Liceul tehnoogic Gh.

K Constantinescu Braila
Aria curriculara: Tehnologii
Domeniul: Agricultura
Specializarea : Maistru Agronom
Anul II de studiu
An scolar 2014-2015
Modulul III-Elemente de protectia plantelor

TEMA 16 -BOLILE LEGUMINOASELOR

PENTRU BOABE2.
Mozaicul comun al fasolei Bean common mosaic virus
Boala este rspndit n toate trile cultivatoare de fasole. Pagubele variaz n
functie de rezistenta soiurilor si liniilor ntre 5 85 % din productie ( Marinescu Gh.
Si col., 1986).
Simptome. Manifestarea mozaicului comun variaz mult, n functie de varietate,
de faza de dezvoltare a plantelor n momentul infectiei si de conditiile de mediu. La
atac slab apar numai pete de decolorare verzi glbui care alterneaz cu tesut de
culoare verde si d limbului un aspect de mozaic. La cultivarele sensibile, frunzele
noi, care cresc dup infectie, rmn mai mici, au foliolele gofrate, cu pete galbene sau
verde deschis.
Frunzele care erau dezvoltate n momentul infectiei nu prezint modificri. Plantele
provenite din seminte infectate sunt clorozate, rmn mici, formeaz psti putine,
deformate, de dimensiuni mici. Pe psti, uneori, apar pete verzui nchis sau pete
verzi pe fond clorotic.
Boala este favorizat de temperatura cuprins ntre 20 si 28 oC. La temperature sub 18
oC si peste 28 oC, simptomele bolii devin mai putin evidente. Dac temperature
depseste limita maxim, la cultivarele sensibile apar necroze generalizate, mai ales la
baza tulpinii si pe rdcini, urmate rapid de ofilirea brusc a plantelor.
Agentul patogen. Este un virus sub form de bastonas de 750 x 15 nm. Virusul este
inactivat la o temperatur de 58 oC n 10 minute, sau prin tratare cu alcool etilic 50 o.
Dilutia limit este de 1:1000. Poate rezista 3 luni n frunzele uscate.
Epidemiologie. Rspndirea virusului n cursul perioadei de vegetatie este n mod
nepersistent, fiind asigurat de diferite specii de homoptere din familia Aphididae cum
ar fi: Aphis fabae, Myzus persicae, Acyrtosiphon pisum, Macrosyphon pisum etc.
Transmiterea de la un an la altul se face prin seminte n proportie de 90%.
n afar de fasole acest virus mai poate ataca si alte plante cum ar fi: mazrea,

bobul, lupinul, trifoiul etc. Nu atac soia.

Prevenire si combatere. Se recomand folosirea de smnt sntoas, liber de virus
si cultivarea de soiuri rezistente. Culturile semincere de fasole vor fi purificate cu
mare atentie pentru eliminarea plantelor cu simptome de virus si vor fi amplasate la
distante mai mari de 500 m de alte culturi de leguminoase care pot fi gazde ale
virusului. Semnatul la nceputul epocii optime reduce riscul de aparitie al bolii
deoarece plantele pot nflori mai nainte de zborul n mas al afidelor.
Arsura comun a fasolei Xanthomonas campestris p.v. phaseoli
Boala este rspndit n toate rile cultivatoare de fasole, produce pagube
nsemnate, ajungnd uneori pn la compromiterea ntregii culturi (V. Severin si
colab.)
Simptome. Boala se manifest pe toate organele aeriene n tot timpul perioadei de
vegetatie. Primele simptome apar pe cotiledoane, sub forma unor pete galbene
brune, adncite, cu un exudat la suprafat pe vreme umed. Pe frunze, de obicei n
iunie, apar pete hidrozate, cu exudat vizibil numai pe vreme umed. La scurt timp,
petele se extind, devin colturoase, de 1 2 cm diametru, tesuturile se brunific, fiind
mrginite de o band galben (halo) de 2 5 mm ltime. Pe tulpini apar pete brune
roscate, sub form de dungi alungite, dispuse de-a lungul tulpinii. Aceste pete iau
form de inele n dreptul nodurilor, portiune n care tulpina se poate rupe cu usurint.
Pstile atacate prezint la nceput pete mici, de culoare verde nchis, hidrozate, cu
un exudat galben. Exudatul apare ca niste solzi mici pergamentosi. Petele se extind, se
adncesc, devin verzi mslinii, apoi brunii, bine conturate de o margine fin, brun
roscat. Boabele pot fi infectate att local de bacteriile care strbat tegumentul pstii,
ct si sistemic de bacteriile care circul prin vasele conductoare. Boabele infectate
local prezint pete galbene, cu margine difuz si tegumentul zbrcit n portiunea
atacat. Boabele infectate sistemic prezint o pat galben n regiunea hilului. Cele
mai multe boabe infectate putrezesc n cursul germinatiei.
Agentul patogen. Xanthomonas campestris pv. phaseoli .
Bacteria are form[ de bastonas, de 0,5 3 x 0,3 1,4 m, frecvent cu un cil polar,
rar cu mai multi. Pe agar nutritiv formeaz colonii galbene.
Epidemiologie. Temperatura letal a bacteriei este de 50 oC. Are o mare rezistent la
uscciune, pstrndu-si viabilitatea 4 5 luni. De la un an la altul bacteria se transmite
prin seminte n care poate supravietui 30 de luni si prin resturile de plante bolnave. n
timpul vegetatiei bacteria se rspndeste prin picturile de ploaie si prin vnt.
Dintr-un sigur focar prezent ntr-un bob infectat, n conditii favorabile bolii, pot fi
infectate plante pe o suprafat de 200 mp Boala este favorizat de temperaturi ntre 25
si 30 oC si de umiditate ridicat. Rizosfera plantelor de gru creeaz conditii
favorabile pentru nmultirea bacteriei, n timp ce rizosfera orzului inhib dezvoltarea
ei.
Prevenire si combatere. Se recomand folosirea de smnt sntoas, tratat cu

Mancozeb 800 2 kg/ton sau cu amestec de Dithane M45 + Tiradin 70 PUS 2

kg/ton 1:1. Se va respecta o rotatie de 3 4 ani si nu se va semna dup gru care
succeed fasolei. O atentie deosebit trebuie acordat loturilor semincere care vor fi
amplasate la cel putin 500 de m de alte culturi de fasole. Suprafata loturilor semincere
nu va depsi 2 ha sau se vor nfiinta culise de porumb. Combaterea buruienilor se va
executa prin erbicidare evitndu-se pe ct posibil un numr mare de prasile. Nu se va
intra n cultur atunci cnd foliajul plantelor este umed. n timpul vegetatiei se vor
aplica tratamente cu hidroxid de Cu 0,15 %, cupru metalic sau zeam bordolez 0,8
%. Primul tratament se aplic imediat dup rsrirea plantelor, pn la aparitia primei
frunze trifoliate, al doilea nainte de nflorire, al treilea spre sfrsitul nfloririi si
tratamentele 4 si 5 la intervale de 7 10 zile dup terminarea nfloririi. Se impune
depistarea ct mai de timpuriu a focarelor izolate si distrugerea lor prin stropire cu
sulfat de Cu 3 %. Culturile semnicere pe ct posibil nu se vor iriga prin aspersie.
Micoze
Antracnoza Colletotrichum lindemuthianum
Boala este cunoscut n Europa din anul 1875, fiind mai pgubitoare n zonele mai
umede. n tara noastr a fost semnalat n 1928 de Tr. Svulescu si col. fiind mai
frecvent n zonele mai umede ale trii.
Simptome. Boala se manifest n toate fazele de vegetatie, pe toate organelle plantei:
cotiledoane, frunzele adevrate, psti si tulpini. Pe cotiledoane, imediat dup rsrire,
apar leziuni circulare sau alungite, de culoare brun negricioas, adncite n tesuturi
care n conditii favorabile duc la pieirea plntutelor. Pe axa hipocotil apar pete ruginii
alungite si usor adncite care nconjoar tulpina. Plantele tinere se pot usca datorit
rdcinilor putrezite. Pe frunze apar pete circulare sau alungite, dispuse de-a
lungul nervurilor, de culoare brun glbuie, cu marginea rosiatic. La suprafata
petelor se observ prezenta lagrelor de conidiofori cu conidii, sub forma unor puncte
roz la nceput, apoi brune nchis. Mai trziu tesuturile din dreptul petelor se usuc,
se sfsie si cad, frunzele aprnd ciuruite sau zdrentuite. Simptomele tipice apar pe
psti sub forma unor pete circulare sau eliptice, de 4 5 mm, n dreptul crora
tesuturile sunt adcite iar pe margine se observ o zon brun roscat. Cnd infectiile
au loc de timpuriu pstile nu mai cresc si se usuc. Cnd atacul are loc dup formarea
semintelor miceliul ciupercii poate strbate pstaia, infectndu le. Semintele atacate
prezint la suprafat cancere glbui brune, adncite, spre deosebire de atacul
bacteriei Xh. phaseoli, care produce pe seminte pete galbene netede.
Agentul patogen. Colletotrichum lindemuthianum .
Miceliul ciupercii se dezvolt n spatiile intercelulare ale tesuturilor atacate si
formeaz numeroase strome reduse, dispuse neregulat. Pe aceste strome, se dezvolt
n conditii de mediu favorabile, fructificatiile ciupercii acervulii constituite
din conidiofori si conidii. Condiioforii sunt simpli, cilindrici si sustin conidii
unicelulare,hialine, ovale sau usor curbate, de 15 19 x 3 5 m. n acervuli, printre

conidiofori, se gsesc peri rigizi, de 50 - 100 m, drepti sau usor curbati, septati, bruni
prevzuti cu o umfltur la baz. n momentul deschiderii acervulului, conidiile
mature sunt vehiculate de vnt sau de picturile de ap.
Forma perfect (sexuat) a ciupercii a fost gsit o singur dat si denumit
Glomerella lindemuthiana .
Epidemiologie. Ciuperca rezist n resturile de plante bolnave si seminte. n seminte
ciuperca poate supravietui 5 ani, aceasta fiind si principala cale de transmitere a
ciupercii de la un an al altul. Extinderea bolii este favorizat de precipitatii si de
temperaturi cuprinse ntre 13 si 27 oC.
Ciuperca prezint numeroase rase fiziologice dintre care rasa alfa este cea mai
rspndit, urmat de rasa delta, ceea ce ngreuneaz munca de obtinere a soiurilor
rezistente.
Rezistenta soiurilor aflate n cultur este diferit. Soiurile Gratiot si Progres sunt
mai sensibile iar soiul Michigan este mai rezistent.
Prevenire si combatere. Cea mai eficient msur o constituie cultivarea de soiuri
rezistente. Se va respecta o rotatie de 4 ani, se vor distruge resturile de plante infectate
cu ncorporare sub artura adnc de toamn.
n timpul vegetatiei se pot efectua tratamente cu diferite produse fungicide de contact
(Dithane M45 0,2%, Captadin 50 PU 0,2 %, zeam bordolez 0,5 %, ) alternate
cu fungicide sistemice pe baz tiofanat-metil sau carbendazim (Topsin 70 PU
0,1%, Bavistin 50 DF 0,1%). n loturile de consum se pot efectua 2 tratamente,
primul imediat dup rsrire, si al doilea nainte de nflorire. La loturile semincere se
mai execut dou tratamente, la sfrsitul nfloritului si la formarea pstilor.
BOLILE MAZRII
Arusra bacterian a mazrii. Pseudomonas syringae pv. pisi.
Boala este cunoscut din 1915 n SUA. La noi a fost semnalat n 1957de E.
Docea si Olga Vulpe, n culturile de mazre din jurul capitalei.
Simptome. Boala apare pe toate organele aeriene ale plantelor, frunze, tulpini, psti
si boabe. Primele simptome apar pe frunzele bazale sub forma unor pete mici, de 1 6
mm n diametru., hidrozate, colturoase, la nceput galbene cafenii, iar mai trziu
brune. Pe tulpini se formeaz pete alungite, glbui, apoi brune.
La infectiile primare, bacteria poate provoca uscarea florilor sau zbrcirea si
distrugerea pstilor tinere. La infectiile secundare, pe psti apar pete de 3 8 mm n
diametru, circulare sau neregulate, izolate sau confluente, hidrozate, galbene brunii.
La atacuri timpurii, pstile rmn nedezvoltate si seci. Semintele atacate prezint n
jurul hilului pete verzi, apoase.
Pe organele atacate se formeaz un exudat alb cenusiu, care cu timpul se ususc
si se brunific.
Agentul patogen. Pseudomonas syringae pv. pisi .

Bacteria are form de bastonas dimensiuni de 1,11 3,2 x 0,5 0,8 m, este
mobil cu un cil polar.
Epidemiologie. Agentul patogen se transmite prin seminte si resturile de plante
atacate rmase pe sol. n cursul perioadei de vegetatie bacteria se rspndeste prin
picturile de ap purtate de vnt.
Boala este favorizat de vremea cald si umed. Temperatura optim de dezvoltare a
bacteriei este de 28 30 oC. Agentul patogen mai poate infecta speciile: Vicia
atropurpurea, Lathyrus odoratus, Vigna sp.
Prevenire si combatere. Msura ce mai eficient este cultivarea de soiuri rezistente.
La semnat se va folosi smnt provenit din loturi semincere unde nu s-a
manifestat atacul si se va respecta o rotatie rational. n perioada de vegetatie, la
semnalarea atacului, se pot executa tratamente cu fungicide de contact: Dithane M45
0,2 %, Oxiclurur de Cu 0,5 %, Vondozeb 0,2 %.
Mana Peronospora pisi
Boala se ntlneste frecvent n culturile de mazre, mai ales n anii cu primveri
bogate n precipitatii. Cnd sunt atacate pstile, productia de smnt poate scdea cu
10 20 %.
Simptome. Atacul se manifest pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, stipele,
crcei, psti si boabe. Pe partea superioar a frunzelor apar pete mari, de culoare
glbuie de form neregulat sau colturoas. Acestea prezint un puf cenusiu violaceu
constituit din fructificatiile ciupercii falsi conidiofori. esuturile atacate se
necrozeaz, frunzele se nglbenesc si se ususc. Pete similare apar si pe psti,
miceliul ptrunznd pn la seminte infectndu-le.
Agentul patogen. Peronospora pisi .
Miceliul ciuoercii este un sifonoplast, care se dezvolt intercelular formnd haustori.
La sfrsitul perioadei de incubatie apar grupuri de falsi conidiofori ramificati
dichotomic, care ies prin osteolul stomatelor. Ultimele terminatii ale acestor organe,
sustin zoosporangi caduci (,,false conidii) ovoizi sau elipsoidali de 22 27 x 15 19
m.
Epidemiologie. n cursul perioadei de vegetatie ciuperca se rspdeste prin
zoosporangi, care sunt luati de vnt si ajung pe alte plante. Dac plantele sunt umezite,
acestia vor germina formnd filamente care vor produce noi infectii.
n tesuturile necrozate se formeaz oospori, prin care ciuperca se transmite de la un an
la altul. Agentul patogen se mai transmite si prin smnta infectat.
Boala este favorizat de temperaturi moderate si prezenta apei libere pe tesuturi.
Prevenire si combatere. Se recomand urmtoarele msuri preventive: rotatie de
minimum 4 ani, distrugerea si ngroparea resturilor vegetale prin artur, folosirea de
soiuri rezistente, folosirea de smnt sntoas etc. Se recomand tratarea semintelor
cu produse fungicide sistemice cu actiune specific mpotriva oomycetelor cum este
Apron 35 SD 2 kg/t. Dac sunt conditii favorabile atacului se pot efectua n

vegetatie tratamente cu diferite produse fungicide: Captadin 50 0,25 %, Dithane

M45, Ridomil Plus 48 WP 0,30 % si alte produse cu actiune specific mpotriva
ciupercilor care produc mane.
. Antracnoza Mycosphaerella pinodes
Boala se mai numeste si ascochitoz fiind rspndit n toate trile n care se cultiv
mazrea. n Romnia este prezent n toate zonele de cultur a mazrii fiind cea
mai pgubitoare boal mai ales n anii cu primveri umede.
Simptome. Atacul se manifest pe frunze, stipele, tulpini, psti. Pe frunze apar
pete rotunde, de 2 10 mm diametru, brune, cu sau fr bordur evident. n
portiunea central a petelor apar punctisoare mici, brune negricioase picnidiile
ciupercii. esuturile atacate se necrozeaz. Pe msur ce boala evolueaz, tesuturile din
dreptul petelor se usuc, se subtiaz si se sfsie.
Pe tulpin, ramuri si petioluri, apar pete adncite, brune nchis, cu marginea de
culoare mai nchis, usor ridicat, dispuse longitudinal. Atacul poate afecta coletul si
rdcina principal planta uscndu-se n ntregime.
Pe psti apar pete brune sau cafenii cenusii, cu bordur brun, adncite, cu
punctisoare brune negricioase la suprafat. La atacuri mai timpurii pstile se
ususc, semintele nu se formeaz sau sunt mici, zbrcite, brunificate.
Boabele atacate prezint pete cafenii, cu margine difuz si tegumentul zbrcit.
Plantele provenite din boabele infectate pier la la scurt dup rsrire.
Agentul patogen. Mycosphaerella pinodes .
Ciuperca prezint un tal filamentos pe care n cursul perioadei de vegetatie se
formeaz picnidii de tip Ascochyta, aproximativ sferice sau turtite, cu un por situat la
suprafata tesutului parazitat, prin care se elimin picnospori, ovoizi, alungiti, cilindrici
sau usor curbati cu capetele rotunjite si cu o sept median, rar cu 2 3 septe.
Epidemiologie. Punerea n libertate a picnosporilor are loc pe timp umed. Acestia
germineaz foarte repede n picturile de ap de pe diferitele organe ale mazrii,
producnd noi infectii. Acestea sunt favorizate de umiditatea ridicat (peste 90 %) si
de temperaturile cuprinse ntre 25 30 oC. Infecia se face prin strpungerea
tesuturilor.
Perioada de incubatie, n functie de conditiile exterioare, variaz ntre 7 si 14 zile.
Transmiterea de la un an la altul se face prin smnt si prin resturile vegetale
infectate. n seminte, ciuperca ierneaz att sub form de miceliu ct si sub form de
picnidii.
Prevenire si combatere. Se recomand s se foloseasc smnt sntoas,provenit
din culturi neatacate. Smnta va fi tratat cu amestec de Topsin-2 kg/t + T.M.T.D.-2
kg/t. n timpul vegetatiei, la avertizare se pot aplica 3 tratamente: la nceputul
ramificrii tulpinilor, nainte de nflorit si la treilea dup inflorit cu: Dithane M45
0,2 %, Topsin 70 PU 0,1 %, zeam bordolez 0,5 0,75 %.

.BOLILE SOIEI
Virusul mozaicului soiei Soybean mosaic virus
Boala a fost descris prima dat n America, n anul 1925. La noi n tar a fost
studiat n anul 1934, de Tr. Svulescu.
Simptome. Cea mai fercvent form de manifestare a virozei este de mozaic. Pe
frunze apar pete galbene, neregulat rspndite, care dau frunzelor un aspect mozaicat.
Frunzele atacate rmn mici, se ncretesc, sunt asimetrice, cu marginile foliolelor
rsucite n jos. Pstile sunt slab dezvoltate. Semintele sunt adesea marmorate,
prezentnd pete neregulate negre sau brune.
Agentul patogen. Soybean mosaic virus. Particulele virale se prezint sub form de
bastonase ondulate, avnd 675 750 x 15 nm. Punctul de inactivare termic este de 55
60 oC. Se transmite prin afide si contactul dintre plantele sntoase si cele bolnave.
Virusul mai poate avea si alte specii de plante gazd de ex. Phaseolus lathyroides,
dar n natur a fost gsit doar pe soia.
Epidemiologie. Rspndirea virusului n nautr se face n mod nepersistent de
ctere diferte specii de homoptere ca de ex. Acyrtosiphon pisum, Aphis fabae,
Myzodes persicae etc.) .
Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin smnta infectat. Plantele
infectate n stadiu tnr vor avea un procent ridicat de semite infectate. Dac infectia
se produce dup nflorit, semintele vor fi sntoase.
Prevenire si combatere. Cea mai important msur este folosirea de smnt
sntoas care s provin din culturi unde nu s-a manifestat boala pn la nflorire.
Se vor cultiva soiuri care se dovedesc rezistente. Soiurile Chippewa si Amsoy sau
dovedit sensibile.
Deosebit de important este purificarea loturilor semincere prin eliminarea ct
mai de timpuriu a plantelor cu simptome se mozaic.
Arsura bacterian a soiei Pseudomonas syringae pv. glycinea.
Boala este foarte pgubitoare fiind rspndit n SUA Asia (Japonia si China)
unde produce pagube care unor ating 80 %.
Simptome. Primele simptome apar pe ambele fete ale cotiledoanelor sub forma
unor leziuni de dimensiuni si forme diferite, cu tesut umed si brun. Pe frunze se
formeaz pete de 1 2 mm, unghiulare, hidrozate, translucide, galbene sau brune
deschis, care mai trziu devin brune - negricioase cu exudat pe suprafat si cu aureol
galben n jur.
ntr-o faz mai avansat tesuturile se necrozeaz, se sfsie si cad, frunza aprnd
zdrentuit. La infectii puternice frunzele cad. Pe psti se pot forma pete mici,
hidrozate, cu exudat, care apoi se ntind, devin brune negricioase. Semintele atacate
preznt pete mici, semitransparente, de culoare galben deschis, au facultate
germinativ redus, se zbrces si prezint crpturi pe tegument.

Agentul patogen Pseudomonas syringae pv. glycinea. Bacteria are form bastonsas,
de 2,3 3 x 1,2 1,5 m, cu 1 4 flageli polari, fiind Gram negativ. Pe agar
nutritiv fomeaz colonii albe, circulare fluorescente, cu margini ntregi de culoare
crem sau brun.
Epidemiologie. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semintele infectate
care si pot pstra capacitatea germinativ ntr-o proportie destul de ridicat (aprox.
60%) si prin resturile vegetale n care bacteria rmne viabil 9 luni. n timpul
vegetatiei bacteria se rspndeste prin ploile cu vnt.
Temperatura optim de dezvoltare a bacteriei este de 24 26 oC. Boala este
favorizat de vremea ploioas si cald de la nceputul verii.
Plantele atacate de pianjenul rosu Tetranychus urticae nu sunt atacate de
aceast bacterie.
Prevenire si combatere. Cele mai eficiente msuri sunt folosirea de soiuri rezistente
si smnt sntoas. Se va aplica o rotatie de 4 ani si se vor distruge si ncorpora prin
artur resturile vegetale. Semintele pot fi dezinfectate prin expunerea la soare timp de
6 8 zile. Tratamentul semintei cu diferite produse chimice cu effect bactericid este
eficace dar contraindicat, deoarece pot distruge bacteria Rhisobium japonicum, cu
care se bacterizeaz semintele soia pentru stimularea formrii nodozittilor.
. Mana soiei Peronospora manshurica
Boala este rspndit n trile cu un climat cald sau temperat si umed. n Romnia
a fost semnalat n 1948 de Tr. Svulescu, fiind pgubitoare n anii cu veri ploioase si
n culturile irigate.
Simptome. Ciuperca afecteaz frunzele, tulpinile, pstile si semintele. Plantele
tinere, provenite din seminte infectate sistemic, preizint pete verzi glbui la baza
limbului foliar. Mai trziu, pe fata inferioar a limbului se formeaz un puf cenusiu;
falsii conidiofori si zoosporangii caduci(,,falseleconidii). Plantele infectate sistemic
(provin din smnt infectat) se dezvolt slab, florile avorteaz sau se formeaz
psti seci sau cu boabe putine.
Infectiile locale produc pe frunze pete colturoase, glbui, de mici dimensiuni(2
4 mm), uneori mai mari, cu un puf cenusiu pe partea inferioar. Pe vreme umed
petele devin mai numeroase si conflueaz. La atacuri puternice frunzele se
nglbenesc si cad prematur. Pstile tinere atacate rmn mici, se nglbenesc. La
pstile dezvoltate nu apar simptome vizibile, miceliul evolund n tesuturile
epiteliale. n pstile atacate se formeaz oospori care ader la suprafata semintelor.
Agentul patogen. Peronospora manshurica,
Sifonoplastul ciupercii este ramificat n tesuturi, n spatiile intercelulare. Acesta
formeaz prin stomate, sporangiofori, ramificati dichotomic, hialini de 350 500 x 5
8 m. Pe acestia se formeaz zoosporangi caduci, eliptici, glbui brunii, subsferici

de 12 24 m. n tesuturile atacate, n urma oogamiei, se formeaz oospori de 27 45

m.
Epidemiologie. Ciuperca se transmite de la un la altul prin resturile infectate cu
oospori si prin smnta infectat ce poate prezenta miceliu n tegument sau oospori pe
suprafata tegumentului. Primvara oosporii germineaz, formnd un sifonoplast ce
sustine un sporange mare care va genera filamentele ce vor da infectiile primare. Mai
departe, aceste filamente vor prodce la rndul lor sporangi care vor determina
infectiile secundare.
Rspndirea ciupercii n perioada de vegetatie este asigurat sporangii infectiilor
secundare care sunt vehiculati de vnt, ploaie si apa de irigatie. Faza critic pentru
plantele de soia este cea de butonizare nflorire.
Vremea ploioas si cald favorizeaz foarte mult boala.
Prevenire si combatere. Pentru prevenirea atacurilor se recomand: rotatie de cel
putin 3 4 ani, fertilizare echilibrat, combaterea buruienilor, cultivarea soiurilor
rezistente. Smnta va fi tratat cu Apron 35 SD 4 6 kg/ha. n culturile semincere se
vor efectua 1 2 tratamente cu produse fungicide cum ar fi: Captadin 50 0,25 %,
Dithane M45, Ridomil Plus 48 WP 0,30 % precu si cu alte produse cu actiune
specific mpotriva ciupercilor care produc mane.