Limbajul tiinific

Care este funcia tiinei?

Ce nseamn s fii literat n tiin?

- Sa fii capabil sa intelegi un limbaj tehnic.
(Halliday / Martin)
- Decodificarea exacta a unui text; reconstituirea
completa a semnificatiei

a. Nivelul fonematic; b. nivelul

grafic al textului stiintific

Nivelul lexical
univocitate semantic
mare mobilitate a vocabularului
treceri de termeni n ambele direcii:
dinspre L. comun n LSP (specializarea
unor lexeme) i din LSP-uri n L comun
(laicizarea termenilor)
frecvena ridicat a unor termeni

 specializarea unor lexeme:

(fiz.) rezisten; (lgv) arbore, nod, lan,
ridicare; puzzel; (med.) pulp, bombtur,
smal, pungu, cupola celulelor, fereastr,
coaj, mediu; (informatic) pachet, pirat,
bar, fereastra; (ist.) Poarta, Marile Puteri,
lumea a treia, tara bananiera

latinisme, grecisme
Terra, Venus, aqua, a posteriori, a priori, de dicto, de
facto, persona non grata, ultimatum, icognito, etc., i.e.
(id est), ego, catharsis, hybris, mimesis

cuvinte formate cu pseudoafixe de origine latin sau

greac
-phobia, mono- (monocotiledonate), bi-, dia-,
(diametru), super-, macro- (macrocosmos,
macrobiotic), maxi-, micro- (microcosmos), mini-, pro-,
fungus/fungi, -myceta etc.

 cuvinte compuse
bronhopneumonie, ampermetru,
oligofrenopedagogie, iliro-roman, traco-dac etc.;
cuvinte compuse formate din termenul latinesc
i sinonimpul popular:
calla palastris (coada zmeului); camomilla
(mueel); falco peregrinus (oim); cerithium
() un gen de molute; antenarius scaber ()
specie de pete exotic

termeni vechi romneti care au rmas

n lbj. t.
ct, mrime, mulime, adunare, scdere,
mpritor, demprit etc.

 neologisme i calcuri (se prefer

neologismul n locul calcului)
sifilis n loc de malafran,
batist n loc de nas suflete
(N. A. Ursu Formarea terminologiei
romneti);
anglicismele: recycle bin, debug, mouse
***

nume de mrci:
kodak, aspirin, PC, DVD, La Coste,
adidas, Herlitz, Germanos
mai ales n comer

Lexicul specializat /terminologii si

nomenclaturi/
Nomenclaturile: elemente lexicale care eticheteaz
uniti refereniale ce denumesc obiecte particulare
(concrete sau abstracte) ntr-o ordine sistematic.
(nomenclaturile din medicin, chimie, zoologie, botanic,
mineralogie, meteorologie s.a.)
Terminologiile: ,
n plus dau definiiile, accepiile;
au rolul de a propune termeni,
de a standardiza, de a unifica, uniformiza,
internaionaliza.
- Codificarea exacta si reconstituirea exacta a informatiei
- Traductibilitatea fara rest; transparenta.

 Diferena dintre termeni i cuvintele limbii

uzuale:
- e creat dupa normele comunitatii
stiintifice;
- poate avea paternitate;
- e artificial
- monosemantic
- terminologia este un vocabular controlat si
impus;

 Adj. calificative vs. adj. categoriale

(clasificatoare) vs. adj. modalizante
sistem dioptric; banda rulanta; pasaj
pietonal; imperiul otoman; fata plana si
paralela; evolutionismul junimist;
ideologie eminesciana; cel mai mic
numitor comun s.a.

 De ce e nevoie de terminologii recte de glosare,

dictionare specializate, lexicoane tehnice,
tezaure terminologice?
Pentru ca cunostintele ridica probleme de:
bogatie
ezoterism
babelizare
lacune lexicale
i.e.
organIzare

 Jargoanele de casa (jargoane profesionale):

(in jargonul informaticienilor) calculatorul se
prajeste; mufele se pupa; (in jargonul lingvistilor)
copacei; mi-ti-li; (in jargonul alpinistilor) paltonar
- Amestec de eufemisme, lexic specializat si tropi
- Absenta transparentei pentru nespecialist
(outsider)
- Similare jargoanelor comunitatilor sociale (j.
puscariasilor, al elevilor, al studentilor, al tinerilor,
al mamelor s.a.

 Nominalizarile: substantivele provenite de la un

verb sau de la un adjectiv
- inegalitate, albeata, propagare, aparitie,
formare
- dizolvarea in peisaj; includerea peisajului;
existenta suprafetelor comune intre arhitectoura
si peisaj (pridvorul); orientarea spre peisaj;
opunerea fata de peisaj.

Functiile discursive si retorice ale

nominalizarilor
Concizie, abstractizare
Monumentalizare, prestigiu
Functie de element tematic care se poate
combina cu un element rematic
Dinamism comunicativ, densitate a informatilor,
reiterarea informatiilor (tranzitivitatea textului)
Creativitate si progres al cunoasterii
ambiguitate locala controlabila de cele mai multe
ori

exemple:
formarea imaginii
(cf. lectia despre ochi)
cresterea consumului de droguri
lectiunea a: mai multi oameni conuma droguri
lectiunea b: mai multe tipuri de droguri sunt conumate
creterea fumatului
a: mai mult lume care fumeaz
b: lumea care fumeaz mai mult

Stilul nominal
Ex.:
[N ^Det1 ^ Det 2 ^ AT] grup nominal
centrul ^ galaxiei ^ Solaris ^ (care se afla
in stanga galaxiei Calea Lactee)

Nivelul sintactic si discursiv

(textual)
Relatia atributiva, rel. apozitiva, parafrazarea,
echivalenta
Relatia cauza efect
[Salicilatul de metil sub forma de glicozida si
sapomine triterpenice] provaca [fluidificarea si
eliminarea secretiilor traheo-bronsice].
S^V^ O

Relatia sintactica tipica:

S ^ V ^ O ^ Circ
Constructii sintactice care au functia de
depersonalizare a stilului (obiectivizarea
stilului):
a. Subiect apersonal sau nonpersonal (+ verb
copulativ)
Asta inseamna ca; Aceasta a fost ; Faptul
demonstreaza ca; Rolul este de a etc.

preponderena diatezei reflexive cu valoare

impersonal
Nu se tie dac ...

predicate complexe cu participiu sau supin

trebuie dovedit c ...
trebuie artat c ...
construcii absolute gerunziale i infinitivale
notnd cu r distana...
presupunnd c ionii de iod...

Structuri textuale:
- structuri repetitive; structuri de echivalenta
semantica; structuri concluzive
- citat urmat de parafrazarea lui
- explicaie + experiment + concluzie
- parafrazari propriu-zise
- Disocierile multiple, opozitiile

 articulatori ai discursului/ textului (functia

de structurare, de precizare a relatiilor
textuale):
n cazul in care ; dac ochiul are o ;
dup cum se zice, de ex., reiau , ceea
ce vrea s spun c, adic, dup cum
am artat, aceasta nseamn c; ...,
parantezele, numerotarile si alte forme
grafice etc.