Sunteți pe pagina 1din 3

Traditii in Romania si Franta

Traditii din Romania


Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decat stravechile sale
traditii si obiceiuri. Calatorul vestic va fi surprins sa descopere in Romania un loc plin de
legende, mituri si traditii pastrate de-a lungul secolelor. Aici, diferite momente ale anului,
sarbatorile religioase - culesul, secerisul - sunt sarbatorite cu mare bucurie prin festivaluri si
petreceri.
De Craciun si Revelion, copiii and tinerii merg din casa in casa cantand colinde. In unele regiuni,
ei danseaza purtand masti populare si strigand uraturi. In schimb, primesc fructe si placinte. Cele
mai cunoscute colinde sunt Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra.
Boboteaza (6 Ianuarie) si Sfantul Ioan (7 Ianuarie) marcheaza prima saptamana din Ianuarie. Este
momentul in care romanii merg la biserica pentru a lua din apa sfanta utilizata pentru vindecare si
purificare. In localitatile din lungul raurilor, tinerii se intrec pentru a aduce inapoi pe tarm crucea
aruncata de preoti in apa inghetata. Aceia care reusesc se vor bucura de belsug. Este momentul in
care apele sunt considerate sfinte si de aceea femeile nu spala in urmatoarele opt zile.
Martisorul (1 Martie) este sarbatoarea sperantei, optimismului si credintei intr-un viitor tot mai
bun, an de an. In aceasta perioada, din contrastul dintre frig si razele soarelui, dintre intuneric si
lumina, viata si primavara renasc victorioase. Simbolul acestei sarbatori este un snur alb-rosu cu
o amuleta (moneda sau pandativ) pe care parintii obisnuiau sa il lege la mana copiilor si pe care
baietii il ofera fetelor in semn de noroc si sanatate. In Dobrogea, martisorul este purtat pana la
sosirea berzelor, dupa care este aruncat pe usi, ferestre sau pe coarnele animalelor, pentru a
alunga spiritele rele si a invoca viata.
Pastele este sarbatoarea pe care romanii o vor asocia mereu cu ciocnitul oualelor rosii. Legenda
spune ca, dupa ce Isus a fost crucificat, preotii farisei au sarbatorit printr-un banchet. Unul dintre
ei a spus: "Cand cocosul pe care-l mancam va invia din morti si ouale fierte se vor colora in rosu,
doar atunci va invia Isus din morti." Nici nu a terminat bine de spus acestea ca ouale s-au colorat
in rosu si cocosul a inceput sa dea din aripi. Acum, la sarbatoarea Pastelui, ouale rosii se ciocnesc
dupa un ritual specific: persoana mai in varsta ciocneste varful oului sau de varful oului unui
comesean spunand: "Hristos a inviat!", celalalt raspunzand: "Adevarat ca a inviat!" In prima zi de
Paste, de obicei se imbraca haine noi, ca un semn de reinnoire a trupului si a sufletului.
Masa este un prilej de reunire a familiei si se compune, in afara de ouale rosii, din branza de
burduf, ridichi si salata verde, friptura de miel si placinta cu branza dulce.
Sfantul Nicolae
Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, att de asteptata de copii, a Sfntului Nicolae. Cti dintre noi
nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu' a lasat ceva in
ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamntenit
mai mult la oras.
Impodobirea bradului Pomul de Craciun,asa cum il cunoastem noi astazi,decorat cu globuri in
care se reflecta lumina scantaietoare a lumanarilor sau a instalatiei electrice,nu a fost din
totdeauna impodobit astfel.Desi in Europa originea sa precrestina nu mai e contestata de

nimeni,parerile raman totusi impartite:unii vad in el o reprezentare a ,,arborelui lumii,altii il


considera o referire directa la ,,arborele Paradisului,ipodobit cu mere de un rosu aprins,care
amintesc de pacatele comise de primii oameni,inaintea de alungarea lor din Rai.
Traditii din Franta
Pastele
O alta traditie pascala importanta pentru francezi este denumita Clopotele zburatoare. Catolicii
francezi cred ca in Vinerea Mare toate clopetele bisericilor zboara la Vatican, purtand cu ele
durerea celor care au jelit crucificarea Domnului Isus Hristos. Clopotele zburatoare se intorc in
prima zi de Paste aducand o multime de oua de ciocolata. Respectand aceasta traditie, in Franta
clopotele bisericilor nu mai bat din Vinerea Mare si pana in prima zi de Paste.
Un alt obicei francez consta intr-un concurs de rostogolire a unor oua crude pe o panta. Oul care
nu se spargea este considerat Oul victorios si simboliza piatra care a fost data la o parte de la
mormantul lui Isus Hristos. In ceea ce-i priveste pe copii, acestia se implica intrun joc in care
arunca ouale in aer. Primul care a scapat oul, a pierdut concursul.
Carnavalul de la Nisa
Pentru 2 saptamani Carnavalul de la Nisa atrage turisti din toata lumea pe Riviera Franceza
pentru parade, artificii, spectacole de teatru, muzica live si alte spectacole. Peste 1 milion de
oameni se strang in Nisa in timpul Carnavalului pentru a urmari paradele de flori si dansurile.
Cea mai mare parte a evenimentelor au loc pe Promenade des Anglais, care se intinde de-a lungul
tarmului.
Cea mai acceptata definitie pentru Carnaval porneste de la carne levare (lat. renuntare la
carne), care a inceput sa fie folosita inainte de Evul Mediu, cand locuitorii din Nisa, inainte de a
incepe sa posteasca cele 40 de zile dinainte de Paste, se bucurau de preparatele bogate specifice
acestei regiuni din Franta. In Franta medievala, locuitorii orasului sarbatoreau viata si excesele
printr-un fel de sarbatoare a indestularii in saptamanile de dinainte de Postul Pastelui. In cursul
acestor saptamani de sarbatoare, toate excesele erau premise si acceptate. Deasemenea in aceste
saptamani, oricine putea sa glumeasca pe seama celorlalti ascuns in spatele unei masti.
Pana in secolul al 18-lea, balurile mascate erau prezente la Carnaval in ceea ce este acum Vechea
Nisa. In curand toate aceste excese au ajuns sa fie controlate de Abbs des Fous (Calugarii
Nebunilor), numiti de cler pentru a supraveghea populatia. Festivitatile de Carnaval au fost
intrerupte doar de cateva ori mai ales in timpul marilor evenimente politice si militare cum ar fi
Revolutia Franceza sau Primul Imperiu Napoleonian.
Pana in 1872, sarbatorirea Carnavalului era restrictionata numai la strazile din Nisa. In 1873
Andriot Satone de Nice a fondat Comitetul Festivalului responsabil cu organizarea si cresterea
amplorii evenimentului sub patronatul municipalitatii. Astfel, pe 23 Februarie 1873, Maiestatea
Sa Regele I al Carnavalului a intrat in orasul sau dand nastere carnavalului modern.
In prima zi a Carnavalului, Regele ales al Carnavalului soseste in Place Massna cu mare pompa,
insotit de patrecareti care urla asurzitor. Spectatorii nu se pot abtine de la a fi atrasi in colectivul
cu o voiosie contagioasa! Conform traditiilor Carnavalului, in timpul domniei efemere a regelui,
nebunia nu va cunoaste limite, originalitatea si exuberanta sunt bine venite si sarbatorite!
In prima duminica a Carnavalului, la parade iau parte cel putin 20 de care alegorice si pana la 500
mascarici. In ultima zi a Carnavalului (Mardi Gras) se desfasoara o parada de lumini colorate pe
strazile orasului si focurile de artificii.

Bataliile Florilor - Les Batailles de Fleurs


La malul marii, pe Promenade des Anglais, a fost organizata prima Batalie a Florilor in 1876.
Rapid, timidele schimburi de flori intre echipajele decorate ale bogatilor veniti in vacanta de iarna
au devenit un spectacol cu prestigiu, parte a Carnavalului.
Astazi, Batalia Florilor este o adevarata parada din numeroase care impodobite cu foarte multe
flori proaspete. Este nevoie de 4-5.000 de fire pentru a putea acoperi unul dintre carele de 7 metri
lungime si 2 latime. Conceperea lor este o adevarata arta, fiecare floare fiind special aleasa pentru
a realize un mosaic parfumat unic. Mimoza, simbolul orasului Nisa, ocupa un loc special in
cadrul acestor batalii.
Craciunul
Pe vremurii in Franta , Sf Nicolae aducea cadouri micutilor in ziua de 6 decembrie. In ceam mai
mare parte a Frantei, Mos Craciun i-a luat locul lui Mos Nicolae.
Mos Craciun vine in casele francezilor in noaptea de 24 decembrie si pune cadouri in ghetute.
Puntctul culminant al mesei de craciun pentru francezi este traditionala Buche de Noel , o
prajitura de ciocolata sub forma de buturuga.