Psihosexologia este o tiina medico-psihologica net delimitata.

Obiectul sau de studiu

este reprezentat de instinctul sexual i comportamentul uman legat de el, unde
instinctul sexual reprezinta una dintre pulsiunile primare, fundamentale, cele mai
importante ale fiinei umane, care se identifica cu principiul vital al conservarii
individului i a speciei, cu nsai raiunea de a fi a persoanei (Tratat de psihosexologie,
2003).
Ca stiinta, se implineste total prin sexualitate, depasind instinctul sexual, pe care il
plaseaza in sfera erosului, construind o relatie interpersonala unica care intai reuneste si
in final unifica printr-o interioritate reciproca cele doua sexe (dr.psih.med. C-tin
Enachescu).
Istoria casatoriei
Istoria casatoriei este la randul sau un domeniu de interes pentru psihosexolog.
Casatoria ca institutie a aparut cu mult inaintea crestinismului, jucand un rol crucial din
punct de vedere social si economic din timpuri imemoriale.
In Evul Mediu femeia era tratata ca trofeu de razboi sau obiect de schimb contra dota.
Dota sau zestrea era un cadou nuptial, constand din bani, proprietati, pozitie nobila in
societate, titlu, sau alte bunuri si era platit de catre familia miresei. Legaturile economice
si materiale erau cele mai importante si dragostea nu avea nimic de-a face cu mariajul
acelor vremuri.
In Roma antica ritualul de nunta implica obiceiuri care sunt inca in voga si in zilele
noastre, cel mai cunoscut fiind inelul de logodna care simbolizeaza eternitatea, fiindca se
presupunea ca mariajul este o uniune care dureaza pentru totdeauna. Se credea ca nervii

si venele de la mana stanga merg direct la inima, si acesta este motivul pentru care inelul
este purtat si azi pe mana stanga.
In est unde razboaiele si ciuma erau frecvente poligamia a inceput sa castige teren. O
femeie vaduva era luata de multe ori in casatorie ca a doua sotie de catre cumnatul
supravietuitor, pentru a asigura cele necesare traiului copiilor.
In jurul anului 1500 multe casatorii se desfasurau fara ceremonie sau martori, asa ca
Consiliul de la Trent a decretat ca orice casatorie trebuie sa fie oficiata de preot si sa aiba
loc in prezenta a cel putin doi martori. Nunta a inceput sa devina similara ritualurilor din
zilele noastre, desi dragostea nu era inca un element necesar, fiindca casatoria avea de
multe ori un puternic impact politic. De exemplu casatoriile dintre nobili si cei din clasele
inferioare nu erau acceptate din dorinta de a pastra pura linia de sange.
In timpul Renasterii casatoria era precedata de lecturi religioase cu durata de cateva
saptamani, iar dupa casatorie urma un festin de sarbatoare, obicei pagan adoptat de catre
biserica romano catolica.
Traditia rochiei albe de nunta ca simbol al puritatii si virginitatii, purtarea unui lucru
vechi si a unuia nou, un articol de imbracaminte de culoare albastra, credinta ca daca
mirele vede mireasa inainte de nunta aceasta aduce ghnion, sunt superstitii imprumutate
din obiceiurile celtice si ritualurile hinduse.
Dar oricum ar fi ea, casatoria monogama este la ora actuala una din traditiile care
guverneaza societatea, si una din cele mai controversate institutii la ora actuala in
legatura cu casatoriile in cupluri homosexuale, de exemplu, sau asa-numitele casatorii
libere sau in grup. Ce va aduce viitorul in domeniul casatoriei si ritualului nu ne ramane
decat sa vedem si (eventual) sa experimentam.

Hartuirea sexuala

In ultima vreme se vorbeste tot mai mult despre harturire sexuala. La TV, la radio, in
presa , pe web. Ca orice tema "de import", ca si Sf. Valentin sau ca Halloweenul si
hartuirea sexuala are nevoie de o anume perioada de "aclimatizare", de acceptare
culturala.
De cand se vorbeste despre hartuire sexuala?
Se presupune ca termenul de hartuire sexuala a fost lansat in 1974 la o universitate
americana. Dupa integrarea perfecta a acestuia in cultura corporatista (si nu numai)
americana termenul de hartuire sexuala a traversat Atlanticul ajungand in cele din urma si
la noi.
Doar femeile se plang de hartuire sexuala?
Desi conceptia comuna se refera doar la femei atunci cand se vorbeste de hartuire sexuala
studiile arata cu totul altceva. Un studiu facut in 2006 in Marea Britanie a relevat faptul
ca 2 din 5 victime in cazurile de hartuire sexuala sunt barbati. Tot mai multi barbati
descopera rolul de victima in cazuri de hartuire sexuala.
Cand vorbim despre hartuire sexuala?
Hartuirea sexuala poate aparea intr-o varietate foarte mare de circumstante. Este un cliseu
faptul ca hartuitorul este seful victimei. Agresorul poate fi oricine. De la un client, un
coleg de munca, un profesor, un student un prieten sau chiar un strain. De asemenea in
Statele Unite, "patria hartuirii sexuale" se considera ca nu este obligatoriu ca victima sa

fie persoana direct hartuita ci ar putea fi orice persoana afectata de comportamentul

inadecvat al cuiva intr-un caz de hartuire sexuala.
Categorii de hartuire sexuala
S-au propus mai multe variante de clasificare a cazurilor de hartuire sexuala. Cea mai
practica imparte cazurile de hartuire sexuala in doua mari categorii: hartuire sexuala
publica si hartuire sexuala privata.
Hartuitorii "publici" sunt vizibili, acestia au atitudini seductive sau sexiste fara echivoc
fata de colegi, subordonati. In cazurile de hartuire sexuala privata hartuitorii cultiva cu
grija o imagine publica respectabila iar comportamentul inadecvat, hartuirea sexuala
propriu-zisa are loc doar in particular cu victima.
Atitudinea hartuitorilor fata de acuzatia de hartuire sexuala
Cei mai multi hartuitori nici macar nu incearca sa isi justifice comportamentul, pur si
simplu nu se gandesc la acest lucru. Daca sunt intrebati minimalizeaza cele intamplate,
prezentand totul ca pe o gluma fara implicatii.
Hartuitorul poate chiar sa nu fie constient de comportamentul sau inadecvat.
Efecte obisnuite asupra victimelor de hartuire sexuala
Printre efectele cele mai obisnuite in cazurile de hartuire sexuala se numara scaderea
performantei profesionale sau scolare, cresterea absenteismului sau chiar abandonarea
locului de munca.
In cazul in care victima decide sa ia atitudine fata de hartuirea sexuala se expune
pericolului de a isi expune public stilul de viata, de a se imbraca, viata particulara si de a
deveni obiectul barfelor si discutiilor publice.

Defaimarea caracterului si reputatiei, pierderea increderii in oamenii care ocupa pozitii

similare cu hartuitorul, o presiune exercitata asupra familiei victimei sau chiar asupra
colegilor victimei
In cazuri extreme efectele hartuirii sexuale pot merge pana la divort, izolare sociala sau
schimbari majore in viata victimei: a locului de munca, a scolii, a orasului.
Efecte psihologice in cazurile de hartuire sexuala
Printre efectele psihologice cauzate de hartuirea sexuala putem numara depresia,
anxietatea cu sau fara atacuri de panica, tulburari de somn, sentimente de culpabilitate,
dificultati de concentrare, scaderea generala a performantei, diminuarea sau pierderea
motivatiei, tulburari de alimentatie, sentimente de furie care pot duce chiar la violenta,
pierderea increderii in sine, pierderea increderii generale in oameni sau chiar ganduri de
sinucidere.