor;
-gradul de deschidere si sinceritate al copilului in raport cu parintii;

3.Familii dezorganizate.
Mult timp sa crezut ca familia dezorganizata constitue cauza aproape sigura a
comportamentului deviant aceasta convingere fiind sustinuta si de catre diverse
statistici care arata ca un numar mai mare de delincventi provin din aceasta
categorie de familii in jur de 80%.In ultimul timp insa un asemenaea punct de
vedere a fost deposit considerindu-se ca de fapt in cazul familiilor dezorganizate
nu structura familiei ca atare se face vinovata de aparitia conduitelor deviante ci
marile ei lipsuri:carenta familiei incapacitatea sa psihologica,pedagogica si morala.
Ce este de fapt familia dezorganizata?Este familia care isi pierde integritatea ca
urmare a separarii parintilor datorita unor motive precum:desfacerea casatoriei prin
divort,decesul unuia din parinti.
Goode realizeaza urmatoarea clasificare a familiilor dezorganizate:
-familia incomplet unita sau nelegitima;
-familia dezmembrata prin indepartarea unuia dintre soti ca urmare a:
anularii,separarii divortului sau parasirii;
-familia tip in cadrul careia partenerii traiesc impreuna insa interrelationarea si
intercomunicarea sint realizate minimal;
-familia in criza datorita unor cauze ce determina absenta temporara sau
permanenta a unuia dintre soti:deces,inchisoarea,inundatii;
Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca in mare masura,atmosfera din
familiile dezorganizate,lipsa autoritatii parintesti,a controlului precum si a
afectiunii acestora,ca urmare a divortului iau determinat pe copii la adoptarea unor
acte asociale si antisocial.Astfel divortul care duce la dezorganizarea familiei poate
contura serioase tulburari affective si tlburari comportamentale ce conduc la
neadaptarea sociala.Unii autori analizind viata unor mari criminali prezentata de
acestia prin autoanaliza au ajuns sa evidentieze ca principala sursa a agresivitatii
infractorilor modelele comportamentale intilnite in familia dezorganizata de
apartenenta.Iata spre exemplu ce relateaza unul dintre acesti infractori:La mine
viata si violent erau unul si acelasi lucru;am invatat inca din copilarie ca oamenii
trebuie sa se trateze brutal,vazindu-l pe tatal meu brutalizind-o pe mama iar mama
la rindul ei brutalizindu-ne pe fratii mei sip e mine.Am inteles inca de atunci ca
acesta este limbajul normal prin care se inteleg oamenii s imam mirat ori de cite ori
am intilnit in viata mea oameni care nu mau atacat si care nu au fost violent cu
mine.

4.Climat familial conflictual

Exista unele familii care desi sint organizate se caracterizeaza prin accentuate stari
conflicuale care pot fi de intensitate diferita si se pot intinde pe perioade diferite de
timp.Anumite cupluri cu parteneri anormali din punct de vedere psihic evolueaza
dupa un model interactional conflicual pathogen ceea ce in decursul timpului
faciliteaza dezvoltarea reactiilor si comportamentelor nevrotice si psihopatice la
unul sau la ambii parteneri constituind o sursa de stress psihopatogen continuu
pentru toti membrii familiei.Interesant este faptul ca in cazul parintilor
hiperautoritari acestia opereaza cu anumite imagini asupra copiilor defavorabile
acestora si care ii influenteaza in sens negative in activitatea lor educational.
Berkowitz arata ca un copil care se simte fustrat de dragostea paterna se simte
respins de tatal sau si care adesea este chiar maltratat de acesta va invata modul de
a reactiona agresiv dar obiectul agresivitatii sale va fi nu numai persoana tatalui
sau ci toti detinatorii autoritatii scolare,ai ordinii publice.
Climatul familial hiperpermisiv creeaza in mod exagerat conditii de aparare a
copilului impotriva pericolelor si prejudiciilor.Parintii depun mari eforturi de a
proteja copilulu de al menaja intr-o maniera exagerata grija si activitatea
parinteasca constituind o sfera protectoare cu pereti multipli prin care el nu mai
poate singur sa iasa catre lume pentru asi incerca propriile forte.

5.Aspecte psihologice privind profilaxia comportamentului deviant al

minorilor.
Dat fiind caracterul multideterminat al delicventei juvenile activitatea profilactica
sau preventiva presupune luarea unor masuri de interventie din partea factorilor
sociali si sociali-educationali care sa inlature cauzele si conditiile ce duc la
adoptarea unor conduite delincvente.Asa dupa cum sa putut constata delincventii
minori prezinta un tablou comportamental specific care consta de fapt in
obiectivarea unei structuri de personalitate dezarmonice neechilibrate cu o serie de
componente serios afectate.
Cauzele delincventei juvenile sint multiple si cu cit numarul celor care actioneaza
convergent asupra copilului este mai mare cu atit sansele aparitiei conduitei
delicvente sint mai mari.Daca in cadrul unei familii sint prezente din plin si
agresivitatea si alcoolismul si promiscuitatea morala si sexuala este foarte putin
probabil ca un copil crescut aici sa nu cada victima delincventei.

6.Concluzie
Care sunt infraciunile cel mai des svrite de minorii din RM: Structura
delincvenei juvenile indic o dinamic relativ constant pe parcursul
ultimilor 5 ani. Potrivit unui studiu a Procuraturii Generale, circa 80-85 la
sut din infraciunile comise de minori sunt cele patrimoniale. ntr-un numr
mai mic, dar se comit de ctre minori i infraciuni contra vieii i sntii
persoanei, infraciuni privind ordinea public, violuri si altele, transmite
Curentul.md. n anul 2013, n privina minorilor au fost pornite 2143 urmriri
penale. Cercetrile au fost terminate n 1776 cauze n privina a 2037 infraciuni
comise de minori. n instana de judecat cu rechizitoriu au fost trimise 790 cauze
penale viznd comiterea a 1015 infraciuni, n 2 cauze s-a dispus suspendarea
condiionat a urmririi penale, iar n 984 cauze penale n privina 1020 infraciuni
urmrirea penal a fost ncetat.
Analiza situaiei privind asigurarea proteciei copilului mpotriva infraciunilor
constat indici statistici n scdere viznd numrul copiilor victime ale infraciunii.
n anul 2013 victime ale infraciunilor au fost 892 copii, n timp ce n 2012, fa de
copii au fost comise 1319 infraciuni.
n pofida aciunilor ntreprinse de autoriti, se atest o anumit cretere a
numrului copiilor victime ale abuzului sexual n familie: n 2013 copiii au fost
abuzai sexual n familie n 33 cazuri, cu 8 cazuri mai mult dect n 2012.
Numrul de infraciuni comise de ctre minori sau cu implicarea acestora este n
cretere. Potrivit organelor de drept, n primele 9 luni, n municipiul Chiinu,
numrul acestora a crescut cu aproximativ 10%, fa de aceeai perioad a anului
trecut. Cele mai multe sunt furturi, jafuri i tlhrii, inclusiv au avut loc 4 omoruri.

7.Bibliografia:
1.Aliona Bivol Psihologia si pedagogia juridicalChisinau 2010
2.Nicolae Mitrofan Psihologie judiciara
3.Sfetlana Rusnac Psihologia dreptului