Coresi - Carte Cu Invatatura

ek xx 763
A.
COMISIA ISTORICA A ROMANIEI
DIACONUL CORESI
CARTE CU INVATATURA
(1581)
PUBLICATA DE
SEXTIL PII*CARIU
>I
ALEXIE PROCOPOVICI
VOL. I
EXTU
I.
RUCUREST1
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMA
.
11114
www.dacoromanica.ro
CARTE CU INVATATURA
DE
DIACONUL CORES'
vol.- I
www.dacoromanica.ro
COIVIISIA ISTORICA A ROMANIEI
DIACONIIL CORESI
CARTE CU INVATATURA
(1581)
PUBLICAT.A. DE
SEXTIL PIISCARTU
$1
ALEXIE PROCOPOVICI
VOL. 1
TEXTUL
BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIM A
1914
www.dacoromanica.ro
D-Lui IOAN BOGDAN

PRE$ED1NTELE COMISIUNEI ISTORICE A ROMANIEI
INCHINA. ACEASTA. CARTE

AUTORII.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Din cauze tehnice editia aceasta a Ccirtii cu invalatura
a diaconului Coresi se public& in cloud volume, cel dintdi fiind
rezervat in intregime textului. Volumul al doilea cuprinde, pe
icing& Gramatica, Note si Glosar, o introducere, in care se
aratli principiile de care am lost caleiuzili la editare. Aici este
deajuns sci spunem ca publicarea s'a flicut dupci un exemplar
complet at bibliotecii bisericii Sf. Nicolae din Brasov ,si c& in
aparat literele A, B, C fl T insenmeaza:
A: Evangheliarul tiparit de Coresi la Brasov in anul 1561
(dupli exemplarele dna Academia Romdna);
B: Talcul evangheliilor tipcirit de Coresi la Brasov in anul
1564 (dupei exemplarul dela Blaj);
C: Evangheliarul din 1574 scris de Radu din Miinicesti

pentru Petru Cercel (dupti reproducerea inca inedita
a d-lui AT. Gaster);
Textul
evanghelic citat in ttilcurile acestei Carfi cu
T:
invettatura.
Autorii.
Cerntiufi, 5 Martie 1914.
www.dacoromanica.ro
Cartea ce se cheama
(I)
Evanghelie cu invatatura,
den tuspatrn evanghelistii aleasa gi den multe dumnezeegti scripturi, gi data besearicei lui Dumnezeu, in toate Dumineci a se ceti,
agijdere gi la dumnezeegtile praznice gi la ale altoril anti, spre
invatatura oregtinilorii oameni catra dereptarea sniietului gi trupnlui. qi cu ajutoriniti in Dumnezen tiparita aceasta sfanta Carte,
Evanghelie cn invatatura, in anii gi in zilele Mariei In &tad

Crigtovil, cn mila In Dumnezen Voevoda in toata Cara ungnreasca
gi in Ardealti gi in toti Sacuii; gi in zilele marelui de Dumnezen
laminate arhiepiscopulni Ghenadie, ce-an fosta spre tote despusulii
Mariei lui, cn mila In Dumnezen, carmitoriti legiei cregtineasca.
Atunce era despuitorin in toata Tara-rumaneasca bunula cregtinti
gi dulce Mihnea Voivoda, gi, spre despnsulti Domniei lui, carmitorin legiei cregtine marele Serafimn, arhiepiscupnlii. E cn ajntoriulil In Dumnezen gi cn voia acestorii tntnrorii gi a sfatulni mien
gi alaltorii, en jupanulti Harjilli Lucaciu, judetulli Bragovului gi
10
15
a tail tinutulli Barsei, jaluii gi deda de le tiparii in lauda tatalui

gi ilinlui gi duhulni sfantil, in cetatea tinutulni Domniei meals,
in Bragovil. Si se-an inceputil aceasta carte a se tipari dnpa
20
intrnparea fiinlui gi cuvantulti In Dumnezen, la o mie 580, iar dela

facere 7088, in luna In Dechemvrie, 14 zile. qi se-an savargitii
lncrulii la o mie 581, iar dela facere 7089, in luna In Iunie, 28 zile.
lar lui Dumnezeu care a dat a se incepe si care a ingaduit

a se ispravi, slava, cinste si inchinticiune in veacurile ne-
25
sfarsite, amin,
in faja acestui titlu e un ornament mare pe toatd pagina incadrand

armele lui Lucas Hirscher, cu legenda: Jupanii Lucaciu Harjilu, judetuld
4 Tip. 6EBralovului i a totil inutulu Barseei, cu mila lu Dumnezeu
21-22 iar dela facere e in slavonefte 7 W 6HTH/8 ; tot apt
ACtp114111
zile: AA.
23 Tot astfel iar dela facere: a W
urmeaza dupd Iunie 28 e slavonefte
A k. AARWEMS
6H7 IA
24-25-26 Tot ce
au fit3 !MUTH,
ClagrlaWHTH
6ir0A380AHEWIMS. CAA84 WICk A noKnontifie 8'k EICKOHNH.iik 8'6h1; 8MHHIL.

41297
www.dacoromanica.ro
30
Preadislovie.
(II)
Domnulti Dumnezeu, totallitoriula, in multe chipuri de

scripturi i de invaraturi dat-au oamenilorti ski : intai lu Moisi
proroca leagea veache ludeilorti dat-au ; iara noao, cre*tinilorti,
5
10
15
20
25
30
35
Hristosti, mantuitoriulti nostru, a sa bunavestire, stanta evanghelie, datu-o-au a patru evanghelisti : lu Matthei, lu Marco i
Lucaei i lu Ioannti. Denteinsa aleasera invatatura sfintii oteti.
Aceasta carte, evanghelie, scrisa iaste de invatatura, cumil .51
apostolli Pavelti, la inceputuld cartiei lui catra Ovreai, scrie :
Cu multa cinste pi in multe chipuri celora de demultil Orintilorti grait-au pre proroci, iara aceaia de apoi intr'aceastea
zile la noi au graitti, pentru alti lui fii, cela ce elu 1-au pusu
in mo0e prespre tote; pentru acela p1 lumea au facutti. De
acesta 1 evanghelistii Ioannu marturiseate graindti, ca

leagea lu Moisi data fu, iara dulceata i adevarulti Isusti
Hristosti fu. Elfi acesta cu lumina slaveei parintelui, cu
bunavrearea, tatalui vru, den duhulti sfantil i den preablagoslovita curata fata Manila, dereptti a noastra spasenie,
intru aii de apoi vru sa se intrupeasch; $i chipti de trupti
de omti spre elfi lue, $i pre pamantti vru sa vietuiasca. Invata
pre noi cu buna, inteleptie calea spaseniei. $i sa ne intoarca
den Intunearecti catra lumina, acesta amu trudele i boalele
noastre rabda; sa se munceasca i sa moara dereptti picatele noastre vru. $i cu ranele lui noi toti ne -amu vindecatil.
Den moarte a treia zi invise Si tale noao in imparatiia ceriului darui. La ceriu sui-se i ezu a dereapta lu Dumnezeu,
tatalti; i I mangaitoriult1, den tatalti, duhulti sfantti spre uce- (in)
nicii sac apostoli \Tarsi. Iara, dupa suirea lui la ceriu, nici
pre noi nu lasa saraci, ce tremise noao sfintii sad, apostolii;
i dupa, apostoli, inch 1 preamandri ai lumiei invatatori pi
pastori. lath ei prespre toata lumea sfanta evanghelie propoveduira, pi noao viata a ceriului, lacuitorilorti de pre pamanth, invatara, credinta i dragostea spuindti i pre toti
intru un trupti cu sfanta botejune impreunandli.
5i aceasta folositoare de sufletil carte, Evanghelie on inviitatnrit, catra mai mare invatatura Si dereptare sufleteloth pi
1 Dupa Preadislovie, urmeaza
KHHrH 60.
www.dacoromanica.ro
trupurelora, narodului celuia ce creade in Hristosa deadera.

A saborului i apostoleasca beseareca de pururea, sa, o aka
intreaga i sanatoasa, sa, o pazeasca, nici sa adauga nici sa is
nemica, intelegatorilorti ace0iia, tuturora, sa le fi0 de treat&
trig mai vartosa inteacesta greu ce e In lume acuma : 5
derep'ce ca multi oameni cretineti intru multe chipuri de
credinte i de invataturi noao pleaca-se i intru parerile
loru0 salbatacescu-se, i dentru o impreunare a credinteei
ce era la,cuinda ei se intorca, i den sfatuirea Iegiei i a credinteei iara, ei se striineaza.
to
Iara ei, canda vora ceti acicea candai, doara se vora putea
derepta i la calea ceaia adeverita sa se aduca. Iara cati intru
credinta ceaia dereapta i adeverita santa paziti i neclatinati
au tinuta, pre aceia i Hristosii mai tare-i intarea0e cu cuvintele i cu invataturile lui in credinta i intr'un cugetti
a fi, 0 nu lasa nice a se turbura cu valurile lumiei ace0iia
15
firile lora, nice a se amistui intru ei varece eresure sa

vora fi.
i iara, deaca ne grijima not de ale trupurilora noa I stre,
(Iv)
datori santema mai vartosa sa avamti _i_ sa grijima de a
sufletului, cuma zice 0 Hristosti, spasitoriura nostru : Cautati
mainte imparatiia lu Dumnezeu i dereptatile lui, i acealea
toate adauge-se-vorti voao. Ca iaste 0 aceasta, Intru sfanta
evanghelie, alma, derepta ispasitoriula nostru Isusi Hristosa,
ng,roda multi la pustie eiia 0-01 lash casele i avutiia-01
derepta ascultarea cuvintelori lu Dumnezeu. Cuma i prorocula Davida au grail : Catu e dulce grumazului mieu
20
25
cuvintele tale, mai vartosti de miiarea rostului mieu I.

i iara : Leagea rostului tau mai vartosa de mii de aura
i de argintti. i aiurea graiate ca ma bucurti de cuvintele tale, ca. aflai dobanda multa, 1. Mijderea : Carei ascultati
cuvantulti Domnului, muiati pamantula inimiei voastre, ca
samanta de spasenie, cuvantulti lu Hristosa Domnului nostru,
30
intru voi sa-la primiiti, ca multi rodti yeti face !. alma 0

Hristosi intru pilda evangheliei au graitti de cela ce semana,
de-i cazu samanta pre piatra, altuia in maracini, 0 roda nu
facura, iara aceluia ce cazil pre pamanta buna, multi roda
15 Tip.
.iTp15 4to
23 Tip. BOwa.
www.dacoromanica.ro
35
fact. $i Luca Inca graimte : Fericati carei asculta cuvantulti

lu Dumnezeu si-10 facii !. Nu eke vamii auzi numai, ca
vamii ispravl sau ne vamti spasl, ce ceia ce fact' pre leagea
Domnului.
Apostolti Iacovu, intru a saborului a sa carte, asa graimte,
5
ca curml iaste trupulti fara sufletti morta, aka I credinta fara
de lucru moarta iaste. Mare amu iaste credinta, si fara de ea
nimea nu se poate spasi. Ce Inca nu e de destulti de ea0I a lucra,
ce trebuimte 1 viiata dereapta si curata. Ca pentru aceaia
to grhimte sl Pavelti i dojanemte, zicandft: Sh ne nevoima
sa intramil In rapaosubi acela. Sh ne nevoimu, zice, 1 candai
nu ne ajunge credinta care', spasenie, ce trebuiate sa se

adauga i viiata dereapta. Ca trebuimte, dupa adevarti, st
15
20
25
30
nevointa multa, tine va vrea sa Intre intru imparatiia ceriului. Ca iata st Izrailii, catu se chinuira Intru pustie, $i
pamantului faghduitti nu se spodobira, chce ranjira i se
ratacira 1 Dara noi, cumfl sa ne spodobimii imparatiei ceriului, lacuindii noi cu leane i nedreptati intru lucruri bune
Pentru aceaia pre adevarti iaste moarta credinta MAI lucru.
Dereptii aceaia cu socotinta euvantulti lu Dumnezeu asculta I
Ca iaste scristi, ca nu de pita numai viu va fl omulu, ce de
totti cuvantulti ce iase den rostulii lu Dumnezeu, cu carele
ceriulii au Intaritu i parnantulfl intemeiatti fu i apeei impartire puse. $i toate ce santii intr'insele tocmite treace-voril,
numai cuvantulti lu Dumnezeu fl-va in veaci 1
$i intru aceasta carte afla-veri de cuvintele lu Dumnezeu
i de spaseniia sufletului cu folosu, eh acicea iaste mariia lu
Dumnezeu i lauda lui, iara pachto0lorti tearriata de infricoatulii judetii i a veacilorii munca, iara dereptilorii nadeajdea
invierei de a veacilorti vial& $i inch i alte multe mad da-
rurile lu Dumnezeu, ce nu e puteare de-a spunerea. Ce,
35
earei vorti cauta, afla-vorti, ca batatorilorri de chide- le- se -va,

i tine ce va ceare, da-i-se-va.
Ce, numai cu cinste st cu socotinta cetemte si ajutoriu
de la Dumnezeu ceare. Ca aka graimte yi proroculti Davin :
Dumnezeu e noao scapare i tarie, ajutatoriu Intru ce ne
afla scarbe. $i Inca iara graimte Davidii : Doamne, catra
9 Tip. Tpestiroipe
15 Tip. ripsditati.
www.dacoromanica.ro
(V,
tine scapti; invata-ma sa facti voia to 1. Dereptti aceaia 0

(VI)
voi, cretini, catra acela sa scapati!

Zice amu Hristosii intru sfanta evanghelie : Nu venii
sa osandescti lumea, ce sa spasescii lumea; nu venii a chema

dereptii, ce pa,catoWra pocainta!. Si : Nu trebuia0e sansto0lorti vraci, ce bolnavilorti I. $i iara : Pocaiti-va, ca se
apropie Imparatiia ceriului 1)). $i iara : Veniti catra mine
toti ustenitii i ingreoiatii, i eu raposa-voi pre voi I. (CA
puteare are fliulti omenesc5 pre pamantti a lash, pacatele).
$i iara : Cine va veni cAtra mine, nu-1 voiu scoate afara. $i:
Bucurie fl-va la ceriu de un omil pacatosti ce se pocaiate I.
10
Dereptti aceaia, pasa de te pocaiate 0 plangi dereptti pacatele tale. Ca sa eti 0 pacatosti, nu te mahni, ca milostivii
iaste i iubitoriu de oameni despuitoriulii, i pre cela ce se
caiate elu-lti priimea0e, i plangatoriulti elu-lti mangae. Pentru
aceaia cuvantulti lu Dumnezeu tu-lti asculta i numai in calle
15
lui sa imbli, ca acicea de veni lacul bine, iara acolo, intru

imparatiia ceriului, to veni fi mo*teanti intru luminata bucurie a sfintilora lui : ce ochiu de omti n'au vazuiu i ureache
n'au auzitti i la inima omului n'au intratti, ce-au gatitil
20
Dumnezeu carei iubescii pre elti.

Numai sa nu fiii lenivosti, ce cu toata nevointa ceteate
i is arninte, asculta scriptura, i fa. $i nu te leni de a to

spasenie, ca. scristi iaste : Veniti carei v'ati insetoatti la
aceasta apa limpede i spasitoare, i impleti i beati de va

veseliti, i de nevoia seateei voastre stamparati-va! Ca tine
va bea dentru aceasta apa invataturiei de sufletti, n'are a se
25
inseta5a, in veaci, ce rauri den inima lui cura-vorti ape vii 1.

Dereptil aceaia eu, jupanulii Harjilti Lucaci, judetulti den
(VII) cetatea Brawvului I i a toti tinutulti Barsei, foarte cu inima
fierbinte i cu jale aprinsa, de multti jeluiia la aceasta lu-
30
minata carte. Dereptti aceaia in multe parti an-Ai intrebatil

'amti cautatti pang o amu aflatti In Tara-rumaneasca, la
arhimitropolitulti Serafimil, in cetate in Targovi0e. Iara dupe:
ce o amu oblicitti, iara eu foarte m'amti bucuratit $i cu multa
rugaciune cervtu-amu de la Sfintiia lui, i mi-o au tremisa.
Iara eu, deaca o vazuiu ce invatatura dumnezeiasca i cu
folosil sufletului 0 trupului iaste intru ea, iara inima mea
35
www.dacoromanica.ro
se indulci. Si foarte ma sfatuii cu luminatulti mitropolitula,

marele Ghenadie, den tot tinutulti Ardealului si alti Oraziei,
si cu multa clirosti de preuti ce le trebuiia aceasta carte,
Inca si cu toti sfeatnicii miei. $i cu voia tuturora acestora,
i cu voia mitropolitului, marelui Serafima, noi o deademti
lu Coresi, diaconulti, ce era mestera invatatti inteacesta lucru,
de o scoase den cartea sarbeasca pre limba rumaneasca,
impreuna si cu preutii de la beseareca Scheailorti, de langa
cetatea Brasovului, anume popti Jane si popa Mihai, derep'ce
to
ca, vruma sa se inmulteasca in multe parti si chipuri cuvantulti lu Dumnezeu si sa se adauga spre invatatura legiei
crestineasca. Deci deaca vazui 6," e lucru dumnezeesca, iara
eu nu mai crutai, den aveare, ce-mi era daruitu de Dumnezeu,
15
a da la acesta lucru, ce deda lui i ucenicilorti lui, de sa tipareasca aceasta carte, Evanghelie cu invitatural intai, spre
cinstea si lauda sfintei Troita, unti Dumnezeu, si spre invatatura legiei oamenilora crestini.
C'amti fostti cugetata si acea I sta, ca sa fie mai lesne si (VIII)
mai iusora a ceti $i a inteleage pentru oamenii ceia prostii.
20
25
30
35
S'amti avutti foarte grije mare de aceasta, ca sa se tipareasca, cum ama sfatuitti, ca nemunui sa fie acoperita, ce
sa fie mai lesne spre intelesa si catra cetita cu folosti si cu
indemnatura. Mai vartosa celora ce voril ceti cu grip', si cu
socotinta : ce vorti vrea sa caute, ei vora afla. Dereptti aceaia
voi, iubitilora crestinii lu Dumnezeu, cu dragoste si cu inima
buna, sa priimiti aceasta carte.
Dereptii aceaia si noi, gresitii si nedestoinicii si tiaosii,
carii ne-amti truditti acicea, noi ne rugamil si ne milcuima
fiecarora carei veti ceti acicea, sau veti propovedui altora,
sau veti scrie dentru ea ceva, si unde sa veti afla, ceva neispravitti bine, sau gresitti, iara voi sa, dereptati, sa nu blastemati. Ca, ne-amti nevoitti s'ama trudita, iara mintea noastra
si firea doara nu se-au de toate domirita. C'amti ,avutti si
noi minte nedestula si intunecath,, cumti doara si pre voi
puteti socoti, derep'ce ca si voi insiva santeti oameni cu
inima, de tarana, ca si noi, si cu fire neprecepatoare de toate.
8 Tip. n'xrx.
www.dacoromanica.ro
Dereptii aceaia multemiti i blagosloviti, nu procletireti,

ca 0 voi blagoslovenie sd aveti de la Domnula Dumnezeu i sil
Ara spodobiti de-a dereapta judecatoriului dereptii a sta, ca'nda
va zice : Veniti, blagoslovitii de phrintele mieu, de moteniti
ce iaste gatitb, voao imparatie. Si iard : Dulce rob i credinciosti, pasa in bucuriia Domnului tau !. Si aceii dulceti
Si noi, pentru rugaciunea voastra, sa ne spodobimti cu voi,

slavindii Walt"' i fliulii i duhulti sfantii, in veciia veacului,
aminii.
www.dacoromanica.ro
(1)
Invataturi alese din Sranta evanghelie ci din multe scrieri

dumnezeecti, care se spun din gull sau se citesc de arhiereu,
spre invatatura oamenilor purtatori ai numelui lui Hristos, in
fiecare Dumineca ci la sarbatorile domnecti.
1-4 Tit lut in slavonefte: n g

ufVcratnixs
'Jacobi& W cfro If al.
michilii. rXimaa iii Spriipteh ilskA-crk Ira akcticSuo
XPTonmdurnimb. mogimk. AA npowiTaimo,
TSKONSI
Hd
HIA'kAIO.
flaieh nobAmitai.
www.dacoromanica.ro
ii;
Auldrrip
Hil HO% 4111.16
Evanghelie a vamecului ci a fariseului.

De la Luca, zaceala 89.
(Luca, XVIII, 10) Zise Domnulit pilda aceasta: Doi

oameni duserd-se in besearecd, sd se roage: unulu, farisei,
iard Witt, mitaru. (11) E fariseiula sta afft, intru elu, i se
dau den told ctitti c4ligit". (13) Lard mitariula sta departe
fi nu urea nece ochii sd rddice la ceri, ce ucidea pieptula
10
rugs: Doamne, laudd tie dau, cd nu stinta ca alalti oameni, rdpitori, nederepti, curvari, sau ca cesta mitari.
(12) Postescu-md de doao on in sdptdmtind si a-zeacea
lui, graiie : Doamne, milostiva flu mie, pdcatosuke.
(14) Grciescez voao, cd dolinse acesta dereptata in casa

lui, mai vcirtosii de alaltet, cd toti tine se inaltd, pleacd-se,
e cine se va plecet, de sine incilliz-se-va.
Sfai*tul Duminecii.
1-2 Titlul slavon: t, milTap, A *buck, ic-at, W AGOCH. 114 miToyprIti. rnatA
15 Sfetritul Duminecii pe slavonefte: KOluLks efivkivk
seiuld state T Fariseiulti state

tariu
sta.]
ii
5 altd, mitard]
Variante: 4 Unulfi, farisei] T Unuld, amu, farisei
T altulu, mitariu j E fariseiuld
15
AC E farisei state B E fari7 mitari] ABC mitarnicti T mi-
8 Postescu-ma] ABC Postiiet-se
20
9 dau den total catti cettigii]
ABC da tote catil c4tiget T dau den tote catu amu I mitariulti]
ABC mitarniculti
10 i nu vrea nece] A nu vrea nece BT nu vrea
nici C nu vrea nece ochii sa) T ochii sau sa-Vi ceri] BT ceriu
I
11 mie] B miei
12 Graescii] T Adel/aril gretescil
13 mai vetrtosti
de a.] T decal cesta a. I c5, toti cine se inaltet] T derep'ce 'ea totil
carele-ti Malta sine
14 e cine se va pleat, de sine fnitItet-se-va]
ABC e plecit-te-veri, de sine *1 ladtet-te-veri T iara carele se pleacii,
111W-se.
www.dacoromanica.ro
25
12
invalStura den ceastS sfant5 evanghelie.

Cuvinti L
10
15
Ce e de mitari i de fariseiu pilda i lucrulti, ca o invatatura i nevointa, fu tocmita de sfintii oteti, si facuta sa
se cante si I sa se ceteasch intru aceasta Duminech, ca sa ne
dereptamti i sa ne gatimti spre sufleteasca nevointa, a postului. Dereptti aceaia aceasta Dumineca, ea se 0 cheama
preaglasitoare pre limba greceasa.
Sa se spue Si s se propoveduiasca ce e dupa, aceasta
nechith pocaanie ce vine In vreamea de postti, ca, ca d'arnti
aveh vreo betejalh intru sufletele noastre, intai s curatimii
aa gata sa flmti, catra mantuitoarea nevointa a
aceaia,
postului i a tineriei sa meargeml Ca calea spaseniei intai
iaste cairea $i Intoarcerea si pacea, iara, catra lucrurile cealea
bunele, mare vatamatura fl-va trufa i mariia pi prealnaltarea. Dereptfl aceaia I Domnulti nostru Isusti Hristosti,
mandriia lu Dumnezeu gi tariia, cela ce inimile tuturora
ispitea0e si socotea0e i cu folosti mantuire tocmeate su-
20
fletelorti noastre, ca aceasta pilda ce e de fariseiu i de mitariu

inainte ne-o pune noao cu mandrie i cu folosu, i oblicea0e
25
carii nadajduescti spre sine ca santti derepti i ocarascti pre

ceia ce greescti.
Ca oprea0e amu cu aceasta pilda inaltarea celorti ce
se tine cu mintea prea susti, si Invata in ce chipu se cade
a face catra Dumnezeu rugh i rugaciuni, sa nu cumva cu
(2)
de ce ne se pare noao folosti a avea, cu aceastea sa inta-
30
ratAmil not Dumnezeu spre not i s maniemti nezlobivulti i

in-lungti-rabdatoriulii Domnulti,dhtatoriulti de toate bunhtatile.
Ca denteacestil lucru bunatatea rugaciuniei $i lucrulti cela
lhudatulti pi spasitoriulti, fara de folosti Si farh de plata,
atla-se noao.
Ca mai mare vatamatura decatti trufa i mariia nu iaste,
nice mai iute decatti mariia p1 trufa. Ca adeca pi dentru in-
geri, carele era mai mare, trufa-lti lepiida den ceriu, i In

35
locti de luceararti luminatti, diavolti I fact-Iti de-lti chearnh. Si

gi
stramowlti nostru Adarnti, trufa si iubirea de dulceath

4
Subt oteti, scris parinti
8 gTeceasca explicat la margine, in
sldnga, prin effineasca; de desubt e scris 3MTO.
www.dacoromanica.ro
(3)
13
den rai si den cinstea ceaia dentai surpa-lii. Ca trufa iaste

Inceputulti tuturorti realelora si a toata ajutAriei sufleteasca
taiare fi-i-va. Ca pretutindinea, cela ce i se pare ceva a fi,
vatama-se; i prea lesne pre elusi se Insa la 0) cela ce nemica nu iaste si i se pare ca iaste oarece. Dereptti aceaia
1 multi oameni pierdu-i parearea. Si amu acestii neputinte
oamenii ce vorii boll, lasati de Dumnezeu fi-vorti, si de ajutoriula lui lipsescu-se si Intru chinulti cela fara de cinste
cada. $i a toata bunatatea bogatiia bunatatilorii 0i lucrurile cealea bunele trufa le rasipeaste si le stria, $i le piiarde.
$i nu numai pre reale surpa-lti, ce Insa 01 acelorti bunatati se
lupta multa vatamatura adauge noao, si oamenii nevoiaste
pururea i trufa sa rabde, si nici o plata face-i sa aibb, facandti aceastea.
Ca amu sa se von) posti trufasii, sau rugaciune sa voril
face, sau milostenie, sau de se vorti face si Intregi de minte
10
15
si spre china a se radica, Inca macara i toate bunatatile

s'ara face, Intru desertu se ustenesdi, si de rasa fl-vorti, derep'ce ca, urIta iaste lu Dumnezeu. Ca necuratil amu, zice,
iaste inaintea lu Dumnezeu totti maretulti cu inima. Ca cu
mariia desarta multe case si naroade
sera-se. $i mariia desarta, cealea ce-sii susii, josti face-le, Si

toate lucrurile beseareciei 31 imparatestile turbura-se si rasipescu-se. Ca si unii amu ce-au esitti ei den ceasta lume,
si singuratatea si viata Ingereasca iubira, si a pustiei lacuita
(4)
20
cetati mari spar-
25
gustara si toata viata lumiei parasira, bogatiia $i slava si

bucatele si alalte toate, 0i de-aciia si a trupului pohtire chinuitu-se-au de-au j rabdatii,
si multi denteacestea cu pacatula mariei desarte prinsi fura, si de total perira si se
19 Scris la margine, in dreapta trufa, referindu-se, probabil, la
30
orpam. Ceeace ar constitui o dovadd ca semnul -k aye& pe vrernea adnotatorului, fi valoare de -a, agt di el cetind uretta, a addogat trufa, cuvelntul
care i se pared cd lipsefte din text. Este Irma posibil, ca trufa sd fie o notd
marginal& referindu-se la cuprinsul acestei invalaturi, care trateazd despre
trufie
Traiana
21 La cetati mari, glosa marginald: Troada, Ierusalimu, Ulpia

23 La lucrurile
imparateOle se rapoartd, probabil, glosa
marginala : Nerona (de-asupra cdruia e desemnata o man& ardtand asupra

acestui nume), Maximianti, Iuleanti, Thioclitianu, iproCti.
26 La margined dreaptd, scris nnnw, CTII
28 Tot a$61 Loan.
www.dacoromanica.ro
35
14
lipsira, $i impreung pi cu ceia ce-au fostil invatati pacatelorti

pi voroaveei lumiei plecati, i l den dumnezeiasca slava cu
nuii cazura. Ca cumti amu iaste soarele de lumineaza tuturoru
de destulti, aka e i mariia. Ca tuturorti incepaturilorti buna5 tatilorti measteca-se. Si de aceasta amu zicii: !Postindu-ma
i voiu dezlega a manta, 1 nu ma voiu arata. In deertu ma
laude, i, ca un mandru, iarati in deertu ma laudil I Si, cu
veminte luminate imbracandu-m, Inca ma biruescti ace0i
marii dearte. Ca i in cealea mai realele schimbandu-ma,
io iarai ma marescti in deertti. 5i graindti, Inca ma marescti,
arunca aceasta
i tacandri, iara0 ma marescu. Ca cumti
in trei parti, de china nascatoare toti improtive, afia-se sagetarea ei.
Ce, catti iaste de rea mariia i preainaltarea, atata e

15
de buna
pi
cairea i smerenia. Ca ce rasipeate trufa i prea-
inaltarea, iara acealea pre iuoru le aduna smereniia. Ca

trufa amu intru propaste baga [omulti, iara smereniia den
20
cadeare scoate pre ell Ca Domnula amu trufa.5iloril protiveate-se, zice, iara smeritilorti da-le bunatate.
Si iaste de aceasta adeveritti, ca inse0 cuvintele ale
ce0i evanghelie spunti de aceastea, aa graindil :
(Evanghelle)
25
Doi oameni dusera -se in beseareed, set se roage:
unula amu fariseiu, iara altula 2nitariu.

(Taloa) Intru pilda i in chipuhi oamenilorti carei se derepteaza de sinew i ocarascti pre ceia ce gra5escil, pre
fariseiulti puse Domnulti, iara pre mitariulti puse-15 Intru
pilda oamenilorfi celora ce greescti i cu inema inframta
p1 cu ispoveadanie rugaciune facti, ca sa inveate pre toti
truflia sa urasca, jar:1--smeareniia sa iubeascL 5i arata

30
Hristosti chearti I cu aceasta pilda, ca dereptatea amu i bunatatile minunate i slavite santti, i aproape de Dumnezeu
punti omulti; iara candu-la priimeate truflia, intru farafundulti beznei arunca omulti. Cu aceasta amu gre$i
p1
fari-
seiuili, pi dereptti aceasta viva osanditti fu i intru sfareniia

35
piiarderei 620.
12 De-asupra cuvantului scris parti,_cornurata i, jar dupa nasca24 Tip. llIMMHAW

28 De-asupra lui toti, scris
trufaii
30 Dupli cheartl scris la margine i curatu.
toare, la margine viomr
www.dacoromanica.ro
(5)
15
Vezi ca nedereptatea si pacatula urite santii ai pizmase,

si mai vartosti de toate realele mai grea, $i departeaza omulti
de Dumnezeu; iara smereniia si pocaaniia i ispoveadaniia
derepteaza-lti si spre spasenie-ki duce, $i aproape de Duninezeu-15 pune-11 Aceasta dobandl mitariulu, i denteacestti
lucru se derepta i mantuire aflb,.
(Evanghelle)
Fariseiulii static asa,intru elu, si se rug& : Doamne,
lauda tie dau, ca nu stinta ca alalti oameni, ra" pitori, nederepti,

curvari, sau ca cesta mitariu.
(Talon) inceputulti trufei dosadire arata-se, Ca ocaraste pre
alalti si intru o nemica nu-i socoteaste pre aceia. Ca unii

amu measeri-i are, e altii de ruda rea, iara altii ca nu Intelegui proati paru-i-se, e altii nederepti pacatosi. Ca
ocarireei ace.stiia trasti iaste si pre elusi se pare numai ca
e prea mandru si Inteleptti, de ruda bung si bogata, putearnicu si dereptil si mai mare de toti oamenii si mai bunti.
Si va fi al oc6,rirea fncepatoare trufei, iara trufa e cea samanta rea a ocarirei. Derepth aceaia zioa ceaia marea a lu
k6)
Dumnezeu izbanda, are a face spre toti dosaditorii si trufasii ;

si cu facatorii pacatelorif depreuna munciti fl-vorii.
Ca-sif arata fariseiulti chipulti sau stand(' ai preafnaltarea
a luisti i trufa ce avea. Si cuvintele lui den Inceputii avea
chipti de omti bunti si de inteleptti, ca grafi& amu : Doamne,
multemescu-ti Iara dupa aceastea cate zicea, toate prea cu
fnaltare si cu trufa Implute era. Nu zicea a I mu ca tu m'ai
facuta, Doamne, si cu ajutoriula tau slobozescu-ma de toata
nedereptatea $i de rapire si de alalte reale, ce toate ispravele parea-i-se ea cu putearea luipd ca le-au ispravitti.
Totti omulti amu stire s aiba, ca fare; ajutoriula lu
Dumnezeu nu poate ispravi nici un lucru bung. Graiaste
Hristosti, ca fare, de mine nu puteti face nemica ! Si proroculti iara graiate, ca", de nu va zidi Domnulti casa, intru
10
15
20
25
30
desertu se vorti trudi ceia ce o zidescti. Si apostolulti zice ca,
nu tine -ara vrea, nice alergatoriulii, ce carei-sti miluiti de

Dumnezeu. Si iara: Nu eu, ce dulceata lu Dumnezeu carea
2 La margine, dupd intdiul A scris trufiia, iar de-asupra lui grea,
scris iaste
5 Dupd mitariulu, scris la margine, cu smerenie gi ertaciune
26 Tip. ilvhsTk.
d[e pdcate]
www.dacoromanica.ro
35
16
e intru mine. i iara : Dumnezeu iaste de lucreaza intru noi,

i, de ce va vrea, sa 1 lucreaze. E sa amu sa 1 cu voia
putearnicilorti cinstiti fi-vannl, ii-isa Mira de ajutoriulti celuia
de susii nici un lucru in calea vietiei acetiia putemii
sa,
facemii. Ca, tiu amu, zice, ca nu e omului calea lui, nici

mearge barbatulti salti ispraveasca meargerea sa. Dereptil
10
aceaia amu sa nu ne se pare ca, numai inine ispravimii

nevointa biruirei, ca a noastra iaste tine va vrea i sa se
nevoiasca, spre ceaia mai buna, iara a lu Dumnezeu iaste
ceaia ce scoate spre lucrulti cela bunulii cu pohta ceaia
buna i cu usardie. WA cela ce nu poate avea pre fire, ce
den bunatate va sa o priimeasca i grgiate ca o pociu
dobandl, aceaia iaste trufa 0 lauda. Ce amu zici ca ai ce
n'ai luatii ? E s'ai I luatti, pentru ce to lauzi ca, n'ai luatii ?
15
(Evanphelle)
Postescu-met de doao on in kiptcimand .i a-zeacea
dau den iota Cala amu!,
20
(TAW) ha amu Ca osandiia fariseiulti pre alalti oameni

i pre mitarnicii Ca santii curvari 0 rapitori. Aceasta, amu
improtiva pacatului de curvie, cu trufa postului o schimba.
Derep'ce amu ca den satiu nate-se curviia (ca satiuld iaste
tata dosadireei, i curvie intru multimea bucatel loril iaste),
pentru aceaia fariseiulti, cu postulti, trupulu-01 neca i-Iii topiia, ca multti sa-15 fereasca de acehl pacatii. Lauda-se derep'ce ca postiia fariseiulii doao zile in saptamana : Luni i
25
Joi. Cu aceastea graiia fariseiulti C. santti rapitori i nederepti, iara eu zeciuescii tote catti amti. Atata se elti de
lauda, catil vrea sa se protiveasca rapirei 0 nedreptatiei,
catii Si a lui avutie altora o impartiia. Derep'ce amu Ca Jidovii den toata avutiia lorti da o a-zeacea i iara alta a-zea-
30
ciuire i, dupa aceastea, a treia. Acestorti trei a-zeace baga-le

seama i se arata Ca a treia parte da, den avutiia lorti; de-aciia
1 inceputulti turmei, ce era nascutti intai, i multe altele da
(ce se zice, ce e de pacate i de curatie i de prazdnice i 1a-
35
12 De-asupra lui bunittate, scris lui

13 Dupd dobandi, scris de voiu
vrea tip. S via CT(
21 Subt dosadireei, scris ,vi lacomiei de-asupra
lui curvie, scris (le I de-asupra lui iaste, scris i se jiderat[e]
28 La
margine in dr eapta, scris zice 6,
29 AAw latqt poate ft interpretat 0
ca dau a-zeacea, scris fonetic, cu trecer ea lui u in o inainte de a urmator.
4 Tip. 4011" ASKO
11 .De-asupra lui fire, scris bunatate lu Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
(7)
17
sarea datoarelorti).*i robilor i asijderea i datorniciloril ce nu

le Ilia camdtd, aceastea toate beiga-le fn seamy si le socotiia,
ca" jumatate de avutiia lorti dau. Tara omulti cela ce-s va da
$i jumdtate de avutiia lui, nemicA lui nu i se socoteaste, de se
va preainAlta si se va Mudd de aceaia. Cu catri mai vartosti
cela ce nici a-zeace den avutiia lui nu da, cu ce va fi destoinicii se,' se preainalte i s'a se mareascal Ca card' acestea
sfanta evanghelie grdiaste-le, ca de nu va fi mai multd
dereptatea voastra, mai vartosti de a cartularilorti si a fariseilorti, nu aveti a Infra in imparatiia ceriului.
10
(Evanghelle)
lard' mitariula sta departe, nu vrea nici ochii sai
salt, radice la ceriu, ce width pieptulu lui, graiiet: Doamne,

nzilostiva Iii mie, peiditosula I. Adevdru greiesca voao, ca de,stinse
acesta dereptatti in casa lui, decati2 testa alaltu. Derep'ce ca toll's

carelelts inalla sine, pleacii-se, iarli carele se pleacti ,
-so).
(TAW) Rugandu-se mitariula,
lucrure, cace nu aved
15
bune, nu le puted nice socoti, ca fariseiulu, ce se ucideb, in

pieptti si inema-sti raniia. Si cu multa infrangere i cu mila
(8)
graiia : Doamne, milosti I vu fii mie, pacdtosulti 1. Derepta
aceaia $i milostiva afla pre milostivulil $i bunulti despuetoriu

51 ascultditoriulti Dumnezeu. Ca a toate pdcatele curatie iaste
20
smereniia cu mandrie, iara trufa piiarde toate bundtatile,

derep'ce amu ca a tuturorti pacatelorti si realelorti mai mare
iaste si mai grea trufa. Cd mai bine iaste sd gresesti, sa te
intorci si sal te smeresti, decatti sa faci bundtati si sa te
preainalti. Ch mitariulti amu den pacate izbavi-se, ca, rabdd
osanda fariseiului cu blandeate i cu rabdare; lard' fariseiula
den slava intru propaste fard de cinste caztl, ca, se derepta
pre elusti si osandiia pre mitariu si pre alalti oameni. Mitariulti amu, den ponosulti vietiei i alu pacatelorti, la cinulti
cela bunulti si la fericita viata sul-se, e fariseiulti de dumnezeiasca apropiiare departd-se, $i se delunga de dulcele.
Tara mitariulti 1MM-se cu smereniia, e fariseiulti pleca-se cu
mariia-sti si prea cu inAltarea-sti. De aceaste doao lucruri
25
30
4 De-asupra luti socoteaste, scris nici iaste folosil de catrit Dum- 35

5 De-asupra lui aceia, scris cu truth',
6 De-asupra lui da,
scris nici mai putinil
7 De-asupra lui maireascd, scris cittret spitsenia
lu Dumnezeu
24 De-asupra lui gresesti, scris *i
25 De-asupra lui
smeresti, scris i sa te pocitesti.
nezeu
41297
www.dacoromanica.ro
18
sa ne intrebamo toti .0amenii, sa ne cautamil pacatele

noastre si sa lasamii, si gresalele alaltora. Ca tine -sii va
5
10
cautfi ale lui pacate, eratoriu milostivii fi-va de gresalele

altora; iara tines va osandl, sine si munciei vinovatu se
face, sa va avea, si lucrure bune multe.
Aceasta Inca, iaste mare a nu Sandi altii, ce numai
sinesii, fratilorti! Tara noi ale noastre pacate de vorng lash,
e alalti osandimii si altii ispitimti, nestiindti ea, s'amti fi 0
mai derepti de toti, e alaltii vamii Sandi, vinovati osandeei
fi-vamil, asijderea 0 munciei si osandei destoinici fi-vamil.
Ca zice: Cu ce judecata veti judeca, cu aceaia judecati fi-veti.
Ca tine curveaste amu, Invatatura calca; si cela ce osandeaste pre cela ce-au curvitil, si acela invatAtura calca; ca
15
impreuna si aiavea amandoi invatatura lu Dumnezeu calca,

1 cela ce curveaste, 0 cela ce osandeaste.
insa sa schimbamil 0 ce e de alte osande I 0 de
intrebare multa, si de noisil mai vartosti sa ne grijimii, fratilorti 1 Si sa vamti vedea nestine ca gresaste, sa nu-ltsi osandimil,
ce ale noastre pacate ce ne-sii puse inaintea ochilorti nostri,

20
25
mai vartoase si mai amarite sa le cugetama decatii ale

alaltorii. Ca s'au si gresitti, in acelasti ceasti doara de acealea
pacate cu adevara se-au si pocaitii. E noi, pururea lacuindii
fara de pocaanie, osandimii pre altii si-i ispitimri. Ca Lotti
intru Sodomil lacuiia si pre nimea nu osandiia; dereptit aceaia
se derepta si den foal scapa si de toata piiarderea maniei, de
ce Sodomleanii osanditi fura.
SA ne smerima amu si noi, numai pre 110iii sa osandimii
so
si pre noisii sa ne rusinama, ca neosanditi sa ne aflamu in

zioa de judecata ceia nefatarnica. Si sa iubirnti amu si smereniia cu mandrie, ca de aceasta se derepta mitariulti si
4 sine sters, ,si adaogat de-asupra pre altii, pre sinesi se ocaraste si osandeaste 6 aceasta Inca indreptat in ce aceasta lucru
si [s]ocotint
7 de vomii lase hers fi adaogat de-asupra nu soco-
35
time, ce pre
9 De-asupra lui alaltii, scris de
11 De-asupra lui judeck scris pre altii
16-17 base se schimbamii si ce e de alte osande
si de fntrebare multit, indreptat In Ce sit ne Intoarcemit si se, ne
peritsimil de-a ispitirea gresalele altora ... (restul Mat la legarea cdrtii)
17 i indreptat in ce
24 La urma,dupa Vii, scris multu era [palcetos[i]
Sodomlea[nii], iar /a marginea stdnga, inainte de pre, scris i.
www.dacoromanica.ro
(9)
19
tarulti pac,a,telorti scutura. Si sa urimii preainaltarea, derep'ce

ca fariseiulti de aceasta fu surpatti i lucrurile cealea bunele,
ce avea, pierdil. Fariseiulti amu, ca un nebunti, lucru bunil

lucrase; elu se osandi; iara mitariu10, ca un bunti, lucru bunti
nu arata, i se derepta. Ca. cauta Domnulti spre suspinarea
mitariului i spre frangerea inimiei lui i uciderea pieptului,
i priiml cu dulce rugaciunea lui, cu Ave lti depreuna derepta elu. lara jartvele i bunatatile i ispravirea fariseiului,
ca unui mare laudurostl i trufaVi, lepada-le i le urf, ca p1
celti de (rate ucigatoriu Cainti
Dentriacestil lucru sa cunoa0emti, fratilorti, i sa ne
invatamu, i ce lucru mare s'amil lucra, sa nu ne preainalOra pentru acealea. Si same fl buni i derepti
blanzi
pi milostivi, atunce mai vartosti datori santemti a ne teame
i sa ne smerimu, decatti sa ne trufimti pi sa ne marimii
i sa ne laudamu, sa nu cumva truda noastra i usteneala
(10) sa piiardemil. I CA zice Domnul : Candii veti face aceastea
toate, ziceti ca, netrebnici robi santemii, ca, ce -amu fostri
datori sa facemti, facut-amti. CA cu nevoe amu i neparasitti
iaste datoriulti nostru a aduce lucru Domnului de toate (ce se
zice smerenie, rabdare, cucerire, ascultare bung., Inteleptie)
i cu buna multemitg, sa slavinati i sa marimti pi sa ne Inchinamti voiei lui ceaia sfanta. Si sa nu ne scarbimti de dosAzi
Si de ocari de ce vintl noao de la altii, i sa nu scarbimti
de nedereptate i de nApaste, ce mai vartosti sa ne bucuramti
candti Imputa noao, derep'ce amu ca 0 den aceastea multe
1()
15
20
25
folosuri dobandi-vamti.
SA ne Invatamti i sa Inteleagemti, fratilorti, 615 iaste
putearea smereniei ci tariia i ajutoriulti, i dentr'acesta
lucru Inteleage-vomti, cattl iaste den preanaltare osanda pi

lipsa i piiardere. Si dupa acea amu, bunatate mare iaste
pocaaniia i ispoveadaniia pi infrangerea inimiei, i lacramile i suspinarea den adancti i umileniia. Dereptti aceaia,
rogu-ma voao, fratilorti, ispovediti-va lu Dumnezeu pururea
pi
pacatele voastre descoperiti-le lui. Ca de vamti amu pone

17 La urma, MO, piiardernii adaogat
11 Tiparit A, ..tan-pa 2vicTs
18 toate intregit cuing ai zic[e] toata dereptat[ea],
de catra D[umnezeu]
24 Dupa nu, adaogat ne
29 Tip. Aci,Tpa SvicTo.
atunce
www.dacoromanica.ro
30
35
20
10
stiintele noastre inaintea lu Dumnezeu si-i Varna arata lui

ranele sufletelorti noastre, $i alalti nu -crania sand), nici ne
Vara salbatAci de osanda veciniloril, nici sa ne scArbimti
dereptti imputarea si de elevate $i de nApaste si de obide,
milostivfi fi-va noao de-oameni-iubitoriu Domnuth, si mila
lui si milostivniciia lui adapa-ne-va cu vindecare, si ne va
unge si va vindech noi. SA aratAmti paca,tele noastre neimputatoriului si nemaniosului despuitoriului nostru, cela ce
mai vartosti iaste miluitoriu si vindecatoriu; ca amu noi sa
VA Mti 0 Vac* elti tie toatA taina inimiei. Ce sa aratamu
noi toate phcatele noastre, fratilorti, Si sA, ne ispovedimu pu-
rurea inaintea Domnului, ca sa dobandimil dela elfi mill

SA lepAdAmti acicea pacatele noastre, ca sa fimti curati si
15
gatiti, ca ca. I ndti vomil mearge acolo, priimiti fl-valmil de judet,ulti dereptii intru impArAtiia lui ceaia nesfarsita si fericita.
$i sa mostenimii acea dulceate.' ce va sa fle si neputredulti

rApausii, si nescazuta piste si indulcire s5, o dobandimti toti
impreura in Hristosil Isusii, Domnulti nostru; ca a lui e slava
si tinearea intru veacii de veacti, aminti!
Dumineca a captesprezecea.
20
La liturghle. Evanghella curvarului. Luca, zaceala 79.
(Luca XV, 11). Zise Domnulu pilda aceasta: Un omit
aver doi feciori. (12) $i zise cela mai tcindra pdrintelui:

Pdrinte, dd-mi ce mi se cade parlea den avulie"...5'i Unix:lilt
25
lore avuliia. (13) ,5'i nu dupd multe zile, adund tote cela
fedora mica i se duse intru o parte, departe, qi acolo
10 Dupl. Meek scris sa nu ispovedimii piicatele noastre
12 Deasupra lui mild, scris i ertare de pacate
17 Dupd Indulcire, scris la
marginea dreapta raiului
i18 De-asupra lui Impreund, scris cu toti
30
sfln(ii I Tip. dAH8 (a lui)
20-21
Titlul slavon ef Kull ii,
na 41:prie
icr.;
0 LAACAHtAila IOSKil rId 6A
Varlante: B defectuos; lipsesc paginile 317-318 pdnd la tru din Intru,
rdndul 26
rinteluiiii
22 Un omit] T Un mud oarecine

25-26 T lipsege celd feciorl midi.
www.dacoromanica.ro
22 parintelui] T pa--
(11)
21
rdsipi avuflia lui; viia cu curvele. (14) Rdsipi ela a

lui tote. Fu foamete tare intr'aceaia parte ; qi acesta
incepez a fiamanzi. (15)
..5Y,
mearse, lipi-se de unula ce
ldcaiiet Intr'acea parte, $i tremease ela la satula lui

sd pascd porcii. (16) ,,Si jeluila scila sature mafele
lui de rdddcinile ce manta porcii; $1 nemicd nu deade

lui. (17) Ela-$a vine in mente, zise: Cali ndemnici
la tatcila mieu mdna* ncd paine ; eu pier de foame.
(18) Scula-and -voiu de and voiu duce cdtrd pdrintele mieu,
zice-voi lui: (19) Pdrinte, gre$ii la ceriu $1 inaintea

ta, 1i de acmu nu santa destoinica sd Ind chema fiiula
i
10
tdu; fd-md ca unula den ndemnicii tdi". (20) $.1 se

sculd, duse-se cdtrd pdrintele lui. hied ela departe era,
vdza-la ela pdrintele lui, $1-1 fu mild d'insula; $1 curse,
ceiza pre cerbicea lui $1 sdrutd ela. (21) Zise fiiula:
15
Pdrinte, gre$ii la ceri qi inaintea ta $1 de acmu nu

sante' destoinicu a ma chemet fiiula tdu". (22) Zise
pdrintele cdtrd robii lui: Aducefi ve$mantula dentaiu,
$11mbrdcati ela, $1 claii inelulu la mina lid $1 caltunil la
picioare; (23) $1 aduceti vitelula hrdnita de-la jungheali;
(12)
20
$1 sd mei ncdmil, I sd ne veselima ; (24) cd fiiula mieu acesta
morta era $iinvise, $1 pierduta era $1 se afid!".$iincepurd
a se veseli. (25) Era fiiula lui vela mai marele la sata;

viia cu curvele] 7' vietuinda curveaste I ABC lipsefte elu
3 lipl-se] T de se lipi
3-4 de
unula ce] 7' unuia den cetateani ce
4 parte] C partea Oa]
7'2 pre ela
6 de radacinile] B de mlatula 7' de mancarea nemica nu deade] B nimea nu deade T nimea nu-i da
7 Elu-sa
vine fn mente] AC intru elii mearse B Elu-sa vine In minte
1' Vine-sa f ntru minte
7-8 Cati naemnici la tatalii mieu mananca
paine] BT Cati multi naemnici la tatala mieu satura-se de paine
10 ceriu] AC ceri, B teriu Inaintea] AC naintea
13 Ma] 7'
Inca era] T fiinda
14 vaza-la Oa] C vaza Oa T vazii-la pre
1
2 Fu] T i fu J acesta] T aceasta
25
30
16 B t[eri] inaintea]
15 Zise fiiulii] ABC Zise lui fiiula
18 robii] 35
AC naintea
17 B s[antii]
17-18 B zi[se] pa[rintele]
BT slujile vesmantula dentaiu] 7' vasmantula dentai
19 caltunii]
ABCT &Otani
20 picioare] T picioarele lui I vitelula hranita B vitelula cola hranitil 7' cela vitela hranita
22-23 01 Incepura, a se veseli]
B Incepa a se veseli C Incepura-se a se vesli
23 fiiula] 7' feciorula
ela
marele] 7' mare I la sate] AC la sate B In sata.
www.dacoromanica.ro
40
22
0 ca vine, apropie-se cdtrd casd, auzi ccintdri i glasuri;
i chemd unulu den feciori, tntrebd: Ce santa

aceastea ? ". (27) Ela zise lui cd fratele tdu au venita, 0
junghe pdrintele tdu vitelula hrdnita, cd sdndtosa eta'
priimi". (28) Manie-se fi nu vrea sd bare. Pdrintele lui
e$, raga elu. (29) Ela rdspunse, zise: Pdrinte, iatd cati
ani lucrai tie 0 nemicd zisa ta cdlcai, i mie nece dini(26)
oard,-mi dede0 un edu, de cu sotii miei sd and veselesc ;

(30) e cdnda fiiula Ida acesta dela curvie vine, junghea0
10
lui vitelula hrdnita". (31) Ela zise lui: Fii, to pururea

e0i cu mine f i Coate ale meale, ale tale sdnta. (32) Sd
to vesele0i i sd to bucuri cade-ti-se, cd fratele tdu acesta
morel-2 era f i invise, i pierduta era i se alld I".
Sfaritul Duminecii.
InvAtatura den ceastfi evanghelie.
15
Cttvinttal 2.
20
25
Bunt" amu i dulce iaste Dumnezeu catra toti i de

oameni iubitoriu i in-lungt-rabdatoriu. i milostea sa ceaia
Intreaga arata- spre greiti, iara spre derepti amu pretutindinea arata-se ca cu greu. E pacatoilorii curandii iaste
ajutoriu i milostivii, i-i imbarbateaza acetea cu bune cuvinte, graiaste: Viu eu, Dumnezeu, ea nu voiu moartea pacatosului, pang. se va intoarce i viu sa fie. Si WA graiate:
Au doara carele au cazutii nu se va scula?. Sau: Cela ce
se intoarce, nu ma voiu Intoarce N. i iara: Intoareeti-va
catra mine, graiate Domnulii, i ma voiu intoarce catra
voi. lara catra derepti aa graiate Domnulii, ca s'ara
30
16 cn6 o g, tipdrit in josul paginei.

uf]
Varlante: 1 ca vine apropie-se catra] 2' viinda apropiindu-se de
2 den feciori] T den slujitoria i
3 T lipsege lui
4 hranitii]
BT cela. hranitit ca] T derep'ce ca. eld] T pre elu -la
6 elu]
2' pre elu zise : Parinte, iata] T zise parintelui: Adeca, 7 ani
lucrai] BT ai slujii I nemica] B nici diniorti. (-wpx) T nici dinioara.
7-8 nece dinioara-mi B nici diniord (-wpm) nu-mi C nece diniora-mi
14
KO
35
T nici dinioara nu-mi
lipsefte edu
de]
2' ca
8 un edit] AC o capra B find
defectuos,
9 e caudal B [c]anda I dela curvie vine]

B rasipi avu[tiia] ta cu curvele, au venita ; T mane, avutiia ta cu
curvele, i vine, si
10 Fii] 7' Fiiule
12 cal 2' derep'ce ca.
I
www.dacoromanica.ro
23
(13)
face omulti toata dereptatea i totti adeva'rulti, 0 se va intoarce de va face pacatd, de-aciia nu voiu mai pomeni dereptatea lui, ce in pacatele lui01 va murlp.
Cu socotinta, intrebare are Domnuld catra sfinti, e catra
pacato0 cu miluire i build,' milosarde I nie i cu dulceata.
Aceasta amu insuti tie, ca de va spare& pre cela ce-au
gre0tti, intru mahnire surpa-l-va pre ell; lard, dereptulti

dell va ferid, sla'bi-va pre ell de catra bunatati. Dereptd
aceaia amu pacatosulti miluia0e, iara dereptului opremte.
Ca infricoatti amu zice cd, iaste Dumnezeu intru toti carei-sd
10
imprejuruld lui. Cine amu santti imprejurulti lui ? Aiavea,

ca toti sfintii carei apropie-se lui cu lucruri bune. lard, alaltord
tuturord, carii greascd, pururea le cauta Domnuld spasenie
0 vraciuire i vindecare de pacate. Pocaanie daruit-au lord.
Si invatandli de pocaanie i de intoarcere nici dinioara inceata, ce cu cuvinte i cu pilde i cu maestrii imbarbateaza
15
not spre pocaanie. Dereptti aceaia 0 aceasta pilda ce zace

inainte, inaintea noastra o pune; i iaste amu vina de
aceasta, a,..a, graimte :
(Evanghelle) Zise Domnula pilda aceasta: Un omit oarecine
avea doi feciori. $i zise cel mai teincira parinteluip7: Nrinte,
da-mi ce mi se cade partea den avutie. $i imparti lori2 avutiia.
20
mu* Aceasta amu pilda iveate i arata tariia po-
caaniei pacato0lorti i mdriia de iubire de oameni a lu Dumnezeu. Si cu aceasta cheama pre toti carii santti In pacate.
Omuld amu graimte-se i se cheama de oameni iubi-
toriuld Dumnezeu, parintele; iara feciorii, doao cinure de

oameni, dereptii i pacato0i. Dereptatea amu, de demultd
iaste avutiia flreei omene0i. Dereptd aceaia cell feciorti mai
mare cheama-se dereptii, ca au dereptate.
Ca den inceputa amu era dereptatea i straluciia luminatti, i firea omeneasca desavarOtti avea framseatea
dereptatiei dentai0i, den inceputulti lumiei. Vaal amu, zice,
Domnulti toate cate feace, i aceastea foarte fura bine. lard
(14)
pacatulti mai apoi nascd, .$i eau fu. Dupa 1 calcare fu pacatuld;
dereptd aceaia 0 cell feciori mai tanaru cheama-se pacato0i. Derep'ce amu ca.' Si intelesd nestatutd au i raslabitii i
neintaritti.
Zise cell feciori mai midi parintelui : Da-mi ce mi se
www.dacoromanica.ro
25
30
35
24
10
cade partea den avutie. $i Imparti loril tocma (ce se zice,

pre voia loru-ed lash pre ei), ca un Tubitoriu de ()amen' ed
de feciori. Intocma amu deade Dumnezeu oamenilorti tutu
rora Intelesti Si samovolnicie. Deade lora soarele, luna, stealele, pamantulti i totil ce e pre elii. Intocma amandurora
deade, ca sa n'aiba amu mai multti pre aceasta lume dereptii
decatil nedereptii et greOtii. Derep'ce, amu, ca Dumnezeu
Intocma lumineaza soarele prespre toti, spre buni i spre
rai, aijderea i ploao i toata bunatatea Intocma da lorti.
Iara celti feciorti mai tanarti vaza ceriuhl ei Dumnezeu;
zise-i ca va ii ; valza rodurile ptimantului, i nu priimi acealea
cumu se cadet,, ca Intru leagea lu Dumnezeu nu vrea sa amble,
ce spre dereptii i spre sfintii i spre prorocii lui cu hitlenie

15
20
cugeta. Lub amu soarele Intru Indulcirea sa necuratulti i pa6,10S015, i ce era daruite lui fapturile in slujirea lui, elti ca
lu Dumnezeu le se Inching cinstiia darurile, Tara cela ce le
daruise, nu-la cunotea; ei se Inchina, fapturilorti, nu Ideatoriului.
Iara celti feciorti mai mare ei dereptti Intru slava Dornnului aceastea toate le priimi. Vazu ceriulti i de buni tatea
fapturiei cunosca pre ziditoriulti. Vazti, zice, ceriulti, lucrulti
deagetelorti tale, luna Si stealele ce to le-ai urzita. Vazii amu
25
lumea aceasta i multemi i proslavi Domnulti, cela ce o au

Inframsetatit Lauda amu 5i se mira de fapturi dereptii, i
facatoriulti marescti el se Inching lui. Iara nedereptuM i
pacatosulti rau vazu i rau Intelease i rau se Inching.
Toti, amu, oamenii au Inte leagere i cu nuii impreuna
I
30
1 samovolnicie. Imbla, amu, cu samovolnicie-ti tine de

eluti cum va; Ca nimea nu nevoiate Dumnezeu, on sa
vie bine, on rau; ce pre voe u
cumu se va pleca,
sau bine lui, sau rau lui.
Iaras, se cade a totti omulti bine sa vietuiasca
35
gi cu
bung
ogoada catra Dumnezeu, macaril race au Intelesu gt samovolnicie. Ca laudatu e amu carele e, cu bung voe a lui de
iaste bunt'', nu de vreo nevoe ce vine speinsulti. Ce, mai
vartosti, tuturorti cretinilorti nu le se cuvine, nici le e data
13 Tip.
Davidit zice.
4.11.111H
21 De-asupra lui zice, scris cumu dereptulti
www.dacoromanica.ro
(15)
25
de nevoe skit derepteaze poticneala pacatelorii. Ca nu cununa Dumnezeu carii se lash' de nevoe de reale, ce pre cela
ce, de bung voe a sa, face bine. Ca nu iaste treabnica cine
e bunti dupa fire, ce cine dupa voe, gi aceaia e laudata gi
spasitoare.
Ce amu factl cell feciorii mai micil, ca lub bogatiia $i

rau viia si rau imbla ?
(Evanghelte) y5i nu dupd multe zile, adund tote, fi se Buse
intru o parte, departe; si acolo rasipi avufiia lui, vietuinda
curveaste.
10
(ram) multi cela ce se afla aproape de Dumnezeu, ne-
mica nu face sa fie pierzarei destoinicu. Dereptii aceasta

si prorocil Davidu graiaste: Ainte vazui Domnulii intre
mine pururea, ca de-a dereapta mea iaste, sa nu ma leagaml. Iara carele se delunga de Dumnezeu toate realele si
15
spurcaciunea i amaraciune lucreaza Si se chinuiaste, cumii

iara,0 graiaste Davidh: Adeca, iata, carei se delunga de
tine, pieri-i.
(Evangholle)
(16)
Rd' sipi elu alii luitota.,,S'i fit foamete tare inteaceaia
parte; si acesta incepu a ?mina.

(Mori) Pierdil toed bunatatea ce avea de la Dumnezeu 1
in scadeare de totii fti pacatosull C6, cine lucreaza. Domnului,
satura-se den dumnezeestile cuvintele lui (aceasta amu zice
cal cine-m va lucra, manta -va), iara oamenii ce lucreaza f
pacatului, cu flamanzie se topescil si se lipsescii, Si foamea
pre ei prinde-i; nu foame de paine $i de apa, ce foame de

ascultatula cuvantului lu Dumnezeu. Ca unde amu frica
i leagea lu Dumnezeu nu iaste, acolo e foamete mare. Ca
inceputulil amu spaseniei noastre frica lu Dumnezeu iaste,
i radacina tuturorii bunatatiloril ce-sii intru noi, leagea
20
25
30
lu Dumnezeu iaste. Ce nici leage lu Dumnezeu fara frica, nici
frica fara leagea; ca leagea amu den tocmeala sluga are

pre frica, iara frica, den tocmeala judecatoriu are leagea.
Unde milosteniia gi dragostea i dereptatea nu izvoraste,
acolo e foamete mare; unde graulu mandriei ceaia buna i
strugurulii curatiei nu se lucreaza, acolo e foamete mare;
20 Tip, Igcb-ra
creath mie, zice,
24 Dupd manta -va addogat: iaru cela ce nu lu-
nu -Id,
voiu priimi.
www.dacoromanica.ro
35
26
unde iaste de destulti lucrulti hitleanilora, acolo e scadeare

i scumpeate bunatatilorti celora bunele i lucratoriloru celora bunilorti. Si cine nu se teame de Domnulti, departe
fiindti de elu, flamanzeate moare de foame i se,,lipseate.;
iara carei se ternti de Domnul5 si viaza pre Invataturfie lui,
au slavg i bogatie In casele lorti. Si ceaia ce impartu mai
vartosti
dau mi$eiloru, dereptatea lorti fi-va de va lacui in
veaci. Ca frica lu Dumnezeu iaste izvorulti vietiei, de face
multi de se feremte de laturile mortiei. Iara sfaritulti cuvantului de acesta toti sa auziti: De Dumnezeu to teame i
invatatura lui paze4e1 derep'ce ca acestti cuvantti iaste a
totti omulu, ca, de greate omulu, nu-i vine lui5 aciiaa
foamea, ce canda pestemte intru pacate i rasipeate toata
avutiia ceaia buna i bunatatea.
Bine iaste amu sa nu greasca omulu, ca, Intai, bung
iaste aceasta sufletului. Ce, derepta neputinta filreei noastre,
si cu negrija leaneei de ne biruimti, $1 vrajmaului iMpiedecamu-ne. Si aciimti iara sa ne intoarcemti spre pocaanie,
ca foame sa nu ajunga pre not si sa omoara sufletele
noastre. Ca, a doa, amu inotare iaste dupg pacate ispoveadaniia $i pocaaniia i intoarcerea catra Dumnezeu, ce cu
aceaia ne vamti Si spasl. Derepta aceaia ca,de-se cu bung
si
10
15
20
nevointa sa ne nevoimti den celti lucru rau spre cela
hunulti, i lenivoi sa fima catra reale, itirh catra ceale

25
30
bunele sa ne nevoirna. Derep'ce, amu, ca nu iaste aceasta

pang in sfar*tti, de sa se adaugg spre rau, ce, tine va fi
Intru Vacate de totti, piiardere i osanda avea-va; e cela
amu ce nemica nu grew4te, a lu Dumnezeu iaste, sau barbatil
dumnezeescti; iara cela ce grea5te i se schimba spre via
nevinovata, lucru de barbatti mandru iaste, i mai apoi la
folosu-15 duce.
(Evanghelle)
$1
mearse de se lipi unuia den cetcileani ce lacuiia
inteaceaia parte, si tremease pre eli la satulzi lui, sa pasta porcii.

$i jeluiia sit -srs sature mafele lui de mancarea ce mama porcii;
35
ci nimea nu-i da lui.
Oma ce e invatatti ddlcetiei cetii vieti, de pururea

nu se opreate a alerga spre reale, ce in toate zilele cauta
cumulu va satura trupulti sau sa-i ample pohta lui. De(Mod)
reptti aceaia cine se apropie necuratilora draci, duhure hit-
www.dacoromanica.ro
(17)
27
leane santti. Ca un duhti iaste duhu de curvie, e altulu e de

satiuI5, altulu e de iubirea argintului, iara altulu mariia, e
alte i de alte pkate. Aceastea toate spre piiardere dud'
multi i-14 surpa.
(18)
Iara unultI den cetateani, spune-se ca iaste mai ma- 5

rele dracilorti. CA tine se va apropiia Domnului, fntru un
duhti fi-va, cumti graiate apostolulTh Cine se va apropiia
Domnului, un duhti iaste. Ma, amu, pi cela ce se apropie
satanei, In chipulti naravului lui fi-va.
(Evanphelle) Tremease elu la satulii lui, sa pasta porcii.
10
(Tala) Satulu se cheama de toate naravurile de pkate,
iara porcii cugetele pkatelorit 5i toti amu, cati se vorti Intine, Intinariei i cu pacatele cealea realele indulcescu-se i
se veselescti, porci se cheama, $i in chipulti acelora santil
Si' Intai mitarnicii si talharii si ucigatorii si furii i betivii 15
si curvarii si curvele i obiditorii i camatnicii i rapitorii,
i toti cati Intru necuratiile aceastea intina -se, aceia toti
pastori de porci cheama-se.
Jli,luiate amu amaritulti de mil sa se sature i s se
Indulceasca pkatelorti. $i nemica nu dau lui, si dulcetiei amu 20
nu poate lua satiu; nici cu Indulcire Imp lu-se carei santti
Invataid Inteaceastea, cal dulceata, pacateloni nu va lacui, nici
rabda, ce inpreuna fi-vorti Si peri-vorti.
Mancariei acea porceascA pkatulu se Inchipuiate, CA
are si dulceata i scarba, ca in putina vreame se fridulceate, 25
iara 1ntru veaci munceate. Ca cate santii in lumea aceasta
luminate $i pohtitoare, multa truda i usteneala au, iara
dulceata putina i a-vremi. Ca 1 InsaVi aceasta viata, a
noastra cu mai multa truda fnjugata iaste, decatil cu veselie.
taxa deaca nu se puts] satura curvariulti, si sa se Indulceasca 30
de pohtele lumiei acetiia In011itoarea, e1u-0 aduse aminte
cA" stiia amu
i se frivata de ce se chinuiia i se Intoarse.
Dojaniia-se amu $i se Infrangea i se smeriia greitulti din
calcarea lui, i rautatile lui obliciia pre elti Si judeca.
(Evanghelle)
intru minte, zise : CO multi naemnici 35
1 De-asupra lui sant, scris nu unulu, ce multe duhure
8 Scris
in josul paginei (de addogat dupe iaste) iaru tine se delungii de Dumnezeu, si se desparte, piare
34 De-asupra lui Vii, scris se.
www.dacoromanica.ro
28
la tatala mieu satura-se de paine; eu pieri de foalme. Scula-
(19)
ma-voiu de ma voiu duce catra parintele mieu, fi zice -voiu lui:
Parinte, grefii la ceriu ,si inaintea ta, fi de acmu nu sant('

destoinica sa ma chema fiiula tau; fa-ma ca unula den naemnicii tai! ,li se scula, duse-se catra parintele lui.
10
iara anal savarsimti invatatura lu Dumnezeu si dereptatea

facemti, atunce intru sine ne Intoarcemil. a intru mintelu
vine cell fecioril curvariu, intoarse-se, dupa cum e graitti :
15
20
25
moon) Ganda amu gresimti, afara de sine ne aflame, afara

amu de alti nostru cugeta santernii, si Cara de minte santemti;
intoarce-te, sufletulti mieu, intru rapausulti tau I (Ca rapausuit"' sufletului via(a, $i spasenie iaste).
Trei chipure-sti amu ce se spasescti : lucrarea si naemniciia si feciorulti cela bunulti. Ca robull, dereptil frica bataei face
bine, cumti graiaste Davidil : raneaste-se de frica ta pelita mea
si de judecarile tale temui-ma. Iara naemniculfi, dereptii sa is
plata, bine si cu ogoada lu Dumnezeu face, curnti iara zice dumnezeesculti Davidti si graiaste : plecai amu inima mea sa facil
dereptatea ta in veacti, dereptti plata. Iara feciorulti, pentru
dragostea ce are catra Dumnezeu si parintele, pre Invatatura
lui lucreaza, cumti Davidti marturiseaste, graindii: catti iubii
porancile tale si leagea ta, Doamne, si in toate zile invatatura
mie iaste 1. $i iara : Radical manile meale catra porancitele
tale, si acealea iubii, si glumiia-ma in dereptatile tale !. Si
iara : Minunate marturfile tale, dereptti aceaia ispitiia, eale
sufletulti mieu !.
E calla amu in chipulti feciorului afla-se-va cineva si
va fi delungatti pentru pacatele, si veade altii sufletestile

30
35
darure priiminclii si cu trupulti dumnezeescti $i sange cuminecandud se, atunce cade-se lui cu caire si cu umilenie
cuvintele aceastea sa, gpaiasca intru elusti : Cati naemnici la
parintele mieu satura-se de paine, iara eu pieriu de foame !
Ce ma voiu scula den cadearea pacatelorti, $i ma voiu duce
catra .parintele mieu, si zice-voiu lui : Parinte, gresii la ceriu
1 inamtea ta, si nu santil destoinica sa ma chema fliul tau,
ce ma fa ca unulti den naemnicii tai !. Ca tine amu va zice
17 iara prefacut in iara:}, prin scrierea unui de-asupra
ils040punk.
www.dacoromanica.ro
19 Tip.
(20)
29
ca multa au maniiata a to Indulcire *i bogatiia bunatatilora

tale rasipiiu, i jeluiaste sa se impreuneaze naemnicilora ; i
aceasta iaste un lucru mare 1 Ca naemnicii amu cheama-se
strigati (ce se zice, Inva,tatii la botejune, ceia ce Inca n'au
ajunsa feciori saffie, ca cu sfanta botejune nume de feciorti
priimesca oamenii) *i n'au dulceata sufleteasca, numai, ce au
*1 brand'.
Aceasta amu iaste de ce graia*te de naemnici ce se

satura. Insa unele santu cuvintele carora se caescti, e altele
ale lu Dumnezeu daruiri celora ce primesca pocaaniia. Cine
vine amu la pocaanie, s5, nu ceara Imparatiia ceriului, nice
10
sa i se pare pre ell ca, e destoinicti vietiei de vecie, ce

numai singura ruga sa alba ca sa, sc,a,pe de Gheena *i de
munca de vecie; *i dintr'aceaia ell putinelti sa ateapte, iara
Dumnezeu lui de destulti bunatate darui-i-va.
15
$i Inca ell departe fiindu, veizit-lg pre elf"' rintele lui, pi-i fu mild d'insula; ,si curse, cazit pre cerbicea lui $i
( Evanghelle)
saruta du.
0, mare ciuda I Numai catu-*a aduse aminte cell

feciora curvari de pocaanie, e parintele aciia*ti tinse iubirea
sa de oameni. Nu astepta sa is cuvintele de ispovedanie lui, ce
feace dupa cuvantula ce graise, ca mai nainte, zice, de ce
ma veri chema, zicti : Adeca, eu.
Vaza feciorula de departe vii I nda, Si timpina ell, ca
fnainte apuca nezlobivula *i de oameni iubitoriultt. Nu se
a*tepta, feciorula sa vie pana, la ell, ce-i mearse fnainte, de
(r6loo)
(21)
apuca pre ell
25
saruta, aratanda toata pang in sfar*itti
ertaciunea-i *i milostea sa. Ca numai fntoarcerea pacatosului

ce e cu usardie cauta Dumnezeu *i den WW1 suiletula ce e
pocaanie i Infrangerea inimiei lui, $i priimea*te ell *i milostea sa varsa,-*ti, *i cura catra ell *i spre cerbicea lui
c,a,de,
20
30
i saruta ell. Ca dereptti aceaia vine intru lume, ca
pacato*ii sa spaseasca, ca *I pre acestii feciorti curvari.

(Evanghelle) Zise parintele ccitrti singile lui: Aduceti veimintula dentai, Si imbracati ell, pi-i dati inelulit la ?mina lui pi
ltuni la picioarele lui; ,si aduceli cell vitelu hranita deli jun-
24 Tip. a1HH I HAk.
www.dacoromanica.ro
35
30
gheati; ,i sa mancama, sa ne veselima; ca filula mien acesta

morta era, ,si invise; ,si pierduta era, ,si se allalD
(ralon) Slugile santu ingerii i arhiereii. 5i 0 preutii slugi
santt, ca cu cuvantulti invataturiei lorti intorcu-se i alalti

5
spre pocaanie. $i imbraca cu vevnintele bunatatilorti, i inela

dau-le la manile lorti, peceatea cre0ineasca, celorti ce lucru
au (ca," mana iaste firea semnului, iara inelulii peceatea sfan-
tului duhti). Ca derepth credinta i de lucru spasete-se

omulu. $i caltuni dau la picioare, ca sa se pazeasca de scori de draculti, purtatoriulti de moarte, 0 gata sa fie spre
evanghelie i spre folosulti oameniloril. Ca aceasta amu iaste
cre0ineasca, ceaia ce vecinului folosescu-i.
5arpele amu de demultil biruitti fu, i vrajba are spre ceia
ce greescii, dupa cuvantti : acesta capulti tau sa caute $i tu cal/5 Cajal lui sa," cauti. Afla amu pilda diavolulti a vrajma0, i
n pie
de l reptti sa nu-01 vearse veninulii sau spre ceia ce se-au slobo-
Zitu den pacate, dereptti aceaia 0 atuni iau, carei se

20
25
30
In-
torcti spre path' sa fie loru0i, ca sa poata calc,a spre arpe i

spre scorpiia i pre toata tariia draceasca, i bine sa vesteasca pacea i dulceata, dupa cuvantti. Ca frumoase santti
picioarele celorti ce bine-vestescti pacea i dulceata!
Cu aceastea cu toate Inframsetatti sa fie omulti, i sa se
cuminece 0 vitelului hranitti, i sa se sfinteasca cuminecaturiei
cinstitului trupg i sangelui Domnului nostru, Isusti Hristosil.
lard vitelubi hranitti i jungheatil i mancatti, Hristosti iaste
(ca neispititti iaste jugului legiei pacatelorti, iara hranita, de-
rep'ce ca, spre aceasta taing, impartitti fu den tocmeala lumiei). $i painea ce o sfaramamil, vedeare-ai, amu den gran
strange-se; iara pre intelesti, trupii iaste. 5i acesta iaste insuii vitelulq hranitti. Ca toti carei se Intorcii den *ate 0
se spodobescti sfinteei i Infricoateei cumenecatura, de pururea veselie fi-voril parintelui Dumnezeu i slugilorti lui
0 Ingerilorti i preutilorti, ca, den moarte invie, i den pierduti afla-se.
35
(Evanghelle)
Era feciorula lui cela mai mare la sat (Iu-
crandti aiavea intru elti bunatatiloril); $i viindu, apropiindu-se

de casa, auzi cantari ,Si glasuri (intru casa lu Dumnezeu
32 De-asupra lui pururea scris, in.
www.dacoromanica.ro
(22)
31
curatii glastit iaste, de se praznuia,5te); 391 chemei unulii den

slujitoriu, fi intreba: Ce santit aceastea? (Ca ingerii amu
descoaperti dereptilorfi dumnezeiasca taina, $i slujitorii lu
Dumnezeu sAntii ingerii). Elii zise ca fratele tau au venitii,
si junge parintele tau vitelula celii hranita, derep'ce ca sandtosa pre elii-la priimi. Manic -se si nu vrea sa intre. Parintele
(23)
lui esi, ?wig& pre elii (ca un iubitoriu de feciori i prea
mandru, pre cela ce se intorsease lub-lii, iara pre cela ce

era de pururea, mangae-lii). Eta reispunse, zise parintelui:
Adecei, cdti ai slujii tie fi nici dinioard zisa ta calcai, si mie
nici dinioard nu-mi dedefi un edit', ca cu sotii miei sa ma ye-
10
selescu.
(moo Unii, amu, edului zicu-i a fi neschita dulceata. E altii
vrearea sa intelegti, ca graia5te dereptulti, ca mie nu deade
nici dinioara nechita dulceata, ca pre voia mea sa ma ye-
15
selescii.
(Evanghelie)
E candii fiiula tau acesta manca avutiia ta cu
curvele, si vine, si jungheasii lui vitelula hranita. (Avutiia lu

Dumnezeu graia4te-se bunatate; e curvarilord iubire de dulceata). Eta zise lui: Fiiule, tu pururea esti cu mine, si toate
ale meale, ale tale Anti-a.
20
(Taloa) Ca pururea zisa mea savarindu-o, toate ale meale

mo*tenl-le-veri ! (Feciorii ca aceaia vort1 moteni imparatiia
lu Dumnezeu, parintelui). Nu te griji tu de-aciia, i nemica

nedereptil s-1 aibi 1.
(Evanghelle) Sd te veselesti si sa te bucuri cade-ti-se, derep'ce
25
ca fratele tau acesta mortii era, si invise; si pierdutu era, si

se alla!.
(TaloO) Aratd Hristosii, ca se cade cu destoinicie a se yesell Si a se bucura de pocaaniia pacatoVorti. Gine va vedea
mortulfi inviatii, i sa nu se veseleasca? Sau tine va afla
ce-au pierdutil, i sa nu se bucure?
Mare lucru i preaslavita iaste a Domnului nostru de
oameni iubire, i nimea nu iaste cu de destula spre multemita lui 1 Ca nu numai priimeate-i carele se duce dela elfi
i se delunga, ce mai vartosti, candu se intoarce, cu maxi
daruri cinstea.,te-i i se vesele,aste. $i nu numai cauta sa
25 Tip. Himprrk, corectat in nederept, prin scrierea unui p de-asupra.
www.dacoromanica.ro
30
35
32
judece I lui, ce cu bunatate spodobemte elti; i nu numai nu

Imputa, ce 0 raspunsti derepth noi face. Derep'ce amu ca
multi den derepti, cei ce lucra lu Dumnezeu, de multe on
rAmtescti de spaseniia pachto0lorti. CA raiNtiia i fariseii
5
(24)
atunce spre Domnulti, curati se Linea i derepta-se pre

eiVi, derepth eke priimlia curva i mitariulti. Ce 0 Davidu
amu rAmtinda aratA-se: Pada candh pacato0i, Doamne,
pang candti phcato0i lauda-se ?. Si Avvacumh lath' : Ce
iaste, ch. calea phchto0lorti dospemte-se?. Si Ieremiia pro-
10
15
roca grAimte : Prisaldi0 ei, i prinsera-se. Si Ilie au

grAitti: Cela ce se manie pre cela ce-au gre0th, celuia de
susa protivemte-se, cumu se scrie. 51 all multi maniiare
dela Dumnezeu cert.' sg fie spre ceia ce greOsch i obi-
deascii. CA gralmte amu cu aceasth pildA Domnulti c,htra,

toti carei-01 derepteaza sinew i ocArascti pre ceia ce
greAscti.
SA fie amu, ca 0 voi, derepti santeti, dupA feciorulti
acela 0 ugodnici sh, fiti pArintelui. Rogu-ma voao, dereptilorti
20
25
i curatilorti, nu va pare rhu de spaseniia greCilorti, ce

mai vartosu va bucurati i va veseliti cu nuii, derep'ce
amu ca 0 Ingerii bucura-se de pocaa,niia i de spAseniia
gre0tilorit
Ma amu iaste socotirea acetii pilde, dereptil ceia ce
se manie i multi' Intreaba i ispitescti de ertaciunea gre0Wort' i de milosardiia lu Dumnezeu, i de ce e d'inii tocmealh 0 de*tingerea, ca nu piiarde spasenia lora. Derepth
aceaia, fratilorii, sh, vamti fi 0 derepti, de phchto0 sA nu ne
Intoarcemti. Nici eke priimemte Dumnezeu pre ei, lath noi
sa nu ne maniemti, nici de judecata lu Dumnezeu sa ne

30
35
maniemti, ce sh-i priimimh i sa ne Inching I mu i sa multemimh lu Dumnezeu, de ceia ce se-au dereptatti i se-au
5-6 De-asupra lui Domnulti, scris liristosil, di ei-s, lar de-asupra
lui eiii, e scris iarti pre Domnulti Hristosti raptiet
9 Tip. iipaim
13 Tip. viS rpewxack uth OstiAtcKs. Se pare ca traducdtorul sau tipograful a
inceput construcfia cu predicatul la perfect fi, dupd ce a scris pe ce-au,
a continuat-o la prezinte. Posibil este..insd ca tipograful sa fi sarit dupd
ce-au un cuvdnt, bundoard greibl. In cazul acesta interpunclia ar fi:
ce-au greit. Grewsc i obidesc, ca...
24 se manie indreptat in nu
se manie.
www.dacoromanica.ro
(25)
33
spasitti i va se pares pacatoi. Ce amu stii, ome, ca de

cela ce-ti pare tie pacAtosti, iara elu se-au pocaitti, i dereptd
aceaia Cu blandd i cu mils cauta Dumnezeu speinsulti.
Aceasta tiindu, fratilorti, nemica sA ne mahnimu, nisi
nadeajdea noastra sa uitamtl in reale vietuindii, derep'ce

amu ca pamantulti cela lucratulu, grasime sadurilorii adau-
ge-le. Iara dupa lucrure bune, toate tocmealele sufletului poti

tines de toate neputintele i de pacate, i catrA spasenie
pre noi aduce. Dereptu aceaia sa," nu ne mahnimu, CA cumil
nu iaste puteare mortului a se scula i sa amble, a*a iaste
10
i celuia ce se mahnea.5te, nu-i iaste puteare sa se spdseasca.

CA cumu-i iaste nedereptil de carele e prinsu de vreo
boald sa se junghe e1u0 i sa se piarla, .94a nu i se dostoia4te *i nu i se cade i Med de mils sa." se junghe cu cutitulti de mahnirea, ce pocaanie a arAta mai vartosti i slavoslovie i umilenie. CA aceasta amu, adevarti, bung iaste,
15
si cu folosii pi spdsenie. Si aa, amu, cu blandeate i cu mi-
lostivnicie i cu dragoste parintele priimi-va noi, i va cadea

de va apuca pre noi, si cu vamantulti dentai, cela fara de
pacate, imbraca-ne-va, pi cu fagaduirea duhului sfanta dg.rui-ne-va, si imparatiei ceriului spodobl-ne-va de Hristosti
Isusd, Domnului nostru, ea lui e slava Si tinearea In veciia
veacului, amind.
20
Dumineca rasatului de carne.
(26)
La Iltnrgbie. Evanghelia de la Mathelu, zaceala 106.
25
(Matheiu XXV, 31) Zise Domnula: Ceindit va veni

fiiultt oinenesca in slava lui, Bpi tog sfinfi ingeri ci rbusuld,
t pacatosi indreptat in a paciitosii santu
in ci de aceia ce amu, iar ome, indreptat in o ome

scris to nor stii
lenie, scris catra Dumnezeu
Ce amu indreptat
2 De-asupra tui
16 De-asupra lui umi18 De-asupra lui ptirintele, scris nostru, Du-
It Tip. ck cwinctintx
24-25 Titlul slavonefte: Hip IiA k. MIC01101(CT6. f3VAlf, HA miToypriH.

mnezeu.
"ITAfit. mina, Ars (indreptat in pI).
Varlante: 27 In slava lui] 2' Intru slava sa
27 sfinti] B7' sfintii
Ingeril T tngerii.
41297
www.dacoromanica.ro
30
35
34
atunce va 0idea la scaunulti slaveei lui; (32) 0 se vont

aduna inaintea lui Coate li,nbile; si va aleage ei unulu de
alalta, ca un pdstoriu aleage oile den capre. (33) ,Si va
pune oile de-a dereapta lui, iard caprele de-a stanga.

5
(34) Atunce va zice impdratuni celora de-a dereapta lui:

Veniti, blagosloviiii de pdrintele mien, de mo#enifi ce e
gdtitd voao impdrciliia, den tocmeala lumiei. (35) Fldncare; insetosai, ski and addpatit;
striinit era, ssi and dusetu; (36) dezbrdcant era, ,Si md trn-
mcinzii, $1-ma deadent

10
brdcatii; langedit era, si md socotitet; in temnifd era, $i

venitit cdtrd mine!" (37) Atunce vont rdspunde lui dereptii de vont grdi: Doamne, ccindu to -amu vdzutit fldmcindit si to -amu saturant, sau setosti $1 to -amu addpant,
(38) cUndu to -amu vdzutit striinit si to -amu dusit, sau

15
dezbrcicatii $i to -amu imbracatii, (39) ea' ndu to vdzumit
ldngedu sau in temnild si venimu cdtrd tine?" (40) Rdspunse impdratuld, ziccindu lora: Adevdrit gniescu voao,
cd facutu unora acestea frali ai miei mai mici, mie fcicutit".
20
(41) Atunce va zice si celora de-a stdnga lui: Ducefi-vd

dela mine, blastemafilorit, in foculit veacilorit, ce e gdtitit
dracului si ingerilora lui! (42) inflaninzii, ?i nu-mu

deadent
ncare; insetosai,si nu md addpatit; (43) striinit
1 sadea la] T edea pre
2 aleage]
7' desparti
2-3 unuld de
T unii dentr'alalti
3 aleage] 7' ce desparte
4 lui] 7' sa
5 va zice] AC zise
imparatulal 7' imparatuld Dumnezeu
6 blagoslovitii] B blagosloviti
7 imparatiia, den tocmeala] 7' Imparatie,
den Inceputulu
8 si-ma deadeta rnancare ; insetosai] C lipsqte
alalta]
25
T amu, si datu-mii-ati mancare ; Insetosai
ma adapata]
T ada-
patu-m'ati
9 ma duetaj T dusetu-ma la casele voastre dez30 bracatal 7' gola
9-10 ma imbracata ; langeda era, si] C lipse*
T Imbracatu-ma; bolnava si fn temnita
10 T lipsege ma socotitit,
in temnita era,
11 vora raspundel T raspunsera
12 de von grail
B de vora [gr]al 7' graira
13 to -amu saturata]
T to -amu data
mancare
14 dusa] 7' adusa In casele noactre
15 dezbracata]
35 7' gola
15-16 to vazuma langedu] 1' to -amu vazutu bolnava
16 si
venimill T s'ama venita 16-17 Raspunse] T i i raspunse
18 ca
facuta unora] AC ca facuta unulu B cat ati facuta unulu de 7' cat
ati facuta unora de
mie facutal BT mii-ati facutti
19 T lipsege lui
20 In focula veacilora] 7' intru focula de vecie
21 dra40 bului] 7' diavolului I ingerilora] B ingerelord
Inflamanzii] 7' Flamanzii
21-22 nu-ma deadeta] T nu mii-ati data
22 ma] T m'ati.
1
www.dacoromanica.ro
35
era, si nu ma dusetit; golu era, si nu inzbrdcata

(27) mine; lcingeda era ySi in to mnitd, $i nu socotitii mine".
(44) Atunce vorti rdspunde lui ssr. aceia, grainda: Doamne,
candu to -ama vazutti fiamd ndfi, Rau setosil, sau striinu,
sau gold, sau bolnava, sau in temdita, Fi n'amti slujitez
tie?" (45) Atunce va rdspunde lora, graindil: Adevdrez
grdescu voao, cd nu fdceati unora de ace0i mitutei, nece
'rile fdceati". (46) ,Si vora mearge aceia in. munca yeacilorit; e dereptii, in viiata de veacil.
Starsitul Duminecii.
10
invfitaturfi den ceasia sfanti evanghelie.

Cav&ntul 3.
infriccata iaste acea zi a doa venirei a lu Hristosti,

i judecata ce va s vie, fratii miei! Si cu cutremurti noao
va s se iveasca judecata aceaia, cu ispita infricosata, candil
scaunele se vorti pune si cartile se vorii deschide Si judecatoriulti nefiltarnicti va sedea si untunearece de ingeri fara
de numhril slujindu-i. Si atunce bucinele glasi-vorri foarte
cu ingereti duhure. Atunce ceriulti va peri, si lumea toata
aprinde-se-va si se va topi. Si va fi ceriulti nou si pAmantula
nou, si ale pdmantului toate se vorti inol. Atunce totti te-
15
20
meiulu parnantului cutremura-se-va, si mortii den morminte

se vorii scula, i inteo varsta, pang la unulti, toti vorii fi. Si
toata firea omeneasca fi-va goal., i cu mil. va sta inaintea

judetului nefatarnicti. Ingerii 1mprejurulti scaunului infrico-
25
atti cu frica si cu cutremurti sta-voril, in vedeare de
vapae, infricosati si putearnici, foculti munciei strelucindit.
Cu focti vorti grai, cu foal vorti sufla,
inaintea acelora
totti lucruhl nostru cunoscutil va fi, i ascunsele toate

10 Sfarsitul Duminecii pe slavoneste: KO iii
12 Cuvantul 3 pe slavoneste: cgo e, la marginea dreaptet.
Variante: 1 dusetu] T dusetu In casele voastre
golu era] T golu
2 langedd era] 7' bolnava I socotitii]
/mbracata] B imbracatii
3 T lipseste lui .51
aceia] B ceia
T cercetata
7 ca nu faceati]
B curmi n'ati facuta T derep'ce n'ati facutii unora] B7' unuia I
30
nece] T nici 8 fa,ceati] BT ati facut0

mitutei] T mici
vora
9 e] T /era
mearge] T se vora duce
In viiata] B In viata
T intru imparatiia
veacii] T vecie.
I
www.dacoromanica.ro
35
36
deseoperi-se-vorti, Gatti vdmti i nai, toti vdmti cunoaste pd-
catele unulti aldltui, ca Gana s'ard einesti de elusti eeti

cartile ce-sti scrise. Deci cine va puted sa rabde area infriI
(28)
dereaptA urgie a judetutui nefatarnia implutti fiindti

de manie si cu urgie, i implutti de plangere i cu suspini si
cu glasti amdritti si cu cutremurti, yi infricosatti si cu clAtire
cosatd
5
10
15
20
25
30
si cu spargere?
Atunce toatd lumea cutremurata va fi: glasti de zioa
Domnului, zice-se, amarA pi iute ! Zi de mania- iaste zioa
aceaia, zi de scarbd Si de nevoe, zi fdrd de ceasuri si de
piiardere, zi de intunecare $i de untunearecti, zi de buciunare si de cbemare 1. Si se vord scarbi amend, si vord
esl ca orbii, derep'ce ca lu Dumnezeu au gresitti. $i foculti
lui fi-va de va maned totti parnantulti, derep'ce cA sfarsire
nevoire face-va Domnulti Dumnezeu spre toti ce lticuescti
pre pamantti.
Ce vtiniti face carii cu multe pacate santemil vinovati ? Cumti vamu scapa de acea muncd iute, fratilorti, $i
de untuneareculti neluminatti si de scrasnitulti dintilorri si
de leghtura nedezlegata si de viermii neadurmiti si de focal
nestinsti, de scarbe si de greime, de amarti si de board si de
suspinare? Acolo limbile aduna-se-vorti; acolo santti temnitele si munca veacilorti! Ce varnti face atunce, canal vdmii
fi trasi intru aclanculti focului i muncilorti ? Toate neertate
pi
sAntti acolo si nemilostive; foculd lord nestinsti si viermii lora

nesfarsiti. CA nu iaste pocaanie acolo, nici ispoveadanie. SA
ne teamemti amu, fratilord, si sA ne plangemil auzindu aceastea
cuvinte, i sA ne ispravimil acicea! SA ne plangemd mainte
de ceasulti acestii putined vreame, sa nu cumva sA plangemti
acolo in vecie. CA cdte-amti 'wrath focului, i untunearecului
si lucramil! Trecut-au amu viata noastra, si tdiarea mortiei

apropie-se, i in Ifricosatulti judetti, si cu platy asteaptA pre
noi. E judetulii iaste dereptil si adeveritti unuld Dumnezeu!
35
Nici mArturie trebuiaste, nici oblicitoriu, nici aratare, ca va sa

judece tuturora carei au fostu, dela Adamti pang la sfarsenie,
Efiinilorti i Jidovilorti si ereticilorit $i carei au fostti In crestinAtatea ceaia dereapta s'au gresitti. Toti amu Invie-i-va Du6 Tip. lmiAx.p.n.
12 Tip.
Ci,Mffilti.
www.dacoromanica.ro
(29)
87
nmezeu intr'aceaia zi fricosatasi-i va aciona. Si ascunsa acelora

a tuturoradescoperi-se-va, lucrulti 1(01 si cuvintele, a-ndjlocti,
hitlerdile si uraciunile. Si de toate de acealea raspunsti a'varriti
a da, i manta sa learnt.; og 1111 va fi ceva ascuns4 sa nu
fie ivitA atunce, nici asennsa sa, nu fie argtatg. Oblici-va arnu
si inainte pone -va, inaintea featele a tuturora, paratele nnastre,
Dumnezeu.
(fie arnu Varnil face, candil judetubl infricosabl 'vitu va
fi, si not vamii sta inalnte -i, cu cutremuri si rautil de foal,

si vornd fi cu vine de a nu ne pute& lepadarea, si ca osandg
nergspunsg? 0, ce vamti face atunce, fratilord, eandti nimea
nu va fi sa stea derepttii tine, nici- va ajuta, nici tata-tau
10
nici muma, nici feciorulti, nici fata, nici nepotii -4i? l'o0 at-nu
atunce, cinesti de nevoia luisa, va sta, de alti nu se va

pntea griji; cg fratele nu va pute& ajuta acolo, nici sora,
(30)
nici sotubst, nici fratiia, nici vecinii, nici mAndrubl, nici intoleptuld, nici cunoscutii, nici avutiia, de aura, nici nemica altg
ce e nmeneascg, ce aCealea, toate, nestgtute vorti fi si tinge
uu frica i cu teamatd de osanda. Si singuri vamti sta inainte
de ne vgmu judeca cu Meg si Feu cutrernurtii multu, Ori bbgabl
g va fi, oti measerti, on mare, Qrii nlicti, on beiarintl, on
sluga, bri muiare Taste, 1 on barbatti, on bgtranit, on tandril,
on slavitu, on neslaVitti, on insusti si cela ce e imbraratti de
poarta, vesmintele intparatesti. Ce numai uti ajutoriu va avea,
tine de ce au lueratil bine. Qri dereptare, on osandg.
Dunatiezeu DulaineZeitoril, Domtlulu, grsal si cholla petmAntutii dela rgsgritul5 soarelui si pang la apusti. Si den
Sionti framseatea framsetiei lui Dumnezeu. Aiavea veni-va
Dumnezeulu nostru, si nu tace ; focit inaintea lui apriride,se-va
si imprejurulti lui burg mare. Nuorti si negura imprejurubl
lui, dereptatea si judecata si tocmeala. Scaunulit lui, focti fnaintea lui; inainte-i mearge si arde Imprejurq VrAjniaii lui,
C. vine sa, judece phmantului, sa judece lumiei in dereptate.
Cu cuvinte are a intreba dereptulti judetti de lucrure, einesti
23 Tip. mian
9 De-asupra lui focii, scris va turn pre den naintea lui.
26 Dumneaeu indreptat in Dumnezeuln. Cuvintele citate intre ghilemele sent
din psalmul 50, 1 -3; la ele se refer() nota din susul paginei cutnu grate
dereptula Davidn.
www.dacoromanica.ro
15
20
25
35
38
10
cum au lucratti. i dereptii i bunii de-a dereapta pune-i-va,

ca blagoslovitii parintelui, intru dulcirea ce e Oita lora in imparAtie chema-i-va i-i va bagh, in vecie sa se veseleasca;
iara hitleanii i pacatosii pune-i-va de-a stanga, si ca blastematii intoarce-se-vorti, si inteacelti focti nestinsti ce e gatitu
dracilorti tremite-i-va si judech-va lorti, in veaci sa se munceasca, cumti i alu evangheliei cuvant5 auzi-vamti :
(Evanghelle) Zise Domnula: Ganda va veni fiiulu omenesca intru
slava sa, si toti sfintii ingerii cu nusula, atunce va ,cedea spre
scaunula slaveei lui; i se vora aduna inaintea lui toate limbile;
va desparti ei unii dente alalli, ca un pastoriu ce desparte

oile den capre, $i va pune oile de-a dereapta sa, iara caprele
ci
de-a stanga:
15
20
25
(Talon) Intru frica i in ispr5,virea celorti ce voril auzi,

spune Hristosti, Dumnezeulti nostru, infricosatulti lu crul5
venitului lui. Intaiulu venitulu-i, a lu Hristosti, fratilorti, cand
au venitti spre pamantti sa spaseasca noi, intru saracie si
intru multi fara-de-cinste au fcstti, i in hule i in ocarti.
Derept5 aceaia graiaste : Cana va veni intru slava sa, intru
venitulti amu all doilea, cu slava i cu tarie va veni, ingerii
slujindti lui, i cu frica i cu cutremur5 sta-vorti inaintea lui.
De aceasta zi proroculti Danii15 arath, graind5 Vazui, pang
candii sca,unele pusera-se i cell den zilele vechi sezanclti; i

rau de foal curb, pre dinaintea lui, i mii de untunearece sta
inaintea lui, i untunearece de untunearece slujiia, lui; judechtoriulti sedeh, Si aline desfacea-se. Canal vorti fi aceastea
toate, cine va rabcia, sau cine va avea indraznire ? De amu

Daniilu proroc5 spamanta-se i cutremuratti fu, dara noi,
pacatosii si gresitii, ce vamti face, Cana Varna mearge la
so acela lucru? Ca intai va desparti Dumnezeu pachtosii den
derepti, di va pune dereptii de-a dereapta sa, i va izbavi
pre ei i-i va slobozi den groaza si den frica loru, $i atunce
va strigh catra ei: Veniti, blagoslovitii de parintele mieu, de
mosteniti ce e gatita voao imparatie, den inceputul5 lumiei.
35
Acmu amu mestecati sant5 dereptii cu pacatosii; iara
atunce foarte bine despartiti fi-vorti. Ca oile amu cheama-se
sfintii, dereptii blanziia lora i linlia i impacatura, derep'ce
amu ca i rodti aducti noao sfintii i folosti, ca i bile, si Jana,
dau (ce se zice, coperimanth dumnezeescii Si sufletesc5), i cu
www.dacoromanica.ro
(31)
39
lapte adapd (ce se zice, brand cu cuviintA dau sufleteloril

(32)
noastre cu folosti Si cu spasire). Iara caprele chearnd-se 06:to ii, cg pre stramine imbld pre fard-legi i pren pro J pastii ;
fara, de ru*ine santti i lard rodti pdcato0i, ca Si caprele. Ins
oile i caprele pre o fire santti, cumti au dereptii Si pacdto*ii
pre o fire. Dereptii aceaia dereptii cinstiti vorti fi, Lard pacatoii
munciti. Si -i va imphrti ei Dumnezeu ca, nu va trebui marturii, Ca elu insu u iaste $i marturisitoriu, $1 judecgtoriu.
(EvangheIIe) Atunce va zice imparatula Dumnezeu celora de-a
dereapta lui: Venni, blagoslovitii de parintele mieu, de mosteniti

ce e gatita voao impareitie, den inceputula lumiei. Fleimanzii amu,
,si datu-mii-ati mancare; insetosai, si adapatu-m'ati; striina era,
si dusetu-ma la casele voastre ; gold era, si imbracatu-ma ; bolnava
10
si in temnita, .i venita catra ?nine. Atunce reispunsera lui de-
(33)
reptii, gra ira Doamne, candu to -amu vazuta llamanda si to -amu

data mancare, sau setosa fi to -amu adapata ; candu to -amu vazuta
striina si to -ama adusa in casele noastre, sau gold ti to -ama im&cicala , sau candu to -amti vazutii bolnava sau in temnita s'ama
venita catra tine?. $i raspunse imparatulti , zicanda lora: Ade-
15
vara graesca voao, cdt ati lacuta unora de acesti frati ai miei
mai miei, mii-ati facutto.
gaido 0, glasulu cu dulce in auzire ! 0, tht, cinste, nezisd
i nespusg, cA zise blagoslovitii de parintele mieu ! Le,uda-i
ale0i i destoinicii, ca e &it'd lorti ImpArdtiia, den inceputulti
lumiei. (Mai den nainte, pang oameni n'au fostti, gatise dereptilorii dulceata ceaia ce va sa fie, ce o $tiia Dumnezeu).
Inca creOniloril numai ce va gral Dumnezeu (ca catr'in ii
evangheliia lui i leage data fu), iara catra necredincioi nici
un cuvantti atunce all lui nu va fi. Derep'ce amu ca impreund
toti osanditi vorii fi, dereptti aceaia se graiWe ca nu vord
invie necuratii la judetti (ce se zice, nu vorii I invie sal se
judece, ce sA se munceascd).
Ca grdiate i aiurea ca c.anclu se va ivi semnulti fiiului
omenescii la ceriu, atunce plunge -vorti toate rudele Omantului, un cugetti avandti spre judecata, Si spre osanda. lard
20
acmu catra cretini iaste cuvantulti, cum amu zisu. $i de unii va

gral Dumnezeu cu dragoste, i aceti derepti numai cu cinste-i
24 Tip. Ait vinSa.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
40
va spodobl, iara pacatosii va munci, nu ca alalti, ce va sa-i lase

nejudecati (ce se zice, ca, dereptilortii va sa le ispraveasca, ca
5
10
santii derepti, iara pacatosilorii, ca santil pacalosi). Ca toti

amu va sa-i judece de toate, 1 de lucru, si de cuvinte, si
de cugete, curnii ins*" Domnula graiaste ucenicilorti lui, si
pre multe locure den sfanta scripture cunoWemii, ca de
bune lucruri cinste va sa dea, iara de pacate munch.
E acmu de unii graiaste Dumnezeu cu dragtii, ca va sa
iveasca, ca numai acestea ce cauta. Si acestea mainte va sa-i
judece, ca cu nevoe va sa fie crestinilorii.
Dereptil aceaia se cade tuturorti crestiniloril sa fie toti
cu dragoste unulri tetra alaltii. Ca de aceaia vorfl cunoaste,
zice, ca ai miei ucenici santeti, de veti avea dragoste unulii
tetra alaltii. it tariia dragostei iaste cela ce iubeaste miseii
15
*i de vecinii lui iaste-i mile si-i miluiaste. Ca nici cu un

chipil nu poate schimba, ca cu cela ce are dragoste tetra
toti oamenii.
20
De-aciia curatil spune de nevoia crestinilorti 1 de

ispravirea lorii. Asa spare pre not si ne invata, deaca santemil oameni, iubitori de oameni sa finui. Ca trebuiaste si
noao dela insusii acela judecatoriulif dereptil, sa-i fimii dragi
atunce; ca dereptii plata au, lard nemtlostivii, nemiluire,

iara milostiviloril miluire. Ca tine miluiaste, lu Dumnezeu da,
catii de putinelii : cu mare isprava plati-i-va. Ce amu iaste
improtiva aceii imparatie dostoiniciia? Aiavea amu iaste, ca de
la ceia ce potil, ceare Dumnezeu de oameni iubirea, iara de
la ceia ce nu potti, destultii iaste acelora numai cu vrearea
inimiei sa miluiasca. In toate amu partile invata Dumnezeu de
I
25
30
35
iubirea oamenilorii. Ca de santemil putearnici, toate sa le

ispravimti; iara de nu, dupe neputinta, sa ne nevoirnii sa le
ispravimti. Ca nu mainte amu cinsti-va, sau sa munceasca
Domnulii nostru si Dumnezeu, Ora nu va judeca; CA de oameni iubitoriu iaste si in-lungii-rabclatoriu. $i not asijderea
spre aceaia ne invata, di nu va munci mainte cine-au gresitu, mainte de intrebare. Asa amu farit raspunsil fi-vorii
aceia ce vortii fi judecati si osanditi si munciti.
Blagoslovitii cheama-se sfintii, ca tatalui priimiti santii,
2 Tip.
BAct.
www.dacoromanica.ro
(34)
41
si mosteani impAratiei fa"cut-au pre ei, ea sa arate ca sotii

i-au Mouth Dumnezeu siaveei lui, si ca feciorii lui. Nu zice
amu luati, ce rrsa mosteniti ca o ocinA, ce iaste un pArinte
datoriu a da bogalie feciorilorg lui. lara fratii cei mici
cheamd-se ai lui ucenici, sau impreuna toti miseii. CA' tote
miselulii carele e cresting bung si multernitoriu, trate iaste
lu Dumnezeu, dupd aceaia derep'ce cA si Hristosti intru me-
seratate si in grade viia.
Cautati amu, 11-atilorg, si paziti dereptatea lu Dumnezeu,
si va minunati de milostea iui si de esirea-i, cum au propoveduitti sfintilorti, si i-au iubitg si i-au priimitg. Vedeti Si
acelora intetepciunea ceaia buna, si sa *tilt cA, pentru sme-
10
reniia si blandetele, catg de ei marturiseaste si propoveduiaste
Dumnezeu si Domnult. Cate spre misei an fostg facutti si

spre sine au luatg, ca o pity& adus-au lui.
(35)
15
I Atunce va rice Fi celora de-a stanga: Duceti-va

dela mine, blasternatilorii, intru foculti de retie, ce e gatittl diavolului gi Mgerilora lui! Flamanzii, .1 nu mu-4i data mancare;
(Evanphelle)
insetwi, fi nu m'ali adapatti; striina era,
ei
nu ma duseta in
casele voastre; golu, . i nu imbracata mine; bolnavii Si in temnita,
20
ii nu cercetata mine. Atunce writ raspunde aceia, graindtz:

Doamne, candu to -amu vazuta' flarn6ndit, sau setosa, sau striinu,
sau gotu, sau bolnavti, sau in temnita, ii n'amti slujitte tie ?'
Atunce va raspunde lore, graindti: Adevarit graescu voao, derep'ce n'ati facutu unuia de acesti mici, nici mie ati facuta.
$i se vorti duce aceia in munca veacilora; iara dereptii intru
25
impa raffia de vecie.
(raloa) Vaide de toti pacatosii, si mai vartosti nemilostivilorg I Ca dereptii amu sl milostivii mosteni santg imparatiei, de-
rep'ce amu ea dragostea au ispravitg, ce iaste varhulii bunatAtilort : dragostea amu cinste iaste milosteniei. Iara ne-
30
milostivii si nedereptii intru cocci vorg fl tremesi, derep'ce ea
uriciune au stransg, varhulti si radacina a tuturorti realelorg, si se protiveaste cu ram dragostei: cinstea amu urieiuneei iaste nernilosteniia. Si milostivii amu, milostivului si
de oameni iubitoriulg, lu Dumnezeu, chipuescu-se; iara ne20 Tip. Tinuntya
inchipuescu-se.
24 Tip.
KOWA
36 chipuescu-se indreptat
www.dacoromanica.ro
la
35
42
milostivii, nemilostivului i de oameni uritoriu, diavolului,

inchipuescu-se. Dereptti aceaia, carei vorti fl de-a stanga,
intru foci tremite-i-va Dumnezeu, ce l'au gatitti dracului i
ingeriloru lui (derep'ce 6' nemilostivi santti dracii i cu rau
pururea i cu vrajba santu catra noi, i pentru aceaia se
gateaste lord foculti de vecie). ,Si inteaceaiati munca osandi-se- I voril 1 pa6toii, race c'au imblata pre voia dracilorti,
derep'ce 6," dereptti all lorti lucru blastemati santil. Ca n'au
gatitti Dumnezeu oamenilorti foculti, nici muncile facutu-le-au
lo
dereptii noi, ce pentru diavolulti, iara noi ne -amu facutii
15
inine vinovati munciloril.

SA ne teamemti de acmu, deac,a, inteleasemti, fratilora,
ca ceia ce santti de-a stanga. Nici ca curvarii, nici ca rapitorii, nici cu altti ceva ce -amu greitti osanditi voril fi, ce
derep'ce ca n'au miluitti carei le cerea i le trebuiia de la ei
(36)
ajutori. Ca totti omulti cc va avea, multi i nu va milui,

rapitoriu iaste i camatnicti, macarti 1 pre nimea sa n'ard
obidi. Ca aiavea e amu, 61 catti vorti avea, bogatii de destulti,
20
25
30
35
i mai multi de catu le trebuiate, aceaia elu o rapeate de

la cela ce-i trebuiaste, i nu o dau acelora. CA de-ara fi pusti
avutiia booth depreunhi, n'ara fi mieii in nevoe flindil
nici dinioara; ce derep'ce au incuiatti aceasta 'au stransa
loru0 bogatii, dereptil aceaia santti in nevoe mieii. Dereptti
aceaia aiavea santil rapitori i nemilostivi, 6 atatea obidescii,
6,ti ara putea ei griji, i nu da lorti.
lath' sa se ath,' ta osandescti ceia ce nu miluescti den
avutiia lorti, cu catti mai vartosti osanditi fi-vorti carei rapescti munca striinilorti, Si den lacramele i cu sangele
mieilorti imbogatescu-se! Dupa aceastea Si Cali alalti cu
alte pacate, i cu iubitura dulcetiei i cu necuratiia carii

lucrati, nu va inselareti, derep'ce amu 6' toll curvariulti i
necuratulti, sau camatniculti, cumti graiaste dumnezeesculti
apostolii, nu vora avea, parte imparatiia ceriului. Dereptti
aceaia duce-se-vorti aceia in munca de vecie, iara dereptii
in viata de vecie. I Ca cum amu sfintii au nesfarita i in
vecie bucurie, asijderea 1 pacatoii i nedereptii nesfarita
i in vecie munch* vorti avea.
Dereptti aceaia, fratilorti, sa apu6,Inti inainte cu fata
de ispovedire judetului, cu lacrame i cu suspini i cu mi-
www.dacoromanica.ro
(37)
43
lostenie, i cu eftinie de shraci lu Hristosil sa ogodima. Sa

hrhnimti saracii, ca den masa lu Dumnezeu sa ne hranimit ;
sa adaparnti setoii, ca la cea aph de rapausil sa lacuimu

i sa raposamti; striinii i ceia fare case, in casele noastre
sa-i bagamti ; golii sa-i fmbracamil, ca coperimantulti lu Dumnezeu alu ceriului sa priimeasca noi, i sa ne salauimti
in pitea raiului intru veaci; bolnavii sa-i cercetamil, ca

cela ce-au purtatti neputintele omeneti, Domnulti, sa cearcete i ale noastre neputinte i sa ne vindece; i carei santti
in temnita, sa meargemti la ei, ca sa ne izbavimti de aceale
temnite, ce vorti sa fie, i munci. De aceastea, de toate, sa
fimti, fratilorti, tari i bogati. Si carora trebuiate de ale trupului trebuinte, de catu ne e putearea, sa slujim5 trebuinta
lord ; i carei santfi flamanzi de sufletti i insetoati i striinati,
i goliloru i bolnavilorti, i carei santti in temnite, sufleteate
sa le damti de ce le trebuia4te. Arhiereii i preutii, invblatorii de suflete, sa-i ascultamti, in toate chipurele sa le slujimii
de ce ne invata cu bine, ca den partea ceaia stanga sa ne

izbavimil i de acea :infricoata Si groaznica judecala sa
scapamta, de ceia ce-sti tremeti in foculti nestinsti, i cu
(38)
sfintii ceia ale0, carei santil de-a dereapta, sa fimti impreunati, i de a celui glasti dulce i fericatti sa ne spodobimii,
cu ceia ce-i cheama, cu blagosloveniia tatglui, intru a ceriului i in blagoslovita Impa I retie nesfarita i fericita. Ce
sa fimti toti noi de sa ne spodobimil, cu dulceata *i de oameni iubirea a Domnului nostru Isusti Hristosta, ca lui se
cuvine toata cinstea i s]ava i inchinaciunea, intru veacii
de veacti, amino.
10
15
90
25
Dumineca branzii.
Evanghelle de la Mateiu, zaceala 17.
30
(Mateiu VI, 14) Zise Domnuld: Sd amu vreii ldsd oa-
menilord greodele lord, ldsd-va

29-30 Titlul slavon:
MA _A _ C AMA.
Variante: 31 amu vreti litsaj
axle. i I;
qi
voao tatdld vostru
AtArAEH.
mica, 51.
AC amu Iasare to T veti
www.dacoromanica.ro
lase..
44
den ceriu gresalele voastre; (15) e sa nu vreti leis& oamervilord gresalele Zorti, nece tataid vostru den ceriu nu va
kis& gre$alele voastre. (16) E ceindu vd postiti, nu fili ca
acoperitii ce se intristeazd: stramuici-fit futa lord, ca sd
se iveased oamienilord cd se postescd. De-adevdrd grdescd
V00,0, 010,u Maid plata lord. (17) Tu, candu to poste0i,
Imo capula Ida, ,Si''GP to o spald, (18) ea sd nu to
ice$ti oamemilord cd te postestii, oe tatdld -kiu, ce e in taind,
si taldirt Ida veded-va to ascunsd, da-va tie aiavea.

ib
(19) Nu vet ascundeli comoard in pcimantd, io vtermii o

putredeate fi io furii o sapd fi o turd.
rdzbescd
(20) Ascundeti-vd comoara in ceriu, io vierrnii nu o rdzbescd, nece putredea0e; io nece furii o sapa; nece o furd.
ASS
(2 0,51;ito taste comoara voastrd,acita va fi ssi inema voastra.

Sfarlitut Duminecii.
15
inv,fitatura dentru ceasta sfanta evanglielie.

Cnvintal 4.
lath amu a celui de patruzeci de zile posai previre,

se de4chide noao, fratilorii! Iata" amu ca, catra usa postului
20
25
11 Tip. "hum
15
1 ceriu] ABCceri
17 40, ,5,,tiparit itz fowl mind.

e sa nu vreti] AC ts Ad nu kisare tu Tiara
2 ceriu
sa nu yeti lase 2 nece tatala vostru] T nici parintele
nu va lase. grealele] AC ceri itisa-va voao grealelo B ceri nu va
3 E candu va postiti] C Candu va postiti Ti Ce
lasa gresalele
candu te posteti, ome, Tit Postindu-va I B [nu]
4 acoperitii ce se intristeaza] B acoperitii ce se intristeaz[a] 73 fatarnicii mahniti T2 si
ceia fatarnicii, de se intrista
stra.mutaltsi] ABC strAtnuteavt 71
ce -sd stramuteaza Ti si-sd stramuta I lord] AC sa
5 B [se i]veasca
De-adevara] B D[e-ade]vitra Ta Adevitril
6 c'au luatti] AC cd,
lua--voril T, ca-0 Norf.' piiarde aceia Ta ca-0 voril piiarde I B [lord] I
Tu]
T E tu
7 spalal ABC la
8 ivesti] AC postesti ca te
poste*ti] AC sit te iveti
tatalii] T tatalui
8 ce e in taina]
KOHI141. HEAliAt
30
T tntru ascunsd
9 tatalti tau Vedea-va In ascunsu da-va tie]
T tatald vedea-t-va ascunsulti, da-t-va tie

10 va
aiavea] A aiave
ascundeti] T strangereti voao
comoara] AC vistiiariulti
io]
T unde
11 gi io] T i unde
12 Ascundeti-va.] T Ce va, strangetil
comoara] AC vistiiariulu T comoara ceriu] AB ceri lo] T unde
12-13 razbesat, nece] T razbascii, nici
13 io nece furii o] T si uncle
J
35
furii nu o
40
nece] T nici
14 *i io iaste comoara voastra, aciia
va fi 1 inema voastra] 7' Unde &Iota comoarale voastre, acolo santii

Ri inimile voastre
inema] AC inima.
I
www.dacoromanica.ro
45
ajunsennl, i nevointa sufleteased Inainte zace! Acmu amu

spaseniia noastra apropie -se, nu ca candu ne saturarai i
ne fndulciiamu i prea-mancamii. lard deaca se apropie lumina spaseniei noastre, iard not eu bucurie *i cu anima bung
veaseli sa Intramti intru intaia dechidere a tineriei. Ca

iata amu ca scapamil de cea burg rea i iute, i de cearte,
i ajunsemii la cea adapostiturd I build *i lard voroavd, la
si
(39)
adapostti Si la Hull i fdra-searbd, i adevara la spasenie, $i

scapamti de nuorulil nesatiului *i de burg si de cufundarea
fdra de masura.
io
Sca,pdmil amu de turbureala lumiei i de valurile cealea
silnicile i de vantulti cela neopritulti i greultt, *i ne dezlegamti
de dulceata trupului i de grija parnAntului i de voroave, si
de ihtuneareculti netiintei slobozimu-ne, i la limpeziia ce
e de folosti sufletului, tinearea, ajunsemii. Dereptti aceaia 15
aceastd inframsetatd *i luminata zi, cu dragoste si cu veselie sa o priimimti, si pada i intunecatulti, vdtdmatoriulti
sufletelorti noastre, lucrulti pkatului, sa-lil lepaddmti. Care le
amu santti acealea lucrure P Curviia, necuratiia, chinulti raynirei ceaia reaoa, i asupriciunea, camata, i i alalte. $i 20
sa ne imbracama intru arma ceaia luminata.

C'd de vomti vrea noi, noi avemti puteare a lepada i a dez-
brach lucrulti cela Intunecatulti, i phcatele, ca o cdma0,.

$i sa ne imbracamil intru imbracamantulti cela luminatulti
i alu curatiei i de sfintie, ce santa armele sufletului, i
ca intru zioa ceaia cinstita sa fmblamu. Ca fard-de-cinstei *i
a ruinei vina-i iaste pacatuhl, iara cinstea i omeniia, elu
o chitiga lucrulti cela bunulii. SA nu preamancariei i betiei sa ne bucurdmti; sa nu Wernuturilorti i spurcactunilortl
sa lucranni, i clevetelorti i uricibmiei sa ne topimti. Cd den
ocarire i den cantecele betiei, dentr'acealea intru toate
necuratiile cademil. Ce sa ne imbracamil in Domnutti Isusii
Hristostl, ca tine se imbracd in Hristosti, toate bundtdtile
(40)
are, derep'ce ca curatitoriu iaste tuturorti sufletelorti i trupurilorti de toate. chipurile aratarea lu Hristosti, *i nevoitoriu
spre lucrulti sufletesett $i ogoadd trupului sa nu facemti de
ravnire *i de pohte ce nu se I cuvinti. Iara a ogodi de a tru28 Tip. ESSNAk.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
46
pului nevoe, neoprita iaste si fares pacata; iara ce santa spre

ravniri spurcate $i necuvioase a griji trupula, 111.1 se cade
si e pacatti.
5
10
15
Derepta aceaia ma roga voao, trupula numai de sanatate sa-lii grijimii, nu de spurcaciuni si de pohtele trupesti sa grijima trupula. Si cine e neputinciosa de sufleta,
cu credinta sa-la priimimil. Si de ce gresesca noao fratii catra
noi, toate gresalele si datoarele sa ertama. Ca de vama rasa
oamenilora gresalele lora, lash -va si noao gresalele noastre
parintele nostru den ceriu, ca ertaciunea gresalelora noastre
aila-o-vama den ertaciunea ce ertama noi fratilora nostri. Ca
milostea Domnului iaste Intru ceia ce miluescii, si milosteniia ce e catra vecinula, acoperita iaste. Ca, de nu vama rasa,
ertaciune n'avanaii a priimi, ca cu ce masura Varna masura,
masura-se-va noao. Aceasta amu de Dumnezeu glasitoriu

ievanghelista Matthei raspunde noao astazi.
(Evanghelle)
20
Zise Domnulti: Sa" veti Icisa oamenilorii gresalele
lore, lases-va Si voao tatcilii vostru den ceriu gre.alele voastre;

lard sa nu yeti lases oamenilora gresalele lorii, nici parintele den
ceriu nu va lath gresalele voastre.
(V110.11)
Iubitoriula de oameni Dumnezeu pururea jeluiaste
spre spaseniia tuturora oamenilora, si nici dinioara, nu va

moartea pacatosilora, ce in toate zile asteapta cuma toti sa se
intoarca spre pocaanie. $i multe, in multe chipuri, arata

25
30
35
noao carari de pocaanie si de spasenie, Si mai lesne a imbla

dupes aceastea dat-au noao. Ce greu amu iaste noao intelep-
ciunea smerita, sau ce vatamatura iaste, candu ne infrangema inema si ne impticama sulletula? Sau si spre sine a
ocari, si a ne derepta in blandeate, si a strange rabdare, Si
a lucra sufleteaste, si a nu osandi nimea, sau cu cuvantula
a intreba, si fratele sau a milui dupes puteare? Inca de Varna
vrea noi, multe cArari avama ce I ne duca la spasenie ! Iara
o cale de cealea ce ducii pre noi in spasenie, iaste sa nu ne
aducemu aminte de gresale, oarecata de multi"' sa vora gresi
noao fratii nostri sau vecinii nostri. De aceasta, insusa dulcele si nezlobivula Dumnezeu leage pus-au noao s'au Inva-
tata pre noi, cuma sa lasamii noi gresalele fratilorti nostri

9 Tip. Omminj.
www.dacoromanica.ro
(41)
47
carei gresescii noao, ca si noao Dumnezeu sa iarte gresalele ce gresimil noi in toate zilele si in toate ceasurile.
Den toata scriptura, de dragostea fratiei si de dragostea
ceaia curata mai vartosii invata Dumnezeu pre noi, si ravnirea
acestii dragoste va sa o bage Domnulii intru inimile noastre.
Ca si acicea roaga si Inv* pre noi, in toate naravurele,

sa nu ne aducemti aminte de raulii, nici sa dosadimil, sau sa
ne certamu, cace eh radacina a toate bunatatile iaste dragostea, si toate vrajmasiile si pierzaturile dragostea le bi-
(42)
ruiaste, si le gonea.ste Dumnezeu. Aiavea amu iaste, ca dragostea protivitoare iaste maniei ceaia reaoa. Si aceasta invata pre noi Dumnezeu, sa nu tinemil pizma, ce-au datti noao
invatatura, ca noi sa ertamil fratilorii nostri si veciniloru
gresalele, ca se fagaduiaste ca va erth si pacatele noastre.
Nemica alta nu iaste asa mai uritil lu Dumnezeu, decatu
uriciunile si candu e multi catra vecinu-sau fare', mila si fara
de rusine. Dereptil aceaia cumu vamu face noi fratilorti nostri
si vecinilorii, asa va face si noao Dumnezeu. Iara sa vamii
lash noi fratilorti si vecinilorti nostri gresalele ce gresescii ei
noao, noi Inca vamii dobandi dela Dumnezeu darn de ertaciunea gresalelorii.
Si noi amu trebuiaste insine asa s lasamu si sa
facemii si sa ertamti. Ca lu Dumnezeu nu-i trebue ertare, ce
noi amu sa ertamti fratilorii si sotilorti, ea Dumnezeu tuturora iarta. Noi amu vinovati santemil lu Dumnezeu mii si
untunearece de pacate, iara Dumnezeu iaste Med de pacate.
Dereptil aceaia noi trMuiaste sa ertamu gresalele fraWorn nostri, si sa lepadamii totii Multi si hitleniia dela inema
noastra, si sa imblamti cumu se cade crestiniloru, carei ne
10
cheinamii pre numele lu Hristosii. Sa nu zicemil ca mult
30
15
20
25
amu ertatti fratilorti, ei iara gresira noao. Adeca amu, si noi

sa avemil a auzi dela Dumnezeu, cace si noi Inca multi)"
gresimii lu Dumnezeu! Pentru aceaia sa nu zicemii noi ca
mare gresala au gresitii noao vecinii, sau multu rau ne-au
Mouth* fratii nostri, s'au asupritii pre noi, s'au obidita noi,
ce nu putemti erth pre ei. Ca oarecate vamu erth fratilorti
nostri, atata mai multe erta-va noao nezlobivula Dumnezeu,
derep'ce amu ca mai multe si mai greale santti pacatele

noastre. lard de varna lash, elii va lash si noao, si de varmi
www.dacoromanica.ro
35
48
erta, eld va erta
noao; iara sa vamd Linea pizma spre
fratii nostri, Linea -va i Dumnezeu spre noi; iara sa ne vamti

5
10
15
20
manila pre ei, maniia-se-va i Dumnezeu spre noi; si cumti

vaind masura, asa se va masura Si noao.
Auziti i proroculd Zaharia, ce graiaste: Rau ce-au
facutti fratele tau si te-au gresitti, sa nu -lit" pomenesti Intru
inema ta 1 Si cinesti cu cugetti ran sa n'aiba spre vecinuld
sau *i intru inema sa, ca totti amu pomenitoriulti de rau, fara
leage iaste; i cine ascunde vrajba, eld strange hitlensugd.
De toata nedereptatea, nu pomeni de rau vecinului tau,
ce, de va fi vrajmasulti tau flamandti, tu satura pre eld, si
de e setosd, tu-ld adapa, Si lastt toata gresala vecinului tau,
i atunce,. de te veri rugh, pacatele tale slobozi-ti-se-vorti. Si
iara graiaste: Omuld cle omti pazeaste manie, si dela Dumnezeu cauta vindecare. Fiindil insusti trupd, eld pazeaste
vrajba. Dara cine va curati pacatele lui? Adu-ti aminte, o
ome, de moartea ta, i te opreaste de vrajba, ai te lasa de
cearta; atunce veri I imputing pacatele tale. Cine i-e fried' de
Dumnezeu, acela uraste realele i dosada si trufa i caile
cealea hitleanele. Nu zice tu ca in ce chipti fu eld catra
mine, asa voiu fi i eu catra ehis, ce tu, ome, rabda in Domca sa-ti ajute. Ca de veri imbla in calea dereptilord,
viata yeti avea; iara pre calea celora ce cugeta rau, spre
25
moarte te va duce. Ca dumnezeesculd apostold Pavelii Inca

zice: Parasiti toata spurcaciunea i totti rauld; ce blandeatele luati i ascultati cuvintele meale, ai putea-veti spasi
sufletele voastre. Nu flti in minte cle coconii, ce in rauld sa
fiji coconi.
Sa fugimd amu, fratilord, de pacatele cealea rea-
30
35
lele si de cugete reale, ca sa nu delunge pre noi den
draznirea lu Dumnezeu. Ca nu poate amu nimea indrazni

catra Dumnezeu, cine are aceasta neputinta (ce se zice, cugetd rau). Ce sa stai inaintea In Dumnezeu cu inema curata
i rugaciune bung ca ne apara amu si ne invata graindd:
Candti veri aduce darulti tau la beseareca, si acolo de-ti
veri aduce aminte ca are ceva pizma fratele tau spre tine,
lasa tu acolo darulti tau inaintea beseareciei, ai pasa mainte
de te impaca cu fratele tau, ai atunce vino de du darulti tau
In
beseareca.
www.dacoromanica.ro
(43)
49
(Evanghelle)
Ce candu to postegi, ome, nu fiti ca fatarnicii
mahniti celd stramuteaza fata lord, ca sit' se iveasca oamenilord

ca se postescd. De-adeveird grdesca voao, ca -gi vord piiarde aceia
plata lord!
(Taloa) invata pre noi acicea Dumnezeu, tine ne gresate, saertamti noi gresalele lord, i pacatele si mariia ceia
desarta, ca spurcaciunea sufletului sa o spalamti. Asa ne
i ne Inv*, ca nu numai sa ne aratamti si a drazni,
zice
(44)
candu ne postimti noi, ce mai vartostrsa ne nevoimti noi Inteascunsti sa ne postirm i fara fatarie. Ca multi amu oameni au fosta facutti bunatati 9i nemica d'insele n'au avutu
I
10
folosti, c'au fostil facanda totti in lauda 0 in trufa. Sa nu

va pare voao, fratilorti, chce nu le-au folositti bunatatile lore,
ce pentru aceaia, ca n'au facutti cumu se cade. Ca nu poti

zice c,a,e buna ceaia ce nu e buna. $i iara, dereptulti dereptatea goneate (ce se zice, milosteniia ceaia buna), iara cela
ce face milostenie Si striga si arata oamenilorti ea face, ne-
15
mica acela de milosteniia lui nu i-e folosti. $i rugaciunea mare
arma iaste cela ce o tine; ce iara candu se preamareaste,

acela se protiveate celui fariseiu, deci-01 piiarde rugaciunea
lui. Asa iaste i lucrulti postului, ca cela ce-1 va tinea postulti cumu se cade si fara fatarie, mare folostl va avea acela
dela Dumnezeu ; iara cela ce va posti In fatarie, nici un folosii nu iaste lui.
(Evanghelle, candu amu zice:) Postindu-va, nu fiti ca jsi ceia
fatarnicii, de se intrista fi la stramuta fata lord, ca .0 se iveasca
oamenilord ca se postescd. Adevdrii grdescd voao, ca -#2 vord
piiarde plata lord.
(TAN)
20
25
Ca era intru Jidovi unii aa, era ingaduitoriu oa-
menilorti, ce numai pentru lauda.oameniloril ei se postiia. Cu

minciuni si cu barfeale ei se arata oamenilorti, i fata loru-sti
stramuta si se intrista si amble, mahniti, ca sa -i vaza alalti
ca se postescii. Fatarnicti amu iaste acela ce, de cumu

stramuteaza intealtti chipti (ce se zice, sa
obrazulii,
Taste nestine saracti si are fata frumoasa spre elu push',
elu-95 stramuteaza fata, dereptti st-I9 miluiasca). Asa facea
ei; candu se postiia,

16 Tip. via
stramuta fata, dereptil sa-i laude
36 Tip. AVkA6A1CICX.
4
41297
www.dacoromanica.ro
30
35
50
oamenii, i se arata postitori. Ce noi sa nu facemti ca ei. Ca
iata ca zice Dumnezeu, sa, nu postimti noi pentru I sa ne

laude oamenii, ce pentru folosulti cela ce vamil sa avemti
(45)
dela Dumnezeu.
5
10
Postulti iaste, nu numai de came a nu manta, ce Si

de reale a te lass, i cite putintl a manca, nu a doa zi sa
mancamti, ce sa nu mancamil bucate In toate chipure. Postulti
iaste, ca o masa candu o vezi tocmiti cu bucate; postulti iaste,
sa nu spui nemunuia, ce cAndu e vreamea, sa ateapte. Postulti
adeveritti iaste, nu numai sa topimu trupulti, ce de ce man-
camil noi sa impartimti i altora sa manance, sa damil

mieilorti, ca sa priimeasch branti dela noi, sa se sature.
15
$1 rugs-se-vorti dereptti noi, i priimitu va fi de Dumnezeu

postulti nostru. Ca zice : Candu te posteti, frange painea sa
fiamanzilorti.
Prorocti Ioilu graia.ste : Sfintiti postulti, propoveduiti
cu ogodire i strigati : vai de noi, vaide, ca aproape e zioa

Domnului. $i iara intoarceti-va catra mine, cu toata inema
20
voastra, cu postti pi cu plangere i cu suspini. $i infrangeti inema voastra, nu veplintele voastre, Si va intoarceti
catra Domnulti nostru, ca milostivti pi eftinti iaste p1 indelungti rabdatoriu i multi milostivti, pt caimte-se de realele
noa.stre.
25
$1 sfantil Davidti graiate : Eu amu, candti aceia dodeiia-mi, imbraca-ma in saci i smeriia, cu postulti sufletul5
mieu. Genuchele meale slabiia de posttl, i trupulti mieu schimba-se dereptil untulti. $1 all nostru dulcele Dumnezeu va
cu lucru sa inveate pre noi, ca mai nainte Insu0 posti-se.

30
Si de celfi omti ce era dracitu, gral Hristosti : Aceasta ruda

cu nemica nu poate opt, Mit de cu rugaciune i cu postti.
$i sfintii lui ucenici i apostoli cu truda i cu postti pi cu

rugaciune trupurile lore invatara, i seamne mars j pi ciudese
facura. De-aciia 1 de Dumnezeu vazatoriu Moisl patruzeci de
zile se pose, leagea luo. $1 proroctl Elia atatea zile posti,

35
ceriulti incue. Trei coconi cu postulti stinsera cuptoriulti de foal,

i muncitoriulti fara-leage biruira. $1 prorocita Anna cu postulti
1 cu rugaciunea cu Samuilu purcease, i imputarea Med de feciori slobozl. Postulti den inceputti in rai au fost date. intai, poranch' Adamti o au luatti, den pomulti ce tie binele i raulti sa
www.dacoromanica.ro
(46)
51.
nu manance. Tata ca zise Dumnezeu lu Adama si Evei, sa

nu manance den celti pomti; i asa tocmi si invata sa posteasca, de acelti pornti sa nu manance. Si de-ara fi postitti
si de-ara if tinutti, sa nu manance, acmu n'ara trebui

noao a posti; ce derep'ce n'au postitti ei atunce, noi toteamu fostil cazuti den dulceata raiului. Ce noi sa, ne postimti, fratilorti, ca iarasti in rai sa ne Intoarcemti. Capulti
ei,
amu vietiei raiului postulti iaste. Ca nu era amu In rai vino,

nici jungheare de dobitocti, nici mancare de came, ce dupa
potopii au fostil vinu, i dupa potoptii au fostil de toate bucatele. Cum au fostil zisa noao, de toate legumile sa mancamti; iara candu se cunoscil sfarsitulti, atunce ertata fu sa
mancamii de toata dulceata.
(Evanghelle) E tu, candu te postefli, unge capulg tau, issi fata
ta o spala, ca sa nu te ive,sti oamenilora ca te postegi, ce ta-
10
15
teilui tau intru ascunsu; Si tatei la vedelt-t-va ascunsulg, da-t-va

tie aiavea.
(raw) Ca oamenii dentaiu semnu de bucurie avea de se
ungea cu unta dupa ce se irribaia. Si noi amu asa sa ne

(47)
ivimil, bucurandu-ne, sa ne spalb,mti toti si sa ne curatimti

cu numele Domnului nostru, lu Isusti Hristosti, i cu duhulti
Dumnezeului nostru. Den stramosiia amu pacatelorti cu
sfanta botejune slobozitu-ne-amu, den pacate ce -amu fostti
dupa aceaia, cu pocaniia slobozitu-ne-amu. Tara untulti sa
Inteleageti ca e milosteniia, iara capulti nostru iaste Hristosil
ce se cade sa se unga cu milosteniia, i featele noastre, ce
santti firea, sa le spalamil cu lacrame.
Postulti iaste nu numai sa ne tinemti de bucate, ce de
toate pacatele sa ne ferirmi. Graiaste amu Dumnezeu catra
Isaia prorocti: N'amti alesti eu acestil posta asa? Ce iata
cumti iaste postula: SI rumpi legatura fara-legiei, dezlegatura, calcatura; slobozeaste ceia carei patti napaste, si tot
20
25
30
tarulu dezrupe. Flamandului fringe painea ta; miseii $i

striinii ia-i in casa ta; candti yeti vedea golulu sau dez1
Tip. AZniiusts
31
sit rumpi indreptat in
se:
dezlegi toata
31-33 Adnotatorul $terge cuvintele dezlegtitura pdnei la dezrupe, facdnd

in susul paginei urmatoarea note i toata ce iaste scrisii far& dereptate
sa o rumpi si inderepteaza: fntoarcerea sarcinei ceii cu nevoe i slobozeaf}te plenuitii (sic!) fntru slobozie.
www.dacoromanica.ro
35
52
bracatulii, imbraca-lii si coapere pre elir, si ruda ta sa nu
urasti, zise Domnulti, ca, atunce de demaneata va lumina.

lumina ta, si ranele tale curandu se vora vindeca (ce se zice,
pacatele erta-ti-se-vorli), si va mearge dereptatea ta inaintea
ta, si slava lu Dumnezeu acoperi-to -va.
De veri amu varsa lacrami pre fata ta, sufletula tau

curaTi-veri den pacate; si cu milostenie de veri mangaia
saracii, aceaia iaste unsura capului tau (ce se zice, Hristosa);
atunce veni-va, ca lumina, dereptatea ta, si putearea lu

10
....
Dumnezeu pazi-to -va.
Trei tarii are sufletulii : una urgiia, alta iaste pohta,

alta iaste cuvantula. improtiva acestorti tarii ale sufletului,
sl invatatura dat-au noao Dumnezeu : milosteniia si postula
si cuvanta de rugaciune. Ca cu milosteniia intai urgiia sufle15
tului domoll-o-veri ; iara cu postula pohta trupului slabi-o-veri;
iara cu cuvantulti rugaciuniei flrea-ti veri curati si mintea-ti

veri lumina, si spre cautarea ceaia I adeverita tocml-te-va a
cauta. Dupa aceaia iara zice Hristosa :
(Evanghelle) .Nu strangerefi voao comoara in pcimantii, unde
20
viermii o razbescii asi putredeaste, ,si unde furii o sapci ,si o Tura,
ce va strdngeti comoara in ceriu, unde viermii nu o ra did sec,

nici putredeaste, ssi unde furii nu o sapa, nici o furs.
25
30
35
(sd) Aicea Inv* Domnulii Dumnezeu pre not sa nu

ne marima in desertil cu stransura de avutie, ce in ceriu
sa tremeatema avutiia noastra (ce se zice, sa impartima
saracilorti), pentru cace ca oamenii, pentru mariia dasarta
ei se nevoesca in tote chipula si se muncesca ca sa stranga
avutie multa si arginta. bra dragostea argintului mare neputinta iaste si paguba sufletului, ca nu se poate apropiia
de Dumnezeu cela ce lacomeaste spre avutie. Ca cuma nu
se poate satura marea ce-i villa toate raurele intru ea, asa
i cela lacomula si iubitoriula de arginta nu se poate satura
de avutie. Ca lacomii $i iubitorii de argintii nevoescu-se
cumil vora strange comoara pre pa:manta, iara oamenii
ceia bunii nu lacomescii stransura avutiei de pre pamantii,
nici se nadajduesca intru ea, ce imparta miseiloril, si-sa
gatescil comoara in ceriu viata, veaciloril ceaia nesfarsita,
19 Tip. Rowa
21 Tip.
arpAITH.
www.dacoromanica.ro
(48)
53
ce va sa fie in vecie. Scristi iaste ca lacomii i iubitorii

de avutie nu se pot derepth; ca nu iaste alta mai falraleage, decatti iubitorii de avutie. Pentru aceaia fericatti
iaste omulu cela ce se aflal nevinovatti *i nu imbli duph
pohta avutiei, ca zice 0 a lu Dumnezeu sfantti Iacovti
apostolti : Aurulti vostru argintulu rugini-va, i rugina lui
fi-va para sufletelorti voastre, i va mance, trupurele voastre
ca foculti. 5i iarh : Acmu, bogatilorti, plangeti-va *i va rugati
(49)
de chinurele voastre ce vinti spre I voi. $1 prorocti Avvacumti

inch graiate : Amarti celuia ce- u inmulteate avutiia cu nede-
reptate I. $1 Davidti prorocti inch graiate : (Mai bine iaste

dereptului cu putinelu, decatti phchtosului cu avutie multa.
Ca meirturiseate *1 dumnezeesculii apostolti Pavelu, eh
radacina a tuturorti realelorti iaste cela ce iubea5te avutiia.
Si Anti aceia, de nu le e mila, i fgr5, de milostivnicie.
Nu adunarefi voao comoara in piminta, uncle-su viermi
si putredeaste, de piiare, si unde furii o saps si o Jura.
Acicea arata Dumnezeu i spune ca de avutiia cestui
phmantil nici un folosti nu iaste, ca viermii *i putrejunea
piiarde i bucatele i ve0nintele; furii santti, *i rugina aurului i argintului. Dereptti aceia sa nu zich cineva ca are
folosti dela avutie, nici sa se laude cu ea. Alegandti, folosti
va avea cela ce -vu va da avutie in mama shracilorti. Ca omulti,
canal se grija4te de avutie i de grija ace0ii lumi, atunce pre
Dumnezeu uith. Dara aceluia cumu-i poate fi folosti de
avutie Ca atunce iaste acela vinovatti munciei de vecie.
Dereptil aceaia sa inteleagemti toti, frati dragi, ca, in deertii i in cinste ne nevoimti toti oamenii ; macard de ce
sa ne valmti usteni pentru dulceata ce0ii lumi trecatoare,

totii in deertu ne iaste. Si sa inteleagemti, cumil firea vremiloru treace frunza i fiorile : inthi se arata frumoase, mai
apoi pierti. Ma, *1 noi, cu grija meth lumi, intru un ceasti
treacemti, *i ne se implu zilele i sfar5eniia ne iaste moartea.
Pentru aceaia zice Hristosti in ceasta evanghelie ca :
Unde stintei comoarale voastre, acolo santit si inimile
voastre.
(50)
Acicea invata pre noi Hristosti, nu numai spre dare 0

spre pace i spre dragoste indeamnal pre noi Dumnezeu, ce
Inch i ceasta lume cu dulceata ei, zice, sa o I urimu, i dui-
www.dacoromanica.ro
10
15
20
25
30
35
54
ceaia imphratiei ceriului sa indrAgimtl. Cine seamana amu

trupeate, elti adun'a pre pgmantti. Dereptti aceaia Sl piiare.
Tara carele seamang pre duhulil pi poara chipulti ceriului,
via acolo are, eh' in ceriu au adunatti comoara, i in
vecie se va vesell.
Derep'ce ca ne -amu inWitatti, fratilorti, de Domnuhl
nostru Isusti Hristosti, sa lasamu pacatele fratilorti no$tri,
postulti nu faceti in ivirea oamenilorti; ce pre ogodirea
lu Dumnezeu toate sa facemti, i sa nu strangemti pre pa-
10
mant, ce in ceriu. Dereptti aceaia sa ne nevoimti, sa nu

auzimti numai cu urechile invataturile lu Dumnezeu, ce 1
in inimile noastre sa le scriemti, i spre lucrulti lui sa" le
catra frati vrajba i pizma ceaia reaoa sa o

spargemti. 5i cati au obiditti pre noi, toti aceia not sa-i
scoatemil,
15
0 sa ne aducemti aminte Si de pacatele noastre. Si

nu dereptti lauda omeneascti, sa facemtl s ne postimu, ce
sa ogodimu lu Dumnezeu. Nici pre parnantit comoara s
ertamti,
adun'amti, ce in ceriu, ca cea neputredh bunatate sa do20
bandimti in Hristosfi Isusu, Domnului nostru, ca, lui e slava

in veacii de veacti, ambit].
Dumineca a doua din postri.
Evanghelie, Maroc, zaceala 7.
(Marcu II, 1). In vreamea aceaia mearse Isusa in
Capernaumu, prespre cdteva zile, si auzita fu ca in casd

25 iaste. (2) Si aciia se adunard multi, cd nu puteez incdpea
nece pre porti; pi grdi lore cuvei nta. (3) $1 vinerd cdtr'insula, purta sldbitulu; purta-la patr'inqi. (4) nu se puled
apropiia cdtr'insula, dereptu ndrodula. Descoperird coperimdntula casei unde era; sdpard si ldsard patula cu funi
30 pr'insula sldbitula zdcea. (5)Vdzez Isusa credinta lore, grdi
21-22 Titlul slavon: tAint, fi.
n_cTk
drrat, Wpm
25 se adunartt]
fi.
171111d,
ABCT adunar6-se
eh]
T catfi
27 slitbitulti] AC slabituld de vene B sltibitulti de vine
B pur[ta]-10.
B Descofpekira
28 B aprop[iiii]
28-29 coperinnantuld casei] A co35 perernantulti C coperimantulti
29 i lasard]
ABCT pogorira I
AC lipsege cu funi
C tipsege patulti
30 B p[ri]nsulii I B cred[intal.
Varlante :
www.dacoromanica.ro
55
(51)
slabitului: Fiiu,lasd-li-se pdcatele tale!". (6) Era unii den

cdrtulari aciia
ndd $1 cugeta intru inimile lord: (7) nCe
acesta cqa grdia0e hule? Cine poate I ldsd pdcatele, fdrd
unuld Dumnezeu?". (8) 5'i aciiagt inielease Isusd, cu duhuld
lui, cd aqa aceia cugeta intru ei, zise lord: Ce aceasta

cugetali in inimile voastre? (9) Ce iaste mai &writ,
a zice sldbitului: lasd-ti -se pdcatele, sau a zice: scoald
si ia patuld tau $i imbld? (10) Ce, sd stilt, cd puteare
are fiiula omenescd pre pameintd a ids& pdcatele!". ft
grdi sldbitului: (11) Tie grdescd, scoald, $i ia patuld
tau, $i te du in casa ta!". (12) $i se scull aciia, $i lud
patuld, $i e0 inaintea tuturord. $i se inirard toti $i sldvird Dumnezeu, grdindd cd nici diniord n'amd vdzutd avt".
Sfaritul Duminecii.
10
15
invajfilturfi den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvanttt1 6.
A sfantului posts, ce e de patruzeci de zile vreamea,

fratiloril, de prespre totil anulu i vreamea iaste tocmita.
Ch se cade s tie vreo adapostitura gra burg si fara valuri
Si brill, ca candii vamti fugi cateinsa, linle sufleteasca sa
priimimtii. Ca cumu e alta mare, asa iaste i viata noastra.
Si toti oamenii aflamu-ne ca Intru o corabie Intrati (ce se
zice, Intru trupulii acesta putredul0). i 1notamu, neprece17 entko 5.
15 Ktbilflth, FIEAliffk
20
25
Era]
ABC lipsqte tale
Variante: 1 Fiiu] ABCT Fii I B Palsa
2 cartulari aciia] T farisei acolo i ezetndil] AC azanda
7' Ca era
2.3 Ce acesta asa graiate hulej 7' Ce graiate acesta ate
7' edea
5 lui] T sau
aceia
hule
4 i aciia0] ABC aciia T Ca aciiati
Ce aceasta] T Decugeta Intru ei] T cugeta aceia intru eisu, si
rep'ce aceasta 6 In] T voi Intru j Ce iaste mai iusorii] T Ce amu
8 T lipsefte i ia patuld tau I
7 7' lipsege slabitului
mai iusora iaste
9 omenescii] A oameputeare] AC despusil
Ce] 7' Mai vartosu
11 te du]
T lipsege Tie graescil
nesca 10 slabitului] T bolnavului
T pasa 11-12 aciia, i lua patulu, i e1] T i se duse In casa lui 12 InaI
30
intea tuturoril] AC naintea tuturora B Inaintea tuturora T lipsqte 8i

se] AC ca se B aa, cumu ca se T Vazura naroadele i se 12-13 toti ei
13-14 graindii ca nici
13 nici] B nece
slavira] T 5i proslavira
diniora n'amd vazutti heal T ce deade aa puteare oamenilorii.
I
www.dacoromanica.ro
35
56
pandu-ne, panh la o vreame si anti cu sorocti, cumti si ceia

ce inoata" pre mare cu precephtura. $1 ei inch, aorea inoata,
5
candti vreamea au fh,rh valuri si linti, iarh aorea stau in

launtrulh adapostului, candh vhdti bure si turbureale. $i
chndh va sh vie vantti, ei au si voroava.
lard noi pururea inothmil, si in toath vreamea, zioa si
noaptea, si in bure, sl in voroave si in nechturi. Si in valurile
phmantului s'antemh pururea, si undele cealea ce santh, cu
multh frith inothmh si cu grije, si cu reale nap4ti, si foarte
10
indelungti. Ch atata-am ttt iaste lungimea mariei aceasta a vietiei,
cath iaste si lungimea vremiei vieti I ei noastra toata. 5i ale
valuri si bure si naphsti vinti noao dela dracii cei cu duhurele de curvie, duph aceaia sl de la oamenii ce urasch si
15
lupth pre noi, catti nu iaste puteare a le socoti si a le spune !

ca ascunsti amu si aiavea nu mai inceath turburandti pre noi
si murguindu-ne.
Dereptti aceaia cu multa rugh trebuiaste noao, fratilorh, si
cu multe lacrhmi, si cu multh umilenie, si cu infrangerea inimiei, sl ispovedire de ce -amu gresitti, ca sh putemti sufletele noa-
20
stre mantul de bure si de potopire si de valurile vietiei acestiia

desarta, si catra linulti adaposth si farh-voroava si spasitoriulh
sh, ajungemi. Ce duph, aceaste toate cu mandrie tocmi si socoti Dumnezeulti nostru intru ceasta vreame de postti : ca
un adaposth data iaste noao, ca sh ne nevoimit cu acesta cu
25
pace si ihrh voroava, si alalta vreame a vietiei noastre sh

treacemti, si la cea bucurie ce va sh fie sa ajungemh, si la
fericita viata si dulceath si intru mosteniia neluata sh meargemti, unde iaste lumina lu Dumnezeu si slava, unde e lacuita si rhpausulti dereptilorti, si de reaoa viata aceasta si
mangaiare. Insh sh auzimh de-aciia *1 ale evangheliei cuvinte ce dumnezeesculti glasitoriu Marco astazi rhspunde :
30
35
(Evanghelle) In vreamea aceaia mearse Isusic in Capernauma,

prespre cdteva tile, si auzitic fa ca in cash iaste. $i aciia adunara-se multi, cata nu putea incapea nece pre porli; si grai lorii
cuvelnla. $i vinera cateinsulii, purta slabitulti ; purtec-lti pateinsi. $i nu se putea apropiia cateinsula, dereptu narodula.
Descoperirei coperimeintula casei unde era; sii para., pogorira
12 Tip. Aina
32 Tip. Krim gv-km.
www.dacoromanica.ro
(52)
57
patulu cu funi pr'insulti slcibitulti zacea. Va" zit 'mu credinta lortc,
grcii slabitului: Fii, lash -ti -se pa catele tale!
(53)
i mare ram aduce pacatulti, si sufletula

piiarde-la foarte ! Si candu se inmultesca de multe on pacatele, $l de trupa Inca se apropie !Ault"' pacatelora. Si sufle(mon)
MUltrl
Willi Inca i se multesca realele, ca fara minte si fara fire

multi lacuimti. Si dna avama in trupa vreo nevoe, not in
toate chipurele cugetamti a intari ela. Si de ce se intristeaza
de vreo neputinta, not ne nevoima cuma vamti face sa-la
slobozima sa-i daruima sanatate.
Derepta aceaia de a noastra spasenie, in multe chipuri
cugeta si Dumnezeu, i lash trupula a cadea in neputinte si
in boale, Inca si in rane a se jivini tocmeaste-lti, ca de ce
se sablazneaste sau gresaste sufletulti, e pentru ranele trupului, si boalele sufletului sa se spaseasch Si sa, se slobozeasca.
10
15
Cu Ca.tri omulti den nafara boleaste si e in neputinte, atata

ela den launtru se inoeaste si se vindeca de pacate.
Iara dupa vindecarea ce vindeca omulti de duhula

necurata Domnula, si deaca vindeca soacra lu Patru, Inca
si altii, de multe neputinte, goninda dracii, si dupa ce yin- 20
decd, stricatula, aiavea furl ciudele lui, $i stiura gloatele
ca elti iaste Hristosti. Dupa, aceaia nu vrea aiavea sa intre
in cetate, ce lacuiia afara in locti pustii. Atunce vinera de
multe Orli cateinsula : de boale a se mantui cerea dela
Hristosti.
25
Tara ela intra, dupa zile, iara in Capernaumti, $i acolo,

mergandti pre tale, de multa cinste ce-la cinstiia oamenii, $i
de slava, ela nu vrea aiavea sa se arate. Si pre not invata

aicea, nemica aiavea sa nu facema cu trufa inaintea oamenilorti.
30
Ce insa intra intru o cash, iara aciiasa esi veaste
pretutindinea de ela, ca nu se putea ascunde lumina ceaia

marea a inteleptului, soarelui derepta, intru o cash mica,
(54) sau sa se acoapere. I Derepta aceaia si auzita fu ca in
case', iaste, si aciia stransera-se iara, catti nu putea incapea 35
pre porti na,roadele. Si grai lora cuvantulti de spasenie, si
propoveduiia cuvantula evangheliei, paceei si a dulcetiei. Nu
32 Tip.
HO
35 Tip. crpAccpce.
www.dacoromanica.ro
58
multh vreamea in mijlocti fu, i dupa tocmeala cuvantului,

1 lucruri Intaria.
(Evanghelle) Ca aduserti cateinsula un bolnauti de -lac purtet
pateinfi.
(mow Capernaumti cetatea lu Hristostl chema-se. Vithleemulii aduse pre elu; Nazeretuhl cresci7-15 pre elti iara.
Capernaumti avea-lti pre elti, ca lacuiib, pururea in &It
Multe chipure de boale au vindecatti Hristosti, curnti

iaste scristi. Ce de acestti bolnavii evanghelistulti Marco gra10
iaste, iara altti bolnavti scrie Ioannti evanghelistti. Ace la

bolnavii la Laculti-oei au luatti vindecare, la pridvoarale lu
Solomonti, candti gral catra, Hristosti, de zise : Doamne, n'ama
out", candu se turbura apa, sa ma arunce in lacti ! Tara
15
20
25
acesta ce scrie Marco, patr'ini-Iti fusease purtandti. Celli

bolnavti de la lacti intru Iudei au fostil, i 38 de ai au fostO
zacutti, i gral lui Hristosti : data sAnatosti fuse i, de acmu
sa nu mai gre5eti ! Iarh cestuia den Capernaumti zise-i :
Fiiu, lash-V-se tie pacatele tale. Cell bolnavii dela lacti
intru o zi de Sambata vindeca-lti Hristosti, iara acesta den
Capernaumti intealtA zi. Dereptil aceaia fariseii, ranjitorii si
neintelegatorii, ei tacura; lath de cela ce-lii vindeca Sambata,
la lacti, foarte multti ranjira. Si aceluia intai trupulu-i intari,
dupa aceaia-i zise : data sanatosti eti, de acmu sa nu mai
greetil Tara acestuia den Capernaum0, sufletulu-i vindeca,
inainte (ca-i zise : Fiiule, lasa-ti-se tie pacatele tale !) dupa
aceaia-i vindeca slabiia trupului i-i zise : Ia-ti patulti.

Aiavea amu iaste, ca amandoi bolnavii dentru pacate
avuse ei neputintO i boala, nu de vreo v tamatura a trupului.
0 den inceputa veacului, den pacate antra boala in trupull lu Cainu. Ch dupe ce ucise frate-sau, elu se bolnavi
Ca
30
trupulti lui. ca de ce-i tremura lui trupulti, nu era lui nemica

de alta, ce de acea bolnavie. Si vartute nu avea nemica, ca
fu luata tariia lui de Dumnezeu. 5i de-aciia pururea tremura trupul5 lui i nu avea, tanie den vartutea lui, ce sus35
pinare aveh pururea, i i se cutremura trupulti. Iara candu-i
incepea a-i tremura trupulti, nici bucate nu-0 puteh duce

la gura lui, nici beare, ca hitleanele manile lui nu le putea
duce, pentru lucru necuviosti ce facuse, nici alaltil trupti nu-i
era lui de folosu sau sa-i lucreaze ceva. Ca Dumnezeu nu
www.dacoromanica.ro
(55)
59
numai la judecatA ateapta sa dea osanda dereptti pacate,

ce Inca 0 pane e omuli viu in ceasta lume, da-i Dumnezeu
rane i boale, In multe chipure, pentru aceale greale.
Iara noi, fratilorti, sa ne miram5 de credinta cestui

bolnavti i cumu-15 vindeca pre WI Hristosti. Cum5 vedem5,
ca vaza Hristosti credinta lui, pentru aceaia zice lui : Fiiule,
lase -ti -se tie pacatele tale !. larA, credinta celora ce-lh purta
i-E1 slobozira cu patulti, mai mare era decat5 a bolnavului.
Pentru aceaia 1 acmu, pentru credinta unuia i pentru rugaciunea altora, poate dobandi 1 alulu vindecare Si ertaciune de pacate, ca pi fata ceii mueri den Hananeia dobandi
10
vindecare pentru credinta mani-sa. A.a, 1 cell suta5, pentru
credinta lui Invise fata lui. Si iara cea sluga altui suta5,
(56)
Inca dobandi vindecare pentru credinta sutaului. Tara aicea

de aceasta n'avam5 a zice, ca I bolnavul5 Inca ava credinta
bung fare de pareare. CA fiind5 ell bolnavu, ell rabda de-15
suira i-l5 15,sara cu funi, cu patu15, unde edea Hristosti. CA
cu mare nevoe e a rAbda bolnavulti can I
duci dentru
un loc5 intrialtuld, sau a-15 scoate den casa lui, sa-10 porti
sA-15 vaza i unii Si altii.
15
20
CA multi vrea a mai muri Intru boala lore, decatti

boala sa - u descoapere. Iara acestti bolnavti n'au facutti
aa, ce l pren tare' trectl. Si toate alalte, cate zisem5,
rabdat-au i atepta, pentru credinta ce avea catrA, Hristosti.
Si nu numai denteaceasta cuno*tee.7se credinta lui, ce i

den cuvintele Domnului, ca dupe ce dusera pre elti, elu-i
grai Hristosti : Fiiule, lase -ti -se tie pacatele tale. Eli
deaca auzi aceasta, nu tanji, nici se Intrista, nice zise
elu catrA vraciulti cela dulcele : Ce iaste aceasta, Doamne,
ca eu viiu sa ma vindecti de betejala trupului, iara to altele
vindeci, i pacatele nevazute erti ? Eli aceastea nici le cugeta, nici le gral, ce atepta cu nhdeajde i cu lunge rabdare Si cu credinta dulcelui vraciu vindecare cu mile i dereptare. Iara Hristosti grai catr'Insulti : Indrazneate, fiiule,
ca se iarta tie pacatele tale !.
Prea Inteleptti Si meter5 iaste Dumnezeu, fratilorti ! CA
fariseilori urItu le era Hristos0, i iara ravniia la lucrulti

18 Tip.
KI; H I
11,1,13116.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
60
lui, cace ei nu puteh face asa. Pentru aceaia aiavea feace

ciudg, inaintea lora, si-i ruing $i -i Niel de gandula lora
cela rau. Ca naravula vracilora iaste, intai sa intreabe pre
bolnavulti cumu i-e boala i de unde-i iaste radacina boaleei
5 0 a dureriei. Ada 0 Domnulti nostru Isusa Hristosii, mainte
opremte izvorula boaleei; ca izvorulti i radacina truturoril
realelora iaste pacatula. Ca phcatula slabemte trupula, i

pacatula aduce toate neputintele. $i aduce s1 piiardere, i
are puteare a vatama 1 trupula si sufletula. Pentru aceaia
to ne cerceteaza cate putintela Dumnezeu, canda facema Vacate,
ca de ce gre0mti i facema pacate, elu ne adu Ice aminte

i ne doshdemte cu boalele sau cu alte pagube; si ne invata
ca sa ne izbavima de phcate si sa ne Intoarcerna catra ell,
15
20
cu credinta. Ada e milostea lu Dumnezeu catra toti oamenii.

$i ne invata, ne cauth si ne intoarce, ca un pastoriu turma
sa. Pentru aceaia graimte Dumnezeu: Indrhznemte, fiiule,
lasara-ti-se tie pacatele tale.
Toate neputintele pentru pacate i pentru gre*alele vina
spre noi. Dereptii aceaia sa ne ferimil de Vacate, fratiloril,
i de greale. Ca unora le vine neputinta den satiu i den

belie; altora pentru curviia; altora pentru talhariia i pentru
furtiagula ; altora cace marturisescu strambii, sau Jura
25
30
strambil (ca toate napMtile i realele i neputintele Pentru

aceastea vinti); altora pentru pacatula ce-au facuta de demulta
i nu vora sa se pochiasch (altii aciia01 facil pacatula, aciajunge 1 osanda, cu boala sau cu paguba sau moarte
grozava). Pre alti-i ispitemte Dumnezeu pentru credinta, sa
vaza cumu-i vora multemi si cumu-la vora ruga. Cumil 0 pre
lova, bogatulii, candu-la deade Dumnezeu in mana vrajmaului, de-i pierda toata avutiia lui si toate dobitoacele lui,
Inca l feciorii-i omori, dupa aceaia si trupulu-i deade spre
rane i-lti imphl de viermi,
i Iovii nemich nu imputa lu
Dumnezeu, ce mai vartosa multemia, i nu- a pre niminea
prepuneh ell, numai pre pacatele lui. lard nebunii ce nu

35
intelegif a lu Dumnezeu mhndrie i tocmeala, ca de greala

au cearta, iara ei, sau pre Dumnezeu faca vinovatti, sau pre
oameni de all lora rau. Ca cumu i-e folosu inimiei de cela
33 Tip.
AtliAU,IMIA.
www.dacoromanica.ro
(57)
61
(58)
ce gusts neste pelina amara, a4a. e amu 1 celorti cu naravulti rau : cade-le-se rau a se chinui. Aceia amu sanatosi-i
facti cu vraciuirea, e acesta face-i de sa se pocaiasca. $1
intru boale fara de voe, mila lu Dumnezeu minunata ascunde-se. Iara cela ce rabda, la pocaanie-Iti trage,
izbaveaste den munca veacilorti.
(Evanghelle) Ca era unii den farisei acolo; cede& si cugeta
I
intru inimile lora: Ce graiasle acesta asa pule? Cine poste lath
pacatele, fara unula Dumnezeu ?
(Tales) Pentru cace lash pacatele celui oma, iara fariseii
cu hulele vrea sa-lti fats mincinosa, Si Sandra sh-lii rusi-
iO
neaze, sau sa-la osandeasca pre ela, aducandulti ei aminte

de cuvantula lu Moisi, unde zice : Cine va gral hulh sere
Dumnezeu, sh-15 omoara ! scrie.
Iarh Domnula nostru Isusti Hristosti, aciiau aduse la

mijlocti cugetula lord, si grai lora : Derep'ce cugetati si va
aduceti aminte hitlensuga intru inimile voastre ?
(Evanghelle) Ca aciiasa intelease Isusu cu duhulei sau, ea aca
cugeta aceia intru eisa, 1si zise lora: Derep'ce aceasta cugetati
voi intru inimile voastre? Ce amu mai iusora iaste, a zice: lashti -se pacatele, sau a zice: scoala si imbla?
(MO) Dumnezeu se arata pre sine*a Hristosti cu tiutura
gandurilora. Ca unulu e numai ce Dumnezeu, de stie cealea
nestiutele. Ca eu amu, zice Dumnezeu, ispiteseti inimile i
pantecii. Cuma zice Si Davida : Dumnezeu sparge sfeaturile
limbilora i leapadh cugetele oamenilora. $i iarh zice : Fa-
15
20,
25.
cut-ai to unulti inimile lora ! Alta prorocil zice : Tu etii inimile
singurti. $i iarg zice : Omula cauth in fats, Dumnezeu

inteinima. $i lug zice Davida prorocti : Dumnezeu judeca
oamenilora, ispiteate inimile i zgaurile. Asa oblici Dumnezeu
inimile fariseilora i gral : Pentru ce cugetati hitlensuga intru
inimile voastre, o farisei, va pare voao ca santa hulitoriu, chce
(59)
ma fagaduii pacatele a rasa Au pare-va-se voao ca catra

aceaia alerga eu, catra hula ? Ce nu yeti oblici nemica, o farisenora, ca eu pentru credinta dau trupului vindecare i sanstate sufleteasa i cu I arie arata-voiu lasarea pacatelorti.
mwcith
5 Tip. 110Kddlaill6 Time

2 De-asupra lui chinul, scris inset
13 Tip.
18 Evanghelie tiparit inainte de Ce amu mai iuora din rdndul 20.
www.dacoromanica.ro
30,
35
62
Mai vartos27, sa stiti, ca puteare are fiiula omenescu pre pamantii a lash pacatele! Atunce grai bolnavului:
Scoalasi is patulu tau, si path in casa ta!. Si se sculti, ,si se
duce in casa lui.
(Evanghelle)
(ralorl) 0, mare cuvanta cu puteare, fratilorti ! Ca adevara

glasti cu tarie, glasula Domnului ! Cumti zice sfantula Davida :
Acesta da glasula sau, glasti cu tarie! Aceasta pi acmu
zise Hristosti bolnavului: Scoala! i aciiasti invatatura lucru
fu. Ca impreuna priimi cuvantulti si se scula, i imbla hol-
m navulti. Asa grgiaste
noao Hristosti, carei santema slabi
de sufletti: Sculati-va, pi imblati! Aceasta zice, ca nu iaste
15
destulti numai sa ne sculama, sau sa ne dereptamti den dizatura, (ce se zice, den pacate),'ce i toate lucrurile lu Dumnezeu cealea bunele sa lucrama, si asa sa, sAvarsima sufleteaste curarea noastra.
(EvanOhelie) Wawa naroadele si se mirard , si proslavird Dumnezeu ce deade a.,sa puteare oamenilora.
(Talon) Acmu nimica nu se Orli naroadelorti ca e vreo

20
25
naluc.a sau vreo pareare, ce vazura toti oamenii si se mirara, i slavira, pre Dumnezeu de acea puteare ce se arata
atunce, unde zise cu un cuvanta numai Isusti bolnavului
sa-sti is patulti. Insa loru le parea ca numai omti iaste Isusa,
daruita cu puteare mai mare si mai bung. dela Dumnezeu
decatti alalti oameni, insa, nu stiia ei, nici credea, ca elu
e insusa fliulti lu Dumnezeu si ispasitoriula nostru Isusa
Hristosii.
30
35
IarA noi, fratilorti, de ce au fosta pre acesth bolnava, noi ama inteleguta, ca cati facemil gresale multe si
santemti pacatosi si nu ne da Dumnezeu munca" sau boala
pre ceasta lume, atunce mai vartosti trebuiaste a ne teame
si a ne cutremurk ea, totu ne se inmulteaste atunce chinula
si mu I nca de vecie. Nu se va munci acolo cela ce va rabda
aicea pentru Hristosti, ce ceia carei de reale nu se mai lasa,
nici se pocalesca nici dinioara.
Meg bine iaste, fratii miei, a ne dojani aicea sa ne
curatima, pang tr.:lima in lumea aceasta, de toate pacatele,
ca sa nu firnti dati in munca veacului, Ca atunce vreamea
de judecata iaste, nu e de pocaanie. Ca, acolo nu foloseaste pocaania pi lacramele, ce acicea. GI nu iaste rau sau china
www.dacoromanica.ro
(60)
63
care se munceaste acicea, ce care va fl aruncatti in cea

munca- de vecie, ca, de acolo nu va mai es].
Dereptti aceaia rogu-n4, voao, fratilorti, sa nu ne pare
rau, nici sa ne maniernti de ce se tampla noao greu sau

greata sau dosada. Sa nu imputamti lu Dumnezeu, ce cu
mare multemita toate sa rabdamti de ce vine noao dela
Dumnezeu, i sa imblamti intru toata inteleptiia ceaia buna.
Ca Dumnezeu stie ca toate le tocmeaste spre spasenie i

spre folosuhl nostru, macara ce boala sau ran ce lasa spre
noi. Cace ca dupa ce da noao buna dulceata, cu multti bine
ne daruiaste, ca pururea cat-Insult-1 sa cautamti i sa-i multemimti, $i sa slavimti i sa marimu numele sfantti all lui.
Tara noi pentru leanea i pentru lacomiia, noi nu multemimti lu Dumnezeu, nici ne ispovedimil lui, si nu luornti noi
aminte darea lui ceaia buna darurile cealea nenumaratele
10
15
ce luomu noi de la elu, ce Inca urimii a lui dumnezeiasca

vreare si invatatura lui, i ne prea-inaltamti i ne marimti $i
imblamil pre voia inimiloru noastre. Si gresindti $i facandu pa-
cate fara de greata Si fara rusine inaintea lui, i prea amarima si maniemti pre Dumnezeu. Dereptti aceaia da noao rane
20
Si boale. $1 dereptti aceaia ispiteaste pre noi cu napasti in

multe chipure si cu prade i cu griji i cu scarbe, ca sa luomil
(61) aminte si sa alergamti cateinsulti, i sa ne nadajduimti spre
spaseniia lui si spre putearea i spre multimea dulcetiei lui,
si.sa cautamti pururea dereptatea i Imp5ratiia lui, si credinta
25
sa avamu ca are a darui noao de destulti toata dulceata si

spasenie. Ca nu numai daruindti iaste dulce Dumnezeu si
muncindti. Asa, iaste dulce $i
iubitoriu de oameni, ce
munca ce daruiaste elu noao in ceasta lume, si
darulti
mare dulceati si cinste santti aceastea dela Dumnezeu. Dupa 30
aceaia amu i vraciulti : nu numai cu erbi si cu flori frumoase de gradini, nici candti baga aceale flori in bae si in
scaldatura apei, atunce iaste dulce si burni, ce l candti

opreaste, de se flamanzeaste bolnavulti, si candu-lti tae, si
candu-i da vreo iarba amara, 1 atunce iaste vraciti bunti,
ca a lui iaste de oameni iubire. Arata mai vartos5, ca
Dumnezeu dulce lire are si e dathaoriu de toate bunatatile,

$i naravulu-i iaste a cauta $i a cugeta pururea de lumea lui.
Iata cata dulceata si bine darul celui bolnavti !
www.dacoromanica.ro
35
64
to
15
A4a, sa ne nevoimti noi sa alerghmti chteinsulti, cu

toatA inema cu mare credinth, Si sa cearemil sa ne dezleage den pacate, 0 de ce vine. spre noi greater i nhp4ti sa
ne scumpere i sar ne iarte, i sa auzimti dela Hristosti glasti
dulce sa, ne zica : Ertara-va -se voao pacatele voastre, si credinta, voastra sphsi pre voi ! Si sa rughmti pre elti, sa vindece
sa inthreasch sufletele i trupurele noastre ce santti
slAbite in pacate, i urea noastrh sh, o derepteaze i sa o

pleace spre lucrurile cealea bunele i spre tocmeala evangheliei, sa intareasch viata noastrh si sa ne invartoah. Ca
nu se cade noao sa ne sculAmti den pacate numai, sau a inteleage numai ca gre0mii, ce patulti sa purtamti (ce se zice,
trupulii sa-lil nevo imil spre lucrulti cela bunulti i spre
faptele bune). Atunce si cugetele noastre vedea-vorti Si int eleage-vorti cu duhulti, ca pentru noi multe pi marl minuni fapt-au facatoriulti
Dumnezeulti nostru. Si dentr'aceaia inteleghturh pi vedeare, ajunge-vamti St noi pi vhmti
proslhvi Dumnezeu cela ce feace aceaste ciudese, ca lui se
cuvine toata slava i putearea i cinste i inchinaciune,
20 Ora in veacii veacilorti, amino.
Dumineca a treia din post.

Evanghelie, Marcu, zaceala 37.
(Marcu VIII, 34). Zise Domnulei: Cine va area dupes mine
sd meargci, set se leapede de sine $i sa is crucea lui pi dupes

25
mine sd vie. (35) Cine amu sd ard vrea sufletulu lui

mei ntuiascd, piiarde-tu-va eta; iard tine va piiarde sufletulit lui dereptit mine 0, ievangheliei, acela mantui-ld-va.
(36) Ce folosu e omului, set, ard dobcindi toatei lumea
30
25 Tip. foi+1 (ABCT vie)

27 Dupd mantui-le-va, scris sus, ca.
Variante: 23 Domnulii] T Domnule ucenicilorti lui
26 sa-111]
tine] AC de 27 mine ei ievangheliei] AC mine ievanABCT sit
ghelie I mantui-le-Na] ABCT mantui-lti-va ele
28 folosu e] T2 fose. are.] T2 s'ara.
losu iaste
14 Tip. Koverine
21-22 TWILL slay: Hwkrt-k, F. nOcTs. gag. NIAto. ratter, 7;
www.dacoromanica.ro
(32)
65
i va piiarde sufletulu lui? (37) Sau ce da omuld schimbd

pentru sufletuld lui? (38) amu, oarecui va fi ruine de
mine .Si de cuvintele meale in ruda aceasta curvarnica pi
pdcdtoasd, $1fliuld omenescd ruOna-va eld etinda va vent
in slava pdrintelui lui, cu ingerii sfintii. (IX, 1 ) grdi lord:
Adevard grdescd voao, cd scintd unii de stau acicea, ce
n'au a gusts moarte, /And vord vedea impardflia lu

Dumnezeu, viinda in tdrie.
Scarsitul Duminecii.
invatatur5 den ceasta evanghelie.
10
Cuvantul 7.
Asculta4i, frati dragi, den invatatura ace 0i evanghelii

de astazi! Ca intai au chipuita p'au semnata dumnezeescula
sfanta proroca Moysi cinstita truce dumnezeiasca. CA cu
toiagula Marea-rode lovi curmeziO, i Jidovii Fara de grije
treed -i, *i nu se udara, ca ca un pareate stata apa, 1 den
(63)
susa, 1 den josa. Si deaca-i treca, cu toiagulia iara lovi

marea, i iara se aduna i se impreuna apa, i pre Faraona, cu toata oastea lui, valurile mariei coperi-i. ,Si taxa
Moisi cu toiagula cea ape', amara ce era in pustie elu o indulci, *i den piatra uscata, apa prea bung izvori, i acela
15
20
naroda elu-la adapa i-i satura. Catra aceastea ciudese, Moisi
Eghipteanii cu toiagula munci-i, ca feace apele sange. $i

multe pi mari ciudese de not feace. S'au fosta acela toiaga
chipa numai i umbra, insa cu elu crucea au semnata, pi
cu acela toiaga au facuta atatea ciude. Sa amu atunce se1 si va indreptat in
41-411
va
da indreptat in va da
25
7 Tip.
12 Tip. Ai+ rhu,x-rsp4;

11 Tiparit, jos, cno, a.
25 Tip. o'''spx.
s'ar puteci cell rt de Invatittura
9
.tdruxuaia,
KOH11{1, It
1 si va piiarde] AC desertsl(i)-va B va pagubi

si va piiarde
T2 lard sufletulti stiu-46 va piiarde
ce chi] T2 va da
I
sufletula 1W]
1-2 schimb6 pentru] AC schimb6 de B sa schimbe 7' schimbil derept6

2 T lipsege i &mu I oare-cui va 8 ru,ine de] AC de va rusinit
3 si
de] B ei curvarnica] AC preaiubitoare piicatoasit, T pacatoasa
5T
4 omenesc6] B [o]nemescit (sic!) elti] T pre 06 I B ve[ni]
sfintii] ABCT sfinti
6 B gra[escii]
unii de] T unii
lipsege lui
I
de acetea ce
vord
30
acioea]
AC cicea B ci[cea]
moarte] AC de moarte
B [vortl]
7 n'au a] B nu
8 B viin[d6].
5
41297
www.dacoromanica.ro
35
66
mnath s'au fostti crucea de Moisi, iarh acmu adeverita iaste

$i scrish, eh in$ine o vedemi $i ne InchinAmil $i o cinstimi.
insa$ti aceasta dumnezeiasch crucea pre Faraonti, vrtijma,$ulti
5
10
nostru, fAchtoriult1 de rhu, in multe munci 1-au datti, $i vaZUtii i nevazutii draci piiarde-i $i-i potopea$te, carei se IAsmintescti pre
dica $i se-au radicatii spre noi, de se lupth
noi. Ca ins101 aceasta, cinstita cruce, toate chinurele mariei
neudati fa,"rh de frith tocmea$te-ne a treace, $i oarece valure se radica spre noi, $1 undele domolea,$te-le, $i linti face;
inch $1 viata aceasta a noastrh o mangae $i o imblanzea$te
cu linu, 0 tooth viata noastrh spodobea$te cu pace sa o

Val-Omit.
Ca aceasta cinstith cruce, toate amaraciunile $i boala

naph$tile $i grija noastrh, toate nevoile ce ne vino spre
noi, potolea$te-le $i le stinge. Si mai vartosti decatti miiarea
untulti induleea5te $i mangae sufletele $i trupurele noastre,
$i
15
$i seatea noastra o stamparti, ca mai multi de acmu sh nu

inseto$amti. Cine va bea amu dentru elu, n'are a se inseto$a in vecie, ce $i, rhuri, cura-vorti den inema lui ape vii,
20
25
30
cumii insu$5 aceasta zice insu$0 adeveritulil Hristosti, Domnult1 nostru.

Dereptii aceaia noi, fratilorti, sa cearemti dela Dum-
nezeu I tarie, cumti cu sfanta cruce sh putemti birui dracii 0

vrhjma$ii no$tri. Si acesth sfantti postu inch sa ne nevoimti
cu cinste sh-lt1 petreacemtl, toate pohtele trupului $i nhravurile lumiei $i shmetiile sh le rhstignimti $i sh le omorimti. Si duph leagea $i duph invatittura lu Dumnezeu sit
ne nevoimti sh fmblamu, cu dragoste multi $i cu voe bunh,
ca $1 dumnezeesculti glhsitoriu Marco, evanghelistulti, invhthtura noao asthzi ne pune.
A$a grdia$te Zise Domnula ucenicilora lui: Cine va urea
dupd mine sa mearga, sa se leapede de sine, si sd is crucea

lui si dupd mine sa vie. Cine amu sa arc urea sufletulu lui sa
mantuiascd, piiarde -lu -va eta ; iar'd tine va piiarde sufletulu lui
35
dereptu mine Si ievangheliei, acela mantui-Itc-va el& Ce folosu e

omului, sa ara dohandi toata lurnea si va piiarde sufletulu lui?
Sau ce da mut& schimbu pentru sufletulu lui?.

Marele apostolti, sfantulti Phtru, auzi pre Hristosti grhinda
ca se cade fliului omenesca multi a se chinui, $i biltjocuritti
www.dacoromanica.ro
(64)
67
a fl de batrani si de mai marii preuti $i de cartulari,
$i
ucisti a fi, i a treia zi invie-va ca Petru apostolti era tutindinea mai Indraznetti decatti alalti ucenici, i acicea Inca
se arata aka grab. lu Hristosti : Milosardil esti tu, Doamne,
n'are a fl tie aceasta. Hristosti zise lui : Pasa dupe', mine,
satano, Ca shblazna, mi-eti. Ca nu cugeti cealea ce santti
ale lu Dumnezeu, ce omenetile. Pentru aceaia cheama pre
Patru Hristosh, ca sa auza toti. $i de-aciia mai vartosh de
toti tindea-se, graindh : Tu amu, o Petre, opreti-mi si aperi-mi, cace spre truce voiu sa priimesch moarte cu ponosh. bra eu graescti tie di nici tu, nici alth-cineva, de nu
va muri pentru binele i adevarului i pentru dereptatea,
(65)
10
nu se va spas' !. Derepth aceaia de vamp muri pentru

dereptatea, arata noao ca ne va face soti Si moteani imI
pargiei ceriului.
lath, ca. nu zice Hristosti ca oare sa yeti vrea, oare sh,
nu yeti vrea, voi s faceti aceasta, sa va munciti. Graiate
$1: Nu nevoesch sa vie dupa mine, numai cine va vrea cu
voe sa vie, acela sh, vie chtra mine; ca nu-lh voiu sill, zice,
onici-15 voiu nevoi, ce pre toti-i lash In voia lora. Iara
Dumnezeu spre bine cheama oamenii a veni la Imphratiia
ceriului *i la rapausulti cela neslaritulti : Cine va vrea
ori barbatti on muiare, oare bogath oare saracu, on mai

mare on mai mich, pre acea tale buna, sa vie dupe,
mine 1 Tara cine nu va vrea, nici e destoinich sa vie dupa
mine !. Nu nevoia5te cuvantulti lu Dumnezeu ceia ce nu
von) sa mearga dupti elh. Dereptti aceaia noi, crestinilorti,
insine sa ne nevoimh, ca nu ne cheama pre noi Hristosti la
rau sau la piiarderea sufletului, ce la viata i la lacuita fara
moarte. Ca iata ca nu ne sileate fara voia noastra, ce dupa
voe. Ca de-amti priimi noi cu nevoe sau cu sila (ce se zice,
cuvantulti i leagea), atunce n'amti Linea bine si tare, nici
o ainti pazi. Pentru aceaia nu nevoiate Hristosti pre noi,
ce, cine va vrea sa mearga dupa elti, pre acela cheama i -lu
priimea4te. Ca asa zice Hristosh : Cine va vrea, sa vie dupa
mine !. $i la Isaia zice: De yeti asculta pre mine, dulceata
parnantului manta -veti N. Mai nainte amu Taste sa ne fie cu voe,
duph aceaia a asculta. Iara de nu ne va fl cu voe, nici putemti

asculta. Volnici santemh, ca toate bunatatile i realele la voia
www.dacoromanica.ro
15
20
25
30
35
68
noastra santti: cine va vrea sa fach, veri bine, veri rhu, slobodu e. Derepth aceaia, cine va face rhu, rea munch i se va
01 in vecie; iarh cine va asculta i va face bine, multi
bine i se ghtea*te in imparAtiia ceriului: dulceata in vecie. CA
unde zice Hristosti sa meargem5 du I ph elu, aceasta spune (60

sa creademti in cela ce ne cheamh pre noi, Domnula Isusti
Hristosti; iarh unde zice sa veniti duph mine, iaste lucrulti
legiei lui i pazirea. insh aceasta amu iaste adevhril : cine va
mearge duph Hristosti, nu numai a creade intru elu, ce I a ne
to chinui pentru 61, i i intealte lucrure bune sa ne nevoimti.
CA a lui viath mantuitoriulti nostru pusu-o-au chipti si aratare
vietiei celora bunilorti ce ascultia pre elti. Dereptil aceaia
graiate: Cine va sluji mie, dupA mine sa meargh !. Meargerea grhiate-se: viath cu frich i cu cinste. Si cineVi
15 cu thriia trupului sa ne inchipuimii, cumti zice : SA se
leapede de sinew, i sa is crucea *i pre urma mea sh
meargh 1.
Trei cuvinte sant(' acicea : unulti zice sa ne lephdhinti
de sine; i iarh sh iai crucea sa; duph aceaia sh vie

20
dupa mine.
A se lephda de sine iaste: far:a de mild pre no* sa ne

damti nAphtilorti, i nemich sa n'avernti impreunh cu sinew,
25
ce ca cand arh munci pre altil cinevaVi, asa sa ne pare

noao candu ne vhmti munci pentru Hristosti. Ca candu se
leaphda cineva de un sotri, de-10 veade 1 ucigandua i tragAndu-la sau Si pre moarte ducandu-Iti, si nu-i ajuth lui,
nici sta dereptil elu, nici-10 doare de elti, aa va $1 noi

Dumnezeu, sa ne vamti rani i ne vhmti arde, sau s'amti 1
muri, sa nu ne lepadAmti de Hristosti, nici sa miluimii pre
30
sine, ce, ca canal n'arh avea impreunare nemich trupulti

cu sufletulti, aka sa ne &mil pre noi naphtilorti i grijiloru
si tuturorti muncilorii, pentru marturisitura lu Hristos si
pentru dereptate i pentru adevArulti.
A se lephda de sine iaste: sa uithmti toate aceastea

85
ce trecti den ceasth lume, i lasarea vrerilorti noastre, i sa

omorimti trupurile noastre ceaste de phmantil, i sa fimu
ravnitori i gata a ne da spre toate nevoi I be Si i spre
28 Tip. AarMH131.
www.dacoromanica.ro
(67)
69
moarte pentru Hristosti. Inca iara sa se leapede tine va fi

viata in ceasta lume viata lui, mainte, rau, intru pacate,
cu pocaanie i cu destoinicie sa se intoarca $i sa se derepteaze
(ce se zice, ceia ce curvescti sau faca alit" rau, sa leapede

dela sine, sa nu mai curveasca, nici sa mai faca alit.'" rau,
ce sa se intelepteasca) i tine -au fostti mainte nederepta, 6i
se leapada den nedereptate, de face dereptate; ca aceia impreuna vora lua ertaciune de pacate, ca lepadarea lora dupa
Hristosa duce-i. Ca sa n'aiba, a ne parea, ca pana, la rane 6i
dosade i pana la ocara a ne lepada pre sine zice Hristosa!
Ce-au adausa i crucea sa ia, i arata pana c'atil a ne lepada de sine cade-se : ca 1 pa,ria la moarte aceii morti cu
ru0ne. Si nu numai bucatele avutiia i mariia sa lasama
pentru Hristosa, ce 1 pana la sange a ne protivi, i toate
sa le rabdama barbatea0e bucurandu-ne.
Iara cinelti va lua crucea lui iaste : sa nu se lipeasca
Tanga pac,a,tele vietiei ace0iia. $i moartea Inca sa nu o socotWi, nici sa to nadajdue0i cetii lumi, ce, curnti zice apostolulti, sa fimu morti pac,a,tului i sa fima vii lu Hristosti.
Aceasta poate fi candu se striineaza oarecine de aceaste firi
10
15
20
ce-sti den nafara (ce se zice, stransura bogata(iei) i de

mariia ceaia dearta $i de toate lucrurile cealea ce-sti faro
stintii apostoli feacera 6i invatara, i ara6i mearsera
dupa," Hristosa nu numai apostolii, ce i mucenicii i preadeadera
podobnicii $i toti dereptii, barbati i mueri
de folosa, cumti
91
tara noao calea spaseniei. Ca ei lasara tote,
25
pre sine spre untunearece de chinure i se rastignira pentru

Hristosti. Ca alta moarte nu era mai spurcata i mai fara
de cinste decatti rastignitura, ca in Ovreaii nu era mai I
(68)
fara-cinste decatti moartea cruciei, ca a4a, era scrisa in leage :

procleta sa fie tote omulti carele spanzura pre lemna. Aceasta
socotira Jidovii arhiereii lore atunce, cuma sa leapede ei
0, pre Hristosa inteacela blastema. Pentru aceaia lue Hristosti
de voe moarte pre truce, cuma toata lumea sa slobozeasca den
pacate $i den blastemula legiei.
Pentru aceaia nu zice Hristosa sa iai crucea, aa4ti
numai, ce crucea sa graiate (ce se zice, datoriia mortiei) ce
santa toti datori in toate zile a savar0 aceaia, cuma graiate

apostolula ca in toate zile a ne omori not va Dumnezeu,
www.dacoromanica.ro
30
35
70
purtanda crucea (ce se zice, sa ne trezvima cu mintea si

la naltimea bunatatilora a sta).
Ce iaste sa nu to destingi den cruce Aceasta
5
10
zice sa ne ferima de reale pand vama curati mintea

noastra den pacate si de grija lumiei; de-aciia sa ne sculama nebiruiti, cace ca crucea iaste rupere tuturora pacatelora. Derepta aceaia sa ne rastignima cinesti pre sinesa,
fratilorti, de lucrurile lumiei trecatoare. Nici sa ne atingerna
de eale, nici sa ne legama cu eale. Pentru aceia nu ne zace
noao Inainte rastignirea si moartea ceaia grozava, ce sa ne
rastignimii ca sa omorima pacatele si sa putema birui cela
ra'zboiu ce iaste cu vrajmasula nostru, dracula cela nevazutulti. Ca asa se cade tuturora crestinilora carei creda Intru
Hristosti, ca sa fie toti cu puteare a gral : mie lumea se-au
15
20
rastignita, si eu lumiei. Acicea arata aceaste cuvinte, ca

amu mie lumea se-au rastignita, ce se zice : sloboziia de
lucrula pacatelorti; iara eu lumiei, arata cugetula cestii
lumi fara de china si fard socotinta. Lumea amu cheama-se
ravnirea lumiei : tine lacuiaste dumnezeiaste, trebuiaste sa-sa
rastigneasca sine si toate poh I tele sa le omoara si de nemica (69)
sa le arate. Cine nu poate birui aceastea, si spre facerea

pacatelora duce-1a, si aceia omoara-se catra pohta acestii
lumi (ce se zice, ca n'au imblatti spre aceasta ravnire a lu
Hristosa). Asa va fi si cela ce va chinui-se si nu mearge
25
dupa Hristosa, ch. in desertu se munceaste tine nu se mun-
ceaste pentru Hristosti. Asa-sti si facatorii de eau, ca in
30
multe chipure path munca, ceia ce sapa casele si groapele,

farmacatorii si otravitorii, ucigatorii, furii si talharii, si
curvarii asijderea. Nici unuia de aceia, nici nimunuia sa nu
le pare ca, se muncescil spre spasenie, ca n'au zisa Dumnezeu
sa se munceasca pentru acealea, ce-au zisti eine va mearge
dupa mine, ca arata ca pentru elh unuia cade-se a rabda

toate muncile. Inca nu numai se cade numai rabdarea si
hraboria ce iaste de Hristosa sa aratarna la nevoe, ce sl 1nte35
leptie si blandeate a aveh, si toate Invat.biturile a face. Aceasta
iaste meargerea dupa elti : candu se nevoiaste spre toate
lucrurile ceale bunele, candu se leapada cineva de sinesti

Imparte toata avutlia sa cata are, oare domnti sa va
fi, on imparatti, si se leapada de mandriia trupului (deci :
www.dacoromanica.ro
71.
ia crucea), i totti gandulu-i va fi acolo i nemia spre lucru-
rile lumiei nu se intoarce, ca mearge dupa Hristosti. Si tine

dentru bung firea a sa face aceasta, nu pentru manila vreunii
deregAtorli sau pentru altA ceva pareare omeneasca, acesta
amu pre adevArti mearge dupe', Hristosti si dupe: viata aceluia
mearge.
Dup5, urma lu Hristosii cine va mearge, cunung, va
dobandi, iara tine se schimbA si in dereapta si In stanga si
se Intoarce, sau i se 0 pare ea mearge dupA Hristot:ti, ce nu

mearge cu adevarti, cumu se cade, in desertu se munceaste.
(70) CA asa zice Hristosti, ca cine-sti I va vrea sufletulti sau sa-0i
spAseasca, piiarde-lii-va, iara cine-01 va piiarde sufletulti sau
pentru mine si ievangheliei, acela
Dulce iaste lumea aceasta I Ce nu tuturorti oamenilorti ce
se rAstignescti ei, ce legAtura iaste i invAtatura: sa c,autAmti
ceaia lumea ce va sa fie, ca.," aceaia ne scoate la slobozie, zice
Dumnezeu. Inca spune si de gonire Si de dosada, ce se cade sa is
credinciosii crestinii, in toate partite si in toate cetatile, pentru
cuvantulti lui. Si zice: Cine-sti va cruta sufletulti sau atunce,
si nu-16 va da pentru Hristosti, acela iaste carele cauta sa -iii
spaseascA sufletulti, si acela
piiarde in veaculti cela ce
10
15
20
va sa fie (ce se zice, in munca de vecie tremisti va fi). CA

pierzarea sufletului iaste, nu ca sa piara si de-aciia sa nu
mai fie, ce pururea neincetatti munci-se-va in vecie. $i toti
carei-,u vora cAuta Intr'acestti chipti sufletulti sA-01 spaseasca,
25
toti-10 vorti piiarde. IarA cine nu-sti va milui sufletulti sau,

=1)Às1-0-Iti-va. Ca zice Si preamandru Solomonti : De-ti veri
bate feciorulti tau cu toiagulti, n'are a muri, ce sufletulti lui
den moarte izbavi-15-veri. Si iara, cine-stl va netezi feciorulti
va rasfata) pi-i va lega ranele lui, iaste
lui (ce se zice,
aceasta ca 1 o oaste, candu s'arg, milui un imparatti voinicii
sai, sa zaca inlauntru in casa fare', straja si MIA gri:j6; asa
impreunA va pert I imparatulti, i oastea lui. lard de nu-sti
va cruta voinicii, la vreamea de oaste, ce-i va invata sa se

strajuiascA zioa si noaptea, pre sinew va mantui de vrajmagii lui, si oastea Inca nu-i va pert.
(71)
Dereptil aceaia, asa ne invatA 0 pre not Domnulti nostru

Isusti Hristosti, sa pa'zimti i sa nu ne lenimu, ce sa ne preveghemti sa ne strajuimil de ceasulti mortiei I 0 de moarte
www.dacoromanica.ro
30
35
72
de naprasna. Si zice sa fimti pururea gata. Iara, tine se leapada de Hristosti i nu va sa is moarte pentru ell, ce pentru
pohta cetii lumi el pentru putinea, dulceara a vietiei den
ceasta lume, sii,b15,znea.5te-se de 05 i va sal! spa'seasca
sufletul5 dentr'acea moarte pentru dragostea cetii lumi. Iara
atunce mai lesne-lti va piiarde; i piiarderea iaste foculti
nestinsti i viermii neadurmiti. $i untuneareculti cela cremenitulli chirdos1-15-va pre acela suflet5.
to
15
Spasenia amu chearna-o Domnulti dragostea vietiei, i

de grija cetii lumi *i de pohta ei a to ler} i a fugi. iar5,
cine-5 va da sufletulti sau nevoei i mortiei pentru Hristosti
i pentru adevairti i pentru dereptate, i cine i-l5 va piiarde
Inteacelti chip!, bung, iaste i adevArata acea pierzare. Si
acela cu adevarti sp5,s1-i-15-va 0-15 va duce la viata ceaia
buna, c5, pierzarea sufletului gralate-se candul5 desparte
cineva.55 sufletulti den trupti pentru Hristosti i savarate
inv5,tatura lui. Si pentru aceasta cine nu va socoti ranele

mortiei, acela nu-Vi va piiarde sufletulti sau, ce mai tare
spasi-l-va.
20
lard cine va lash ce e de Hristosti mArturisitura; invathturile lui, hi va vrea sufletulti sau fara. grije i fara moarte,
peirea de vecie dobandeatel5 lui. Ce, derept5 aceaia,

multi in multe chipure de multe on sufletelelti pierdti : sau
talharind5, sau ucigandu, sau furandti, sau groape sapand5,
25
30
35
sau alte necuviinte racandti. Iara Hristosti zice : Pentru mine

i evangheliei cine-5 va piiarde sufletu15, spgs1-15-va, iara
cine nulti va pierde sufletulti sau pentru mine i evangheliei,
nu
va spasi. Lea adevarti feri citti iaste omulti cela
ce pentru Hristos5 ei evangheliei sufletulu-Vi piiarde. Acela
amu, adevarti amu spaseate-i-15.
Derept5 aceaia fericit5 iaste tot5 omulii cela ce las5,
i supune inapoi toat5, firea naravulti cetii lumi, i socotea.5te lucrul5 sphseniei dup5, cuvantulti Domnului, 0-5 d5,
sine spre moarte pentru Hristosti i pentru evanghelia,
desparte sufletulti den trupo cu multi nevoe i chin!. Ca

acela suflet5 spasitu e, i acea moarte lrtudat5, fi-va, c5,
pentru acea moarte poate viat5, i dulceatA priimi. C5,
Dumnezeu galtit-au cununi, sh cunune pre toti carei-5
omoara trupurele pentru elu, $i pentru evangheliia.
www.dacoromanica.ro
(72)
73
Ca iara zice Hristosti : Ce folosu iaste omului

s'arei dobandi toata lumea, iara sufletulu .sau -,sa va piiarde?
Sau ce va da omula schimbii derepta sufletulu lui?
micro Ca sufletului celuia necuviosula amara-i iaste
pierzarea. Ca canal amu cauta cineva spre dulceata lumiei
ace0iia si se leapada a nu rabda pentru Hristosti si pentru
adevarti si pentru dereptate, de iubea.5te a lacul frumosa cu
slava sff cu cinste in lumea aceasta, iara, cace are WI bogatie
Si manie sau avutie de aura si de arginta sau de alta stransura multa, ce folosu-i iaste lui de acealea, si sufletulu i-e
pierduta, ca treace chipula veacului acestuia, si ca o umbra
dulce toate trecti I 5i bogatiia, dela ceialce o au, Inca zboara I
Ca avutiia nu poate ajuta celora pacato0lora, iara dereptatea
poate izbavi omulti den moarte.
Derepta aceaia tine va vrea sa lacuiasca pre dereptate,
ale trupului asupriciuni sff cametele si mandriia ce0ii lumi si
(Evanghelle)
10
15
(73) pohta ei, cade-i-se sa le lase. Ca pi erzare santil trupului

si sufletului acealea, ca mandriia trupului vrajma0e iaste lu
I
Dumnezeu. Si tine se mandrea0e lumiei (ce se zice, tine iubea0e naravurile ce0ii lumi), vrajma01 lu Dumnezeu fi-va.
Derepta aceia graiate : Ce folosu e omului sa va si toata
20
lumea dobandi, i sufletulu -$a piiarde ?

Otrinde, o ome, deaca imbogate0i, nu gral c'amti scapata
den grije si den nevoe pi mii-ama spasita eu sufletulu, ca

alma destula, de pociu face in tote chipulti. Au nu stiff to
ca s'ai dobandi cu trupulti toata lumea, nici un folosti nu-ti
va fi, de-ti veri piiarde sufletulti, candti lui nu i-e toata lumea
vreadnica? Ca ce folosu e imparatului canda mteapta o peire,
iara slugile-i beau 0 mananca si se ingra.$6, si de grija imparatului nu socotesca? Ce folosu i-e lui de imparatie? A;;,a
satura matele
iaste si omula candti dobandea$te avutie
25
30
de-0 ingra4a trupulti, iara de sufleta nu gandemte. Nici

un folosu nu i-e lui, nici o spasenie, canda ela mteapta
munca de vecie.
Au doara pre aura iaste spasenia sa schimbe? Ca de-ara
fi asa, iara ceia ce dobandesca lumea pi-p* pierda sufletele,
ei ara da aura, de se-ara plati de para de focti, sff se-ara
18 Tip. spioEntehwii.
www.dacoromanica.ro
35
74
izbavi i se -are, scumpara dentr'acea munca de vecie. Ce nu

iaste atunce a da schimbii dereptii sufletii, ce-i :iaste plata
munca ceaia nesfar0ta, in vecie I S'ar6 fi oarecine i im-
paratii prespre toata lumea, Si s'ara birui toata avutiia

5
pamantului, nu-Vi poate scumpara sufletulii lui, macara s'ara

da toata avutiia i twig, lumea. Nemica nulti va putea fare
rapausii, nici odihna :sufletului, candii elu se va munci in

vecie.
Ce acicea, in ceasta viata, da multi pocaanie
se po-
lo caimte, I si ispoveadanie i se ispovedeate, i poate plange (74

cu lacrami si cu suspini catra Dumnezeu. Si acicea poate
da multi milostenie si-pd poate derepta calea spaseniei. Ca
iata, vrajmmulii sufletelorii noastre, diavolulil, pururea In ale,

15
pre noi cu dulceata ce0ii lumi i ne fura cu putinelii lucru

i graimte : Da-mi tu mie astazi, iara lu Dumnezeu i veri
da maine. Si iara zice diavolulii : (Da -mi ceasta de acmu,
iara lu Dumnezeu veri da ceaia ce va se, fiex. Acestii cuvantii
aka se, inteleageti : Fa rau i Vacate, iara deaca veri imbatranl,
tu te veri pocal. Ada, ne amegemte i ne zabovemte diavolula
20
de catra pocaanie, pane, vine de naprasna moartea i rapeate pre noi nedereptati i nepochiti. Si de-aciia nu te veri
izbavi, nici te poti spasi, ca omulii nu poate da nemica schimbil
dereptii sufletulu lui. lara Dumnezeu au datii schimbii pentru
25
spaseniia noastra cinstitii i curatulii sange alu fiiului sau

unulti nascutii I Dereptil aceaia roe' pre voi, fratilorii i surorilorit toate alalte se, le lasamu, numai de sufletii se, ne
grijimil si sa ne nevoimii, ca, de toate ce-sii intru noi, sufletulii
iaste mai bunii i mai scumpii.
Ca iara zice Hristos: Cine-i va fi rusine de mine
,Si de cuvintele meale, in ruda aceasta curvarnica ci pcicatoasa,
,si fiiulu omenescu rusina-va pre elu, candi2 va veni in slava parintelui, cu ingerii sfinli.
(Evanghelie)
30
(r8.10d)
Acicea zice ca nu ne se cade cu cugetulii numai
a creade, ce i cu gura datori santemii a marturisi pre

35
Hristos0 mijderea, si intrebati santemii. Ca mare iaste ornalu,
mare iaste i sfintitura. Ca se sfintemte sufletulii cu credinta, iara trupulu se sfintemte cu marturisitura, cumii .0
I
1 Tip. Aag-baf.
www.dacoromanica.ro
(75)
75
apostolulti graiaste i zice : Inema amu creade in dereptate,
iara gura marturise%e Intru spasenie. $i cine-i va fi ruine .5i se va rusina a creade in Hristosti rastignitulti, *i a-hi
marturisi ca i-e Dumnezeu Hristosti, i se va rusina i de cuvintele evangheliei lui, pre acela ruina-lti-va Dumnezeu i-Iti
va judech ca pre o sluga hitleana, candti va veni la alti

doilea venitti alti lui cu puteare i cu slava multa, cu sfintii
ingeri ai Iui.
(Evanghelle) Ca iara zice Hristosu acicea : Adevara graescii
voao, ca santii unii de ace tea ce stau acicea, ce n'au a gust&
10
moarte,pdnd vora vedea imp circifiia lu Dumnezeu, viindit in tarie.

(Tatou) De Patru i de Iacovti i de Ioannti graiaste a..a :
Ca n'au a muri, zice, pana voiu arata, lorti preaobrajeniia,
ca se. vaza cu ce slava voiu sa viiu la a dooa venire. Ce,"

preaobrajeniia lu Hristosti, aratare era i spunere venitului
lui alii doilea. Ca cumu se-au luminatti atunce ca soarele
fata Domnului i ispasitoriului nostru, lu Isusti Hristosii,
i cum au fostti vemintele lui albe ca lumina, inteacelti
chipti va veni den ceriu, ca fulgerulti, cu tarie i cu slava
multa, a judeth toata lumea. Ca cumu se-au aflatti cu nusulti
atunce Patru i Iacovti i Ioanntl, inteacea magura sfanta,
asa i atunce afia-se-voril cu nusulii toti sfintii .5i dereptii
.i toti ale ii, priimindti aratarea lu Dumnezeu i nespusa
i negraita a lui bucurie i veselie.
Aceasta tiindii, fratilorti, sal ne lepadamti *1 noi de
sine, pentru Dumnezeu. Nemica s6, nu ne pare mai bunil
15
20
25
decatti elti, nici bogatila, nici bucatele, nici mariia, nici dul(76)
ceata trupului, nici insati aceasta viata a noastra. Ce adec6,,

aceastea toate sa le parasimti I si sa meargemti dupa Hristosti, Domnulti nostru, i crucea lui a-umarti sa luomti, *i
ale trupului pohte i trufe sa le omorimti, i mortiei lu Hristosti sa ne chipuimti, ca sa putemti 1 noi zice dupa dumnezeesculti apostolti Pavelti : Lacuimti de acmu nu noi, ce
Intru noi Hristosti lacuiWe. $i noi se-, nu ne laudamti, ce
numai de crucea Domnului. $i toate Invataturile Iui cu dragti
sa, le savarimti, ca sa putemti 1 noi goni dela noi vazutii
i nevazutii draci i vrajmai, ceia ce ne invaluescti pre noi
5 Tip. parwithaLd.
www.dacoromanica.ro
30
35
'76
in toate zilele $i ne scarbescri si ne murguesdi $i de leagea

si de invatalura Domnului ei ne apara s'e, nu facemil Iar5,
eu rogil pre voi, frati dragi, se,' nu ne slabimu, nici sa ne
muemil, nici se," ne damn noi sa ne birtuiasca $i sa ne lupte
ei, ce cu tArie i cu hraborie i cu minte intreaga sa" ne protivimti lorti si s5,-i gonimil dela noi, ca i viata ceaia nesrarita $i ceaia buna se" o dobandimii, dela Hristosii Isusii,
Domnulti nostru, c5, a lui e slava si putearea in veciia yeacului, amino.
Dumineca a patra din post.
to
Evanghelie dela Marco, zaceala 40, la liturghte.
(Marcu IX, 17). In vreamea aceaia, omit nestine vine
catrd Isusu, inchinci-se lui si gral: Invalcitoarel Adup

fiiula inieu tie, are dultet mutt; (18) si unde sd and fi,
15
aflci-lit elu, ucide-se elu; si-i curd spumele, si sera' sneaste
20
cu dintii lui, si se usucd. $i zip ucenicilora tai de sd -lit

scoata elit, si nu puturd". (19) Ela rdspunse lui, grcii: 0,
rudd necredincioasd! Pdnd cctndit voiu fi intru voi, pand
candu va voiu rcibclec? Aduceli elt cdtrd mine". (20) $i
aduserd elt cdtr'insulit. $i vdzit elu, aciia duhulit trenzurci elt. ,Si caza la pdmcinta, tdvdliiec-se, curs -i spumele. (21) $i intrebd tateila lui: co ani santa, de cdndit
aceasta fu lui?" Elu zise: ,,De cocont. (22) $i de multe
on em si in focu-lit I aruncd si in apd, sd piarzd ela. Ce,
25
de ce poll, ajutd noao, milostiveaste-te de noi". (23) Isusit

Titlul slavon: xi A. nOc-rk. EYAIf. 114 nypr7H m. rni e, 1. 21 -22 Tip.
crwilune (ABCT spumele).
14 tie] Tcatra tine
Varlante: 12 omit] T un omit
14-15 unde
sa arms fi, afla-la ela, ucide-se ela] 7' oareunde-Iii ajunge, tranteaste-la
16 luij 7' sai
se usuca] T suspina
16-17 de sa-la scoata ela]
7' sd-la scoata
17 nu] T nu-la
7' lipsefte Elit raspunse lui, grai
18 necredincioasa.] A necredencioasa 7' necredincioasa i Intoarsa
20 aciia] T aciiasa]
19 $i]
T $i -lit
21 curd, -i]
T i-i cure
22 tatitla] 7' pre tatala
24 T lipseste elit F;i
sa piarza elii] 7' sa-la
piarza
24-25 Ce, de] B Ce, ni de.
10 -11
30
35
www.dacoromanica.ro
(77)
77
zise lui: insd ce de pofi creade, toate se pota credinciosului!" (24) aciia strigd tatcita feciorului, cu lacrcime
grdi: Creza, Doamne! Ajutd a mea necreclinfd". (25) Vdzet
Isusa cd se adund ncirodula, opri duhula necurata, grdi

lui: Du ha muta $i surda, eu fie zica: E01 dentr'insula
0 de acrnu sd nu intri tntru elu ". (26).5i strigd multa
tremura. E$i, qi fu ca un morta, cqa cum(' multi grdird
eau murita. (27) E Isusa prinse elu de ma nd, rddicd

elu, fi se scull. (28) $i mearse elu in casd. Ucenicii lui
intrebard elu, usebi: Cdce noi nu putuma Boni elu ?"
(29) $1 zise lore: Aceastd rudd cu nemicd nu poate e.1,

numai cu rugdciuni psi cu posta. (30) .Si de-aciia e0nda
$i merged pren Galileiu; 0 nu urea de sci-la $tie cineva.
(31) .invdta amu ucenicii lui, i grail& fora cd fiiula omenesca vanduta va fi in mcinile oamenilora, $1 ucide-vora
elu; cdndu va fa ucisa, a treia zi va invie".
10
15
Sfaritul Duminecii.
invatatura den ceastfi sfanta Evanghelies

Cuvantul 8.
Sa ne nevoiniii a petreace adanculii postului; i 51 sere
alalte lucrure bune sa ne nevoimu, ca sa putemil ajunge

in rApausulti spaseniei noastre, cu bungtatile 5i cu lucrurile
dumnezeeti, si cu nevointele noastre. Ca totu omulu, candil
inceape oare cuvantii, oare lucru, dentaiu are grije i scarbil,
ihrb, la sAvaritulti lucrului bucurg-se i se veselea*te i dul1
Tip. slige (ABCT zise)
17 KOIfill,k
Hi'
18 cnOtio, x.
20
25
22 Tip.
Kokrpe.
Variante: 1 ce de] ABCT de
toate se potti] AC toatii, putearea a
lacrame] T lacrami i
2 aciia] T aciiati
BT totu se poate a
3 Wail] 7' Atunce vaza 30
3 a mea necredinta] 7' necredinteei meale
4 aduna narodulti T stranse nitrodil multil. Si
duhuld] T duhului
gad] T gill 5 eu tie zicilj 7' zicu-ti 6-7 T lipseftei pllnel la Ei
6 intru] B in intru 7 un] C u aa cumil multi graira AC ca multi
graira T Inca zisera multi 8 E] 7' Tara prinse WI] 7' prinse-lii
9 Si mearse ebi] AC Si mearse elii 35
8-9 radices 810] 7' i-10. radices
insui T Intra Isusti Ucenicii] T Uceninii 10 usebi] T usebi
putumii] B putume
12 rugaciuni]
gritindit
AC lipsege noi
I
T rugticiunea
postil]
AC launtrulii Galileiului
I
T postulil
eindil] AC e1
13 Galileiu]
15 manile] BT mainile.
14 graiie.1 T grdi
I
www.dacoromanica.ro
78
ceata sufletului vine-i. Ca plugariuld cu multd trudd ard, si

seamana cu nevointa si cu lacrame, iard candd dospeaste,
cu :mare bucurie seacerd si cu veselie, cumii iaste scristi ca
cine va semana cu lacrami, cu veselie I secera-va. Voiniculd,
5
(78)
candd mearge la razboiu, elu se teame si e intru grije multd,

iard deaca biruiaste di ;se slobozeaste den razboiu, elu se
intoarce veaseld si cu bucurie. Negutatoriuld bagd-sti toata
avutiia sa in negotuld ce face, si multu se si imprumuteazd
pardseaste
de multe ori, si se duce in card departe,
lasa feciorii si muiarea si casa si totd cdtil
io
mosiia,
15
are, si se lupta cu grijile si cu nevoile si in cararile cealea

cu grija. $i candd pesteaste si face targd bun si se intoarce
cu dobanda, de-aciia nu-sii mai aduce aminte de cea grije
si de cea usteneald, ce se bucura si se indulceaste ; si se I'dpausd cu ai lui cu toti, si se uspeteaza si lacuiaste fard grija,
si se veseleaste si multemeaste lu Dumnezeu. Dereptti aceaia
si noi, fratilord, la sfarsituld postului sa ca'uta'md, si de acmu
sa nu ne mai aducemd aminte de ce ne-amil nevoitd, ce

sa ne bucuramd si sa ne veselimii de ce,aia ce vine. $i sa
20
slavirnd si sa mdrimd iubitoriuld de oameni si milostivuld
95
si intr'alalte nevointe cu lucrure bune si cu ajutoriu sa fie

noao dulcele si iubitoriuld de oameni Dumnezeu, ca si luminata zioa slanta, invierea lu Hristosti, sa ne spodobima
a o vedea. $i sufleteaste veselindu-ne si laudandil pre eld,
Domnuld si despuitoriuld nostru Dumnezeu, si sa ne nevoimd
sa," auzimd si alu evangheliei cuvantd, cumil grdiaste de Dum-
nezeu glasitoriu Marco si raspunde astazi.

(Evanghelle) In vreamea aceaia, un omti nefline vine ceitra
lsusei , inching -se lui si 9,1E1: invalcitoare! Adugi fiiula mieu
30
catrei tine, are duka mutt ,si oareunde-lii ajunge, tranteafle-16;

,si -i CUM spumele, }si scramea,ste cu dinfii saisi suspinci. $i
zisu ucenicilorti tat sa-la scoatiisi nua putura.
(moo) I T otti multi candid cade in vreo scarba si in vreo
board, si nu se poate vindeth, atunce multa grije are, si

35
foarte multu se mahneaste si se ohileaste. Si iaste plind de

toate voile reale si de fried si de cutremurti, sa iaste sl un
tata de-sd veade fiiu-sau inteatata china si nevoe (ce se zice,
intru nevoe si intru boala grea). $i deaca cu nemica nu-i
poate ajuta, sau a-ld mangdia, atunce eld in mai mare grije
www.dacoromanica.ro
(79)
79
iaste, i elu Inca se topea.te, i foarte i se rupe inema de

fecioru-i.
Asa era, si acesta omti, Intru boale i Intru scarba
tinutti, unde-sti vedea fflu-sau muncindu-se cu acelti duhti

hitleanti $i intr'acea board nevindecata. Dereptti aceaia
mearse &MIA Hristosu Si acea boala a filu-sau o spunee.. 5i
tot a-maruntulti spuse lu Hristosti, de ce rau se chinulia Si
se munciih filu-sau. $i spuse elti de totti vraciului celuia
milostivului Si dulcele, cumu se chinuiaste feciorulti lui, $i
graiia ca, boala de luna chinuiaste asa ram feciorulti mieu;
si oareunde-lti ajunge, tranteaste-15; si-i cura spumele, si-si
scrasneaste dintii lui, Si suspina; si acelti rau $i zdrobitura
tutu rabda.
Iara ea nu iaste acea boala den luna, ce hitleanulti

draculti oarece In schimbatulti luniei socoteaste $i spre
acelti omti beteagti cade, ca sa zica oamenii ca chinuiaste
de luna., ca sa huleasca pre Dumnezeu cela ce-au facutti
luna. $i acestui om ce mearse la Hristosti Inca i se pareh
to
15
asa, si nu stiia, ce zicea ca chinuiaste feciorula lui de
luna. $i pre apostoli Incd-i facea, vino vati, si-i ocarlia, cAce
20
nu putura vindech boala acelui feciorti alu lui ce era cu

(80)
duhulti necuratti. Iara Dumnezeu arata, ca pentru necredinta

lui nu-15 vindecara, ce se aparara si se Intristara ucenicii. I
$i inaintea tuturora imputa-i, si cu adevarti oblici pre elti
i -i zise ca necredinciosti esti tu, 4i aceasta to -au fostti
vina de nu se-au vindecatti fecioruhl tau. Ca mult'au fostti
parearea i necredinta inimiei tale si prea ai invancutti
ucenicii miei cu necredinta, to !. Nu numai acelui omti

graiia aceasta Hristosti, ce Impreuna tuturora zicea, ca toti
Jidovii calla cu necredinta lorti pre ucenici. $i nevointa
amu era, atunce a multi ce sta aciia Inainte a se sa.bla,zni,
yi zicea ucenicilorti, cam nu vindecara celti omti dracitti,
sa nu mai cugete bine de Hristosti. Pentru aceaia pre toti-i
obliciia si le ImputA si le zicea:
0, rudd necredincioa,sa i intoarsti! Pawl cdndii voiu fi
intru voi, ptinti cdndu va voiu rabda? Aduceli elu ultra mine!
aduserti etu diteinsulu. gi tic elic aciiaeic duhulu, tre24 Tip.
.4,1111111Ti
27 Tip. npiri :tou4Ktim.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
80
mura elu. Si clizil la pameintu, teiveiliia-se ,si-i curet spumele.

Si intrebei pre tateila lui: Cali ani selntii, de cdndii aceasta fu
tut?. Elu zise: De cocona. Si de multe on in focu -lu aruncci
.i in apd, sd-la piarzei. Ce, de ce poti, ajuta noao, milosti5
veage-te de not 1 Isusi2 zise lui : Ins& de poti creade, totu

se poate a credinciosului! Si aciiaisu strigli tatalu feciorului,
cu lacrami, Fi graiiez: Crezu , Doamne! Ajutei necredinteet
meale!.
Ca zice Domnulu ruda intoarsa, cace era Indaratnici,

40
15
20
ea nu Intelegea dereptulti si dereptatea. Acestti cuvantti

ce grai Hristosti de zise: 0, ruda necredincioasa i Intoarsa! Pana candti voiu fi cu voi, pang candu va voiu
rabda pre voi? acicea arata, ca pohtiia elu moarte, a se
duce elu den lumea aceasta. Tanjiia, elu aceasta, Inca .i
de ehinulti cruciei, Si cace nu se putea vindeca ei, pentru
necredinta lorii. Si tanjiia i pentru ranjiturile lorti i pentru
ocarile lore. J Pentru aceaia gral: Pana cand0 voiu fi cu
voi ? . Aceasta zice: amarii-ma i mi se dodei cu voi, necredincio$ii, lacuindti, i paha cdndu voiu vie cu voi in hule
reale, ranjindti i imputandti Si intaratandu-se pre ucenicii
lui, i graindil ea, nu se putura protivi duhului hitleanti?
Ca cu putearea lu Hristosil gi cu bunatatea lui, tarie
luase ei a scoate i a gonl duhurele necurate i a vindeca
toate neputintele si toate boalele. Tara, ei, fariseii
25
30
35
i Jidovii,
spre tariia lu Hristosti huliia ei mai tare *i spre bunatatea

lui, cace nu putura scoate ucenicii duhulti necuratil Dereptti aceaia tanjiia Hristosti *i le Imputa, cace faced, pre
sfintii apostoli fnselatori. Tara sfintii apostoli i propoveduitori, cuvant0 luase i preutiti fura, *i lumina ceaia adeverita
Si Intelepciunea dumnezeiasca pretutindenea o lumina celora
ce credea dereptti i Imbla, bine *i asculta invatatura lora.
Ca nici den inceputti n'au fostil ei uriti. Dereptti aceaia
tanja*te aceasta Hristosti de ucenici. ,Si Inca trecil elu i
aceastea, i le lasa i rabda, ca un milostivti i eftimi *i iubitoriu de oameni Dumnezeu, i vindeca bolnavulti. insa nu
aiavea, nici pentru lauda oamenilorti adause elu vindecare,
ce cu Inteleptie i cu smerenie multa feace elu aceasta. Ca
gi pentru credinta tatalui, feciorului deade vindecare, nu
numai cu putearea lui. Pentru aceaia graiia:
www.dacoromanica.ro
SA'
poti
(81)
81
creade, ca toata putearea iaste a credinciosului. Si tatalii

feciorului cu lacrami striga $i zise : Creel, Doamne ! Ajuta
necredinteei meale !x Aceasta zicea : caul nu iaste de destu1ii
credinta mea, iara cu putearea ta $i cu dulceata ta, to o

(82)
imple, dulce Doamne !

(Evanghelle) Atunce ?Yule Isusu ca se stranse naroda multi.
Si opri duhului necuratic ci grid lui: Duhii multi fi surdit,
zicu-ti: esti denteinsula!. Si fu ca un mortis. Inca ziserci multi
c'au muritti. lard 'suet prinse-lti de mad ;cut/ radicle, ci se
sada.
(woo Ca zice Hristosil sa aduca dracitulti catr'insultl, ca
toti sa vaza putearea lui, ca sa vaza, toti ca nu e si elu ne-
putinciosti. Ca naroadelorii pared -le ca iaste si elu neputinciosii, ca i ucenicii lui, si nu va putea vindeca, dracitulti.
Tara, iata, deac,a, se stransera naroadele, \laza Isusa nhrodii
multu imprejuril standii, si opri duhului necuratii, i cu
multi thrie
: Eu to oprescii, despuitoriuki Domnti si
invatatoriu, nu ucenicii! Eu, Dumnezeu, zicu-ti cu tarie si
cu puteare multi a mea : Duhule necuratil si surdii si
eau denteacestii omu, si de acmu, zise, gh nu mai intri

intru elite. Cace zise asa, ca si adoara se vrea intoarce
inteansulii, ca inch nu era intaritti, nici era ingraditti cu
10
15
20
credinta.
Insa intaiuhl foarte turbura iute acelu duhil (nu pre

iusorti vru sA iasa), ca bine sa cunoasch pre dracitulii, Si
inch sa le pare si mortis ca iaste (nu cace ca -hi vrea putea
da acelti duhil necurat pre moarte, fiindii acolea viata,
Hristo0, ca cu dumnezeiasca bunatate a lui aparatti era).
$i de many -lii find si-15 radica. Asa-sti arata Hristosii a sa
mare framseate si dumnezeiasca puteare si slava.
25
30
Ca unii zicu ca se cheama boala den luna. Iara acea boala

iaste candu i se int:drat:1, omului mocrota (ce se chiamh, apa,
udatura) den tocmeala ei, derep'ce cA luna, candu i-e lumina
(83)
plina, fire are lumina ce iase den ea sa turbure uditurile trupului; $i se turbura atunce si se stria, aceale totmeale. $i dentr'aceaia si alaltu focii Inthrata-se iute i cu
rau, antra si clatea ste crierii si-i turburh, si intoarce omulu
si -hi izmeneaste. $i asa se bolnilveaste den luna, de se
I
cheama boala den lurid.

6
41297
www.dacoromanica.ro
35
82
Aceasta zicea unii ca iaste si acelui fecioru, i aka

credea ei ca-i iaste. Ce n'au fostti cu adevarti ma, .5i in-
vhtatura lu Dumnezeu nu ne lash pre noi sa creadernii

noi aka aceasta. Ch nu zice, nici au zisti, ca voiu sa
5
to vindeci, ce-au zisti : Duhti mute i surchl, eu tie zice,

esi denteinsulli i de acmu sa nu mai intri inteinsulti.
Duhulti ce era, era insmii draculti, de-ll cutremura. De i

se -ara fi tamplatii neputinta, den turburatuRi ceii mestecaturi
10
rea a trupului, n'arg fi zisti Hristosil eu-ti zicii, esl denteinsulti! Acest cuvantri catra toti graimte-se a ti, ca boala
nu iaste fata, i zicere sa -i zici i sa o opreasti, i inch sa-i
Si zici ei eVi, i de acmu sa nu mai intri inteinsti ! Ce
inch 1 mai chearti arath ca n'au fostii board a a u, ce munch
draceasch. Ca omulti, candu bolemte de vreo boala, iara -i
15
20
treace, ca boala nici intr.& nici iase, ce den launtru are ea

pildh i tocmealh, iara nu intrh ea den nafarh. Si candu se
tampla omului de cea boalh, de cea betejard cu mestecatura
rea, ce-i zicii de tuna, aceaia inch inceata, ce nu iase den
trupti. Derepth aceaia nu iaste a opri boala cu vreun lucru,
i iara nici den nafarh nu intra ea, nici den launtru nu mai
iase, ce candii pleach pre sanatate, si da Dumnezeu yindeal, atunce scade ea, i tocmealele si firile trupului se inthrescti s,;i se shnatoescti. Asa
e tocmita boala in trupii.
Dereptil aceaia, fratilorii, aka vorti fi toti oamenii carei nu
25 spina nici asculth cuvintele dumnezeeti. Aceaia de draculti,

hitleanulii, cuprirWi santii si tinuti. Si arunca pre ei dra I cull
aorea in foal cu urgiia i cu pohtele cealea realele, aorea
in cea aph turburata i cu valuri si cu betejale, i inch s,i
intr'alalte in toate chinurile.
30
Dupa aceaia zice iara evanghelistula ca :
(Evanghelle) Intrli Isusit in cash.
Uceninii lui intrebarti eta,
usebi, graindie: Ca ce noi nu putumii Boni elii? Si wise lori2:
Aceasta rucici Cu nemica nu poate esi, nu2nai cu rugaciunea i cu postulii.
35
(MO) Temurh-se ucenicii, au doara cumva pierdurh ei

bundtatea ce dedease loril Dumnezeu, de pentru aceaia nu
puturh goni dracuhl ? Ce se apropiara cateinsulu cu frich
31 Evanghelie tipdrit inainte de ca din ,randul 30.
www.dacoromanica.ro
(84)
83
multa i cu smerenie i cu bung inteleptie, $i de elu0 in-
trebara pre elti, ca sa, afle de acelti lucru. Si de acea netiuturd mare ei vrea sa *tie. Iara Hristosti zice : Aceasta
ruda (ce se zice, de tuna, Irish' mai vartosti zice, toaa ruda
draceasca) nu iase Intealtu chipti, numai cu rugaciunea

i cu postitura.
Cade-se amu i bolnavului sa, se posteasca i
01
ce-
luia ce va vrea sa-111 vindece, Ca amandurora le iaste

sa se posteascd. Mai vartosti bolnavului, ca, postulti va cuvantti, cade-se amu nu numai a se posti, ce .5i a se ruga.
Asa amu rugdeiunea adeverita savarea0e, sa va fi 1 cu
10
postulti Injugatti. Nu w Ingreoiazd, nici se slabea0e postindu-se de tariia bucatelorti. Iard eandil face rugaciune, neinelatti
iaste sit neingreoiatti; ce si card ceriu inalta-lti. Ca ruga-
ciunea foarte Infricoata iaste spre draci. Ca rugaciunea

intareate i da puteare postului. Ca cine nu lacomeate spre
(85)
satiu, ce-0 slabeaste tariile trupului i nu lash*, den cea Carie

ce iaste, a-i turbura crierii i a-i cebalui mintea (ce se zice,
cu voroava), atunce alaltu trupti bine se Intare4e, si mintea
nu se cebaluiate (ce se zice, ca Cara voroava ajuta-i). Ca
Infrico*a I to arata-se ruga. Mai vartosti 0 mai lute $1 decatii
foculti iase 0 se Malta.
Derepta aceaia cade-se tuturora pururea sa fie injugati
cu aceaste doao bunatati, cu postuhI si cu ruga. lath carei
lucreazd pantecelui cu satiulti si nu va nici dinioard sa-01
flamanzeased matele, atunce dentr'acea nebunie draceasca
nu poate lesne a se dezbate sau a scapa, ce tutindinea iaste
neputinciosti. lath cine se roaga i se posteate, nd -i trebuiWe
multti. Celuia ce nu-i trebuiate multil, acela nu poate fi lacomti, nici iubitoriu de avutie. Cine nu lacomea*e si nu
90
25
30
iube4e avutiia, spre milostenie foarte cuviosti fi-va si milostiva $i induratoriu. Milosteniia, mestecata cu postulti, 0 den
flamanzea0e pantecele,
moarte izbaveate omulti.
mintea
intelepteate-,u.
Cu postulti
si
smerea*teitl inema,
slabeaste omulti trupuhl, spare-Vi
candu-0 bolnavea0,e
cugetele, ca cu postal adauge-ti sanatate $i tarie. lath den
netineare, boala si neputinta apropie-se, inca Si moartea.
21 Tip. apaT2fiTel.
www.dacoromanica.ro
35
84
(Evanghe Ile)
Si de-aciia efindi Fi merges pren Galilei, fi nu urea
de sa -let flie cineva. Invafa amu ucenicii lui, si grin tor& di

efitulri onzenescu vandutii va fi in mdinile oamenilorii ci ucide-vorit
5
du; cdndti va fi ucisii, a treia zi va invie.

gala) Acicea iara, dupa minune ce feace Hristosa, esindu
de-aciia, 0 de munca sa spunea si invata ucenicii sai si le
arata, ca sa nu le se arate lora i sa le pare ea,' pentru neputinta
se chinuia0e ca un neputinciosii. Pren Galilei imbla, dee

ca" de munca lui auzinda ucenicii, nulti vrea nici ierusalimula
10
sa vaza ei; mai vartosu se 0 feria si se despartia de alti.

CA ei numai vrea Hristosa sa tie ce vrea sa se tample lui,
ca sa nu se spamanteaza ei in vreamea chinului lui si sa
cugete Si sa graiasca ei intru sine01 aka si sa zits Catii
I
15
20
25
era ela de putearnicii, canda i mortii scula-i cu ta'rie i cu

framseate dumnezeiasca! Si cela ce marea i duhurelora
necurate opriia, i cu cuvantula zdrobiia dracii, cuma acmu
prinsa fu i caza in clucsele pierzatoriului i nepriitoriului
Pentru aceaia graiia Hristosti ce vrea sa se tample lui. Si
aiavea de toate spunea uceniciloru, ca, canda va veni vreamea
chinului, sa n'aiba a zice vreunula dentein0i ca n'au tiutu ca
are a cadea in mainile vrajma0lora. Ce-i tocmi, ca sa tie i
sa inteleaga, ca de nimea nu e nevoitii, ce de bung voia lui
mers-au spre munca. Ce-i vrea fi lui a fugi si a se apAra de
ce spunea elu ca va sa se tample lui, sau sa se leapede a

nu se chinul Ce, ca sa spaseasca toata lumea de supta ceriu,
deadela sine0 spre moarte, Hristosil. C'au de0insii den

ceriu pentru nenumarata milosardiia lui, cuma Si aiurea
30
35
invata i graia5te Hristosa : Nimea nu va lua sufletula mieu

dela mine, ce eu pune-la-voiu de mine0. 5i puteare amu a
pune elu, Si puteare amu iara a lua elil ! 5i spuse ucenicilora
scarba i trista, Ca iaste a -lu ucide $i a-la rastigni. Si-i vazil
tri0i si scarbiti. Dereptii aceaia si in bucurie aduse-i, ca zise
ca a treia zi va invie i nu va fi multi" in moarte. Pentru

aceaia invata 0 pre not i ne mangae, ca pururea vine dupa
scarba i bucurie. CA nu iaste In deerta noao suspinarea
de scarba, ca a0eapta 1 dulceata sufletului, 1 bucurie.
Candu ne cuprinde vreo napaste fara de nadeajde, atunce
4 Tip. IC6F1Ak ka.
29 Tip. flarlia11410.
www.dacoromanica.ro
(86)
85
ne nbidajduimti
spre dulceath mare; $i iara, canal savarsimti

tote lucrulii nostru, nadajduimu-ne $1 dobhndei.
Pentru aceaia, sa ne nevoimti, fratilorh, cu postulti si
cu rughciunea, cum InsuVi Hristosh zis-au, ca pre cei draci
(87)
ce se bath cu 1 ispita spre noi a ne turbura $i a ne chinul
pre noi, departe sa -i gonimti dela noi. Ca tine se posteaste,

iusorti iaste $i desteptatti. Si rughciunea treazva mai bune
arepi are decath insusti vantulti, $i mai iusoare arepi au
aceastea si bunathti. Ch de aceaste arepi dumnezeesculh
Davidti prorocti rugh sa i se dea lui, chndti graiih: Cine-mti to
va da arepi ca porumbilorh, i sa zborti, sa rapaush? lard
oarecine de nu va aveh aceaste arepi, nu se poate r6.dich de
lucrurile phmantului, sa ajungh la celii rhpaosii MTh de
moarte. Derepth aceaia sfintii apostoli pururea se postiia
15
1 rughciune facea.
Asa si noi, postulti $i rugaciunea sa iubimu, ca in scarbe
sa nu cademti, ce sa ne nadajduimti spre dulceath mai vartosti.
Si de dulceti $i de framseti sa nu ne preafnaltAmh $i sa lhcuimti fara grije, ce pururea sa, ne nadajduimu spre mila lu
Dumnezeu, ca de acmu sa fimh fntregi in mandrie i Inte- 20
lepti $i blanzi smeriti, ca sa putemti noi a derepta toate
lucrurile cealea bunele, si cea dulceath ce va sa fie sa o putemh dobandi dela Hristosti Isusu, Domnulti nostru. Ca lui se
cuvine toata slava si cinstea $i inchinaciunea, acmu Si pu25
rurea $i In veacii de veacti, aminti 1
Dumineca a cincia din post.
Evanghelle dela Marcu, zaceala 47, la liturghie.
(Marcu X, 33) In vreamea aceaia luo Isusu doisprd-
zeace ucenici. incepit lord a grdi ce vrea lui sd fie, ca

laid, qimd intru Ierusalima, fiiuld omenescd vandutd
30
Hwint, 6. 11-CTk, ad', HA A1c11H, M. rn! AS.

28-29 doisprazeace]
Varlante: 28 T lipseste In vreamea aceaia
7' $i 1ncepn
30 intruj ABC In
le29 incepn]
7' cei doisprazeace
30-31 B vand{uiti va]
31 mai-mariloril] B mairusalimil] B apcmint
35
va fi mai-marilord preufi qt cdriularilord.$i judecd-vord

26-27 Tit lul slavon
marelorti.
www.dacoromanica.ro
86
eld sere moarte,$i da-vord eld pagetnilord ; (34) $1 bdtjocuri-
vord eld, $i vord rani eld, $i scuipi-vord eld, $i ucide-vord
eld; $i a treia zi tnvie-va". (35) .5.1 naintea lui merged

Iacovd $1 Ioannit, fiii lu Zevedeiu, grdird: invaidtoare!
5
Vrea-veri de ce to vrema ceare sd fad noao ?"
(37) Ei (88)
ziserd lui: Dd noao, unuld de-a dereapta ta, .i unuld

de-a stet' nga ta sd qedemd intru slava ta!" (38) E Isusa
zise lord: lVu $tifi ce cearefi vol. Puled-veil bea pdharuld

ce eu amid a bea, si cu botejunea cu ce voiu fi eu bole10
zatd sd vd botezati?" (39) Ei ziserd lui: Puled-vdmd!"

Isusd zise lord: Pdh,aruld amu ce eu amu a bea, bea-lveil, $i cu botejunea ce eu m'amd botezald, botezatu-v'ati.
(40) lard ce sd ,azd de-a dereapta mea $i de-a stanga,

nu mi-e sd dau voao, ce cui Taste gatitd!" (41) .5'i auzird
15
zeace, incepurd a nu ogodi de Iacovd .i de Joanna. (42) E
Isusa chemd ei, grdi lord: Voi $titi, cd domnii lumiei

domnesca $i marii au puteare. (43) Nu a$a sd fie intre
voi, ce, tine va vrea sd fie mare intre voi, sa fie voao slugd.
(44) Si tine va vrea sd fie intru voi inlaiu, sd fie voao
20
robs. (45) Si amu fluid omenescd n'au venild sd-i slujascd lui, ce sd slujascd, $1 sd dea sufietuld lui izbdvire
dereptd multi!"
Sfarsitul Duminecii.
1-2 Tip. 61erk Xi aim ; tot astfel in A si C, pe cdnd B si T au

5 Ldsat afard versetul 36 si addogat ulterior, in josul paginei,
de adnotator: Zara svintia sa zise lora : Ce yeti ca sa va faca voao?,
14-15 intre
in ABCT : Ela zise lora : Ce yeti de sa fad" voao ` ?
16-17 Voi stiti ca domnii lumiei domnesca
auzird si zeace, scris, sus cei
25
sxrmorcSpH
30
si marii au puteare. Nu asa sd fie ... indreptat in : *titi ca celora ce li

sa pare ca biruescii limbile, domnesca cu nusii, si mai marii lora bi-
ruesca cu nusii. Ce asa sa nu fie ...
35
23 KOinak mirk.
Varlante: 3 naintea] 7' lnaintea

3-4 *i naintea lui merge&
Iacovii si Ioannu, fiii] B i se apropiiard lnaintea lui Iacovu si
Ioanna, feciorii
5 Vrea-veri] B,Wremii 6 Da] C da
8 pitharula]
9 voiu fi] ABC voi fi
11 Isusii] 7' Iara Isusit a
B paharula
bea
12 botezatu-v'ati] B boteza-va-veti
bea] C
13 ce sa saza]
I
B a sedea (intelesul e: In cat priveste sederea) 14 cui] B acelora

17 puteare] B putearea
cui auzird] B deaca auzird
19 Intetiu]
T mai mare
20 Si amu] T2 Ca si
21 ce sa slujascd] B ce sa
slujascd ell.
J
40
www.dacoromanica.ro
87
invaifitura den eeasta sfantfi evanghelie.

Cuvintul 9.
Iata amu, fratilorti, ca trecti iarna, si primavara inceape-se. Si vedemii toate fapturile de pre lume intregindu-se, si
pomii Influrindil si toate leamnele dumbrAvilorti, si Oman-
tului rIshrindu-i iarba, si pashrile toate cantandii, si alalte

toate inoindu-se. Si de aceastea bucuramu-ne si ne veselimi.
Si sh slavimi si marim5 si ne miramti prea bunului si mesterului Dumnezeu, cela ce adauge si intoarce toatAllumea spre
noire. Ce, cumil vedernii aceastea toate Inoindu-se, asa si
(89)
noi, pang vreame avamil, a noastra via sh o noimu. Si

noi sa ne curhtimii, rogu-ma, si intru minte sa ne venimil,
si noiti sa fimi in loci de vechi. Si sh ne socotimti
pre noi pentru pilda
lumiei. Ch noirea lumiei pururea
are vreame de iarna. Ch de n'ara fi luata lumea ploi si zhpazi si vanture, n'ara fi venita la noire. Ch de nu se-ard
adApa, phmtintulti de multe on cu ploaia ce destinge :den
10
15
ceriu, n'ara fi ra-sarith erbi, si sa creasca, si sa fach seminte
intru eale, si sa dea mai multi rodi, si sa is lucratorii blagoslovenie dela Dumnezeu.
20
Ch noire are sl sufletulil pururea, cu erni reale, cu

ispite si cu napasti. Ca sufletulti, de nu se va inalbi
mainte si sh se zaphdeasch cu scarbele si' cu strimturile si cu nhphstile si cu toate grijile, nu se poate influri
si roduri de lucrure bune a aduce si a veni spre noirea sufletestiei framseti. Pentru aceaia rogi pre voi, frati dragi,
toate ispitele sa rabdarnii, si toate scarbele sa purtamil si
strimturile, flamhnzindil si insetosindti, si in toate nhravurile
tescuindu-ne, ca si alalth vreamea a postului sa petreacemti,
ca dela Dumnezeu blagoslovenie sa priimimi si rodii sufletescti sa, aducemil : dragoste, bucurie, pace, rabclare, dulceata,
blandeate, miluire, milostenie, tineare si dereptate. Dentr'acealea sa ne indulcimu, si striinulti sh-lit priimimii, pre
Dumnezeulil nostru Isusi Hristosti, cela ce saturh toata lu-
mea cu de destulti. Fericith amu multi cela ce saturh pre

Hristosti cu lucrure bune si cu nevointe, eh de acela elu
Inca satura-se-va cu dulceata veaciloril! Fericitti amu Taste
2 can, A.
Tip. rag
arSprid.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
88
cela ce priimea*te striinulti Hristosti, cu pazirea Invataturiei

sfanta a lui, ca de elu priimitu va fi in fmparatiia ceriului !
Dereptil aceaia sa nu pestimti, fratilorti, nici sa ne lenima,
5
ca vreamea postului treace, ceasula pocaaniei venit-au, j udecata

de spasenie socotea*te-se, i nevointa de folosula sufletului
rasfira-se, *i de cununi j datatoriulti, mirele Hristosti, apropie-se. Ca aproape santu Pantile, fratilorti, partea ceaia dulcea
i buna apropie-se, *i ceia ce se-au nevoitii, fnainte le se
punti cununile. Dereptti aceaia l noi sa ne de*teptamfl *i

io
sa ne nevoima, ca sa nu ne afle pre noi mirele adurmiti

sa ne se Inchiza u*ile ui sa ramanemif necununati.
Sa auzirnti Domnulti Dumnezeulti nostru, cumu de
munca lui graia*te catra ai sai ucenini i apostolilora, de
*i lenindu-ne, *i
15
chinti *i de munca ce vrea sa is elu pentru toata lumea;

*i-i Invata sa faca cumu se cade, *i pre ei *i pre noi Inca
ne Invata a*a *i tocmea*te, cumu sfantula evanghelistii graia*te *i raspunde
(Evanghelle)
20
25
Lua Isusa cei doisprazeace ucenici, si incepfi lora a
grai ce vrea lui sa fie, ca iata, esima intru lerusalima, si fiiula

omenesca vanduta va fi mai-marilora preuti si cartularilora.
,Si judeca-vora ela spre moarte, si da-vora ela paganilora ; si bat jocuri -voru elasi vora rani ela, si scuipi-vora ela, si ucide-vora
ela; si a treia zi invie-va.
(TAlod) intai spuse Hristosa ucenicilorti sai ce vrea sa fie
lui, ca sa imblanzeasca*i sa Intareasca inimile fort!, ca sa nu se
spamanteaze In vreamea munciei si chinului lui, eumil ce

mai de nainte au auzitti *'au *Ulla'', mai pre iu*ora sa poarte
ce vrea sa se ample, *i cu tarie sa poata rabda toate scarbele,
30
ca sa nu auza ei acea munca si acela lucru de pripa *i de

naprasna, *i sa se mire *i So, se spamanteaze, ce sa *tie foarte
bine a de voe se munceAte Domnulti nostru Isusa Hristosii.
Ca propoveduiia ce vrea sa fie lui, si spunea ucenicilora ca
vrea putea scapa Oa de acea munca, ce nu vrea sa fugh,.

35
Ca aiave,a, iaste aceasta, ca se-au de voe data elf1 pre munca
*i spre moarte. Ca ucenicii, de nu vrea fl *tiutti, doara ei

se vrea fi gt sablaznita *i se vrea fi sehimbatii. Pentru aceaia
9 cununile indreptat in cunurile.
14 ucenini indreptat in ucenici.
www.dacoromanica.ro
(90)
89
(91)
le spunea Hristostl I ce vrea lui sa lie, ca candu se va tampla

a Li aceaia, sa nu se sallazneasch nici unulti d'ineii. Ca de
eisti lub elti ucenicii i cu ei singuri numai ce grai, $i ce
vrea sh lie a lui taina descoperi lorii *i arath. Acea taina era
chinulft *i loru se chdea a descoperi taina, ca pururea era
cu nusulti. Dereptti aceaia pre toti ucenicii despiirti-i den-
tealaltti narodti, ca Inteascunsti sa le spue *i sh le arate

taina, ca sa vaza toti cati mergea pre tale, ca de voe vrea
sh meargA spre munch, *i nefugindti de spasenie lumiei, si
a muri de moarte ocarita. Iara duph scarbe si triste ce-i
intristh i oscarbi cu aceale cuvinte ce le spuse ucenicilorti,
10
Inca si bucurie spuse lorti pentru scArbh *i o mangaiare
deade loru, ca, zise eh a treia zi invie-va.

(Evanghelle) Si inaintea lui mergea lacovie
ci loannet, fill lu
Zevedeiu, greiird: Invcip Mare, vrea-veri de ce to vrernii ceare
ad fad noao? Elu zise loru: Ce yeti de sa facie voao? Ei zisera
lui: Da noao, unulit de-a dereapta ta, isi unulii de-a stanga
ta sa sedema intru slava ta. E Isusii zise lorti: Nu gig ce
ceareti voi. Putea-veli bea paharulu ce eu amu a bea, ci cu
botejunea cu ce voiu fi en botezalli sa va botezafi? Ei zisera
15
20
lui: Puteet-vamii.
(moo) Parea-le ucenicilorti ca, cace mergea elti in Ierusa-
pentru imparatiia mearge, a se imptirati imphrhtiei depre pamantti. $i dupd imparAtie, atunce vandutti va fl si judecatti,*i va rhbda ca te gral catra ei a chinui. A*a amu cugetandti
ucenicii Iacovti *i Ioannti, ei cer*ura, in a dereapta si in a
stanga scaune sh *azh. Pentru aceaia si Hristosii imputa
(92)
*i opriia *i certa pre ei, ca fare; minte cerea ei acelti lucru.

Pentru aceaia zise eh nu *UV ce ceareti I Voao va pare,
o ucenici, ca pre lume iaste imparatiia mea. Pentru aceaia
*1 scaunti I pre ceasta lume ceareti voi. Ce nu e aceasta, ce
aceastea toate cate-amu zisti, mai vartosti de mintea *i de
cuvantulti omului santti (ce se zice, ca nu le poate multi
nici cu inema gandi, nici cu limba a spune). Iarh a *edea,
de-a dereapta mea *i de-a stanga mea, mare lucru iaste, si
cinurele ingere*ti incungiura-o. E voi amu, spre slava a ce*tii
lumi trecatoare cautati, iara eu spre grije *i scarbh si spre
moarte chemil pre voi, ca ceii slave den vecie soti sh va facti.
CA paharulti si botejunea truce se cheama. Phharulti
www.dacoromanica.ro
25
30
35
90
amu iaste moartea, ce pre ea ca un somnu o treed Hristosti,

si ca o dulceath bunk priimi aceasta Hristosti pentru seatea
spaseniei noastre. $1 botejunea curatie feace *i spalare paca5
telorti noastre. lara ucenicii nu *tiia, ce graescii, ce se fagaduiia

si paharulti a bea, si cu botejunea a se boteza. CA le pare&
lord ca, de paharulti ce*tii lumi, ce se beh de seate, graia*te

eld, *i de botejunea ce se boteza Jidovii candu se spala ei
mai nainte de mancare.
(Evanghelle) lard Isusti wise lord: Pdharuld amu ce eu amu
10
a bea, bea-l-veti,
;31
cu botejunea ce eu m'amd botezatd , boteza-
tu-v'ati. lard ce sa ,sazd de-a dereapta mea i de-a stdnga, nu

mi-e sd dau voao, ce cui iaste gc-ititd.
(raw) Paharulti amu si botejunea, zice CA aveti a
15
20
priimi, o7ucenici. $i aveti si .a muri pentru adevarulti *i

dereptatea. Tara a *edea de-a dereapta mea *i de-a stanga,
nu e a mea dare ! Inteaceaste cuvinte oarece doao lucruri
arata-se. Una amu : cui gatita iaste *i data iaste dela Dumnezeu, cu altti-oarece, a *edea de-a dereapta *i de-a stanga
lu Hristosti; alta zice, sa si insu*0 acesta ce e prespre toti
despuitoriu i Domn0, nu poate scaunul0 acesta sa dea ucenicilor0 lui carei-10 cerea, elu, ce zice ea nimea are a *edea,
de-a dereapta *i de-a stanga. Ce sa *1 I in scripture auzim0

acicea de sederi, nu se cade *edearea a inteleage, ce cinstea
ceaia marea *i buna. Tara de ce graiaste ch nu e a mea

25
30
dare, a*a are intelesti : n'ara fi judecata dereapta aceasta,

de-asti da eu voao a*a*ti darulti si cinstea. Ca de voiu da eu
in cinste darul0 Si acea cinste, eu n'a*0 fi dereptii. Ce celora
ce se vorti nevoi *i vorti derepth toate lucrurile cealea bunele,
acelora gatita iaste aceaia cinste.
Ca cumti ark fl un imparatti dereptti, sa *aza intru un
locti all lui, *i inaintea lui impunge-se-ark unii : care va
birui, sa is cununa dela el0 (ce se zice, deregatorie), iara

35
altii, ai lui iubiti,ara mearge catra elu si ark ceare sa dea lorti
acea cununh, *tiu c'ara zice imparatulti ca nu iaste aka
aceasta dare a mea, ce cui se va mai nevoi si va birui, ace
Iuia gh,tita iaste cununa. A*a i acicea graiaste Hristosti i
zice: Voi amu, feciorii lu Zevedeiu, a marturisi aveti pentru
18 Tip. AiimpinTa.
www.dacoromanica.ro
(93)
91
mine, *i pentru dereptate aveti a muri. Iara, cine se va afla

pre munch *i voril avea 5i de alte lucrure mai vartosii de
voi, acela are a lua, mainte cinstea !
(Evanghelle) Si auzira zeace, incepura a nu ogodi de lacova
.i de Joanna E Isusti chema ei, grid lore: Voi stifi ca donmii
lumiei domnescli ei marii au puteare. Nu cow sa fie intre voi,
ce, tine va vrea sa fie mare intre voi, sa fie voao stugasi tine
va vrea sa fie intru voi mai mare, sa fie voao rob& Si amu
fiiula omenescet n'au venita sa-i slujasca lui,*ce sa slujasca, si
sa dea sufletula lui izbeivire.!derepta
(Taloa) Dupa, aceaia, omeneasca intelegatura avea ucenicii
*i cu pizma tinuti era. Pentru aceaia imputara acelorti doi

frati, ca vazura pre ei ca nu-i priimi Dumnezeu de ce vrea
ei. CA *I mai de nainte tanjiia ucenicii de aceasta, unde
vedea Iacovii I *i pre Ioannti cinstindu-i. Insa aceaia o rabda
ei. Ce dupa aceaia acicea Inca 0 in001 cerea cinste. Pentru
aceasta 1 mai mult tanjira alalti ucenici i apostoli, *i nu
rabdara atata indraznire a aceloril doi frati. Ca atunce a*a
era, nesfar*iti, ucenicii; ce mai apoi toti inteleasera si vazura, ca toti luara mariia duhului sfantii, intocma unulti ca
alaltti, ea Hristosu-i vindeca
zise-i
10
15
20
mangae. Mainte imblan-
*i-i mangaiase pre ei cu apropiiana ce se apropiara
aproape cateinsul, eh' aceasta arata uncle graia*te ca, chema

pre ei. Dupa aceaia-i 9i smerea0e, spuindh 101'0 ca cine va
sh rapeasca cinstea i pohtea;le mariia, lucru paganescii
iaste. Ca cei domni ai limbilorii, ei se bath *i se cumplu dupa
25
aceaia, iara voi, ai miei ucenici, nu a*a, ce tine va vrea sa

fie intru voi mare, tuturorii sa slujasca 1 CA *,i aceasta
marie *i tarie .iaste sufletului, lucrula : Candii toate le rabda
*i tuturorti sluja*te i lucreaza, acela se va apropiia de acea
cinste, zice Hristosii.
(Evanghelie) Cei $i fiula omenesca, n'au venita sa -i slujasca
lui, ce sa slujasca sa dea sufietula lui izbavire derepta multi.
(Taloa) Tara cine nu numai sluja*te, caa_moare pentru
slujba,ce iaste mai mare decatii aceasta 0 mai bung *i mai
minunata *i mai pre susil *i mai slavita?
insa aceasta slujba, naltime i slava. in ceriu *i in pamantil, mai nainte de impelita,re, fiiulii lu Dumnezeu *i cu-
vantulti, ingerii numai cuno*tea-se. Tara de canal fu elill omit
www.dacoromanica.ro
30
35
92
10
pentru noi, i se rastigni cu trupuhl, nu numai acea slava den

ceriu are, ce 0 alta au luatti. CA 0 pre tote pamantulti Imparateate-se. Cumti Hristosti nu se cruta a detinge i a se smeri
pang la chip de sluga, I 0 pentru noi a se da 0 liana la moarte
cu moarte,a, cruciei, aa 0 noi sa nu urimil smericiunea ceaia
inteleapta pentru Hristosti i pogorirea. Ch, Hristosil amu
de0inse suptti fundulii pamantului i se sul mai pre desupra
de toate ceriurele, .i nemica nu-i strica lui acea smerenie,

la naltime. ika, 0 noi, de ne vamti smeri, Inalta-ne-vamti i
ne vamti spasi. Pentru aceaia feace Hristosti a..5a, ca sa ne
arate 0 noao calea naltimei i a paceei ceaia adeverita.
Acestii chipti 0 scriptura Insu01 tuturora fost-au spre spasenie, ca sa imple toate cu trupulti sfintiei lui i cu lucrulti.
Cu dumnezeiia amu 0 mai den nainte Implea, ca pretutin-
15
dinea fiindti, 0 toate implundu-le.

CA acesta amu darui oamenilorti, unora apostoli a fi, altii
proroci, altii evanghelisti, altii pastori i invatAtori a fl, spre
dereptare credincio0lorti spre lucrulti slujbeei, spre zidirea
trupului beseareciei lui. Aa cugeta de noi Hristosti, i pentru
20
noi nu se lepada ca 0 'Ana suptil fundulil pamantului a
25
(95)
detinge. insa nu a.$a prostA dat-au noao Impartire,a, darurilorti, ce prea cu mandrie i cu folosti tocmit-au toate, dupa
mare framseatea slaveei lui i dupa mila si miluirea bunataliei lui.
Dereptil aceaia toti amu, fratiloril, carei au luatti darti,
sa derepteaze pre alalti, toate sa slujasch, toate sa lucreaze,
i sA se nevoiasca de zidirea trupului beseareciei lu Hristosti,
30
35
i cineti de noi savar0tulti credinteei sa faa

Pentru aceaia sa pazimil toti foarte cu cinste carei
au luatti darurc, ca i alti sa zidimil. SA nu pizmimti i sa
eautamti mai mare marie, ca noi ne vamti rasipi, i altii
Inca vamti surpa In peire. Nici sa ne aratamti noi dulci i
buni, i nu facemti cumu se cade. 1 Pilda Inainte le zace (9)
celora ce vorti sa greasca. Dereptti aceaia, sa va fi luatti
altulti 0 darti mai mare spre dereptarea credinteei i spre
ziditura, acela i usteneala lui mai mare iaste, i mai cu
grije i mai cu frich i cu mai multa slujba. Tara de vorti
34 Tip.
rvkwacKx.
www.dacoromanica.ro
93
gre51 aceia, vina inch le e mai mare 5i munca. Cum nu

iaste lucrulti satanei, cand arh uri acea dereptaturA 5i ziditurh a trupului lu Hristosti ? CA lu Dumnezeu protivire
Taste 5i striinare beseareciei lui, acelti lucru. Dereptti aceaia,
tuturora amu ce-au luatu darure pi bunhtate dela Dumnezeu,
multu le se cade a se trudi 5i a se zidul $i a sluji 0 a lucra,

5i nu multu a ispiti a'ntrebh 5i a vedea de ce i-e darulti
dela Dumnezeu, ce sh se pleace 5i sh se cutremure, 5i a se
teame de sfintiia lui 5i de 1nvattitura lui, 5i legaturile dragostei sh le pazeaseh nesparte pi nevatarnate. Dragostea
amu Dumnezeu iaste. Si tine o va aye& cu adevarti, den
dragoste toate le inmultimit Pentru aceasta Insu5ti adeveritulii Hristosti, Domnulti nostru, ce iaste capulti tuturorti 5i
i&
despuitoriu Domnii !
Duph aceaia amu, aceastea toate le auzimil si vazuniti. 15

Dereptti aceaia, mainte de toate lucrurile cealea bunele, sa ne nevoirnti sh dobAndimti smerenie. CA Insu01 Hristosii zice: Totti,
arnu, cine5ti va smeri sine, Inalta-se-va, iarh tine se va Mafia,
de sine5ti pleca -se -va ! Cine se va intelepti cu smereniia, inAlth-va elti Domnulti cu slavh. Iarh tine iaste Intru not mai bunti 20
(97)
de alalti, sh nu se tie mare 5i sa nu se preainalte spre ceia mai

micii 5i mai slabii, Si sh nu se manie spre alalti frati, ca toti ne
sernti frati dentru unulti singurii Domnulti pi phrintele Dumnezeu, mai vartosti cati den muma ceaia sfanta ce iaste insh5ti
schldhtura bhiei a dooa nascuta cu noirea duhului sfa I nth, pi
un InvatAtoriu avandti i o credinth $i o botejune 5i unulti
domnulti Isusti Hristosti, macara s'ard fi mai cu bunatate
tmulu dechtti alaltti 5i mai pre desupra.
Niminea amu de ceia ce se postescti 5i cu aceasta nevointa bine se-au nevoittl, ei pre ceia lenivo5ii sh nu ochrasc'd, ce toti sh tie ca 0 de astazi de se va de5tepth cola
-J-
30
ce-au fostii lenivosti phnh acmu, 5i de se va insoti cu ceia ce
se-au nevoitti 5i se va indemnA 5i va lash leanea, macara

sa va fi 5i mai multti trecutti, putearnicti iaste Dumnezeu a
Inthri pre elu, numai sh va vrea elii sA se nevoiasch. Pentru
aceaia rogu-ma voao sh ne smerimti, fratilorti, ca sh ne
fnalthmti, ca smereniia amu use iaste impArAtiei ceriului.
Fericitil amu omulti ce are viath In fnAltime 5i minte pi
mandrie smerith! CA necuratti amu ii(ste fnaintea lu Du-
www.dacoromanica.ro
35
94
mnezeu toti ceia trufasii i mAretii. CA zice Solomonti: Dum-
nezeu trufasilorti protiveaste-se, iarh smeritilorh da -le bunhtate.

De acmu, fratilorti, sA nu ne mai truflmil carei ne -amu
5
10
cu aceaia marith ne -amu trufitti, ca aceaia este nebuniia

si preainhltarea. Ch nu ne amu adauge aceasta vreun bine
noao, ce i ce avamti, rasipeaste piiarde. Iara smereniia
ceaia buna, nu numai cicea dulceata treaba agoniseaste,
ce 0 in ceaia lume ghteaste i agoniseaste dulceath. Acestiia
sa rAvnimh si sh, cAutamh, fratilorti, ca i in ceaia via sh
ne indulcimii, si acea slavA ce va sh fie sh o dobandimti cu
dulceata iubitoriului de oameni, Domnului nostru, to Isusti
Hristosti, ca a lui e slava Si tinearea, acmu
pururea
in veacii de veacti, aminti!
Sambata a cam din post, a lui LazAr.
15
Evanghelie dela loan, zaceala 39.
(Joan XI, 1) In vreamea aceaia, era unula de boliia,
Lazara den Vitaniia den crap; Mariia 0 Martha, surorile lui.

20
(2) Era Mariia de unsease Domnula cu myra
0 ersease picioarele lui cu pdrula ei; ala ei frate, La-
zard, boliia. (3) Trenzease amu soru-sa cdtr'lnsuld, grdi:

Doamne, iatd, cela ce iubliai,bolea0e1" (4) Auzi Isusa,
25
zise: Aceasta boald nu e cdtrd moarte, ce de slava lu

Dumnezeu, de sd se prosldveascd fiiula lu Dumnezeu
derepta ea". (5) Iublia Isusa Martha $i sora ei si Lazara.
(6) Ccinda auzi cd bolea0e, atunce fu pond la eld. Era
loco de doao zile. (7) Dupd aceaia grdi ucenicilora: Pdsama intru Iudei lard!" (8) Grdird lui ucenicii: Invdfd-
30
toare, acmu mild tine cu pietri sd be ucigd Iudeii, pi

iardp mergi acolo"? (9) Rdspunse Isusu: Nu doasprd12
;t7.,
35
Tip.
[-Abu nR.
15-16
OMENH
18
Tip.
Titlul slavon:
C-60T4, 9, nikeTk. Abaposa.
gAt,
RtiTSHI76.
Variante: Evanghelia aceasta, cetindu-se Sdmbata, lipseite in B. De

asemenea, in talc se citeaza numai cdteva fragmente, inteun text redat
liber. De aceea evanghelia aceasta se va compard numai cu .1 0. C.
www.dacoromanica.ro
95
zeace ceasure seintd in zi? (10) Cine va imbla zioa, nu

se va poticni, cd lumina lumiei aceftlia veade; lard vine
va imbla noaptea, poticni-se-va, cd lumina nu taste intru
eld". (11) Aceasta zise, psi dupes aceasta gnat lord: ,Lazard,
sofuld nostru, au adurmitd. Ce mergd, sci defteptd eld".

(12) Ziserd ucenicii lui: Docimne, de va durmi, md ntuita
va fi ". (13) Zise Isusd de moartea mut; ei le pdrea cd de
adurmituld somnului grdlia. (14) Atunce amu zise lord
Isusti: Nu ma sfiescd, Lazard an muritd; (15)
$i and
bucurd dereptd voi, sci treaded, cd n'amd fostd acolo. Ce,

pdsdmd cdtr'insuld!" (16) Zise Thoma, ce-lit chema geamdnuld, ucenicilord : Pcisdind noi, sd murimd cu nusuld ".
10
(17) Mearse Isusd, afld eld de patru zile incd avcinda

in mormdnizi. (18) Era Vithaniia aproape de Ierusalimd,
ca doasprdzeace mile; (19) 0 multi den Iudei era venifi
cdtrci Martha i Manila, sa ?ming& eale de fratele lord.
(20) E Martha, ccinda auzi cd Isusit vine, timpind eld.
ecleez acasci. (21) Zise Martha celled Isusd :
Doamne, de-al fl fostd cicea, fratele mieu n'ard fa maaritd. (22) Ce fi acmu, stiu, cd catit sd al ceare dela Du-
15
Manila
20
2nnezeu,dd-fi fie Dumnezeu". (23) Grdi ei Isusd: ninvie-va
(99)
fratele tdu". (24) Grdi lui Marltha: $tiu cd va invie

intru zilele de apoi". (25) Zise ei Isusd: Eu scintd inviere qi viatd. Cine va creade intru mine, sct and 9t muri,
invie-va. (26) Si toll viii tine credit intru mine, nu vord

muri in veaci. Iczi credinta aceasta?" (27) Gnat lui:
Adevdril, Doamne, eu crezti cd to e#1 Hristosti, &Ltd
lad Dumnezeu, 0 in lame ai venitd". (28) Si aceasta
zise, inearse $1 strigd Manila soru-sa, in taind, zise:
Invelfdtoriuld viitoriu Taste, i to cheanid". (29) Ea, ca
auzi, scull -se curcindd si se duse cdtr'insuld. (30) Nu
25
30
amu era venitti Isusit in rap, ce era la loculd iznde

timpind eld Martha. (31) Iudeii amu era cu nusa in cases
si nuingelia ea. V dzurd Manila vet curet ndu se scald 0
30 Tip. AM.
16 lord] AC ei
Variante: 14 de Ierusalimd] C den Ierusalimd
23 intru zilele] AC intru fnvierea fntru zilele 25 viii]
17 C lipse$te E
30-31 Ca auzi] C c'auzi.
26 Jai] AC Ei
C vii
14 Tip. 1111AdHiA
www.dacoromanica.ro
35
96
e$1, dupd ea duserd-se; grdird cd mearge la mormanta,
sd plangd acolo. (32) E Mariia vine unde era Isusa,

vdza elu, cdza-i lui la picioarele, grdi lui : Doamne,
de-ai fi fpsta cicea, n'ard fi murita f ratele mieu!" (33) Isusa
5
10
ca vdza ea plangandu-se, $i merged cu nusa Iudeii plangea-se, opri sufletulu $i se opri tnsugt (34) $i zise: Uncleati pusa elu ?" Grdird lui: Doamne, vino $i vezi!" (35) La-
crdmd-se Isusa. (36) Graird amu Jidovii: Vezi cuma

iubea$te ela". (37) Unii dentrIn$ii ziserd: Nu poate
acesta, de$chide ochii orbului, sd facd de acesta sd nu
moard?" (38) Isu.sa lard opri tntru elioa, vine cdtrd
morma nta. Era pe$tere, ssi piatra zdcea spr'insa. (39) Grdi
Isusa: Luati piatra!" Grdi lui sora mortului, Martha:

Doamne, cd va putt; a patra zi iaste!" (40) Grdi ei
15
Isusa: N'ama zisa tie cd de veri creade, vedea-veri slava

lu Dumnezeu?" (41) Luard piatra unde era mortula zd-
canda. Isusa rddicd ochii lui susa $i zise: Pdrinte,

laudd fie* dau, ca ma auzi. (42) Eu $tiu cd pururea
asculti pre mine. C'e, derepta ndrodula ce std imprejura,
20
zica, ca credintd sd aibd cd to m'ai tremesa". (43) $i

aceasta zise, cu glasa mare strigd: Lazare, vino afard".
(44) $i e$1 mortula,legata mdinile $i picioarele, $i fata lui
cu pomisealnica legatd. Grdi lora Isusa: Dezlegati elu,
I
$i-la ldsati sd se ducd!" (45) Multi amu den Iudei mer25
sease cdtrd Mariia $i vdzurd ce idea Isusu, crezurd

intru elu.
invalatur5 den ceastS sfanta evanghelie.
Cuvantul 10.
30
35
Domnulti i ispasitoriuM nostru Isusii Hristos0, pre pamanta Imblandu, pentru spAsenha seminteei noastre, atunce
91 Lazarti, dereptulti, cu dragoste impreuna-se lui.
spre
Impreunare adause-se nu numai Lazarti, ce i surorile lui,
Martha si Mariia. Ca amu Y alit" spasitoriului Domnti Isusu
10 Tip. agirra (tot asemenea In AC)
28 CA- A 110, i.
Variante : 3 picioarele] AC picioare 9 zisera] AC zise
C pesters 19 pre mine] AC mine 20 tremesill C trimesii
AC manile.
www.dacoromanica.ro
12 petere]
22 mainile]
(100)
97
Hristosil chinulii *i munca i se apropiia! Pentru aceaia se

cAdea i taina sfinteei inviere aiavea si cu cinste a se
adevara, *i a se spune *i a se arata. Era amu atunce

Domnulti Hristosil de ceaia parte de Iordanil imblandti.
Insa mai denainte era feciorulti lu Airti Si feciorulii vaduoi
invisil den moarte. Tara', iubitulii Lazard, de .grey boala ce
era tinutii elu, *I muri. Si Isusti nefiindri acolo, insa ca un
vazatoriu si *tiutoriu de toate, gr61 uceniciloru
(Evanghelie) La Zara sotuld nostru,
adurmit-au. Si iard
putineld tacit, si grai: Nu ma sfiescii, Lazard au muritii!
(Mod) Vine Hristosil in Vithaniia, lordanulil Esti,. De
Mariia *i Martha *tiutii fu. Den Ierusalimii pane', in Vithaniia
10
santil cincisprilzeace pistreale, ce santti doao mile Si jumatate.

(Evanghelle)
$i timpinard eld surori lu Lazard, grdinclii:
Doanme, de-ai fi fostd cicea, n'ara fi muritd fratele nostru. Ce c1

acmu de veri vrea, sculet-veri eld. Intrebd Hristosd naroadele:
Unde-ati pusd eld? $t aciiasii toti-ld petrecurd liana la
mormantd si luard piatra. lard Martha zise lui:.Doamne, ca

va puti, di a patra zi iaste. lard Hristosu se mod, lacrania;
si cu glasu mare striga: Lazare, vino afard! $1 aciiage esi
mortuld; si dezlegatd fu, si mearse in casa sa.
(Tales) 0, minunata ciuda, ca spre pizma radicara-se oa(101)
menii I jidove*ti, i spre Hristosii turburara-se, *i se nebuniral. Iara Hristosii mearse in pustie. Cu aceaia invata; noi,
ca nici noi se," nu damti loci maniei. Tara arhiereii cu mare
pizma radicara-se, Si pre Lazarii Inca cugetara sa uciga,
derep'ce ca multi vazandii pre al, credea in Hristosii. Iara
Lazarii still sfeatulu Ion), *i in ostrovulti Chipruluifugl, *i
acolo lacuna. Iara; apostolii *i ucenicii lu Hristosii mai apoi -lti

aflara, i piscupil puserg-lii in cetatea Chiteiului. Si foarte
bine lacul, dupes voia lu Dumnezeu. Dupes invierea lui, lacul
15
20
25
30
treizeci de aii, si iara muri. Si acolo ingrupatil fu. Si multe

ciudese facti.
GrAiate-se, dupa invierea lui nemica nu mama, fares

de o clulceata, oarece. Ca *I ve*mintele lui insusti preacurata
muma Domnului cu mAinile ei facuse-le *i le darui lui.
16 Tip. octina AMISH, scula stdnd la sitirsitul rdndului, laveri form ind
inceputul rdndului urmator.
41297
www.dacoromanica.ro
35
98
Acesth sfantii *i dulce cinstitu trupii a lu Lazarii, preainte-
leptulti Lavil imparatti, cu o aratare dumnezeiasca, de acolo-lii

aduse
Intru o slanta beseareca a lui puse-lii, cu mare
cinste, ce era zidita in numele lui. $i acolo deaca -1d pusera,
multa, blagouhanie avea miroseala, *i multe vindecari Si
seamne facea. De acesta Lazarii *i de minune ce feace

Dumnezeu cu elu, evanghelistulii Ioannii numai ce scrie, iara
10
15
20
25
de alalti evanghelisti lasata fu, cace ca Inca au fostii viu

vedea.
*i Inca lacuiia pang atunce,
Graita iaste ca numai pentru aceaste ciudese scrise
loannii bogoslovii
alalta evanghelie, i cace ca alalti apostoli nemica de fara de inceputulii lu Hristosii nu zisera.
Aceasta era foarte bine a se adevAra, ca fiiulu lu Dumnezeu
Si Dumnezeu era Hristosii. $i deaca invise, elu e *1 inviere
mortilorii, a mai vartosu se invierea adeverl *i incredinta *1
pentru Lazarii. Iara Lazaril nemica de-ale iadului nu spuse.
Sau n'au fostii lasatii de toate sa vaza ce-au fostii acolo, sau,
vazutil Inca, invatatura i-au fostii data, sa taca.
Dereptii aceaia acmu totil omulti ce moare, Lazaru se
cheama, *i ingruStura va*mantulii; a*ijderea ai somnult
lu Lazarti cheama-se. Acicea arata cuvantulii, ca de Lazarii
intai sa ne aducemii aminte, ea cum au muritii el i *i 1-au

invisii Hristosii, a.5a 0 pre not va Invie la vreamea de apoi.
Ca zice Hristosu : Cine va creade Intru mine, n'are a muri
in vecie. $i iara zice : Cine va creade intru mine, sa va Si
muri, viu va fi. 5i aiurea graia*te ca eine va pazi cuvintele meale, moarte n'are a vedea, in vecie.
Cuvantulli lu Dumnezeu primescu-lii l dracii *i oamenii
30
35
ceia hitleanii intru urechi; ce nu ascultA cuvantulii, *i

de*arta le e spaseniia loru. Nici se cade a *ti numai ea
aceasta iaste viaza, ce a-lii paz1 *i a-10 face tine -1d aude. Ca
zice Hristosii : Ferice de ceia ce audii cuvantulii lu Dumnezeu *Hu pazescii !
Dereptil aceaia dereptulti Lazarii 0 in vecie viu va
fi, cace-au pazitu *'au tinuta leagea*i invatatura lu Hristosii.
Ca zice Si Solomonii : Dereptii in vecie viaza; *i dela Dumnezeu plata lord, 9i grija lorii dela celii de susii. 5i moarte,
graia*te Dumnezeu, nu vorii vedea In vecie carei foarte cu
cinste pazescii cuvintele lui si invatatura lui. Nu graia*te ca.
www.dacoromanica.ro
(102)
99
nu va muri trupula. C5, tine e moral, sa, nu va pare ca e

morta; eh' ca o nemica i-e lui moartea, cumti 0 fl-va; cum
I den ce n'au fosta, radicat-au sa fie, 0 putrejiciunea ins
0 mai lesne o va invie. E, sa zice Domnulti cA, moarte n'au
a vedea dereptii, aceasta zice, GA cu Hristosti vie-vora in
veacula ce va s fie, cela ce iaste adeveritti veacti i starenie n'are, nu cace ca, va muri cineva duph inviere. Ca
se-au dezlegatti toti den moarte, cu moartea lu Hristosti.
Iar6, moartea se cheama., cine in veacti munceate-se, i pa-
catoOora gatitu e chinulti i munca. Pentru aceaia zice:

(103) moarte 1 a nu vedea, In veacula cela ce va sa fie carei au
pazita cuvantulti sfanta alti lui. Med moartea, adevara, inlduntrulti inimiei ascunsa iaste; i den launtru multi omoritti iaste; i moartea rea iaste, caa, cu adevarti den pacate
nascuta iaste moartea.
Tara cine treace den moarte la viata., duph taina, acela
amu in vecie vie-va i nu va muri. CA acetii moarte zice
Domnulti, a nu muri celora ce creda in elti: Viii, amu

i carei credii in mine, n'au a muri in vecie. Insa
sa i trupurile dereptilorti rasipescu-se cu vreame, ce iara
10
15
zice,
20
se vora scula, in slavA, ca, sflntite santii. Somna amu i adur-
mire dulce, graiate moartea bunilorti. CA de-ara fi fosta

multi fare', moarte i trupula neputredti, vedear-ara acea
ciuda slasita oamenii ce-sti in ceasta lume, ca, nu putredescti
trupurile cretina5ti fara voe i cu nevoe. Nu de voe ara fi
veniti oamenii la bine, ce dupa voe aratal-se sa fie toti initi
volnici, curnti i dental dat-au Dumnezeu omului. Dereptii
aceaia, dupA tocmeala toate lucrurile tocmescu-se. Si va fi
rasipire trupuriloril, i va fi ()multi 1 injuma.tatatti a se
adauge, oare spre bine, oare spre rau; nici amu sa fie de-
25
30
sfaxitti spre rau, nice adancatti in pacate. Ce, cineti va face
sinea vase diavolului, tote de ela biruitti va fi; ce, pentru
vreo nevoe cine se leaga, ela are mai apoi i slobozire,

numai de va vrea sa se face: i vasti alesti vietiei. CA nici
ceia plinii de dumnezeie, i adapatii i legatii duhului sfantii,
nu cu vreo sila i nevoe tinuti sant'', ce i aceia au volnicie
lora a se intoarce ei i sa faca ce vorii vrea in veacula acesta.
12.13 Tip. .kiamptink.
www.dacoromanica.ro
35
100
Ca, ca intru imparAtie intunecata, i pacatulti ascu nde-se
10
15
(104)
in sufletil, pang la zioa invierei, candil .51 inse*ti trupurile

pacato*ilorti cealea intunecatele descoperite fi-vorit, cealea
ce santu ascunse acmu in suflete; mijderea 51 imparatiia
luminata ce iaste chipulti ceriului, Domnulti nostru Isusti
Hristosti in taina acmu sfintemte, *i lumineaza sufletele Si
imparatemte intru sufletele dereptilorti. Inca iaste ascunsti
den ochii oamenilor0 spasitoriulti nostru Dumnezeu; ce
numai cu ochii sufletului cu adevarii vazutti va fi, pang la
zioa de inviere (candti 51 inse*g trupurele sfintilorti fi-vorti
acoperite cu slava dumnezeiasch) *i adeverita, lumina ce va
fl intru oameni, ce acmu intru suflete e ascunsa. Ca inse*ti
trupurile impreuna imparati-vorti cu sufletele, ceia ce de
acmu vorti lug imparatiia lu Hristosii si raposandil si cu dumnezeiasca lumina luminati.
Dereptti aceaia, fratiloru, tine catu se va innoi cu credinta
sa 5i cu nevointa *i cu usteneala, *I duhului sfantti *i slaveei
ceriului partmti va fi; si cumu-Vi va inframseta sufletulti

sau acicea cu lucrure bune, atata la zioa aceaia are a se
20
spodobl,*i trupulil lui a se proslavl. Ca, ce e ascunsti acicea,

inlauntru, aceaia va e*1 atunce afar& Ca *I candti arts fi o
iarna, deci leamnele toate inlauntru, in mugurti, tine plodulti
ascunsti, *i acelti rod(' Inca candu e vreamea dospitului *i
a seceratului ivea*te-se, a*a *i sufletulit, aceale ploduri ce
25
se-au nevoitti de-au stransti acicea, acealea ma, are a le

arata afara de trupti atunce. Ca in sfintie *i in vedeare
dumnezeiasch i sufleteasca *i in chipulti ceriului arata-vorti
atunce dereptii (ce se zice, ca ingerii *i mai luminati decatti

soarele) ce acmu den launtru inchipuia*te-se (ce se spune,
30
35
ca intru taina e sfintiia Si luminarea trupului in ceasta

lume), cumil insu*ti Hristosti zice, ca imparatiia ceriului
I
inlauntru, in voi, iaste. Tara atunce i trupulii luminatti va

fi, *i ca ingerii fi-va. Si va fl 5i elt1 vazatoriu de Dumnezeu,
ca den afara are a se face aceastea atunce. Tara nedestoinicii,
intunecati 5i cu duhula lumiei acoperite le vorti fi sufletele,
cace ca vorti fi acoperiti 5i intunecati pentru lucrurile lorti
cealea realele ji hitleanele ce-au lucratti *'au facutti

17 Tip. NIKOHUA
33 Tip.
iqugTH.
www.dacoromanica.ro
farce
(105)
101
rusine si fara framseate in veacula acesta si in lumea

aceasta. Si trupulti Inca va fi intunecatti si fara de chip
i plina de rusine inteacea zi, ca den launtru aratate fi-vorti
si vora es1 acoperinda suflefulti.
a cuma lua Adamti invatatura lu Dumnezeu sa nu manance den cela poma den mijlocula raiuluisi-i zise ca in ce zi
veti manta, cu moarte veti muri---si ei calcara Invatatura lu
Dumnezeu si mancara, si pentru acea calcare moarte priimira.
$i aceasta intai fu spre sufletulti stramosului, lu Adamti, cumti fu
elti cu cugetti bunti fara moarte, si den darulti cela dulcele si de
firea ceriului si a duhului sfanta elu se striina si se omori, si
flrea lui cu mare untunearecti acopeilea," fu; du/A, acealea mai
(106)
apoi si trupului moarte, dupa ce trecura noao sute si treizeci de ai. $i dupa aceaia iara Domnula Dumnezeu elu se
milostivi de flrea omeneasca, si tremise fliulti sau unulti
nascuta, si se Intrupa, si moartea cruciei pentru spasenia
noastra elu o rabda cu bung voe, pentru nemasurata si
nespu 1 sa tnila a sa. $i toti cafe -au crezutti cu inema adeverita si cu toata tarifa lorti, si vorti face a lui sfanta frivatatura si leage, aceaia si cu trupulti inca flindti, duce-i-va
Intru nespusa a lui taina si la dobanda luminiei ceriului, si
va scumpara ei de untunearecti si den coperemantula chinului de vecie, si la impreunarea duhului sfanta, si toata
firea cugetelora lumina-le-va cu dumnezeiasca lumina. Cu
aceasta dulceata curati-va ei si-i va inframseta. $i cu aceastea
10
15
20
25
va mearge la Inviere si trupulti, la cea viata sla,vita si fericita, neputreda si fara de moarte. Atunce amu cu mare
frAmseate si cu lumina ceriului imbrach-se-va trupulti, si in
veacii ceia dulcii, Impreuna cu sufletulti, indulci-se-va in
veciia ceaia nesfarsita.
Sa inteleagerna amu, fratilorti, si noi, ca datori santema,
cinesa de noi, a ne nevol si a ne trudi 0 prespre anti. $i sa

ne nevoirnti inteaceasta neschita vreame cu credinta, ceaia
curata si luminata, si lucrandti sffnteei a Domnului invatatura. $i comoara ceriului den ceasta lume trebtiaste sa o
strangema pana santema vii, ca derepta aceaia den chinurele realeIorti si riAcatele toate pana in sfarsitti mantuire
sa loma. $i toate invataturile lu Dumnezeu si lucrurile cu
dragl sa le obarsimti, ca intunecatulti acoperimantula sufle-
www.dacoromanica.ro
30
35
102
telorti noastre descoperire sa priimimu, i a. a, la zioa ceaia

ce va sa Ile de inviere, i trupurile noastre impreuna s5, se
proslaveasca cu cela ce le-au proslavit5 sufletele de acmu,
cu luminarea si cu impreunarea duhului sfAntii, si cu framseatea ceriului sa ne inframsetem5, i cu Hristosti impreuna
sa imparAtirmi, cu sufletulti impreuna trupu15, in Isus5
Hristosti, Domnulti nostru, ca a lui e slava, I si tinearea, intru
nesfarsitii veacii veacilorii, amino.
Dumineca a cam, a stalparilor.

10
15
20
Evanghelie de Ia loan, zaceala 41, Ia Ilturghle.
(Joan XII, 1). Mainte cu vase zile de RIO, vine Isusd

in Vithaniia, uncle era Lazara morta,ce elu-la invise den
moarte. (2) Fdcurd lui cind aciia, psi Martha slujiia; e
Lazara era unula den fezdtori cu nusula. (3) Mariia ltao
0 litrd de myru de nardosa mestecata, de multa preta, wise
picioarele lu Isusa pi 0ergea cu pdrula ei picioarele lui;
casa impla-se de miroseala myrului. (4) Gral lui unula
den ucenicii lui, Iuda a lu Simona den Iscariota, ce urea
ela sd-la vanzd: (5) Derep'ce myrula acesta nu vandula sd fie la trei side de bani pi sd se dea mioilora?"
(6) Aceasta zise, nu cd se grijiia de m4ei, ce ca un fura

era, pi punga aveet, pi cealea ce le da, ela purta. (7) Zise
Isusa; Nu muncireti ea; den zioa de ingrupdtoarea

25
30
mea au finuta elu; (8) miqeil amu pururea aveli cu voi,

e mine nu pururea avefi". (9) inteleaserd ndroda multa
den Iudei cd aciia iaste, pi vinerd, nu derepta lsusa numai, ce ca pi Lazara sd vazd, ce elu-la invisease den
moarte. (10) Sfdtuird-se mai marii preufi ca 1 Lazard
sd ucigd, (11) cd multi derepta ela merged den Iudei psi
9-10 Titlut slavon: Hi, , twkroHicH4. itch,
Hd
AHT5prift,
10, ritt,
A.
12 Tip. ILHAdHIX.
Variants: 15 unse] B si unse

16 stergea] ABC stearse ell B di
17 miroseala] ABC olmuld
22 si cealea ce le da, elii] AC i aruncit
de B si cealea ce deadera, eld

35
27 Inviseasej AC invise
24 au tinutii] AC sa pazeasca
28 preutij A preoti
www.dacoromanica.ro
29 AC lipsefle den
(107)
103
credelt intru Isusa. (12) A dooa zi dememeata, ndroda
multa mersease in praznica, auzird cd Isusa vine in
(108)
Ierusalirna, (13) luard stalpdri de finica, $i e0rd in timpinatula lui, $i striga: Osanna,blagoslovita, vine in nurnele Domnului, impdratula lzrallilora". (14) Afid Isusa
un asina, sezia spr'insula, curna iaste scrisa: (15) Nu
vd teameli, featele Sionului! Iatd impdratula tdu vine,
ade spre manzipra de asina. (16) Aceasta nu inteleasera- ucenicii lui mainte; ce candu se prosldvi Isusa,
atunce pomenird cd aceaia era de eta scrisd, si aceasta
fdcurd lui. (17) Mdrturisi ndrodulla ce era cu nusula
canda strigd Lazara den mormanta
invise ela den
moarte. (18) Derepta aceaia-la timpind ela ndrodula, cd
auzise ela cd Rouse acesta semna.
SfArsitul Duminccii.
10
15
invatStura den ceasth sffinta evanghelie.

Cuvantul 11.
Fratii miei, astazi amu noao den invalAtura evangheliei

cura izvoril si ape multe bogate si izvorit nesfarsitii; catil
amu sa 1-arnit zlei, atata amu mai vartosil implea-se-va si limpezl-se-va si de destulit versa -se -va
nesfarsitil pururea
fl-va si nesca,zutii. Veniti amu, cati santeti setosi, la spaseniia acestli ape limpede, si impleti i heap de vii, veselili, ,i
de ce e noao nevoe, de seatea sufletului, sa, ne starnOrhmil.
Cine va bea dentru aceasta apa, dumnezeiasca, ce iaste invatAtura dumnezeiasdi, acela nu se va insetosa in vecie. Ca
20
25
insusa adeveritulii Hristosa zice ca raure den zgaulti lui
curd-vorti ape vii. Si cum dulce vesteaste acicea, sfantulti

Ioannit evanghelistil zice asa, ca:
12 Tip. TRficc
13 Tip. Tlimmum. ink N104AsAk
14 Tip. oirmici, indreptat
30
N/Akwk
in auzise, prin scrierea unui a de-asupra.
15 K-11611,k
A
17 Tipdrit,
23 Tip. RiffAHIP1
25-26 Tiparit, la sittrOlut rdndului, 4 vi.m.txr15,
jos, ao ii
indreptat in 1nvtitalura, prin scrierea unui lie, la marginea dreapttl.
Variants: 1 dooa] T doao
1-2 ntirodii multkj T multu narodU
2 praznic11,1 T prazdnicii; si
3 Ierusalimill T Erusalinni
5 Afia] 35
7' Ca aft
7 va teamed, featele] B to teame, fata
10 ca] C a
tt Marturisi] T Dereptil aceaia miirturisi
12 striga] B chemo.
mormAntii] ACT groapa
13 aceaia-1ii] B aceaia
www.dacoromanica.ro
14 acestii] T acelu.
104
10
(Evanghelie) A doao zi demaneala, mila naroda mersease

in prazdnica; isi auzira ca Isusa vine in Erusalima,luara stalpari
de finial, ,si esirii in timpinatula lui, ci striga: Osanna, blagoslovita, vine in numele Domnului, imparatula lzraililora.
(Tales) De multe on amu atunce veniia Hristosil in Ierusa.lima, si nici dinioara cu atAta slava n'au venita, cum au venitii
acmu. Mainte, canda veniia, ascundea-se aorea, pentru pizma
arhiereilora si a fariseilora si a cartularilora ; iara acmu, cace
i ajunse, cuma insusi se
cam, ei vreamea chinului lui dospi
fagaduise, dereptii aceaia mai cu mare framseate vine si mai
cheara, ca, de vorii vrea arhiereii si batranii omenesti
ai
cartularii, sa inteleaga putearea lui $i slava lui, $i sa cunoascA
de ce se savarsaste spre ela prorociile, si sa creaza ca iaste

adeverita Dumnezeu, si sa se inchine lui, i iara, de nu vora
15
20
vrea I sa inteleaga, $i mai mare osanda sa fie lora. Tara ei nice
aceasta ciuda mare nu crezura, pizmasii si neinteleptii, nice

vrura sa se pleace si sa se inchine lui. Iara despuitoriula
ei ispasitoriula nostru cu toata inteleptiia .i mandriia i cu
mare minune tocmi-se, s'au destinsil la not pentru mare mila
a sa ceaia nesfArsita.
Iara sa stiti $i sa inteleageti de munca si de chinulti lu
Hristosii. Ca invise amu pre Lazarii Domnula si feace ciuda mai
mare si mai minunata de cata toate ciudesele. Ca mai apoi pazi
elu aceasta sa arate. Si denteaceasta ciudesa multi se adu25
nara si crezura. Tara pentru cace credea asa multi, iara pizma
Ovreailorti mai tare se intarAta si se aprindea. Si deiitr'aceaia
ei se si sfatuira, pre truce
rastigni si sa-ll omoara.
Iara naroadele auzira ca Isusii vine, $i timpinara pre
elu cu mare slava" (cal stiia de minune ce feace cu Lazarii),
30
frig asa numai ca unui omu i da cinste. Tara de-aciia nici

ca un proroca nu-la tinea ei pre elii, ce mai mare de toti
si mai Mina. Care le amu den proroci cinstira vreodinioara
Asa parintii lora, ca pre ela 7 CA atunce incepura $i a gral :
35
ca o cantare adusera lui, in locil amu de spaseaste-ne l
Osanna, blagoslovita, vine in numele Domnului ! Iara osanna,
APeasta graiia, ca de acmu zisu i fu Doamne, spaseaste-ne ! $i

1 Evanghelie tiparit intre asa, ,ei n din rdndul 37 pe pagina pre -
cedentO
18 Tip. hammia..
www.dacoromanica.ro
(109)
105
unula Dumnezeu iaste numai spasitoriu, si spre acela unula

spasenie arata scriptura. Blagoslovitulti vine in numele
(110)
Domnului. A veni, graieste-se, Domnulti, ca, asteptatti era

den Iudei a veni .Asa amu si Ioanna preaditece graiaste, candii
tremise cei doi ucenici ai lui sit zica : Tu esti cela ce va sa
vie, in locti a zice asteptamti a veni in numele Domnului.
Aceasta zice : den Domnulti blagoslovita vine, den Dumnezeu
blagoslovitti, tremisti den
Dumnezeu. Iara Marco evan-
ghelista mai adaus-au si blagoslovita vine imparatiia, in

numele Domnului, parintele nostru Davidti. (Pares -le amu feciorilora Jidoviloril ca se radica scaunula cazuta alb imparatiei
lu Davida. De aceaia, bucurandu-se graiia: Blagoslovita vine
imparatie parintelui nostru Davidti, in numele Domnului,

ce se zice, den Dumnezeu). Iara blagoslova Ioanna graias,;te : Blagoslovitti vine, in numele Domnului, imparatulti
Izraililora, cum ai zice : In slava Domnului chipti imparatesca, osanna, thulti lu Davidii, cum ai zice ca aceasta
iaste ce-au fosta fagaduinta lu Davidti. Iara unde zice vine,
aceasta iaste, ca de susa venit-au, ca Dumnezeu acesta, fiiulii,
intru o fire cu tatalti, si fu omil.Vine si in numele Domnului
10
15
20
chemama, si blagoslovitti cheama-se (ce se zice, slava

slavima, pace pre pamantii si slava, in inaltime, imparatti
acesta celorii de susti si celorti de josti, ceriului si Omantului). $i in numele Domnului vine, si a toata lumea Domnii
acesta, si impacts ai ceriului cu ai pamantului, si supuse josti du-
hurile hitleane si pre insusti satana, ea a lu Hristosti fu slava

in inaltime. Ca frumosu se graiaste blagoslovitti vine, insa
nu adusti, ca de arts fi adusti, aceasta chipti de slugs iaste, iara
ce vine, chipti domnesca iaste. Derepta aceaia Hristosti n'au
venial in nume de slugs, ce in numele Domnului au venitti,
cela ce Dumnezeu adeveritti iaste, si nu e protivnica lu
25
30
Dumnezeu. In numele tatalui venit-au Domnulti, cuma si

insusa zis-au ca eu venii in numele parintelui mieu; iara
altulti vine in numele sau. Ca imparatti Izraililora chema pre
Hristosti, timpinandil pre elti; si ceia ce i se inchina lui,

pares -le lora ca cu imparatie de pre ceasta lume va ela sa
imparateasca spre ei, ca astepta sa se scoale un imparatii
6 Tip. AONA,SASII
21 7'ip. ZHU
27 Tip.
:11119bAl4HM.
www.dacoromanica.ro
35
1.06
mai bunti i mai mare. Aa le pares lorti de Domnulti Hristosti,
ca va dupe', firea omeneasca sa le ajute lora; gandia ei ca

de suptti mainile i tinutulti Rimleanilorti va scumpara pre
(111)
ei i le va darui slobozie.
5
10
Ca afla Isusa un asinu, ;Teza speinsula,cuma iaste scrisa:

Nu va teameti, featele Sionului! lata imparatula tau vine, isade
spre ma'nzi,sora de asina. Aceasta nu infeleasara ucenicii lui
mainte; ce condu se proslavi Isusa atunce pomenira ca aceaia
era de ela scrisa, Si aceasta facura lui.
Seal spre manzi5orti Domnulii, dupa prorociia Zahariei,
ce-au zisti : Nu vb.' teameti, featele Sionului ! lata imparatulti
tau vine, fade spre manziorti de asino. Dereptti aceaia, multi
ce imparatiia intru Ierusalim0, nederepti era i asupritori.

Graiia proroculti : Nu to teame, Sione, Ca de celil imparatti,
15
ce eu prorocescti, elti nu iaste aa ca aceia, ce blandti i

preainteleptith i smeritti cu mandrie; li nici o trufa nu
arata. Si aceasta aiavea e, c'au venitti spre manziorti de
asinti $ezandu, i neavandii cu sineti vreo oaste intrandti
M Ierusalimii Domnulti; ce ezandti spre manziorti de asinii
20
nici slugi avea, nici inarmati, nici darabanti, ce cu multe

blandeate Si smericiune multa infra. Chipti i impartire puse
noao pi dereptare, ca sa nu cautamu nici noi spre mai multi
de catu ne trebuiate, ce sa avern0 minte smerita, i sa nu ne
pizmimti, nici sa ne ranjim0 sau sa ne certamii.
25
Era 1 semnti acelti manz*rti de asinti, ce vrea sa aza

Domnulti speinsul0, ca necuratti iaste in leage dobitoculti
asinti. Semnulti ce iaste acesta, iaste narodulti paganti, limbile,
30
ce speinsulti ade cuvantulti lu Dumnezeu Isusu, sa pleace

neplecatii i nesocotitii, ca asinii (ce se zice, aceti oameni
noi). Si scoase ace tea la adeveritulti Ierusalimului,
puse
suptti mana sa, pi-i feace sa se pleace i sa se inchine lui. Si
amu, I carei crezura den limbi, den pagani, radica-i Dumnezeu
35
la ceriu, oameni ai lui sa fie propoveduitori. Iara finiculti

semna sa fie biruitoriu spre moarte Domnulti, ca invise pre
Lazarti. Finiculti amu la razboae
celorii ce biruiia.
Semneaza-se,ca, alu ceriului au fostil flind0 Hristosti proslavitti,
$i
de susti detinse. Ca singur0 finiculti, mai vartosti de toate

33 Tip. a/M1101.
www.dacoromanica.ro
(112)
107
leamnele alalte, inalfa-se la ceriu (cumti zice, ca creaste inaltri)
i stalpari are in varha (santii albe); iara pre mijlocii de

stalpari, pang in varhil, scortosii iaste si dereptil, 01 e rau a to
sul, de stalpari uscate ce are. Asa amu ni la intelepciunea
lu Hristosii tine va vrea sa se sue, straminoasa

colturoasa are a afla calea, i cu grea truda sa amble pre toate
bunatAtile, la naltimea ei sul-se-va. CAW Taste omului pu-
tearea, are a dobandi prea luminata a lu Dumnezeu lumina si descoperire cealea nestiutele, ca finiculti mugurii
ceia marii. Gra,iaste-se finicu si Domnulii nostru Hristosii, to
ce dereptii not de pre parnantu inalta-se mai pre desupra

de ceriure, ce Si den putredirea firei noastre au crescut0.
Padure fl-va leamnelorti ce se inradacineaza, spr'insa cu
credinta si se inmultescii : ce in casa lu Dumnezeu saditi fost-au beseareciei, in curtile lu Dumnezeu influri-voraa.
15
Aceasta zice: intru a veacilorfi la,cuire, ce intru ea ceia

dulcii ce-au nadajduitii spre acea influrire, ni aratati fl-vora
in cela veacii ce va sa fie, ca inchipul-se-vorti lu Hristosti
pi dereptii. Dereptil aceaia gran' iaste de Davidii prorocii
Ca dereptulii ca finicuili influreaste (ce se zice, ca i
Hristosii adeveritil derept0). Ca finiculii nu i-e lesne a-i fura
20
furii poamele lui, case ca stau susa, nu aproape de pa(113)
manta; asa-sa ni sfintii, ca la ceriu fact" comoara, undo

furii nu o sapa, nici o fu ra. Aceasta amu nu o inteleaserA,
ucenicii lui mai de nainte, ce candu se proslavi Isusu. Iara
slava, graiaste, dupa rastignire pi dupa munch si dupa vaznesenie; atunce amu stiura toti apostolii, la venitulfi duhului
sfantii, ea vine cu dulceata.
(Evanghelle)
25
Derepta aceaia marturisi narodula ce era cu nusula
cdnda striga Lazara den groapa #-18 invise ela den moarte.
Derepta aceaia-la timpind ela narodula, ca auzise ela ca facuse
30
acetic semna.
Dereptti aceaia pi timpinara pre elil cu slava credinciosii

Yi blagoslovenie avandii de elti. CA de n'arA fi crezuti, nu
se-ara fi asa curandil adausii; ca nu numai cati credeit timpinara pre Hristosil, ce Inca $l altii, multi.
Aceasta amu, fratilord, crethndii pi marindii p1 proslavindfi Hristosti, adeveritulii Domnulti nostru, sa-la timpinarnii
$i sa ne inchinamfi lui, si stalpari de lucrure bune sa aducemii
www.dacoromanica.ro
35
108
lui. Sa a0earnemti d noi ve;;;mintele noastre (ce se zice, trupurile noastre), ca haine Si coperie santu sufletelorti trupurele noastre; d'unde plecamti aceasta duhului, de omula
cela vechiulti sa ne desbracamit Carei santu destoinici a
canta lu Isusti i despuitoriului, lu Dumnezeu, insu0.1 sa se
pleace ci sa se a0earna, ca desupra lui sa c,a,lce Domnulti
$i sa sfinteasca elu, ca de acmu sg, nu se mai scoale trupulti
spre sufletti, ce sa putemti canta si a grad, cine01 plecandu-se
Domnului, sa se roage lui. Asa sa a0earnemil dereptarea
10
vietiei noastre, taindti den lemnti stalpgri (ce se zice, in

vieata, sfintilorti sa ne chipuimti). ,Si de acmu sa o inainte
apucamti, i pre urma lu Hristosti mergandti cu lucrurile

noastre, ca lu Hristosti adeveritulti, alii nostru Domntl, toata
15
20
25
30
35
slava sa fie. Ca unii intai in viata lorti bung incepatura

aratara, iarg" pang in viata lorti de apoi nu sa var0ra asa,
nici in slava lu Dumnezeu nu se savar0ra, nici cinstirg yenitula Domnului nostru, lu Isusti Hristosti, cela ce noi toti-lti
ateptamti in toate zile, la a dooa infricoata a lui venire.
Dereptti aceaia se cade tuturorti cre0inilorti, cati santemti
credincio0, de creademii in Dumnezeu, pururea sa asteptamo sfareniia si pururea sa a0eptamil Domnulti cela
ce va sa vie cu slava si cu ingeri slujitori lui. Aceasta sa
inteleageinti $i sa ne gatimu, ca vine, sa stiti, viitoriulti,
vine si nu va pesti, 0 are a plati noao tuturora, cui01 dupa
lucrulti lui. Pentru aceaia sa ne gatimu lucrurile noastre
mainte, derep'ce atunce va vend Domnulti nostru calla noi
nu vamti sti.
Dereptti aceaia sa ne nevoimti, fratilorti, cu toate bunatatile sa ne de0eptamti, i sa ne teamemti de Dumnezeu
i de judecata infricoata, si sa ne inteleptimti, i sa, nu firnti
pang in sfar0tti neisprgviti si nedereptati. Iara sa varnti arbi
noi de ceaia lume, si nevgzandu-o o urirra i viata noastrg cu
leane i cu nesocotintg o petrea,cemii, incai pre ceasta lume
sa ne sfiimti si sa ne ru0narnti! Iarg de nu ne vamil ru0na
noi in aceasta lume de oameni, nici de Dumnezeu nu ne
vamil teame. Ce folosu e noao candti de ceaia lume ne lasgma,
1
SA a*tearnenin indreptat in sA ne' atearnemil.
log.silfAstv obAnts.,
www.dacoromanica.ro
32 rip.
(114)
109
si pre ceasta lume &Intern!'" tote in ruine? Crezti, de nu \Tamil
nici ceaia nici ceasta socoti, acicea noi vam0 fi ocariti i
(115)
batjocoriti, iara acolo noi vamti plange i vamti fi in suspini,

in veacii nesfariti. Pentru aceaia rogti pre voi, fratilorti, de
sa paziti $1 sa socotiti, sa nu a,5teptati a va pocai de pacate
canal vine la voi ceasuliii moartea (candti numai de ceasulti
mortiei i de munca de vecie ce cugetati atunce), ce acicea
sa ne pocaimti pang lacuimu, i sa nu imblamii pre voia
trupului $1 pre calea ceaia larga ce ne duce spre moarte.
Ca tine imbla acicea pre calea ceaia larga (ce se zice, fard
grije $1 fara frica lu Dumnezeu i fara de ruine), acolo, in
eeaia lume,
strange i-0 gatea4te china i munca de
10
vecie ceaia osandita. Iara tine va imbla, acicea pre calea

ceaia ingusta (ce se zice, sa lacuim0 cu rabdare multa), de
sa rabdamti scarbele si ocarile, i sa ne teamem0 de Dumnezeu
Si
15
sa nu ingaduimti pohtei trupului, ce sa ne ispovedimii
pac,a,tele noastre de sa ne pocaimii, ca cea fericita dulceata ce

se gateate buniloru sa se indulceasca, aceiia sa ne spodobima
i toti sa o putemti dobandi, carei vorti bine-lacul acicea
.$1
cumti place lu Hristosti, adeveritului Dumnezeu, ispasitoriulti

nostru, ca lui se cuvine toata slava i cinstea i inchinaciunea,
i acmu i pururea pang in veacii veacilorti, amin'O.
20
invatatura de preacinstita taina, ce se zice de trupuld

Ili de sangele lu Hristosa, ware de cite on creeitinii credinciogii
25
gatescu.se a lua sfanta cuminecAtura, trupulii lu Hristosii.
(lard preutulil tote iaste datorld cu Invatituril a tnvalA fetal, mainte de
cuminecare, ca nemunul sit le pare a e Mae proasta i vIng prostd, stlinta cumlnecilturd).
Veniti fratilorti, veniti

$i de toata varsta, mici
marl, tinerii i batranii, feciorii i featele, de ascultati toti
carei voril sa priimeasca i sa is sfanta cuminecatura, care-au
zisti Domnul0 nostru Isusti IIristosti ea iaste sfantil trupa
i sange alu lui, celuia ce toate silele ceriului slujescu-i, heruvimii i serafimii, i toate tariile ceriului cu fried i cu
$i
11 Tip. mace
23 Titlul slavon, tiparit de-asupra titlului romdnesc :

(intro sfanta gl marea
Erk CTwH KMI KNH geTg riooIrthai W 111MTTHXk TdgHdp.
Joie, invatlitura despre preacinstitele taine).
www.dacoromanica.ro
30
35
110
cutremuril, ceia ce rddica: jartvele sufleteti susti la
ceriu. $i
(116)
intr'acela brazil $i chip)) &Arita $i preutii ceia dereptii i

bunii, carei cu frica: i cu credinta stau i slujescil inaintea
sflnteei mease ceaia infriccata, ceaia ce spre ea inainte-i
z zace trupula i sangele fiiului lu Dumnezeu, ispasitoriulti
Isusti Hristosti, cela ce elu aratA chipul pre sinew, cumti
zice sfantri Matthei evanghelistti, i Marco .i Luca Si Pavelti
apostoll
Domnulti Dumnezeu, Isusti Hristosti, candil ezei cu
to ucenicii sgi la dna:, cu cei doisprazeace, luo pita i blagoslovi, i lauda deade lu Dumnezeu, parintelui sau. Si framse
i deade uceniciloril sai, 0i grai: Luati i mancati, ca acesta
iaste trupulii mieu ce se deade .5i se framse dereptil voi i
dereptti multi In ertaciunea pacatelorti. Aceasta faceti candu
15 veti face pomeana mea. Afiderea 1. [Ohara lub dupa cina
si blagoslovi i deade ucenicilorti sai, i zise: Acestri paharil leage noao iaste, i beati dentr'acesta toti, ca acesta
iaste sAngele mieu ce se vars6 dereptri voi, $i dereptti multi
in ertaciunea phcatelorit Aceasta faceti pururea candti veti
20 face pomeana mea! Aceasta toti, bine s'.4, o inteleagemii,
fratilorti, ca nu iaste zisa numai cAtra singuri apostoli, ce
catra toti carei credil in elti i tinti leagea lui.
iara: zice
Pavelti apostolti : De Gate on veti manta pita aceasta Si
beati dentr'acela Ohara, moartea Domnului sa adevarati,
25 pa.nd elu va veni. Afiderea: Cine va manth pita aceasta
Hindu nedestoinicti, vinovatti fi-va trupului i sangelui Domnului. Intai salt"' ispiteasch multi sinew, i aka, sa manance
denteaceasta pita: i dentr'acela paharti sa bea. Ca cela ce

mananca: i bea nedestoinicti fiindu, osandil lui u mananca,
30 ca sa nu desparta, trupulii Domnului.
.Dereptti aceaia, fratilorti, Intai sa le I padamu dela sine
toate rilotatile i toate pizmele si toate maniile si toate hulele Si toate lucrurile nedereapte, i toate gandurile nedereapte dela inema sa: le lepadamti, cumii zice Hristosti: S5,
35 spalamu sticla si blidulti den launtru fntai (ce se zice, de
toate necuratiile intai den launtru s ne curatimii). $i cu
credinta ceaia buna sa ne fntarimu,i cu toate lucrurile

18 Tip.
,1%,fpflITC,
www.dacoromanica.ro
(117)
111
cealea bunele sa ne imbracamti si cu poamele duhului, cumti
zice apostal Pave 15, ca poama duhului iaste dragostea,

veseliia, pacele, rabdarea, dulceata, bunatatea, credinta, sme-
riciunea, curatie, blandeatele, postulti; catra acealea leage

nu e (ce se zice, ca tine nu are de aceastea bunatati, leage
n'are). Dereptti aceaia, fratilorti, not intai cu aceastea sa ne
nevoimti de sa ne investimu, si de toate lucrurile cealea cu
rusinea sa fimu feriti, si aa sa ne apropiemil si sa luomq
cinstitulti si curatulti trupulti lu Hristosti si sfantulti alti lui
sange. $i mare nadeajde avandti spre acela ce alu lui trupti
mancamti, cumti all lui sfantfi trupti sa fie noao de ertarea
10
pacatelorti si de curatie trupului si sufletului in viata, veacilorti,
si sa fimu impreunati cu sfintii apostoli, ca si not cu nusii

sa motenimil imparaliei ceriului.
Pentru aceaia, fratilorti, nimea dentru voi sa fie in
doao cugete ca Iuda, ca elti cu Hristosti cina, si spre vanzare cugeta, si cu apostolii lacuiia, iara catra Jidovi clevetiia-i. Dereptti aceaia bine sa va socotiti, ca nimea dentru
voi sa nu priimeasca fara socotinta trupulti lu Hristosti, ca
nu, deaca veti manch, i veti bea, sa cadeti intru pacate. Ca
nu iaste proasta pita. i vinu aceasta mancare, ce adeveritulti trupti a lu Hristosti i sangele lui.
15
20
Insa Domnulti nostru, Isusu Hristosti, stiindti neputinta

(118)
seminteei noa I sire, ca nu vrea putea nimea carnea trupului sau crucial a manta, sau a4a, sangele lui
bea, ce
95
schimba trupulti sau *WO adause in paine, i sfantulti sange

in vinti, cumti insusti zice : Acesta e trupulti mieu si sangele mieu. $i ins*" deade noao de sa mancamil si sa bemti
acestii ce el au zisti ca e trupulti lui. Ce foloseaste si ajuta,
omului mancarea si bautura aceasta? Foloseaste-ne si ne

slobozeaste den pacate, cumil noao marturisescti cuvintele
aceastea, ca. zice : Dereptti voi datu-se-au si se-au varsatti,
sa va se iarte pacatele 1 Aceaste cuvinte noao au datti in
cuminecatura, sa ne se iarte pacatele, si ulna si viata si
spasenie pren ceaste cuvinte dat-au noao. $i unde iaste ertatulti pacatelorti, acolo iaste 1 viata, si spasenie. Insa aceasta
pita, si acestti vinu n'ara putea face acestti lucru mare. Adevarti, pita e pita, si vinulu inca, e vinti numai; iara slujba ,si
cuvintele ce-au zisti Hristosil : Luati i mancati, ca acesta e
www.dacoromanica.ro
30
35
112
trupulti mieu, ce se da si se fringe dereptti voi si dereptti multi,
in ertaciunea pacatelorti, acesta sfinteaste pita si vinulti,

5
si face cuminecatura trupulti lu Hristosti. Ca aceaste cuvinte

santa langa pita si langa vinu, si fagaduita ceaia mai marea
in cuminecatura iaste, si capulti de ertarea pacatelorti. Si
aiurea inco, zice : De nu yeti mance. trupulii fiiului omenescii
si sa beati sangele lui, viata nu yeti avea intru voi. bra tine
va manta, trupulti mieu si va bea sangele mieu, avea-va

viata veacilorti. Si iara zice Ca cine va manta trupulti
10
mien si va bea sangele mieu, acela intru mine va lacul, si eu

intru elti. In cuminecatura si intr'aceaste cuvinte cine bine
va creade, acela elu va putea dobandi si va priimi ce ragaduiaste Dumnezeu Intr'aceaste cuvinte: ertaciunea pacatelorti.
Dereptti aceaia, fratilorti, sA nu ne apropiemil noi Ca
la un lucru prostri, nepocaiti sau neispititi in credinta, sau
I
15
invrajbiti flindA, ce asa sa va apropiiati cu mare credinta

si luminati in curatie, si dragoste avandti unulti catra
20
25
ca, mai burial de aceasta nu iaste. Ca nu face omulti aceasta,

ce insusu Dumnezeu, cu a sa Infricata socotinta si cu mina
ceaia tarea a lui, fapt-au, taina aceasta, si pre noi soti ne-au
facutti sfintiei lui. Si asa, tine o va lua, intru elu cu curatie
si cu credinta, acela ertaciune pacatelorA dobandi-va, si va
mosteni Imparatiia ceriului in vecie.
Tara cine fara socotinta si filed de credinta si necurati
se voril apropiia, de trupulti lu Hristosti, nedestoinici fiindu
nice a cauta spre elu, necuma sa-la is ei in gura lorti (cumti
feace si luda), aceia in boala si in durearea ceaia nevindecata cadea-vorit si munciei si focului de vecie vinovati fhvorti,
si acolo se vorti munci in vecie.
30
Pentru aceaia rogti pre voi, fratilorti, si va indemnu,
35
sa nu facemti noi aceasta Med* de socotinta sau fara de credinta, fiindti nedestoinici si ne protivimti lu Dumnezeu, ce
mainte, in toate zilele si noptile, sa ne invatamti sa facemti
ce place lu Dumnezeu, si sa ne delungamti de gresale si cle
pacate, si sa ne curatima cu postulti si cu rugaciunea. CA
cle \Tama face asa si vamti lacul pre aceastea invataturi,

calla va 11 la judetulti cela infricatulti, noi Inca ne varnti
6 Tip. TpcirriSm.
12-13 Tip. 4kr$Asimpe.
www.dacoromanica.ro
(119)
113
afla in a dereapta scaunului lu Dumnezeu. Tara de vamil II

fara credinta i fara de socotinta f ne varnti pururea tavall in necuratie 0 in spurcaciune, i mai apoi ne facemti
(120)
ca credincio0i, de ne apropiemti cu ei a ne cumineca cu

cinstitulfi trupfi a lu Hristosti, iara atunce (nine radicamti
noi maniia lu Dumnezeu sere noi. Si Inca, iara ne se cuvine a inteleage acicea : Ce omti ara cuteza cu nete maini
intinate $i scarnave a se apropiia de un imparatti sau de
altti domnti de pre cestti pamantti, sa-la pipae
sa-bi apuce,
sau a saruta pre elu, calla elu totu e intinatti ? Tata, acela
fiindti omit de pre pamantti, i n'ara nimea cuteza aa sa
se apropie; dara catr4 imparatulti ceriului, cum amfi cuteza
sa ne apropiemti, sau de trupulti lui Si de sangele lui sa ne
atingemti tine den Vacate nu se-au curatitti, cu postulti i
cu rugaciunea i cu lacrame, Inca mai vartosil cu milosteniia, ce cu ea vorti toti milostivii sa priimeascti militi dela
10
15
Dumnezeu ?
Dereptti aceaia, fratilorti, aceasta noao ne se cade a va
gral i a va invata. Tara voi Inca va nevoiti, ca noao ne

se cuvine neincetatti sa va spunemii al sa va invatamti,
pang doara va veti derepta $i va yeti face buni. Ca, voi in0ve dtiti acicea ca cine011 a lui sarcina poarta, i tine ce
va semana, aceaia va secera, Si cine0 alti sau raspunsti va
sa dea inaintea lu Dumnezeu, de toate lucrurile ce va fi
lucratti pre ceasta lume, oare cu cuvantulti, oare cu lucrulu.
Si atunce oare se va proslavi, oare se va ru0na; ca sau va
mearge in impb,ratiia ceriului, sau in munca de vecie. Ca
acolo toti vamti sta impreuna la zioa ceaia a judetului infricath : si robii, d1 slobozii, i imparatii, di domnii, 1 boiarii,
Si deregatorii, i bogatii, Si saracii, i toti judecatorii, barbatii di muerile, feciorii i featele, tinerii i batranii, i de
toate varstele, toti vamii sta impreuna, Si told vamti lua
plata, cineti dupa lucrulti sau, dela judetulti cela nefatar-
ce nu judeca pre mita, nici-i trebuiate marturie,

ce insu0I iaste 1 judecatoriu i marturie. Iara noi sa ne
nevoimti acicea cu lucrurele cealea bunele cu toate, cealea
ce placu lu Dumnezeu, ca dela sfintiia lui sa dobandimu
20
25
30
niculti
(121)
13 Tip. TPOljTUAls
20 Tip. 4.14T4Tk.
8
41297
www.dacoromanica.ro
35
114
mila acicea, acmu, si Inc. i in veciia ce va sa fie. Toti carei

se pricestuescii cu sfanta a lui taina si sfintele Patti, Invierea lu Isusu Hristosu 'Inca veaseli i cu bucurie sa ajungernii,
slavindil sfanta troika, tatalti i fifulii i duhulti sfantil, acmu
i pururea i in veacii veacilorti, amino. I
In josul paginei este scris:
3.2 npoc*SpH, no. H 34 KOK4H(E. CH pi He nfivi.
www.dacoromanica.ro
(122)
inatatura intru sfanta ci marea Dumineca Pactilortl.

(Scrim e de sfintttlii barna* Zlatoustii).
Cuvantul 12.
Astazi e zi de bucurie i de veselie, fratilorti, zioa veseliei
i spaseniei, zioa lumineei i a curatiei, zioa pacelora i a
impacariei, zioa ce iara va sa fie 1 innoirea sufletelora noastre,
zioa adeverita, mare i luminata i minunata. Acesta e praznicelora praznica i sarbatoare. Aceasta iaste cinstita i stanta a
purtatoriului de lumina zioa invierei, lu Hristosti. inteaceasta
zi radica pre noi Hristosa carei eramti aruncati in pacate,

intr'aceasta zi invie pre noi carei eramti morti in pacate.
Inteaceasta zi raiula dechise sa ne indulcirna noi de celti
porna alti vietiei, cela ce iaste curate i de viata f6.catoriu
ale lui trupti i singe, ce pentru elu curatimu-ne si ne lu-
10
minama i ne sllntimu i ne innoima. Dereptti aceaia, rogu-ma
15
voao, fratilorti, salti ispiteasca toti sine, i aa, trupula lu

Hristosa sa "Parlance i den sangele lui sa bea. Ca tine
mananca i bea nedestoinica fiindu, pacatti luia mananca
i bea. Sa nu osandeasca trupula Si sangele Domnului nostru,
Isusa Hristosa !
(123)
tnsa tine va spune tariile Domnului, auzite face-va

toate laudele lui? Sau tine ara putea, spune de destula i a
arata cumu se-ara cadea bunatatea acetii zile, i a canta
i a se miry puteriei acestuia i mariei?
Ca neispitite
santa judea.rile Domnului nostru, i neajunse cararile lui.
Eri erama intunecati, iara astazi luminati; eri intru suspini
0 in plangeri, iara astazi intru veselie i in bucurie; eri
20
1 De-asupra tillului romtlnesc e tillul slavon: 1104-4Etiii

NE.VkA10
nbcxti.
3 co, fit
www.dacoromanica.ro
ins ci-Sto seniiNSto
25
116
erama in nechitti sufletti, iara astazi intru sufletti dulce !

Ca, adevarti, nespusa iaste, fratiloru, manila i bunatatea
acetii zi! Ca nimea nu poate spune darulti acetii taine ! Ca
Inca nu se poate spune cu adevarti preainmultimea mariei
lu Dumnezeu i ce e catra noi dragoste i mila lui Si eirea!
Ca izbavire dat-au Hristosti pre sine pentru noi, pentru toti,
i ne-au adusti pre noi den moarte la viata, i den untu10
neared" la lumina, i den robie la scumparare, 1 den vrajba

la dragoste.
Ca ne-au scumparata pre noi den blastemulti pacatelora
(ce-au fosta pentru noi blastemula), ca sa Dana feciori, ca de
acmu sa nu mai flmti robi, ce slobozi, i sa nu mai firnti

de acmu in munch, ce fara de munch, de acmu nu iubitori
15
de lume, ce de Dumnezeu iubitori, i de acmu nu dupa trupti

imblandit, ce dupa duhti. Ca zice Pavela apostolti ca eine
imbla, dupa trupti, trupeate se grijate, iara tine imbla

dupa duhii, de duhu se grijate. S'au data noao sufleteate
sa praznuima i sufleteate a imbla; c'au data noao prea

cu cuviinta" i cu dereptate a lacul, cu dragoste i cu impreu20
nare, cu blandeate i cu pace, cu lunga rabdare i cu dulceala;

ca ne-au sfirrtitti i ne-au proslavitti pre noi cu duhula sfanta,
ca in noirea vietiei sa imblama.

Dara noi ce vrema da lu Dumnezeu de toate de aceastea ce-au data elu noao? Ce vamti da noi cu destoinicie
25
framsetiei lu Dumnezeu i slavitei imparatiei lui ? Ce \Tamil
da noi improtiva i tocma preainmultitului darului lui i

dulcetiei lui? I Ce, lu Dumnezeu sa multemimti, iubitilorti, sa-i
multemimu i sa-la proslavima, pentru acea miloste mare
30
ce are elti spre noi. Sa-i multemima i sa cademti Domnului

i sa ne inchinamti lui, i sa-i aducemri lui, in loca de myrti,
daruri de cantare cu frith, $i cu bung mandrie. Ca iubitoriu
de oameni iaste i bunt"' i dulce despuitoriula Dumnezeu i
toate le priimeate, macara al camai saraceti i mai mici
sa santa darurele noastre.

35
Dereptti aceaia sa iubima noi, fratilorti, pre cela ce-au

iubitti noi cu dulceata, i sa murima i noi pentru cela ce-au
murita pentru noi in cinste, i sa meargem5 dupa sfanta

3 Tip.
1.111.11H
31).
www.dacoromanica.ro
(124)
117
invatatura lui. Sa curatimti pre not de toate spurcaciunile

trupului i ale sufletului, i sa aducemti Dumnezeului nostru
lucrure bune: credinta, dragostea, nadeajdea, rabdarea, infrangerea inimiei, milcuire i lacrami, i cugetil curate, i
omorire acestui trupti de parnantti de curvie i de toate

lucrurele necurate, de pohte reale i de camete.
Sa lucramti lu Dumnezeu cu inteleptie i cu bung slujba,
cu rabdare i cu rugaciune, 5i sa luornti intru sanulti nostru
dragostea adeveritului Dumnezeu, spasitoriulti nostru. Si sa
cantamil lui cantece noao, cumti zice i Davidti prorocii : Si
toti Impreuna sa cantamti lui, sa plasernti cu mainile, $i
sa strigamil lu Dumnezeu in glasti de veselie, c Domnulti
de susti infricatu e i imparatti prespre totti pamantulti. ca
mare e Domnulti 5i laudatti foarte ! Mare e Domnulti, 0 mariei lui nu e sfarenie Mare e Domnulti i mare e tariia
lui ! Ca deerta i zdrobi preainb,ltatulti i trufaulti vrajmaulti nostru, diavolulu,i moartea calca Si toti-i invise, si viata
veacilorti noao darui. Eri amu ingrupamu-ne lu Hristosti, I
iara astazi ne radicamil, eri ne rastigniiamu, iara astazi ne
proslavimti ! Dereptti aceaia sa ne 5i indulcimti toti, fratilorti,
cu bune multemite, acestui praznica bunti i luminatti, i sa
(125)
fritramti bucurandu-ne in bucuriia Domnului nostru, ca slugile

cealea bunele i inteleaptele. Imparatii i arhierei i domnii
i ,judecii ai toti carei santtl pre deregatorii, preutii i diaconii,
calugarii i mireanii, voinicii 5f proatii, batranii CU tinerii,
barbatii i muerile, bogatii i measerii, robii i slobozii, toti
sa, proslaviti ai sa mariti Domnulti Dumnezeulti nostru intru
10
15
20
25
aceasta zi luminata si de praznicti, toti sa cantati si sa va

mirati i sa cinstiti!
Cine se-au postitti i se-au ustenitti, veniti bucurandu-va
30
i priimiti argintulti ! Cati den ceasulti dental lucrat-ati, priimiti
astazi ce va se cade plata; cati dupa all treilea cease ati

venitti, multemindti 5i veselindu-va sa praznuiti; cati dupa
all aselea ceasti ati ajunsti, nemica sa va sfiiti; iara carei
ati pestitti pang la all noaole ceasti, apropiiati-va i nerriica

ru0nandu -va;i cati 0 pana la all unsprazeacelea ceasti ati
pestitil i ajunsetti, sa nu va teameti c,ace-ati pestitti, i dereptil
aceaia sa nu va mahniti ! Ca iubitoriu i cinstitoriu iaste
Dumnezeu, ca e dulce si milostivti, Gi priimea4te ceia de
www.dacoromanica.ro
35
118
apoi ca si ceia denthi, 0 rapausa ceia ce-au lucratii den alti
unsprazeacelea ceasti, ca si ceia den ceasula dental, si

5
rhpausa cela ce-au lucratti. Cela de apoi miluiaste-111, si cela

dentai indulceaste-la ; acestuia-i da, iara celalaltua daruiaste,
si intelepciunea lui saruta, si lucruh-i cinsteaste; gi cu dragoste-i priimeaste, ei cu vrearea-i lauda, ei ruga le priimeaste,
si cu dragu-i
iubeaste. Pentru aceaia va apropiiati toti 020
cateinsulii si va luminati! Si ceia denthi, i ceia den mijlocii,

10
ceia de apoi, toti impreuna platy sa priimiti, bogatii

measerii, unulti cu alaltu sa praznuiti, neinduratorii si leanesii zioa aceasta sa o cinstiti! Cine se-au postita si tine
nu se-au postith, veseliti-va astazi, ca masa plina iaste;

nimea sa iasa flhmhndti aLi lipsitu, ce tog sa Ira indulciti
15
acestii bogatie dulce. Ca Pantile noastre, pentru noi se junghe

Hristosti. Toti sg, impleti den nescazutulti si nedesertatula
izvora ce iaste Dumnezeu, ispasitoriulti nostru. Veseliti-va
si gustati, si sa stiti ca e dulce Dumnezeu. Ca Domnulti

Dumnezeu ivi-se noao, nimea sa nu se planga de meseratate, ca se arata impa'ratie depreuna; nimea sh, nu plAnga
20
de pacate, ca ertaciunea pacatelorti den mormantti au luminatti ;
i nimea sa nu se teama de moarte, ca ne-au
scumparatu mantuitoriulti nostru den moarte !

Dereptii aceaia, fratilora, sa ne dezlegamti toate vrajbele
unulti dela alalta, pizma ceaia reaoa, si sh, ertamti toti
25
pentru invierea. Si sa zicemti celora ce urasca pre noi ca

fratii nostri santeti, si acestea cu dragoste sa-i cuprindemti.
Ca Hristosa iaste pacea noastra, cela ce pamantula Cu ceriulti
impacat-au, s'au impreunatti toti intru o impreunare, si paretii
30
ceii cetati de vrajba spart-au cu trupulti sau. Pace dat-au

apostolilorti si ucenicilorti sai, pace lasat-au loru, si pre ei
si pre noi ai paceei si ai dragostei faptu-ne-au feciori. Zice
Hristosti Indrazniti, ca eu biruii lumea si pre tiitoriulii
lumiei, cela ce aducea pacatele in lume, diavolula. Ca ne-au
spasita pre noi Hristosti, Domnulil nostru, si den iadu ne-au
35
scosti, s'au izbavitti pre noi den silniciia diavolului, 0 den

robiia lui scumparatu-ne-au. Amarf-se iadulti, ca gusta
cinstitulti ei stantulti trupti alti Domnului, cumil Isaia pro2-3 .i rapauqii, cela ce-au lucrata e Vers de adnotator.
www.dacoromanica.ro
(127)
119
rocea*e: Amari-se iadulu, ca timpina tine josulti. Amari-se
amu, derep'ce se deerta. Amari-se amu, cace batjocuritti

fu. Amari-se amu, ea legatti fu; ea priimi trupti $1 Dumnezeu
afla; ca priimi ce vazu, i caza in ce nu till, inghiti pre cela
ce nu-la stiia, moartea. Inghiti-15, i cunoscli 61 pre trupti.
Inghiti viata, i calcatti fu de viata. Inghiti ca unula den

toti, i se deerta de toti. Si pre elti singurti rapi-lti ca un
leu, ce - u sfarama i- framse dintii sal Ca pentru pacate
moarte biruiia. Ce intru Hristosti pacatii nu afla, i se deerta de-aciia veninula mortiei. Ca pacate Hristosti nu feace,
10
nice se afla hitle ugu intru rostulti lui. Ca vreamea iaste

acmu cumu se cade a zice : Unde ti-e, moarte, taxi% Unde
ti-e, iadule, biruirea ? Invise Hristosti, iara to to supuse11
Invise Hristostl, i se bucurara ingerii. Invise Hristosti, si
cazura dracii. Invise Hristosti, $1 mortii slobozira-se. Invise is
Hristosti, i den putrejune slobozimu-ne. Invise Hristosti, i
den blastemti dezlegatu-ne-amu. Invise Hristosti, i not Inca
inviemu-ne. Invise Hristosti, i not cu nusulu invisemti. In-vise Hristosii den moarte, incepatoriu mortilorti fu. Ca a lui
e slava si tinearea, si cinstea i inchinaciunea, i framseatea 20
ceaia marea, acmu i pururea si in veacii veacilorti, amino.
invatatura, Luni, a dooa zi de Pacti.

(Cuvantul sfantulul, lu apostola Pavelii).
Cuvantul 13.
Ascultati, crestinilorti, cumu leanea noastra radica-o
25
sfantulti Si dumnezeesculti apostolti, unde graia4te i zice :

Fratilorti,veseliti-va in Domnulti in toata, vreamea, i iara zice,
veseliti-v6,! Si blandeatele voastre sa fie intelegute tuturorti

oamenilorti. ca Domnulti iaste aproape. Nu grijiti nemica,
(128)
ce in toate randurele sa rugati in ruga. Si sa fimu cu multemita, prinosulti vostru s se arate inaintea Domnului. Si
iara zice : De pururea sa va bucurati, $i neincetatti sa va
rugati, i de toate sa multemiti ! Intru aceaste trei lucrure,
fratilorti, (ce zice, de pururea sa ne bucuramti, iara, ruga24 CAORO,
F.
30
35
www.dacoromanica.ro
120
to
15
20
25
30
ciune a face neincetata, si, iara, de toate a multemi), spaseniei noastre fi-va. Ce iaste de pururile a se bucura Sa-s0
fie totti multi in dereptatea sa, de care dereptate iaste bucuriia si tariia si dereptarea si savarseniia.
Dereptatea amu graiaste : toate lucrurile cealea hunele
impreuna. Candii lucreaza sufletulti lucrure bune, si dereptatea savarsaste. Ca tine savarsaste dereptatea, sa stie ca
va cadea Intru nevoe si in gonire si in grije si in napasti.
Ce de acealea mai vartosa sa se bucure si sa se indulceasca,
si sa se veseleasca, pentru nadeajde spaseniei si pentru fericirea dereptatiei, ca dela Dumnezeu Inca va lua manga.iarea. Fericiti, amu, zice, gonitii pentru dereptatea, ca
a celora e imparatiia ceriului. Nu asa prostti zis-au apostolulti sa ne bucuramti noi, ce de Domnulti sa ne bucurama.
S'amil ft si goniti de nescare oameni necredinciosi, sa ne-ara
si spanzura, si sa ne-ara si sparge cu moarte grozava, s'amti
fi si ucisu, si sa ne-ara munci in toate chinurele cealea realele, pentru dumnezeiasca credinta, iara noi de acealea sa, nu
ne intristamti, ce mai vartosti sa ne bucuramti. Ca zice Luca,
la deaanie, cif, se intoarsera amu si apostolii bucurandu-se,
derep'ce le se tampla ocariti a fi pentru numele Domnului.
Iara unde zice neincetatii sa ne rugamti, sa nu -su
dea locu diavolului cineva spre sinew a insela, pre noi

si a sablazni cu pohtele trupului si a lucra pacatului,
ca sa caderna noi In ispi I to si in napaste pentru acealea
sau in scarba, sau in grije si In amaraciune. Ca si Hristosa
pentru aceaia graiaste : Prevegheati-va si va rugati sa nu
cadeti in napaste. Si apostolulti graiaste : Dumnezeu nu
iaste ispititoriu rau, si nu ispiteaste pre nimea, ce cinesa
ispiteaste sinesil, de a lui pohtire e trash si prilastita. Iara
candfl rugaciune facema, fratilorii, sa ne timti el preveghea,
si sa ne trezvimii. Preveghindu-ne si rugandu-ne, scapa-varnii
si vamti birui napastile.
Iara uncle zice de toate sa multemimri, tutindinea

35
aratata iaste curata ce e catra Dumnezeu dragoste. Ca candti

iubeaste oarecine ceva, atunce si multemeaste. Ca iubeaste
si multemeaste lu Dumnezeu sufletulti candu se slobozeaste
15 Tip. c-mitpx.
www.dacoromanica.ro
(129)
121
den moarte, i mai pre desupra fi-va de grija vietiei i de

voroava lumiei. Atunce amu veded-va curatii, i atunce va
multemi de toate, i de toate scdrbele a se bucura, de ce

i se vorti fi tamplatil lui, ca multh i mare folosil priimi-va
pentru acealea scarbe pi nap4ti !
Ca tine se chinuia0e pentru Dumnezeu i se muncea'te
Si cade in ispite, nu pentru grealele lui, cu bucurie mai vartosu
se va bucura, 0 nu va socoti de napatile i de scdrbele cealea
iutile, de mare bucurie, ce priimeate dela Dumnezeu veselie
sufleteascal i dumnezeiascii, i cu indraznirea cugetului ce-au
avutii. Ca zice i Ioannu : Sd inimile noastre nu vora intdrata
noi, indraznire aved-vdmil catra Dumnezeu, i varece varnii

ceare, priimi-vdmu dela elii, cace invdtaturile lui
Dereptii aceaia sa. ne de0,eptdmii, fratiloru, sa ne nevoimi1 intru rugd s,;i in rugaciune, i cu multemita toate prinoasele noastre sa fie catra Dumnezeu. SA, nu ne slabimtl
de sufletii, rogu-ma, fratilorti, nici sa ne lenimii, nici sa ne
(130) mahnimii, ce cu multa rabdare toate sa facemil, cu fried
si cu bung mandrie lucrandil lu Dumnezeu, ca credincio0i
16
15
i ca tocmitorii ceia bunii ai bunatatiei ceaia noao, ca s

ne bucuramti pururea, cum au zisii apostolulil. Si sa ne intarirmi Si sal ne imbarbdtdmil spre lucrula spaseniei, i a
ajuta sufletele noastre, praznuind0 acesth mare 0 luminatii
i imframsetatii praznicil, ce iaste adeverita zi, invierea lu
Hristosil, i sdrutandii unulti pre alaltu, i priimindu-ne, i
sa spargemil toate vrajbele ce santil intru noi Si pizmele
cealea realele i cugetele.
Dereptil aceaia sa ertamil toti pentru invierea Si sa zicemil celora ce urAscil noi ca fratii notri santeti, i aceia cu
dragoste sa-i cuprindemil. Ca Hristosti iaste pacea noastra,
cela ce parnantulii cu ceriulii au impdcatii i pace dat-au noao
i pace lasat-au noao. Pacea sa, zice, lasu voao, pi pacea
20
25
30
mea dau voao. 5i de aceasta cunoate-voril toti ca, ai miei

ucenici santeti, sa yeti aved dragoste unulu catra alalths.
Nu numai uceniciloru sai, apostoliloru, dragoste i pace dat-au
Dumnezeu, ce Si aceii dragoste i pace feciori ne-au facutii.
22 Tip. CHIA
fN
29 Tip. 34iat ice (cf. pg. 118/26)
eft ASS.
www.dacoromanica.ro
32-33 Tip. nbif
35
122
Aceasta pace si dragoste, fratilorti, ca o invatatura ceare

dela noi Dumnezeu. Pentru aceaia datori santemil cu pace a
lacul si cu glasuri sufletesti a praznui si si sufleteaste a imbla
5
lo
15
20
cu cuviinta, si cu dereptate, cu dragoste si cu impreunare

i cu blandeate si cu intelepriune smerita, cu lunga rabdare
si cu dulceata $i cu duhulti sfantil. Ca nu e in deserth sau
desertata tocmeala Domnului nostru, lu Isusti Hristosti, ce
insine noao aratat-au.
Pentru aceaia datori santemti, fratilorti, de toata lumea
sa ne ruganul si sa grijimil, ruga Si rugaciune sa aducemil
lu Dumnezeu. Ca aceasta ne Inv*, si spune dumnezeesculti
sfantil Pave hi apostohl, sa facemti ruga si ru 1 gaciune si
multemita dereptil toti oamenii si de imparati si de toti
carei santti mai mari, ca cu blandeate si far), voroava viata
sa viemti intru toata credinta, ceaia buna, si cu curatie. Asa
sa facemti si asa sa lacuimil, cinstitele prazniee dumnezeesti
praznuindti, si asa vamu fi priimiti lu Dumnezeu.
lard noi, cum amti putea praznui fiindti noi tinuti in
reale si in pacate? Cum ti Varna putea lucra lu Dumnezeu
cu matele tali pline, mancariei, betiei slujindti ? Cum amti
putea praznui cu iubirea dulcetiei si cu pohtele trupului

aprinsti fiindti ? Cum amti putea praznui in reale si in uriciuni si
25
in ravniri intaratati? Cum amii putea praznui
ceia cu iubirea argintului si Wanda camete si asuprindil

cu nedereptate Si a fundati in rapiciuni ? Cum amti putea
praznui, candti cestii slave desarte si trufei si preainaltimeei
slujindti ? Cum amti putea praznui, cand am5 fi tinuti in

toate pohtele si in reale, si canal vamil fi in toate spurcaciunile cealea necuvioasele intinati ?
30
35
Ca cumil nu iaste lesne cui e tinutti de un focti
cu
boala a se ra,posa, si celuia ce se chinuiaste intru o necatura

a innota bine, si cumti nu iaste lesne mortului a sufla, asa
e si cela ce se intunecaza cu realele lucrandii pacatelorti :
nu i-e lesne a se lumina si nu i-e lesne a praznui sufleteaste.
Amti nadeajde si nadajduescti, fratilorti, ca mai buna si
aproapea spasenie intru voi sa fie lucrata si preacumparata.
Nu iaste alth-ceva viata, noastra, carei ne chemamti pre numele
lu Hristosii, ca,ti in domnie si in deregatorie santeti den duhulti
sfantti, si cati intru beseareci slujitori, calugari si preuti, dia-
www.dacoromanica.ro
(131)
123
(132)
coni si cantatori, si de-aciia alalti toti, se*, she ca nu iaste alta

nici una, ce e gatirea si tocmeala praznicului. CA pra I znicuili
amu graiaste-se : la sfanta beseareca rugAciune sa facemti 56
ne trezvimu pe toate lucrurile si sa ne inderrinAmti spre canVIA dumnezeeste $i sa ne preveghemti in slujba lu Dumnezeu,
in bdeanii $i in curatie dereaptA, nu de nevoe sau cu leane,
ce cu voe bung si fare: de leane; $i indemnare neinselAtoare
(ce se zice, milostenie) a face, a da saracilorti brand, a incAlta
descultii, a imbrach golii; a sparge vrajbele dela inimi, a ne
impAch unulti cu alaltti de toate pizmele si a fi catrA toti cu
inemA bung si cu pace si cu curAtie si cu dragoste nelatar-
10
nica; si bucurosil a asculta cuvantulti lu Dumnezeu, sfanta

evanghelie, si alalte toate sfintele scripturi, carele-sti noao de
folosulti sufletului, sa le cetimti si sa le ascultamti. Nu in manearl asuprite, sau in belii, sau in jocure dracesti, sau in dvorbe
15
sezandti, sau in cearte, sau in sfade, sau in park sau in vanzari, in precupii, sau datoare a ceare, sau sa ne clevetimu, ce,
cumti iaste scrisil de Dumnezeu, in pace si in ascultarea cuvantului sau, si in rugh $i in rugaciune a face cu nevointa, dereptti
toti oamenii $i dereptil pacatele noastre, .51 barbatii, si muerile,
Si feciorii, si featele, I slugile, i slujnicele, toti denteaceale
20
vreri reale sa ne desertarml si intriaceastea bunele sa ne imbracamil, si sa ne implernti de toate cugetele cealea bunele
ce-sti cAtra Dumnezeu. Ca tine asculta cuvantulti lu Dumnezeu
si-lti face, si e cu rugaciune impreunatti, acealea, eale ne impreuneazA cu Dumnezeu si mai susti de ceriu inalta-ne.
(133)
Aceasta amu iaste adevA,r5 bung Si laudatA si a spdseniei viatA. Aceasta amu iaste fericita viata, si bine tocmitA
pre placearea lu Dumnezeu. Aceastea santti Pastile cealea
cinstitele si iubitele si I curatele. Aceastea santti In vecie 5i
25
30
netrecutele Pasti, de unde au fugitil boala $i suspinile. Aceastea
santti Pantile de bucurie $i de veselie si a veacilorit bunatate

sufleteascA. Aceastea sa,ntu Pantile, ce intru eale iaste fericitele bucate dumnezeesti, trupulti lu Hristosti, Si iaste plina
masa de dulceata veacilorti. Aceastea santti Pantile, ce intru
eale e glasti de praznuire si impreunare de veselie i cautarea
24 Tip. Koi-KANTsn%
25-26 Tip. LIM loptswk3x
36 Tip. Ant Wes (cfr. 17'0 124/2: Ann).
www.dacoromanica.ro
34 Tip. Aarnsii1313110H
35
194
luminiei ceaia de pururea. Aceastea sentti Pantile, ce intru

eale e bearea noao, ce de ea Hristosti zice : N'ama a bea
de acmu de rodulti viteei ace0iia, ce candu o voiu bea noao
cu voi, intru imparatiia parintelui mieu!
Insa, n'au zistl numai aceasta apostolilorti Hristosti, ce
de noi, de toti, graiate aa. 01. Hristosa iard graiaste : Nu
numai de acestea rogu-ma, ce de toti carei credti intru mine.
Pentru cuvintele aceastea, acestti praznicti sa praznuimti noi,
fratilorii, neincetatil rugandu-ne i multemindti lu Dumnezeu,
10
ca pururea sa ne bucurama imblandti dup6, invatAtura

sfanta a lu Hristosti, i se, ne indemnamii cu nevointh a se,'-
var0 aceastea, ca, s ajungemti la adeveritele i fericitele

15
Patti, unde iaste viata ceaia dulcea i imframsetata. Aceasta

amu Hristosti spaseniia i invierea noastra iaste. Si nu numai pre cestil veaca i pre ceasta lume gaiteate elti trebuinta bung, ca s'e, dea cu prilejti celorti ce lucreaza lui, ce
de. 0 in ceaia lume dulceata ceaia fagaduita, i 0 ale yeacilorti i ale ceriului Patti elti are a darui. Dereptti aceaia
20
0 noi sa, ne nevoimti s'a, ne spodobimti a ne cumineca cu

acealea, Pasti dela Hristosti Isusti, Domnulti nostru, ca a lui
e slava i tinearea, in veacii veacilorti, amino.
Dumineca Tomii.
Evanghelie de la loan, zaceala 65.
(Joan XX, 19) Era dupd aceaia intr'acea zi, intru

25
una den Scimbete, si usile incuiate unde era ucenicii adu-
nali, dereptu frica Iudeilora, vine Isusa, si stdta in rnij-
si grdi lore: Pace voao!" (20) ,Si aceasta zise,
loca,
ardtd lore mantle si coastele sale. Bucurard-se ucenicii

1
30
24
Tip.
no(vsos
22-23 Titlul slavon: Kviin-k gOMHH4. ga,
scris tarziu
rniea, A's.
De-asupra lui manila, scris i picioarele.

Evanghelia aceasta lipsefle in B.
24 Era dupa aceaia
intr'acea zi] T Fiindii seal* in zioa aceaia 24-25 intru una] CT intr'una
25 Seuubete] T Sambata
incuiate] T incuiate Hindu
26 Iudeiloril]
7' Jidovilorit
26-27 mijloca] T mijloca de ei.
28
Variante:
35
itT,.
De-asupra lui aceaia, scris fiinda de catra sears. De-asupra lui zi,
www.dacoromanica.ro
(134)
125
deaca vdzurd Domnuld. (21) Zise lord lard: Pace voao!

Cumu m'au tremesit pdrintele, $1 eu tremeld voi". (22) $i
aceasta zise, sufid, grdi lord: Priimifi duhuld sfcintd.
(23) Cui veil lases pdcatele, ldsate vord fi lord; cui le vefi
fined, finute vord fi". (24) lard Thoma, unuld den doisprdzeace, ce-ld chemd geamdnuld, nu era cu cacti ceindit
vine Isusd. (25) Grdird lui alalti ucenici: Vdzut-ama

Domnuld ". Eld zise lord: De nu voiu veded la metnile lui
ranele piroaelord psi sd bagd deagetuld mieu in rana piroaelord qi sd bagd mana mea in coastele lui, nu voiu
creade!" (26) $i dupd a opta zi, iard era in lduntru ucenicii lui, $1 Thoma cu nuOi. Vine Isusd, wile incuiate
fiindd, ast staid in mijlocd de ei, sgi zise: Pace voao!"
Dupd aceaia grdi Thomei: (27) Adu -ti deagetuld tau
bagd in
incoace $i vezi manile meale, $1 adu mina to
coastele meale; 0 nu flu necredinciosd, ce credinciosd!"
(28) .,Si rdspunse Thoma, ?i zise lui: Domnuld mieu $i
Dumnezeuld mien!" (2.9) Grdi lui Isusd: Ca ma vazugt,
Thomo, crezugt; fericati de ceaia ce n'au vdzutd, $'au
crezutd!" (30) Multe amu $1 alte seamne Idea Isusd
10
15
20
inaintea ucenicilord lui ce nu sdntd scrise in cartea aceasta.
(31) E aceastea scrise sdntd, sa creadefi cd Isusd iaste

&tin lu Dumnezeu, psi crezeindd, viatd aved-veli intru
numele lui!
25
5 De-asupra lut den, scris cei

1 De-asupra lui Zise, scris i le
19 s'au indreptat, de-asupra,
7 De-asupra lui Vazut-amu, scris pre
in ce au 25 K-FIfith fif,SAA*.
2 tremesti]
lord] AC lord Isusti
Variante: 1 AC lipsefle deaca
4 Cui] T Oare3 grill] 2' zise
AC trimesii
tremetti] AC trimetit
cui
lasate vorii fi lord] AC lasati lorti T lasate sa fie lora ; lard I
AC lipsefte le
5 tinute vord fi] AC tineti-le T tinute sa fie lord
lard Thoma] AC E Toma
6 geamanulii] A geamanit 9 piroaelorii]
11 di dupd
T piroanelora
10-11 voiu creade] AC voi awl). credinta
12 si Thoma] T si
a opta zi] T i lard, candil fu dupd opta zile
14 Adu-ti]
it Thoma
AC lipseqte de ei
13 AC lipsefte fiindii
AC Adu
18-19 vazusil, Thomo, crezusul AC vazn, creza T vazusi.t,
A
30
35
Thoma, to crezusti
19 fericati de ceaia oe] T fericitii carei 19-20 s'au
22 aceastea scrise
crezutii] ACT i credti
21 inaintea] AC naintea
santil] AC aceasta scris6, fu
23 crezandu] AC sti, creadeti.
www.dacoromanica.ro
40
126
Cuvantra de Invat5tur5 den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantul 14.
De aceasta purtatoare de lumina saptamana
pi
de cin-
(135)
stita zi a invierei i de biruirea spasitoriului, Domnului

5
10
15
nostru, praznuitu-se-au cu luminare, i cu glasuri de bucurie lauda comandatu-se-au. Si cantecele biruirei cantara-se,
i tuturora de pretutindinea toate ertara-se, i unulti cu alaltu se priimira i se cinstira, i toate zilele den saptamana,
una ca alalt5 toate se petrecura i se praznuira. Iara astazi,
Insa01 Invierea iara fnnoimu, Duminecei noao chernamti
prazniculti adausa avandl Tara Dumineca noao cheama-se,
cace ea in saptamana luminata i zioa Invierei Inceputulil
luat-au a se chema Dumineca, iara", Inteaceasta Dumineca
de asazi incepatura a pra,znuirei luat-au. Curnti
o besea-
reca Intai se zidea0e, iara dupa aceaia se osfInte4e, aka

pi
aceasta zi, ce se cheama a lu Dumnezeu, mainte au fostti
cumti Ii iaste, i dupa aceaia se innoi. Graia0e-se i aimin-
trea Dumineca noao, derep'ce ca'nteaceasta vorti sa se Irmoiasca trupurile mortilorti. Iaste amu Impreuna a opta cu cea
20
25
30
dentai: a opta den a slavitei a lu Hristosti inviere, Intaia

dupa chipulti ace0iia, ca 0 dupa alti *aptele numarti alit
veacului acestuia, alti optulti Impreuna ca Ii celti dentai,
ca o zi neimpartite,, chipulti veacului ce va sa fie. Ca acea
luminata Dumineca ce-au .trecutii, Hristosti den moarte invise, fncepatoriu neputredti mortilorq fu; inteaceasta Dumineca noao, praznuimti cace vorti sa fie toate firile i rapturile omeneti neputrede. Ceaia Dumineca luminata, int:Muhl
venitti alti lu Hristosti seamna, iara inteaceasta Dumineca
noao, alfi doilea venitti a lu Hristo4 aiavea-lti arata, fritaia
aratare a lu Hristosti catra. ucenici. Thoma ce-15 chema, geamanulti, nu fiindil acolo, nici crezU. Iara intru a doa aretare 1 Thoma fu acolo, i ale manilorti seamne deaca vaza,
necredinta spre credinta, o adause.
Fiindu seara, graiate bogoslovti Ioannti, in zioa
aceaia, inteuna den Sthnbata, usile incuiate fiindu unde era
ucenicii lui adunafi, dereptti Pica Jidovilorte', vine Isustisi static
in mijlocti de ei, ti grcii lora: Pace voao!.
(Evanghelle)
35
2 coo Ai
22 Tip.
89tcrSa..
www.dacoromanica.ro
(136)
127
(TAI011) intai amu, Mariia Magdalina spuse ucenicilorti ca
invise Domnulti (ca aiavea e, ca ea-lti yazil intai invisti

den moarte). $i vedearea lui spuse, i cuvantulti bucuriei
vesti. Destulti era aceasta ucenicilorti a se mangdia, ce cu
nevoe era lorti a nu creade, ca o muiare. Sau, sa $1 credea,
cu scarba la era cace nu se tampla ,s1 lorti vedearea lu
Hristosti. Pentru aceaia, inteaceaiati zi candu se arata $i
gral cu Mariia, intr'acea zi i aceloril sfinti apostoli arata-se
Domnulti.
Aceasta zi una den Sambata cheama-o evanghelistulti.

Sambata amu, toate zilele saptg,maniei cheama Jidovii, e
una den SambatA, zioa dental (ce se zice Dumineca) Sambata
o cheama. ArAta-se ucenicilorti Hristosil seard fiindti, cace
ca atepta ca sa se toti strangh, ca era rasipiti, pentru
frica Jidovilorti. De pripa si prea slavitu se arata, i usile
incuiate. $i fara de nadeajde in mijlocti de ucenici

stath, ca sa arate ca e Dumnezeu, ca toate cate vrea, cu
tArie face& $i cu puteare. lard unde vine prea slavitti i
de pripa, uile fiindti incuiate, arata ca Dumnezeu Taste cu
firea i toate poate cdte va vrea. $i descoperi coastele tru-
10
15
fiindti
20
pului, i seamnele piroaelorq arata. $i spuse tuturorti ca cum
au fostii rastignita in truce, beseareca trupului radica Hristosti
(cum au zisti ca poate sparge beseareca, i a treia zi o va I

1137)
zidi). Aceasta de trupulti sau graiia, i foarte cu adevarti i cu
blandeate ivirea sa arata ucenicilorti. $i cu glasulti sau
25
mangae inimile ucenicilorti sai i i spamantarea loru tocmi,

ca zise : Pace voao 1. Aceasta zice : nu va spamantareti, nici
va teameti, o ucenici, ce indrazniti. ca eu biruii lumea i

tietoriulti lumiei (ce se zice, vrajrnavlti), cela ce aducea
pkatele in lume, i moartea deertatu-se-au, $i viata yea-
30
cilorii datu-se-au voao !

Aceasta amu
mainte de rastignire graiia, lora : Pace
lasti voao, i de mine pace sa aveti !x Nu numai cu cuvantulti
paceei potoll Hristosti spamantarea si frica ce ayea apostolii,
ce
cu ardtarea ce arata lord seamnele cruciei. $i spuse
lorti den moarte inviere.

Ca 0 un voivoda ce se intoarce dela razboiu Si cu ra12 Tip. atiaw.
www.dacoromanica.ro
35
128
10
nele biruirea arata-50, 5i nu se ru5ineaza elu pentru acealea,

derep'ce ca lauda mai mare-i iaste 5i sterna mai vartosu i se
lumineazd, a5a si spasitoriulti nostru Hristosii, rane pentru
toti i pentru spdseniia tuturoril priimit-au, 5i nu-ti ascunde
elti chinula, ce-10 descoapere, ca sd-50 arate a sa barbatie
5i puteare Domnulti, i nespusa a lui ce e cdtra noi de5tingere
5i mild. lath in mijlocti standil, vazutti fu tuturorti ucenicilorti
Hristosii, pace danda lord 5i fara-voroava, toate pang in

sfar5itil sa rabde fard fried.
Pentru aceaia si noi, de \Tamil vrea, fratiloru, sa vie
51 catra noi Domnulti, ca i catra ucenici 5i 51 apostoli, cu
u5ile incuiate, iara noi sa ne nevoima a Inchide u5ile (ce se
zice, toate firile noastre). Gura amu cu tarie 5i cu bung taceare, derep'ce ca de toti cuvantulii cela de5ertulti ce graescti
15
20
oamenii, raspunsil au a da de ela la judetulti infricati1.1

lard ochii a-i tined, ca cu hitlenie $i cu ispita a nu cduta,
ce cu bung. smerenie 5i cu mandrie $i cu dulce govire. Cdce
ca tine cauta spre muiare cu pohtd, curvie face cu ea intru
inima lui. lard auzuld urechilorti a-la apdra de cuvintele
putrede, Si uritil sa ne fie a le asculta. i sa nu lasamii
auzuld nostru spre ascultarea limbiei ceaia mincinoasa Si
clevetitoarea spre frati, ce mai vartosil sa opriti lorii, ca

25
30
mai multi cu ei s nu ne adaugemti sa gre imu. Tara candii

auzimti noi pre altulti elevetindil 5i hulindti, si nu-ld dereptdmii nici-la aphrg,mil, atunce si noi inca ne invatamil
spre rau 5i spre hitlen5upi. Ca cela mincinosulil 5i clevetitoriula, ca o nemica lui Inaintea ochiloru paru-i minciunile
si clevetele 5i de ce se bucura, de ucideri 5i de rau. Manile,
iara5ti, curate 5i nespurcate a avea si tinse catra Dumnezeu
i spre lucrure dereapte i bune, sa nu fie grabitoare i ridpitoare pre a striinilorii; ce acoperite cu dereptate; i a5a
sa ne nevoimu. lard picioarele a le derepta spre calea de
pace 5i spre savar5irea dumnezee5tiei invatatura a lu Hristosti,
Lard nu darze si sprintene a alerga spre reale 5i spre var-
35
care de singe, ce sa fie sprintene a alerga la beseareca si

la cuvantulti propoveadaniei lu Hristosii. Si total trupulti
sA-10
intoarcemti den pohte 5i den ravnirile lumiei, cd atunce

16 Tip. KasTa.
www.dacoromanica.ro
(138)
129
nevazutil va veni i intru noi Domnula, Si ne va arata a sa

dumnezeie, i ne va implea de bucurie.
(Evanghelle)
aceasta zise,aratei lore manile ci coastele sale.
Bucurara-se ucenicii deaca vazura Domnula
(Taloh) Arata Hristosti ucenicilora sai manile
coastele
sale, Incredinta-i mai vartosti i le arala sa pipAiasca, ca sa
nu le se pare lore ca e vreo naluca, ce adevarti trupad

(139)
acesta fiinda i vazuta. ca acesta insu0 iaste adevarti cela

ce se-au rastignitti i se-au omorita si, cum au prorocita
1 invise, cuma mainte de rastignire graiia, ca dara

voiu cauta spre voi i se vora bucura inimile voastre !
Aceaste acmu aiavea se savara0e, ca bucurie feace uceniel5,
cilora i intAri pre ei spre credinta ceaia adeverita.

Dupe. aceaia, grije $i frica nemangaiata i ca un razboiu
avea catra Jidovi ucenicii si apostolii lu Hristosa. Si iara gral
lore : Pace voao ! Improtiva grijiei si razboiului mangaiare
deade lore. Cuma i celora mueri zise Domnulti: Bucurati-va
voi, race ca intru scarba era ruda muereascA, pentru inselaciunea strAmoa*Aei ceaia ce-au fosta oarecanda in rai.
Pentru aceaia iara de ruda muereasca, se tampla intai de
lub bucurie dela Hristosti, ca de acea scarba dentai sa se
slobozeasca. Aa i ucenicilorti pace deade-le, pentru grija
i razboiulti ce avea card sine 7i ce vrea sa aiba si
10
15
20
dupA
aceaia toti pentru propoveadaniia. Elu le deade 1 mai multa

blagoslovenie $i puteare, Hristosti, ca vrea sa-i pue i sa-i
intareasca in darurile bunatatilorti, cuma fu zisti sl spre
Avraama : Cu blagoslovenie blagoslovescu-te si multime in-
25
multescu-te. Si intriacelaVi naravti iara saruta pre ei cu

cuvantula, gral lore : Pace voao, ca sand are. pune o leage
feciorilora beseareciei, ce iaste a ne impaca noi unula catra
30
alalta catra Dumnezeu. CA ca un izvora iaste pacele st
dragostea, i iaste incepatura tuturora bunatatilora. Ca nemica

nu iaste alta mai buna, decatti pacele $i dragostele, i mai
susa si mai dulce. $i nu iaste alta mai de folosa i mai In(140)
framset,a,ta, ca dragostea ceaia nefatarnica i impreunarea

ceaia buna. Ca dragostea ceaia nefatarnica. i dumnezeiasca,
aceasta Dumnezeu cheama-se i iaste. $i ale lu
insa.0
I
27 Tip. 6miroucKSTE.
9
41297
www.dacoromanica.ro
35
130
10
Dumnezeu santti pacele i toata mintea, tine o are i 0

am5 luatti.
Mangdia-i Hristosti ucenicii, i indraznitori-i feace pre
ei, i le graiia : Cumu m'au tremisti mine parintele, si eu
tremitil pre voi. 5i acestti lucru alti mieu sa va priimeasca.,
o ucenicii. Derept5 aceaia indrazniti, ca cu voi fi-voiu impreuna Ora in vecie, zise Hristosti. $i nici de o vatamatura nu veti aved a va IMama, ce cum5 eu feci toate cAte-sti
oamenilorti spre spasenie, mai apoi eu ma muncii pentru
ei cumil vrui, i moartea iadului eu o spar0,aa '1 voao
va se cade spre propoveadanie tremi0 sa 4 i toata lumea sa incungiurati, Si tuturorti oamenilor5 aceasta dulceata
sa o propoveduiti i sa o dulce-vestiti, i Inca pang la moarte
de aceasta sa va imbarbatati i sa va nevoiti.
(Evanghelie)
15
20
S''i aceasta zise, sulk-1, ,si zise lora: Priimiti duhula
sfdnta. Oarecui veti ldsa plicatele, laisate sa fie lore; 'lard cui
le yeti Omit, Canute sa fie lora!
(Tale) Luminati fact' Domnulti ucenicii sal cu mare cinste
i cu puteare apostoleasca *i cu dumnezeiasca taina i cu
tocmeald, i mari preuti *i propoveduitori feace-i. Si -i sfinti
ei acii0, i deade lorti duhulti sfantti aiavea, dupa ce sufla.
Cu cuviinta faca ei spre luatulti sfantului duhri, i puteare

deade lorti, nu ca month sa invie, sau alte ceva sa faca, ce
25
pacatele sa lase. Iara dupa ce se sui Domnul5 in ceriu,

iara duhulti sfantil insu$5 detinse cu tariia i cu firea
cu toata, de deade 101'5. Dupa ce le deade Hristosti, arata
ca aceasta iaste a noastrei fire facatoriu. Ca graiate 1
Moysi : Feace Dumnezeu multi. Tarana luo den pamantti,
sufla spre fata lui cu duhuld vietiei. Iar5. pentru I

neascultarea, spre moartea cad' multi acela Adamii. 5i
i
30
dentr'acea cinste de demult5 luneca i c,azil, lard Hristosti

dupa aceaia iara-15 innoi cu moartea trupului sau, ca de$erta
moartea. 5i dupg suflare, iara la acea cinste dental scoase -hi
0.-15 puse, i candti grai Domnul5 aceastea.
35
(Evanghelle)
lard Thoma, unula den doisprdzeace, ce-la chema
geamanula, nu era cu nu. ii andel vine Isusa. Gra'ird lui alalti

ucenici: Vazut-ama Domnula. Ela zise lore: De nu voiu vedea
18 Tip. 010111114WI1H.
www.dacoromanica.ro
(141)
131
la manile lui ranele piroaneloru, si sa baga deagetula mieu in

rang piroanelora, si sa baga mana mea in coastele lui, nu voice
creade.
(Taloa) Domnulii $i despuetoriulil Hristosti vine; lard, Thoma
uceniculti nu se afld. Pace ucenicilorti dedease; iara acestti
ucenicti n'au fostti cu nu$ii. Ei amu scarba sufletului supusera
$i o lepadara, iara Thoma mai vartosii tinutti era de scarba

inimiei, ca alalti toti stran$i era, iara dentru ei Thoma nu
fu. Si era ramasti $i lasatti, dentru fugirea $i rasipirea ce-au
fostti atunce spre apostoli, pentru frica Iudeiloru, $i nu putuse
ajunge a se intoarce Thoma. Insa fu $1 aceasta un lucru
10
$i
o tocmeala a lu Dumnezeu, ca nu in de$ertti lasata fu Thoma,

ce pentru necredinta lui, mai bine $i mai cu credinta $i mai
cu tarie sa se arate taina invierei Domnului, lu Hristosti. Ca
de-ara fl fostil al Thoma cu nusii, nu i se-au vrutii parea,
15
nici ara fi cautatti sa pipaiasca; ca de n'ara fi pipaitti, n'ara

fi nici crezutti, $i deaca n'ara fi crezutti, n'ara fi propoveduitti,
nici ara fi invatatti oamenii a creade. Pentru aceaia necredinta Thomei, ara," tare noao spre credinta fost-au.
iara, canda fu dupa opta zile, iara era in-
20
untru ucenicii lui, si Si Thoma cu nusii. Vine lsusa , ucile

incuiate fiinda, si static in nzijloca de ei si zise: Pace voao.
Dupa aceaia grai Thomei: Adu-ti deagetula tau incoace si vezi
manile meale, si adu maw to si baga in coastele meale; si nu
Iii necredinciosa, ce credinciosa !
(Taloa) Tara straluci $i lumina uceniciloru prea slavitti
Domnulti. $i intra Dina' u$ile incuiate, $i In mijlocti stall ai
pace deade loru. De-aciia alalti ucenici toti-i rasa, ce ca un
pdrinte dulce $i iubitoriu de feciori, catra cela necredincio-
25
(Evanghelle) )15i
(142)
suit" Thoma mearse a-i spune lui ce vrea, den moarte a sa

sfanta inviere. Adevarti, mare iaste a Domnului iubirea de
oameni, cumti pentru un sufletti aratalti ale sale rane ce
30
avea, $i vine a spasi un ucenicii necredinciosti ! Vru sa arate
derep'ce ca, ca Dumnezeu, $tiia toata necredinta Thomei,

cate zise elti catra ucenici, deaca-i spusera. Hristosti toate
le $tiia, necumii sa fie auzitti elu nainte de cineva, ce inst.*
milostivulti intai arata ce vrea Thoma. Ca aciia$i-i zise :
5 Tip. AtAtce.
www.dacoromanica.ro
35
132
I
Adu-ti deagetult1 tau incoace i vezi manile meale, i adu
mana to de o baga In coastele meale.

Dupa aceaia amu, nu crezi, zise, o Thomo; veri sa
pipai, i cu o fire numai ce veri sa ti se 'spue credinta.
Aceasta-ti graesca, nu-mi iaste Inteascunsti. Ce to atinge cu
mana i pipai i ispiteate, i sa tii i sa Intelegi ca eu
santa Insumi Hristosil; i nu fii necredinciosti! Ce insa a
zice are cineva : curnti In neputredula trupti a lu Hristosti ale
10
putrejuniei seamne aratara-se (ce se zice, rane) ? Iara not

graimti ca. trupulti Domnului neputreda fnvise, adevara,
cumii I prorocise lora, i nu-i trebuiia lui mancare sau beare,
ce pentru nespusa a lui tocmeala, ca sa se Incredinteaze

fnvierea, manta, i bail i arata Thomei seamnele piroaelorti
.5i rana coastelorti. Si pipai i vaza.
15
(Evanghelie)
I Si raspunse Thoma ,si zise lui: Domnula mieu i
20
Dumnezeula mieu! Grai lui Isusa: Ca ma va zu,sa, Thoma,

to crezu.6; fericitii carei n'au vazutis, ,si creda!
(TAM) Auzi Thoma cuvantulti Domnului i cu pipairea
duhului sfanta Impreune, Implu-se de bucurie, i necredinta
o adause fntru credintA. Si parearea necredinteei elu o lepada,
i parasi mahnirea, i striga graindti : Domnulti mieu i
Dumnezeula mieu ! Tara ce zise Dumnezeula mieu, firea
dumnezeiasca arata. Unula acesta fiindti Domnii i Dumnezeu
marturisi Thoma ca iaste : Domnti cu vedearea, iara Dumnezeu
25
cu cugetarea. Ca se cadets Thomei i zicerea lu Davin sa.

Impla, unde zice : Cu manile meale Dumnezeu ispitiiu, i nu
ma frwlai. Insa zice : Fericiti carei n'au vazuta, i credo !
Credinta amu iaste chipulti nadejdiei i lucrurilorti cealea

nevazutelorti aratatoare. Acicea nu numai pre ucenici feri30
ceaza Hristosti, ce 1 pre toti oamenii ceia ce vorti creade dupa
aceaia. Derep'ce ca scristi iaste ea fericiti ochii ce vazura.

Domnulti. Tara acicea arata Hristosu ca acesta mai fericitti
iaste a creade celuia ce nu veade, decatti celuia ce-au vazutti.
(Evanghelie) Multe amu ,si alte seamne tacit lsusa inaintea
35
uceniciloru lui, ce nu santa scrise in cartea aceasta. E aceastea

scrise santa, sa creadeti ca Isusa iaste fiiulit lu Dumnezeu, ,si
crezanda, viata avea-veti intru numele lull
29 Tip. arnontigri
36 Tip. Aotnattl.
www.dacoromanica.ro
(143)
1.33
(Taloa) Dupa aceaia, acestti evanghelistA Ioannti bogoslovti
mai putine au zisti de catti alalti apostoli. Dereptil aceaia

graiaste ca unii den alalti apostoli toate le ziserh. Ce, cate
(144)
filth' de destulA spre credinta celora ce vorti vrea sa creazh,

atata scrise si elti. Ch cine n'ard creade cuvantti putintl, nice 5
mai multi n'ara priimi, nici ara creade. CA cine va creade
aceastea si le va priimi, nemica alta nu-i mai trebuiaste spre
credintA a ispiti. I CA acicea se arata a nu graiaste evanghelistulti de ceale seamne ce-au fostti mai nainte de truce,
ce de ce-au fostil dupa, inviere, dereptti aceaia Inaintea uce- to
nicilorti sai. Cate-au fostti mainte de rastignire, nu numai
Inaintea ucenicilorti arAtatu-se-au a. iaste Hristosu, ce Inaintea
a toate naroadelorti. Ce numai elA singurti aratatu-se-au ucenicilorti. In patruzeci de zile, seamnele-sil arata. De unsprazece
on aiavea arata -se lorti. Ce mainte amu arata -se Mariei la
15
mormantti si alhltorti mueri; de-aciia se arata lu PA,tru ; duph
aceaia lu Cleopti si Luchi pre tale, mergandti ei intru Emmausti, Intru frangerea painiei; dupa aceaia a unsprazeace,
fiindu ei cu usile incuiate si neffindti Thoma; si iara.sti aceloril
unsprazeace si Thoma fiindA cu nusii; de-aciia se-au aratatti
impreunh la a cinci sute de frati, singurti, cumti grAiaste

Pavelti ; de-aciia se arata lu Iacovil (si de aceasta raspunde
Pavelti); de-aciia celorA sapte la marea Tiveriadului; duph
aceaia celorti saptezeci; de-aciia la codrulti Eleonului, and
au fostti vazneseniia la Ispasti, candu se-au suitti in ceriu.
Derept5 aceaia, fratilorti, sa ne nevoimil cu veselie si
cu cantAri, sa praznuirnti noirea praznicului acestuia, si
aceasta vreame de primavara! Si sa ne aratamil toti invierei
lu Hristosil bucurandu-ne, si ca neste jiga,nii omorite de
iamb-, ce-sA leaphda mahnirea unde vhdri toate fapturile
Intregindu-se, si iarh invie, cumti vedemti si ph'mantului
rasarindu -i iarbh, si pomii influrindti, si toate jiganiile jucandti, marea facandu-se ling, si toata lumea premenindu-se
si spre bine adhogandu-se si Innoindu-se. Si iata, acealea sa
santA fara sufletA si Cara graiu, si asa se bucurh si se
si se lumineazh invierei lu Hristosti, cu catti

mai vartosti noi, oamenii, ce santemti in cuvantulti si
in chipulti lu Dumnezeu cinstiti, datori santemti a ne curati
cinesA sineasti, si a ne lumina si a ne indeletnici in veselie
veselescti
(145)
www.dacoromanica.ro
20
25
30
35
134
10
dumnezeiasch, si a ne indemna spre calea vietiei ceaia buna,

si sa ne innoimu i sa ne implema de myroseniia i dulceata
duhului stantti ! $i sa ne luminAmti, frati dragi, si sa ne
curatimti de toate scarnaviile i de pacate, i intruminte sa
ne venimti, i cu inteleptiia sa ne trezvimii, si sa fimii not in
locti de vechi. Ca pentru aceaia muri Si Hristosti si invise, ca
ei not pacatelorti sa nu murima, ce intru innoitura vietiei s
marindti si multemindii lu Hristosti, adeveritului
Dumnezeului nostru, cela ce-au toate tocmitti spre folosulti
sufleteloril si trupurilorti noastre, ca lui se cuvine toata slava ei
tineare, ei cinstea si inchinaciunea, in veacii de veacti, ambit").
Dumineca a treia, a mironositelor.

Evanghelie de la Marcu, zaceala 69.
15
(Marcu XV, 43). In vreamea aceaia mearse Iosifet (ce

e den Arimathei cu dulce brazil sfeatnica, ce st acela
era de a0epta impdratiia lu Durnnezeu), indrdzni, intrd

cdtrd Pilate', i cer0 trupula lu Isusa. (44) Pilatu se
mird de insd au murita, st chemd vdtahula, intrebd ela,
de de malt au murita. (45) Si deaca tiet den vdtahula,
20
deade trupulu lu Iosifet. (46) ,,Si cumpdrti pdnzd, psi puse

elit in morma nta, ce era tdiata in piatrd, psi privdli piatra
spre uot morrnd ntului. (47) E Maria Magdalina si
12-13 Titlul slavon: HiltArk, f. miipowScHikk.
N,
lnarginea dreapta, scris suta,ulti (glosand pe vatahulti)

25
lipsefte un rand, care este in AC i luo elu, invall-la cu panza, it
puse josti,
cu panza (sic!), in T1 si dezgvozdi ela 61-15
puse loan, invall-la cu panza, In 7'2 Fi-111 destinse elf" den truce, si invali ela cu panza. Aceastei lipsa e rornpletata in exemplarul de la Brapv
1i in eel cu dedicafie de la Academia Romany astfel:
lub pre'nsulti
si-la Infasurd cu panza.
Variante: 15 Arimathei] B Erimathei
sfeatnica] AC sveatnicii
19 AC lipsefte deaca
20 $i cumpara] T2 $i lub trupulu Iosiftl, cumpara
20-21 i puse ela] 7'2 Ca puse cinstitulti si luminatulti trupil ale
Domnului
21 mormantu] AC groapa T2 groapa I taiatti In] AC taiatti
den T2 taiata in piatra] BTI steana de piatra privall] ACT, rasturna B gribali
piatra] 7' piatra mare
22 spre usa] 7'2 desupra mormantului] C marmantului Ti mormantului, de-asupra lui.
B
30
35
18 La
R
20 Dupei panza
mina,
www.dacoromanica.ro
135
Mariia lu Iosie, cdutard unde-la puserd. (XVI, Trecii

Samba la, Maria Magda lina si Maria lu Iacova si Salomiia cumpdrard myra, ca sd meargd sd ungd Isusa.
(2)
foarte de demaneald, intru una de Sambete, vinerd la mormanta, luminanda soarele. (3) Si grdird
cdtrd eale01 : Cine va rdsturna noao piatra despre
u0z mormantului?" (4) $i cdutard, vdzurd cd rdstur(146) natd I era piatra; era amu vartosa mare. (5) $i intrard
in mormanta, vdzurd un tandra .ezanda de a dereapta,
imbrdcata in vepz,inte albe; f i se spamantard. (6) Ela
gnat lora: Nu vd spdmantareli; pre Isusa cdutafi, Nazareaninula, rdstignitula; sculatu-se-au, nu iaste cicea;
iatd-i locula unde puserd ela. (7) Ce vd duceti, spuneti
ucenicilora lui si lu Pdtru, cd va nzearge inaintea voastrd
in Galilei; acolo ela vedea-veti, cum au zise voao". (8) lard
10
15
eale esird, fugird dela mormanta ; luO-le eale un cutremura gi un teanzdta, si nemunuia nenzicd nu ziserd,
temea-se.
I Trecit indreptat in Si trecii 3 Isusti >indreptat in pre Isusii

8 De-asupra, scris (glosand pe era amu vartosii mare), in exemplarul de
la Brapv ca era foarte mare, in exemplarul cu dedicatie, de la Academia
Romcinei ca era mare foarte
10 De-asupra lui elii, scris iara
13 va
18 temea-se indreptat
duceti, spuneti, indreptat in v duceti de spuneti
20
in ca se temea
25
19 Kg He:
Variante: 1-2 in T se sare de la lu Iosie pdna /a si Maria din rdndul

urmator
1 Iosie] C Iosiia I cautara] AC va,zura 2-3 Salomiia] B Salomie
3 Isusti] 7' pre Isusti
4 una de] AC una den
5 mormantill
luminandti] AC lumina B rasarindu
C marmantii
6 Cine va
rasturna] AC Cine-au rasturnatil
10-11 Mit grad loril] 7' Si zise mue- 30
rilorit
11 spamantareti] 7' teamereti I pre Isusti] AC Isusti T stiu
11-12 cautati, Nazareaninuln] 7' Nazareaninulti cautati
ca Isusil
13 iata-i] 7' si iata uncle puserd eltil B uncle-ati
12 cicea] 7' acicea
pusil elu T uncle zacii Domnulti I Ce v duceti] 2' Si le zise : Pasati de
14 va mearge inaintea voastra] AC va asteapta 7' va asteapta pre voi 35
15 acolo elti vedea-veti] T si acolo vedea-l-veti voao] T lora 15-16 lard
AC lipseste T Si
16 esird] 7' esindti, eale
eale]
lua-le] 7' ca
17 un teamaltit] 7' o spaima I nemunuia nemica nu zisera]
le prinse
A lemunuia nemica nu zisera C nu zisera nemunuia nemica 7' nemunuia nemica nu spusera
18 temea-se] T ca, se temea.
40
I
www.dacoromanica.ro
136
invAlatura den ceasta sfant5 evanghelie.

Cavintul 15.
10
intru aceasta zi de astazi, ce iaste sfanta Dumineca, invatatura avelmti a ne inchina Domnului $i a invata invatatura sfantA a lui. Ca intru aceasta Dumineca a Domnului
nostru, lu Isusti Hristosii, dumnezeiasca munca pomenindti
Intru sine, chinului lui sa ne milcuima si sufleteaste sa ne
veselimti, ca unulti nascutil, fliulti lu Dumnezeu, de voe, spre
chine insusil vine si se deade pre sine, curatie si spalsenie
a toata lumea. Dereptti noi blastemulti fu, ca pre noi den

blastemti si den pacate sa ne slobozeascA, preadulcele
Dumnezeulti nostru, Hristosti. Spre lemnulti cruciei indlta-se
$i se tinse, Si se rastigni flindti Med pacate, insa lemnulti
15
de viata dat-au noao si iara raiulti au &schist], ce 1-au inchisti stramosu-nostru Adamti cu neascultarea si cu calcadeade sufletulti sau in manile nevazutului parinte,
rea.
ce mortii scula spre credinta celora
si mortal arata-se,
ce se iara
i invierei a tuturora. Ingrupd-se,
scula, ca un tare si putearnicti, si sparse cu moartea lui
de apoi
20
25
30
35
moartea. Intru iadti destinse, yi scoase sufletele si le slobozi

ei den cea amarita osanda .si de untunearecti si den cea
le I gatura nedezlegata a muncitoriului diavolului. In ceriu se
SUL i jai-A va veni cu slav6, sa judece viiloru si mortilorti,
si sa dea cuisti dupa lucrulti lui. Aceastea toate, pre o invdtatura a lu Dumnezeu, fu dereptti noi i vindecarea boalelorti
noastre: celti vechiu Adamil sit -16 scoata de uncle cazuse $i
spre cea dumnezeiasca viata de susti sa-Iii scoata U sa -lu
spaseasca,. Ca cu munca lu Hristosti innoitu-ne-amil toti, si
spaseniei vietiei spodobitu-ne-amti, si tainei dumnezeiascg
soti fume, i cu darula ceriului si duhului indulcitu-ne-amti.
Ce sa proslavimti si sa marimu ce e spre noi marea $i prea
multa milostea sa, si milosardia lui nespusa e i far5, sfarsitti.
(Evanghelle) In vreamea aceaia, zise evanghelistti Marcu,
mearse Iosifa (ce e den Arimathei cu duke obraza sfeatnica, ce
s7 acela era de astepta imparatiia lu Dumnezeu), indrazni, intra
catra Pilate, si cersa trupula lu lsusa. Pilatzt se miry de insa

au murita, si chemei vatahula, intreba eli2, de de multa au mu2 cAZgo
www.dacoromanica.ro
(147)
137
rite. $1 deaca ,stia den vettahula, deade trupuli2 lu

$i cu2npara peinzitsi dezgvozdi elasi-la puse jest),
losil O.
cu
panzasi puse ela in nzormeinta , ce era taiata in steana de

piatra,si privali piatr a mare spre usa mormantului, desupra lui.
(MO) Fericitul5 Iosifu, unulti era den sfeatulti Iudeilortl.
(148)
Si foarte era narocitil si bogatti. $i legiei slujiia; de-aciia Si

lu Hristosit ucenici fu. 5i crezd intru el5 cu toata voia neivitil,
pi cu cugetti curate. Dereptti aceaia i dupa moartea lu
Hristosti, In ceaia de apoi, slujba InvatAtoriului Idea mai
vartosti cu bun5, inteleptie si cu cucerire pi cu credinta curata. Vine catra Pilatu si se ruga lui de mortulti i parituill
de vrajmasi i osandittisi rastignit5. Ca de ucenici pi sotii
lui lasatti fu si uitatit In vreamea amu I de muncd, cace
era tinuti de fried si de teamatti si aceia era, lui ca o faei toti se rasipira. Numai singurti Iosifu (si mai den
meae
nainte inteascuns5 fusease ucenicti lu Hristos5), el5 fart)
teama se gib', pi cu Indraznire (cumti zice, c5a, dereptulti ca
un leu nadajduiaste-se imblandu, dereptil aceaia i cu indraznire laudurosilorti si minunatOorti indeazneaste).
Nu zise el5 intru sine, acestil barbatil bunil si cinstitti si
10
15
20
intelepth $i cu dulce brazil, Iosifu, ca santil bogatti sau prea-
maritti; de voiu ceare trupulti muncitului $i osanditului, lu

Hristos5 rastignitulti, ca voiu cadet) den slava bogatiei, sau
ma vorti lepada den cinste, sau voiu fi par.itti de Jidovi,

de voiu fi lepadatii den saborti, ce aceastea toate intru nemica le socoti si alalte toate le parasi, 'Inca i insusti trupulti
lui ca un striinu-15 socoti. Pentru dragostea $i pentru marturisitura, si pentru credinta lu Hristos5 ce avea Intru el5,
cersu trupulti lu Isustt Derep'ce ca dupd all treilea cease au
muritti (ea tiia, amu ca niminilea asa curand5 nu muriia
den rastigniti, c5,-i parea, lu Pilatu ca, va chinui in truce
ca i talharii), pentru aceaia chema vatahul5 si intreba pre
elti : insa" muritjau?. $i spuse Vatahulti c'au murit5. 5i
asculta Pilatu cu blandeate, de ce cerea Iosifu cu bun5, cinste,
si darui lui trupulti lu Hristosti. CA numai dulceata si bunatatea lu Dumnezeu ajuta lu Iosifti, de linblanzia pi muiia
naravulti cela iutele a lu PEW.
(Evanghelle)
$7 tub truputa
Iosifu, cumpeira pdnza, si -lip

p1 Ni-
deginse elu den crucesi invali ela cu pd=a, impreuna
www.dacoromanica.ro
25
30
35
138
acela Inca era ucenicti lu Hristosti, insa era i

acela inteascunsil ucenich, pentru frica Jidoviloru. Si acelu
trupti cinstitti i preacuratti alu Domnului i despuitoriulti,
cu mare cinste i cu buna inteleptie i cu frica ingru I para-15.
codimh, ca
10
15
20
$1
(149)
(T1100) Sveatnich naroadelorh era Iosifti, cumti fu zish. Ce
mai vartosh ce avea elu slujba impreuna, ca avea greulti

cetatiei. Ca tine are acesth lucru aa, elu se nevoiate i
cugeta cum va tocmi targulti i narodulti, iara lucrurele
cealea bunele i dulci le uita. 5i multi de multe on cadea
Intru naph0i, pentru ceva lucru rau ce facea in argil $i in
gloate. Iara pentru greimea aceii vine, iara Iosifu nemica
nu se vatama Oh den lucrurile cealea bunele cu sfeatulh
deregatoriei, nici greimea, nici tinearea a cetatiei. 5i nemica
nu-i strica lui, acelui mil mare, fericith $i cinstitti, acelh
lucru buntl: ingroparea lu Hristosti. Derepth aceaia sa auza
cade-se toti bogatii si deregatorii, cumti mai bine de toate
lucrurile imparateti sa se de.$arte $i sa le lase inapoi, iara
de lucrurile cealea bunele i de judecata ceaia dereapta Si
nefatarnica pang la moarte sa nu se lase, cumti feace Si
IOSifti.
Ca pose cinstitulit i luminatula trupa ctla Domnului in groapa ce era taiatei in piatra, 1i rasturna piatrd mare
desupra mormantului. E Mariia Magdalina SI Mariia lu lacova
fi Salomiia cumpa rar'd myra, ca sa mearga sa unga pre Isusa.
(moo Ca cu nevoe era i muerilorti a fi i a a0epta sa
vaza i sa tie unde vorti pune pre Hristosti, ca sa mearga
(Evanghelle)
25
30
35
sa spue ucenicilorti i sa aduca veaste buna i bucurie de

invierea lu Hristosti. Ca samanta muereasca au fosth mai
tare osandita in rai, pentru inelaciunea arpelui; pentru
aceaia se nevoiia aceastea mai naintea sa priimeasca dulceata i vedeare de inviere. Ca era i alte mueri den Galilei ce slujiia lui, ce mai barbatea0e i mai tare Mariia
Magdalina i muma Domnului, ce se zice Mariia lu
$i muma feciorilorti lu Zevedeu, ce era Sa lomiia.
Aceastea mai multa slujba feacera, i mare hraboriia a

lorti i rabdare arataralti in vreamea chinului, i la ingruparea lu Hristosti, canal toti ucenicii alalti, ceia dragii
2 Tip.
iHTPIHCICSFICk.
www.dacoromanica.ro
(150)
139
si stiutii, fugira. Jana aceaste mueri cu multa rabdare si cu

frica $i cu multa usardie astepta toate sa vaza de Hristosii.
E candti trectl Sambata si neaparate fura de leage (ca
Sambata nu da leagea, nici lash sa," lucreaze ceva, ce gatina
myrti) si vinera 16, mormanth, sa unga pre Isusil, Inca nu-lti
cugeta muerile in naltime si in mane pre Isusti Domnulti,
nici destoinicti dumnezeiei dumnezeiasca. Dereptti aceaia sazura langa mormantti si cumparase myrti $i astepta ca
cleaca va mai inceta si se va potoll nebuniia acelortt barbati
fora -de -leage jidovi, eale sa unga pre Hristosti. Si, dupa
cumil era naravulu Jidoviloru, vrea sa unga trupulti lui, ca
cu myroseala bung sa, fie si neputredit, ca myrulti are oareee
pazeaste $1-111
tarie $i usuca $i raveneala trupului suge-o
tine neputredti. Cu aceastea se nevoiia, muerile pentru Hristosit
Si foarte de demaneata, intr'una de Sambete (ce se zice,
10
15
in zioa dental de zilele saptamanei, ca Sambata toata sa,ptamana $i toate zilele chema-le Jidovii, iara una den Sambete,
intaia zi, aceasta se zice llumineca,), si se sculara muerile
mearsera la mormanth. $i cugeta intru sinew : cine va
rasturna noao piatra de pre usa mormantului $i cugetanclti

eale aceasta, insu u ingerulti rasturna piatra.
20
Si zise muerilori vAlu va teamereli; ;slim ca lama

Nazareaninulii cautati,rastignitulti ; sculatu-se-au, nu iaste acicea;
i iata locula unde theft Domnulii.
(Evanghelle)
(151)
(moo Mainte le amu izbavi de cea frica multa ce avea;

dupa aceaia le spuse veaste bung, de inviere. Ca nici ingerulti nu se rusina cace fu Hristosti rastignitti, ca nimea
de truce sa," nu se rusineaze, deregce ca aceasta iaste spaseniia oarnenilorti si capti tuturorti bunatatilorti. Zise acelti
ingerti : Sculatu-se-au, nu iaste acicea Domnulti. $i de veti
sa va incredintati, iata-i locula unde pusera olio. Dereptil
aceaia rasturna ingerulil piatra, ca sa arate lorti si sa le spuie.
25
(Evanphelle)
30
Si le zise: Pasali de spunefi ucenicilorii lui i lu
Patru, ca va ageapta pre voi in Galilei; ,si acolo vedea-l-veti,

cum au zise lora. Si efinda, eale fugira dela mor2neintic, ca
le prinse eale un cutremura si o spaimasi nemunuia nemica
nu spusera, ca se temea.
32 Tip. cnoirct.
www.dacoromanica.ro
35
140
(Talon) lata ca dentr'alalti ucenici desparti Domnula pre
Patru. Ca de vrea fi mersa muerile *i de vrea fi zisa a*a

prosta, ca ne-au zisa noao sa spunema apostolilora numai,
5
iara Patru au vruta fi zisil, ca eu m'amii lepadatii, *i cu

alalti nu santa eu ucenicii lui de-acmu, ca m'au lepadata *i
m'au urita mine Domnula! Dereptil aceaia adauge i Patru,
de-i zice pre nume, ca sa nu se blazneascd, nice sa se intristeaze Patru, ca nu se spodobise cuvantului dela Domnula.
Si acesta, derep'ce ca se lepadase, derepta aceaia nu se nu-
10
mara, elu cu ucenicii, sa fie zisa ca santa destoinicii. In

Ga lilei tremease Domnula ucenicii, ca den voroava *i den
multa frica Iudeilora sa scoata ei *i sa-i slobozeasca de
toata frica *i de toata spaima.
15
nune *i de vedearea ingerului alu infricateei inviere), pi nemunuia nemica nu spusera, ca se temea. $1 Jidovii se temed de
mueri. Unde era de acea vedeare infrico*ata tinute, mintea-*5
pierduse. $i derepta aceaia nemunuia nemica nu spusera, ca
E muerile era tinute de frica *i de spaima (ce se zice, de mi-
20
25
30
35
uitase eale oa rece ce auzise dela ingera.

Iara noi, frati, sa ascultdma aceasta, pi cu tarie *i cu
curata credinta sa socotimii. Intru launtrula cugetelora inimilord noastre sa punema, neuitata sa ne nevoima, ca pi
altora sa propoveduima invierea lu Hristosa. $i sa ne inchinama *i sa proslavima invierei lu Hristosii, Dumnezeula
nostru. Sa multemima ca, se-au muncitil derepta noi *i se-au
ingrupata *i inviere noao daruit-au. Sa multemima c'au purtata neputintele noastre *'au izbavitu noi de munca ceaia
amarita a diavolului *i de sfeatula lui *i de raimea lui. Sa
multemima c'au grijita *'au cautata pururea de a noastra
spasenie *i de ispravire. Sa ogodima lu Dumnezeu cu credinta curata ii cu lucrure bune, cu pocaanie *i cu ispovedire,
ca de multe on ainu i cu pocaanie singura priimea*te noi
Domnula, curna in multe scripturi aceasta au aratata. Sa ne
pocaima, ca ne va erta, ca scrie-se amu de carei se postesca
.i se pocaesca : Si vaza Dumnezeu ca se-au intorsii *i se
caescii, cine*a den realele sale, *i se delunga den calea sa ceaia
hitleana, *i se intoarce Domnula de ce rau vrea sa faca lora.
Derepta pacatele noastre dat-au pre noi Dumnezeu *i

de oameni iubitoriu *i derepta judecatoriu, de ne-au data
www.dacoromanica.ro
(152)
141
vrajmavlui nostru, nu spre piiardere, ce spre invatAtura el

spre ispravire, cumti grAiate i Eremia prorocti : IndrA,-
(153)
zniti, oamenii miei, pomeana Izraililorti, ca dati fi-veti phganilorti, nu spre piiardere derep'ce c'ati maniiatti pre Dumnezeu, i dati fusetti vramja0lorti, ca infaratatil amu pre cela
ce va amgri pre voi. Isaia iara grAiWe : Cine deade spre
rasipire Iacovti alu mieu Izrailu vrajma0lorti lui? CA Dumnezeu-1 deade, ca, lui gre0se, ca nu vrura in calea lui sa
amble, nici a asculta leagea lui. $i aduse spre ei manie ei urgiia
sa i se intAri spr'in0i razboiu. DereptA aceaia datori santemil
sA, titi ca dereptti pAcatele noastre dati fi-vArnti in manile
vrajma0lorti fara-leage i chinuiti fi-vamti d'ineii, i nemica
10
de ce se tamplA noao scarbe i nevoi, ca vinti MIA' dereptate spre noi, ce toate pre dereptti, cu judecata lu Dumnezeu.
$1 nedereptAtile noastre aducti noao toate realele, derep'ce
ca dela Dumnezeu toate cu dereptti santit Ca volnici sAntemti cu a noastra spasenie i piiarderei, cumu-se scrie. CA
Dumnezeu den inceputa factl omulu, i lass lui in mani
sfeatulti lui, ei inaintea oamenilorti vials, i moarte. CA den
inceputA amu, bunilorti bine sa le se fac,A, iara hitleanilorti
cu hitlenie pi cu rau. CA l Adamtl i Evva, stramo0i
notri, derep'ce calcarA zisa lu Dumnezeu, surpati furA den
moteniia raiului. $i tali ispitira i maniiara Dumnezeu, uriti
fura Si perira dereptti rarA-de-legile lorti cu a lu Dumnezeu
dereapta judecata, ca le va plat cuiVi dupe-, lucrulti sau. CA
graiate Domnulti, ca cumti yeti face, aa va fi l voao.
Plata voastrA, plati-se-va spre capetele voastre. $i noi amu,
de vamti gre0, fratilorti, dereptti acealea Sl munciti fi-varnti.
Bine iaste amu noao de n'amti gre,0 nemica i sa nu calcamti zisa lu Dumnezeu, ce cu credinta dereaptA cu vials,
curate: sA, ogodimu lui. Derep'ce amu ca aceasta nu iaste,
incaile amu cu pocaanie i cu ispoveadanie sA, ispravimu curandti pAcatele noastre, caindu -ne in toate ceasurele, 0 den
calea noastra ceaia reaoa sa ne delungAmti, sa scaparnti

catra iubitoriulti de oameni Dumnezeu i milostiei lui. $i sa
suspinamti den adanculti inimiei cAtra cela ce poate spasi pre
noi, DomnulA Isusti Hristosii. $1 sa ne rugamti pururea, cu
9 Tip.
HINH It'd:SAT&
www.dacoromanica.ro
15
20
25
30
35
142
lacrame I fierbinti, ca sa, iarte ale noastre gre$ale, $i de chinull vrejma$ului $i de sfeatu-i sa ne izbAveascal $i sa slobozeasc.1 noi. Ca acesta amu iaste slobozitoriu mantuitoriu
sufletelorti noastre, $i vorovea$te de noi lu Dumnezeu ai ta5
thlui, cell ce-au dhruitti noao in viata aceasta dulceata $i

folosti, iara in veacii ceia ce vora sa fie, imparatiia sa ceaia
nesfar$ita si fericata. Ce sa ne tamplamil sa ne spodobimii
toti in Hristosti Dumnezeulil nostru, ca, lui e slava $i tinearea
in veacii de veacii, amino.
Dumineca a patra dupa Pati, a slabAnogului.
10
Evanghelle de la loan, zaceala 14.
(Joan V, 1.). In vreamea aceaia, duse-se Isusa in lerusalima. (2) Iaste intru Erusalima la Lacula-oiei, ce se
15
20
cheamd ovreia#e Vithezda, cinci pridvoare avanda. (3) Intr'acealea zdcea multi bolnavi: orbi, ologi, uscati; a0epla
cldtitula apeei. (4) Ingerulu amu all Domnului deOingea
intru vreamea la lacu, pi cldtiia-se apa. $i tine deOingea
dupd cldtilula apeei, sdndtwiia-se de toate boalele ce era
tinutu. (5) Era un Ina acolo, treizeci i optu de ani

avea intru boala sa. (6) Acesta vdza-la Istzsa zdcanda
Fi intelease cd amu multd vreame are, grdi lui: Vreare-ai
I Tip. 2Impsouo
nia Ai.
10-11 Tit lul slavon: eraknk q o pacAlsneritmh. Ernlf, kV.
16 intre apeei si ingeruld, scris de-asupra ca
mea, indreptat, la margine, in totuld anal
17 intru vrea-
Din clatiia-se s'a qters
-se I intre detingee, ,si dupa, scris de-asupra intai

18 Scris elu se intre
apeei fi sanatoE,nik-se, at ceirui -se s'a ters De toate boalele indreptat,
la marginea stangel, in macara de ce boala
19 treizeci indreptat in de
21 Tip. Eirlimra
ca amu multa vreame(a) are indreptat, in
treizeci
josul paginei, in at multi ani (msno,h1 lin;1) avea Intru acea neputinta.
Varlante: in ACT lipsefte versetul 12 intreg.
13 Laculti] AC Fan30
14 cheamel AC graiia pridvoare] ABCT pridvoara I avandiil
Lana
15 C lipseqte zacea
AC are
16 clatitulii] AC radicatulii
17 intru]
B inru (grepla de tipar) vreamea la lacii, i clatiia-se] AC fantana
25
18 clatitulti] AC turbui turbura

de:}tingeal AC bags intai
reala
18-19 sanato0a-se de toate boalele ce era tinutu] AC siinatosil
I
35
era, alalti de boala era tinuti
20 AC lipsqte sa
21 amu multa vreame] AC multi ani Inca
www.dacoromanica.ro
vazit-lii] ABC vazit

vreare-ai] T vreare-i
j
(154)
143
sd fit sdneitosd?' (7) Raspunse lui bolnavula: Doamne,

oma n'ama, duma, ccindu se turburd apa, sd ma bage in
laca; e ceinda merga eu, altula mainte de mine au de0insa". (8) GNU lui Isusa: Scoald, is -ti patula tdu .i
imbld! (9) fi aciia sdndtosa fu omula, et 110 patula
lui si imblet. Era Sel mbdtd intr'acea zi. (10) Grdird Jidovii vindecatului: Scimbdtd iaste, ?i nu ti se cade sd
iai patula tdu". (11) Rdspunse lora: fine m'au fdcuta

sdndtosa, acela mi-au zisa: is -ti patula tdu si imbld".
(155)
(12) intrebard amu ela: ,,Cine iaste acela oma, ce zise

fie: is -ti patula tdu si imbld?" (13) Vindecatula nu 0iia
tine iaste; Isusa amu, ascunse-se de ndroda, ce era la
loci". (14) Dupd aceaia afid ela Isusa in besearecd, psi
zise lui: Jatd, seindtosa fused; de acmu sit nu mai gremti, sd nu fie fie mai rdu". (15) Duse-se omula si spuse
ludeilora, cd Isusa iaste de 1-au fdcuta ela sdndtosa.
10
15
invatatura den ceasta sfant5 Evanghelie.

Multi" Si mare rail aduce pacatulii, $i sufletulii piiarde-lii
foarte ! Si candu se inmultescii de multe on pacatele, si de
20
trup5 Inca se apropie raulti pacatelorti,
sufletului Inca i
se multescii realele. Ca Cara minte Si fara fire multi lacuimil,
candii avamu in trupti vreo nevoe, noi in toate chipurele

cugetamil a intari elu. Si de ce se intristeaza de vreo neSi
putinta, noi nevoimii curnii v5,mii face sa-111 slobozimu, sa-i da2 turbura indreptat in va turbura
Infra
25
3-4 au destinsa indreptat in
5 si lub indreptat in si-58 lub
7 sit indreptat in sa-tii

15 mai
indreptat, la marginea dreapta, in ceva mai
16 de 1-au indreptat, la
marginea dreapta, in cela ce

17 KO Ht.
Variante: 2 AC lipsefte cuma
2-3 bage In laca] AC arunce in
3-4 destinsa] ACT bagata
fantanii.
4 Grail T Si grill 7 T2 lipsefle Sambata iaste, si
7-8 sa iai] T2 a-ti lila
8 tau] AC lipseite
T2 tau Sarnbata j Raspunse] 7' Eli' raspunse I m'au facuta] 7'ma feace
9 acela mi-au zise] T elu-mi zise I B lipsefte tau
11 Vindecatula nu
gtiia] T lath bolnavulft nu-sa stia elu, tine -la vindecase
12 Isusti]
T2 ca Isusa
12-13 de naroda, ce era la local AC narodula era la
loci"
13 Isusa] 7' Hristosa pre acela omit
si] 7'
14 fusesij
7' esti
15 tie mai rau] AC ca vai de tine.
f
www.dacoromanica.ro
30
35
144
ruimti sanatate. Dereptil aceaia de a noastra spasenie in

multe chipuri cugeta Dumnezeu, i lasa tiupulti a cadea,
in neputinte si in boale, Inca si in rane a se jivini tocmea5
ste-15, ca de ce se sablazneaste sau gresaste sufletuln, e pentru

sa se
ranele trupului ui boalele, sufletuln sa se spaseasca
slobozeasca. Ca cu catu multi den nafard boleaste e in

neputinte, atata elti den launtru se innoiaste si se vindeca de
pacate. Ca zice Pave 15 apostolti, la Corinthti, ca da, Dumne10
15
zeu omuln cela rauln in manile Satanei, ca sa-i betejasca

trupulti, ca sa-sti spb,seasca sufletulti. Si mai la amarita
betejala $i muncA duce-I5, ca mai tare sa, roage Dumnezeu
sa se spaseasca. Ca si vracii ceaia bunii Inca vindeca de
toate boalele, ce cu nevoe le vindeca; cu dureare si cu nevoe,
Inca si cu taiare vindeca,"-le. Ca amu asa iaste, adeverite le.
santti graiurele. Dereptti aceaia trebuiaste a sti si a se arata
0 de cuvintele evangheliei astazi, de lucrulti vraciului celuia
marelui, lu Hristosti. Ca asa graiaste evanghelistulti Ioannti
bogoslovti :
(Evanghelle)
20
25
30
In vreamea aceaia, duce -se
lsusa in lerusalinza.
Taste intru lerusalima la Lacula-oiei, ce se cheama ovreiaste

Vithezda, cinci pridvoara avanda. intr'acealea zacea multi bolnavi: orbi, ologi, uscali; a,stepta clatitula apeei. ingerulu amu
ala Domnului destingea intru vreamea la lace, si clatiia-se apa.
tine destingea dupa clatitula apeei, sanatosiia-se de toate
boalele ce era finuta.
(TAW) Trei praznice praznuiia Iudeii. intaiu, prazniculii
Pastilorn, in luna lu Marti, de pomenirea esitului den Eghypetn si de slobozirea Joni $i dereptti treacerea Mariei-neagre.
lath alit doilea praznicu, cincizeci de zile den Pa.ti, in luna
lu Priern, de pomeniia, candu le se deade leagea, derep'ce
ca se izbavira din cea munca den pustie si in tara ceaia

fagaduita vine* ti atunce gustara de toate rodurele intai.
Tara all treilea praznicti, de facerea scyniei praznuiia, in
luna lu Rapciuni, tt scynii facura-sti (ce se zice, colibi) pren
35
satele lorusu imblandii. Si atunce facura tocitori de aduna

rodurile, de le implea, si de aceastea se bucura si se veseliia
ti pomeniia de viata den pustie, derep'ce amu ca patruzeci
de ani facuse acolo, pren colibi lacuindti. Si in multe chipure tocmiia-se ei lu Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
(156)
145
Tara In prazniculti Rusaliiloru, duse-se Isusa in Ierusalima. Duse-se amu, ca sa, nu se arate ca se protiveaste legiei (ca acesta iaste datatoriu de leage), ca mai multi de ei
cu seamnele si cu invatatura sa aduca.
Intru praznicti amu avea ei naravti de sa se adune toti
ceia ce lacuiia pren cetati si pren sate, si den toate partile $i
ceia ce lucra cu manile, ca inteaceastea zile toti era opriti sa
nu lucreaze cu manile. Tara Laculti-oiei se cheama, derep'ce
Ca acolea strangea oile cealea ce vrea sa fie de jartva, si In
launtru In lacu le spala. Si ingerula veniia, la acea apa,

Ca era aleasa, Ca ciude facet, intru ea, ea a lu Dumnezeu
mandrie tale faca Iudeilorti de departe sa-i aduch spre credinta lu Hristosa. Deade amu lora apa sa se curateaze de
spurcaciuni, deade lacula acesta chipa dereptti luarea botejunei. Derepta aceaia, ingerula lu Dumnezeu In toti anii
baga inteaceasta tarie de. vindedestingea i clatina apa
care. Ca nu era den firea apei, Ins 54a dentru east" sa faca
I
(157)
'to
15
vindecare (Ca de-ara fi facutil apa dentru east", pururea ara

fi facuta vindecare), ce WW1 pre tocmeala ingerului era.
Asa amu Si intru not sfanta apa a botejunei. Ca apa

iaste proasta, ce priimeaste sfintie i daruire den sfantula
dun, $i cu rugaciunea preuteasca ale sufletului boale toate
le slobozeaste. $i atunce amu, cu neputinta betejiia multi
den vindecarea boalei, e acmu, deaca ne botezamu, nici o
20
valtamatura avea-vamii. Nici amu numai cate unula vindecane-vama, iara alalti fare', de vindecare sa ramae, ce sa se-ara
strange toata lumea, Inca nu va scadea dulceata lu Dumnezeu,
ca de destulti iaste si nescazuta va 11 si varsa-se-va de destula : pururea e curatoare, i nici dinioara nu scade.
(Evangholle) Era un oma acolo, treizeci ,si optii de ani avea
25
30
infelease ca amu
multa vreame are, grai lui: Vreare-i sec fii sand tosid Rdspunse lui bolnavuld: Doamne, omit remit, cumei, ceindu se turintru boala sa. Acesta
za -la Isusa zlicdndit
bura apa, sa ma page in laci ; e Cada mergii eu, altula mainte

de mine au beigatii.
35
Multa amu si mare rabdare arata-se de acesta bolnava. Ca avea treizeci si optti de ani de canda zacea in boala,
si in toti anii astepta sa se vindece de boala; ce nu se putea,
(TAloa)
de alalti silnici. Insa nu se delunga Ott de acolea, nici se

41297
10
www.dacoromanica.ro
1.46
mahniia. Dereptil aceaia pi Domnulti intreba pre eltl, ca vru sa

arate noao rabdarea a celui ornti I (nu cace ca nu stiia, vrea (158)
5
sa intreabe elu, ca toate stiia, ca Dumnezeu ce e, tiutoriu

de toate). lard acelti bolnavii rdspunse cu multa blanzie i
cu smerenie: Adevarti, Doamne, vreare-ash amu sa ma
vindecti, ce n'amA omti, sa ma poata duce in apa. Nu hull
ela, nece eertd pre Hristosti eAce intrebd pre elti, nici blastema
pre zioa ceaia ce-au nascutti, cumti facti multi 1 in boale

marunte, ce smeritA pi cu dulce raspundea, i Inca nu ptiiu
10 .tine e acela ce intreba pre eltl, ca intelease numai, ca va sa
ajute lui Hristosti i sh-lti duca, in lactl. Hristosti nu zise lui
uvrea-veri sa vindecti tine?, ca sa nu se arate laudandu-se
si marindu-se.
(Evanghelley
15
20
25
Si grai lui Isusa : Scoala,ia-ti patulu tau ,ci imbla!
Si aciia sanatosa fu multi; si lab patula lui si imbla.

(r &ica) 0, zisa lui cu mare tdrie! Adevarti amu, glasti
cu tarie, glasulti lu Dumnezeu! Pre cuvantulti sfantului, lu
Davin, ea dadeca, deade glasului sau glast1 cu tarie. Adeca,
acmu zise Hristosil bolnavului: Scoala!, p1 aciia lucrath fu
zicerei, impreund amu priimindu.tariia cuvantului. Si aciia
se scula si imbla bolnavulti. CA graiaste i noao Hristosii,
slabitilorti de suflete, fratilorti : Sculati-va pi imblati ! Ce se
zice, ca nu va iaste voao cu destulti numai a va scula den

eadeare, ce alergandA de pripd spre bunatAti, sfarsindti curarea bundtatilorti.
Era &imbed& inteacea zi. Graira Jidovii vindecatului : Sambata iaste, ci nu ti se cade sa iai patula tau)),
olio) CA vrea Hristosti sa o incredinteaze aceasta ciuda,
(Evaaphelle)
30
35(-
zice bolnavului sa-u is patulti, i aciia se inchegard nor

durile lui i se intarira, i-01 purta patulti lui si imbla.
Zise pi acmu Hristosti, de graia0e: Ome, ca eri erai
aruncatil in path, zaceai bolnavti i n'aveai omu, ca candu se
va clati apa, i sa ma arunce in lact1) astazi athat-ai omti;
acesta e
Dumnezeu. Sculatu-te-ai den path, insa, mai
vartosti, to ai luatil patula i ai I aratatil darulu cela bunulti
ce-ti darui Dumnezeu. SA nu to iara in path rastorni, cu
gresale reale rdposandu-ti trupulti si slabindu-te cu dulceata
lumiei, ce, cu Cata puteare ai, pasd,
sartil aduci aminte
de invatatura, ea iata,, sanittosti etii De ,acmu sa nu mai
www.dacoromanica.ro
(159)
147
gree;;ti, ca sa nu-ti fie tie mai amara. Iara elu cu rAu se

arAta dupA acestti lucru bunti ce-i dArui Dumnezeu, cu vindecare. CA in Sambata Mai Hristosti vindecarea, ca sa se inveate toti oamenii, ca nici dinioard sa nu sarbeaze, nici sA
se conteneasca a nu face bine pi a dArui. lard Jidovii grairA
bolnavului:
(Evanghelle) Nu ti se cade a -ti Ida patula tau Stimbata. Eire
raspunse lone: Gine. ma Mace sanatosa, elu-mi zise: is -ti patula

tau si Whin. (lard bolnavulti nu-0 tiia, elu, tine -hi vinde-
case tine iaste, CA Isusti amu ascunse-se de narodti ce era.
to
la locti).
micro Tara, bolnavulti cu multi indraznire propoveduiia

pre fachtoriulit de bine pi grAiia : Cine ma feace sainAtosti,
elu-mi zise: is -ti patulti ;;i imblA. IarA Jidovii nu vrura
nici sa-fit intreabe cine iaste cela ce to caul sAnAtosii ?,
eh', de pizmA ce era ei amariti, nu vrura nici sa caute spre
acelti lucru bunti. Si cu nedereptu se protiviia ei, eA le parea
lorti ca sparge leagea i mica Sambata. Ca imbla ei 0 in sus
pi in josti sa -Id poata earl pi sa osandeascA pre Hristosti.
Tara Isusti ascunse-se intru o parte de narodii, ca sa nu fie
insu0.1 marturie ciudeseei ce feace i ca sa nu -1u laude in
115,00 pre elri oamenii pi sa-i multemeasca. Ce pre celii omit
ce vindecA, pre acela lAsa lucrulu, ca pre el ti sa intreabe
Jidovii, i elu insuVi sa marturiseascA adevarulti, ca de ce
vorti ocari pi vorti bAtjoeuri Jidovii, ,I mai auzita ;;i mai
aratata sa fie acea minune ce feace Hristosti.
(Evanghelle) Dupa aceaia alta Hristosii pre acela oma in beseareca ,si-i zise lui: lata, sanatosa efli; de acmu sa nu mai
15
20
25
gree,sti!.
(160)
Dereptti aceaia sa cunoatemg, fratilorti, Ca, intai

den gretlale i den pAcate vine omului pi nate boala i neputinta. CA toate neputintele den placate le aflA multi pi-lti
nemerescti. CA unora le vine neputinta den satiu 0 den lenie,
altora pentru curviia, altora pentru talhariia si pentru furbagulti, altora cAce miirturisesca strambti sau jurA strambti
(ca toate nApat4ile i realele
neputintele, pentru aceastea
(Talon)
30
+.
vino), altora pentru pAcatulti ce-au facutti de demultti i

3 Tip. CACATA
32 Tip. (la sfarfitul rdndului)
www.dacoromanica.ro
WAISA.
35
148
nu vor5 sa se pocaiasca. Altii aciias5 fac5 pdcatulti, aciiasi-i
ajunge si osanda, cu boald sau cu paguba sau cu moarte

grozavd. Pre altii ispiteaste Dumnezeu pentru credinta, sa
5
vazd cumu-i vor5 multemi si cumu-lti vorti ruga, cum5 si pre

Iovti, bogatulti, candu-15 deade Dumnezeu in liana vrajma-
sului, de-i pierda toata avutiia lui si toate dobitoacele lui,
10
Inca' s,1 feciori-i omori, dupA aceaia sl trupulu-i deade spre

impla de viermi, si Iovti nemica nu imputd lu
rane
Dumnezeu, ce mai vartosti multemiia, si nu-sti pre niminea
prepuned elu, numai pre pacatele lui. Derept5 aceaia si noi,
fratilorti, datori santemti de toate a multemi lu Dumnezeu,
cumil si Iovu, si pre nimea sa nu ne prepunemti, numai

pre pacatele noastre. CA acea rabdare spre pocaanie ne
15
20
25
30
35
aduce si ne izbaveaste si de munca veacului.

IarA cine se hraneaste cu bucate reale si nedereapte,
acela pelinu amarti amistuiaste, amarti folosti foloseaste. $i
cine e intr'aceastea naravuri reale si nedereapte, de va caded
elu in boala si in betejala rea, cu folosu-i iaste. CA unora le
sandtosazd trupulu, iard altii spre pocaanie se intorcti si se pocaeSCil. $i aceasta vinctecare si farA voia vartutei, den mila lu
Dumnezeu, cu minune ascunsd e. $i cine va rabda cu cinste
si va boll cu multemitd catra Dumnezeu, acela sufletulu-s5

pocAiaste si de munca de vecie izbAveaste-se. $i aceasta
stie-se, ca adevaratti iaste ce e de matca focului nestinsti cuvant5 si de munca ce va sa fie, ca acea munca, de pururea
iaste nesfarsitd. lard ceia ce grdescti si se laudd, de zicti ca
ce amti faptti noi curvie Intru o zi si n'amti pdzitti leagea,
dard cumil Med moarte sa flmil munciti ?, aceaia insisi se
in$ald, $1 obliciti fl -vord. CA sl acest5 bolnavti de acmu, n'au
fost5 el5 gresitil inteatatea ani in cati fu muncitti cu boala,
ca toata viata acest5 omu, cu acea boald indelungatA a lui,
elu o petrecu. CA nu vorti fi fdra de vreame judecate pacatele de Dumnezeu, ce insd dupe firea pdcatelorti si dupd voia
lucratorilor5 nederepti fl -va si chinu15.
Dereptil aceaia sa stim5 si aceasta, 6." de vAmti priimi
noi o boald rea si un chinti de ceale pAcate ce-amti avut5
intai, dupd aceaia iara de vArnti caded intru acealea pacate,
6 Tip. *As.
www.dacoromanica.ro
(161)
149
atunce mai amarii iarati vainti fi munciti i mai amarti

chinti vAmti priimi. CA cine nu se derepteazA den board, nici
(162)
se pocaia0e, nici se inteleptea0e in leagea 0 invAtAtura lu

Dumnezeu i in cearta lui, mai iute i mai mare amarii i
chinu-i vine lui, ca unui nesocotitoriu taxa de minte. IarA
sa vAmti vedea 0 destui oameni raj imbogatindu-se 0 veselindu-se i sAnato0 fiindti i mArindu-se cu marie, i marindu-i 0 altii, i largindu-se i de nici o boala sau de altticeva chinuinda sau bolindit In ceastA lume, datori santemti
sa, tirriti de aceasta, cA cine nu holeate, nici priimea0e
china de boala aicea, sau de altti-ceva rail' sau napaste sau
munca, aceluia se gatea0e mai mare munca. $i munca ceaia
iutea i ceaia amara ce iaste in vecie, aceluia omti crutA-se,
i va sA o priimeascal I in ceaia lume.
Dereptu aceaia 0 dumnezeesculti Pave lti graia0e, CA
10
15
candu ne dosAdea*te Dumnezeu, invatamu-ne, ca cu altA lume
sa nu firnti osanditi acolo. De famti fi acicea osanditi de

Dumnezeu 0 certati, neosAnditi vamti fi acolo cu alalta lume
0 nu vAinti fi treme01 acolo in munch'. CA amu, carei santil
dosg,diti, invataturA le iaste, iarA sal-Ida de acolo, china iaste
i munca de vecie i nesfar0ta. Iara cAti gre0mti acicea i
nu ne invAtAmti in veaculti acesta, mai vartosii sa ne teamernii i se', ne cutremuramti datoriu santemti, derep'ce ca..
se Inmultea..5te noao chinulti i munca, nu dereptil munca,
ce de lungA rabdarea lu Dumnezeu.
.
20
25
Iarh noao bine iaste, fratilorti, sa ne invAtamti acmu

i sa ne curatimti in viata aceasta, ca sA nu 111115 noi treme0
Irrteaceaia munca. CA candil va fi vreamea de judecata, nu
se va putea curati omulti de pacate. CA nu iaste rau cine

se va munci acicea, ce va fi acolo rau cine se va munci
inteaceaia munca a veacului. Derepai aceaia, sA nu ne pare
rail de nemica, de ce ne se tamplA noao greatA i reale, sa
nu imputdmii noi lu Dumnezeu, ce cu bung multemitg toate
sa le rabdamil i cu minte build se-, fimti intru toate Cate
villa noao dela Dumnezeu. CA aceastea amu toate spre folosu ne-au tocmitti, i spre isprava lasa nevoia i greata spre
noi Dumnezeu a fi. Derep'ce, candu ne dal Dumnezeu noao
22 Tip. lqicl.d.
www.dacoromanica.ro
30
35
150
ralu, iard noi sa slavimti *i sa marimu stantli numele lui.

E noi-15 urimti i z'Acemti leane*ti, de ce ard trebui a-i
multemi *i a ne ispovedi lui ! Si nu inteleagemii dulceata
lui *i darulti nenumAratti ce -amu luatu, ce urimti dumne5 zeiasca invaltatura *i leagea, *i ne prearadicdmii i ne inaltAmti *i imbramti dupe", voia inimiei noastre, *i gre*imti
inaintea lui, fa,ra cinste si fdrA ru*ine, *i foarte amarimtl
*i maniemti Dumnezeu. Pentru aceaia tremeate spre noi
nevoe *i boale, ca cu aceaia ne dosadea*te pre noi, si cu
10. alte ispite, in multe chipure, *i prade *i napa*ti *i greatA,
pante de abiia ne luomu aminte $i alergamti cAteinsulu *i
nadajduimil spre spaseniia lui si spre putearea lui st spre
I
(163)
multA dulceata lui *i spre cugetulti lui, cautamti impardtiia

lui *i dereptatea, i atunce creademti tare ca e dulce intru
15
toate *i ispasitoriu *i are a ne da noao de destulti.

Nu numai amu, calla da," Dumnezeu dulceata, atunce
numai iaste dulce *i iubitoriu de oameni, ce Si munca *i chinulti ce da elu noao, cu mare cinste cade-se s multemimti lui,
derep'ce eh *I vraciulti, nu numai canal scoate elu cu erbile
20
sau cu florile nevoile, nici numai canal intru bae *i in sCal&aura apei aduce vindecare, numai atunce sa, fie del dulce, ce
candu fara de bucate invata sa lacuiasca multi candu e

beteagti *i *I candu tae, *i *I calla adapd cu o beare amara
multi, elti i atunce iaste vraciti : a*a a lui dragoste arata
I mai bine. Iar'a dulcele Dumnezeu, cu firea iaste dulce, Si
bunii
5i induratoriu fi-va dentru a lui fire Domnulii
$1
25
nostru bunilorti, *i le va folosi. Si cugeta-va lucrulii lui, *i ca

un vraciri alu sufletului Si trupului nostru va seL arate noao
nespusa milostea a lui, miluirea bunhtatea, *i s izUiveased
30
35
noi den manie ce sta spre noi *i de nevoia ceaia infricata

*i de moartea de vecie *i de pradare
scarba, pace *i
addpostiturd sd ddruiascA noao ce ne -amu cufundatti Si ne
chinuirnti in nalpdstile vrajma*ului *i in alcamurile lui, ce
iaste spre noi imbletulti lui cu rdu *i cu nedereptate, *i de
ce ne chinuirnti, s5, le intoarcd Dumnezeu dela noi. Ca
unulu acela numai, milostivulu *i iubitoriulti de oameni, putearnicti iaste cu lucrulti a izbdvi pre noi dentr'acealea reale *i
I
3 Tip. ,1,01;,,44.1.
www.dacoromanica.ro
(164)
151
den nevoe ei den grije,i den orbitura noastrd poate-ne vindecd,
ca cats acela sb, scApamti i sa cademii
,$i
sa ne plangemil
fiindti noi beteagi. Si in adAnculti realelorti zacandii, rugaciuni ei

ruga cade-ne-se sa ad ucernii lui, cd elii etie va tinde mania spre
ajutoriu, va inviia, pre noi den pacate. Si spre voia dumnezeiascd a lui invataturd sa derepteaze noi a imbld, i spre calea
nelunecoasA sa intdreasca pre noi la nesfdrita a lui impAratie
sd curdmil, i dulceata de vecie sa dobandimii, ca aceluia se
cuvine toga putearea s4 slava, adeveritului Dumnezeu, spasitoriulti nostru, acmu i pururea i in veacii de veacii, amimi.
10
Dumineca a cincea, a Samarinencii.

(Joan IV, 5). In vreamea aceaia, vine Isusa in cetatea Samariei, cheamd-se Syhara, aproape de oragi, ce
deade lacova lu Iosifa, fiiu-sdu. (6) Era acolo pufula lu
Iacova. lard Isusa, usteni-se de tale, qedeet afft la pup;
ceasula era ca laoase. (7) Vine o muiare den Samariia
salti scoafd apd. Oral ei IsusCz: Dd-ini apd sd beau,
(8) Uceninii lui erd tremiO in cetate sa compere bucate.
(9) Grcil lui muiarea samareanina: Cumin tu, Jidovu
fiinda, dela mine ceri sd beai, eu muiare samareanind
fiinda? Nu se apropie Jidovii de Samareanini". (10) Rdspunse Isusa, zise ei: De-al fa Olinda darula lu Dumnezeu, pi tine iaste de-fi grdiaOe lie: dd-mi apd sd beau",
tu ai ceare dela ela, si le-ard fa data apd vie". (11) Greit
lui muiarea: ,,Doamne, n'ai cu ce Sd SCOti, ..pi pufula iaste
11.12 Titlul slavon: HEAL* 6. cimaptimia. ask, IW,
rd6Rd,
tu.
15
20
25
14 chea-
ma-se indreptat in ce se cheama

22 Jidovii glosat, la marginea stdnga,
prin Iudeii.
Vartante : 14 cheama-se]
7' ce cheamii-se
16 Iara Isusii]
ABC Isusii T Domnulti Isusti amu
usteni-se] B usteani-se
se-
30
19 Uceninii] ABCT Ucenicii

tremisi] AC tremesi
T lipseste muiarea
21 fiindit] AC esti
dela]
T si dela
beai] T beai ape; l ACT lipseste eu
21-22 muiare samareanina fiindd] AC m. s. santil 7' fiindti m. s.
22 Nu] T Ca nu I
apropie] 7' atingii, nici se apropie
Samareanini] 7' Samareani
24 AC lipseste tie
25 fi data] AC da 26 Doamne, n'ai] T N'ai nici
dea]
7' sthleit
20 Graff]
7' Si gral
n'ai cu ce sa scoti] ABC nece pocerpale. (B pocerpeala) ai.
www.dacoromanica.ro
35
152
add nca. De uncle amu ai apd vie? (12) Au doard to mai

bung e$ti de pdrintele nostru Iacova, ce-au dalta noao
pulula? Si acesta dentr'insula au bduta, $i feciorii lui, $i
dobitocula lui ". (13) Rdspunse Isusa $i zise ei : Tofi tine
voru bea de apa aceasta, inseto$4-se-va iard; (14) iard de
va bea de apa ce eu da-voiu lui, nu se va inseto$ in
veaci, ce apa ce eu da-voiu lui, fa -va intru ela izvora de
apd curdtoriu in viata de veaci". (15) Grdi cdtr'insula

muiarea: Doamne, dd -mi acea apd, sd nu-mi fie seate,
10
nece sca viiu incoace sd scow!" (16) Grdi ei _Musa: Du-te

de cheamd bdrbatula tdu, $i vino incoace!" (17) Rdspunse
muiarea $i zise: Al'ama bdrbata". Grdi ei Isusa: Bine

zici cci bdrbata n'ama. (18) Cinci bdrbati ai avuta, $i
acmu cela ce ai, nu ti -e bdrbata; adecci, adevdra spu15
seqi!" (19) Grdi lui muiarea: ,,Doamne, vdza cd proroca

e$ti tu. (20) Pcirintii no$tri in codrula acesta inchinard-se,
$i voi graiii cd in lerusalima iaste loch, uncle cade-se sd
se inchine". (21) Grdi ei Isusa: Muiare, creade-n2d, cd
va veni ceasula, cdncla nece in codrula acesta, nece in Ieru-
20
salima inching-se-vora pdrintelui. (23) Tatdld ca acealea

3 De-asupra lui putulh, scris acesta
10 Intre sa fi SCOV1, scris de17 Intre ca ;i in, scris de-asupra si
11 de indreptat in de-th
asupra, mai
27.
20 Dupd parintelui lipsege versetul 22 intreg, # o parte din 23. Injosul paginei
e addogat mai tdrziu ( in parenteze se dou variantele din A, B, C fi T): Voi va
Inchinati (ABC voi o veti trichina) celuia ce (AC celuia ca. 7' ce elii) voi
(7' lipseqte) nu-Iii (ABCT nu) stiti, iard (ABC lipseqte) noi ne inchindmh
celuia ce-16 (AC noi ne vamu fnchina cd, B noi ne frichindmil ce T noi
ne fnchinamu ca elii) stimu, ca, mantuirea den Iudei iaste. (23) Ce va veni
30
(AC ce vine B lipsefle) o vreame, (ACT ceasuld, si acmu iaste, B lipsege) canal adeveritii Inchinatori (ABC fnchindtorii) sa vorti trichina
(ABCT fnchina-se-vorti) pdrintelui, cu duhulti (T duhului) ei cu adevarh
(7' si adevdrului); I Tatalti ca acealea indreptat in ca si tatalii unii ca aceea.
Variante: 2 bunii] BT mare

3 au Muth] AC bea
5 insetosa-se-va] AC hisetosa-se-vorti
5 7' lipsefte intdiul lard,
5-6 de va
8 curiitoriu] AC cura-va J B lipseqte in
35 bea] T tine va bea
9 acea]
ABC aceaia
nu-mi] T nu -mu
10 viiu] A vii
scot.ti] AC pocerpesch T implu
11 barbatulu] C brrbatult1
13 Cinci] ABCT Cinci
amu
AC lipsege avuth
15 ACT lipsege Doamne
16 Parintii}
B Parintie 17 ACT lipsefle iaste loch, unde
18 creade-ma] AC ai-mi
40 credinta
19 ceasulh] T2 vreamea
candti nece] 72 candti nici
19 T2 lipseVe al doilea In
20 Inchina-se-vorg] T2 inchina-va -veti
Tatalii ca acealea] AC i amu tatalti unulu e, T lipsefle.
I
www.dacoromanica.ro
(165)
153
cautd sa se inchine. (24) Duhuld iaste Dutnnezeu, pi

tine se trichina lui, in duhuld
adevdruiat cade-se sd
se inchine". (25) Grdi lui muiarea: $tiu cd Mesta va
veni, ce se grdia$e Hristosti. aindd acela va veni, spitne-va noao toate". (26) Grdi ei Isusd: Eu scintd, care
grdescd cu tine!" (27).5't atunce vinerd ucenicii lui, 0 se

n?trard cd cu muiarea grditd; nimea amu zise lui, sau ce
grdta0e cu nusa. (28) Ldsd amu vasuld ei muiarea,
(166)
se duse in cetate, pi grdi oamentlord: (29) Vent ft de vedeft multi ce -mu zise toate cate-amu fdcutu. Au doard
10
cdtrti eigz: Au doard cineva aduse lui a ma ncd?
15
acesta iaste Hristosd?" (30) E$rd den cetate 0 merged

cdtr'insuld. (31) Intre acela rugd eld ucenicii lui, grdird:
Invaidtoare, mdmincd". (32) Eld zise lord: nEu meincare amu a maned, ce voi nu ptini". (33) Gretird ucenicii
(34) Grdi lord Isusd: A mea inancare taste, de sd facet
voia celuia ce m'au tremesu qi sd sfdroscit lucruld lui.
(35) Au nu voi graili cd incd patru luni scintd, 0 seacerea va vent? laid grdescit voao: Eddicati, ochii vo$rt
pi cdutati parmanturile, cd &Intel pldvite spre secerip
stintd. (36) $i cela ce seacerd, prep va lad, pi adund roduld intru viata de vecie.
cela ce seamdnd impreund
bucura-se-va ca pi cela ce seacerd. (37) De acestu amu
ctivontii taste adeveritd, cd altuld taste de seamdnd, pi
altuld taste de seacerd. (38) Eu vd tretnip sd secerati,
unde voi n'ati ustenitu; allii se-au ustenitd, pi voi in
20
25
usteneala lord intraii". (39) Den cetatea aceasta, multi cre7 Tip. rp$HAs.
Varlante: 1 cautd sd se inchine] A cauta se inchine lui C cautd sa se
inchine lui 2' lipsefte Duhuhl iaste] 7' Duhulu e
2 Si-whine:] 7' vord
inchinit
ACT lipsefte in
duhuld si adevdrului] ABC duhulti qi
adevaruld T duhului si adevdrului
cade-se] T cade-le-se
4 ce
se grdiastel AC grdiaste-se 5 care] AC de 7 nimea] AC nemica
zise lui] AC nu ziserd ce cauti B zise ce cauti 8 grdiaste] ABC grdesti
11 acesta] ABC acela merged] B mearged
13 Eu] C Cu
15 tut]
B luli
a maned] AC de maned 17 celuia] AC tine
tremesd]
AC trimesti
18 AC lipsefte Au
20 cautatil AC vedeti
21 seacerd]
AC secera
va hid] AC luo
22 vecie] ABC veaci
Si cela ce
seamiind] AC De va semand
23 ca si cela ce seaters] AC si seceriului 25 tremitii] A trimetm B tremetu C tremitil
27 intrati]
AC intra-veti.
I
30
35
www.dacoromanica.ro
40
154
turd intru elCz den Samareanini, derepta cuvdntula mite-
riei ce mdrturisi ca -ma zise Coate ccite-amu fcicuta".

(40) Candu vinery cdtr'insulCz Samareaninii, rugard ela
de sd fie intr'insii. Si fu aciia doao zile. (41) Si multa
mai vd rtosa crezurd dereptu cuvcintula lui. (42) E mue-
riei grdird ca nu derepta cuvd nttila tau creadema; insine amu auzit-amu, si stifle' ca acesta iaste adevdra
mantuitoriuld lumiei, Hristosa".
Sfaritul Duminecii.
invfitfitura den ceasta sfanta evanghelie.
10
Cuvantul 17.
Astdzi amu noao den invatatura evangheliei curd izvord,

si ape multe pi bogate; pi izvord nesfarsitii, catd amu sa
15
1-amd zlei, atata amu mai vartosii implea-se-va si limpezise-va, si de destuld vdrsa-se-va, pi nestarsitii pururea pi
nescdzutil fi-va. Veniti amu, cati santeti setosti, la spdseniia
acestii ape limpede i impleti, i beati de va veseliti!
de ce ne e noao nevoe, de seatea sufietului, sa ne stamp)",
ramti. Cine va bea dentru aceastd, apd dumnezeiascd, ce
iaste inv*tura dumnezeiasca, nu se va insetosa, in vecie.
Cd insuii adeverituld Ilristosii, zice ca raure den zgauld
I
20
lui curd-vorti ape vii. Gustati si vedeti catu e dulce Domnulii!

Cu dulceatd amu i fdrd moarte pi nescitzutd, addncatuld
25
acestii ape dulci si vie stiritoare i preacurdtoare si preaplind, beati toti denteinsd carei creadeti, si viatd priimiti.
i in ce chipti jeluiaste cerbuld setosil la izvoruld apeei, asa
pi
noi sd jeluimu datori santemii, fratilorii, sa Insetoamil
de aceastd dumnezeiascd apti $i de invatAtura mantuitoriului

nostru pi Dumnezeu, si dragoste sa avarnd nesdtioasd cCc30
teinsuld. Sa amu insetosaremii, sa luomii, nemica sa ne

oprimd, ca varnti totu avea, de vremii bea.
(Evanghelle) in vreamea aceaia, vine Isusa 2n cetatea Sama-
riei, ce cheama-se Syliara, aproape de ora,sa, ce deade lacova

lu Iosifa, fiiu-sau. Era acolo pufula lu Iacovet.
35
KON1141,
FliKkik.
11
CAORO,
51.
Variante: 1-2 mueriei] ABC muerei 3 MAU] AC Ca

ABC vinera amu
5-6 mueriei] ABC muerei.
www.dacoromanica.ro
vinera]
(167)
155
(TAlou) Cei Iudei amu, ce lacuiia mai de nainte in Samariia, nu se chema Samareani, ce Izrailteani. Ce luase acestil
nume porecla, de le zicea lord Samareani, derept5 acea vina,
ca acea padure chema-se Somor5, pre numele oarecui,

tine o castigase, cum5 graiaste Isaia: Capulti Samareanilorti
Efremii. Ca se protivira lu Dumnezeu Izrailteanii, si dati

fury Siriianiloru. Iara dupa o vreame, in multe chipuri apoi
sfatuiia-se sa fugd dela Siriiani. Ce se radica si mearse

speinsii imparatulii Siriianiniloru, de-i strica si munci ei si-i
prada si nu-i rasa ei slobozi sa lacuiasca pren sate, ce in

Vaviloniia si in Midiia duse pre ei si-i robl. Si den toate
locurele stranse limbi, si-i puse de sa lacuiasca ei in Sa-
fo
mariia.
Insa vru Dumnezeu s arate acelorti varvari, ca nu
(168)
derepta neputin I to si fdra-de-tariia deade lorti Iudei, ce

pentru pacatele loru. Si tremease lei intru Samariia, de-i
pierdea si-i manta carei lacuiia acolo varvari. Intelease
aceasta, imparatulti Siriianiloru, si intreba neste batrani de
cei pradati, ca sa stie vreo tocmealti spre mangaiare, de ce
era perirea varvariloril. Si spusera batranii si graird imparatului, ca Dumnezeulti Izraililoru pazeaste amid lord, si nu
va, nici va sa rabde sa lacuiasc5, acolo carii nu stiu leagea
lui. $i de veri vrea, imparate, sa se slobozeasca de acea
piiardere a leilorti FA de acela rau, carei santii acolo varvari,
tremeate preutii lu Dumnezeu iudeesti, sa dea lorti leagea lu
Dumnezeu, si asa se va milostivi Dumnezeu.
15
20
25
Asculta amu imparatulti de batrani, si tremease un

preutti oarecine sa dea lore leagea lu Dumnezeu. Tara varvarii toate cdrtile lu Moysi priimird: bitiia, ishodti, levita,
cisla, vtorozacon5. Ce nici atunce dentr'acea credinta rea a
lord nu se intoarsera. Tara aceaia de apoi, den idoli si den
credinta ceaia reaoa intoarsera-se si cinstiia pre Dumnezeu.
Iara Iudeii oarecandif den pradare intoarsera-se in Samariia, si cu pizm5, pururea era spre varvari, ca Asiriianiloril era ruda si striini de ruda lor5, ca tined mosteniia
lore. Dereptii aceaia si pre numele padurei, Somorei, Samareani ziced lora. Iara ai lu Avraam5 si ai lu Iacov5
2 Tip. ilapaliAhrtNit
Tip. hparins-rtifiti
32 Tip. .kroicipxce.
www.dacoromanica.ro
30
35
156
nepoti chema-se pre ei Iudei. Avraamti amu Haldeanimi

era, iara Iacovti, derepth putulh ce era acolo, ca alti lorti
pareh-le-se a fi. CA de Iacovh iaste *WI acelti putti. Tara
satulh i acelti loch era a lu Sichimh, unde era, feciorii
5. lu Iacovti : Symeonti i Levie. Multh i mare ucidere facurd,
derep'ce ca Meuse sila suroriei lorti i nevoe, domnulti sichemeesch, Selhemti. Si perirh: Sichimleanii atunce, i cetatea pu I stir. E cetatea ce pustiise, deade-o Iacavti ocinh lu
fiiu-shu.
10
15
CA acei patriari derepti, pentru credinta ce aveh ei

catra Dumnezeu, dobandira aceale cetAti i locuri. Iarg
nepotii acelora, derepth necredinta ceaia reaoa, pierdura
aceale cetati i locuri. Si noi amu sa nu maniemti Dumnezeu,
nici sa imputamti lui, nici sh, uithmti dumnezeiasca a lui
invatatura. CA pentru aceastea departe amu facutu-ne-artiti
a fi den partea dereptilorti parintilorti notri. Si de ceia

ce urhscti pre noi i ne biruescti, vrajmaii, prini sa'ntemti d'insii, i in rasipirea acestora fumii, pentru pacatele
noastre.
20
25
30
35
Ce sa ne intoarcemti iarati, fratilorh, i sh ne plangemti inaintea Domnului cela ce-au facutti noi, si sa strighmti lui cu inimi inframte : Greit-amu, Doamne, i
ispovedimti pacatele noastre tie ! Fara-de-legiuit-amu, nici
ne-amti dereptatti inaintea ta: derep'ce eh zisa ta amti calcatti i zisa ta amtl uitatti ; derep'ce ca uitat-amti leagea i
judecatele tale; derep'ce c'amti imblatii duph pohta noastra
i pre cugetele noastre imblamh ; derep'ce CA cu nedestoinicie pre numele nostru faghduitei
;
derep'ce ca
milosardia ta incuiatu-amti; derep'ce ca iubirea ta de oameni ingrupatu-amti, cu farh-de-legile realelorti noastre, ce
inteinsele amti crescutti. Ce nu da pre noi pang, in slaritti,
derepth numele tau, nici sparge leagea ta, nice lash milostea
ta de noi. Dereptti eftiniia ta, i derepth milosardia a dulcelui ahi tau phrinte, i derepth milostea a sfantului tau
duhil, pomeneate, Doamne, multimea eftiniei tale. Pomeneate, Doamne, de ciudesele tale cealea den veacti, i nu
pomeni farh-de-legile noastre cealea dentai, ce neputintele
28 Tip. glshr.ASTIH
29 Tip. 4000ATS4Alk.
www.dacoromanica.ro
(169)
157
(170)
$i chinuri pomeneate, Doamne.

Cauta den ceriu
i vezi, i cerceteaza, pre noi. Cearceta viiia sa aceasta, moteniia ta, si derepteaza ce-au prisaditti dereapta ta, i da-
noastre
ruia5te noao pace, datatoriu de pace, dulce Doamne. Si dereptti cinstitulti i sfantulti sange all tau, ce dereptti viata
i dereptti spasenia a toata lumea varsatu-l-ai, daruia5te, $i
dereptii preacurata i preasfanta a ta maica, ce Taste a

tuturorti impreuna mare nadeajde i tuturoril ajutatoare i
dvoreate catra Dumnezeu de noi de toti, ui dereptti botezatoriulti tau preaditece Si dereptil sfintii apostolii tai, Si dereptti sfintii macenici ai tai, ce derepttl numele tau cell
sfanttl sangelelti varsara, ui dereptti sfintii prorocii tai,
si dereptil sfintii oteti i patriari i Invatator.i, ce pana
la sange junghearei nevoira-se, ogodindu tie si milostivului
parintelui tau si mangaitoriulti $i sfantului all tau duhti.
Nu spre dereptatea noastra nadajduimtl, ce spre mila ta $i
eftenugului tau, derep'ce amu ea altull fara de tine nu

numele tau rugamti, i dela tine a5teptamti ajutoriu. Ma se cade sa ne ispovedimtl, cine0 pacatele sale,
lu Dumnezeu, *i la acela sa scapamti i sa naclajduimii
spre milostea lui ceaia nespusa. Ca sa still, ca va da cu
mana ajutoriu i va Invie pre noi den pacate Domnull,
10
15
20
i va slobozi noi de toata manila si de nevoe, si de pradare

i de ,,scarbe.
Insa iara sa ne Intoarcemti la cuvantulti evangheliei.
25
Domnul'u Isusa amu usteni-se de tale, gidea agt

la purl; ceasula era ca la ,case. Vine o muiare den Samariia
(Evanghelle)
sa-,sa scoata apa. Graff ei Isusa: Da-mi apa sa beau. Ucenicii

lui era trenzifi in cetate, sa cumpere bucate.
craw)
(171)
De imblarea calei ustenise-se Hristosti, graia.5te
30
ca sa arate noao netrufa lui i nemariia.

Nici amu urea sa aiba macoi dereptil Imbletula calei,
evanghelistulti,
ce pedestru 1mb la; nici fara negrije 1mb la sau cu leane,

ce curandil i tare. Ca invata pre noi ca nu ne trebuiasca multu, i cu sarguitti i cu paza sa facemti lucrulti
lu Dumnezeu.
Ca Medea Hristosti nu spre sc,aunti, ce pre pamantti, de-Vi
raposa trupulti i odihniia langa putti. Ceasulti era ca la ase.
Ca era intru vreame ce toti oamenii rapausa, depreuna, dupe'.
www.dacoromanica.ro
35
158
mancare. Iara ucenicii tremisi era sd cumpere bucate, ca

21 ceasulti sa se catinza, dereptti rapausulti si pre odihnire
ce trebuiia Domnului.
Cersa elu sa bea apd. AS'i greti lui Samareanina:
Cu Mu tu, Jidovit Ilindu, si dela mine ceri set beai apa, fiindu
muiare sarnareaninei? Cie nu se atinget, nici se apropie Jidovii
de Samareani. Riispunse Isustt, zise ei: De-ai ji stiintlet damitt lu Dumnezeu,si tine iaste de-ti greiiaste fie: clet-mi apa
sa beau, tu ai ceare dela elf!, si to -aret fi datit apa vie.
Griti lui muiarea: N'ai nici cu ce sa scoti, si putulti iaste
adtincet. De unde amu ai apa vie?
Pre chipti amu si pre vesminte si pre tocmeala
trupului si pre cuvinte precepil Samareanina ca Jidovti iaste
Domnulti. Dereptti aceaia grdi cateinsul : Curnti tu, Ji(Evanghelle)
10
(ra lod)
15
dovti fiindu, ceri apa sa beai dela mine, muiare samareanina fiindti eu? Nu zise ca Samareanii cu Jidovii nu se
measteca, ce Jidovii de Samareani nu se apropie: dupa aceaia
arata-se muiarea ca inteleapta era si cu chipu, si de stirea

20
legiei avea. Dereptti aceaia gl Hristosti incept] a gral cu nusa

sus si dumnezeiaste, arata-sti sineasti .i o descoperi. I Zise-i :
De-ai fl amu stiindti darulit lu Dumnezeu (ce se zice, de-ai
fi stiindti cumu e, si cu catti daruiaste Dumnezeu, ca in

vecie santil si neputrede), fire-ai winds si mine, eh Du25
mnezeu acesta poate da tie aceaia. Tu de-ai fl cersutti, o muiare, fire-ai luatti apd vie.
AO vie zice-se Hristosil ; apa invatatura lui. Apa amu
cheama-se, derep'ce ca apa curateaste spurcaciunea pdcatelorti Si stinge vapaia gresalelorti si vindeca uscaciunea
necredinteei tara rodti; iara apd vie, ca pUrtirea iaste i pu30
rurea curatoare e. Ca apa vie iaste ceaia ce se varsa
35
cura, apa vie, dulceata, duhului sfantil. Ca in toate chipurile

cheama-se, dupd eace in multe chipnri lucreaZa. Acrnu amu
cheamd-se apd, aorea foci. Apa amu, derep'ce ca apa den
ceriiu destinge, de inviiaza i hraneaste. Si intru un chipti
flindti, iara ea in multe chipure lucreaza: ca inalbeaste florile, pre altele rusaste, pre altele invineteaste, altele Mohoraste ; indulceaste pre smochini, amaraste pre pelinu. Asijderea si dumnezeesculti duhtl, den ceriti destinge, de inViia2a
di hraneaste sufletulti; si unirlu iaste acesta, spre Multe chi-
www.dacoromanica.ro
5i
(172)
159
puri firea impartelti, cu dulceata i cu tarie. Iara focula

cheama-se sfantulti duhrt, derep'ce amu ca focal intru o vedeare iaste, iara eltì in toate chipurele lucreazsa, ca Mealzeate 0 arde, 0 lumineaza i curateate. Aa I dulceata
duhului sfanttl lumineaza carei credii, i cu buna sufletie
multu le da carei priimescii eli, i pururea le ajuta sufletului spre lucrurile cealea bunele sa faca, i le adauge pururea sa amble bine.
Hristosa amu a..a, zice, iara muiarea 0 aimintrea intelease de apa.

(Evanghelle) Derepta aceaia Si gral : Au doara tu mai mare
e,sti de parintele nostru lacova, ce-au data noao pufulu? k51
acesta dentrinsula au bautasi feciorii lui, ,si dobitocula lui.
Raspunse Isusa ,si zise ei: Tofi cine vora bea de apa aceasta,
inseto,sa-se-va; iara cine va bea de apa ce eu da-voiu lui, nu
se va inseto,sd in veaci, ce apa ce eu da-voiu lui, fi-va intru
die izvora de apa curatoriu in viala de veaci. Grai cateinsula
muiarea: Doamne, da-mi acea apa, sa nu-ma fie seate, nece
sa viiu incoace sa implu.
Moo Intru ruda ceaia buna a Iudeiloril aduce-se Sama-
10
(173)
15
20
reaninii pre ei ; tata-Vi facea, Iacovii Dereptil aceaia 0

graiate : Au doara tu mai mare eti de parintele nostru
Iacovii ? Iara Domnula nu gill aiavea ca mai mare santim,
ca a nu se arate laudandu-se i marindu-se. Ca-a coperiia
chipuli cuvintelorii, ca zise : Cine va bea den apa aceasta,
inseto0-va iara, ce se zice : de te miri de Iacovii, o muiare,
unde v'au data aceasta apa, mai multi i mai vartosii de

mine cade-ti-se sa te miri. Dann eu aceasta apa, mai vartosu e buna, i vietiei de vecie imblatoare. Ca apa ce eu
dau, fl-va izvorti de apa, 0 pururea curatoriu. Nu amu cat
au luatil sflntii dela Dumnezeu, atata 0 pang la sfar0tii sa
25
30
se afle, ce samanta amu incepatura priimeate den dulceata,
de se indulcea0e aceaia i create i sporeate pre toate

lucrurile cealea bunele. Ca zice amu, ea cine va avea mai
multi, 0 mai multu i se va da Si i se va adauge.
Iara aceasta muiare, deaca auzi aceaste cuvinte, ea incepa a uita putulti lu Iacovii. De zici amu, Doamne, cal ai
33 Tip.
4A4M1111f.
www.dacoromanica.ro
35
160
ape, vie, de, -mi-o, sa nu -mu mai fie seate, nici se, viiu incoace sa implu !
(Evanghelie) Grai ei Isusa: Du-te de cheama barbatula tau,
si vino incoacel Raspunse muiarea ci zise: N'ama barbata .
Grai ei Isusa: Bine zici ca barbata n'ama. Cinci amu MAO
ai avuta, si acmu cela ce ai, nu ti-e barbata; adeca, adevara
spusesi I Grai lui muiarea: Va zit ca proroca esti tu. Pa rintii
nostri in codrula acesta inchinara-se, si voi graiti ca in temI
(174)
salima cade-se sa se inchine. Grai ei Isusa: Muiare, creade-ma,

10
ca va veni ceasula, dinda nece in codrula acesta, nece in lerusalima inching-se-vora parintelui. Voi va inchinati ce elu nu stiti,
iara not ne inchinama ca elu stima', Ca milntuirea den ludei iaste.
(TAIon) Ca vrtl Hristosil sa, arate, ca
barbatulti aceii
mueri cade-se sa fie sotti acelui lucru bunti. $i vru Hristosti
15
sa afle taina aceii mueri, i gral ei : Pasa, de cheama

barbatulti tau. Iara ea impreuna priimi cuvantulti, impreuna
0 sa se ascunza nevoiia-se, 1 graiia ca n'amti barbatti.

Iara Dumnezeu, elu e vazatoriu i tiutoriu de toate. $i cu
a lui tarie descoperi i arata, i impreuna 1t cei barbati
20
25
dental numara-i, i testa de acmu, ascunsulti alu ei barbatti,

oblici. Insa muiarea nu se lepada, nici se scarbi deaca auzi
aceastea, nici lase, Hristosti i sa,' fuga, ce mai vartosu se
mire, i preamarturi0 i mai multti graiia : Doamne, vazil
ea prorocti eti tu. $i de ispravirea dumnezeiei aciiati pre
Hristosti intreba i de ce e credinta in Dumnezeu 0 de inchi-
naciune. Nu de viata cetii lumi i de lucruri intreba pre

Hristosii aceasta, Samareanina (ce se zice, de sanatatea trupului i de avutie), ce de credinta lu Dumnezeu i de cinstea
30
35
ceaia buna. Ca aa era amu aceasta muiare preamandra

de sufletil i gata spre bunatati. Dereptti aceaia grai ca
parintii notri in codrulti acesta inchinara-se. Cati ca
Avraamti au fostti, de aceia pomeniia i de credinta, lorti
ceaia buna i ceaia curata ce-au fostil avandu catra Dumnezeu. Ca cu buna, minte ei cu ascultare acolo se graiate,
CA se duse Avraamti de radica fiiu-sau Isaacti spre jungheare,
candti fu ispititti de Dumnezeu. Ce Iacovti puse jartavniculri
acolo, i se inching lu Du I mnezeu.
(Evanghelie) Ca va veni
vreamea, candu nici in codrula
acesta, nece Ierusalima inchinet-va-veti parintelui.
www.dacoromanica.ro
(175)
161
Cra 100 Aceasta gral Domnulti, spunea de perirea Samareaninilorti i a Jidovilorti impreuna, de ce vrea ei sa paid
i sa piara Impreuna de Rimleani, dupa uciderea lu Hristosti.
Voi va Inchinati, ce elti nu stiti. E sa amu i aceluia0

Dumnezeu inchinara-se, ca crezura Samareanii .i Iudeii, insa
Samareanii nu $tiia, ca a tuturorti limbiloru iaste domnii

Dumnezeu. Ca le parea c5,;pre Samareani si pre Iudei numai
ca va birui, iara Iudeii stiia ca tottl-tiitoriu iaste Dumnezeu.
Derephi aceaia i catra Samareani zice Domnulti ca voi
va inchinati, ce elu nu-15 titi (ce se zice, ca nu titi putearea lu Dumnezeu, ca iaste domnii prespre toata lumea).
10
Si pre ell* se measteca cu Iudeii Domnultl, de graimte ca

noi ne inchinamti, ca elu timti, derep'ce CA den Iudei $i
den ruda lorti cu trupti crescu. Si Samareanilorti parea-le-se
ca santti Iudei. Tara mantuirea, zise, den Iudei ca va fi, derep'ce
15
ca, dela aceia invatara-se Samareaninii a cunoa4te pre Dumnezeu, iara idolii uitara. Insa mantuirea dentru Iudei e1, ca,"
den ruda lorti amu Hristosti luo trupti de omit

(Evanghelle)
Ce va veni ceasulu, . i acmu iaste, cadet adeverilii
inchinatori inchina-se-vora parintelui, duhului ci adeva rului.

Duhulu e Dumnezeu, ci cine se vorii inchina lui, duhului ;si
20
adeva rului cade-le-se sa se inchinen.

(Moil) Veni-va ceasulti, graimte Hristosii, mai vartosti,
si acmu iaste, in vreamea de a mea venire, canal adeveritii
(176)
inchinatorii, nici ca Samareanii intru un locti Inchina-se-vorti,

nici ca intru Ierusalimu Iudeii Inching -se i a legiei umbra
jartva aducu lu Dumnezeu. Tara nemica cine nu avea umbra,
acei inchinatori cauta Dumnezeu, derep'ce ca. duhulti iaste alit
sufletelorti, i adevarulti iaste alit adeveritilorti.
Veni-va ceasulti, candti adeveritii inchinatori trichinase-vorti parintelui, duhului i adevarului. CA priimi Domnulti,
25
30
mai vartosti decatti Samareanif, Iudeii, e acmu priimeate

iara mai vartosti clecat Jidovii, crestinii. Ca adeveritii inchinatori graimte carei credit intru elu (ce se zice, carei Bantu
ai beseareciei) noao aratA, ca adeveritti cinstescil pre Dumnezeu, nu se inching, ei umbreei, ca Iudeii i ca Samareanii.
Ca toata amu jartva iudeiasca umbra era si ca o aratatura

20 Tip.
di% !SHWA
pm
36 Tip. Ovsp
H.
41297
11
www.dacoromanica.ro
35
162
adevgrului. Iarg inchingtorii ceia adeveritii, inching-se pa-
rintelui nu cu trupuiti, ce cu duhulti (ce se zice, nu cu

trupeascg jartva, ce cu sufleteasca), *i nu umbreei *i aratarei,
ce adevarului, *i nu iriteun loct, cum au scristi, de inchi5
naciune sal se inchine, ca Samareanii *i ca Iudeii, ce in totti

loculti, blagodarindti Dumnezeu, acei inchingtori cautd Dumne-
zeu, sa se inchine lui.

Ca aratA *1 de aceasta, Ca nu va Dumnezeu a legiei
10
15
20
25
30
35
jartve, *i dereptil aceia, nu cu de*tingerea, legiul ea oarecandti,

i lash' pang atunce, dereptti a JidQvilorti neputinta *i greime.
Duhu e Dumpezeu; dubti, ce se zice, Vara de truptl. Dereptti
aceaia, tine se va inchina lui, sufletea*te cade-i-se sd se inchine, *i nu umbreei, ce adevarului. Aceasta amu iaste cu podoabh *i cu cinste inchingeiune. Ca sufleteasca jartva iaste
smereniia cu mandrie, *i ruga. Jdrtva amu lu Dumnezeu,
zice OM inframtti. $i iarg : Junghe lu Dumnezeu jartva
cu laudare i impreund cu toatg a sufletului bunatate. Cd.
jartva *i inchinaciunea sufleteasca iaste. Atunce amu vrusesi, zice, jartva dereapta. De toate, dereptti aceaste bunatati, derepteaza-se omulti *i cu mantuire se spodobea*te,
*i impgratiei ceriului mo*teanti fi-va.
Derep'ce ea dereptatea graia*te-se impreund cu toate
bunatatfie, $1 adeve rita inchina,ciune iaste, *i lu Dumnezeu (177)
cu podoaba, cum(' iaste cre*tineasca dereptate; mai mare
iaste, *i mai pre susti, mai vartosii de elineasca *i de jidoveasca. Cg elineasca, amu dereptate, trupeascg e $i ratacitd,
iara iudeiasca, adevarata e amu, insg *i aceasta e trupeasca.
Cre*tineasca, a eline*tiei protivitoare e, iarg de, a jidoveasca
prea mai pre susii *i mai vartosu e cu multti numarti*i mai
cinstita. Ca nu iaste naravula jgrtveei noastre cu a oilorti
*1 cu a viteilorti ardere afumare, ce Cu sufletulti duhului,
cumil 1 Hristosq grdia*te ca duhului *i adevarului cade-se
sg se inchine. Ca adeveritii inchinatori, nu pre locure tocmescri
jartva, ce cu sufletulti ogodescti lu Dumnezeu, cumti" *i dumnezeesculti Pavelil graia*te: Multemescti lu, Dumnezeu, ce lui
ma inchinti cu duhulit mieu. Tara candil grgia*te ca duhu

e Dumnezeu, fgra de trupti arata.
25 Tip. 1TC
26 Tip.
Tpo;nlicKAA
www.dacoromanica.ro
163
Cade-se mu celuia ce e tall de trupti pi jartva a.$a

sa-i fie, i sa se aduca, sufletea0e $i cu minte durath, nu
dobitocti sa kinghe si trupa a aduce, ce cugetele cealea
hitleanele a intoarce, si a feri sine, si necuvioasa $i fara de
cuvinte pohta sa o ucidernii si sa o junghemti. Iara cui i
pare ea lu Dumnezeu se inching, deci a 'adea Intru un

locti thipea5te dumnezeiia inteleg6, aceia amu numai cu
glasulti pre Dumnezeu cinstescti i altui oarecui inchina-se,
nu lu Dumnezeu, i fara tblosti jartva lorti fi-va. NeScrisa
amu sa inteleajernti dumnezeiia a fi, ce intro a sa fire cal

iaste Dumnezeu, si pretutindinea a fi i catra toti a veni,
si de nimea aparandu-se. Duhu e Dumnezeu, fri numele
duhului arata Domnulti, neintrupatulti parinte, si adause,
ca duhului i adeva'rului cade-se lui a se trichina. Ca cumil
10
(178) amu Intru fiiulu I inchinaciune graimti, ca curnti in chiptilti

lui, Dumnezeu parintelui, a.$a 0 in duhulti, ca Intru sine arata
durrineZeiatca dumnezeie. Dereptti aceaia $i Intru trichinaciurie neimpartitti sa fie, den tatalti $i fiiulu, duhulti sfantti.
,Si acestora sa ne inchinamti, ca nu faptUrilorti cade-se a se
trichina, ce, inchinandu-ne Domnului, fapturilorti cade-se a
no inchina. Iara Hristosti nu se desparte, ce acela ce graiia
catra muiare unuTti era, Domnulu Isusti Hristosti. inchinatulti
ce e dentru oameni, pi acelui, ca lu Dumnezeu, a se inchina
tocmeala nespusa. e. Ca cela ce se inchiba, impreuna cu not
omenea0e, pi inchinatil era ca Dumnezeu, nu la pamantti
numai, ce si in ceriu. Cumti i Iudeaninula Satnareaninei
gradia, unde graiate ca ne inchinamti, si pre sine0 socotiia-se
ca un omti cela ce ca Dumnezeu tatald inchinatu e.
Ca derep'ce amu lub DoMnulti chipti ortieriescti i de
sluga, pi slujba in chipulti omului si robului sa savar0, nu
era pierdutti, ce era Dumnezeu si Domn5, ce pi irichinatti
lacuiate, vare sa au fostti pi omti.
sa firna Sl noi, fratilorti, sufletemte, si adeveriti in toate.
Si sa ne Inchinama i sa creademti cu totti sufletulti si totti
15
cugetulti i cu toata algid noastra. $i cu duhti adeveritti sa

slavimu i sa ne inchinarnil Domnului. 5i sa graimti cu
adevarti cine0 catra vecinult sau. 5i sa. nu mintimti Inaintea
25 Tip.
AtinnueS
26 Tip.
ioirmArffink.
www.dacoromanica.ro
20
25
30
35
164
lu Dumnezeu si oamenilorti, unele sa graimu, iara altele sa

avamti intru inimile noastre, sa nu perimit, ca piiarde
5
10
15
Dumnezeu toti carei graescil minciuni. Ca minciuna amu

dela vrajma5ulti iaste. Si cumu se curatea0e gura nehitleana
den adeveritulti Hristosti, Dumnezeu nostru, aa i gura
ceaia mincinoasa spurca-se dela Cata-sau, diavolulti. Ca cine
iubea4te adevarulti, pre Dumnezeu iubea0e; i cine se bucura
de minciuni, voia diavolului iubea0e. 5i sa nu I marturise0i
minciuni spre vecinulit tau, ca marturisetoriulti mincinosti,
graia0e leagea, 0 de toti carei graescit cu hitlenie, delunga.
Ca gura ceaia mincinoasa, ucidere e sufletului ; sparge marturisitoriulti nedereptti, de-Id tremite osanda pre mijlocti de
frati. Isaia graiate ca pusemti in minciuna nadeajdea
noastra, i cu minciuni, nu cu adevarti, intari-se pre pamantti.
Graiate Eremiia : Fiii striini Invechira si chiupara den
sfantulti Davidti graia0e : Viu Docararile sale. Cumti
mnulti i blagoslovitti Dumnezeu! E vrajma0i Domnului mintira lui; i fl-va vreamea lorti in veacti. 5i urit-ai toti facatorii
fara-de-leage, si mintira nedereptate in ei01. Usnele ftwla-
20
torilorti intru inimi; i intru inimile loru0i graira rau.
25
Urfte santti lu Dumnezeu usnele hitleaniloru, si limba mincinoasa urate adevarull Si carei se intarescti spre minciuni,
aceia pascti vanturile. $i marturisitoriulti mincinosti nu va fi
fara de munca, ca tine va ponoslui dereptti, nu va fi spasitti.
MArturisitoriulti mincinosti cu spurcaciunea i cu hitleniia
minciunilora lui piiarde oamenii. $i apostolulti graia0e : Nu va,
laudati i nu mintireti spre adevarti. Tara Domnulti graia0e de
diavolulti : Ganda graia0e minciuna, de eluVl graia0e, derep'ce
30
35
ca iaste mincinosti, ca tata-sau. Iara noi amu, cu adevarti

i cu curatie sa ne apropiemil catra Dumnezeu (ca acesta iaste
adevarulti i viata), ca si noi vii sa fimti, aceii adeverite i vie
apa sa ne saturamti, $i seatea ce arde intru noi sa o stamparamti, i de realele ace0ii lumi sa ne slobozimti, i vietiei ceaia
dulcea sa ne spodobimti cu dulceata adeveritului Dumnezeu
i mantuitoriulti nostru Isusti Hristosti, Ca lui se cuvine toata
cinstea si inchinaciunea Intru veacii de veacti, aminti !
10 Tip. rinsFicick Ks
35 Tip.
KS
15 Tip. iiimpapx.
26 Tip. In6cTsm,
A0c"HCE.
www.dacoromanica.ro
33 Tip. KTEKit
(179)
165
Dumineca a asea, a orbului.

(180)
(Ioan IX, 1). Ira vreamea aceaia, rnerganda Isusa,

vdza oma orba den ndscutd. (2) $i intrebard ela ucenicii
lui, grdird: invdfdtoare, ce-au gre ,situ acesta, sau pdriniii lui, de-au neiscuta orbit?" (3) Rdspunse Isusu: Nece
acesta au greita, nece pdrinfii llai, ce sd se iveascd lucrula lu Dumnezeu spr'insula. (4) Mie mi se cade a lucra
lucrula celuia ce m'au tremesa, /And iaste zio. Veni-va
noaptea, ccinda nimea nu poate lucra. (5) Ganda intru
lume stinta,lumind sel ntit lumiei". (6) Aceasta zise, scuipi

La pdmanta, ei fcica tind de scuipitu, vi unse ochii orbului. (7) $i zise: Du-te de te spald in f4ntana Siluamului (ce se spune ,trernesa9". Duse-se, ,si se spdld, ei
vine, vdza. (8) Vecinii lui vdzurd ela mainte cd era orba,
10
15
grdird: Nu iaste acesta ce qedea de cereet?" (9) Ace0ea
grdird cd acesta iaste", iard altii cd iaste de seamdnd lui". Ela grdi cd eu santa". (10) Grdird lui :
Cumu ti se-au dwhisa ochii tdi?" (11) Rdspunse acela
i zise: Un omit, ce-la cheamd Isusa, tind Merl ei unse
20
ochii nziei, qi zise: Du-te in lantana Siluamului ei te
spald. Dupt-md de and spdlai, vdzu ". (12) Ziserd lu :

Unde iaste acela?" Grdi: Nu Olt'''. (13) Duserd-la ela
cdtrd farisei, ce era mai de nainte orbit. (14) Era

1-2 Titlul slavon: ,idea, fi. o cAnomk. gift, PW. FAtiRdt 'A 4.
Varlante: 4 mil] ABC un omd
5 invatatoare] T Doamne
8 speinsulii] T spre elii
a lucra] T sa lucrezti
9 tremestil
C trimesti
9 Veni-va] T cd va veni
10 poate] T va putea
12 unse] ABC unse cu tina T unse cu tina 13 zise] ACT zise lui
25
13-14 Siluamului] AC Siloamului

14 tremesti] ABC trimesu 15 lug
AC lui si 7' lipseste
vazura, elu mainte cal 7' vedea pre elti ca
mai de nainte
16 Nu] T Au nu
ce] T cela ce
Acestea]
T Altii
17 iaral AC E
altii ca iaste] 7' altii graira : Ba, ce
iaste
18 Elti]
T Iara elti Graira lui] T intrebara elu, graira
19 ABCT lipseste tail
19-20 yi zise]
ABC i -ma zise
7' ui -mi
zise
22 Dusu-ma] 7' Si mersii
\rani] T si vazil
23 Grail
7' Si gral Dusera-la] 7' $1-70 dusera 24 farisei] T farisei atunce
ce era mai de nainte orMil 7' orbula.
30
www.dacoromanica.ro
35
166
mbdtd, ceincla fdcit tind Isusa si desohise ochii lui.

(15) lard intrebard ela fariseii: ,Cuma vezi?" Ela zise lora :
Tina puse mie la ochii miei, si and spdlai, si vdza".

(16) Grdird amu unit den farisei: Acesta oma nu e dela
Dumnezeu, cd Sitmbcita nu pdzeaste Allii grdird: Cuma
poate oma pdcdtosa aceaste seamne sd faces ?"
pcird
era intru ei. (17) Grdird amu orbului iard: Tu ce grdesti
de ela, cuma deschtse ochii tai ?" Ela zise cd proroca
iaste". (18) Nu crezurd amu Iudeii de ela, ca orbit era
10 0 veade, pond chemard pdriniii aceluia ce vedea, (19) si
intrebard ei, grdird : Acesta iaste fiiula vostru, ce
voi grdifi c'au ndscuta orbit ? Cuma amu acmu veade ?"
(20) Rdspunserd lore pdrintii lui .i ziserd: ,5timiz cd
acesta taste fiiula nostru, si orba au ndscuta; (21) cuma
15 acmu veade, nu stima, sau cine i-au deschisa lui ochii,
5
not nu stima. insusa crescuta are, insusa de elusa sd

grdiascd". (22) Aceasta ziserd pdrintii lui, cd se temea
de Jidovi, cd aka se bdgase Jidovii, cine va ispovedi
Hristosa, lepddata sd fie de besearecd. (23) Derepta acectia
20
pdrintii lui ziserd cd tnsusa crescuta are, Insusi-la intrebati!" (24) Strigard amu adoara omului ce-au fostu
orba, ziserd lui: Dd slaves lu Dumnezeu! Noi stima cd
8 Tip. K: 20 Tip. ./iNcSwa.

Variante: 1 T lipse$4e Isusti
ochii lui] AB lui ochii
2 Iaraj
elu fariseii] C fariseii pre eld
3 ochii miei] ABC ochi
25 AC iarasfi
4 T lipsefte amu
e] T iaste
5 graira] T graiia
6 aceaste]
ABC aceastea
para.] T sfara
seamne] T ciudese
7 intru ei]
7 tntr'in*it 8 cumill ABC di 9 7 lipse$te amu
ca orbit era]
T c'au fostti orbit
10 veade] AC vedea
aceluia ce vedea] T lui
12 graita] ABCT graiiati
14 T lipseVe
30 11 fliula] T feciarulii
.fijulti] T ifecioruld
acesta
orbit] AC ca u orbit
15 cine i-au]
lui ochii] 7' ochii lui
T cine-au
16 insmii] T
are] T are
acesta
Insusti de ABCT 1nsus1-10 intrebati, insmfi de
16-17 elusti
sit gra,iascal T elu sa raspunza
18 Jidovi] T Iudei
Ca ma se
35 bagase Jidov,Li] ABC Aa amu era de se bagase Jidovii T Ca mai
deuainte sfatttise Iudeii, ca
19 liristosti] T elu
lepadatti sit fie de
besearecal ABC lepadatu de beseareca, sa fie 7 den beseareca sit fie
20 7' lipsefte Insmti
21 Strigard amu] T Chemara
tepadattl
omului] ACT omulii
ce-au fostfi] T ce era
22 ziserd] ACI i
I
40
ziserd.
www.dacoromanica.ro
(181)
167
omula acesta pdcdtosu taste". (25) Rdspunse acela st zise:

De iaste pdcdtosa, nu tiu; una ?ttu, cd orbit era, acmu
vdza!" (26) Ziserd lui idrd: Ce facet fie? Carlin deschise
ochii NO' (27) Rdspunse lora: Spusu voao, 0 nu auzita.

Ce iard veil sd auziti? Au doard si vdi ucenici lui vete 5
sd fili?" (28) Ocdrird ela st ziserd: Tu iteenica e#i
aceluia, not lu Moysi sdntema ucenici. (29) Noi stima eel
Moysi au grdita cu Dumnezeu; acesta nu stima de uncle
taste". (30) Rdspunse omula st zise lora: De aceasta
amu minune taste, cd voi nu Oi fi de uncle iaste, st de- 10
vhise ochii miei. (31) $tiu cd pcicdto0i Dumnezeu nu-i
ascultd, ce tine iaste lu Dumnezeu Odtitortu qt voia lui
face, acela ascultd. (32) Den veaca nu taste auzild cd
pine deschise ()chit orbulzzi den ndscutd. (33) De n'ard fi
acesta fiinda dela Dumnezeu, n'ard putea face nemicd". 15
(34) Rdspunserd st ziserd lui: Intro pdcate tu ntiscuta
e#i Iota, st tu ne veri invdia ?" ySi scoaserd ela afard.
(85) Auzi Isusa cd scoaserd elCz tzfard, st Old ela, zise
hut: To creade-veri in fiiula lu Dumnezezz?z (36) Rdtine taste, Doamne, de sd crezu N
.spunse acesta Si zise:
intru eta?" (37) Zise lit IsusCz: 1-111 vezi, st grdia0e ca
tine; acesta taste!" (38) Eia zise: Creza, Doamne, st Ind
inchina lui".
15 nswk
24 KOlifll,k stislurk.
Variante: 1 omula acesta] 7' omit'

Raspunse] 7' Si ravunse
atmu] T e acmu 4 Spuw] AC Ziti 2' Spus-amu
2 `De] T Sa
nti auzitti] AC nu auziti T Inca n'ati auzitit
5 ucenici] C ucenicii
5-6 ucenici lui veti sa fiti] T veti ucenici sa fiti lui
6 Ocarlra ela]
T Ei ocarlra pre elti
7 Noi 4timuj 7' si not stimu
8 Moysi] T lu
Moysi
T lipsefte cu acesta] 7' E acesta
9 multi] 7' omula ce
era mai denainte orbit
9-10 De aceasta amu minune iaste] 7' Una
amu aceasta mare minune iaste
11-12 .$tiu ca pacatoii Dumnezeu
nu-i ascultd] 7' timit ca pacatosula
aude Dumnezeu
12 iaste
lu Dumnezeu atitoriu] T va fi cinstitoriu de Dumneeti
13 acela]
T pre acela Den] T Ca den
14 ca tine deschise] T ea sa derhiza
cineva
15 T lipsqte fiinda putea face nemica] 2' fi pututil nemica
18 zise] T i zise
s faca
20 acesta] ABCT acela
i tine]
7' Cine
21 intru el]
7' intrInsula
7' lipsqle lui
vezi] 7' vezi
pre ela
22 acesta] 7' acela.
25
30
35
www.dacoromanica.ro
40
168
invataturA den ceastal sfanta evanghelie.

Cuvantul 18.
Domnulti Dumnezeu mantuitoriulti nostru Isusti Hristosti

grAindA Iudeiloru, i sinesi se arAta tocma cu Dumnezeu tatalti,
5
(182)
si graiia cA mai de nainte, pang Avraamit n'au fostu, eu

santii. Si cu IndrAznire fariseii obliciia, i cartularii impreunA,
iarA ei cu urgie si cu manie implura-se, si darji arAtara-se,
si turburarA-se, si luarA pietri sA arunce intr'insulA. IarA
io
15
Hristosti feri-se de acolo, si pre mijlocil de ei nevAzutti esi

den besearecA, asa prostti; nici o nhpaste aver, de cei ce
goniia, pre elti, Iudeii. CA spre vindecarea orbului veniia, ca
sA se Incredinteaze ce era grAitA de elti, ca a fariseilorti si
a cartularilorti graiure sa le moae, si iutimea lorti si necredinta, cu aceasta znamenie. lard ucenicii fury spamantati,
ca nu stia de vedearea orbului, ce intreba:
(Evangh ell e) Doamne, ce-au grecitu acesta, sau parintii lui,
de-au ndscutti orb& ?
(md) CA auzise amu pre Hristosti catrA celti bolnavii

esti sanaitosti, si de acmu s nu mai gregraindA: data
eti ! CA vazurA orbulti, si stia ca. as'au nAscutti. Mira-se,
si pururea ispitiia sA inteleag5,. IarA Domnulii desfacn lorti
nestiinta, raspunse i zise : Nici acesta au gresitti, cA den
nAscuth amu era orbti, si cumti iaste sA poatA sa gresasca
C:9'.
20
fnca nenascutti ?
25
nice pArintii lui n'au gresittl,
ca dereptti
aceaia orbti sA se nasal. Feciorii amu dereptti phrintii nu

iau osandA, cA nedereptA iaste, unii sa gresasca., iarA altii sA
is osanda. Si feciorii, nemicA gresindti, $i sA pue gresalele
pArintilorq pr'insii, nu iaste dereptu. CA grAia..,te proroculti
30
35
Ezechiiiii: Nu va fi de acmu 1mpreunare cuvintelorti, ca

phrintii sA ma,nance mearele, si dintii feciorilorti sA strepezeasca. Ce, viu Domnulti, si viu sufletulti mieu, cA de acmu
n'are a fi aceasta, unii sA gresasca, iarA altii sa, fie munciti,
ce cela ce gre I caste, acela va fi muncitti. Si lu Moysi puse
Dumnezeu leage, grdi ea' n'are a muri pArintele dereptil
feciori, ce sufletulti ce-au gresitti, acela are a muri.
(Evanghelle)
CIOKO,
Ce sa se iveasca lucruire lu Dumnezeu spre elan.
5i. tiparit cu row 1i de-asupra tiparit cu negru
du-se astfel cifra greitd.
www.dacoromanica.ro
Hl,
indreptdn-
(183)
169
(Talon) Acesta cuvantti alit evangheliei, nu dupa vina

aceasta graiaste-se aa, ce arata, ca nici amu derepta
aceasta acela omit nasal-se orbit, ce sa se iveasch lucrulti
lu Dumnezeu speinsulti. Ce cu faptura lucrului aa, se tampla,
ca cu vindecarea amu, a orbului, proslavi-se Dumnezeu, si
se ivira lucrurile lui. Depre sineVi zise aceasta Hristosti,

nu de Dumnezeu tatala, ca a aceluia slava ivita era. Dereptti
aceaia i graia*te :
(Evanghelle)
Mie mi se cade sa lucreza lucrula celuia ce m'au
tremesa.
(Talon) Nu iaste amu marie putina, ca ziditoriulit cunoscuta
sa fie, pentru unulti fecioru, fiiulti si cuvantulti lu Dumnezeu,
10
i lucrula sa lucreaze celuia ce 1-au tremesti, cela ce cu

elu e intru o fire i nevazutulti parinte.
(Evanghelie) Pali iaste zio, ca va vent noaptea, canda nimea
nu va putea lucra.
(Talon) Pana stn amu aceasta viata, lucrat-au derepta noi
Domnula. Cu seamne $i cu ciude santa lucrurele lui, ca $1
noi sa creadema intru elu, $i viata sa avamti in numele lui.
Ca va vent noaptea, oprirea lucrului (ce se zice, sfarsitula
vietiei fle$5-caruia de noi), si va vent acelti veaca ce va sa
fie, candtl nici credinta va birui, nici lucrulti. Acicea amu
iaste lucrurele a toate znameniile si credintei si cugetelora
i nevointa spaseniei noastre, iara acolo numai raspunderea
a dereptului judetti, de va gral: Veniti, blagoslovitii de

parintele mieu, de mosteniti ce e gatita voao imparatie, si
(184)
a veacilorti dulceata 1 i va zice : Duceti-va, blastematilorti, in focula de vecie i intru nesfarsita mu I nca si china !
(Evanghelle) Ganda intru lume sdnta, lumina santa lumiei.
(moo Lumina a fl pre eluVi graiate Hristosti, derep'ce
lumineaza cu cugetulti inimiloru credinciosilorti, i lumina
ochilorti oamenilorti daruiaste.
(Evanghelte) Aceasta zise, scuipi la pamantasi facie Uns de
scuipita, ci unse cu tina ochii orbului, si zise lui: Du-te de
to spala in lantana Siluamului.
(ralon) 'Prang We den pa,mantti Hristosti, de zidi, nefiinda
ochii orbului. Arata $i iveate, ca a sufletului tarie acesta iaste,
de da cu fire. Si acesta iaste ce dentai au ziditti multi den
tarana. N'au mestecata cu apa, ce cu scuipitti, ca sa se Cu-
www.dacoromanica.ro
15
20
25
30
35
170
noascA ca dulceata toata den scuipirea preacuratului si

dumnezeescil rostil au fostil. Tremease-lii si.in fantana Si5
10
luamului, ca sa arate prostiia si bunk mintea orbului, cu

vrearea acestuia si nu cu vreo pareare, ca sa aiba multi
spre marturiia vindecareei, ca multi timpinara orbulti, ducandu-se la Siluamil: ochii era unsi cu tins. Aceasta fantana
a Siluamului, afar de cetatea Ierusalimului era. Si de aceasta
spunere, asa spunti:
Oarecanda, proroculti Isaia boliia si era cu putinti
sufletti. Ruga-se sA bea apa, si aciiasti tremeasA fu lui apa
dela Dumnezeu. Fu aceasta in zilele lu Ezechia imparatii,
ca incungiurase paganii cetatea Ierusalimului, si oamenii

45
20
iudeesti periia de sth'dearea apei. Tara proroculti ruga-se, si

esi apa. Candi' mergea Jidovii tremesi de proroculti, esiia,
apa, iara candti mergea paganii, nu se afla apa nemica. Si
muri Isaia proroculti. ingrupara elu Jidovii acolo, ca dereptil
ruga lui, apa sa nu scazA.
(Evanghelle) Vecinii vedea pre ela ca mai de nainte era orbit,
graira: Au nu iaste acesta cela ce ;cede& de cerea ? Al pi
grairei ca acesta iaste, iara allii grciira: Ba, ce iaste de
seamtina lui. kr& elu grai ca eu seznffi!
(rAM) 5tiia, pre or I hula si chipulti obrazului lui, cumil
era mai den nainte,

aducea aminte. Ochii lui acmu
vazura deschisi, si nu crezura ca iaste &O. Preaslavita e
25
aceasta ciuda, si spre necredinta purta pre ei. Si vecinilorti
arnu asa le se pares. Atunce orbulti acesta darulti cela

bunulti nu ascunse, ce cu indr6,znire graiia ca eu santti!
si vindecarea aiavea propoveduiia.
(Evanghelle) Intrebara elu, graira : oCu2nu ti se-au dexhisa
30
ochii ? Raspunse acela ri zise: Un omit, ce -lu cheama, Isusa,

tina Mat ,si unse ochii miei gi-mi zise: Du-te in lantana
Siluamului gi to spala 51 mensa de ma spalai, ssi vaza.
(raid) Mirara-se Iudeii si se spamantara auzindii orbulti.
Si cu adevarti intrebara elu, ce grae,ste de acelti omu

35
ce-au lucratil asa. IarA elti cu adevarti marturisi, cu in-
draznire, adevaril zise. Ormi pre glasti si pre tarana ce

unse, pared -i-se ca va fi. Ce, cumu-mti zise, eu si facui, si
iacata ca. vazti

(Evanghello)
In
Zisera lui: Uncle iaste acela? li gra'1: Nu tiu.
www.dacoromanica.ro
(185)
171
dusera ela ultra farisei atunce, orbula. Era Sambata,canda

isi dephise ochii lui.
pica tina
Ca urise Iudeii pre Hristosti, p1 iara ravniia de

bung darti ce daruise orbula si de ciudese ce era speinsulti.
Cauta pre elti sa,lu afle si catra arhierei sa-15 duca. Ce nu
aflara elg, derep'ce ea Hristosil flu vrea sa fie aproape de
cei ce vindeca, sa se afle. Ca nu era iubitariu de slava, nici
iubiia sa -1i cinsteasca, ce tutindinea, Intru toate, cu mandrie
(TAlou)
se arata. Dusara acesta, ce era oarecandti orbti, catra farisei, si Intrebard elu fariseii: Curnii vezi ? Tara, elu catra
10
ceia ce auzise mai den nainte, curandti lath gral: Tina

puse spre ochii miei,si ma spalai, si vazti. Fariseii zisera:
(186)
Vedeti Isusu, ce lucreaza Sambata I Cu tina unge, ca orbulti

sa vindece. Nu cugeta fariseii, derep'ce factl tina; judeca-hl
$i -la osandescil, cu fara-minte si cu nedereptti urascti pre elti.
(Evanghelle) Graira unii den farisei: Acosta oma nu iaste
I
15
dela Dumnezeu, ea Sambata nu pazeaste. Altii gr'aiia: Cum&
poate 0/72u pacatosu aceaste ciudese sa laca ?
sfara era
$1 de para. ce era intre ei, nimea nu cuteza aiavea

sa zica ce va vrea. $1 spre orbulti iara se adunara, intrebara elu cati buna-slavire ifn Hristosti avea: Tu ce graesti
de tinesti, c'au deschisti ochii tai? Elu zise ca prorocti
iaste. Acestti nume Intru Iudei cinstitti era.
20
Nu crezura ludeii de ela, c'au fosta orbit si veade,

pant,* chemara parintii lui, si intrebara ei, gra
Acesta
iaste feciorula vostru, ce voi graiiati c'au nliscuta orbti? Cum&
amu acmu veade ?
25
(1116)
(Evanghelle)
(raw) lard nu crezura fariseii ca orbti au fostil si yindecare lui Hristosti daruise. $1 pArintii lui intrebara; nu
crezura pre vecini. Mai vartosil vrea ei sa ascunza ciuda;
ce mai multu o iviia. $1 parintii aiavea spuneit-le. Nu zisera
fariseii catra parintii lui, ca acesta iaste fecioru1ti vostru,
ceia ce voi graiiati ca voi 1-ati facutti orbti. $1 pang acmu
ati spusti ouvantulti acesta, $i cunt' acmu veade? Ca Meek
rnincinosi pre parintii orbului, insela-i pi nevoiia pre ei sa
se leapede de fe,cioru-sti pi sa nu graiasca ca veade acmu
feciorulti nostru. Minciuna amu vrea f1 aiavea, ca orbit
era intai raspunsera parintii lui i zisera.
www.dacoromanica.ro
30
35
172
(Evanghelle)
$tima ca iaste feciorula nostru, si orba au nascutil;
cumu acmu veade, nu stima , sau cine-au deschisa ochii lui,

not nu Amu. Si crescuta are acesta, insusi-la intrebati, insusa
de ela sa rri spunza. Aceasta ziserei parintii lui, ca se temea
de ludei.
Ca mai denainte sfatui-se Iudeii, Ca cine va (187)
ispovedi ela ca e Hristosa, den beseareca sa fie lepa data.
Derepta aceaia parinfii lui ziserti ca crescuta are, insusi-la
I
intrebali.
10
15
(woo Trei intrebari intrebara Iudeii parintii orbului: de

iaste feciorulii lorti, si se-au nascutii orbil, si cumii veade ?
lard parintii doao intrebari spuserd, ca" feciorulti lore iaste
si orbil au ndscutti. Cumii veade, nu stimii graird, ce feciorula inainte puserd-lii, destulii credincioasa, marturie. Zisera : Curnti veade? Au doara iaste tdriarti sau nesfarsitil
zisera, sd nu inteleaga cumu se-au vindecatil 11
(Evanphelle) Chemara adoara omula ce era orbasi ziserit lui:
Da slava lu Dumnezeu! Noi slim(' ca oma pacatosa iaste.
ualoto Aiavea si
fd,ra,
rusine nu graird orbului sa se
20
leapede a Hristosil pre elli vindeca; pre ascunsti aceasta

feacerd. Cu Nina cinste si cu brazil curate ziserd: Da
25
slava: lu Dumnezeu, gralia (ce se zice, spune ca nemica nu

Med Hristosti pre mine !). Iard orbulti atunce, cu multi indraznire raspunse si zise:
Sa iaste pacatosa, nu stiu, nici acmu ispiti-va -voiu, nici
voiu rdspunde de aceaia. Una stiu, ca orba era, e acmu va za!
$i cu ciudd sere mine lucrd, eh den veacii nimea n'au
30
cdcutti asa. Acestil lucru insusti intru sine sa socoteasca, $i

sa inveate voi cu adevarti. In multe, in toate chipurile incepura a acoperi acea ciuda; ce insasti aceasta adeveritii den
elii pare-mi-se si altii sa se sfatuiasc.d; dentru aceastea mai
vartosii cu tarie fi-vorti si curate lumina-vorti.
(Ever* elle)
35
Zisera lui iara: Ce Tacit fie? Cumii deschise ochii
tai? Si raspunse lore: Spus-ama voao, si 'Inca n'ali auzita.

Ce iara veti sit auzifi? Au doara si voi yeti ucenici sa fifi lui?
Ei ocarira pre ela si ziserci : Tu ucenica esti aceluia, not lu
Moysi santema ucenici, si not stima ca lu Moysi au graita
Dumnezeu. E acesta nu stima de unde iaste.
I
9 Tip. -k in loc de talcii
Tip. hOMHH.
www.dacoromanica.ro
(188)
173
(rillofi) Si de aceasta manta Iudeii. a pre Moysi amu nu

vazuse, ce den stramosti auzise; iara de Hristosti nu auzise,
ce vazura. Ca cu ochii amu carii \radii, mai credinciosi santti
decatti ceia ce audit $i de-ara fi fostti lu Moysi ucenici, el lu
Hristosti ara fi fostti, cumil i insusti gral lorii: De-ati fi
crezutti lu Moysi, fl-vreati crezutil p1 mie.
(Evanghelle) Raspunse omula ce era mai den nainte orb& si
zise lore: Una amu aceasta mare minune iaste, ca voi nu cti(i
de unde iaste, ci decchise ochii miei. Stima ca pacatosula nu-la
aude Dumnezeu, ce cine va fi cinstitoriu de Dumnezeu si voia
lui face, pre acela ascultei. Ca den veaca nu iaste auzita, ca sa
10
deghiza cineva ochii orbului den nascuta. De n'ara fi acesta

dela Dumnezeu, n'ara fi pututu nemica set Taub. Raspunsera-
isi zisera lui: intru pacate tu na'scuta efli totasi tu ne veri

invata? $i scoasera ela afara.
(Won) Parea-le ca se va lepada, $i intrebara elu. $i ca
nu se lepada, ce mai vartosti propoveduiia i obliciia pre
ei, atunce osandira elu de orbiciune-i, si imputara lui, si-15
scoaser6, afara. Ca-lti urira, unde ()Niel pre ei intru porti,
i cuvantulti dereptti uritu le fu, si nu putura sa rabde a
miselului si a saracului oblicire, 66, se ar'ata cu 1ndraznire
15
20
pentru adevarti. Ce se rusinara de cuvinte ce graira. Asa e

mare adeveritului tariia, ca el minciuni multe ingrupate i
neindraznite.
Auzi Isusa ca scoasera eta afara, ;si afia ela , si.

zise lui: Tu creade-veri in fiiula lu Dumnezeu? Raspunse
acela pi zise: Cine iaste, Doamne, de sa creel inteinsula?
vezi pre elasi graiage cu tine; acela iaste!
zise Isusa:
ma inchina lui.
Elte zise: Creza, Doamne,
25
Asa amu intreba Hristosti pre orbulti, ca el

carei vorti fi cu nusulti sa priimeasca cuvantulti den Oil,
Iudeii, derep'ce amu zisera lui Iudeii: Da slava lu Du-
30
(Evanghelle)
(189)
(Taloa)
mnezeu. $i asa de aceasta elt1 taco. $i lauda pre elti

Hristosti, ei-I5 priimi. Derepth aceaia nu zise lui cumti
nu deade slava lu Dumnezeu, ce-i gral: Tu creade-veri
in fiiulu lu Dumnezeu?, ca sa ne invatamti toti, ca, cine
va creade in fiiulti lu Dumnezeu, acesta iaste ce (la slava
25 Evanghelie e tipdrit inainte de i aft' elit
www.dacoromanica.ro
27 Tip.
Aolmm.
35
174
lu Dumnezeu; tocma cu cinste tine va cinsti fiiulu, acela

iaste de cinsteaste
parintele.
noi, frati, intru ziditoriula $i lucratoriulti
$i Domnti. Si sa ne Inchinamti lui, ca dentru untunearecri $i
$1
SA creademti
den ratacire si den blastemti pre noi au slobozitti, s'au luminata sufletele si trupurele noastre. Ca aceasta lumina fntru
lume venit-au, sa lucramti lucru luminatti la vreamea, pana
iaste zio s lucramii. Tara lucrurile intunecate sa le urimil,
$i sa luomti intru minte judecata ceaia ce va sa fie. Ca va
10
veni noaptea (ce se zice, moartea), ca,ndu nimea nu poate

lucra. Ca nu iaste Intru iadti ispoveadanie, nisi iaste acolo
pocaanie, nice iaste de-aciia spasenie, ce de acicea iaste s
castiga m ti
Acmu e vreamea de-a lucrarea si de-a semanarea,

15
20
sa negutarmi pang, sta. targulti. Si acmu, cu bum), nevointa

sa ne nevoimti, cu multa truda si cu postulti. Sa semanamu
cu toata inema, ca dupa aceasta sa ne raposamti, cu veselie
sa seceramti. Ca adunare iaste intriaceaia vreame, nu de-a
lucrarea. Ca tine va semana acicea, acela va avea a secera
Intru veacii ceia ce vorti sa fie. Sa semanamil sufletului samanta sufleteasca", sa semanamd cu inimi milostivnice blanzie
$i umilenie, dragoste si lunga rabdare, indragirea oamenilorti
cu dulce milostenie $i miluirea, pace, bucurie sfintie. Ca (190)
I
25
30
35
fara de aceastea, nimea nu va avea a vedea Dumnezeu.

Sa nu ne lenimti, ce s invatamti pre toti. Si la lumina
sa dereptati ceia ce-au orbitti, spre lucrurele cealea bunele
si spre adeveritura $i spre crestinatate, si mai vArtosa spre
aceasta slujba sufleteasca sa-i tocmiti. Ca datori santeti sa
dati raspunsti lu Dumnezeu si pururea sa lucrati lucrulti lu
Dumnezeu. $i de ce cui ce trebuiaste, sa dati pururea, si sa
cugetati de ce nu le soseate, si sa miluiti pre ei. Si cu WW1
lucrulti cela bunulu sa ogodimti lu Dumnezeu
facemti,
si de realele amu cealea multele sa ne ferimti. Pururea amu
sa ne Invatamti de ceale bune, ca realelorti sa nu ne InvaOmit, ca mintea sa nu rapause, ce pururea sa, fie radicata.
Si datori santemti, totti bine sa lucramti. Marele apostolti
20 Tip. HI RW CIL 411
23 Tip. KS
34 Tip. la sfdrfitul rdndului,
Tar la inceputul rdndului urmator C'6115Hf
36 Tip. csAsKpxn,h.
www.dacoromanica.ro
175
Pave lti asa ne zice : Cela ce nu va lucre, sa nu manance.

Iara do ne va afla noi Domnulti pururea lucrandti bine, si
Wand indrazni spre adeva'rti, sa stiti ca vamil fl priimiti i
va ajuta noao pi va izbavi pre noi de napasti si de cuvintele
ceale realele si de cei ce ne dosadescti si urascti pre noi, vazuti
si nevazuti vriijma.5i. Si la judecata da-va noao framseatea
lui ceaia neputreda. Si intru dumnezeesculti rapausti duce-va
noi, i cu a lui imparatie i dulceata darui-va noi. Ce lui sa
ne spodobimti toti noi, Si destoinici sa flmu, cu dulceata si cu
iubirea de oameni a Domnului nostru Isusti Hristosti, cu nusulti
parintele impreuna pi sfantulii duhti, slava si tinearea i inchinaciune, i acmu si pururea si intru veacii de veacti, amino.
10
Cuvant la inaltarea Domnului, din proroci aratat.

Vino acrnu cu duhulu, luminate proroce Zaharie ! inceputulti cuvantului da noao, dentr'a to prorocie, de suirea la
ceriu a Domnului si mantuitoriului nostru, lu Isusti Hristostil,
15
(191) nu cu pilda, ce aiavea I de ce-ai spusti noao graindti : Adeca,,

Dumnezeulti nostru vine intru slava den razboiu, den stolulti
lui, i toti sfintii lui cu nusulti. Si sta-vorti picioarele lui spre
coclrulu Eleonului, dereptti Ierusalimti, spre rashritti., Vamil
de-aciia dela tine sa ptimii; iara de razboae ce-au fostil spre
draculti diavolulti, dela Isaiia vazatoriulti de Serafimi sa
inteleagemti, ca insusti Domnulti Dumnezeulti nostru, Isusti
20
Hristosti, singurg ingloti-se spre toate tariile dracesti si puterile untunearecului surpa. Ca calcai, zice, in manila mea, g5
i stricai eale intru maniia meat pi toate vesmintele meale
cruntai cu biruirea. Destinsti $i pana in vistiiariulu vrajmasului mieu, i cu toata tariia izbavii-i cu bratulti mieu ; dara
nu oamenii miei, aceia santti feciorii miei I Aceastea toate
de munca Domnului si de destingerea lui intru iadti zise-au 30
fostu, ca acolo birui putearea untunearecului cu crucea, si
scoase totti narodulti a lu Adamtii, cu toate, mosiia
Ca oamenii, cheasna-se toate limbile, dereptti pacatele lorti
13 Titlul slavon: _As RO HA ri.alieciiit
rtie W
11(10p4,1kCRE
www.dacoromanica.ro
01/103dIf1l.
176
surpati in iadti, iara feciorii, cheama-se carei intru leage

sfarsitu-se-au, ce prespre toti se era imparatitti pacatula, cu
putearea mortiei, dela Adamti pane la Hristosil. Surpa ei intru
fundulil iadului, de-i puse ei cu ferecaciunea saraciei si a
flaraloril. Ca pentru fare-legile lorti smerira-se. Ce sfarama usa
iadului Hristosti, si den nevoia lora izbavi pre ei, si legaturile
lora rupse. Scoase-i den untunearecti si den umbra mortiei. $i
de patruzeci de zile aceasta, impartit-au, pentru dobanda, bucuriia sa. Bucurati-va, zice, cu mine, ca. aflai scula ceaia
pierduta (ce se zice, 'sufletele a toti omulti). Dupa mosiia-sti
limbilorti, si in loculti cela frumosulti ale lui lacuite baga-i: unii
in rai cu razboiniculti, e altii cu Adam in pistea Edemului,
iara altii cu Avraamti, intru viata 16,cuirei de vecie. Si toate
limbile intru a lui lumina, la apa de rapausti salasul-i. Pentru
toti carei cu trupulti au th'zutti inselaciunei sarpelui, dereptti
acestea, trupulu-sti Isusti munci. Iara dupa lucru, flecaruisti
in zioa de apoi va plat, candti va veni sa judece toata lumea.
Aceastea de ingera care,' apostoli, la codrulti Eleonului, zise
fura, ca zise : Barbatii Galileiului, ce stati de cautati la ceriu ?
$i acesta iara va veni intru slava dumnezeiei sale, sa judece
10
15
20
a toata lumea si sa plateasca cuisti dupa lucrulti lui. Iara

sflntii proroci si preapodobnicii si dereptii, cu elusa la ceriu,
intru sfanta cetate, duce-i-va.
$i ce-amti scosti, dentru a lu Dumnezeu carte spunemti,
Ca not nu santemti facatori de cuvantil, ce dupa alii proro-
25
cescului si apostolescului cuvanta meargemti, ceia ce-au slujitti

Dumnezeului cela viulti. Ca lora duhulii sfanth intru scripture
asa le-au zisti, credinciosilorti spre spasenie, iara necredincio.
30
silora spre piiardere. Sa meargemti sl noi, fratilorti, la codrulti Eleonulti, cu mintea, si sa vedemil toate preaslavitele
cate se-au facuta spre elti, ca spre acelti codru insusti Hristosti,
35
Dumnezeula nostru, venit-au astazi. Si toate sfintele cinuri

acolo adunatu-se-au, saboruri de preaoteti, multime de patriarsi, stoluri de proroci, stoluri de apostoli si credinciosi
tari, cu saptezeci de ucenici ai lu Hristosti. Ca de ei zice
Pavelti: Mai multi de a cinci sute de frati arata-se Domnulti.
Aceasta se-au graitti ce-au fostil la codrulti Eleonului,

8 Tip. .i114pu,iirk8
20 Tip. ASMIIIZIHI.
www.dacoromanica.ro
(192)
177
inaintea loru sul-se Domnulti, iara ceia ce-i scoase la ceriu

Hristosti, in Ierusalimulti de susti, auzi Matthei ce graiaste
(193)
de aceia : Si multe trupuri rapo I sate ale sfintilorti sculara-se
i intrara dupa inviere intru sfanta cetate (ce se zice, intru

alil ceriului Sionti). Vazatoriu acelorti fost-au Pavelti, Ganda
pang la alti treilea ceriu rapit au fostti.

Ce acealea sa lasamti, ce de vaznesenie sa grim $i de
ce-au fostti la codrulti Eleonului. Acolo amu ingerestile aril
si voinicamea arhanghieliloru, unii nuori, cu arepile vanturi
aducea la radicarea de pre pamantti a lu Hristosti, Dumnezeulti
10
nostru, iara altii scaunulti de heruvimi gatiih. Dumnezeu

tatalti astepth-lti, cela ce elu-15 aveh mai de nainte intru
sine cu elusa. Iara. duhulii Manta zicea tuturorti Ingerilorti lui :
Luati usa ceriului, de sa intre imparatulti slaveei. Ceriuki sa
se bucure, a sasti lumina inframsetandu-Vi, de sa se blagosloveasca de alti sail facatoriu, cu trupulti pren launtruhl aceii
usi spre nuori suindti. Pamantulti sa se bucure vazand5 spre
15
elu aiavea Dumnezeu imblandti, si toata lumea sa se inframseteaze, de ai Eleonului codri luminandu-se. Ca spre
acela ingerii cu sfintii apostoli, pre zisa lu Dumnezeu tatalti,
impreunara-se, de astepta a fiiului venire.
Derepth aceaia, acestti praznica mai vartosti de alalte
cinstitti fu noao, si acestti codru mai luminatti fu decatti codrii
Sinaei. Ca spre acela amu nevazutti destinse, iara spre acesta
aiavea se arata. Ca pre all Sinaei candy destinse, pre toti-i
spare, derep'ce ca codrulii totti ardea cu foci, cu fulgere i cu
tunete. Cine se apropiia catra codru, elu muriia; numai cu
20
25
unulii singurtl, Moysi, graiia Dumnezeu. lard spre alu Eleonului,

cu untunearece de sfinti destinse Hristosil, toti-i sfinti, si pre toti
mangaih. Ca se lumina Eleonulti ca soarele. Sfintele cinuri

(194)
spre ei Hristosil aveh. Si inteaceale tunete $i fulgere, glasurile

prorocesti auziih-se, i cu bucurie canth, graindti : Inalti-te
cu tariia ta, Doamne 1 antamti pi preachntamti slava to !
Ingerii toti ascutira-se graindti : Strigati lu Dumnezeu tote
preacantati numelui lui 1 Patriarsii inpamantulti ! Cantati
cepti cantare : Adeca, Dumnezeulti nostru inalta-se, ea, impaca
amandoi inteuna, pi 1mpreuna amandoi, pamantula cu ce-
30
28 Tip. Aciitaa.
12
41297
www.dacoromanica.ro
35
178
riulii! 'are, preapodobnicii striga : inalta-te la ceriu, Doamne,

i prespre tot pamantulti slava to ! Dereptii, cu mare glasti,
striga, : Inalta-te, judecatoriulil pamantului, ca i noi in lu-
mina feateei tale sa imblamti ! Iara, Davidil, ca un mai ba5
tranti, tocmeate cinurele, cantarile, cuvintele, graiate : Toate
limbile bateti cu manile, strigati lu Dumnezeu cu glasil de

bucurie, ca sa se inalte intru strigari Domnulti, i glasuri
de buciune ! Toate glasurile savarpte-le Pavelti, graindti :
to
15
Cine sui la ceriu, pre Hristosti sa detinga ? Ce acesta iaste

ce-au de.5tinsti, i iara se sui desupra tuturorti ceriurelorti, ca
acolo era beseareca limbiloru, ce se obricise lu Hristosti. $i
acela acmu suindu-se la ceriu cine-lti vazura, scarbiia Si suspina dela inima cu a lu Solomon0 strigare : Ranita iaste
dragosteei tale, ginere all ceriului. Nu ma ustenii dupa tine,
zile de rapausti nu iubii. $i ca un adusti dragti strigti

se', ma sarute den sarutarea rostului lui. Cu nu*ii i apo1i
stolii, c&ti cauta spre all lorti invatatoriu $i Domnului, ca feciorii beseareciei, cu jale graia : Doamne Dumnezeu, nu lasa
noi saraci, ceia ce-ai iubitu, ca un milostivti, ce tremite, cumu
20
te-ai fagaduitti noao, preasfantulti all tau duhti ! Catr'in0

raspunse Isusti, cu mils mangaia-i : $adeti in Ierusalim5,
ca eu ma ducti catra parintele mieu i Dumnezeulti vostru,
si voiu tremite, cum m'am5 faga.duitil voao, altti mangaitoriu,
i all parintelui. $i radica manile i blagoslovi ei. $i aceasta zise, inalta-se la ceriu, si aceia inchina-
duhulti mieu
25
ra-se lui. $i nuorti luminatti lue pre elti den ochii lorti. Sul-se
amu, zice, spre heruvimi, i zbura spre arepile vantului. Ca
avea cu ell Domnul5 i suflete omeneti, de le sui la ceriu
in darti pe,rintelui salt. $i in Ierusalimulti-de-sus5
39
35
Aceastea den ale Ieremiei inteleage-vamti, graind5 : Sufletele

cealea ce draculti dusease-le intru fara-fund5, acealea Domnul5
la ceriu scoase-le. Zise : Sculati-va, sa ne suirnti la Sionu15de-susti. (Acesta iaste all ceriului Ierusalimti). E lnainte-i cura
tariia Ingereasca, cu frica i cu bucurie vrea sa dechiza up

ceriului. Ce uprii de susti aparara, strigand5 : Aceasta e
usa Domnului, ca nimea de pre pamantti sa nu vie acicea,
18 Tip. cerivilii
Tip. na.trxTopio.
17 Tip. K-by-ra
mem.
20 Tip. lekTpA11111Th
www.dacoromanica.ro
23 Tip. ar
(195)
179
ca noao au pusti Dumnezeu, ca sa nu treaca. Iara acmu ne

mirama vathnda omu sere scaunulti heruvimescii sezanda,
Si
mainte de serafimi. Sarguiia-se aceasta usa sa treaca,. Iara
ingerii spusera a fiiului lu Dumnezau tariia $i cinstea, cu

trupti omenesc5 imbracata,
Sa nu porecliti voiei lu Du-
mnezeu! Toate cu mandrie-le au fostti, cand au destinsti
(195)
pre pamanta. Zisera: Nemica n'amii samtitti. Si adeca, ca,

poartA chipti de roba de se sue, aceia zisera; nu varna fl
plecati, de nu vamti auzi cuvantulti lu Dumnezeu. Atunce
striga Hristosti : Deschideti mie usa dereptatiei, si sa intru
pren ea, sa spui parintelui mieu de ce -amu lucratti pre pamanttl s'amti chinuita. Si cunoscura toate tariile ceriului
glasulti Domnului, cazura de se inchinara, graira: De nu
to -amu vazutti, Doamne, pre tine destingandil, acmu ne inchinamil suindu-te intru slava !. Si duhula sfanta esi la timpinare, petrecanda sinesti intocma fiiu lu Dumnezeu. Si
10
15
cinste-i facu, gral: Sa se inchine lui toti ingerii lu Dumnezeu !
lara insusti Dumnezeu tatAlti striga, celui ce veniia cu trupa :

aFiiult mieu esti tu. Sezi de-a dereapta mea. Adeca, scaunulii
tau, Dumezeu in veaci de veacti. Ale tale santil ceriurile si
alti tau e parnantulti lumiei, si sfarsitula ei tu intemeiasii.
puse in scaunti parintele, i cu a sa dereaptA cununa-lti,
cantanda heruvimii asa: Pus-ai in capulti lui cununa de pietrile cealea bunele, cu slava.si cu cinste cununasil elii, slava
s,i mare framseate pusesi speinsula. Dupa aceaia savar-
20
25
saste: Unse-te cu untula fireei dumnezeesti, cumti zice $i

slujaste Davida: Dereptil aceaia unse-te, Doamne, Dumnezeula tau cu untulti bucuriei, mai vartosa de sotii tad. Pre
adevara, acesta praznica plinu e de bucurie si de veselie:

bucurie la ceriu, suindu-se Hristosti catra tatalti; pre pa-
30
manta veselie a toate fapturile, ca se If-moire: den putrejune.

Asijderea si noi, fratilorti, veniti, sa ne bucuramti Domnului, inaltatului la ceriulti ceriurilorti, la rasaritti, sezandii en*
a dereapta tatalui. Sa ne fnchinama, c'au priimita toata pu-
tearea in ceriu si pre pamanta, sa ne rugamti Imparatitoriului cu ta,tala, sa-i aducema credinta ca darurile, sa nu
ne aratama inaintea lui desarti in zioa de praznica, ca sa
priimima dulceata lu Dumnezeu. Astazi amu Hristosti ala
sau tuturora imparte, daruri danda tatalui, aducanda lui
www.dacoromanica.ro
35
180
Intru jartva trupu-ulti, trimetindti apostolilorti sfantulti duhtl,

ducandil sufletele sfintilorti proroci Intru Impara lie ceriului,
impartindti ucenicilorti a susului cetate sglauri, dechizandti
dereptflorti raiultl, cununandti ceia ce se-au muncitti legiu- I
5
itorii, tremetindti rabdatorilorti de munca dulceata, anal arhiereilorti ce cerea de alti sufletului folosti. $i lasa pacatoOorii
pacatele, miluiate toti carei facti voia lui i pazescti Invata-
tura lui, tremeate domnilorti notri sanalate trupurelorti i

sufletelorti spasenie i spre vrajmai biruire, intAreate be10
15
searecile, inmulteate ai besearecei, cinste face carorti slujascti

ei i preutilorti i diaconilorti, osfinteate manastirele i proslAveate egumenii, i intareate spre rabdare monahii, blagosloveate cretinii, micii i marii, measerii cu bogatii, robii
i slobozii, batranii cu tinerii i muerile cu featele.

SA venimil p1 noi, fratilorti, Intru sfanta beseareca, sa marimti Hristosti, Dumnezeulti nostru, cela ce dh noao viata, sa-lii
prosravimti I $i dupa acealea ne-au fagaduitti Imparatiia ce-
riului. SA Inaltamq numele lui impreuna, ca sd tremeata

noao sfantubi alit sau duhti, ca aceluia amu s'anternti robi,
20
i aceluia slava i cinstea i Inchinelciune sa-i tremitemti, cu

tatalti i preasfantula dulcelui i de viata facaltoriu duhului,
acmu i pururea i In veacii de veacti, aminti.
Dumineca a saptea, a sfintilor parinti.

25
(loan XVII, 1). In vreamea aceaia, rddicd Isusa ochii
lui la ceriu si zise: Pdrinte, vine ceasulli; prosldveaste

fiiula Mu, ca si fiiula sd to prosldveascd. (2) Cd ai data
lui puteare a toate trupurile, de toate ce-ai data lui,

12 Tip. nonlxin
30
16 Tip. wows
23-24 Titlul slavon: FuAlinii, 5. cfraxs
28 a indreptat in spre.
Varlante: 26 ceriu] ABC ceri
27 tau] Ts sa'u
fiiulti sa]
7' fiiulCt tau se.'
sa to proslaveasca] T8 sa proslaveasca tine
Ca
28 a toate] 7' spre toate
ail T *i cum ai
trupurile. Del T trupurile, ca de.
Wok. dir'do, 117,. rga, rig.
www.dacoromanica.ro
(199)
181.
(198)
dd lora viata de veaci. (3) Aceasta iaste viata de veaci,

de sd $tie tine unula adeverita Dunznezeu $i acela ce-ai
tremesa, Isusa Hristosa. (4) Eu te prosldvesca la pamanta, lucrula sfar$ii ce-ai data mie de sd facu. (5) $i
acmu proslavea$te-ma tu, parinte, la tine insuti, cu slava
ce ama la tine, mai de nainte, pcind lumea n'au fosta.
(6) Aratai numele tau oamenilorei ce-ai data mie den lume.
Ai tdi era $i mie i i-ai data, qi cuvcintula tau pazird.
(7) Acmu inteleaserd ca toate cote -ai data mie, dela tine
sante& (8) Ca graiurele ce-ai data mie, dau lord; $i ace$tea
priimird, $1 infeleaserd adevara ca dela tine e$ii, $i cre-
10
zura ca tu m'ai tremesa. (9) Eu de ace$tea roga; nu de

lume roga, ce de ace$tea ce-ai data mie, ca ai tai scinta.
(10) .,Si ale meale toate, ale tale scinta, $i ale tale, ale meale.
,Si ma proslavii intru ei. (11) $i de acmu nu santa intru
15
lame, $i ace$tea in lume santa, $i eu cdtrd tine vii.
Pcirinte sfinte! pcizea$te ei in numele tau, ce-ai data mie.

(12) Pcizii $1 nimea dentr'in$ii nu peri, numai fluid pier-
third, ca scriptura sd se izbandeasca. (13) E acmu cats

tine vii, $1 aceasta graesca in lume, ca sd aiba bucuriia
20
mea impluta intru ei$C1".

1 da indreptat de dour ori: Intl i in deade, apoi, mai tdrziu, cu

2 Intre tie f i tine, scris de-asupra pre
alta cerneala, in deade-la

acela indreptat in acesta
3 proslavescii indreptat in proslavii
5 Intre
parinte $i la scris de-asupra de

6 Intre amil i la, scris de-asupra
7 ce-ai indreptat in ceia ce me-ai
8 mie i i-ai indreptat in
aVuta
12-13 de lume roga indreptat
mie mi i-ai
10 dau indreptat in dedi
15-16 Intre fntru 0 lume, scris de-asupra aceasta
in roga de lume
18-19 pierdura indreptat in
17 pazeaste indreptat in pazeaste-i pre
19 Intre acmu f i catra, scris de-asupra eu
pierderei (cfr. 187136)
22 K Hill,k 111Aliddi.
21 impluta indreptat in deplina
viata de] A viata in B viata de
Variants: 1 da] T deade
3 Eu te proslavesca] T Cu (indreptat
C viata in
2 ce-ai] T ce-au
6 T lipsefte mai de nainte
5 la] T dela
in Ca eu) tine proslavii
10 graiurele] AC graiurile
9 mie] B miei
8 i i-ai] ABC T i-ai
25
30
35
17-18 Intre mie $i Pazii lipseFte in Cazania noastra

T rogu-ma
i in B sfdrOlut versetului 11,0 o parte din versetul 42; dupd AC: sa fie
intr'una cilia' noi. (12) Candi' era cu nusii in lume, eu pazit-amil ei in
21 eisa] T ei. 40
18 nimea] C nimenea
numele tau. Ce-ai data mie
12 rogii]
www.dacoromanica.ro
182
1nvatatur5 den ceasta sfanta ewanghelie.

CuvAntul 20.
Dupg praznicti preasla,vitulti Vazneseniei Domnului

nostru Isusa Hristosti, pametea sa praznuirnti intru aceasta
5
Dumineca sfintilorti i de Dumnezeu purtatori parinti ai no*tri,

318, ce-au fostil in zilele lu Constandinti cela Mare le, impg,-
ratti cre*tinescti, de se-au adunata spre Aria cela relulti;

fost-au preutti in Alexandriia, de huliia fiiulu lu Dumnezeu,
Domnulil nostru Isusti Hristosti, adeveritulti Dumnezeu. Ca
10
15
e facutti, graiia necuratulti Aria, nu intru o fire cu Dumnezeu i tatalti, i cum au fostti atunce pi calla n'au
De acolo, ca un vrajrnati adeveritil, impreuna carei ascultase de ell, sfantulti saborti procletira-i si -i lepadard. Mai nainte de acetea, procletise pre ell sfantti Patru, arhiepisco-1
pull Alexandriei macenicti. Si nemica nu vrea sa priimeascg,
ciii
nici in vreamea de munca lui. Multi amu pleca genu-
chele la sfantulti, iarg, sfAntulti Patru macenicti gral ca mi

se-au ivitti Domnulti, de purta o caimae sparta si-15 intrebai :
tine to -au spartti camma? E Domnulti zise: Aria mi-o au

20
spartti; ce sa to gaze ti, sa nu priimeti ell, ca spurcatti iaste,

graiia, i in cestil veacii 1 in cela ce va sa fie. Si tuturorti
zicti sa se intoard, dela ell. Si sa nu aveti nici o impreu25
nare cu nusulti.
R4ng amu pre aceasta sfemtulti saborti, pi-10 procletirel,
i toti carei asculta de ell. E dereapta credintA, cretineasca
invartoarg si intttrira. Intru o fire tatalti fiiulu propoveduira, i facatoriulti a toate, nu facutti, ce Dumnezeu adeveritti, ce mai den nainte de veacti den tatalti nascutu- se-au,
insa, nefacutti, Dumnezeu i Domnti, cumu e sfantulii semmi
2 rA060, K.
3 Vazneseniei indreptat in rnaltareei
4 pametea
5 Tip. 11'141TATOpil, indreptat in purtatori (cfr.
indreptat in pamentea
183/37)
6-7 Inainte de imparatfi, scris, la margine intaiulti
8 fost-au
indreptat in ce au fost[u]
intre huliia 51 h uli5, scris de-asupra pre
9-10 Ca e facutu, graiia necuratulii Aria indreptat in graiia necuratulft
35 Aria ca e facutii
11 i cum au fostil atunce gi candu n'au fostii indreptat in ca era oarecandu, candil n'au fostfi
15 ea indreptat in sa-la
15-16 intre priimeasca f i ell, scris de-asupra pre
16 Aire lui 0. Multi,
26 tatalii indreptat in tatalui
scris de-asupra ca
27 Tip. 41KATOpK0All
28 ce .ters de adnotator
29 nefacutil indreptat in nu facutii
intre
40 nefficutti fi Dumnezeu, scris ce.
30
www.dacoromanica.ro
(199)
183
alu credincio$ilora dereapteei credinte, de ispovedesca ce

iaste AO.% UK iAlitioro 6a, 044 EtliCiA(11011HTEA. Ace$ti sfInti $i
Dumnezeu-purtatori 300 $i 18, cu suflarea sfantului duhti
graira. Patriar$ii carei era purtatori sfantului sabora a toata

lumea, era ace$tea: Silivestru, papa den Roma, Alexandra
den cetatea lu Costandinti, Alexandru den Alexandrie, Evstatie

den Antiohie, Macarie den lerusalima.
Acestti amu praznica praznuia$te beseareca lu Dumnezeu astazi, $i dereptii sflnti oteti, Ca derepta cre$tinatatea nevoira-se. $i de dereapta $i sflntei credinte pomeatia to
sa aiba in veaci, ca curata $i cu multemita proslavira. Iara
Aria $i Savelia ni Fotina, ni toti depreuna ereticii, procletira-i $i-i lepadara, ca sa $tie ereticii, ca de insu$ti cuvantula
Domnului graise-se, ca striinati facura-se de fliulti lu Dumne-i
(290)
zeu. Despartira-se $i se thiara $i se lepadara de sfantula
15
trupti beseareciei lu Hristosti, ca ne$te $odolane imputite $i

urite. Derepta aceaia ni cuvintele ce$tii evanghelii cetescu-se
astazi.
(Evanghelle)
el
in vreamea aceaia, radial Isusa ochii lui la ceriu
zise: Parinte, vine ceasulu; proslciveaste 'Hula tau, ca ,s1 fiiula
20
tau sa te proskiveasca.
(mien) Domnulti nostru Isusa Hristosti i Dumnezeu, merganda la munca, ale ingrupaturiei cuvinte raspunde, $i catra
dragi ucenicii lui graia$te ca in lume scarba veti avea;

ce indrazniti, ca eu biruii lumea. Multe i alte grai lora, $i
catra nevoia lore invata-i sa. se nevoiasca, $i-i imbarbata sa
indrazneasca $i tare sa rabde de ce va veni nevoe spr'in$ii,
$i la ruga sa vie, dupe invatatura sa inveate noi, intru napa$ti toate sa le lase $i catra Dumnezeu a alerga. Radid,
ochii lui la ceriu, de invata, $i pre noi a$a sa facema ni sa
25
30
cAutamil acolo de toate realele dezlegatura i slobozenie.

(Evanghelle) Parinte, vine ceasula; proslaveaste fiiula tau, ca
,s1 fliulu tau sit te proslaveasca I
(Men) Nu cauta sa is slava dela Dumnezeu tatala preaslavitula fliula i Dumnezeu, celti ce cu tatala intr'una-111
2 Scris, la marginea stengd, creel lntru unulu Dumnezeu, parintele
3 Tip. ni.privrope
a-totA-tiitori, traducerea cuvintelor slavonefti din text
(cfr. 182/31)
Intre 18 0 cu, scris ce
16 intre trupii fi beseareciei,
scris de-asupra alt.
www.dacoromanica.ro
35
184
slavirna, intru o cinste *i intru un scauna. Ca are pururea
toate ale tatalui *i tuturorti de toate are a darui, nu pre

vremi *i pre ceasuri, ca iaste veacilora facatoriu *i vremile
*i anii intru a lui puteare puse, ce ceasulti zice cuviinta
5
vreamiei, ce intru ea socoti sa se munceasca, *i cu a lui

munca sa omorasea moartea, *i mortii sa invie cu invierea
lui ceaia den moarte.
vii
10
15
Vine ceasula, graia*te, vreamea iaste, parinte, sa-mi

la munca, *i proslavea*te fiiula tau ! Slava elu se
(201)
cheama, crucea *i invierea. Ca radica ochii la ceriu *i

a*a, graiia, blanzie aceasta faced. Pre apostoli omenea*te-i
mangaia, derep'ce amu ca, zise lora : Intru lume scarba,
veti avea. $i tremura inema lora, *i radica pre ei iara cu
ruga. Ca Inv*" 0 pre noi sa nu ne slabima de sufleta intru
napa*ti *i in nevoi, ce sa alergama catra Dumnezeu, *i dela elu sa cearemti ajutoriu *i puteare. Ca de voe sa se amu
munci despuitoriula *i, ca lu Dumnezeu, nu-i trebuiia, aju-
toriu, ce ca un oma face aceasta chip au data noao *i

dereptate, sa-i biruimil cu ruga carei scarbesca *i obidescii
20
pre noi, vazutii 0 nevazutii vrajrna0. Ca veni amu Hristosti
nu numai sine sa arate, ce 0 pre noi sa inveate in toate

lucrurile cealea bunele. $i tine invata, nu numai cuvanta sa
inveate datoriu iaste, ce 0 cu lucrulti.
25
30
(Evanghwie) Proskiveaste fitztla sau, ca jsi fiiula tau sa proslaveasca tine.
(moo Ce se zice : Descoapere *i arata, parinte, oamenilorti, carei nu *till *i nu creda intru mine, *i arata lorti slava
ceaia ce ama,*i pururea o amu dela tine, ca un fliu adeveritti*i
Dumnezeu den Dumnezeu adeveritti *i den tatalti, ca *I fiiula
tau sa proslaveasca tine, ca sa facti 0 eu oamenii sa creaza *i
sa cunoasca, ca a4a, iaste tatala mieu Si Dumnezeu, cumti santa
*1 eu, unulti nascuta Muhl tau *i Dumnezeu, intru o fire *i
intru o cinste *i intru slava, ca tine -au vazutti amu fliula,

vazut-au parintele. Eu amu proslaviiu-ma, ca thulti tau cu35
noscui-ma; e to iara proslavi*ti-te, ca parintele mieu crezu*i-te.
Slava adeverita parintelui iaste, I sa se creaza fiiula lui; iara

fliului iara*ti slava, sa fie cunoscuta parintelui lui.
(Evarighelle) $i cum ai data lui puteare spre toate trupurile,
ca de toate ce-ai data lui, deade lore viafa de veaci.
www.dacoromanica.ro
(202)
185
(Moil) Slava lu Dumnezeu iaste ceaia ce tuturora i pururea bunatate da-le. Nu numai amu Intru Iudei veni propoveadaniia, ce prespre toatA lumea. Dereptti aceaia gra%
iate 1 puteare spre toate trupurile, ca propoveadaniia
evangheliei spre totti multi aratal-se cu darti bunt]. Si dentr'aceasta fi-va vials, i spasenie in vecie. Si iard, sa nu crezura toti, cu a lorti vreare tinura-se Si intoarsera-se.
(Evanghelle) Aceasta iaste viata de veaci, de sa flie tine unula

adeverita Dumnezeu fZ acela ce-au tremesu, Isusa Hristosa.
(Mob) Adeveritulti Dumnezeu graiate, derep'ce amu 10

ca ceia ce se inching idoliloru, dumnezei se chema aceia,
de mintiia, ce dumnezei nu era, ce hitleanilora i oamenilorti celora railorti *i a draceascai oblicire. Iara unuhl
adeveritti Dumnezeu, zicu, parintele graiate. A lu Dumnezeu $i a pgrintelui cunoatere nu o priimira niminea, 15
ce numai a fiiului. Cunoaterea adeverita iaste lucrurele
bune i credinta, iara credinta dereptilorti, cunoatere lu
Dumnezeu fi-va.
(Evanghelle)
Cu tine prosleivii la pamanta, lucrula sidrfli
ce-ai dat.a mie de sa faca.

(Talon) Pre phmantil, zice, proslavit-au parintele Hristosti,
20
derep'ce amu ca in ceriu proslavitti era .$1 de ingeri inchinag*" Iara aceasta slava, grAiate, ce e den oameni slujba i
inchinAciunea ce va fi sa aduca lui.
(Evanghelle) oS'i acmu proslaveafle-ma tu, peirinte, dela tine
instili, cu slava ce amu la tine piina lumea n'au losta.
Ca sa arate noao Hristosti taina tocmealei trupului lui, slava cera dela Dumnezeu i parinte. Ca Inca
(203) flrea trupului nu se era proslAvith, nici neputredire era
luata, nici scaunului impArAtescti nu se era impreunata;
ce dupa inviere i dupa ce se inalta in ceriu, $1 slavei i
25
(MO)
neputredului scaunului imparatescti impreund-se, $1-la 1116.

Si toata lumea inching -se lui.
Ara tai numele tau oamenilora: eu de tine spusil arAtath tuturora oamenilora facui, i nici unui ornti pizmit-amu
de sa, nu spuiu invatatura. Iara sa." n'au crezutti toti, nu iaste
den mine vina, ce pre vrearea celora ce n'au crezutti.
19 Cu indreptat in Ca eu
23 Tip. Ai+.
www.dacoromanica.ro
30
3;')
1.86
10
15
(Evanghelle) Ce-ai data mie den lume, ai tai era fi mie i-ai
data, si cuvantula tau pazira.
(taid) Spre vestire si tarie gral ucenicilorti aceasta. Arata
ca tine se va rugh catra elti cu adevarti, si vorti creade dereptii, si vorti sa,varsi sranta a lui invatatura, ai lui pururea
i va avea, si parintele indragi-va pre ei si-i va milui Si va griji
d'insii. Ca toate amu ale fiiului, ale tatalui santil; asijderea
ale tatalui, ale fiiului santti. Nu amu acmu le-au luatti aceastea
fiiulti, ce tatalii avutu-le-au si ale fiiului era.
Ca ivii amu numele tau oamenilora: ca arata amu numele
tatalui fiiulti, derep'ce amu ca sa si stiia elti, ce nu ca tatalti
stia, ce ca facatoriulti numai. Si Jidovii numai stiih pre elti;
ce nici aceia toti. Tara unulti nascutti fiiulti si cuvantulti lu
Dumnezeu, tatalui, pre pamantii deaca se ivi, pre tatalti lui
arata, si cuvintele si lucrurile a cunoaste pre elti oamenilorti
feace. Ca pre elusi se arata ca e fiiulti lu Dumnezeu, aiavea
amu si tatalti arata.

(Evanghelle)
20
Eu de ace,stea, zice, rogu-met; nu de lume roga,
ce de ace,stea ce-ai data mie, ca ai tai santa . Si ale meale

ale tale santa , fi ale tale, ale meale. Si ma proslavii
toate,
I
intru ei.
(Thou) Iarasti de ucenici graiaste. Multe si in toate chi25
purile pre acestea mangae, ca sa cunoasca si dragostea ce

are speinsii. Nu numai de acestea aceasta graia.ste, ce de
toti carei credti in elii si intru invatatura ucenicilorti lui.
Lumea se cheama oamenii necredinciosi, ce nu santii
dumnezei. Ca se striinara, zice, pacatosii den mate. Nu
ma rogil de acestea, ce se-au inselatti acestii lumi, ce de cestea
30
35
ce mi i-ai datil, ca sa, nu le pare unora, ca curamdti data

fu lui domnia si putearea, sh graiasca. ca ai tai era si ai
miei era, ale tale amu toate ale meale santii, ca si eu mil
pre ei, si to ai, si neluati vorti fi, ca ale meale toate ale tale
santti. Cine va vedea ceva intru tatalu, aceaia va vedea si
intru fiiulti, nu pre luatult1 fired, ce dupa fire, ca cui e tariia tocma, tocmasti stie si firea. Hristosu e amu tariia lu
Dumnezeu si a lu Dumnezeu mandrie. Parinte sfinte ! pazeaste
ei in numele sau (ce se zice, cu alti tau ajutoriu si cu firea

1 Ce-ai indreptat In ceia ce-ai.
www.dacoromanica.ro
(204)
187
dumnezeiasca paziti sa fie). Ce-ai data mie pazii, si nimea

denteinsii nu peri, numai fiiula pierdura.
CAte-au fosta dupa mine, graiaste Hristosa, nemica, nu
scazui, ce pazii pre ei, Si in toate chipurele nevoitu-m'ama

de a lora tarie. Tara s'au dentru ei perita Tuda, i altii multi
dupa aceaia, ce se-au lepadata spre piiardere, nimica aceasta
pang la mine. Nu de mine amu goniti santa, si sa-i lasa
(205)
delungati sa fie de calea ceaia dereapta. Ce mi se cadea amu

sa faca intru ei $i nu fed? Cu sila nu traga eu, nici nevoesca!
Tara tine va veni catra mine cu voia lui, nu-la voiu scoate
afara, nicia voiu impinge, nici-15 voiu lash 'carele va I lacui
bine intru invataturile meale. Iara raii $i hitleanii lasa-i-voiu,
10
sa imble ins* in voia lora.

(Evanghelle) E acmu cdtra tine vii, ,si aceasta graescu in lume,
ca set aibet bucuriia mea impluta intru ei. (Ca de suflatulu-i du-
15
hului sfantii sa fie in lume ucenicii MIA frica, Si fara grije,

aceasta graesca intru lume, spre mangaiarea acestora, ca sa
alba bucuriia mea impluta intru ei).
(moo Aceasta amu bucurie i veselie sa avama, fratilora,
intru noi, in toate chipurele sa ne nevoima. Si ce e intru
20
noi de se draceaste si se nebuneaste draculti, sa-la surpama,

cuma si acesti snnti si de Dumnezeu purtati oteti, pre Aria
carei ajuta acestora.
Savelia,
Sa pazima tare, fratilorii, ce sfintii oteti acestea sfa'tuit-au
dumnezeiasca dereapta slavita invatatura, $i de acestea ce-au
osandita pre ceia ce-au hulita si i-au lepadata, sa ne intoarurimti. Aceasta iaste viata veacilora, ca
cema dela ei, si
cu sufletula sa inteleagema Si cu inema sa creadema i cu
gura sa ispovedima unula adeveritula Domnula nostru, Isusa
Hristosa, ce noi, pentru ela, bumnezeu i tatala cunoscuma,
i de viata facatoriula duhula sfanta Cara noi vine.
Parinte sfinte, pazeaste ei, in numele iubitului fiiului
tau, cela ce-ai data noao, i cu dulceata viului facatoriu 1i
prea sfantula ala tau duha. Si nici unula den noi sa piara,
den adeveritii tai inchinatorii sfintei preaputearnica troita
8 Tip. MORITA ;
2 pierdura indreptat in pierderei (cfr. 181/29-30)
9
:Mere
fed
fi Cu, scris
Ce
urmator
scris
de-asupra
ca
intre acesta i
22 Tip. Oun.
de-asupra ce
www.dacoromanica.ro
25
30
35
188
tt,
intru o fire, ce dracii notri ceia neadurmitii i vrajmaii ceia

iutii supttl picioarele noastre neputincioi sa caza, ca scriptura
legiei tale $i porancile intru noi sa se lucreaze $i sa se sfarasca.
Tara den munca diavolului i den presurarea i de cei ce urasca
noi, vrajma5ii,izbavimii. Si nevatamati sa viemu, i in tine sa
ne intarimu. Si a.5a vie uindu, avea-vamii bucuriia to impluta
I
intru noi, i de aceasta implea-ne-vamti. Fara de napaste

i multa grije acestii lumi sa-i treacerntif aduncula, *i la al
tau rapausti hat sa venimii, ca dela tine dau-se toate bunatatile si spasenie, si tie slava damti, tatalui i fiiului i
sfantului duhtii,i acmu i pururea i in veacii de veacil, aminti.
Dumineca Rusaliilor.
Evanghelle de la loan, zaceala 27.
15
20
(loan VII, 37). In zioa de spot, mare praznica,stdta

LSUSCZ si striga grdinda: fine va fi insetwtta, sd vie
cdtrd mine, sti bea. (38) Cine va creade intru mine, cumu
zice scriptura, rduri den zgdula lui curd-vora ape off'.
(39) (Aceasta zise de duhula, cine urea sd priimeascd
tine credea intru ela. Nu era amu duhula sfanta, cd

Isusa nu era prosldvita). (40) Multi amu den naroda
auzird cuvantula, grdinda: Acesta iaste adeverita proroca!" Unii grdird: Acesta iaste Hristosa!" (41) Altii
grdird: Au doard den Galilei Hristosa va vent? (42) Dard
nu grdia$te scriptura cd den sdmetnia lu Davida, qi den
25
oraula Vithleaemului, unde era Davida, Hristosa va

2 Tip. notioac-rpf, find no la sfdr$itul rdndului,
putul celui urmdtor
gi
noastre la ince-
4 Tip. Ailawnoynor si indreptat in diavolului
12-13 Titlul slavon: kieKka.k, 4 u,S. 6vat, tw. rtufaa, ttg.

Variante: 15 T lipsefte ;4 grainda] AC grai T gi graiia
16 sa
beat ABCT qi sa bea
Intru] Ti In
17 den zgaula lui curs -vora]
AC den matele lui curs -vora T2 vora cure den matele lui Ta cure -vora
den matele lui
19 cine credal AC cine creade T crezanda Nu
era amu] T Ca Inca nu era data
cal T derep'ce ca
20 proslavital
I
30
T Inca proslavitii
35
21 cuvantula, graindii] T acesta cuvantii, graira
23 ABC lipseqte Dara,

24 graiaste] T zice
25 (wapiti] T satulu
Vithleaemului] AC Vitleemului BT Vithleemului
Hristosal T yl
Hristosa.
I
www.dacoromanica.ro
(205)
189
vent?" (43) Sfard fu intru ndroda derepta ela. (44) Unii

dentr'insii vrea sd prinzd eta, ce nimea nu puse manile
spr'insula. (45) Vinerd slugile cdtrd mai marii preuti si
fariseii, ziserd lora aceia: Pentru ce nu l-ati adusa ela?'
(46) Rdspunserd slugile: Nece un oma iaste sd grdiascd
asa ca acesta onula . (47) Rdspunserd amu lore fariseii:
Au doard si voi scinteli prildstili? (48) Doard cineva
creade den judeci intru ela, sau den farisei? (49) Ce nd rodula acesta, ce nu stie leagea, bldstemati ntie . (50) Grid
Nicodinza cdtrInsii, ce venise noaptea cdtrd ela, unula
acesta denir'insii: (51) Au doard lea gea noastrd ju(207)
deca-va omula,
de nu va fi auzita mai de nainte, si sd

infeleagd ce va face ?" (52) Rdspunserd si ziserd: Au si
to den Galilei esti? Ispiteaste si vezi at' proroca den Galilei
nu se va scula". (Ioan VIII, 12) lardsa zise lore lsusa, grdi:
Eu Bantu lumind lumiei: Cine va vent dupd mine, n'are a
mearge intru untunearecu, ce aveet-vora luinina veacilora".
15
Inv5ifitur5 den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantu1 19.
20-
in zioa de apoi, mare praznica,
static Isusa, striga se

greiiia: Gine va fi insetwata, sa vie ceitra mine si sd Lea. Cine
va creade in mine, cum-4 zice scripture, rduri den zgaula lui

cure -vorii ape vii. (Aceasta zise de duhula, tine vrea sa prii18 10 KO iigAiwk
20 CA080, .13i.
Variante: 1 Sfarii] T impartire
25-
T lard unii
2 nimea]
C niminea
2-3 manile speinsulii] 7' speinsulii manile
3 mai marii
preuti] AC mai marii preoti T arhierei 4 fariseii] 7' catrii farisei
eldj 7' pre chi
5 Nece un (tip. ofl)] AC Nece Toy T Nici un
6 Raspunsera amuj 34
5.6 iaste sd grdiascd. aa] T a,a n'au graitil
7' Zisera
7 7' lipsefte doard I santeti prildstitij 7' v'ati prilastitd
8 creade den judeci Infra eld] 7' den boiari crezura
Doard] 7' Au
9 acesta] 7' (gre0t) aceasta
In ela
farisei] BT fariseii
AC lipbldsternati santti 7' procletira
sefte ce t,ie] ABC tiii 7' tiia ei
fariseii
35
10-11 cateinii, ce venise noaptea card elfi, unuld acesta
dentr'frugil 7' cell ce mersease noaptea la Hristosd, tetra farisei,
12 nu va] T n'ara
zise
de
11-12 judeca-va] 7' are judeca
13 2' lipsefte va Rdspunserd si zisera] T
nainte] T den nainte
15 se va scula] 7' se-au
14 Ispiteaetel 7' Uinta
ziserd lui fariseii
40
seulatti.
I
Unii]
www.dacoromanica.ro
190
measca crezeinda intru ela. Ca Inca nu era data chthula static,

derep'ce ca Isusa nu era inca prosleivita).
(MD) Trei praznice praznuiia Iudeii prazniculii Pa$tilorti,
de pomenirea e$itului den Egypetii $i de slobozirea lore,
candti trecura Marea-neagra $i nu se udarh, i candu-$i th-
cura, chscioare de pomenirea lacuirei den pustie $i de acea

munch a lore de acolo. Intru c4cioare amu lacuiia atunce,
ce se cheama colibi; patruzeci de ani facurh acolo. Iara

10
15
acestti praznicti all Rusaliilorli, de pomenirea candii luarg

leagea, venirea in Para ceaia ce le era fagaduita. Derep'ce
ca atunce gustara de rodulti graului $i vine $i de alalte, eh
in pustii amu nearatti $i farh shmanta paine mama, ca de,
$tingea den ceriu, cu manile lua, aducea den ph'manturi
la praznicii, dereptti aceaia amu acesta praznicti cheama-se
rodii nou
$i
cu mana luatu. Tara duph Pa$ti, $apte saptamani
numara Iudeii, $i acestil praznicii faced cu mana luatu, ce

santil Rusaliile.
Dupg ce trecuse Marea-neagra, cincizeci de zile trecuse, data fu lorti leagea dela Dumnezeu.
Derepth aceaia graescil, $i se aduna toti in beseareca
intru aceaste trei praznice (ca leagea le zisease lore asa, sa
se adune), ca l dumnezeiasca marea taina a lu DumneI
20
zeu sa pomeneasca, $1 intru impreunare $i cu dragoste

25
30
unulti cu alaltti sa se impreuneaze.

Intru acestil praznicii ivi-se $1 Domnulii nostru Isusa
Hristosii. Aduna-se cu nu$ii impreunh sa praznuiasch, sa nu
se arate ca se protivea$te legiei (ca acesta iaste dathtoriu
de leage), ca mai multi de ei cu seamnele i cu invgthtura
sa aduch. State amu Isusu Hristosii $i Dumnezeulti nostru
$i striga, grhi: Cine va fi insetosatti, sa vie catra mine $i
sa
35
bea.
Niminilea de nevoia sau cu sila trage Hristosii, ce tine

are usardie multh $i tare, pre acela cheamh $i pre acela va
sa adape; iara tine nu va vrea, nu-lii va nevol,
va
sill, ce eine va fl inseto$atii, sa vie catra mine, $i sa bea !
5 Marea-neagra, indreptat in Marea-roOe (nu, insa in randul 18).
Al doilea 0, indreptat, la margins, in al doi[lea]
8 lard, indreptat la margine, in al trei[lea]
28 Intre leage fi ca, scris de-asupra ce
32 intre
sila
trage, scris de-asupra nu.
I
www.dacoromanica.ro
(208)
191
Acesta amu iaste mandria lu Dumnezeu si tariia, ce cu alii

lui vintii ample. paharale lui si zice cu hal: sa bea cine va
vrea. Acesta iaste den vecie Si pururea cu fire cuvantulti
tatalui, ce si atunce $i acmu sta si la beare setosii cheama.
Acesta iaste domnii a toate fapturile, si iaste a toata, dulceata $i voia ceaia buna beare adeverita, vie $i curatoare,
mare si adeverita, si pururea rau curatoriu, Isustii, preaslavitulti Dumnezeulti nostru; denteinsula toate raurele si toata
dulceata a mariei si izvoarale $i iazerele si fantanile cura.
SA gustamil amu, fratilortii, sa gustama si sa cunoastemil
10
si sa vedemit, ca dulce e Domnulti! Dulcetiei lui iaste fara

funda si fara moarte si nescazuta adancatura. Apa dulce $i
vie si curatoare, $i preaimple-se si preavarsa-se: cine va
bea aceasta aph nu se va insetosa in veaci. Toti setosii ye(209)
niti la aceasta apa, si adapati-va si viata priimiti 1 Cuma je- I

luiaste cerbulti setosil la esitulil apeei, asa amu si noi sa jeluima. Datori santemtii sa insetosema de aceasta dumnezeiasca
aph: de invatatura mantuitoriului nostru si Dumnezeu. $1

dragoste nesatioasa sa avamti cateinsulti, cumtii sa grhimtii
cinesii de noi dupa parintele lu Dumnezeu, sfantula Davida:
Doamne, Dumnezeula mieu, catra tine manecai, insetosa
15
20
catra tine sufletula mieu ! Setosultii amu, candii apuca pa-
haruki in mama si e piing, cu toata inima acela tragema

si bea de se veseleaste. Asa si cine aude cuvintele dumnezeesti, sa e setostii, priimeaste; pana-1 va bea, nemica nu se
opreaste. Ca zice amu: Fericati flamanzii si insetosatii, ca
aceia satura-se-vorti!
25
Cine va creade intru mine, alma zice scriptura, rduri vord
curs den matele lui ape vii.

Mate le amu acicea inema se graiaste (ce se zice, cugetele cuvintelora sufietului), ca si intealtii psalomti, graiaste:
Leagea to pre mijloca de matele meale. Den matele amu
celora ce credii derepttii, zice scriptura, apa vie, graiaste

Hristosti, ca le cura (ce se zice, sufleteasca invatatura), ca
adapa sufletele celora ce asculta. Si multi $i de destula
12 nesetlzuta indreptat in
11 Dulcetiei indreptat in dulce[a]ta
28 Scris, la marginea
23 tragemn indreptat in trage-16
nescitzutii-i
dreapta, zice Hristostl (a se adclogct inainte de cine va creade).
www.dacoromanica.ro
30
35
192
dulceata darului, apa cheama-se (ce se zice, ca pururea e lucratoare). Apa vie iaste, picatura, invatatura lu Hristosti, derep'ce ca apa curateaste spurcaciunea pacatelorti Si stinge
vapaia realeloril i fara-credinta si uscaciunea, si ceia fara
5
plodti vindecd-i.
AO vie iaste dulceata sfantului duha. in toate chipurele cheama-se, pre chipti si pre flrea ei, acmu apa
20
cheama-se, aorea focti. Insa apa se cheama, derep'ce ca apa

den ceriu destinge, de hraneaste Si adapa. Si intru o vedeare
fiindil, si in multe chipure are firi, ca inalbeaste si negreaste,
rusaste si mohoraste, indulceaste si amaraste. Asa si sfantuhl
duhti den ce riu destinge, adapa si hraneaste sufletulii; si
Intr'una fiindi, si iara in multe chipure se desparte, cu dulceata si cu tarie. lara foculti Inca se cheama duhulu sfanta,
ca. foculti intru un chipu se veade, iara elti in multe chipure
lucreaza, ca incalzeaste si arde, lumineaza si curateaste. Asa
si duhulti sfantti, impartite i santti amu daruri, dupa apostoltl: Denteacelasti duhti impartirea slujbelorti santti. Acestasil Domna lucreaza totil si intru toate; si impartirea flrilorti santti denteacelasti Dumnezeu.
25
Fiecaruia da-se ardtarea duhului sfantti spre folosti:

unuia amu duhuhl datu i-e cuvantti de mandrie; altuia cuvantil cu intelegatura denteacela:511 duhti; altuia credinta
denteacelasti duhti; altuia darii de vindecare dentr'acela
data; altuia ciude a face; altuia prorocitura; altuia duhure
10
15
a desparti; altu e in multe limbi a inteleage. Toate acealea lucreaza intr'una i inteacela duhti imparte spre puteri cuisti
cum va elti. CA iastP lumina Si viatd si izvorti viu cugeteloni,
duhti preamandru, duhti inteleptti, bunti, dereptti cugeta30
35
toriu, domnitoriu, curateaza pacatele, Dumnezeu $i Dumnezeufacatoriu, focti den focti scoate, graiaste cu fire, imparte daruri.
Dulceata amu duhului sfantii, candti intru curate inimi

vine si intru eale loci" afid,, mai vartosti de toate izvoarale
mai multi" cura ; nici se opreaste nici dinioard, i nici dinioara sta. Aceasta stimti CA cu paza era intru apostoli, ca nu
1 Dupe darului, scris daruiate
2 picatura indreptat in picatura

RA6Ak
8 Tip. lavx
17 daruri indreptat in darurile
31 scoate
4-5 Tip. *g, iar la inceputul rdndului urmator

9i ters de adnotator.
indreptat in iase.
13
www.dacoromanica.ro
(210)
193
(211)
se temeh apostolii a invata i bine sa vestuiasca cuvantulti

lu Dumnezeu, ce a muncitorilorti radicarea ri sfeaturile, pren
multe cetati, i urgiia narodului intaratatti intru nemica o
avea. Si ranri cursera, a invataturiel ape vii. Aceasta dulceata
duhului sfantti era, cumti graiate evanghelistulti. Aceasta
zice de duhti, tine vrea sa priimeasca carei credea intru
WI. Ca Inca amu nu era duhulti sfantil datti, derep'ce ca
Isusti inca nu se era proslavitti, nici mai nainte de truce i
de munca i de sculare. Ca bunatate de demultti luat-amu,
ce aceaia pentru calcarea pierdumu-o. Ca den inceputa omulii fo

neputredti fost-au facutti; ce calca, zisa ei cu alalte daruri
0 de sfamtulii duhti luo lipsa. CA graiate dumnezeescula

Moysi : Zidi Dumnezeu multi; tarana luo den parnantti, i
sufla spre fata lui cu suflarea vietiei. Dereptti aceaia catra
moarte cazci, dereptti calcarea, i acea cinste de demultti
pierdO. bra Hristosti iara innol pre elti i la cinstea ceaia
denthi duse -Ili. Ca cu suflarea vru sa noiasca iara pre toti,
ca On ziditoriu a toate domnti Si parinte.
15
Dereptti aceaia, cu toti alalti fagadul-se sa dea ucenicilorti

duhulti sfantil, ce-lti i deade. Ca dupa inviere sufla, i zise lorti :
20
Priimiti duhulti sfanttil De trei on fu datti duhulti 'ucenicilorti de Hristosti. Mai den nainte de rastignire foarte nu
aiavea, e dupa inviere, dupa suflarea, ivi-se; iara dupa ce se
sul in ceriu, elti tremease 0 mai cu fire, mai vartosti insu0
acestti duhti sfantti detinse, desfaritti lumina pre ei
25
sfinti. Era amu 0 mai den nainte intru proroci luminare

dumnezeiasca ei bogata a duhului sfantil. Invata i derepta
acetea spre ceaia ce va sa fie viata ceaia buna, sa o ajunga.

Oprita fu bunatatea de pre pamAntii dentr'acealea zile de ce
fusease zisu : Adeca, ca se vg,rti lash casele voastre pustii.
30
De-aciia nu era prorocie infru Iudei, nici pre aceaia sfintie cauta.
insa
apostolii mai den nainte de rastignire draci-i
goniia Si virideMee a toti oamenii facea cu ajutoriulii duhului

9 Ca bunatate... lust-arm-1, indreptat in insa bunatatea... luasemil
,25 Aire 35
16 Tip. via.
10 pierdumu-o indreptat in pierdusemu-o
invata,
27
Jntre
sfantii
destinse Si desfarsitil, scris de-asupra Si
va indreptat in
28 acestea indreptat in aceia
scris de-asupra de
vrea 29 Oprita fu, indreptat in ce fu oprita de ce indreptat in derep'ce
32 !use', s1 apostolii indreptat in Iara apostolii I.
31 Tip. A.Liqua
I
fs
41297
www.dacoromanica.ro
194
sfantti si dulceata. Mai mai de apoi, dupa, inviere, cu boggle

varsa-se dulceata sfantului duhti, Si nu nu I mai intru apo- (212)
stoli fire facea, ce mii $i untunearece de aceaia implura-se,
derep'ce amu ca aceasta dulceata, vrea sa priimeasea carei
credea. Inca amu nu era data dulceata. Dereptil aceaia zice ca
nu era dat5 duhuhl sfant5, ca Isusu inca nu se era pro-
10
slavittl. Slava amu cruce cheam5.-se si invierea, ca. Inca nu

era datti duhula sfantti ucenicilorti $i tine crezuse inteinsuld.
Slava cruce cheama-se, derep'ce c5, intru toti ponosti era si
fara cinste crucea. Ca a p5.catelorti cealea marile si a legiei,
a singurti Hristosti slava fu. Ca dragostea ceaia marea catra.
noi Imblatoare iaste, tine amu va avea de pomeana sufletului. Auzit-ati bine de toata cinstea: atata rusine priimi
35
20
25
30
Hristosti, nu-sti proslavi nenumarata a lui mila $i imbletele.

Mai den nainte de rastignire nu deade Hristosti duhul5 ucenicilorii, ce puteare spre duhurile necurate, ca sa goneasca
eale i sa vindece toate nevoile si toate boalele. Dupa, rastignire-i $i dupa inviere-i duhul5 sfant5 darui lorti, nu ca
mortii sa, invie, sau alto ceva sa fac5,, ce pacatele sa lase.
Suf1a amu, zise i grai lor5 : Priimiti duhulti sfant5 ! Si
cui yeti lasa pacatele, lasate vorti fi lorti; cui le yeti Linea,
tinute voril fi
Dupa, ce amu gresisem5, vatamamu-ne i vrajmasi
fum5 lu Dumnezeu. Iara dulceata, duhului sfantti dar5 iaste,
i darul5 celora dragilorti dd-se. Cade-se amu mai nainte sa
aducemti jartva, ce e dereptti noi impacare si spargerea vrajmasiei (ce era junghearea a mielului lu Dumnezeu, moartea
lu Hristosti). $1 atunce, dupa aceasta, data fu dulceata. Iara
dupa suirea, de destul5 varsa-se dulceata, duhului stantti, ca
i celora ce crezusemti in Hristos5, si cu invatatura lui sa ne
curatimti. Nu ca o zare sau ca, o luminare iaste asa prost5
duhulti, ce insusti acesta duhti sfantti lacuitoriu sa creademil,
cum au zisti ca voiu lacui intru ei $i voiu imbla, ca, impa- (213)
I
35
1 Mai mai indreptat in lard mai

3 Intre feicea ;i ce, scris deasupra ci lucru
de indreptat in den
8 tine
7 di indreptat in ce
indreptat in celord ce
10 Ca indreptat in insit
11 Tip. d. it
16 Intre
puteare fi spre, scris de-asupra deade
26 Tip. .0 Alpenrk, indreptat
de adnotator in ce e dereptii
30 I, dupd Hristosti, iters de adnotator
31 Aire curtitimil i Nu, scris de-asupra, ce.
www.dacoromanica.ro
195
!Alija ceriului inlaluntru de voi iaste. CA imparatiia ceriului
slava duhului sfantii graia0e, ca se salawiate intru not

dulatl de credintal.
Cine va creade intru mine, curnic zice scriptura, rduri curdvorie den maple lui.
Dupe aceaia, multi crezuse ciudesele. Dereptii aceaia

graia0e Hristosil cumil zice scriptura, ca sal ne invatamil
ca isprava credinteei den scripturg iaste, nu den ciudese, i
aa, amu cade-se a creade. Ca den scriptural marturisea0e
scriptura, ca unulil nascutti fiiu a lu Dumnezeu iaste Hristosti,
pi ca un facatoriu i despuitoriu, ca domnii tuturora i de dulceata datatoriu, i mantuitoriu alit lumiei, i scumparatoriu.
Multi le se partl ca credit, ce nu dereptil, nici cumit zice
scriptura, cace ca aceia dupa ale sale eresure imblarA. Dereptii aceaia pi perira. Nu amu toti carei-mi graescii :
10
15
Doamne, Doamne, zice ca vorti intra in imparatiia ceriului,
ce carei facts" voia parintelui mieu alit ceriului. Si iara :

Multi-mi voril zice in zioa aceaia : Doamne, Doamne, au nu
cu numele tau prorociiamit, i cu numele tau dracii scoteamti,
i cu numele tau multe tarii faceamii $i spune-voiu lorti ca
20
nici dinioara cunoscut-amu voi, delungati-va de mine toti

facatorii fare -leage ! Aceaia amu santil toti ereticii. Multi
amu mincino0 proroci .$i mincino0 invatatori arath-se a fi

oi, i lupi era : ei omorlia cu cuvintele cealea mincinoasele
turma lu Hristosti. De ace0ea de toti leapada-se Domnulti
i graiate : Nu tiu pre voi, delungati-va dela mine toti lucratorii nederepti !
Multi amu den ndrodii auzird acestii cuvdntii, graird :
Acesta iaste adeveritil prorocul
De acesta i Moysi scrise ca prorocti voao va radical
25
30
Dumnezeu 1
(214)
i adevaril ca acesta era. Ei, proroculti pareh-le ca va

pi Moysi, nu ca Dumnezeu. Altii grai I ra ca
acesta era, ce aceia grail& aceasta, ca le 'Area CA va fi
omit prostil. E altii graiih : Au den Galilei Hristosii va
fi prosta, ca
6 intre ciudesele si Dereptil,

11-12 dulceata indreptat in dulceatti
22 Intre ere32 Tip. rrkirkni.
ticii 0 Multi scris de-asupra, ca
2 graiaste indreptat in graiaste-se
serfs de-asupra, ce
www.dacoromanica.ro
35
196
veni Ce insa
Vithleemti.
5
acesta nici in Galilei nascuse-se, nici in
Dara nu zice scriptura Ca den thinlinfa lu Davida,,si den

satula Vithleemului unde era Daviclit, ci Hristosa va veni?
Amu 0 Hristosti de acolo era, den samanta lu Dayidti
si den satulti Vithleemului. Intru acestti amu satil nasal
elti, Nazareth hrani pre elii, iar5. Capernaumti avca pre el5
intru elti de lacuiia pururea. E cArtularii gi fariseii cu rea
vreare mosiia lui Hristos5 graiia Nazareth, de unde era

io muma si tats -sau, pares- le -se. Iara den Vithleem5 de-ara fl
menind5 pre Hristosti, crezutil ara fi, dereptil prorocirea. CA
zice proroculti Mihea: $i to Vithleeme, pamantulti Iudei, el
de acmu wrath nu \Teri mai fi intru domniia Iudei! Den tine
15
20
25
30
35
amu esi-va purtatAtoriu ce va paste oamenii sai, Izrailii.

impartire fu intru naroda derepta ela (cinesti intru
partea luis5 impartiia-se). ktra unii denteinfii urea sa prinza
ela (ca un prilastitoriu si calcatoriu legiei), ce nimea nu puse
speinsula mange. (CA-i tines ei nevazutti si apAra, derep'ce
amu inca nu urea Hristosti sa se dea). Vinery slugile catra
arhierei ci catra f arisei, si zisera lora aceia: Pentru ce nu l-ali
adusa pre ela ? Raspunsera slugile: Nici un oma coca n'au
graita ca acesta oma.
Dusera-se amu slugile sa leage pre Hristosti. Ei se intoarser5., aceia, legati fiindti de ciudesele cuyintelorti lui. $1
ceia ce-i era tremesi ei, arhiereii si cartularii si fariseii, multe
cuvinte auzira ale lu Hristosti si multe ciudese vazura, si

ce era de el5 prorociia cetiia-se; si ei se tines preamandri
si nemic5, nu intelegea, cA se intunecara cu realele loril si
cu pizma. Tara ceia ce era tremisi, ei se aflara cA nu avea,
cugeth fatarnicti, si acestea nu avura, pizma ca alalti. Ce
sa," nu ne I miramh not numai de intelepciunea acestor5
slugi, ce sl de indraznirea lorti. Nu zisera ei amu ea' nu
face Hristosil yoroaya intru oameni, pentru aceaia 1 -amu
lasat5, nici ascunsera ei vreun sfeatil sau vreun cuvantil a
lu Hristosti, ce aceaste slugi adevarti graiia si spunea preamarea mandrie si putearea lu Hristosii.
10 pares -le -se indreptat in care le se parea
notator.
www.dacoromanica.ro
12 ea .ters de ad-
(215)
197
Zisera lora fariseii : Au si voi v'aii

?
Cautati amu ce pizma i nebunie $i hitlenie ! Ca nu-0
vrura nisi sa intreabe ce cuvinte au graitil Hristosil, ce Si

prinsera a-i sutill, ca altora sa, nu mai spue aa cu hraborie.
a se temea fariseii sa nu cumva creaza toti in Hristosa.
Zisera fariseii: Au cineva den boiari crezurei in ela, sau

den fariseii? Ce neirodulii acesta, ce nu stiia ei leagea, proclefariseii.
Ce mai mare osanda $i mai vartosti era fariseilora i

arhiereilorti i cartularilorti aceasta, cAce credea naroadele
In Hristosti, ei nu credea. E leagea graiate aicea, in toata
scriptura impreuna : ce narodulti acesta ce nu *tie leage,a,
procleti sant5 ! Si de leage procleti santti carei calca leagea.
Tara arhiereii jidove0i i cartularii i fariseii procleti santa,
ca ei calcara leagea, ca. nu crezura in Hristosti. Narodula nu
10
15
fu procleta, ea' pazird leagea, crezandti in Hristosti. Ca leagea

invata sa creaderna in Dumnezeu.
Greti Nicodimu, cafe ce mersease noaptea la Hristosti , catrei
farisei, zise: Au doara leagea noastra ara judeca multi de

nerd fi auzilii mai den nainte, ci sa inteleaga ce face?
Unulti den boiari era i Nicodima. Nu race zisera ei ca
nirnea den boiari creade in 01, precept) pre ei Nicodim5 ca,
santa calcatori legiei. Si arata loru, insa cu coperimant5 i
cu malcom*re. Sa amu, cumu i se cadea lu Nicodimil sa
graiasca nu indrazniia, el5 leagea nu osandia, ea mainte au(216)
20
25
zise i inteleguse, Ca dentru ei5 fariseii j udeca pre Hristosti Inca

pang nu -iii luase ei aminte cuvantulti lu Hristos5 sau intelesulu
lui. Pentru aceaia precepa Nicodima ca ei calca leagea.
I
Si zisera lui fariseii : Au si to den Galilei esti ? Sau

ti-e 0 tie mo0ia de acolo, de pentru aceaia ajuti lui Cautei
30
si vezi, ca proroczi den Galilei nu se-au sculatii!

Si cu manie i cu urgie zisera lui aceasta. Insa nu zise Nicodima Ca prorocti iaste, ce zise sa nu-la judece far5, de intre-
bare, cumu nu se cade. bra ei cu ocara graira : Ispitea0e i

vezi, sa nu tii scriptura I Tara, de n'ar5, ft *Until Nicodima
scriptura, cum ara fi preceputti ca calca ei leagea Ce bine
7 Tip. 1.1ACT4
22 givkAli
25 Tip. MHHTI. Aceasto grefaia de tipar,
nefiind inteleasit de dilatator, el a indreptat pe ca minte in ce cu minte.
www.dacoromanica.ro
35
198
graiate ca,rtea pildei : Nu ispiti raii, sa nu te urasca pre tine, ce

ispitea5te inteleptulti, i te va indragi. Da inteleptului invatatura, i inteleptil va fi, invata cela dereptuhl i cu dulce va priimi.
Tara0 Isusti zise lorti, graia0e : Eu santti lumina lumiei,
cine va veni dupe; mine, n'are a mearge in untunearecil.
Dupa aceaia si susti si josti intoarcea-se Galileanii si

ludeii, si prorocti meniia a fi Hristosti. lard acesta izbaviia
grealele ce se OM, loru, i alaltorti aratalti slava aiavea,
cumti elti nu iaste unulti den proroci, si cumil loru le se parea,
i0
ce elu iaste prespre toata despuetoriu, curnti gran, ca. eu,

santti lumina lumiei, nu Galileilorti numai, sau Jidoviloru, ce
prespre toata lumea santil lumina !
15
Ca Hristosti cheama-se pre sinew lumina lumiei, semnandti

luminata dumnezeiasca mane Si ca a luminatilorti intelepciune
curatie. Ca sufletea0e luminandti celora intunecatilorii, ne5tiutorilorti celora ce le era inimile Intunecate, 00 era luminatoriu.
Ca lumina iaste Hristosti si sufleteloril luminatoriu, ce si viata
noastra cu cuvantulti lui curatimu-ne. Sa santemil si intuneca,ti
in pacatele neintelease, luminatoriu timti ca iaste a Infelepciunei si a vietiei, dupa Dumnezeu fiindti. Lumina cheama-se
Hristosti, ca lumineaza toata mintea spre tiutura ne0iitorilorti,
I
20
si aratatoriu iaste celorti cu inima curata aceasta taina ce

vedemti c'au fostii. Dumnezeu iaste soarele cela dereptulti,
cumti iaste scristi, ca tuturora blandti lumineaza lumina cu
25
dulceata, pre pohta sufletului.

Ca nete ceara sa ne plecamti catra dragostea lu Dumne-
zeu, sau ca nete lutti moale candu-lti pleci in voia ta, aa

sa ne plecama not pre invatatura lu Dumnezeu. Ca lumea
aceasta ca nete lutti iaste, muiatti dupa fire, ce soarele-lti usuca.
30 Ma amu Si toate sufletele cealea ce iubescti plecarea si Bantu
iubitoare de dragoste, dela Dumnezeu santti invatate. ca

inima omului, ca lutulu, dupa vreare iaste in chipti sa se moae.
35
Ca de te veri iuti i te veri inalta, cadea-veri in perire, ca.

si Faraonti cu iutitria si cu mania lui. Tara sufletele cealea
ce iubesca dulceata, ca ceara muae-se, priimindti invatatura
dumnezeiasca, i vorti fi casa duhului sfantii, a lu Dumnezeu.
9 el ters de adnotator
10 Aire toata i despuetoriu, scris deasupra lumea; tot afa insu11, intre cum0 si graiia
13 Ca ters de
adnotator.
www.dacoromanica.ro
(217)
199
Ca iara zice Hristosti : uCine va veni dupa mine, n'are

a mearge in intunearecti, ce avea-va lumina de viata (ce se
zice, n'are a lacul intru ratacire si in pacate, si n'are a
mearge in intunearea, ce in lumina vietiei si in adevara si in
dereptate). Cine iaste cela ce mearge dupa Hristosii? Santa
ceia ce lacuesca cu dereptate si cu bung cinste si cu bung
fire pre inva,tatura lu Dumnezeu, ca in zioa ceaia cinstita.
Si noi, fratilorti, cu bung cinste cade-ne-se i cu dereptate
nevinovati sa lacuimu si sa imblamti in naravulti cela bunulti.
(218) Dupa lumina sa, meargema, cu credi I nth, dupa invatatura

lu Hristosti, sa nu Mira de lumina intru untuneareculii neluminatit i intru intuneareculu-i pacatelora Si ala realelora sa
nu fima rataciti, ce sa aveti lumina veacilora i viata neintunecata i nepierduta. Si spre toate bunatatile sa ne tindema,
fratilorti, si cu tarie sa curamil, sa ne desteptama den slabiciune si den ra'pausti, spre truda sa meargemii. Destula amu
praznuit-amu bucurie, Si cu inchinaciuni $1 cu truda $i cu
alta viata jute; iara rapaosti amu atlatti in praznuirea zilei de
inviere, iara inteaceasta zi, nici sa suspinama, nici sa facema
inchinaciuni, zice noao, derep'ce amu ca Domnula Hristosa
10
15
20
trupulu s'au muncitti cu voe, dereptti noi, ca un omti, Domnula

Dumnezeu, si invise den mormantil a treia zi, si noi, ce -amu
fosta murill in pacate, cu nusulu ne-au inviata. Asa vrajmasii
nostri, dracii, surpara-se. Aceia impiedecati fury i cazura ;
iara noi sculamu-ne, si ertati fuma!
25
Sfarsinda aceasta zi a Rusaliilorti, ce cu lim bi de foca prea-
sfantulti duha noao se-au ivitti, genuchele sa inchinamti toti.
Acestii vedeare sa nu indraznima a rabda, aratandti ca cu

duhula sfantit In troita desfarsita inchinaciune invatamu-ne, ca
duhti iaste Dumnezeu, si tine se va inching lui, duhului si ade-
va'rului cade-i-se sa se inchine. In genuchele inchinanda cu

inima curata, Si inchinandu-ne sfintei Si viata-facatoriu i neimpartitei troita, cu barbatie amu si mai desti datori santema
dupa aceasta Dumineca sa alergamii si sa ne adunama intru
dumnezeiasca $1 sfintita beseareca si cu paza i cu iievointa
dumnezeiasca cantare si ceteniia sa ascultamti. De rodula
acestora folosi-ne-vamti, ca cuvintele Domnului santa cuvinte
35 Tip. 4utkirrk.
www.dacoromanica.ro
30
35
200
curate, mai dragi dealt" aurulti si de argintulil $i de pietrile

ceale scumpele, $i santil mai dulci decatii miearea $i srediia. Sa,
ne invatam5 amu, fra I tilorti, den dumnezeiasca scripture, ceia
nemilostivii sa firnii milostivi, ceia nepostitorii sa fimu postitori,
ceia curvarii sa nu fie curvari, ceia ce sAntil maniosi, sa fie

blanzi, ceia ce santii cu putinti sufetu, indelungii sa fie rabd5,-
5
.
10
tori, ceia ce iubesc5 argintulti, avutiei sa nu se blazneasca, ceia

ce se tinil mari, sa tie plecati. Toate aceastea den dumnezeestile
scripturi sa ne invat5,m5, ca catu-sti de folosti pi catu-sti spre
spaseniia sufletelorti noastre. Si sa ne plecamti supt5 tarea

mama lu Dumnezeu, ca sa nu curamil in desert5, ce cu frica si
cu cutremur5, si cu lacrami
cu suspini sa rugiimd pre
milostivulu si lungd-rabdiitoriulti Dumnezeu. Si sa vainti vedea

15
pre el5 ca se manic pre noi, si ne raneaste de pururea $i rane

spre rane pune-ne, atunce va sa ne mandreasca i sa ne face
intregi. SA nu ne pizmimu, fratilorti, nici cu leane sa ne

adaugemii. Tara de nu ne vdm5 intoarce, temu-ma $i ma fricosezil ca ne \Tamil pagubi in toata piiarderea $i os:Inditi fi-vamd.
20
25
Ce sa ne pocaim5 de acmu, rogu-va. Si sa ne nevoimil

sa facemii bine, ca de cea manic ce e Otta spre noi, mdniia
sa o intoarcemti, si de munca veacului sa putemii scapd. Si
sa ne dea Dumnezeu sal puternti doblindl dulceata de vecie,
in Hristos5 Isusii, Domnulti nostru. CA a lui e slava si tinearea, cinstea Yi inchinaciunea cu impreuna cu tatalii si cu
duhulti sfantii,si acmu i pururea si in veacii de veacti, amino.
Dumineca intaia, a tuturor Sfintilor.

Evanghelie de la Mateiu, zaceala 38.
(Mateiu X, 32). Zise Don7nulit uceniciloru lui: ,Tofi

amu ce and mdrturisescit inaintea oamenilorti, n?drturisi30
coin eld 1 eu inaintea tatdlui mien ce e in ceriure.

(33) lard tine se va lepdda de mine inaintea oameniloru,
20 Tip. 21S64EA, is
26-27 Tillul slavon : HE, a. VhClqk
28 Tip. AOMSAI.
Variante: 28 T lipseste ucenicilorti lui
29 Inainteal ABC naintea
31 T lipseste lard
31 1naintea] ABC naintea.
I
Tip.
CK0c-MOMI
Cl'hi. gr. MaAfH.
35
4t,
VI.
www.dacoromanica.ro
(219)
201
lepdda-md-voiu de ela
eu inaintea tatdlui mieu ce e in

ceriure. (37) Cine iubea0e tatdla sau mums mai vartosa
(220) de mine, nu e mie destoinicu; dine iubea0e feciorula
sau fats mai vartosa de mine, nu e mie destoinica.
(XIX, 27) Atunce rdspunse Pdtru, zise lui: ,,Adecd, not

ldsat-amu tota $i pre urina to meargemu. Ce va amu fi
noao?" (28) Isusa zise lora: Adevdra grdesea voao, cd
voi mergdtorii pre urmd-mi intr'altd fire, canda va $edea
fiiula omen,esca spre scaun,ula slaveei lui, Odea-veli
voi spre doaosprdzeace scaune. ,5'edea-veti a judeca doao-
10
muma, sau muiarea, sau satele, dereptu numele mieu, cu

o sutd de on va priimi si viala de veaca dobandi-va.
(30) Multi vora fi intaii apoii fi apoii
15
sprdzeace rude ale Izraililora. (29) $1 toli cei ce vora

ldsa casele-02, sau fratii, sau surorile, sau tatdla, sau
invacatur5 den ceasta sfant5 evanghelie.

Cuv&ntul 21.
Zise Domnula: Tofi amu ce ma marturisesca inaintea

oamenilora,marturisi-voiu elu ,si eu inaintea tatdlui mieu ce e
in cerium.
(11 Ica) Spre munch acicea imbgrbateazal ucenicii lui,
Hristosil. Si inema lora ascute-o i-i ImbarbateazA de toate
20
de ce le se va ampla lora, sa se pleace de ce le va veal
reale $l nevoi, griji Si ocari, de venirea ce va venl: de toate

scarbile si napasti i nevoile. Inca $.1 spre moarte invata-i sa
se pleace, si-i invata si-i 1ntareaste graindil :
(Evanghelie) Nu rci teumeti de ceia ce ucigi trupulti, ca suTipOrit in josul paginei 219 rna, H. irrag a.
3 Tip. Airrolintik
26 Tip. KPI;EHAf (Cfr. 202/10).
18 rAO, g.1.
16
r:
25
He
30
Varlante: 1 de OA si eu] T si eu de elu inaintea] ABC naintea

2 iubeaste
1-2 ce e in ceriure] T den ceriu
tatdlui] 7' pdrintelui
8 mergdtorii] AC margatori B mergatoti
tatalii] 2' va iubi tats -sau
10 doaosprdzeace] B doaspritzeace Medea -veti]
sedeit] ABC ;;Itidea.
satele]
13 muiarea] ABC muiarea, sau feciorii,
ABC tideet,-vet i
15 intaii apoii i apoii intaii] AC Intaiu apoi si apoi intdiu
AC satulti
I
B Waif si apoii intaii.
www.dacoromanica.ro
35
202
ftelulu nu-la potii piiarde! late ca eu tremetie voi, ca oile, pren

tniflocula lupilorttn.
(111100 In toate chipurile gateaste-i, ca cu neste arme-i
incinge, spre niiptisti a mearge. $i de toate de ce le se vorti
tampla lorti spunea-le pi graiia (candti vorti propovedui de
aceastea de toate, sa se mangae, candil vorti vrea sa se
10
15
munceasca) : Eu amu, Hristosti, tare si slavitti si de toate

stiutoriu, tremetti pre voi. Dereptti aceaia indrazniti, ca neste
tari si neclatiti. $i prinde-va-vorii; ce mai var testi Nth gatiti a
rabda tare scarbile i nevoile. Ca cumu nu potti oile a treace
pren mi I jloculu lupiloru, si sa nu le vatame, asa i voi, pren
mijloculu necredinciosilorti pi vrajmasilorti vostri, nemunciti
nu veti fi. Ce, sa va veti si munci, fiti $it gata a nu vrajmasi, nici a va slabi sufletele. Ce ca neste of blande $i lini
sa fiti, voiu. $i asa amu mai tare veti putea birui vrajmasii vostri, s'ara fi si trupurile voastre ucise; ce sufletele
voastre vii vorti
fi,
in vecie in veselic F;;i in bururie vese-
lindu-se !
Fiti intelepti ca sarpele qi intregi ca porumbii!

(Talon) intelepti-i va Hristosti sA fie ucenirii, intru toata
inteleptiia i mandriia sa imble, ca sA nu is pilda vrajmasii
vostri de voi. De acmu cade-ne-se sa stimti, sa fimti i noi
Manzi ca oile, cumu invatA i Hristosti pre apostoli, si sa
firnti rabdatori si nemareti, si intelepti p1 noi, crestinii. Ca
(Evanghelie)
20
25
30
dereptti aceaia zice ca mi ndri cade-ne-se a fi, si a sti

cumu se cade a vie pre mijlocti de vrajmasi multi, necre-
uciga,
dinciosi. Ce, ca si sarpele ce-0 da tett"' trupulti
iara capulu-sti pazeaste catti s'ara putea, $i se nevoiaste in
tote chipulti sti
pa,zeasca, asa Si crestinulti, tote all lui
sA-sti dea, aurulti $i steansura si mariia, si dupa aceaia $1
trupulti Inca sa dea pre rane, iara capulti sat', ce iaste

pa,zeasca cu toata tariia, pentru dragostea
credintei lui. $i ca sarpele, candti treace prentru o gaura
strimta $i se prinde de se despoae de cea piiale veache, asa
l noi, In eararile cealea ingustele sa imblamu, si de multi
cela vechiulti sa ne dezbracarnA (ce santti pacatele), pi cu
Hristosti,
35
sa-111
Hristosti sa ne imbracamti. CA dupa aceaia, sarpele veninatti

iaste Si imbla a omori oamenii de multe ori. Pentru aceaia
ne invata Hristosti sa fimu intregi (ce se zice, prosti
www.dacoromanica.ro
pi
ne-
(221)
203
hitleani), i sA nu flmti veninati si rai ca sarpele, ce sa firnti

intregi mai vartosti deckti porumbii. CA loth, candu le iai
(222)
puii lord, ei se izgonescA, i iard se I intorcti catra domnu-sau.
Asa sa !hair i noi, fratilorti, mandri ca sarpele, nethzatori si neprepusi in viata aceasta. Ce toate ce-sti dentru
noi, curate s fie si nevinovate i farA de greatA. SA ne
pazimti in toate chipurele Si si ne nevoimti i spre tariia
altora, i sa fimA ca porumbii (ce se zice, prosti Si neineltitori), si nemunuia rau dereptil rAu sA nu damti !
(Evanghelle)
Paziti-vii de oanzeni, rice, Ca da-va -mill la
saboara fi in gloate, ,si vora rani pre voi. trSi va vora duce ina-
tO
intea domnilora fi a imparatilora; dug2 yeti fi pentru mine, spre
marturiia lora fi a toate limbile!

(Taloa) Nu numai catra Jidovi tremease Durnnezeu apostolii, ce i limbilorA. Pentru aceaia grhiaste spre marturie
lord si limbiloru (ce se zice, spre oblicirea lord, celora ce
15
nu credea). SA se pAzeasca, invAta Domnulti ucenicii lui, si sa
nu dea pilda celora ce vrea sa-i vat:gale, ce cu mandrie s

tocmeasth i sA dereagA ce e d'in0i. S'arA, vrea aurti dela
voi ceia ce VA voru goni, dati cAtu aveti, totti, si nu cAutareti;
sa vorti vrea cinste dela voi, dati loth. lath de se vorti 13CVOI
20
sa va leapede den credinta, voi vA paziti in tote chipulti

capulti, ce Taste credinta. voastrA ! CA toti ceia ce vorA marturisi de mine, marturisi -voiu pi eu de ei inaintea pArintelui
mieu den ceriu.
Nu numai cu sufletulti va Hristosti sa creademti, ce 5.1
25
den gura marturisitura ispiteaste. Ca inema amu, zice ca

creade in dereptate, iarA gura marturiseaste intru spAsenie.
Nu zice cA cela ce va marturisi mine, ce cu mine (ce
se zice, a mea puteare i dulceatd). $i cu ajutoriulti de susti
30
i ru lucrurele cealea bunele imblarnti sa spuneni. Ca

ceia ce spunti cu ajutoriulti Domnului, indraznire au si ajutoriu, toti ceia ce voth creade dereptii. $i voiu marturisi Si
eu de ei (ce se zice, tine mA va marturisi cu credinta i

(223) Cu nevointa, aceale lucrure bune ale lorti Si indrazni- ' 35
I
rile lorti ce-au indrAznitti s'au graitA de mine catra ceia ce-i
29 intre marturisi f i mine, scris de-asupra cu,
13 Tip. arapTpSha
31 intre bunele si fmblamu, scris
iard cu mine indreptat in pre mine
de-asupra sa.
www.dacoromanica.ro
204
gonescti, marturisi-voiu *I eu) gr5,ia*te Hristosti. Ca fard

putearea lu Dumnezeu *i ajutoriu, nu putemti nici intru un
chipti sa ne dereptamti. Nici Dumnezeu fara nevointa noastra
*i voia, nu ne ajuta noao.

5
Trebuia*te 1 noao, mainte de toate, a lu Dumnezeu aju-
toriu *i tariia. Ca MIA' acela nemica nu putemti noi savax*I. Ca Dumnezeu Intreaba *I de nevointa noastra. Sa noi
amu nu \Tamil urea sa ne nevoimti, nici Dumnezeu nu ne
va ajuta. lard' de Varna ispovedi noi intru Dumnezeu (ce se
10
zice, ajutoriu *i lucru bunti), acela Inca va fl intru noi, ca

a noastra usdrdie aiavea iaste *i nevointa, *i credinta curata.
E sa nu vamti da noi lu Dumnezeu pilda, nici varnii marturisi, nici Dumnezeu n'are a marturisl de noi, ce mai vartosu ne va lepada.
15
Zice : Cine se va lepada de mine inaintea oamenilora, lepeida-md-voiu si eu de elii inaintea parintelui mieu den ceriu!
Cine se va lepada Si va uri pre Dumnezeu, lepadati

vorii fi de elii, cumil vorti auzi ei. Zice-va : Cum ati facutti,
asa va fi voao *I plata voastra; plati-se-va voao spre ca20
25
petele voastre ! Ca va zice Hristosti : Delungati-va de mine,

toti lucratorii nederepti *i fara-de-leage, ca nu *tiu pre voi!
Lucratorii fara-leage, intai santti, carei de credinta lepadara-se, *i de Hristosti leapada-se In vreame de nevoe *i
de gonire. Dupe,' aceaia *I toti ereticii santti lucratori faraleage. A*a, amu *i acei carei se leapada de Hristosti, nu zice
numai cela ce se va lepada de mine, ce *I de marturisitura zice, derep'ce ca nu cu putearea lu Dumnezeu lea pada -se, ce den putearea lu Dumnezeu, *i de dulceata lasatti
va fi cela ce se leapada. SA, amu, n'ara fi destoinicil pre
30 sine facutti,
iara ajutoriulti lu Dumnezeu nu ara fl lasatti
de Dumnezeu sa se leapede elti. Aceasta amu nu numai catra
ucenici graimte Hristosti, ce impreund catra toti credincio*ii;
camai la multa indraznire indeamna-ne, *i la mai mare dragoste nevoiaste pre noi, *i mari face-ne, *i tocmea*te pre noi sa
35 'fimil tari *i hrabori in credinta a sta. Ca toti carei voni ispovedi
I
1 Dupd eu, scris, la marginea dreapta de ei I Ca indreptat in insa

2 ajutoriu indreptat in ajutoriutil
10 Tip. ski
29 destoinicii indreptat in nedestoinicil.
www.dacoromanica.ro
(224)
205
inaintea oamenilorti ca Hristosti iaste Dumnezeu, pi carei vorg

uri toate grijile ace*tii lumi, *i vorg rabda ndpg*tile prentru
dragostea lui pi pentru credinta, aceia au aflatti pre Hristosg
marturisindg lu Dumnezeu, parintelui, ca de pururea au

fostg aceasta slugg bung
a*a va zice Hristosti catra tatglti,
si priimi-va pre elti in rapausulti de vecie, Si va fl totg in

veselie. larg ceia ce se vorti lepgda,, a*a vorg auzl : ca nu *tiu
pre voi ! Pgsati dela mine, in lumina focului vostru *i in
vgpaia ceaia ce v'ati aprinsg ! Si vorti mearge aceia in

munca veacilorti.
(Evanghelle) Aduceti-va aminte, zice Hristosti, Ca n'ama
venita sa baga pace pre peimanta, ce spats, a imparti feciorula
de tats -sau ci rata de muma-sa pi nora de soacra-sa, yi vrajmapii omului casatoriei lui!
(Taloa) Nu iaste amu pretutindinea impreunarea buna,
ce va fi aorea p1 despg,rtirea bung. Nici de toata pacea ceaia
buna iaste lauds, ce va ft de multe on pacea spre vatamgtura. Si departe dumnezeiasca dragoste de gonitori, candti
amu impacamu-ne de spargerea adevarului, prea gre*itti
iaste i necuviosti foarte. Ca aceaia amu pace n'au venitg
Hristosti sa bage, ce mai vartosti protivire. Ca va pre not
unulg de catra alaltu, pentru binele, sal ne despartA. Ca nu e
toata pacea *i impreunarea bung, ce va fi pi candu e parg
pi impartire lucru mare *i a lu Dumnezeu. Nimea, amu In
testa chipti sg, se apropie cu dragoste catra hitleanulg, nici
pace s avgmti cu nu ii, ce sa ti -ara fl pi tats pi muma macard, feciorii macarg sa ti -ara fi, p1 frati, deaca se aflg pizma*i legiei lu Hristosti, sa ne protivimti *i not lorg, ca unorg
vrajma*i adeveriti.
(Evanghehe) Cg zice Hristosg : Cine va iubi tats -sau sau
muma mai vdrtosa de mine, nu e mie destoinica. ?i tine nu-$
va lug cruces sa, jsi sa vie duple' mine, nu e mie destoinica.
I
(225)
10
15
24
25
30
15-19 Pentru Nu iaste amu pdnd la adevarului,

9 Tip. /Am eviR,
adnotatorul da 1n josul paginei urrnettoarea noud redactare: Ca iata ca iaste
pretutindinea bun. lmprunarea (----impreunarea), ce va fi 1 oareunde gi 35
despartirea bun& Nici e de toate build linpacatura laudata, ce va if de

multe on 1 pacea spre intarire. pi departe gonindil dragostea dumnedzeiasca (scris : AfifAcicx) candu ne Impacamil spre rasipirea ade25 Tip. Inpoigig.
varului
www.dacoromanica.ro
206
(Talon) Nu de chard rude striinare si uriciune aduce

Domnulti acestti cuvantti, nici parintii, nici feciorii sau fratii
sa ne urimu invata Dumnezeu, ce sa nu iubimii pre ei mai
vartosii de 615 pre Dumnezeu. Ca zice Dumnezeu : Cine va
-5
veni dard mine, si nu va uri tatd-sau sl muma si muiarea

si feciorii si fratii, nu poate fi mie ucenicii. Nu invata amu
Hristosti aceasta pre toti sa urimd, cace ea, aceasta Inca

foarte iaste un lucru tare, ce numai sa nu iubirnii pre ei
mai multi" decatil pre Hristosti. Ce, de vorti fi parintii necreto
dinciosi si ne vorii munci ca sa ne desparta de Hristosii,

alunce ne se cade sa-i urima.
Candi" amu \Tamil iubi parintii si feciorii mai vartosti
decatti Hristosii, Intru nevoi pre not va duce, i intru adanculti
45
piiarderei. Nu zice amu eine nu va iubi mine mai vartosti

deckti tata-situ sau mumh-sa, ce eine va iubi pre ei mai
vartosii de mine, nu e mie destoinicii. Dupa aceaia amu, nu
tanjireti de aceastea, voi parintilorti sau voi feciorilorii, au-
zindti aceastea! Cd si mai bine grdiaste ca cine nu va

20
lua crucea sa, si dupa mine nu va veni, nu e mie destoinicii.

Ca mai vartosii de sufletulti, n'are alta mai depururea omula,
ea zice: De nu -si" vorti uri oamenii si sufletele sale pentru
mine, sau sa le impartd si cu moarte, sau cu viata grea si

cu grije, nu poth fi mie ucenici! Cine amu nu se va lepdda
de viata aceasta, si sa se dea spre ucidere si spre dosada,

25
30
35
i spre junghea I re salt"' vearse sangele, si spre moarte CU

nevoe pentru Hristosii, acela nu iaste sluga huna, nici va fi
destoinica ucenicti lui.
Ce pentru aceaia multi se-au &AA cu trupurele spre
moarte, ca si furii si ca talharii. Ce adauge Hristosti si zice:
Cine va veni dupd mine (ce se zice, tine va lacui dupd lnvdtatura mea), cade-se amu nu numai in goniri a spune cu
barbatie cuvantulti, ce si intelepciune intreaga si blandeate
s'aiba, si toate alalte lucrure bune sa le lucreaze. Cine nu
va imbla pre urma marelui Domini si ispasitoriului nostru
Isusi" Hristosil, cumil iaste scristi, afard de impardtie gonitit
va fi, si in foculit de vecie osanditti va fi.
16 Tip.
AfeT01111H
19 Tip.
AICTOHK
27 Tip.
Aff141011f.
www.dacoromanica.ro
AICT01111Kk
32 Tip. 410
(226)
%07
(Evanghelle)
aCei cine va vrea sa -ca afie sufletula sau, piiarde -la-
va ela ; ictra cela ce -ca va piiarde sulletula sau pentru mine,

(moo Cine -$u tocmeaste viata trupului, pare-i-se ca-sti
afla sufletulti; iara acela mai vartosu-lti piiarde pt munciei
de veacti $i chinului
taxa cine-si1 va piiarde sufletulti
sau $i -lu va omori, nu ca talharii pi ca furii sau ca Idea-
torii de rau, sau ca ceia ce se omoara insisil, ce pentru

Hristosti, aceia santil carei-sti spasescti sufletele lora.
(Evanghelle) Ca cine va priimi pre voi, mine priimi-va; lard
tine va priimi, priimi-va cela ce m'au tremesa. Cine va priimi
proroculii in nume de prorocli, plata de proroczi priimi-va. Si
tine va priimi dereptulti in nunze de dereptu, plata dereptului
va priimi.
(Moo Nevoiaste pre not Hristosti, ca sa priimimti alapii pi
invatatori spre a noastra sufleteasca certare, cugetatura
(227)
10
15
pi
grije. Ca tine va cinsti amu ucenicii, pre Hristosti cinsteaste, $i

tine va cinsti acesta, pre Dumnezeu tatalti cinsteaste. Cade-ne-se
amu noao a cinsti dereptii in nume de dereptti (ce se zice, ca
inchipuiti santti pi oamenii lu Dumnezeu), ce dere I ptti o calcare
20
$i o stare den nainte, ce au de imparatulti. Ce sa ara avea

chipti de dereptti numai, iara lucru nu vorti avea, not ca dereptii
sa-i priimimil pre ei, pi Dumnezeu va platl noao. Ca s'amti fl
priimitu dereptulli cu adevarti, aceasta amu semneaza graindu
di plata dereptului va priimi, gi aimintrea amu mai vartosti
25
sa inteleageti, ea dereptu se cheama acela. Cine va priimi

dereptulti $i plata priimi-va, ea dereptul au priimitti.
Si cine va add pa unula de aceisti mici cu un pahara de
apa reace, in nume de ucenica , adevara gra' esca voao, nu -sa va
piiarde plata lui.

Saraciia pi meseratate sa nu o punemil inainte, pentru
aceaia graiaste Dumnezeu. Sa vamti amu pi paharti de apa
reace da, ca ucenicii lu Hristosti aceia fl-vorti. Pentru aceaia
30
vainti avea a lua $i plata. Paharti de apa reace da si cela

ce invata" cu tariia duhului lu Dumnezeu pre ceia setosii $i
aprinsii in lucrurile cealea realele $i pohtele cealea realele,
$i face pre ei ucenici lu Hristosil. Nu -$u va piiarde nici acela
plata sa, cute ca intoarce pacatosula catra Hristosti $i necredinciosii catra credinta.
www.dacoromanica.ro
35
208
Aceasta amu auzindti, fratii miei, sa," meargemil dupa invaitatura Domnului, i cu naravuri bune sa ne inframsetamtl,
5
i cu toate bunatAtile cu cinste sa ne nevoimti. Sa fugimti

de a trupului pohtire si de lucrulti lumiei acestiia trecatoarel
Sa fugimti de tocmealele inshlatoriului, 5i sa.-15 urimtl den
totii sufletulti ! Tare i bArbhteaste sa ne protivimti spre lerecatura i spre sfeatulti alti raului incepatoriu, draculti !
PanA aviAmti vreame, bine sa- lucrAmti. De lucru amu Taste
vreamea aceasta, iara in ceaia lume, plata. Ce ca intru o zi

10
luminata sa imblamu, ca feciorii luminei 5i j ai zilei sa fimti,

i dupa slobozitulti vietiei acestiia $i ale trupului pohte sal parasimti. Catra cea dumnezeiasca pururea ce Taste lumina sa
meargemti, in Hristosti Isusu, Domnulti nostru, ca lui se cade
toata slava, cinstea i inchinaciune, tatillui i fliului $i sfantului
15 dun, i acmu si pururea si in veacii de wadi, aminti.

Dumineca a doua dupa Toti sfintii.
20
(Mateiu IV, 18). In vreamea aceaia imbla Isusa pre

marea Gatileiului, vdza doi frail, Simonet, ce se chema
Pdtru, pi Andrei, fratele lui, aruncanda mreaja in mare
(era amu pdscari). (19) ,Si zise lord: Pdsall dupd mine,
sl face-voiu pre voi mindlori de oameni". (20) Ei amu
ldsard mreaja, dupd elu mearserd. (21) Si treat de
25
aciia, vdza alti doi frail, Iacovet a lu Zevedeiu, pi loana,

fratele lui, in corabie cu Zevedeiu, tatdla lord, legandu
mreaja lord; $i chemd ei. (22) El amu ldsard corabiia

pi taldla lore, dupd elu mearserd. (23) tiSi imbla toatd
3 Tip.
Mina., rna, A.
30
16-17 Titlul slavon: wicket fi, no WhelXk Cfbqk ii nie.

18-19 Intre pre qi marea, scris de-asupra langa 20-21 Intre
RIRO4A1k
mare i era, scris de-asupra

Variante : 18 fmbla Isusii pre] AC Imbla pre T fmblanda Isusti pre
20 Patru] 7' Petri" aruncandii] T baTanga
19 ce se] T ce -let
21 era] T ea era I zise] T gral Pasati] T Veniti 22 facegandit
voiu] T sa facet Ei amu] 7' 'are.' ei aciiasil
23 dupa elu mearsera]
T de mearsera dupa eld trecit] T trecanda
25 fratele lui] 7' frate25-26 leganda mreaja lord] C lipsefte
sa.0
7' lipsqte In corabie]
27 $i Imblal 7' Si Imblanda Isusu prespre.
T deregandu-sd mreaja sa
I
35
www.dacoromanica.ro
(228)
209
Galileia, invdta in gloatele lora $i propoveduiia evangheliia impcirdtiel, .Fi vindeca toate neputintele si toate
boalele intru oameni.
Sfaritul Duminecii.
invfitaturfi den eeasta sfanta evanghelie.
Cnvintul 22.
Duph ce amu de dumnezeiasca i ceaia dentai i fericita viatA despartitu-ne-arnti, dereptil gresala stramosu-nostru
lepadati fumti intru viata fara de cinste Si mortiei osanditi
fumti. Iubireei de dulceata i pacatelorti trupului, vrajmasulti
diavolului, invatara-se. Dereptil aceaia trebuiia Dumnezeu
sa se intrupeasca, ca," nu vru sa-i piara zidirea manilorti
(229)
lui si sa-i vaza pierduti. Ca dentru elu zidire avut-amu,

denteinsulti si noire priimini.
Dereptil aceaia unulii nascutti fiiulti lu Dumnezeu, si
cuvantti depururea fiindu, cu parintele lacuindti, farA de ai
acesta, dereptti a lui mild a noastra fire milul, ce se lunecase
den dulceatA, si spre piiardere se surpa i, dereptri gresala
lui Adamil, in prophstii destinse-se. Ca vru Si -i fu voia pre a
noastrai fire sa fie oarecandti, si la sfarsitulti ailoru sa vie,
i de totti noao sa se inchipuiasca fara de pacate. De-aciia
si in pantecele feateei incapuse neincaputulti, i cu trupti
scrise-se nescrisulti, si saraci impreunAriei luandti trupti.
Dereptti aceaia cu venirea a trupului sau, Domnulti Dumnezeulti nostru lucr5, tuturorti spAsenie.
Ca se cadea amu sa aiba i marturii nespuseei si dumnezeestiei tocmeale, si soti taineei i sinvAtaturiei, Si lUcrului
tocmitori i propoveadnici. Ca cu aceaia a totti nArodulit sa
le dea intoarcere, imbla amu pre pamantti impreuna", si pre
mare. Ca nu se cadea amu celuia ce era destinsti den ceriu
Si dereptti not omil fu, intru un locti sa, saza., ce pa'mantulti
4 KOHIll,k HEAtAt
da, S. fait,
24 Tip. .'prk
18
is
I
6 Gm UK. ail
Tip. gawp'
10
15
20
25
30
Tiparit cu rosu in josul paginei:

22 pantecele indreptat in zgauld
K011.
Variante: 1 1nvata in]
2' inva,"tandii pren
1-2 T lipseste i prepo-
veduiia evangheliia Imparatiei evangheliia] AC evanghelie 2 neputintele] AC neputentile 7' boalele 3 boalele intrul 1' nevoile dentru.
I
14
41297
www.dacoromanica.ro
35
210
si marea sa sfinteasca cu imbletula picioarelorti lui; derepta

aceaia 0 la marea Galileiului mearse. Aleagere vrea sa," faca
ucenicilorti sal i apostolilorti, cumi raspunde dumnezeesculti
glasitoriu Matthei astazi :
5
10
(Evanghelle) In vreamea aceaia, zice, imblanda Isusa pre langa

marea Galileiului, vaza doi frati, Simona, ce -lu chemet Petra,
i Andrei, fratele lui,baganda mreaja in mare (ca era pascari).
grai lore: Veniti dupa mine, si sa facie pre voi vtinatori de
oameni. lard ei aciia,sa lasara mreaja, de mearserli dupa ela.
(raw) Mamie apostoli Petra si Andrei, fratele lui, ruda,
de Jidovi amu era. Pre loculi Palestinei lacuiia intru Galilei.
$i mosiia lora, Vithsaida, era o cetate saraca i micsoara,
iara tatala lori Iona (nu cela ce fu izbavitti den chitti, ce

altuli, mai apoi, si derepta apostola mai vartosti de feciorii
15
lui, dela vrajmasulti, chitula i fiara, diavolulu, scoase multi).

Petra amu lue fata lu Aristovulti, fratele Varnavei,
apostoluli. Nasca dentru ea un feciorii si o fatA. $i era acesta
barbata si sprintena si de hrana vietiei grijiia-se. Ca i cu
muiare era, si de feciori-sa Inca grijna, si pre batranulti

20
tata-sau hraniia. Tara Andrei, Med de avutie i RITA de muiare

avea viata-$i, i lu Ioannti preaditece era ucenici, propoveduinda de pocaanie si botejune. $i dela elti auzi iata mielulu
lu Dumnezeu!, pre Hristosa cu deagetula arata-Iti. Imbla dupa
eli cu alalti ucenici. $i candti Intreba pre ela grainda :

25
Invatatoare, unde lacuiasti ? iara Isusti zise lora : Veniti

vedeti I $i inteacea zi fura la elil. Dupa aceaia i frate-sau
Petra aduse Andrei catra, Hristosa. Si pre elil deaca -lil vaza
Hristosti, zise-i: Tu esti Simona, to to chemi Chifa, ce se
zice Petra. Tariia mintiei lui acestti nume arata-i Domnulti.
Asa amu mearsera dupa Hristosa dentai acesti apostoli,
Andrei si Petri, i stiuti lui fura; ce Inca ca nu fura priimiti
atunce ca ucenicii de Hristosti. Dupa prinsoarea botezatoriului, lu Ioanna, in temnita, Andrei se intoarse Intru alti lui
mesteruga iara0, i cu frate-sau Petri faced, vanatoare. Afla
i
30
35
iara pre acetea Hristosa, chema pre ei grainda : Veniti

dupa, mine 0 sa faca pre voi vanatori de oameni. Dupa
aceaia, ca tiuti era lui, pentru aceaia mai denainte de ce
26 Tip.
Aoi-Ax.
www.dacoromanica.ro
(230)
211
.
(231)
zise loril Hristosti, gata lui fu I re, a mearge dupe, elti. $i

ascultare i buns -minte multh arAtard.
(Evanghelle) Si trecanda de aciia,vaza alli doi frail, lacomi a lu
Zevedei, .,i loanna, frate-sau, cu Zevedei, tatalti lorii,deregandu-s0
mreaja sa.
(T11011) Si aceasta amu se,
titi, ea mare bundtate iaste
carei-Si' hranescii tats -sau batranti, i dentr'a loruti munch a

lacul! $i era saraci catti nu -ii' puteh cumpara, mreaje noao,
cea veache o cosec. bra ei lasara mreaja i pre tata-sau, i
dupe", Hristosti mearsera.
Zevedei acesta, tatalti acestorti apostoli, lu Iacovti *i lu
Ioannti, arata-se ca nu crezu lu Hristosti. Dereptti aceaia

lasara pre ell Ca candu se draceate spre bunatati i crWinatOtiei, on tatalil, on muma, sau feciorii, sau fratii, sau i
sotii, atunce se cade se, lase pre ei. $i nu numai sa-i lase,
ce sa-i i urasca ca ne*te vrAjma0 ai adevarului, i ca
nete protivitori legiei lu Hristosti. Mo*.ia amu lu Petra i
a lu Andrei, Vithsaida. Era i acetea feciori lu Zevedei,
to
15
Iacovti i Ioannti. $i vhzura Petri' i Andrei mergandti dupe.
elii. Deci furA gata O. acetea a mearge dupe, elli, sa se inchipuiasch lorti.
(Evanghelle) Si imblanda Isusti prespre toata Galileia, invatandit pren gloatele lora, si vindeca toate boalele si toate nevoile dentru oameni.
(rAlca) Ca sa arate Hristosti ca nu iaste protivitoriu legiei,
20
25
ca acesta iaste datatoriu de leage, imbla intru gloatele Iudeilorti i invata intru ei, i ciudese incepa a face spre credinta lorti. Dereptti ace ea faced i invata.
(232)
Boala amu iaste in multh vreame chinuire, 'are,' betejala

in putinea. vreame e slabire trupului.
(Evanghelle Esi auzirea lui prespre toata Siriia. I Si adusera
30
lui toti ce se munciia cu de toate betejalele, si de chinuri linutii,

ci ceia ce se luniia, ci raslabitii.
(Wed) Nu intrebh Hristosti, nici chute, de tine e adusti
bolnavulti i carii merged cOteinsula cu credinta, derep'ce
ca numai aceasta putea fl credinta : carii veniia de departe,
ca cu credintO veniih. lath ceia ce se lunescii, spune-se ca
9 Tip. wkw r6Cf KOC1.
www.dacoromanica.ro
35
212
se dracea*te, ca va draculti sa seamene intru oameni, sA
Zied CA santil steale de facti rau, ca pazia luna candu e

Mina, *i atunce impresura pre cela ce-lii draciia, ca sa arate
pre luna ca e vinovata boaleei i betejaleei, *i sa fie ocarita
zidirea lu Dumnezeu, ca *i unii manihiiani, ce se prilastird,
de cazura intru propastea piiarderei, ca, aceia a*a credea *i
slaviia.
(Evanghelie)
Si merges dupa e1 naroda multa den Galiteia
den Decapoliia, ,si lerusalimleanii i Iudeii, ,si ceia ce era den

ceaia parte de lordana. Vazurit -la narodula suindu-se in codru.
Si ,seza ela, fi se apropiara ultra ela ucenicii lui. Si-}sa defchise
,si
10
gura sa, invata pre ei.

(TAIon) NArodulit vazurA Hristostl in codru suindti. Ca
invata pre noi nu in ivire ceva0 sa facemti *i dereptti

15
20
ogoada oamenilorti. Derep'ce amu ea vrea se. *1 Inveate,

Invata pre noi den mijlocti *i den voroava sa ne ferimti,
candti invAtAmti. NArodulti amu merges dereptti ciudesele,
iarA ucenicii dereptti invatatura. DupA facerea ciudeselorti
*i vindecArile trupului, vindec,a i sufletulti cu invAtAtura.
CA nu zice a*a prostti evanghelistulti c'au de*chisti gura
sa invatandti ei, derep'ce ca, *1 nu de*chizandil invata pre tali
Hristosti, cu viata i cu ciudese l le. Mijderea *1 pre noi, pentru
apostoli, evangheliei ne chearnA i ne trage Domnulti grAindti :
Veniti dupA mine !
25
30
Nu in putredire *i in ceaia ce treace sa ramAnemti,

fratilorti, nici lumiei ace*tiia ce e 'Ana la o vreame sa flint"
biruiti, ce cAtra, ceaia ce va sA fie in veaci sa ne rastignimti.
lard de ace*tii vieti voroava sa ne ferimti, i sA fugimti de
chinuri *i de multe griji ale mAriei vietiei ace*tiia, temandu-ne de valure-i ce-sti intru ea, de ne vine pre urmA facatoarea de moarte, potopirea. SA lasamti amu multimea pacatelorti vietiei ace*tiia i grijile turburealei *i vorovile. $i ca
alts mare, iubirea celorti cugete cu dulceata Impletite *i cu
gandure hitleane, ca o mreajg sA, le descurcamti. CA cu aceaia
35 a noastra minte ca pe*tii o vaneazA hitleanulti *i incepatoriulti realelorti, vrajma*ulti nostru, diavolulu. Ce ale noastre
cugete ale trupului, ca o carmA de corabie sa o socotimti ;
26 Tip.
tbefriat.A.
www.dacoromanica.ro
(233)
213
(234)
i Hristosti chemandu-ne, gata sa fimil pre urma Invataturiei

lui sa meargemti. Ca a.,qa amu de vamil face, nu Galileia
Iudeia incungiura-vamti cu nusulti, ce toate cetatile cu bunatati cu buns cinste tercets -vanati, i vamil lacui 1ntru eale,
cum Taste pre ogoada lu Dumnezeu. Si nu numai noi lucratori evangheliei fi-vamti, ce 1 altora vama fi dereptatori i
invatatori, i pre a noastra ravnire radich,-vamti.
SA* Inteleagemti, fratilorti, rautatea Si pradarea i putrejunea $i piiarderea ceaia ce o au luatti i o iau, dupa slobozirea lu Dumnezeu dereptti pacatele noastre, i ce e spre noi
vrajmmulti nostru, I cu pornire $i cu raotate. Acea vatamatura sa ne o aducemil aminte i nu cu leanea $1 cu mahnirea de acmu sa ne mai adaugemti, ce sa ne .radicam5 $i
sa ne nevoimu, i realele noastre i pacatele noastre sa desfacemil, i cu lacrami i cu suspini sa rugamti bunulti, milOstivulti i In-lungti-rabdatoriu Domnulti, i In toate naravurile sa ispravima noiti Si sa ne gatimti spre protivitoriulti
vrajmaulti nostru. Ca de nu ne vamil pocal, i de nu ne

vamti delunga de hitleniile noastre Si de nedereptati, i
bunatatile nu ne vamti nevol sa le facemti, avamti a peri
10
15
20
dereptului judecatoriu i maniei lu Dumnezeu.

Dumnezeu manie-se i opremte noao, derep'ce ca gre-
0mti i uitamu invatatura lui. lath de ne vamti Intoarce,

nu va aduce spre noi munca pi realele. Si aceasta proroculti
Ieremiia spune graindti La sfarOtti voiu gral limbiloru i
25
Imparatilorti, si sa-i scotti $1 sa-i lasts. Si de se vorti Intoarce
aceale limbi den realele sale, amti a ma Intoarce Si eu de

rau ce-amg cugetatti s fact"' lorti. Mijderea i bunatate fagaduit-au Domnulu, carei se roaga i lucreaza lui. bra de nu
se vorti intoarce $i nedestoinici fi-vorti, lua-va aceasta dela ei.
Iara graimte acelti prorocti : La sfar0til gral-voiu spre limbi,
30
i 1mpara4iia sa zideasca i sa sadeasca. Si de yeti face hitlenie

1naintea mea, de sa nu auziti glasulti mieu, Intoarce-ma-voiu
eu de bunatati, de ce -amu graitti sa facia. Ca acestati

naravti pazeate Dumnezeu $i de buni. ca de va zice ca, va
$1
zidi, iara ei nedestoinici sine artita-se-vorti fagaduitei, de-aciia

22 oprea;de noao indreptat la .marginea stangd In: ... a lauda
(ineeputul Mid la legare).
28 Tip.
.rkw. 10(1,11T4A1k
www.dacoromanica.ro
36 Tip. 3pnTM ciRwrik.
35
214
nu va face. Ca nu osanditei munci sa se malmeasch, ca mai

amarti va fi, nici faghduintei I ceaia buna indArAtnicitori sa fie!
Ca amandoao le vindech i scurteaza cu cuvintele de mainte
Domnulii ce graliate : Sa oprescii, nu Id mahnireti I Ch
5
poate, cine se pocal, I a dezlegh judecata, mea. Iara de voi
cagadul vreun bine, sa nu fiti farh de grije pentru taigaduinta. Ca de va yeti arAta, nedestoinici, nu va veni spre
10
voi fagaduinta, mea, ce mai Vartosti amu a va munci. Ch eu

celora ce-sti destoinici fagaduescii, iara pacatoilorti aducti
munch i chinti.
Sa ne teamemil amu, fratiloru, i sa ne cutremuramil
auzindil aceasta, i sa ne nevoimti sa pazimu zisa lu Dumnezeu.
Si carei santemil intru reale, sa ne intoarcemti, iara carei

15
santemil intru bunhati i in dereptate standii, sa nu ne lenimu

nici sa zacernti, ca de aceaste .reale i nevoi i scarbi i de
ce ne vine dela vrajma4ulti nostru sa ne izbavimil. Si cu a

veacilorti bunatate sa ne spodobimil, cu dulceata adeveritului
Dumnezeu i mantuitoriulti nostru Isusti Hristostl, ca lui se
cuvine toata slava
ai
cinstea intru veacii de veacii, amino.
Dumineca a treia.
20
Evanghelie de la Matelu, zaceala 18.
(Mateiu VI, 22). Zise Domnuld: Lumina trupului

Taste ochiuld. Sd amu ochiuld tdu prostd fi-va, told
trupuld tdu lunzinatd va fi; (23) e sd ochiuld tau hitleand
25
fi-va, Iota trupuld tdu intunecata va fi. E sd amu lu-
mina ce e intru tine intunecatd iaste, aciia in,tuneareculd
cu eau e ! (24) Nimea nu poate a doi domni luerd:

14 Tip. soy- I
rAiRA,
30
TACU,H
20-21 Tillul slavon: NeKiwk. f, gag. 5 mbrAte.
At
Variante: 23 SA amu ochiuld tau prostd fi-va] ABC sa amu fure

ochiuld tau prostii T De va fi ochiuld tau luminatd. 24-25 e sa ochiuld
tau hitleand fi -va] ABC sa ochiuld tau hitleand fure T lard de iaste
ochiuld tau hitleand
25 B lipseste tau
ABCT lipseste E
26 ce
e intru tine intunecata iaste] T2 e intunecata aciia] T, mai vartosu
35 intuneareculd] B untuneareculd
27 Nimea] C Nimenea
lucre]
BT sluji.
J
www.dacoromanica.ro
(235)
215
cd sd unulti va iubi, iard alaltula va uri, $i unulu va tined,
iard altula a nu-lu socoti va inceape. Nu putefi lu Du-
(236)
mnezeu lucra $i lu Mamona. (25) Dereptu aceaia grdescii

voao: Nu vd grijireti sufletele voastre ce vora manta sau
ce vora I bea; nece trupurele voastre in ce va veft imbrdca.
Au nu sufletulu mai bunu e de hrand,$i trupulti de vemintele? (26) Cdutati spre pasdrile ceriului, cd nu seamdnd,
nece seacerd, nece adund in jitnite, $i tatdlu vostru den ceri
hrdnea#e eale! Au nu seli voi mai buni de eale? (27) Cine
de voi grijindu-se poate-p adauge crescutulu lui an cola?
(28) Si de veminte ce vd grijiti? Socotiti crinula satelora
cumii creaste neustenindu-se, nece toarce! (29) Grciescu
voao, cd nece Solomonii,intru toata slava lui, inveti -se ca
unulu de acealea. (30) E sd feinulei seliOilora astdzi
fiinda, e demdneatd in cuptori aruned -se Dumnezeu
afft-la invea#e,cu ca'tiz mai vel rtosti voao, putind credintd?
10
15
(31) Nu vd c4tigareli amu, grdinda: ce vremil manta?

6-7 Tip. Itt1114111TEM
15 Tip. AJIjAttif3S.
si]
ca sa] ABC2' sau amu
alaltula] 7' altula
ABC si amu
tinea] C tine
si unulu va tined] T sau unuia se va
Nu] 7' Ca
pleat
2 a nu-Iti socoti va inceape] 7' nu va socoti
lu
nu
puteti lu] AC poate
3 lucra] B sluji 7' sa lucrati
Mamona] AC lui Mamma
4 T lipsege va sufletele voastre]
vora man* BT yeti
B sufletului vostru 2' de sufletele voastre
Variante:
20
manta
nece trupurele voastre] B nece

trupului vostru 7' nici de trupuri
6 Au nu] AC Nece B Au nu nece
8 nece
7 pasarile] B paserile nu] T nici seamand] C samana
8-9 ceri hrdneaste] C ceriu
seacerd, nece] T nici seacerd, nici
hrtineste
10 grijindu-se poate-sa adauge crescutula lui] AC grijindu
si poate adauge trupului lui B grijindu si poate adauge In varsta
trupului lui T grijindu putea-va adauge crescutula sau de
11 vesminteJ C vesminta
va grijiti] AC to castigi B va castigati
crinuld satelora] B crinula campului T florile campilora
12 creaste]
T cresca neustenindu-se] C neustinindu-se 7' netrudindu-se nece
toarce] T nici torca 13 nece Solomona] 2' nici Solomona imbraca-se I
1nvesti-se] AC fnvestl B imbracata T lipsqle
14 unulu] T una
selistilora] B campului
15 dernaneata] 7' demaneata
cuptori]
C coptori T cupturi
arunca-se] AC aruncati B arunca T aruncata e
16 asa-1a] T asa
inveaste] AC fnveste B imbraca
17 castigareti amu] 7' grijireti
vrema manta] C vreama manta
7' vama manta.
5 vora bea] BT yeti bea
25
30
35
www.dacoromanica.ro
40
216
sau: ce vremd bea? sau: in ce ne vernd imbrdcd? (32) Toate
amu acealea limbile cerii; stie tateild vostru den ceriu cd

trebuiaste-vd de acealea. (33) Ceareti mainte impdrdliia
Domnului si dereptatea lui, si acealea toate adauge-se5
vord voao.
Sfax*itul Duminecii.
invfitatur5 den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantul 23.
Mai vartosti de iubirea argintului nemica, nu iaste alta

mai
rea,
si de iubirea avutiei nemicti mai lute nu iaste. Ca
to
multe case pierda cetati den temeiu le sparse, $i multe
razboae marl radica, i 1'1'4 unulii pre alalta manie, i tatali spre feciorti radica, $i blanziia firei omeneasca salbataceaste-o, i mil si de alte reale face. lubirea argintului, marele
15
20
25
Pave la zice-i, ca e radacina a tuturorti realelorti, si a doa slujire de idoli meneaste-o, ca, face oamenii spre avutie sa nadajduiasca, nu spre dumnezeiasca nadeajde sa se nadajduiasca.
Ca si inchinatorii de idoli, de se inching fapturiloril, nu lu Du- I
mnezeu, asijderea sl iubitorii de argintti spre aurti nadajduescu-se, nu spre Dumnezeu. Ce hash', fratilorti, sa ne nevoima de
acea neputinta, ca o radacina a tuturorti realelord, den radacina
sa o taemti den sufletele noastre, ca $1 dentru viata aceasta,
de toate ce-au crescutti reale, dentru ea sa putemti scapa, si

de ale veacilora ce vora sa fie chinuri i munci sa ne izbavima. Ca dentr'aceasta iubire de arginta, si de toate ce-sti
dentr'aceasta reale, va sa ne izbaveasca pre not Domnula. Si
in ceaste cuvinte ce zacti inainte, pule aceastea :
(Evanghelle)
Zise Domnula: Lumina trupului iaste ochiula. De
va fi ochiula tau luminata, tots trupula tau luminata va /1;

30
3 intre acealea fi Ceareti, scris ce

2 intre cera i *tie, scris ca
8 CA0110, 0.
16-17 Tip. i;.s,rhasA,acn,m.
.
Variante: 1 vremti bee.] T vamil bea vemil imbracit] A vremil
1-2 Toate amu
imbraca BT vama imbraca C vreamii fmbraca
2 tie
acealea limbile ceriij T Aceastea amu toate paganii cera
2-3 di
tatalil vostru den ceriu] T Ca *tie parintele vostru alu ceriului
trebuia*te-va] T ca va trebuesca 3 de acealea] B acealea T acealea
3-4 C lipseqte impaCeareti maintel T Cautati mai nainte
toate
4 Domnului] B lu Dumnezeu T ceratiia Domnului t3i dereptatea
4-5 adauge-se-vora] BT se vorii adauge
5 T lipse$te voao.
riului
6
KOHIU,k,
35
www.dacoromanica.ro
(237)
217
'lard de iaste ochiulti tau hitleanii,tota trupula tau intunecatei

va fi. Sci amu lumina ce e intru tine intunecatei iaste, aciia
intuneareculii cu celtu e!
(Thou) Va Domnulti sa slobozeasca pre not den pacatele
iubirei de arginta, mai vartosa den nedereptate si ce e
dentr'aceaia pacate. i de nestransUra cuvanta invata si de

multe pricajiciuni pre credinciosi, sa-i aduca spre ascultarea
cuvintelorti pi plecariei, c'au zisti mai denainte : Sa nu adunati voaosa comoara in pamantti, ce sa va adunati comoara
la ceriu I
10
Ca arata amu ca ceaia ce e la ceriu comoara, iaste neputreda i nesfarsita, si de pururea iaste; iara comoara ceaia
den parnanta intru putinu e ivita, si putreditoare si peritoare. Dupes aceaia pi alta pilda aduce, grainda Ca lumina
trupului iaste ochiulti. Ca cuma iaste ochiulti in trupti, asa
iaste i mintea intru sufleta. Ca de iaste ochiulti sanatosti,
(238)
lumineaza trupulti, iara de e beteagti, intuneca-la. Asa Si

mintea, de iaste curates, $i spre una dumnezeie si dereptate
cauta $i de pururea se trezveaste catra acealea sa lacuiasca,
i sufletula ce e intru ela luminare priimeaste, de se lumineaza si se curateaste. Iara de se va intoarce mintea spre
15
20
hitlenie $i spre grija avutiei, sau de pohtele pacatelorti de va
fi tinut'i si se va rastign1 lora, orbeaste-se $i se intuneca.

Iara de va fi mintea intunecata, $'1 sufletulti intunecatti va
fi, mai vartosti si mai multi' decata a trupului. Ca tine
25
v -va piiarde mintea cu grija lumiei, si polateloril pac,a.telorti
intuneca-o-va, toate ale sale lucruri ce-sti in viata aceasta

intuneca-le-va si le va stinge, si de-aciia sl de alalte in deserta face-sa spaseniia sa de pururea. Derepta aceaia graiaste Hristosa : Sa amu lumina ce e intru tine intunecata
30
iaste, aciia intunearecula cu catu e mai vartosti ? (Ce se zice,
ca sa va zice mintea ca lumineaza sufletula tau, $i trupula

intunecatti va fi cu grija avutiei, i pohtelorti necuvioase ale
pacatelorti orbita, cu ca,ta mai vartosti are a se intuneca sufletula si trupulti, candu se va stinge luminarea a sufletului $i
a trupului, ce se zice mintea?).
De-aciia amu cu ce nadeajde $i spasenie fl-va? Ca
amu santti Si minte curates pi caret -sd intru puteri $i
mai marii sufletesti. Si mireanilorti tocmitori intru lume
www.dacoromanica.ro
35
218
datori santii sa fie, ca sa", lumineaze si sa derepteaze oamenii

spre bungrati $i spaseniei, si sa-i fereasca
sa pazeasca
pre ei de toata ve.thmatura si de ce vinti spre ei 0 reale.

Tara acestea de se vorti bucura de nedereptate si de rapiri,
5
10
15
si cametei i asupriciunilorti vorti lucra, $i cu leane $1 cu

negrije adauge-se-vorti de ce santti datori, ce china au a se
chinui oamenii carei vort't fi suptti ei 1 lar.1 noi, $1 tine va
veni spre bine si la mai mare dereptare, i bunelorti .i vietiei ceaia dereapta, si domnilorti si putearnicilorti pAstoriu si
invatatoriu iaste. Ca asa sfintii $i dumnezeestii apostoli,
ochi $i lumini a toata lumea pusti fura.
Dereptil aceaia invat4 Domnulti graindu cateinsii: De
veti amu voi sta $i nu va yeti schimba, lumina fiinda trupului (aceasta iaste a totti trupulti lumiei), luminatu fi-va.
Iara voi fiindti sare, de va veti imputi, si lumina fiinda, Intuneca-va-veti, intuneareculti cu tutu mai vartosti fi-va, ce
I
(230)
Taste lumea ?
20
Marele Grigorie bogoslovti, parintele nostru dupA Dumnezeu, asa grhiaste de preutii lu Dumnezeu: Voao amu
mai vartost graescO ce santeti ai beseareciei: Ochiulti sa va
fie nu cu untunearecti fmpluta, nici sa ne aratamil invataltori raj.
(Evanghelle) Sa amu lumina e intunecatei, mai vartosit intu-
neareculit cu tutu e! Nimea nu poate a doi domni sluji: sau

25 amu unulu va iubi, iarel altulu va uri, sau unuia se va pleat,
'lard altulii nu va socoti. Ca nu puteti lu Dumnezeu set lucrati
si lu Mamona.
30
(Talon) A doi domni protivire, zice-le-se, ca nimea nu

poate sluji. Ce pre unulti sa Indrageasca $1 acestuia voia sa
o savarsascd, ca altulu, sa stie, ca are a-lti pArasi, i unuia
a-la iubl. De nu va uri pre alaltti, nu va nici putea are lu
Dumnezeu a sluji i avutiei. Derep'ce ca iubirea aurului nu
numai de Dumnezeu desparte pre noi, ce i lu Mamonil Sil-
35
va-0 pre noi, ea, Mamonti iaste toata nedereptatea, ca den

nedereptate amu mai vartosti aduna-se avutiia;
dereptil
aceaia nu iaste puteare a sluji lu Dumnezeu si nederepatiei.
Ca nedereptatea amu pohteaste sa rapeasca marha striinului
I
10 Tip.
A04 MHI3EAIIIIH
36 Tip. ufAipinTAkinif
www.dacoromanica.ro
37 Tip. tiemp-kniwrk.
(240)
219
cauta s5, curveasca si prea sa curveasca, sa se imbeate

s, se sature dulceata, lumiei sa pohteasca, si iubeaste ceasta
neschita vreame, iara Dumnezeu Si cealea ce santil ale noastre
alit nostru, zice sa le damn celora ce le trebuiaste. $i invata,
pre noi s5, ne facem5 intregi de minte si sa parasima satiula
pantecelui si ceastg, lume toata sa o urima, sa iubima $i sa

cinstimu si sa slujim5 dereptatilora. Derepta aceaia nu iaste
puteare, fiindu noi prinsi pacatelora $i ad5.ugandu-ne lucrului
dracului, sa ne lipimu atunce de Dumnezeu. Insa amu pang
vamti sluji pacatelorti $i nedereptatiei, si iubirei de aura si
10
fara-cinstei vamu lucra., protivitoriu lu Dumnezeu si vrajmasi

fi-i-vama.
Sa lepadam5 amu, fratilora, rogu-ma voao, greimea

cametei i asupriciunei, $i nedereptatea i iubirea argintului,
Si pacatele sa le urimii. SA impartim5 bogatie de tutu ne e

putearea si sa damil miseflorii, ca dereptatea noastra, sa fie
intru veaci.
Domna zis-au lu Mamona. Ce nu pre acea fire fiindil
asa, ce derepta plecarea carei se lipesca lucrului hitleanului
dracului i carei slujesca lui si pantecele Dumnezeu-la menescil. Nu cace ca are vreo fire dumnezeiasca, ce derep'ee
ca carii lucrcaza pantecelui si se satura, ca lu Dumnezeu
acestuia pleaca-se 0-i slujescii. Ca unde amu pohta sa va
trage pre omulil la fiece lucru, si cu inima carui se va lega,
acela iaste aceluia Dumnezeu.
(Evanghelle) Derepta aceaia graesca voao: Nu grijireti de sulietele voastre, ce yeti manta sau ce yeti bea ; nici de trupuri,
15
20
25
in ce rtt yeti imbraca.

(241)
Derep'ce amu ca avutiia desparte pre noi de

Dumnezeu, derepta aceaia graiaste noao Domnula sa nu ne
grijima, nici grijiei iubirei de aura si pohteei s i ne topima,
ca sufletula nu mananca. Iara dupa narava impreuna, graiaste aceasta, ca cu bucatele strange-se trupula si intru ela
tine-se sufletula : aiavea e amu, ca nu iaste puteare sufletului
(Talon)
in trup5 a se Linea, de nu se va hranl trupula. Nu va grijireti de sufietele voastre, ce yeti manta i sa beati ! Aiavea
amu iaste, ca fara sufleta nu iaste puteare omului a se hrani,
8 Tip. tiAirrxHASHE.
www.dacoromanica.ro
30
35
220
ea trupulti mortti imbraca-se numai, nu se hranea0e; ca,ndti

iaste viu, hraneate-se. Ca nu numai aura i de toata dulceata acetii lumi cade-se sa lasamti, ce nici de .acea hrand
cu nevoe sa to grijeti. Ca nu ne goneate pre noi, nici ne
apard, de-a lucrarea (ca in deertti amu a mance, nu zice
sfantulti apostolti, ce: sa,' nu va dati pang in sfaritti spre
grije si a parasi Dumnezeu, aceasta apara) ca, se cade
noao a lucra, improtiva puteriei: ce de spaseniia sufletelorti

noastre sa grijimti cu toata nevointa, i cu barbatiia, i catra
to unulti Dumnezeu sa cautamti, celti ce da hrana flamanzilora $i ne satura cu dulceata viata noastra.
(Evanghelle) Au nu sufletula mai bunu e de hrana, asi trupula
de vemintele?
celti ce da mai multti i trupului i

sufletului ce 1-au facuttl, darn nu va da hrana i ve0ninte.
(T1106) Ce se zice :
15
(Evanghelle) Cautali, zice, spre pasarile ceriului! Ca nici sea-
mana, nici seacera, nici aduna in Anita, ,si, tatalu vostru den
ceriu hranea,ste eale. Au nu sefi voi mai buni de eale?
(1110d) Pasarile pomenea0e Domnulti, ca sa ne arate, ca
20 0 decatti acealea fare-, de minte santem5; i ru0neaz'a pre noi.
De-aciia iara ce au 1 pasarile pre fire u, de nu se grijesa,
iara aceasta noi cu vrearea noa stra strangemti. De amu

0 de ceale pasari mici grija0e-se, cu cath mai vartosti de
cinstitii oameni are a griji! Dereptt1 aceaia aduce aminte
I
25
noao Domnulti de acea viata dental, candil hraniia Dumnezeu
pre Adarnti in rai. Nu semdna; pamantulti dedease lui de

hrand. Pasarile hranea5te Dumnezeu; fire cu intelesu dat-au
lore spre adunarea hranei, spre tocmeala loru01.
(Evanghelle) Cine de voi grijindu, putea-va adauge crescutula
30
sau de un coti2?
micro Ca arata amu Hristosii, ca trupulti ce creWe, nu
den hrand create, ce cu tocmeala lui

35
si dulceata-i. Nici
poate cineva salti adauga crescutulti trupului, nici de hrana

sa-15 grijasca, ce numai Dumnezeu intru ei sa ne se pare
sa lucreaze toate; si cumu va, aa sa savara0e. Ca cui catu
i-e dab) parte dela Dumnezeu, nimea nu o poate sa adaugd
sau sa scaza. Ca nu mancarea, multi creaste trupulti, ce si
1 Tip. Trinoy-At.
8 Tip. KZaw
12 Tip. TpOiniAk.
www.dacoromanica.ro
(242)
221
neputinciosti mai vartosti face-Iti. De iaste amu de o zi greu

ei rau, dara cumti amu de mai multe sA nu fie cu
greu ? Adevarti amu cu reale i boale $i cu trude ei chinure
implute-sti aceale zile. Mijderea amu de te si grijesti, ome,*isd
si socoteti, nemica nu veri face, deaca nu va vrea Dumnezeu.
a te griji
Ce amu in deertu te munceti si te sfarami pre tine mai

intru neputinte si in necuviinte rAsipindu-ti viata ta!
(Evanghelle)
Si. de vesminte ce va grzyiti? (CA cela ce-au datti
bung framseate si mArie trupului, acela si de veminte-lti
(243)
grija4te). Socotiti florile campilorg cumd crescii netrudindu-se,
10
nici torcia Greiescti voao, ca nici Solon2o70 imbrath-se intru

toata slava lui, ca una de acealea.
(Meg) Nu numai cu pasArile ruineaza pre noi Domnulti,
ce gi cu florile ce vetejascti. CA sA amu acealea Du mnezeu
inframsetatu-le-au, de nici o treabA Hindu, cu catrl mai vartosti de trebuinta noastra i de veminte au n'are a sAvar1?
IarA noi, catti sa ne vAmil griji de multi!, fratilorti, Inca nu
ne vArna putea infthmseta ca florile. CA I preamandrulti
Solomonti multu se hrania i se pAziia intru toata impArAtiia
15
sa, i nu se putea sa se imbrace ca inteunele de acealea.
20
(Evanghelle)
B sa fdnulu selistilord
in cupturi aruncata e
asta zi fiindee,e demdneala
Dumnezeu asa inveaste, cu catil mai
vdrtos22 voao, putind credinki?
umoro De aceasta amu noi sa ne inteleptimti, ca nu ne

se cade noao sA ne grijimu de bune framseti. CA aceasta
amu ca o floare in nechitA vreame iaste. Dereptti aceaia
totti omulu e ca iarba i toata slava omeneasca ca floarea.
Si seacA iarba $i floarea-i cade. Iara noao cu cuvantulti
iaste-ne zisu, cela ce sufletulti si trupuhl au zidith, sA nu ne
inframsetamti trupeate, ce sufleteate prea sA, ne inframsevamu, ca trupeate carei se inframseteaza, trupeate se mandrescti, iarA carei pre duhti, sufleteate.
CA cei cu putina credintA, santti toti carei se grijescl
CA de-arA aveh credinta desavaritil catra Dumnezeu, n'arA
fi aa, grijindu-se neincetatti. Dereptti aceaia zice : Nu va
grifireti grezindd: ce veimd manta? sau: ce vamu bea? sau: in ce
ne vdmii imbraga ? Aceastea amu toate pagdnii cora. Tara
30 Tip. 44;C:pmcett-hmk,
www.dacoromanica.ro
25
30
35
222
de-a mancarea si de-a bearea $i a ne imbra,ch noao nu

apara Domnulii ; lard a grai de aceastea si a griji, aceaia
6
10
15
20
apara. Ca de multe on graescii bogatii: Ce avamti a manca,

dernanega? Ca aiavea e amu, ca, preamancarea si dosada
apara, i ce den acealea griji i voroave.
(Evanghelle) Ca stie parintele vostru alu ceriului, ca va trebuescii acealea toate. Coutati mai nainte impard fiia ceriullui
si dereptatea lui, ci acealea toate se vorit adauge.
(Weil) Imparatiia ceriului dulceata bunilorti iaste, ca acea
imparatie pentru dereptatea dobandeaste-se. Cine o va cauta
sufleteaste, adauge-se lui ei trupeasca cu cinstea ceaia draga a
lu Dumnezeu. Nu v i grijireti amu demanetiei! Ca demanetiei
ai a to griji de al tausii; destulu-ti amu iaste realele aceii zile.
Multi zileei zdrobitura graiaste-se i amaraciune, ce
avarnii not oamenii inclestitura, de ce ne vine noao dela nepriitoriulia Destulti amu iaste noao ca ne grijimil de a zileei
de a,stazi. Ca de ne varnii griji si de a demanetiei, dara candii
varnii avea a ne deserta, catra Dumnezeu, canda vamti aveh
a lucra lui? Cann, de pururea zdrobindu-ne si grijindu-ne
de ale trupului 1 Ce insa sa ne radichmii, frailoru,i sa ne nevoimii i sa ne trudimil spre sfarsirea invataturiei Domnului.
Si sa ne grijimii de spaseniia sufletelorti noastre. Sa ne intoarcemii de a lumiei si de lucrurile hitleane,si spre lucrarea
ceale bunele sa ne radicamii, ca cea bunhtate ce e

25
fagaduita sa dobandimil dela Hristosti Isusu, Domnulti nostru,

ca a lui slava si putearea intru veacii de veacii, amino.
Dumineca a patra dupa Rusalii.

Evanghelie dela Mateiu, zaceala 25.
(Mateiu VIII,
30
5).
In vreamea aceaia, intrd Isusa
in Capernaumii, apropie-se cdtrd ela sutagula, ruga
ela, (6) grdiia: Doamne, coconula mieu zace in casd

27-28 Mut slavon : nrA-Evh. A. gad w M4TAf4 retied,
I
35
I.
Tmergandit I Isusii] AC elu 30 apropie-se]

B apropia-se T vine cdtrd Oil] 7' cateinsulii
sutasulil] AC sutariulii
30-31 ruga elii] T ruga-se lui
31 graiiia] B griia T $i
griiiia
Doamne, coconula] T Feciorulii.
Varlante: 29 fntrit]
www.dacoromanica.ro
(244)
223
slabu iute foarte". (7) Gra lui

Eu voiu veni ei-la
voiu vindeca". (8) Si rdspunse sutasuld,zise: Doamne, nu
(245)
scintd destoinicit, ca suptit coperimcintuld mieu sd mergi.

Ce zi cu cumintuld, si se va vindecd coconuld mieu. (9) Cd
amu eu omit set nig suptd despusit, anal suptd mine voiniCi, ssi grdescit unuia sd mearga, si mearge, si altuia set-
si vine, si robuld mieu sd facet aceasta, si face".
vie,
(10) Auzi Isusd si se mird, si zise mdrgdtorilord dupd eld:
De-adevdrd grdescd voao, cd nece in Izraili atdta oredintd aflai. 01) Grdescd voao, cd multi den rdsdritd si
dela apusd veni-vord st vord rd poset cu Avraamd si cu
Isaacu si cu Iacovd intru imparcitiia ceriului. (12) E flii
inzpdrdtiei goniti vont fl in intuneareculd de afard; aciia
va fl pldngere si sera' snirea dintilord". (13) ,,Si zise Isusd
sutasului: Pasd, ski ca crezi, fie tie". ,Si vindecd coconuld
lui in acela cease.
10
15
1 Stris in josul paginei si sa chinuiaste(a se adaugci dupd slabd)

2 intre sutasuld i zise, scris
Intre foarte ;i Gral, scris de-asupra
5 amu eu mu santd
de-asupra si-i, tot asa lui, intre zise i Doamne
Intre despusd ;i amu, scris de-asupra
indreptat in si eu Inca santu omd
20
Tip. in josul paginei 244: 41, P. ernig,

Tip. A11114TI (ABCT : mine)
de
3pdNAH
9 Tip. A tAirkiris
10 Intre aflai si Grdescd, scris de-asupra
13 aciia indreptat la margine
iard.
Tip. motrao indreptat in multi
I
in acolo
17 icOtigu,k. NEKIwk.
15 ca indreptat in cumti
iute foarte] ABC iute patitti
2' slabitil
3 santill C sintd
ca suptil copeGrail ABC $i grail
7' foarte
rimantulti mieu] AC la coliba mea B la casa mea T ca suptd
4 zi] ABC trecandii zi coconuld]
coperituld mieu mergi] T intri
4-5 Cd amu eu omd sdntu suptd despusill T i eu
7' fecioruld
amu &luta ormi suptd deregatorie
6 unuia sa mearga, si mearge]
7' cestuia, du-te, si se duce
altuia] C altue
6-7 sit' vie] 7' vino
7 robuld mieu] T robilorti miei
face] T facti
8 si se mill]
margatortiorti] T celora ce merged
T mira-se
9 De-adevard]
in] T Intru
Izraili]
T Adevarti ca nece] ABC nece 7' cd nici
AC crostini
9-10 credintal ABC credinta nu
10 den] 7' dela
11-12 cu Avraamti si cu Isaacti si cu Iacovd Intru impardtiia cerului]
T In poala lu Avraamd.
12 Imparatiia] AC pdratiia
13 intuneareculd] B untuneareculd 14 Isusti] 7' Domnuld 15 ca] 7' cumti
Varlante: 1 siabil]
25
30
35
fie]
T sti fie.
40
www.dacoromanica.ro
224
invatfitura den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantul 24.
Nemica, amu nu iaste mai tare si mai vartost" de eta

credinta curata si fara, pareare, nici upovainta de catra
5
Dumnezeu, nici nadeajde ce e cateinsulti, mai tare. CA carele
creade derepti", multa indraznire are catra Dumnezeu. Si

cu indraznire tine se va apropiia cateinsulti, aflA -va cata
sa va ceare spre folosti.
intru credinta viu dereptii, cumu prorocula graiate:
10
Dereptula amu derepth credinta viu va fi, ca fara credinta

nu iaste puteare bine sa ogodimil lu Dumnezeu.
Credinta amu ce e catra Dumnezeu, muma se cheama
bunatatilora i Inceputului savar0tti. Ca pentru credinta

stramow-nostru, patriarhula Avraama, derepta-se, cumu se
15
graiate, ea: Crezil Avraama lu Dumnezeu i se socoti lui

in dereptate. Pentru credinta insusti acesta Avraamil intru
adancula batraneatelora den pantece fara plodti nasal pre
Isaacti i parinte a multe limbi fu, duphi dumnezeiasca prorocie. Anna neeoditoarea cu credinth vine catra Dumnezeu
20
tare pre acesta rugh. Ala ei pantece neroditoriu multi"
plodti arata, si den cea
ruine dentai izbavi-se. Si imputaciunea de fara feciori lepada-o si ploda frumosa priimi,
pre Samuilii. Si dupg fagaduita darn aduse pre eh", de-la
deade lu Dumnezeu. CA cine va cauta cu credinth pre mi25
30
lostivula Dumnezeu, are a-lti afla. Tara de iaste amu cineva

facandil judecata, i va cauta cu credinta, milostiva fi-voiu
lui graiate Domnulli.
Aceasta amu si noi, fratilorti, sa ne nevoima a strange,
si sa ne inchipuima, rogu-ma voao, celora ce-au ogodita lu
Dumnezeu cu credinta st i-au slujitu, ca st noao Dumnezeu
sa ajute. Ca cine va creade, zice, lu Dumnezeu, si Dumnezeu
ajutoriu. fi-i-va, si nu-1 va numai proslavi Dumnezeu pre
35
cela ce i-au slujita bine, ce si viata de veaci da-i-va. Si de

toate cute sa vama ceare, pre iu$orti aveh-vama a priimi,
insa de varna mearge cu credinta catra Dumnezeu, 0 mai
vartosti amu cu destoinicie ce e pre voia lu Dumnezeu sa
cearema i ceasta lume sa o uitamu. Ca ceareti amu, zice,
2 cnOgo, ki.
27 Tip. AajAtHOyAls.
www.dacoromanica.ro
(246)
225
$i nu veti priimi, clerep'ce ca rau ceareti.
iara Ceareti,
$i
da-se-va voao; cautati, yeti afla; bateti, i deschide-se-va,

voao. Ca tine ce va cauta, afla-va; i tine va ceare, priimi-va; $i bhtatorilorti de$chide-le-se-va.
Derepth aceaia cu credinth sa meargemti, fratilorti, si
dereptatea $i folosulh sa cearernti dela Dumnezeu, $i nu vamti
avea a gre$1 de cearerea noastrh. Cu aceastea sa va inveate
voi si
celh satnich ce mearse catra Isusti cu credinta fhra
de pareare, cela ce nu numai cu cearerea nu gre$1, ce $1 dela

insusti Domnulh laudare dobandl, cumh asthzi ale evanghe-
10
liei cuvinte cetescu-se, ca au a se pune inainte-ne mai aratate, a$a graesch

(247)
(Evanghefle) In vreamea aceaia, zice, mergcinda

Isusii in Caperndumii;vine cateinsula sutasulu, rugs -se lui si graiia: Feciorulia mica zace in casa stabiti2 foarte.
(11100)
15
Vrea sa inveate uceninii Hristosti, ca in codru se
noi, den mijloculti voroaveei sa esimti canal

duse. Invath
invhthmti. Iarh, derepth sa nu vatami cu invatatura, pre ceia
ce avea beteagi, nu-i duce& ei Domnului in codru. Iarh duph
invatatura ucenicilorti, ce le deade lorti dumnezeiasca fram1
20
seate a sa invatatura
5i -i invata minunata $i preaciudath

a sa taina, $1 narodului puneh inainte cuviinth i spasenie.
(Evanghene) Timpina stricatula pre elii, deflinganda elu den
codru, SZ zise: Doamne, de-ai vrea tu,putea-m'ai curati. Hristoste zise lui: Voiu, curitteaste-te! ySi aciip curciti-se stricaciunea de spre elu.
25
Mergandh ell in Capernaumti, sutasulti vine, ruga-se lui de un adeverith $i credinciosti slugh a lui. ca cu
(Taloa)
grea board iute munciih-se $i se chinuiia, inch $1 pang la

u$a mortiei apropiiase-se. Cu rugh $i cu multh mandrie $i
cu smerenie $i cu bung -govire de bolnavti lu Hristosti spunea
$i foarte tare cerea vindecare, ca nici se socoti a fi derepth
sutasulh. Derepth aceaia aciia$5 $1 bunulti vraciti Tanga u$A,
fiindd, nici cu thiare, nici cu ardere, nici cu iarbh sa adape,
sa vindece pre elti, ce cu cuvantulti numai vindecare-i deade,
ca sa nu se mai roage de acea slugh ce o avea de pururea

si credincioasa a lui, ce a.$a rau ce boliia $i se chinuiia.
Auziti cati santeti domni $1 slugi, cumti acestti sutmti
catra a sa slugh nevoiia-se, 5i sluga chtrh, alu lui domnti cu
41297
15
www.dacoromanica.ro
30
35
226
cata bung-inteleptie arata-se, i Inca cu necredincio0i flindii,

nece neplecati I legiei lu Hristosti I Si cati amu biruitori santeti,
5
(248)
acestui suta,01 sa va inchipuiti; i cati santeti slugi, acetii

slugi a lui s rdvniti ! Cd nu zise sutawlti ca vino Doamne
curandij, nici zise : vindecd-mi sluga mea, ce numai ce
pomeni, cu multi buna-govire i cu credintA grai: Sluga
mea rasturnatil iaste in casa, slabitu i iute muncitti. Dereptti
aceaia 1 Hristosil grdi lui : Eu voiu veni i voiu vindeca elti.
Ce Domnulti nici dinioara mainte Meuse, aceasta acicea faces.
10
Ca pretutindinea aratd-se ca era pre voia celorti ce

se rugh 0 mergeh dupes elil. lard acicea amu, 0 inainte
apucd i se fagaduiate nu numai sa vindece, ce 0 in casa a
mearge. CA faca aceasta, ca vrea sa arate credinta sutawlui
15
20
25
30
i bunatatile-i. Ca de nu se vrea fi fagdduitu-se Domnulti,

t5, vrea fi zisti ca te du, cal e vindecatti feciorulti tau,
n'amti fi tiutti credinta, sutawlui. Dereptti aceaia se fdgadui
Domnulti a mearge sa sfinteascd casa lui i sa vindece 1
chinuitula Si muncitulti feciorulti pentru acea cearere i credinta a aceluia. Ca bldstemulti Domnului, zice, spre casele
necuratilorti, iara dereptilorti nu numai casele, ce i curtile
blagoslovite santu. Ca vaza ca un preavazdtoriu Dumnezeu
inema ceaia buna 0 dechisa a sutaului de slugd-i, i ldrgi
ca un milostivti ziditoriu wile milosardiei sale. Ca dereptil
aceaia venise, ca neputintele noastre i nevoile sa poarte

cu bung mild. Unde iaste amu cu dereptii vreun protivitoriu sutaului, ca de sanatatea slugiei sa se roage i sa i se
faces mild' lard bunulti cu firea i iubitoriulti de oameni
Domnu10, i facatoriulii a toate, au nu se va radices spre
miluire i milostivnicie?
Si de-aciia I 0 grdi ca. voiu veni i voiu vindeca elti.
Nu amu ca. nu tiia, cearerea sutawlui graiate aa Hristosti,
ce *i locti sa dea lui dereptti acea cearere cu bund-intelep-
35
tiia-i, 0 pre voia inimiei sanatate slugiei, celuia ce cerea, de

departe vrea sa-i dea.
Aa, santti amu ale lui Hristosti, blandului Domnului
nostru, spasitoriului, lu Isusti ciudesele, ca mai mare minune
iaste tuturoril de aceasta, dechtti de vindecarea neputintei.
11 Tip. Avioge
36 Tip. cmiTOptonSu.
www.dacoromanica.ro
(249)
227
(Evanghelle) Si raspunse suta,sulit, zise: Doamne, nu santa destoinica, ca suptit coperitula mieu sa intri. Ce zi cu cuvantulti,
,si se va vindeca feciorulu mieu.
(Talon) Nedestoinicti pre eluVi meneaste suta5ulti de a
Domnului venire. Ce den cuvantti cerea dulceata, ca se temea
de a Domnului venire: Zi amu cu cuvantulti, i se va vin

deca feciorulti mieu, ca nu sant5 destoinicti, ca suptti coperitul5 mieu sa intri.
/6ia, era 1 a lu Simon Petru raspunsul5 candti zise :
Ei dela mine, Doamne, ca barbatti greit5 sant0. Nu

zise lu Hristosti sutaw15: Roaga-te sau roaga, ce numai
ce zi. C5, domnti i imp5,ratti precepO ca, e Domnu15: nu
sa ceara i s5, priimeasca de ce-i trebuiia, ce avut5 i putearnicti a da, *i invatatoriu, nu de-a-15 invatarea. Dereptti
aceaia-i gral: Destulu-mi iaste un cuv5,ntil alu tau, Doamne,
ca te tiu ca cu un cuvant5 stricatului stricaciunea-i curatk5, orbilorti vederile luminai, surzilor5 urechile destup4,
i mii de alte boale ce nu era pre lesne sa se vindece

i
15
*i
nevindecatii numai cu un cuv5,nt5 vindeca0. De amu aceale

multe i nevindecate boale plecara-se tie, Domn5 a toate, cu
catti mai vartosti aceVE nechita
10
20
mai mica? Zi amu cu
cuvantulti, i se va vindeca feciorulti mieu. Ca alti tau cuvant5

cu Carle e, Doamne. Ca apa in vinti schimbai-o la nunta, i
(250)
cinci
paini blagoslovki i multime fara numaru saturati.
Dara cumti 1 feciorulti mieu cu cuvantulti tau sa nu se
25
scoale? Ca catti veri, to faci, i all tau cuvantO lucru fi-va,

i cuvantului lucrul5 ajuta. Ca Dumnezeu te propoveduescil,
de seamne $i ciudese ce faci. (51 de zisa cu puteare Domnulii
i facatoriulti arata-lti). De amu santti acealea asa, destulti

iaste a t1 un cuvantO spre vindecarea feciorului mieu.
Sa auzimti 1 noi, fratilorti, cati vamti vrea Hristosil sa
priimimu (ca puteare amu iaste i acmu a priimi elti), sa
auzimti i s5, ravnimti, Si cu multa nevoint5, i credinta s5,
priimim5 05. Ca candti vamti priimi mkelulti i golu15, pre
insu5 acela Hristosti priimi-vamti. 5i iar5,, canal \Tamil priimi
trupulti i sangele lu Hristosti, acela insuti Hristosti priimi2 Tip. Kolupturruk (cfr. 227/7 -8 i 228/11 -12).
Hristostl, scris de-asupra pre.
www.dacoromanica.ro
31
Intre vrea ;i
30
35
228
vAmti. Derept5 aceaia sa ne teamemil *i s5, ne cutremurAm5
cati nedestoinici pre ell priimimtl. ca de ceia ce priimescti

pre elti cu nedestoinicie dumnezeescul5 aposto15 grdia*te:
Dereptii aceaia Intru not multi neputincio*i*i necredincio.i,
*i dormti destulti, *i lard: cela ce e nedestoinici" *i mdnanca trupula *i sAngele lu Dumnezeu, intru pacatil lui*ti
me-maned *i bea.
10
15
Graiascd amu *1 den voi cineva, pAn5, Inca nu e curdtitti (ce iaste Incd suta*ii, intru multe reale tinuttl *i se voinicea*te lu chesariu celuia ce tine lumea), intru cealea de
josti tarindu-se, sa zicA : Nu santti destoinicti ca suptti coperitulti mieu sa Intri !
TArie amu ispitiia, iard de venire-i lepAda-se, derepttl
frica laudei, ca nu va incdpea In coperemAntulti lui dumnezeiasca slavd *i mdrie, cu ochiulti amu neputinteei soarele
sa, arate, sau a sufletului nesand tate, imbletulti lui: ca
unora le va if lumina, e altora foci", cui*5 cumu i-e lucrulti
I
pre ceasta lume *i bunatatea. Derept5 aceaia va curatiti

20
mai nainte, de-aciia curatului s5, grditi, aceasta zice suta*ulti.

CA se temil, sa nu cumva pentru nedestoiniciia lui sa se intoarca Domnu15, adause *si aceasta:
(Evanghelle) Si eu amu sdnta omit suptii deregeitorie, am&
suptu mine voinici, ri graesca cestuia du-tesi se duce,

25
isi.
altuia vinosi vine, .ci robilorti miei sa facet aceasta, ci facti.

(Talon) Dentr'a lui ardtare *i den ndravii *i deregdtorie
feace sutasulti aratare, ca *1 cu cuvantulti numai poate Hristosti.
CA zice lui 61, zi cu un cuvantil numai, *i se va vindeca,
feciorulti mieu. Atunce gra' ca. eu Inca sant5 omti suptti

dereglitoriia lui voivodd, sau rob5 impAr5.tescti *i lu chesarti,
30
35
de amu suptti mine voinici *i robi. Deci flecArukti de ce

grdesc5, fard ra'spunsti face. E sa sant5 eu omti fiindu suptti
deregAtorie, sau sluga ceaia mai marea dereptil cealea micile, *i den deregdtorie numai SA pociu cu cuvantulti, cu
caul mai multi" *i mai vartosti tu, flindti Dumnezeu *i a
toate biruitoriu *i prespre toate putearnicti *i prea mare!
Si de-ai zice mortiei s5, se ducd, *tiu ca se-arA duce; lard
de veri zice
25 Tip.
s5,
vie, ea are a veni. CA nu iaste numai
A,44HTpa anoill.
www.dacoromanica.ro
(251)
229
ascultatoriu, ce
robe, ca carele iaste mai mare, elu i se
asculta.
fi zise celora ce merge& dupci eta:
Adevarti grliescii voao, ca nici intru Izraili atdta credinfa a flai!
(Evanghelle)
Alai Isms* ,
(Taloa) Mira-se amu Hristosa, ca neflinda sutawla izrail(252)
teams, nici scriptura jidoveasca de elti tiinda, i pre iwra

aa I crezti. Si nu numai aa se mira, ce pi credinta sutaplui
propovedul, ca 1 altii acestuia sa raNneasca. Derepta aceaia
graiWe ca nici intru Izrailteani atata credinta aflai, ce

cetescti prespre toate zilele ce e de mine scriptura marturiei.
(Evanghelle)
10
Grdesai voao, ca ?Mali dela rcisdritii si dela apusii
veni-vora ;si vorti raposa in poala lu Avraani.

(TA100 Multi amu aka, ca 1 acesta suta0i, au a creade
1ntru mine : dela rastlritti pi dela apusa veni-vorti i vorti

raposa fn poala lu Avraamti. Ca rasa,ritula i apusula toate
locurile lumiei arata, iara poala lu Avraama graia0:e Indulcirca i rapausula dereptilora i ce e cu nuii viata i impreu-
flare. Tara de imparatiia ceriului graiate (ca i catra Izrailteani) ca,rei vora creade dupa venitula lu Hristosti (ca multi
santa pAgani de-au crezutti, i vorti raposa, cu Avraamti pi
15
20
cu Isaacti i cu Iacova intru Imparatiia ceriului), ca sa se arate
amu Domnulti ca nu se protiveate vietiei ceaia veachea.

Ca pre Avraama pomeni, derep'ce amu ca 0 den pagani
credincio ii lu Avraama zicu-i parinte i pre credinta lui Inchipuescu-se. Derepta aceaia Indulciriei pi cinsteei lui au
a se Impreuna, iara flii imparatiei aruncati vora 11 Intru
untuneareculti cremenita. Acolo iaste plangere
pi
25
scranirea
Fiii imparatiei chema-se Jidovii, derep'ce Ca dental zisu-i
fu Izraila, cumti graia4te prorocula i derepta fagaduita parintilorti, Ca dentru ei fu Hristosti cu trupa. Tara unii gra-
30
esca ca nu catra oamenii izrailteani facil Hristosa a suta(253)
ului pilda intru cuvantil ce e de credinta. Ca ce credinta au

fosta Intru oamenii Izraililoru de s is pietri spre Domnulti i
sa dosadeasca. I lui? Si mancatoriu i betita pi Samareaninti
i dracitti zicea-i ! Nu socoti pre sut.wilti Hristosti catra oameni izrailteani, ce Izraila zise acela i Iacovii, ca, credin9 Tip.
A3paAnisTtim
18-19, 32 i 37 Tip. apaiinertmi
www.dacoromanica.ro
31-32 Tip. rrhmoch.
35
230
ciosti era acesta si mare den Avraamti. Si toti amu carei

cu mintea vadti pre Dumnezeu, Izraili cheama-se. Ce elU,
lzrailti, s'au fostti i credinciosti, ce insa candti vazif scara,
elu se mira $i zise : Ca iaste Dumnezeu spre locultf acesta,
5
eu n'am stiutti. Ca In mosiia lui numai pared, -i ca va fi

Dumnezeu, nu pretutindinea. Iara acestill sutasti pretutindinea credea a fi, $i cu un cuvantti toate a le savarsl, Ca
creal foarte.
Ca Iudeii, pared -le -se flii ca sant0, si nu crezura ca vorti
10
sa caza den Imparatiia ceriului, si vorti sa fie cu dereptii .si

cu patriarsii, cumti zice Domnulti : dulceata ceaia ce va sa fie
credinciosilorti; iara ceaia ce va sa fie cu rau afia-o-vorti

necredinciosii. Ca neste lepadati fl-vorti i goniti derepth necredinta lorti Intru untunearecula de afara. Ca untuneareculti
15
20
25
de afara iaste loculu alu muncilorti cealea prea iutile, iara

munca nesfarsita si de pururea si fara moarte a sufletelorti
necuratilorti i necredinciosilorti I Ce ara fi lor0 mai bine sa
nu fie neputrezi, decatti munciti sa fie in foculti nestinsti
si Intunearecului de afara, i scrasnitului dintilorti si viermilorif si nesfarsitului chinti, i sa nu moara de raulti ion),
i sfarsitif neavandti a lua!
Aceasta zise Domnulii, Impresura trufa iudeiasca, trufindu-se derep'ce ca, se tine& de ruda lu Avraamti. Si mangaia carei era den pagani si catra a lui credinta tragea-i.
Ca merged, amu multi dupa elu flindil den pagani, dereptti
ciudesele si znameniile ce faced. Si acelora amu i altora
tocmi-le folosti, si de spasenie le cugeta, ca nici aceia si

se nadajduiasca cestii lumi, i nici ei sa se mahneasca
zacandti.
30
(Evanghelle)
ySi zise Domnula sutacului: aPasa, ci cuma cre ;i,
sa fie fie.
(Talon) Arata Domnulti, derep'ce ca cu cuvantulti vindeca
feciorula, ca dupa lepadarea iudeiasca sa fie adusa paganiloru st adevereaze ca acesta iaste tale $1 adevarti si viata.
35
Dereptti aceaia mai nainte acestea chema, atunce raslabitulti
robti alu sutasului scula, ca ceaia ce e sa fie den ceasta ce

iaste sa incredinteaze.
5 Tip. mOwIx
16 Tip.
HIC2fr6TX
22 Tip. limicTa
www.dacoromanica.ro
24 Tip. Tp4whi.
(254)
231.
CA nu putina credintA aduse sutasulti de vindecarea feciorului. CA acesta creztl, iarA robulti vindecare dobandi. Nu
numai trupulti feciorului dereptA Hristosii, ce al sufletulti sutasului mai spre multA credinta, dereptti ciudesele, aduse -hi.
$i vindecA robulti lui inteacelti ceasu, ca si stricatulti.
CA Si stricatulti aciiasti curAti-se. Asa si feciorulti sutasului
inteacelti ceasti vindecA-10. CA nu numai preaminunate Meth
Hristosti, ce 1 intru ceasta neschitA vreame luminata a sa
thrie si de oameni iubire arata.

CA acesta e sufletului $i trupului vraciti, Domnulti nostru 10
Isusti Hristosti, ce arata intru noi Area multA milostivnicie

a sa si dulceata. $i de ce zace spre sufletele noastre den plicate strickiune sa raza i sa ne curateasca, cu all sau tottiputearnicti glasti sa zica: Voiu, curateaste-te ! i sa izbhveasca noi de toata maniia si de prade $i de scarbe. Si pace 15
Si mangaiare sa ne dea care se cufunda, si chinuitii de ale
vrajmasului nApAsti si de alcamuri-i, si de ce e spre noi

(255)
manila si rAulti sg, intoara si de betejalA ce ne chinuirnti.

CA una amu de oameni iubirea a lu Dumnezeu si fariia i milostea lucru iaste, a ne izbAvi de MAta rau si de 20
nevoi si de scarbe. $i sa vomti sa ne vindece de ale noastre
intunecAri, noi cateinsulti sa alergAmil Si sa cademti i sa
plangemti. $i rAslAbiti flindti Si intru adAnculti realelorti zacandti, cu credintA multa, ca Si sutasultl, si cu smerenie i
cu infrangere si rugA, si rugaciuni a aduce lui sa ne spodo- 25
birna. $i sA, Stiti, ca cu mana are a ajuta si cu buna milosardie. $i va veni de va vindech pre noi si ne va invie den
plicate Domnulti. Si pre voia dumnezeestiei a lui invatAtura
derepta-ne-va a imbla si spre cararile lui cealea nelunecoasele. $i neajunsei imparaliei lui pre noi va intAri a alerga., 30
i cu a veacilorti dulceata spodobi-ne-va, ca prea un dulce
si in lungti rabdatoriu. CA acestuia se cade slava $i tinearea,
lu Hristosti adeveritului Dumnezeului nostru, cu tatalti i cu
duhulti slantti, acmu Si pururea si in veacii de veacti, aminti.
8 Tip. lip *MA.
35
www.dacoromanica.ro
232
Dumineca a cincia.
Evanghelle de la Mate lu, zaceala 28.
(Mateiu VIII, 28). In vreamea aceaia, st treca lsusa
10
15
in aceaia park in laturea Gherghesinului. $i timpinard

ela doi drdciti; den mormanta esira jug foarte, cd nu
pitted nimea treace pre calea aceaia. (29) $1 iatd, strigard grdinda: ,Ce e noao $i fie Isuse, fiiula Domnului ?
Venit-ai incoace, ainte de vreanze a munci noi?" (30) Era
departe de ei o turmd de porci multi, ptytea. (31) E dracii
se raga lui, graiiet: Sd ne gone#i, zi noao sd nzeargema
in cea turmd de porci!" (32) $i zise lora: Pdsali!"
Ei se duserd 0i intrard in turma porcilora. Si aciia se

porni turma toatd den kirmure in mare psi se afundard
intr'apd. (33) E pdstorii fugird i nzearserd in cetate,
spuserd iota, si de draci. (34) $i laid, kaki cetatea eird I
irz timpinatula la Isusa. $i vdzurd ela
ziserd sd fii
trecuta de hotarula lore. (IX, 1). $i laird Isusa in corabie,
treca, gi vine intru a lui cetate.
20
1-2 Titlul slavon : HiKkA-k, g. Cs niE, w mbnia. rnbaa, gg.

3 4%HtPlinN
15 Tip. in josul paginei 255: rAbc-h, n. it ni, 4.
19 KONIttk, 110,40-k.
Varlante : 3 Isusil] AC eld
3-4 in vreamea aceaia, si treca
Isusa fn aceaia parte In laturea Gherghesinului] TI in vreamea aceaia
mergandfi Isusa In partea Gadarinului Ta Viindu ela amu In ceaia

parte, In laturea Gherghesinului
4 T lipsege $i 5 ela] Ti pre ela
esira] T esise
cal T catit 6 nimea] C nimenea T niminilea
treace] B trece
calea aceaia] T acea tale
7 Domnului] T lu
Dumnezeu
8 incoace, ainte] T cicea, mainte I a munci] T sa muncesti
8-9 Era departe de el] T era d'insii departe
9 pasta] T de
30 paste&
E] T Iara, 10 se ruga lui, graiia : Sa ne gonesti] T ruga
pre ela grainda : De scoti pre noi
meargemil] T Intramil 11 cea
turma de porci] T turma porcilord
Pasati] 7' Duceti-va
12 se
dusera si] 7' esira de
$i aciia] 7' $i iata Ca
13 turma toatti]
7' toata turma porcilora
tarmure] AC termure 7' tarmurile
In
35 mare si se afundara]
T mariei si murira
14 EI
T Iara,
mearsera] 7' se dusera
15 totti] T tuturora
draci] T cei draciti
MU] 7' iara cetatea] C cetate
15-16 esira fa] 7' esi la
16 timpinatuld] B tipmpinatulft
$i] T
eld si zisera] T rugara
elu ca
16-17 fii trecutii] B treaca 7' treats eld
17 de hotaruld]
25
40 ABC de hotarale T den hotaruld
Isusd]
www.dacoromanica.ro
7' eld.
(258)
233
invsitfitura den censtfi sfanta evanghelie.

Cuviintal 25.
Izvorti sufletesca i spasitoriu izvora0e noao, fratilorti,

alu evangheliei izvorti, apa dulce, iarati izvorate noao.
Nu seate, sa o ta. i i sal o stamperi, ce seate mai vartosti
aprinsa. $i catra aceasta puta pururea sa ne tindemti. $i
cumti pohtimti noi sa mancamti canal santemil flamanzi, aa

amu i noi datori santemu a asculta cuvantulti lu Dumnezeu.
a den ascultare folosl-ne-vamti .5i mare dobanda priimivamti. Si de santemti negrijnici, sa parasimti negrija. Si sa
santemil fara usardie, sa fimu cu usardie. Si de-aciia sa
1(1)
largimti brazdele inimiei noastre i sa priimimu intru aceastea
de viata purtatoare spasitoarea apa a sfinteei scripturi

sa adapamii inimi!e noastre, ca sa. creased i sa rodeasca
dereptAti pi adeverite roduri. Si sa adunama aceastea Intru
15
a ceriului comoard, sa ne hranimti acolo cu hrana nesfar0ta, pi de foamea veacilorti sa scapamti.
a cumu-sti amu trupurele noastre in toata vreamea,

de aduce pamantulti rodurilelti de pururea i de toata hrana,
de le intarea0e 0 le ingra0,, aka sufletele noastre de cu-
20
vintele sufleteti hraneseu-se

cu veselie i cu dulceata
implu-se. insa a trupului hrana sfaiw0e-se pi intru putredire mearge, iara hrana sufletului (ce se zice, invatatura
sfinteei scripturi i dojana) nesfar0ta are veselie, i in neputredire duce pre noi pi in viata de veaci p1 in bunatate.
25
(Evanghelle)
(257)
in vreamea aceaia, zice, mergeinda Isusii in partea
Gadarinului, timpinara pre eta doi dralciti; den mormantii

efise iuti foarte, attic nu putea niminilea treace pre acea tale.
(woo In vreamea aceaia, graiWe evanghelistulti, dupil
ce ai sai ucenini Hristosti, potopindu-se in mare pi chinuindu-se,
de voroave p1 de nevoe izbavi-i, antra elu, zise, in corabie.

Merged dupd elu ucenicii lui. Si adeca, cutremurti mare fu
pre mare, catti corabiia acoperita era cu valurile. Eli durmiia.
Singuri numai ucenicii sai rasa Hristosti sa vie dupd. elu
Si sa vaza ciudesa ce vrea sa faca potopindu-se ei. Ca sa anteleaga ucenicii ispita pi napastea, pi ca pi denteaceasta zna-
menie mai multi sa creaza, lash pre ei sa se invaluiasca..

2 cn6no, k's.
12 Tip. np'hinsnmn.
www.dacoromanica.ro
30
35
234
10
15
20
25
30
Durmiia Rristosti, ca sa se spamanteaze apostolii, sa-ti inteleaga a lorti neputinta i sa se roage lui, sa-i slobozeasca- si
sa mantuiasca pre ei den nevoe. Dereptti aceaia i venires
ucenicii, sculara pre elti graindti : Doamne, mantuiate noi,
ca perimtil $i zise lorii: Pentru ce santeti spareati, puling
credinta ? Nu zise ucenicilorti sai Hristosil necredinci4, ce
putinti credincio0, ca ca zisera Doamne, mantuia5te-ne !,
credintA, ara'tara, iara ce zisera ca perima, nu era credinta. Innotanda amu cu nusii Hristosti, nu le se cadea lore
sa se teama si sa se infricoaze. Dereptti aceaia 1 imputes
lorti Hristosti, ca unorti fricosi, i le arata ca frica i putina
credinta a lorti aduse-le nevoi i scarbi i nap4ti. Ca mai
nainte potoleate voroava sufletelorti noastre, dupes aceaia
slobozeate potopirea i vreava vantului i a mariei. Ca se
scula ai-nu, zice, de opri vantului $i mariei; Si fu linie mare.
Tara oamenii se mirara graindil : Ce ornti iaste acestil omti,
ca si marea si vantulti asculta pre elti ?
Pre vedeare amu ornti arata-se, iara lucrulti insuVi alu
putearnicului Dumnezeu. Ca, de acesta graiate pro I roculti
Davidti : Tu birueti tinearea mariei, bura valuriloru ei to
imblanzeti ! Si iara zice : Si states duhulti buriei i se inaltare', valurile ei. Sparnantara-se ucenicii i se cutremurara.
Si toata mandriia lorti pert (ce se zice, meterugulti lora all
mariei). Derepta aceaia 5i strigara catra Domnulti. $i den
nevoia lorti scoase pre ei. Zise vantului, i stall intru linu
i se potolira valurile mariei. $i se veselira ucenicii, derep'ce
ca inceta.$i derepta pre ei Hristosti spre dereptarea vreriei lui.
Sa inteleagemil Si noi, fratilorti, ca corabie iaste si beseareca lu Hristosti intru marea vietiei ce tit lumi aflandu-se,
avandti carmai preutii $i credincioii ceia ce de pururea au
Hristosii flindti cu
Insa di pre aceaia de multe on cad
vremi iuti i bure. ,Si mil de valuri di nevoi protivitoare spre
aceasta sfantA, corabie cadti i, ca picaturile fara de numaril,
nevoi i nap4ti. Si duhulti vrajmavlui cell iute scoala-se,
35
card insati frica mortiei duce-i. Iara Hristosti impreuna se

afla cu ceia ce -lit cunoscti i credit intru elu, insa lases pre
ei de multe on sa se chinuiasca: cu tocmeala iubireei de

2 Tip. HinOTHINA
13 Tip. cnolAsniTid
www.dacoromanica.ro
(258)
235
oameni a sa ca in chipti de durmitare inchipuiate-se. Iara

canal prea multi voroava pre adevartl fl-va Si la sfaritulti
napatilorti i realelorti cauta, i de-aciia innotatorilorti nu
le e a rabda, potopirea, atunce amu cade-ne-se noao catra
mare putearniculti i milostivulti Domnti cu rugaciune sa ne
adaugemti, i cu lacrami flerbinti sa strigamti cateinsulti i
sa graimti: Scoala! Derep'ce dormi, Doamne? Invii Si nu
ne surpa pang in sfaritti ! Derep'ce fats, ta intorci i saraciia

noastra i sch,rba noastra, uiti? Ca tiu ca are a se scula
Dumnezeu gata, i toata frica are a goni pang in sfaritti, i io
(259) are a opri napastulitorilorti. $i va schimba plangerea spre

bung -voe i va tinde noao lina i fara voroava i fara de
nevoe. $i nici dinioara mila lui n'are a uita despre ceia ce
nadajduescil speinsulti. C. aceasta zice prorocului: Cheama-ma in zi de grija ta, i izbavi-to -voiu i proslavi-ma-verio.
15
Ca nimea aa pre elu0 cruta-se, cumti Dumnezeu pre not toti.

$i de multe on preaslavita i spasenie face, de ne derepteazd
spre iubirea de oameni,cu a lui tocmeala mangae-ne.

(Evanghelle) Viindi2 ela amu in ceaia parte, zice, in laturea
Gherghesinului, ti2npinard e112 doi drdciti.
(raion) Dupa aceaia amu graira Iudeii, ca vazura de ce

se lucra in mare: Cumti iaste acesta, ca $i vanturile i marea
asculta pre elti? Ca o tocmeala fu, dracii sa imble, sa spue
i sa, propoveduiasca dumnezeiia i putearea, i fliulil ht
Dumnezeu zicea-i lui. Cu aceasta 1 mai la intelesuln de susti
aduse ucenicii i mai multi' aceia spre credinta-i intarl. In-
20
25
suti cu vrearealti vine Hristosti catra ceia ce se dracise,
derep'ce amu ca groaznici era aceia .i sireapi foarte. Nimea

nu cuteza catra Hristosti sa aduca pre ei. CA in morminte
amu era lacuindti i nu putea nimea pre acea tale se, treaca.
Invatatura vrea sa pue dracii, ca sa zica ca sufletele celora ce morti ca santti draci. Dereptti aceaia in morminte lacuna, ca vrea sa -ii' tocmeasca minciunile lorti i prilastiturile i blazniile. Iara aceasta nu iaste nici va fl, nici sa cugete
20 Dupd draciti, addogat la marginea dreaptd: din [mor]mint[e] iuti
fo[arte], WA nu pu[teit] nimea tr[eace] pre acea c[ale], i strig[ara]

graindfi : Ce e noa[o i1 tie, Is[use], filulti lui D[umnezeu].
21 di indreptat in cad
23 Ca o tocmeala fu, indreptat in Fu o tocmeala ca el
26 intre Intari fi InsuO, scris de-asupra ca.
www.dacoromanica.ro
30
35
236
citieva aceasta, ea sufletele deaca esti den trupuri nu se mai

insala in ceasta lume, ce ale dereptilorti suflete-sa in mana lu
Dumnezeu. Ca ale dereptilorti suflete, zice, in mana lu
5
Dumnezeu santa, si nu se atinge lora munca. Ca se ivi inaintea

socoti raotate esirea lui, si ce e
ochilora multi a muri. Si se
J
(260)
den not esire, infrangere. Tara ei santa intru pace. Si amu sa
to
15
inaintea ochilora omenesti sa ara fi si munciti, nadeajdea

lorti tara de moarte e impluta. Si putinti cin' se va munci,
mari daruri priimi-vorti, ca Dumnezeu ispiti pre ei, si afla
ei destoinici luisti. Ca un aura varsatti ispiti pre ei, si ca
o jartva, cu de toate rodurile priimi ei, si in vreamea de
cercetatulti lora lumina-le. Asijderea si sufletele coconilora
cei nezlobivi, ce nu se-au spurcata dupe, botejune, in mana
lu Dumnezeu santa. Ca sufletele amu ce se imparta den trupuri, de se von)" afla cu credinta si dragoste avanda card
Dumnezeu, in poala lui lacuescti fara de moarte. Ca in vrea-
mea de gera, para gerului raza soarelui trage-le, de vine

cateinsii. Iara ale pacatosilora suflete duse santa si acealea,
20
ca si cela bogata, in locula de munci. Ca fara de moarte

santil toate sufletele, si ale necuratilorti : ce le-ara fi mai
bine sa nu fie fara de putredire ! Ca munciti amu santa focului nestinsti si chinuiti fara de sfarsitti muncilora, si nemurindti, sere amarulti lora, si sfarsita n'au a lua.
(Evanghelle)
$i
Said,
strigara greeindi2: Ce e noao ,si fie Isuse,
25 Pau lie Dumnezeu? Venit-ai cicea, mainte de vreame sa munce,cti noi?
(Taloa) Fara de vrearea lora spunti dracii nebiruita tariia a Domnului si cuvantula lu Dumnezeu. Ca de ce graira
ei : ce e noao si tie, a spaimei si a fara-de-rusine iaste
30 semna ; iara de ce zisera c'ai venita mainte de vreame sa
35
muncesti noi, de muncire si de teamere iaste semnti. Ca se

protiviia dracii, Irish se sl temea; porniia-se, insa si tremura.
Si cite nu-sa nici vrea dracii puteare Hristosa sa aiba, ei-la
si propoveduiia si se cutremura de ela, cadea si cinstiia grainda : Venit-ai cicea mainte de vreame sa muncesti not ?
Ca a zice ei ca nu santema gresiti, nu putea sa zica. Ce se
I
2 Tip. A% I Amal.T.
3 Tip. AlpEnvonit
8 Tip. mincEga
35 Tip. moruipli.
www.dacoromanica.ro
32 Tip. nopailci
(261)
237
ruga $i cadea, ca nu mainte de vreame munciti sa fie 0 sa

priimeasca sandal de gresalele lorii. Ca le parea dracilorti
ca nu va astepta Hristosil vreamea munciei, ce mai nainte
acesta munci-va pre ei. Si le pared ca nu va rabda preamultimea realelorti de ce lucreaza ei spre oameni. Aceasta
amu nu iaste, ca pang la sfarsenie, fratilorii, lasati santii
dracii de Dumnezeu sa lupte pre noi. Ca 0 acestea, vrajmasii
nostril, Inca au munci, de ce nu le e lasatii dela Hristosii sa
dosadeasca noao curnii vorti ei.
(Evanghelie) Era d'insii departe o turma de porci multi, de
paste& lard dracii ruga pre ela grainda: De scoti pre noi, zi
noao sa intrama in turma porcilora. Si zise lora: Ducefi-va I
lii esira de intrara in turma porcilora.
(Mors) Dracii amu cersura dela Hristosii sa se duca in
turma porcilorti, ca aceaia sa-i neace, sa strice si sa scarbeasca inimile stapanilorti loru, ca sa nu priimeasca pre
10
10
Hristosii. Tara Hristosil las& si gral lorti : Duceti-va ! Ca

arata cara raotate i amaraciune avut-au dracii spre oameni.
Si Inca de vrea fi avutii puteare dracii, si nu vrea fi apa-
(262)
rati de Dumnezeu, mai mare rau fi-vrea facutti noao, decatti

atunce porciloru. Iara Hristosii paziia cei ce se dracise, ca
sa nu se uciga, sau si slobozi ei den piiardere de ce le veniia
dela hitleanii draci, ca sa stie de ce munca si chinuire si de
ce reale izbaviti santu. Catra acestea sa $i inteleagemti, ca
nici spre porci n'ara fi avutii dracii puteare, de nu-i vrea fi
lasatu Dumnezeu lorti. Ca multi iaste a lu Dumnezeu grija
de noi, si nu iaste nemica nesocotitti si uitatti dela Dumnezeu,
ce toate socoteaste cu neadurmitii ochiu, tuturorti de nainte
le sta, de le da fiecaruistl spasenie. Si nu iaste niminea sa
nu-i priimeasca socotirea lui Si dulceala, si fiecaruisli i
folosire si socotire arata de oameni iubitoriu Dumnezeu.
(Evangholie) tiSi iata ca se porni toata turma porcilorti den
tarinurile mariei si murira intr'apa. lara pastorei fugira si se
dusera in cetate, spusera tuturorasi de cei dracili. $i iota,
toata cetatea esi la timpinatula lu !sun-4 . i lit vazura, ruyara
ela ca sa treara ela den hotarula lora.
(TaloO) A pastorilorti fugire si spunere, deala spaseniei, zaI
27 Tip. OrliTaTar,
www.dacoromanica.ro
20
25
30
35.
238
ced-le inainte Ghergheseanilorii; Tara ei nu intelegea, nici
crezura. Ca cu necuratulh naravii alh vreamiei tinuti furh,

ca leagea phzith era lorh. tnsa nevoia pagubei multi facil
pre ei sa vie catra Hristosti i sa se roage lui. Ca de vrea
fl fara de pagubh flindh, nu vrea fl timpinath pre elh, nici
rugatil. Ca aka amu de multe on face narodului omenesci
socotitoriulh nostru, Domnulh Isusii Hristosii.
10
Ca cu pierderea amu avutiei Si ci alte nhphsti, catra

eli trage pre noi, $'1 sa n'anth vrea noi, dulcele Dumnezeulii
nostru $i Domni. Mai multi nemica nu tie alta a intoarce
catra Dumnezeu oamenii, ca scarba i ca napastea. Ca ca o
vatamatura ascutith vine dela Dumnezeu spre oameni, scarbi
si piiardere, ca ceia ce santh intru negrije den leane sa-i

rhdice. Derepth aceaia Isaia au graith: Doamne intru
15
-20
grije pomenit-amil tine lo $i Domnulii insusti grhiaste: Cu

multe scarbi cade-ne-se noao a intra in imparatiia ceriulub).
Iara Ghergheseanii nici asa nu fura dereptati. Ca nu

iaste puteare, sa fle lesne naravuli cell de demulth intru
putinea vreathe a slobozi. Ca se intristara si le 'Area, ch.
cu alth rau si mai mare duph aceasta au a se chinui. Deci
se. rugara lu Hristosh sa treaca den hotarulh lori. Ca dupA
ce-sh pierdura porch,' temura-se sa nu cumva i cu alth
25
vatamatura sh, se chinuiasca. Si derepth frica acestii I vremi

i derepth acea pagubh, de a veacilorii bunatate ei se lasara,
i piiarderei nesfarsite osanditi fura. Tara ell lash pre ceia
ce se izbavise de draci si ceia ce phscuse porch sa gra"sa propoveduiasch ciudesa ceaia ce fu. Sa ne invalama noi, zice, ca unde e viata porceasca si cu putoare
si intinatura,, Hristosii nu iaste acolo.
lased,
30
(Evangh elle) tiSi
infra ela in corabie, treca, ssi vine intru a lui cetate.
dean Cetatea amu a lui, Capernaumi chema-se. Ca acolo

lacuiia Hristosh. Vithleemulh aduse pre ell, e Nazareth cresol
35
pre ell. Ca Capernaumh de pururea aver, pre ell, Ca, lacuiia

intru old.
Ce frig, fratilorh, iata ca intele,asenth, catii rau $1 cath
chink chinuesch de draci carei se pleach, lorh si -si prinsi
9 Tip. ASAIN3ank
16 Tip ..4onspxpla,
22
Tip. niApASpm
36 Tip. KApiliii.
www.dacoromanica.ro
31
Tip.l [LAS
(263)
239
d'in0i. Incai noi se,' ne nevoimti sa nu fin-15 prin0 de acelti
chinti, ca sa nu mai cu amar5 0 noi decatti cei draciti

sa ne muncimti. Iar5, cu ce nu-i va fl mai re," u decat5
celora ce se dracescti, carii cu pohta necuvioasA i in aprinderea curviei nebunescu-se i spre toat5, spurcaciunea salba-
tacescu-se?, CA golti amu 0 acela fmbla, ca ,0 cela ce se

draceate. Insa nu de vesmantulti trupului iaste lipsitti, cal
den nafarA, carele gresa0e, ce de dumnezeesculii ve0nentii
i de luminata a lui slavA. Si de cinste goltl i descoperit5
afla-se. $i mai vartosti i mai rau de ceia ce se dracescti
10
afla-se goli curvarii Si iubitorii pacatelorti, derep'ce ca, trupulti
(204)
mai mica iaste decata suiletubl. CA trupulti, de e 0 golti, de

multe on 1 nevAtAmatti fl-va, iar5, sufletul5 de va fi golti,
foarte vAtamatti fi-va. C5, de nu se va intoarce, lasat5 va
fi de Dumnezeu i spre piiarderea propastiei surpa-se-va.
CA -nu se ucigti cu pietri carii greascti, ce cu pAcatele cu
multi mai multi de catti cu pietri le i mai iute ucigu-se.
$i nu in mormintele amu mortilor5 lacuescti carii nu vietuescti cu minte intreaga, ce de pururea in p5,catele curviei
15,cuescti ceia ce in multe putrejuciuni i cu imputiciuni fmpluti santti. Inca i alalti toti cati cu alte pacate prin0 santri
i vinovati, a,a i in chipulti acelora chinuescu-se.
IarA noi amu, fratilorti, sa meargemti pre urma invat6turiei Domnului i cu bunele naravuri s5, ne inframsetam5.
$i cu toate bunatatile cealea cinstitele s ne nevoimti, sa ne
curAtim5, i sa fugim5 de ale a trupului pohte i de lucrulti
15
20
25
far5, de dumnezeie. SA fugim5 de ceaia ce ne apropie catra inelAciunea lumiei i catra dragoste-i, i se," o urimil den totti
sufletull $i tare
i bArbateate improtiva s5, star-a maestriilor5 ce vinti dela incepAtoriu15 de rhu, draculti, pane:
vreame avAmti sa lucrAmti bine. CA de lucru iaste vreamea
aceasta, iara ceaia ce va se," fie, de plata. $i cu chipti bunti ca
30
intru zua ceaia luminata sa imblamti, i ca feciorii lumineei i

ai zileei s5, fimti. $i dupe-, sfAramirea legatureei lumiei acetiia,
i dup6 parasirea greimei trupului catra cea lumina fericita

i dumnezeiasca sa meargemti, in Hristos5 Isusti, Domnulti
nostru. CA lui e slava i cinstea intru veacii de veacti, aminti.
5 2'ip. Tall
7 Tip. laW6MAIITS(16.
www.dacoromanica.ro
35
240
Dumineca a asea.
Mateiu, zaceala 29.
to
15
(Mateiu IX, 1). In vreamea aceaia tiara Isusd in corabie, treat si vine intru a lui cetate. (2) .Si aduserd lui
vdzu Isusd creslabituld de vine in patio zaccindit.
dinta lord .i zise slabitului: indrdzneaste, flu! Lascifi-se pdcatele tale". (3) .,Si iatd, alit den cartulari ziserd
intru ei: Acesta hulea.te!" (4) $i vdzil lsusa cugetuld
lord, zise: Derep'ce voi cugeta /i hitleainindd in inimile
voastre? (5) Ce anzu Taste pre lesne, a zice : ,sd /1 se
lase peicatele", sau a zice: ,scoald-te si imbld"? (6) Ce sd
stifi, ca puteare are fiiuld omenescd spre pdnzei Wet a ldsd
pcicatele!" Atunce grdi slcibitului: Scoald si ia patuld tdu
si pasd in casa ta!" (7) $i se sculd de lub patuld si se
duse la casa lui. (8) Vdzurd gloatele, mirard -se, sldvird
Dumnezeu, cd deade asa puteare oamenilord.
Sfart;itul Duminecii.
invaifiturfi den eeasta Manta evanghelie.
Cuvintal 26.
20
Cati am u tocmealei lu Dumnezeu cu dragoste nevoescu-se,

trudei ceaia draga a albinelorti inchipuescu-se. Ca cumii zboar5,
acealea pre campure si den toate erbile si den toate florile aduna:
carea e cu framseate
25
1-2 Titlul slavon:

19 cnOico, K.
cu folosti, asa si acestea cu dulceata

Li. g.
111,S,"
MATQ,EH, rnbad. kA.
5 Tip.
17
BkINI
K011111,6
HeAta.
Variante: 3 aceaia] AC aceaia 5i

4 vine] 7' Sutra
8i] T $1
5 slabitulii] T raslabitulu I de vine] AC de vene T lipseste
zitcandii] 7'2 riisturnatti
6 7' lipseste 9i
5-6 credinta] C credenta
6-7 fiiu! Lases- 4i -se] T fiiule, ca ti se lasara tie
7 altii] T unii den)
AC de
8 el] T eiVi
hulea4te] T hula graiate
7' lipseste
i
cugetulfi] 7' cugetele
9 Derep'ce] T Pentru ce
hitleanindil]
ABCT hitlenindu
In] 7' Intru
10-11 pre lesne, a zice : sa ti se
lase pa'catele] 7' mai itt.,orti de catii a zice : mass -ti -se tie pacatele
tale
11 scoala-te]
7' scoalti.
ABC lipseste i
12 puteare]
AC despusu
B [p]amantii]
13 grai slabitului] T zise rgtslabitului
13 i ia] 7' ia-ti
14-15 i se scula. de Ilia patuld i se duse la casa lui]
7' Sculit-se i mearse In casa sa
15 gloatele] A gloate C gloatele Si
7' naroadele slavira] ABC si slav:ra. T i prosIgtvir6,
16 cal T ce.
)
adecii,
30
35
www.dacoromanica.ro
(265)
241
dumnezee.stilora cuvinte indulcescii sufletulti. Den toate cuviin-
tele si cu folosti aduna: dentr'unii amu mandrie intreaga flori

aduna, lard dentr'altii dereptate, e dentr'altii mandrie, Tara
dela altii barbatie, e dentr'altii milostenie si tetra vecini
de oameni iubire, blandeate malcomisare, iara dentr'altii
rabdare di intru nevoi iuti asteptare, sa zicema mai prostti,
den toti de toate
spre spaseniia sufletului cu adausti,
ca neste flori adunandti. Si in la,untrulti inimiei purni aceastea
si, ce e mai vartosti de miiarea si de fagurulti si de mierea

ceaia dulcea, bunatati lucreath rodurile veciei aduna.
Acelorti amu ti noi, fratilorti, sa ne inchipuima, candti
amu catra dumnezeescula di framsetatului acestui adalpostii
alu beseareciei venimti. Nu dereptti dumele sa dumAimti
unulu cu alaltu se meargemil, ce sa socotimti cuvintele dumnezeesti, cealea ce dereptti spaseniia noa,stra cetescu-se, ce
10
15
e dentr'acealea ale sufletului folosuri sa cautamti cu path,

(266) cu grija inimiei ispitindil scatuindu-ne. Ca c, ,ndu amu \Tamil
I
lacul asa, aorea amu de aceaste bunatati invata-ne-vamtl,

aorea 0 pre alalti invata-i-vgmti, aorea 0 de alte graindu
si de pururea de aceastea invArandu-ne di fericindu-ne, putthvamti si insine bun6thtile ispra, vi. Si ce dentr'aceastea naste-sevorti intru sufletele noastre indulcire $i luminare, ca i un
fagurti de miiare avamti a aduce cats Dumnezeu. Ca pururea
amu dumnezeiasca scripture de dragostea lu Dumnezeu si de
20
spasenie invata si pune inainte-ne. Ca nu iaste nemica alta

mai bung de aceasta catra ale sufletului folosuri.
Dereptti aceaia amu aceastea asa santil, ca si den alti
evangheliei cuvantti de astazi inteleagemti catti iaste de rau
pacatula. Ca di sufletulti betejaste-lti foarte, si ale trupului
boale dentr'acesta de multe on vine: fi-i-va. CA, are puth
25
30
inainte asa :
In vreamea aceaia intra Isusii in cdrabie, treat Si
intra intru a lui cetate. 4 i adeca, adusera lui raslabitulti in patii
(Evanghelle)
zei
(Taloa) E.51 amu Domnulti den hotarulii Gherghesinului,
ca de aceia rugatti fu. Ca se temura Ghergheseanii, deaca-sti
pierdura porcii lore, sa nu cumva di cu alibi vatamatura sa-i
17 in josul paginei 265 tipeirit: twos, s. itnit, 5

41297
32 Tip. ft ViiiNf.
16
www.dacoromanica.ro
35
242
betejasca. Dereptti aceaia se rugara lu Hristosa si-lti cersura,

sa se clued de pre hotarula lora. Ca nici destoinici fura invataturiei Domnului. Iara Hristosil nu se protivi, ce esi cu
5
toata blanziia si malcomisarea, ca unde e viata porceasca

si putoare si intinatura si parasire lucrurilorti cealea bunele,
Hristosil nu lacuiaste acolo. insa rasa acolo cei ce se izbavise de draci si pastorii porcilora, sa graiasca si sa propoveduiasca de cea ciudesa ce fusease.
(Evanghelle)
10
qi adecd,aduseret lui rdsleibitulit in patii rasturnata.
woo Derep'ce amu ca de a bolnavului betejala alti vracilora mestersuga neputinciosa arata-se. Ce catra cela de
I
i ala ceriului vracia, Domnulti nostru, lu Isusa Hristosa de ale lui rude adusa fu acesta raslabita. De unulti
de acesta raslabita, a multi se pare, ca de ela graescti toti
patru evanghelistii: pare-le amu celora ce cetesca numai
asa prosta dumnezeiasca scriptura, fara de intrebare $i
fare: de socotinta. Si imputa unii evanghelistilora ca se-au
SUSit
15
protivita unula alaltui si nu se-au statuitti. Ce nu iaste aceaia,

20
nici va fl. Ca inteuna amu iaste ce e intru ei firea ceaia

buna, dulceata data a sfantului duhti. Si unde e dulceata
duhului sfanta, acolo iaste dragostea si bucuriia si pacea. Si
unde e pacea, de acolo toata cearta si protivirea goneaste-se,
si toata parearea si nesfatuirea piiare. Ca locula si vreamea
25
$i zioa si lucrula vindecariei, si una sl alta arata, tine va

S000t1 cu paz.b,, ca altula iaste acesta bolnava, iara altula
iaste de cela ce graiaste Ioannii bogoslova si ievanghelista.
Ca acelti bolnava intru Ierusalimil vindecat au fosta, iara
acesta in Capernauma. Ace la langa 'ma, e acesta intru o
a)
35
casa, cuma si Luca si Marco graesca, ca acelti amu bolnava in praznicti vindecare lue, iara acesta nu in praznicti.
Ace la amu treizeci si opta de ai avea intru boala, iara de
acesta nemica nu graiaste evanghelistulti. Ace la amu intru
o Sambata vindecata fu, e acesta nu in Sambata. Ca de vrea
fi in Sambata acesta vindecattl, nu vrea fi tacuta de acesta
evanghelistulti, nici Iudei fara voroava fi-vrea. Ca," acestti
bolnava catra Hristosa adusa fu purtandu-la, iara catra cela
alalta insusa Hristosti mearse. Si aceluia bolnava nu era

11 Tip. 1111100140, indreptat in neputinciosil
www.dacoromanica.ro
14 Tip. rt>ri.
(267)
243
nimea sa-i ajute, ca graiia: Doamne, omti n'amti, iara
(268)
acesta multi avea, ai lui, ceia ce-15 purta hi-Iti adusera. Insa,
vindecarea lorti amandurora schimbare arata-se. Ca aceluia
amu trupulu-i vindeth Hristosil mainte, Ca bolnavlia lui mainte
intari-i, si atunce-i gral: (data ca' esti sanatosii. De acmu
I
sa nu mai gresesti! Iara aicea nu asa, ce mai nainte sufletulu-i vindeca, ca zise: Lasara-ti-se pacatele tale, si
atunce slg,birea trupului vindeca-i. Si de acestil bolnavii car-
tularii si fariseii ticura, iara de cela alaltu incepura a

goni pre elu, hi batjocuriia. Ca anti bolnavti iaste aceasta,
iara acela iaste altulu, ca dentr'aceastea toate aiavea si curate arata-se.
(Evanghelie)
$,S7,
Va Zei
Isusa credinta tort', zise
to
slit" bitului.
Priimita amu, adevarti, fu credinta celora ce adusera raslabitulii catra bunulti vraciCt gi mantuitoriulii nostru,
cela ce cauta inima lore. Iara unii graescii ca vaza Domnulti
credinta celora ce-15 adusera, nu a raslabitului. Ca va fi gi
aceasta, cal unii dereptil alalti, dereptil credinta, vindecare
priimescti: ca i la botejune ce se da tineriloru, ca cei ce
aducii, parintii, credinta lucreaza ; ca i Hananeia, ca dereptii
credinta, ei, fata ei vindecare luO; gi sutasulti deaca crezU,
feciorulil lui se scula. Asa amu si acicea graia.5te, ca dereptti
credinta celorti ce-lti adusera, iara raslabitulti vindecare luo.
Insa nu iaste numai aa. Ca vazu, zice, credinta lorti, nu
(TAlori)
numai a celora ce-hi aducea, ce sl a raslabitului. Ca nu

e amu sa creaza unulu, altulu sa se spaseasca, fara, cum
amu zise de tineri, ca-sti fara crescutu $i fara vreame,
sau dereptil boalele ce-sii a-vreami, carii santil intru boala
fara de minti tinuti. Pentru acea boala nu le iaste lorti
puteare a creade, ca gi fata Hananeiei, ca grai aceaia ca
fata mea rau se draceaste, si aorea cade In apa, iara
aorea in focti dracindu-se, gi nu-sii mai putea fi in minte.
(269)
Si nici dinioara aka cineva sa poata creade.

Asijderea Si sutasulti. In casa fecioruhl zacandti era,
nici tiia, acesta pre Hristosti, tine iaste, nici dinioara. Cumti
vrea putea, intru cela ce nu -lit stiia sa creaza Pentru
aceasta gi unii dereptti credinta altora spasescu-se. Iara
acicea nu iaste aceasta a zice, ca Si raslabitula fara de pareare creztl. Si aceasta aiavea iaste de multi.
I
www.dacoromanica.ro
15
20
25
30
35
244
Sa inteleagema amu, catti iaste flecarui bolnavii atata
a chinui 0 a rabda. Ca tiu ca *titi ca atata e slabiciunea

*i ra,ulti cui e prinsa de boala, catil i spre aternuta de-i
iaste vindecarea, elu o gonea0e Si o pinge, *i de multe on
pare-i ca i-e mai bine boala *i durearea a rabda, decatti a
rabda nevoia beriei de vindecare i dulceata.
10
Tara acesta ra'slabitti 0 den ca,sa lui vru sa iasa, 0

pre mijlocula targului purtandu-la sa-la treaca rabda, i tuturora pre elqa a se arata nu se feria. Ca *1 acesta narava
au bolnavii, ca nu vorti niminea sa aiba marturie de boala
lora. $i multi mai vartosa ara vrea Intru boala lora sa moara,
15
20
dealt' a lora nevoe sa o descoapere sa o arate. Iara acesta

raslabita nu aka, ce nici catra ceia ce purta pre elti nu zise
cu rastitti: Ce iaste aceasta l sau ce voroviti?, sau @e
va in0rati?, sau sa zica, : Sa rabaama i Sa a0eptamti,
narodulti sa se rasipeasca, i atunce de noi0i sa ne apropiema catra vraciulti *i sa spunemil lui de aceasta boala
iute a mea. Nici zise elu ca ce-mu va folosi, flinch toti
impreuna previnda, sau inaintea tuturora sa-mi pue nevoia.
meal Ce de aceastea amu nemica nu zise elu, ce framseate
i bunatate parea-i-se lui de atatea marturie ce era neputintei lui i vindecare ce vrea
faca.
25
30
35
Nu dentr'aceasta numai iaste a ti credinta raslabitului,

ce 0 den inse01 aceale cuvinte ale lu Hristosa. Derep'ce ca
deaca fu adusti i zise lui Hristosti: Fiiule, lasa-ti-se tie pacatele tale, nu imputa acesta, nici se scarbi nemicti. Ca
nice zise catra bunula vracia: Ce iaste aceasta Doamne?
Ca eu venii de alte chinuri sa ma vindeca, iarti to allte le
vindeci. 0 tocmeala iaste aceasta i o pareare i neputinteei acoperire, ca pacate ce-sti nevazute la0. Nemica, de
aceaste acela nu zise, nici gral, nici cugeta. Ce astepta *i
lasa pre vraciulti i spasitoriula den mila lui i den iubirea
lui de oameni sa-la vindece. Tara Domnula arata ca peirea
pacatului credinta iaste, ca. striga raslabitului : Indraznemte,
!Mule, ca ti se lasara tie pacatele tale !
Nu aciia01 amu spre vindecarea raslabitului, ce cealea
ce tiia mai de nainte vindeca (ce se zice, ca ale sufletului
pacate lasa-i Domnula). E eke spasi slabitula, de aceaia

nici lauda multa aducea, nici vrea in ivire i derepta ogoada
www.dacoromanica.ro
(270)
245
oamenilorti sa faca ceva5. CA mai nainte amu lash' bolnavului pacatele, dupa aceaia-i vindeca pi trupulti. Ca invata
1 arata, ca mai multe boale den pacatti rasarti. Si acealea
se cade pururea mai nainte a vindeca. $i se arata ca Dumnezeu iaste i de toate face cum va. Insa vindecatori a yindecd, ale trupului boale i sfintii era, iara de a lasarea pacatele unul5 Dumnezeu iaste. Dereptil aceaia pi celuia ce
era la lad!, r5s15,bitului aa-i gral: data ca eti sanAtosti
De acmu sa nu mai greeti, ca mai rau tie ceva sa nu-ti

fie ! Ca izvorul5 i radacina i muma a tuturor5 realelorii
pacatulii iaste. Ca acesta amu trupurile noastre raslabeate,
i acesta amu boala aduce. $1 aceasta arata Domnulii r5,s1Abitului, graila: Lasa-ti-se tie pacatele tale. Iara" celuia
ce zacuse In treizeci i optil de ai gral-i: Tata ca eti s5,nAtosii! De acmu sti, nu mai greeti! CA den inceputulti
lumiei den pacatti boala antra In trupul5 lu Cain5. Ca dupa
uciderea fratini-sau, elu se raslabi trupulii aceluia. $i era
10
15
suspinandii i tremura pre phmantii. $i de ce-i tremura,

(271)
nethica nu
era alta, ce raslabire. Ca cand5 amu tarie vietiei
ce iaste tocmit5, sla,beate, de-aciia nu poate tot5 trupul5

s5,-5 poarte, ce-5 lasa acetea toate grijile lorti pustii. Aa
pi trupulii, cui va fl raslabiW, cutremura-se i se ticaiate.
Aceasta pi dumnezeesculii apostolil Pavel5 arata, ca
dereptii pacatele unora imputa catr5, Corinteani i gr5,iia:
Dereptil aceaia-sti In voi multi neputincio0 i nesanatoi, i
dorm! multi!. $i Hristosti dereptii aceaia zice: L5,sara-ti-se
20
25
tie pacatele tale, ca s5. Inteleagemil ca cu taceare i fara

preceapere ca Dumnezeu cearceta omenetile Si cauta fieii-
carui calea vieliei. Ca iaste scris5 ca fnaintea ochilorti

Domnului sant5 caile barbatului. Spre toate cararile lui
30
cauta, ca bunu e acesta i toti va sa-i spaseasca. Si ca Dumnezeu de multe on lasa in boala a cadeb, oamenii, ca s5, se
tearga i sa se curateasca de pacate, de ce pacate sant5
tinuti. Aa amu 1 glasulti Ieremiei prorocti graiate : Cu
board, i cu rane pedepsl-te-veri, Ierusalime. $i pritcee ce-
35
teniia graiate : Fiiule, nu te s15,b1 de invataturile Domnului,

nici te raslabi de ce eti oblicit5 de elti ! Ca cine-15 iubeate
17 Tip. o'v4iiAtpt.
www.dacoromanica.ro
246
Domnulti, pre acela -hi dosadeate, ca toti-0 batti fecioruhl

pre carele-la priimea4te i i-e dragu. a a chinului radacina
(ce se zice, alti pacatului) mainte -hl rupse Hristosti, carele
se inradacineaza nainte Intr 'Msg. Ca cu nevoe iaste amu
boala impreuna cu pacatele sa, se dezradacineaze. Ca fiiule,
zise, lasara-se tie pacatele tale. Ca scula amu a raslabitului mandrie, scula vath,matura sufletului lui. Ca euvantulti
amu lucru fu, i Intru minte-Vi vine. Ca de insuVi sufletulu-i atinse-se i toata frica goni-i.
10
15
20
Nemica alta nu face ca frica stiinta pacatului, i nemica iarail a.5a dulceata da. $i iara a nadajdul nemicti
nu face, ca candti intru nemica cineva0 pre sinew socoteate. Tara fiiu meni Domnulti pre raslabitulti, sau dupa
zidire acestti cuvantti, sau cace creza, sau dereptti cace
pacateloril lui vrea sa le dea lasare, ca acoIea e nume de
fiiu. Asa amu noi, fratilorti, nu putemti mai nainte sa chemamtl noao parinte Dumnezeu, pang nu ne vamti scalda cu
botejunea, i cu pocaaniia pacatele sa spalamti. Iara c,andti
de acolo vamti e i, i acea sarcina hitleana o vamti fi gi
scuturath.
Atunce sa i graimil: Tatalu nostru ce e ti in ceri.
(Evanghelle)
iata, unii den cartulari zisera intru eici2:
$1
Acesta hula greliage.

25
30
(Ta leti) Blazniia-se cartularii i se turbura, i de pizma i

de ravnire topiia-se. Ca de multe on vedea pre Hristosti cu
puteare boalele vindecandti i dracii gonindti i vantului i
mariei oprindti. $i aceastea toate facea-le mai vartosti de
omulit Insa aceia cu chinurile lord chinuri invrajbiia, neplecatii i nebunii ! parea-le ca lu Dumnezeu vrajbescti Inca
0 alalte daruri Ingrupandti, turburandu-se i Imputana
acetea, raptindti i cu hula batjocurindil pre mantuitoriulti
si Domnulti.
35
(Evanghelle) Vaziz Isusa cugetele lora, zise: Pentru ce voi

cugetafi hitleninda intru inimile voastre?
(Taloa) Adeca amu i acicea Med de raspunsil i ivita
ciuda arata Hristostl cu a sa dumnezeie
gi
ce-i era catra
parintele Intocmirea. Ca celu ce tie cugetele inimiei, unulti

6 Tip. 1110-141TIAI
27 Tip. apkg-kAt.
www.dacoromanica.ro
(272)
247
Dumnezeu iaste. Aijderea I de a lasarea pacatelorti, ea,

scristi iaste : Tu unulti tii inimile, i iara : Ispiteti inima
Si zgaulti, Doamne. $i 1 aiurea graiate ca omulti cauta in
fata, iara Dumnezeu cauta inteinima. Iara cartularii, dereptti eke lash pacatele, ca un neputinciosti lorti arata-se
(273)
i nu- I lu priimiia. De-aciia gra,' i aceasta Hristosti, ca fara

de raspunsti era : Derep'ce cugetati hitlenugil intru inimile
voastre? Cu aceasta i pre aceia incredinta-i $i -i Intaria,
i cu un naravti graiia catra cartulari, ca, adevarti nimea

nu poate lash pacatele, fara singurti cela ce tie cugetele
to
omeneti.
(Evanghelle) Ce amu iaste mai iusorti decatii a nice: lasd-Ii -se
fie pacatele tale, sau a zice: scoala iii imbla ?
micro Derep'ce amu hulnicti aratai-ma voao, o cartula-
rilorti? Cace lasti pacatele, i cace ma facti tocma lu Du-
15
mnezeu? Raspundeti-mi: Ce iaste mai ilwrti i mai cu sargti,
a face de aceasta, sau a zice scoala i imbla? Ca era 1

amandoao aceastea de ce intreba pre ei. Ca lu Dumnezeu
i-e puteare, iara omului nu i-e puteare. Ca cela ce lash
pacatele, Dumnezeu unulti iaste. Aa 41 cela ce cu puteare
20
radica i sward *i intareWe raslabitura, a lu Dumnezeu puteare iaste, ce munceate robulti ce-au greitti. Tara muncindti
Dumnezeu, mai vartosti iarati catra iubirea de oameni,

iara5 mangae a lash den rane. Iara carele e lasatti den
rane, sa tie ca e lasabi de pacate, ca dereptti aceaia rana
(274)
lasata fu. Ca de va vindeca Hristostl, sa *tie ca de acela pedepsitti iaste. Iara sa pedepseate, aiavea iaste Ca puteare are
pedepsa i a dezlega. Iara sa aceasta llindti, Si pacatele 1
pedepsa de e de elu lasata, mai vartosti sa *titi, ca puteare
are fiiulti omenescti pre pamantti a lash pacatele.
Ca s5, cunoa4teti, zice, ea voao e vazutil ca un omti,
iara puteare are ca Dumnezeu, cautati i inteleageti farade-tiinta i nevazatura de acestrt aratatu. Ca a lu Dumnezeu
e cuvanth acesta : Omti fuiu pentru tocmeala, Si pre pamantti lacuii i imblu, i lasare pacatelorii dau carora credti
intru mine. Dereptti aceaia zice ca pre pamanth arata-se
Dumnezeu pre fire. De acme I inteleagemil ca pre pamantti
23 Tip. Aci-misers.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
248
lass -se pacatele, $i pang santema pre parnanta putema curatl pacatele noastre, fratilora, iara candu ne pristavima de
acicea, de-aciia nu Varna putea eale spala cu ispoveadaniia,
ca se-au incuiata t*le.
5
(Evanghelie)
Atunce zise raskibitului: Scoalet,ia-ti patula tau
si pasei in casa tab Sculd-se si inearse in casa sa.

(Talo) Dupa aceaia amu, ce e a lash pacatele nevazuta
arAtare avea. lard cu putearea a radicarea bolnavula, ivita
arath trebuinta. Si feace Hristosti ivita znameniia si aratarea.
10
15
20
Dereptii aceaia ivita spune aratarea Ii de alalta. Si cum

are puteare de aceasta, asa are puteare sl de alalta. bra,
pentru credinta si pentru veastea tariei trupului raslabitului
zise sa-si is patula, ca sa nu se arate cha, de o pareare au
fostti ce-au fosta. Tremise raslabitula in casa sa Domnulti,
una amu, ca nu carei au fostti acolo si 1 -au vazutti lauda
sa aduca lui, iara alts, iara, ca sa alba marturii si de aceaia
si de pilda lora sa de a creade.
(Evanghelie) Vetzura naroadele, miraret-se si prosleivird Dumnezeu, ce deade asa puteare oamenilorft.
Cram) Mirara-se amu naroadele, derep'ce ca ca Dumnezeu
seamne face, insa omu le 'Area lore a fi, avandil puteare
25
mai vartosti de omulti.

$1 noi amu, fratilora, raslabiti flinda si ale a sufletului
tariff fara de fire bung avanda, noi Inca ne putemti vindeca
i derepta, numai de vamti vrea i ne va fi voia. Ca iaste
i acmu Hristosa in cetatea lui, in Capernauma, ce se cheama
cash de mangaiare (ce se zice in beseareca, ca casa mangaitoriului beseareca iaste). Ca santema $i noi raslabiti cu
30
sufletele, fara de firi si neradicate spre bine sufletele avAnda.

Ce insa de vamti fi radicati cu pocaanie i cu ispoveadanie,
ne vamti aduce *tea, Hristosa, atunce avea-vama a auzi
35
glasula cela dulcele ala aceluia ce e prespre toate putearnicii

grainda : Fiilora, lasara-se voao pacatele voastre. Si atunce
canda cateinsulti ne vamti
feciori lu Dumnezeu
Intoarce cu pocaanie curata si cu ispoveadanie. Atunce amu
aciiasa avama a ne vindeca. Si sa luoma patula nostru (ce

se zice, trupula nostru) spre lucrafea invataturiei nevoindu-ne.
Ca nu se cade noao numai a ne scula den pacate, sau sa

inteleagema numai ca gresimti, ce patula sa purtamti (ce se
www.dacoromanica.ro
(275)
2.49
zice, trupulti sa radicamti), i sa, purceademi spre lucrarea

celoru lucrure bune. Ca atunce i cugetele ce -si intru noi
vedea-vorti i vorti inteleage sufletea$te catil de multi dereptti
noi au lucratu facAtoriulti de toate, despuetoriulti Dumnezeu.
Si spre acea vedeare tine va ajunge, proslavi-va Dumnezeu

ce-au facutti aceastea ciudese. Ca aceluia se cade slava si
tinearea, acmu i pururea i in veacii veciiloru, aminti.
Dumineca a aptea.
Evanghelie de la Mate lu, zaceala 33.
(Mateiu IX, 27). In vreamea aceaia treat de-aciia

Isusa; dupd ela merged doi orbi chemanda pi grdiia :
10
Miluia#e-ne Doamne, filulatu Davide'!" (28) Venitula lui

in casd, apropiiard-se cdtr'insula orbii. $i grdi lora Isusa:
Creadeti cd pociu aceasta face?" Grdird lui: Adevdra,

Doamne!" (29) Atunce se pipdi de ochii lora qi grdi :
Dupd credinta voastrd fie voao!" (30) $i dwhiserd-se
ochii lora. $i zise lora Isusti qi grdi: .,Feriti-vd, nimea
sd nu tie!" (31) Ei se duserd pi spuserd ela prespre
tote' pcimantula acela. (32) Aceia eqird, adecd, aduserd
cdteinsula offal mute' pi turbata. (33) $i Boni turbatula,
a grdi mutate'. $i mirard-se ndroadele qi grdird cd
nece dinioard nu se-au ivita avt in Izraili. (34) Fariseii
15
24
8-9 Titlul slavon: nt 5. 4, w MITQea rne, Xf

19 .Intre aceia i wire, scris de-asupra deaca. In
5 Tip. .11111181 AmS4ve
13 Tip. Inpo I alma
josul paginei 275 tiparit: mach, 5. hdlg 3.

T lipseste deVarlante: 10 trecii] AC i treed T mergandil
chemandu si
aciia
11 dupd, elu merges] T merge& dupe: 01
12 Mihnaste-ne Doamne] T Migraiiaj T strigandil gi graindii
Venitula lui] B Deaca vine eld 71 $1 mearse elti
luiate noi
7', mearse elti
13 apropiiara-se catr'Insulil] 7', vinera catra eld
14 face] T sit Ned
Adevarii] AC Ei
Tz vinera cateinsulti
16 credinta] C credenta deschi15 pipal] T atinse
T lipseste si
Isusii si]
17 zise] AC intib 7' oprl
sera-se] T se deschisera
nimea] C niminea T ca nimea
Feriti-va] T Cautati
T Hristosii
18-19 Ei se duserd si spusera elu prespre totii pilmantulti acela] T Iarti.
18 prespre] A pespre
ei airs, propoveduird pre 61 prespre toed Cara
Izraili] AC cretini.
22 In] B fntru
25
30
www.dacoromanica.ro
35
250
grail& : De judecii dracilora gonea0e dracii". (35) $i

tmblanda Isusu in cetatile toate psi ora?ele, invdp, in
gloatele lora, 0 nzarturisila evanghelie imparafiei, i
I
vendeca toate boalele qi toate durerile den oameni.

Sfaritul Duminecii.
invfitfitura den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantul 27.
10
15
In vreamea aceaia merganda Isusa, merges dupa elic doi

orbi striganda $i, grainda: Miluiaste noi, fiiula lu Davida.
Mid) yStiura orbii de ciudese ce ram] Domnulti i crezura ea acesta iaste cela ce atepta, Hristosti ; ca de elti de
multe on auziia grainda leagea i prorocii de elti. Ca intru
Iudei i aceia crescuse. $i auzira i vinera, i merges dupa
ela strigandti i graindti : Miluiate noi, fiiula lu Daviclti
(ce se zice, vindeca i mangae chinuirea i bolnaviia noastra,
putearnice Doamne). Fiiula lu Davidti pre acesta zicea-i,
derep'ce ca acestti nume cinste mare avea. Ca de multe

on amu proroci i imparati carei vrea sa fie, aa le zicea
cu acelti nume proslaviia-i. Ca intru imparati, intai Davidti
bine-ogodi lu Dumnezeu, pi fagaduita priimi ca den samanta
pi
20
lui are a se scula Hristosti. Dereptti aceaia orbii, spre cinstea aceaia, numele acesta graiia, derep'ce amu ca intru
Jidovi cinstitti era acestti nume. $i de tots amu putearni25
30
cului, lu Hristosti, crezura orbii, cumti iaste ela 1 Dumnezeu,

ce Inca nu se domiriia. Dereptti aceaia i cu framseate omeneasca cinstiia pre elti, ca pi alti multi.
cEvanghelle) Si mearse ela in casa, vinera catra ela orbii.
01100 Trase pre ei Domnulti pi-i aduse In casa, ca sa nu
se iveasca pizma0lorti pi cu ponosti cinsti flora, Iudeiloru, ca
indrazneate spre facerea ciudeselorti, ca un ogoditoriu de

oameni i iubitoriu de slava. Iara toate cu preamandrie i
cu minune tocmiia-le Domnulti, ca le lua i le WA, toata
vina i imputarea pi raptirea.
A unui omti credinciosti era acea casa, ce intru ea

35
7 cmigo,
KOH1141. NIA
tiparit in josul paginei
9 Tip. rplolAs.
Variante: 3 evanghelie] B evangheliia 4 vendeca] BC vindeca
durerile] B durorile C dorurile.
www.dacoromanica.ro
(276)
251
intrd, Domnulu. Ca nu aveh laca$u, cumu insu0 aceasta

(277)
i pasarile ceriului
cuibure, lard fiiulu omenescil n'are undelti pleth capuld.
Ca mearse cateinsulti oarecandil un cartulari si gral : Invatatoare, mearge-voiu dupa tine unde s'ai mearge. lard
Domnulti ardta ca si de vulpile $i de pashrile mai saracii
iaste. E acesta iubitoriu de aurti i cartulariulti, pared, -i ca
graiate aiurea, ca vulpile au viezuini
den ciudese aurti multi aduna Hristosti. Si-i pare& ca, de va

fi ca unulii den ucenicii lui, sa mearga dupd elti, are a aduna,
bogatie multa. lard Isusti intelease ce cugeta, i improtiva
10
socotinteei lui raspunse grAindti : Vulpile viezuini au i pasa-
(278)
rile ceriului cuiburi, iara eu lhcasti nu amu, nici catti sa-mi

plecti odinioard capulii. Aa voiu sa fie 0 ai miei, carele va
veni dupa mine. lard de aceaia amu in desertil pare-ti-se,
ome, $i spre desertti nadajduit-ai bogdtie putreda a aduna. 15
Ca carele va mearge dupa mine, cu voe sa se saraceasth si
sdraciia sa fericeaze.
Asa amu cu asupra folosi-lti pre elti Hristosti. Aratd-i
ca stie nestiinta inimiei lui, ca in desertu se grijaste cautandil
bogatie ca aceaia. Nu oblici pre elu aiavea, ce numai aceasta, 20
oblicire-i puse, ca 0 de o ajungere sa fuga. Sau lard, de va
vrea sa se derepteaze, elu sa mearga sufleteate dupd elti.
Aceasta amu zise Domnulti, nu apart) lui a mearge dupd
61, ce invath ca n'are a alfl& folosti de ce cauta, ca tine
mearge dupa, elti, de iubirea saraciei Invatil-i. Elti amu 25
de-aciia intelease ca cunoscutti fu si gresi foarte, de ce cauta,
ca tact). Iara unii graira ca-lA spuse pre elti Hristos5 ca
nu e numai iubireei de argintil invatatti, ce $i altorti pacate.
Cu mdestrie-i raspunse. Vulpile i pashrile dracii cheama-se
dereptti hitleniia lorti $i derep'ce ca pierdti samanta i ro- 30
durile bunatatiei, cumu graiaste cd. dracii au intru tine
viezuini si cuiburi, iard, eu nici neschitil rapausti nu aflai
intru alti tau sufletti. Ca cuiburile i viezuinile dracilorti
pdcatele santti ; intru eale ascundu-se i rhpausd. lard fiiulti
omenescil pre sine cheamd-se Domnulti; incredinta.zd ca 35
adevarti trupti au luatti, nu cu vreo pareare, cumu se parn
I
unora. lard omti graia5te acmu $i pururea alu feateei i

preablagosloviteei maithi sale. Omti amu cheama-se iu numai
barbatti, ce i muiare.
www.dacoromanica.ro
252
(Evanghelle) Mearse elit in casa, zice, vinery cilteinsulii orbii.

Si grai lorii Isusii: Creaderi ca pociu aceasta sa facia
(Taloa) Nu cace ca nu stiia, Domnulti intreba pre orbi
graindu : Creadeti ca pociu aceasta sd. facti? (ce se zice :
ce ceareti si ce cautati?), ca, stiia, amu ca de vorii creade
aceaia, puteare iaste lui. Cumii amu mergandil dupd elii

rugatil vrea fl, de nu vrea fi crezutti ? insd-i Intreba, Domnulii,
ca si credinta acelora sa arate, si adusii sd, fie dereptq

10
acestea si altii. CA ciudesele nu numai derepai ceia ce se

chinuiia laced, ce mai multti dereptti ceia ce priviia si auzia
faced Hristosit
Grairei lui: Adevarti, Doamne!
15
De-aciia nu fliulii lu Davin, ce Dommi si Dumnezeu

cherna-15 orbii pre Hristosl Ca den intrebarea lui theredintard-se, ca sa iaste o credinta, ea se 1 mareaste si
micsureazd, den vedeare $i den nevedeare, ca decatii cre-
dinta lard pareare, nimica alta nu e mai tare. $i tine 'va

20
cauta aceasta, milostivil afla-va pre Domnulii. Tara amu de

iaste cineva, zice, sa facd judecata si cauta credinta, milostivii fi-voiu lui, grdiaste Domnulit
Atunce se atinse de ochii lora, grai: Dupti credinfa voastra
fie voao! Si se dexhiserli ochii lora.
25
Spre credinta, lorti vindecare pune Hristosii, cumil sl

pre aiurea au facutti, de-i imbdrbdta $i -i pleca sl altii I pre
credintd. Atinged-se cu myna, de arata cd, si preaslantil tru-
30
pulti lui viata si lumina dd. CA acesta iaste datatoriu de viatd

si lumina, si comoara bundtatilorti.
Mare Imputdciune Jidovilorti iaste, derep'ce a orbii de
o auzire crezura intru Hristosti, iard aceia si ciudese vdzandil
nu crezura lui, vdzandu-lti amu, nu cunoscurd fiiuld lu Davidil.
Iard orbii cunoscura pre WI, ca sa, se savarsasch ce e zisii

de elii : CA eu spre pdcatulii lumiei venii, ca ceia ce nu vadti
sa vazd, si orbii sa preveascd. Cumii vrea fl cunoscutti orbii,
de nu vrea fi avutil derepthtoriu mintea loril, s meargd

35
dupd bunulii pastoriu Hristosti ?

$i opri tor& Hristosa, grai: Cciutafi ca nimea set nu tie!
Opri, zice, ca In locii de manie, cA cauta spr'in.ii, Impdinjina-sti geanele si dal capulii, cumii au avutisi naravti
a face. Cd opriia de multe on unora de plizirea tainei.
www.dacoromanica.ro
(279)
253
ei esird ,propoveduird pre eld prespre toald fara.

Dereptti smereniia zise Domnulti orbilorti, nemunuia
(Evanghelle) lard
(Mob)
sa spue. Ca nu vrea nici sa graiasca de vindecarea loru ce

fu, ea e de elti, ce vazuta riumai sa fie tuturorti.lara aceaia,
nu ca ascultatorii, ce blagodarindti vraciulti propoveduiia
5-
cuvantulti, sa i insusii nu vrea. E aiurea sa se si arata

Domnuld, de grafi& vindecatului: Pasa $i spune slava lu
Dumnezeu, nu iaste nemica protivire. $i va. not de aceaia
nemica a grai, nici-i trebuia4te bunatatea noastra, celti ce
e preaimplutti cu dulceata, Dumnezeu. Iara carei au luatti io

daruirea, nu va sa tacd, de vorti intru slava lu Dumnezeu
radica cuvantulti. lara cu ce Inv*, mantuitoriuld pre not
nemica, orbilord zise nemunuia sa spue ce fu. Ca nu i-era
lu Dumnezeu marie si lauda, pre adevard a se grai de eld.
lara sa va si grai asa de sinesti si va marturisi ca are pu- 15teare, nici o marie nu-i iaste, nici laudare. Dereptti aceaia
$i vindecatilorti de spunerea vindecareei nu aduse lord pacatd, ce inteleptiia ceaia buna marturisi.
Ca de Ware cineva pre fire de s poatd, ce den bung.tate priimeaste a grai ca nu pociu, aceaia e marie si lauda. 20
Ce amu ai, ce n'ai luatti? graiaste dumnezeesculd apoI
(280)
stolti. lard, s'ai luatu, ce to lauzi ca n'ai luatti 7 Ca se arata

amu cd, fuge de ce e de a oamenilorti laudare Hristosti, dereptti sa inveate pre ceia ce facd bine sa urasca dragostea
cinstei. Stilts ell bine ea" n'au a tacea orbii, ce chearti mai
vartosii pre datatoriulti de bine au
propovedul, fusa a
lui sa,varsi si zise nemunuia sa spue ce fu. Ca se cade amu
facatoriului de bine sa inveate sa taca pentru smereniia mandriei. lara ceia ce iau bunatate, pentru inteleptiia ceaia buna
sa propoveduiasca datatoriulti cela bunulti si sa nu ascunza
daruirea.
Nu numai deschise ochii orbilorti Domnulti, ce inlauntrulti sufletului mai vartosti. Dereptd aceaiaa propoveduira si-I5 proslavira pretutindinea de aceasta ciudesa mare.
$i tuturorti oamenilord lumina de inteleagerea lu Dumnezeu
a arui venise Hristosti, derep'ce ca invata $i ciudese facets
cu puteare, ca un putearnicti de toate. Ca prorocii cate

1 Tip. nporioseArvx.
6 Tip. Actium
23 Tip. Ai
www.dacoromanica.ro
.hilmeritfint.
25
30
35
254
ciudese faced, ruga-se lu Dumnezeu si dela elti ajutoriu

cerea; de-aciia preaslavite seamne faced. Asijderea i apostolii mai apoi inching -sa genuchele la pamantti si pre Du5
10
mnezeu ruga, i semnulti lui Dumbezeu faces. Tara Hristostl,

insusti Dumnezeu acesta i domnti prespre toate, toate fapturile opriia-le: aorea amu catra mare graiia : in ceata maicoma !; lark" aorea catra stricatulti : Voiu, cure Iteaste-te!
$1 necuratului dracului opriia-i $i zicea, : Si tie graescii, esti
din omulti acesta ! $1. acmu catti amerinta cu tariia41, toate
cate sa va elu, lucreaza. $i orbilorti daruiia, cum unit zisti,
si lumina fireei si lumina intelegutului pi adevarului. $i den
(281)
aceasta aiavea fu, ca acesta iaste firea inceputului lumiei,

cela ce-au despartitti intuneareculti den lumina Si feace lu15
mina, cumti insusti au graitti Domnulti nostru Isusti Hristosti,

insusti adeveritulti : Eu lumina venii in lume, si iara : Eu
santti lumina lumiei. Ca sufletelorti a da a sa framseate

arata-se, cati se facea, pre ei destoinici aceii dumnezeesti lu20
25
30
35
mine si framseate. Iara carii de ai trupului ochii s era si

lipsiti si de vedearea lumiei acestiia, ca un ziditoriu si facatoriu lumina da-le. Dereptti aceaia mainte credinta ispiteaste, si Ganda veade pre cineva ca are credinta, atunce ca
un iubitoriu de oameni
Tara carii nu credea si nu
se rugh, nu-i vindeca, ca sa nu se arate ca dereptti iubirea
cinsteei i dereptil ogoada oamenflorti ca face.
51 noi amu, fratilorti, crezandti intru ziditoriulu si facatoriulti pi tocmitoriulti i Domnulti, cumti den untunearecti si
den inselaciune si den blastemti pre noi au scumparatii s'au
luminatti sufletele noastre, i cumil lumina insusti intru lume
venitu iaste, lucru luminatti sa lucramti, iara lucruhi fritunecatti sa-la urimti. $i sa luomti intru minte judecata ceaia ce
va sa fie, ca vine amu si se apropie moartea, candti nimea
nu poate lucra. Ca nu iaste in iadti ispovedire, si nu e spasenie celorti ce acicea nu o castiga. Ca in vreamea priimita auzl-te-voiu, graiaste Domnulti, si in zioa de spasenie
ajuta-voiu tie. Ca intru aceasta vreame ce std i in viata
noastra aceasta priimi-va pre noi Dumnezeu, si auzi-va noi
i va spa,s1 pre noi, scapandti cateinsulti $i sfarsindti invaI
tatura lui Si vrearea-i. Iara in ceaia lume, ceaia ce va sa

fie infricosata judecata lui, n'are tine a asculta, nici a spasi,
www.dacoromanica.ro
(282)
255
nici va ajuta noao, carii amu uritu acicea invatatura lui

lucruri reale amu lucratg.
Bine amu sg, ne nevoimti sa face' ii in toate naravurile,
rogu-mg voao, in vreamea aceasta, ca pre itwrg sa dobandimil noao cea lume ce e acolo i a dereptilorg viata de veaci,
si la chemarea nunteei ceaia de susg. Ca acmu e vreamea lucrg,riei i semanarea i targulu-i sta. Acmu cu multg nevointa,
i apoi sa semanamti cu usardie, ca dupg aceasta rapausti

i veselie sa secergmti. Ca stransoare iaste in ceaia lume ce
va sa fie, nu lucrare; i tine ce va semana acicea, aceaia io
are I a secera, in ceia veaci ce vorti sa fie. Ce noi sg, semangmti spre dulill seminte sufleteti, i sa semanamg a
inimiei ceaia buna eftiniia, blandeatele, malcomi,,are, lungg
rabdare, de oameni iubire, bung milostivnicie, milostenie,
miluire, pace, bucurie, dragoste, tineare i sfintie, Ca carg 15
de aceastea n'are nimea a vedea, pre Domnulil. Si pururea
sa ne invglamti bungtatilorti, ca realelorti sa nu ne invatamg.
CA mintea nici catu e mai putinti nu va sa stea, ce pururea
nevoitA iaste, i bine a lucra datoare iaste. $i de ne va afla,
noi Domnulg aa facandg, sa Stiti ca are a ne priimi.

$i va ajuta noao, i va izbavl noi dentru intuneareculd
(283)
pacatelorg i de ispita i de voroavg si de cei ce luptg pre

noi vazutii si nevAzutii vrajma4i. $1 la adunare da-ne-va
framseate i fgrg-de-moarte. 5i va lumina sufletele noastre,
cu dulcea a
i catra dumnezeesculg sala0 duce-ne-va, i
lui impargtie darui-ne-va. Aceaia sa fie tuturoril noao sa o
dobandimg cu dulceata $i de oameni iubirea a Domnului
nostru, lu Isusu Hristosg. Cu nusulti tatglui impreund $i
sfantului duhg cuvine-se slava i linearea in veacii veaI
cului, aming.
7 Tip. ciAniapt
20
25
30
24 Tip. CO4Afitf.
www.dacoromanica.ro
256
Dumineca a opta.
Evanghelle de la Matelu, zaceala 58.
(Mateiu XIV, 14). In vreamea aceaia vdzu Isusd multd
ndrodd, ?i se milostivi d'in0i ii vindecd nevoile lord.

5
(15) pupa aceaia fu, apropiard -se catrd eld ucenicit tut,
grard: Pustii taste locultz, pi ceasuld acmu treace; lasci
gloatele sd meargd imprejurutd satetord, sd cumpere lord
hrand". (16) Isusd zise lora: Nu trebuia* sd se ducd;
10
15
20
dali-le lord voi meincare!" (17) Ei grdird tui: Nu avemd

acicea, numai cinci pile si doi pe,Fti". (10) Eta zise: Aducefi-leincoace!" (19) $1 zise gloatelord sd path spre iarbd,
$i lud ceale cinci pite Si amdndoi pestii, $i cdutd in ceriu
pi blagoslovi pi le frdmse, pi deade acenicilord pitele, e
ucenicit gloatelord. (20).5Y mancard toll 0 se sdturard, $i
luard den rcimd0fele bucatelord 12 coure pline. (21) Mancatori era ca cinci mie de barbati, lard mueri pi feciori.
(22) Aciia indemnd Isusd ucenicti lui sd intre in corabie
i sd treacd in ceaia parte, pand cd add ldsd gloatele.
A
1-2 Titlul slavon :
H.
111
,f
ti; maTAta, nut
4 nevoile lord indreptat,
16 Intre farce $l mueri,
la marginea dreapta, in neputintele lord

18 sa% treaca
scris de-asupra de ; tot ast-fel si, mire feciori fi Aciia
indreptat, la marginea dreapM, in sa-lu asteapte
lass indreptat in va
I
'Asa
25
19 Ko.,,,k
3-4 multd narodil] T naroda multd

5 Dupa aceaia fu,
7' bolnavii
6 ceasuld acmu]
apropiara-se T in deseara fiindd, apropiiara-se
7 gloatele] T naroadele
AC ceasuld amu T vreamea inca
finprejuruld satelord, sal T pren orase, sa-sd
meargal AC marga
7-8 lord 'walla] T bucate
9 dati-le lord
Isusd] T Iara Isusd
4
Variants: 3 AC lipseste Isusil

7' de ei
nevoile]
I
30
voi mancare] ABC dati-ld lord voi mancare T ce le dati voi lord
grairal T zisera
avemd] T avarnd
sa manance
10 nu nail
I
35
pile] ABC paini 10-11 Eld zise : Aduceti-le fncoace ID] 7' Si
zise lord : Aduceti-mi acealea cicea!
11 gloatelord] 7' narodului I
spre] T pre 12 7' lipseste ceale pite] ABC paini amdndoi pestii, si]
T doi pet;ti,
12-13 in ceriu si] 1' la ceriu,
13 T lipseste si le frdmse
13 i deade] T deade-le pitele, e] ABC painile, e T pitele Hristosd,
iara
14 gloatelord] T narodului
15 den ramasitele bucatelord]
ABC den rarnasite bucate T, ce ramasease fararne 72 ce rama'sease
sfd.ramituri
cosure] T2 cosuri
15 12 (Tip. ki)J CT' doaosprazeace
16 ca cinci mie de barbati] 7' barbati ca la cinci mii I mueri si feciori]
7' muerile si feciorii
17 Aciia] AC In vreamea aceaia B Si aciia.
T farce
40
www.dacoromanica.ro
257
invaiatura den ceast5 sfanta evanghelie.

Ctiv Antal 28.
Ce e de a noastra spgsenie grijate-se, i alta cugeta

Domnulti, i multe i in toate chipurele noao de a sufletului
invatatura mease de pururea tinde inainte-ne. $i catra
aceastea pre toti striga cu alu evangheliei i dumnezeesculti

glasti. $i carii vorti, elu-i cheamg la uspatti. 5i cu bogatie i cu
(284)
de destulti, cu de ce e pusti inainte, satura pre ceia bunii.

Insa de cei ce vial putini-sti, i ceia ce se nevoescti I sa
alearge, lesne a-i numara. Ca multi santti chemati, mai
I
10
vartosti ca i toti santti chemati, derep'ce amu cg totti omulu

cheama spre spasenie dereptti a lui dulceata milostivuhi i
de oameni iubitoriu Domnulti, izi putinei santti carei asculta
*i de a lorti spgsenie grijascu-se. 5i aceasta amu cu lacrami
multe i cu suspinare cade-se, ca derept5 leanea i negrija 15
acea dulceata" o uitamu i de a noastra spaseriie nici un cuvantti nu facemti; iara catra aceasta nici dureare nici truda
trebuiaE,;te-ne, fratilorti. Nici de imblare multa intrebati santemti, ca la aceasta sufleteascg masa sa venimti, nici santemti nevoiti sa aducemii aurti, de sa scumparamti cea mai 20
de folosti, ce fara truda i durearea, a toti carei vorti vrea,
puteare le iaste sufletului uspatti sa se indulceasca, pi Mira
de aurti spodobi-se-vorti darului.
Insd de vamti fi intrebati 0 de usteneale i de trude 0
de avutie, nici a4a nu se cade noao a ne leni i a nu griji,

ce toate a face i a rabda, ca sa saturamti sufletele noastre
de dumnezeiasca Paine, cu blagosloveniia lu Hristosti, Du-
25
mnezeulti nostru.
E acmu nici unulti nu santemti a4a, ca uitamti
nu
grijimti i ne protivimti, si de a sufletului pite pentru leanea
lipsimu-ne. Ce incai sa fie leniia nu pang la sfarOtti, ce carecandti sa tiinti 1 folosulti Si cea leane multa sa o lepadamti,
i
30
i dumnezeiasca i spasitoarea pite sa pohtimu. $i aceasta

bunatate tine va vrea sa o ia, cu multa usardie i Cu credinta *i cu fierbinte pohtire pi cu dragoste nesatioasa cade-se.
Insa acmu cu usardie i cu nevointa, celorti ce-au venitti i
2
CAORO.
kii .
12 chew&
30 Si 33 piste indreptat, la marginea stangd,
10 Tip. in josul paginei 283 : rnick, i. Irdif ri.
indreptat in chearna-lii
In hranii.
41297
17
www.dacoromanica.ro
35
258
se-au adunatti, l noi cu multa usardie si cu sfatuire astazi
a15 evangheliei cuvant5 punemtl inainte masa. Deci ce15

ce dal hrana flamanzilor5, Domnulti Dumnezeul5 nostru,
SA-W1 chemamti i cu flerbinteala sal -hi rugam5, ca sal hraneasca si 56, sature sufletele noastre, ca sl ceale cinci mii
oarecand5 cu cinci pite hrani i satura.
I
(285)
(Evanghelle) In vreamea aceaia, zice, veizit Isusti netroda multa,
10
i se milostivi de ei ,si vindeed bolnavii lora.

(UM) Stiu amu Hristos5 ca lui Ioannu botezatoriulti taiatu-i fu capulti, i Irod5 auzi de insusti de acelti Hristosti
$i zise ca Ioannti cela ce-15 taiai eu, acela iaste sculatti den
moarte, si derept5 aceaia tarii Meuse intru elti. Si se duse

de-aciia in corabie intru un locti pustii de elusti. Duse-se amu
totti-putearniculti Domnul5 pentru spurcata uciderea a lu

15
20
Irodti, de invata sl pre noi sal nu ne aruncamti pre nois5 intru

napasti aiavea; dupa aceaia, sal n'aiba a ne se arata ca vreo
nalucitura intrupitu-se-au de-au fost5 omit. Ca de vrea fl pre
el5 prins5 Irodu, inceput-ara-fi a ucide pre elti acelti nederept5 $i bezaconictl. Iara de-lti vrea inceape a-15 ucide, i sal
vrea i fi den mijloculti napastiei rapitil pre sinesti Domnulti,
derep'ce ca nu vrea fl ajuns5 vreamea munciei lui, fi-le-se-vrea
parut5 amu ca o nalucitura iaste, nu pre adevarti trupulti

nostru luat-au. Derept5 aceaia deaca auzi, elu se duse, Hristosti,
25
30
cu framseate omeneasca, $i -sti tocmiia ce e de alti lui u, ca

ca Dumnezeu amu stiia toate si nu-i trebuiia sa fugal. Derept5
aceaia duse-se Hristosti si nu mearse in cetate, ce in pustie,
ca niminilea sal mearga dupa ell.
Iara narodulti nici asa nu se delungara de elti,,ce cu

multa dragoste mergea dupa elu. Sl moartea lu Ioannti nemica nu spare& pre ei. Derep'ce amu ca, aceaia credinta
aratara naroadele i asa mergea dupa Hristosti, derept5
aceaia plata credinteei lorti priimirA vindecarea bolnavilor5
lor5 si a neputinciosilorti. Ca a mearge pedestri dupa elu $i
fare. bucate a rabda, atata, multa si mare credinta era.
I
35
Pentru aceaia se si milosti 'vi d'insii preamilostivulti Domnulti

si bolnavii lorti vindeca.
6 intre pile i hrani, scris de-asupra ce-i
12 fntru elti indreptat,
la marginea dreapttt, in densuld
19 bezaconicti indreptat, la marginea
dreapta, in Fara de leage.
www.dacoromanica.ro
(286)
259
(Evanghelie) In deseard fiincld, apropiiard-se catra eld ucenicii
lui, graira : Pustii iaste locula ci vreamea incd treace; lass
naroadele sa mearga pren orace, salsa cumpere bucate. lard

Isusd zise lord: Nu trebuiafle sec' se dual; ce le (lag voi lord
sa mandnce.
Gripta-se apostolii sa miluiasca naroadele, ca miIostivii

iubitorii de oameni
ai milostivului i de oameni
iubitoriului ai lu Hristosil ucenici, 0 nu vrura flamanzi sa
fie aceia. Dereptil aceaia graira lu Hristosti: Lash* naroa(TAW)
dele, derep'ce ca vreamea vine ca sa-ti cumpere lorurt to

bucate. Zioa amu incepea a se pleca, e narodulti era flamandil i cu dragostea ascultarei nevolia-se sa biruiasca
nevoia foameei. Iara Hristosti dereptti aceaia vrea prea cu
dude.' sa sature pre ei, insa atepta de altii de acea viva sa
priimeasca. Dereptil aceaia ucenicii cautara, i se griina de 15
narodti. Graff. cateinii Hristosti: Dati-le voi lorti sa manance. Zice aceasta, nu dice di nu tiia cata lipsa ei scadeare avea apostolii, ce ca zisar5, aceia ca nu avamii, arata-se
nevoindu-lti sa vie la facerea ciudeei. Nu pre iubirea de

slava i pre ogodirea oamenilorti arata-se aceasta sa faca,
20
ea" nu zise ca eu voiu satura pre ei. Ca aceasta pared- le -se-
vrea ca, iaste o nalucitura. Ce ucenicilorti zise: Dati-le voi

lord sit manance, ca sa le pue inainte acelora neaveare. Deaciia atunce pre elii nevol-01 a face all sau lucru.
(Evanghelie) Ei ziserd lui: Nu avamd acicea lard cinci pite
25
}si doi pesti. Si zise lord: Aduceti-2ni acealea cicea. $i zise
narodului sa gaga pre iarbd, ci lub cinci pite fi doi pe,sti,

cautd la ceriu, blagoslovi.
(ra1011) Zise Isusti ucenicilortt: Aduceti pitele acicea. Ei
(287)
cu multa usardie cu bung inteleptie ascultara, ca tiia amu 30

(ca mai denainte invatati era de Hristostl) folosulti ce e de
iubirea stranicilorti. Ma era uitate apostolilorti ce era ale
trupului, i a sufletului mai vartosil sa priimeasca, ca acei
doisprazeace numai ce vrea sa se sature cu aceale cinci pite.
l
$i cu aceasta invatatura sa ne invatamti '1 not de acestti
lucru, ca s'amil avea 1 putinii, a imparti den ceasta datori santem5 dereptti iubirea striiniloru i pentru ogodirea
cui trebuiate. Ca Si apostolii putinti avandil $1 nici lord initi dedestulti fiindu-le, ei deadera narodului totti. Insa amu
www.dacoromanica.ro
35
260
cumu se-au inmultita acolo den putinelti, asa si alu vostru,

se, are, fi i putinelti, are a se inmulti cu a lu Dumnezeu
blagoslovenie i cu dulceata-i. Ca puse Domnula narodula pre
iarba, de invata pre noi smereniei si saraciei, ca nu in pa5
10
15
ture si in asternuturi a cauta se, ne raposamti de pururea,

ce $i pre parriantti $i cumu ne va aduce si pre noi vreamea
aceasta si loculu $i ceasula.
Cauta la ceriu $i blagoslovi pitele Hristosti, ca se, se incredinteaze si sa arate ea nu iaste protivitoriu lu Dumnezeu,
ce den parintele vine $i den ceriu, si ca se, inveate pre noi,
apropiindu-ne de masa, se, blagodarima i se, blagoslovima
Dumnezeu, datatoriula de piste, si den ceriu a chema blagoslovenie la sine si asa a manta.
(Evanghelle) Deade-le uceniciloru pitele Hristosa, iara ucenicii
mtincara toji ,Si se sti turartisi luara ce rarnanarodului.
sease farame, doaosprazeace co,sure pline. Mancatori era barbali
ca la cinci nzii, Tara muerile ,si feciorii.
(Taloa) Deade ucenicilorti pitele Domnulti, cA acestea so-
cotiia ca santa ai lui, alta iarasti, ca se, nu uite ciuda ce

20
slujise cu manile lora. $i mancard toti si se saturara. Mainte

cu sufleteasca piste satura. pre ei Hristosti, invata-i si graiia
I
25
lora de imparatiia lu Dumnezeu, e acmu satura ei si de a

trupului piste. Si nu numai aceasta, ce si invata pre ei de
sedearea ce e de pre iarhd se, se mandreasca cu smereniia.
$i mai multi' de pita si peaste nemice, alta nu deade, ca de
30
posta invata. Tara tuturora asijderea se, imparta, de tocmeala

invata.
(Evanphelle) Si luara ce ramasease sfaramituri, 12 coml. pline.
(woo Cinci pite amu sfarami, de deade Hristosti aceale
sfaramituri in manile ucenicilorti. Inmultira-se, si e o elude.
35
mare! Ca nu stature, pang se va satura narodula, ce si mai

multi' inmultira-se. $i de ram4ite 12 cosure era pline, ca
12 apostoli se, poarte cosurile. Cuma avea manile marturii,
asa si umerele lora avea slugi si marturie ciudeseei.
Imparti lora si doi pesti. $i dentr'aceia asijderea luard
apostolii ramasite. E mancatori era ca cinci mii, fare, muerile si feciorii. Aceasta amu sI inmultirea ciudeseei iaste, si
11 Tip. CA ACAOLIMIl
12-13 Tip. figliCA0111147E
www.dacoromanica.ro
16 Tip. ntA4gx4opri.
(288)
261
narodului laudh, ca cu muerile i cu feciorii merged, dupa

elh i derep'ce ca toti casatorii era cu toata casa. Si bungtatea priimira, sa aibh sa - i' aduch aminte ucenicii de ciudesa i sa nu uite i sa goneasca aceasta den cugetele saleVi.
Deade lord pitele lui Hristosti, si se inmultird pitele, ca
sa nu se arate ca o pareare ciuda ce filch. Ca doaosprazeace
cowre implute furh, ca 1 Iuda sa poarte i sa nu se porneasch spre vindere, ce sailh aduch aminte de aceasta ciuda.
Insa elti uita, i pre Domnulti vandal, nemultemitoriulh i ne-
(289)
bunulil i nedereptulti.
Nu numai pitele inmulti Domnulit Si Dumnezeu, ce i
petii, ca sa arate ca acesta iaste phmantului i mhriei ziditoriu. Si catti mancamh in toate zilele, acesta dh i daruia4te de manchmti. Si de ell inmultescu-se i mai multi'
fi-va, ca sa ne shturhanti de destulti i sa multemimil lui.
10
15
In pustie faca Hristosh ciudesa, ca sa n'aibh a le se

pared vreunora ca de cetate aproape au fostti, de-au cumphratti pite 'au saturatu atata multime. Pustii era acelh
loci si departe de toate cetatile delungath. Cum au eitii
naroduhl acela dentru ale lorti cetati si merged, duph Hristosti
mergandti in pustie, sa eimil si noi, fratilorti, den mijloculti
20
vorovilorti, *i de real i de naravulti cela hitleanulti sa ne

lasamti, si mandriile trupului sufletului sa le plechmti. Ca
tote trupulh, zice, ca iarba. Ce sa ne nevoimti amu, ca
trupulti sa omorimh, si, omorindu-se, in loculti cela bunulti

vesell-ne-vamti i vhmti manta pite cu blagosloveniia lu
Dumnezeu: slobozire de multimea pacatelorh noastre cealea
iutile priimi-vhmil. Ca de n'ara fi lasath acelti narodii cetatile
sau casele *i pren pustie sa, amble, nu vrea fi dobandith

vindecare i sanhtate bolnaviloril loru0 *i blagosloveniia
25
30
piteei.
Datori amu santemh *I noi chtrh mash ca aceasta sa

ne apropiemil, i multh socotire a arata, i sufleteasca invhtatura, a asculth cu multa usardie, si a alergh de pururea .5i
a lacui in beseareca. lu Dumnezeu cu tote sufletulh si cu

toath inima i cu vreare si cu voe, cautandli *i pohtindh si
14 de ela indreptat in dela dinsulii
22 Tip. 10 (in loc de i
28 Tip. 1111. 7 1111101k, indreptat in prihni-vtimii.
inainte de de ntiravulii)
www.dacoromanica.ro
35
262
nevoindu-ne i indemnandu-ne, ca a noastra rugaciune i

rabdare se, vaza Domnulil, se, se milostiveasca de not i nesanatatea noastra i boala se, vindece, nu numai a trupului, ce
1 a sufletului, ca un Domnii *i vraciti sufletului i trupului
5
nostru. Si acmu amu da-va noao bucatele noastre in Mina

vreame datatoriulii de pi0e a totil trupuba i va izbavi pre
not de toate nevoile, si den napa0i si de manie si de scarba;
I
0 in veacii ceia ce vora se, fie viata veacilorti ceaia neputreda

'to
darui-va noao i indulcirea bunatatiei ceaia neputreda, ce

se, o dobandimii toti de Hristosti Isusti, Domnula nostru, ca
a lui e slava i tinearea intru nesfar*itii veaci, arninii.
Dumineca a noua.
15
(Mateiu XIV, 22). In vreamea aceaia indemnd Isusd

ucenicii lui set intre in corabie i sd treacd in ceaia parte
'And candu va ldsa gloatele. (23) .Si deaca ldsd gloatele,
20
sul-se in codru insup a se rugs. Dupd aceaia fu,insusii

era aciia. (24) E corabiia era in mijlocula mariei, invdluiia-se cu undele; era amu improtiva vantului. (25) In
a patra straje ce e de noapte mearse cdtr'inOi Isusa,
imbla pre mare. (26) ,S'i vdzurd elii ucenicii pre mare
imbltindii, spdmantard-se grainda cd ndluciturd iaste, 0
de fried strigard. (27) E aciiap zise lore' Isuset 0 grdi:
12-13 Mu/ stavon: lit A. 4, MATMA. AA, IA.
Variante: 15 lui] T sai treaca] T a*teapte pre ela

16 T lipgloatele] 7' narodula
sefte canda
va Iasi] ABC lase
deaca]
T lipsefte *i deaca lass gloatele
AC deca lase,] C lase,
17 a se
ruga] T sit se roage
17-18 Dupa:aceaia fu, insimit era aciia] T Sears
amu fu, *i singura era
18 coral:Ilia] AC corabie
18-19 invaluiiii-se
30 cu undele ;] T chinuindu-se de valuri, ca
19 7' lipsefte amu van19-20 in a patra] C In a a patra T Iara in a
tului] B vanduli
patra
20 straje ce e de] T strafe. de catr1n*ii] AC catein*i
21-22 pre mare imblanda] T finblanda pre mare
21 ela] T pre ela
22 spamantara -se graindfil B lipsefte T *i se spamantara grainda I
35 ABC iipse$te di nalucitura iaste
23 strigara] 2' ei striga 1 E aciia*a]
ABC Aciia
E aciia*a zise lora Isusii *i gral] 7' lard Isusa aciia*fi
zise lora grainda.
25
www.dacoromanica.ro
(290)
263
indrdznifi, eu sdnta, nu yd. tearnerefi! (28) Raspunse

Pdtru, zise: Doamne, sa esti tu, zi-mi sd viiu cdtrd tine
prespre apd". (29) Ela zise: ,Vino!' $i efi den corabie
Pdtru psi imbla pre apd; sd vie cdtrd Isusa. (30) Vdza
va Wit mare, terna-se, si incepts a se afunda; siriga, grdi:
Doamne, mcintuiaste-md". (31) $1 aciia tinse nadna
Isusd, lud ela si grdi lui: Pufind credinfcl, derep'ce to
spdreagi?" (32) $1 intrard ei in corabie, steita vanlulu.
(33) Cine'era in corabie vinerd, inchinard-se lui, graird:
Adevdra, Domnului fiiu esti". (34) $i trecurd, vinerd in
10
pdmdntula Ghenisaretului.
invatfitura den ceastfi sfanta evanghelie.

Cuvantul 29.
Cati amu iubitori santii de alt' lora trupti, de vorii sa-lti

hraneasca i trupeasca Tort' a-ii tinde masa, nu Intru un
chip au bucate, ce in multe chipure pi de toate. Si acea
15
pohta a trupului spre gustare nevoescu-se, ca a multi nu

le se arata dulci un chipti de bucate. Iara sa e a trupului
(201)
aa, cu ca'tfi mai var I tosti
pi
mai multi a sufletului cade-se
20
aceasta a-i face i masa de invataturi sutlete*ti a tocmi,

masa, nu de pururea una sau aceaiaii invatatura a pune
inainte, ce i altele, schimbandii, spre mai multa pohta de
ale sufletului sfatuiri radicandfi. Insa in masa trupeasca sa
bucate multe in multe chipure santti, ce den ceale dental.
pi
25
de al doilea randti ei se satura, carii ado, iara catra alalte

de-acii mai nu se tindti cu dulce. Si acealea le se part' a fi
mai dulci i mai bune, iara eke nu mai potil mAnca,acelti
12 icOnnti, efAnt
rAick, 6.
14 me*, KA.
20 Tip. in josul paginei 290:

30
irde A.
Variants: 2 Patru] 7' lui Petri' si
sti esti tu]
7' de esti tu
4 Patru $i tmbla]
3 prespre] ABC pespre 7' pre
viiu] ACT vii
aciia] A acie T aciiasil
6 ,Si] T 'aril', Isusil
T Petri]. si merged
8 spareas0]
7 Isusii, lib elit si grail 7' de apucii pre elti si zise
9 Cine] T Iara carei corabie] 35
C sparease Intrara] T intrandtt
T corabiip,
inchinarti-se Jul, graird] 7' de se inchinard lui graindil
10 Adevard, Domnului fiiu esti] ABC Adevarulti Domnului fliu esti
11 Ghe7' lipsefte vinerd
T Adevar0, fliuli' lu Dumnezeu esti tu
nisaretului] B Ghenesaretului.
I
I
I
www.dacoromanica.ro
264
satiu vrajmasa iaste dulcetiei acelora. Iara la uspatulii sufletesca nu iaste aa, ce cata amu de multe in toate chipuri
5
intelegaturi fi-vorti si multe intelegute santa, cu atata se mai

radica pohta si inch de-aciia mai pohteaste. Nici poate priimi
satiu de sufleteasca masa cine va sa se sature. Acolo amu la
masa trupeasca satiula goneaste dulceata, iara acicea catu se
va sufletula de pistea sufleteasca, mai multi" Inca va jalui.
$i acolo iara sa si bucate multe si in multe chipure sa

santti, insa putina stau inainte, iara mai apoi scada. Tara la
to
masa sufleteasca varecate sa vora fi puse, mai multi nu
15
ajunga, ca nu scade neci dinioara inteleagerea aceii mease,

ce cu multi" mai multu se inmultesca si cresca. Si pururea
darurile-i si darea-i si destula nu scade, CA nescazuta amu
iaste bunatatea, si de ce o zleesti, atata se mai inmulteaste,
i de ce se varsa, in totti mai sporeaste, si nici dinioara
scadea-va.
(Evanghalle)
In vreamea areaia, zise, indemnii Isusa ucenicii
sai set intre in corabie si sa asteapte pre ela in ceaia parte,

panel va lath narodula. Sui-se in codru insuge sa se roage.
20
(17 Hob)
Indemna ucenicii Hristosa, derep'ce ca nu vrea
sa se delunge de ell, si I sa Intre in corabie, si sa -lu asteapte
25
ela de ceaia parte. Ca le 'Area amu ca va lash narodula, e

acesta inch mai vartosii vrea in codru sa se sue. Si aceasta
amu Meek de invata pre noi, nici Cu narodula sa ne mestecamii de pururea, nici sa fugima pururea de oameni, ce
amandoao sa le pazima cu vreame si spre folosa sa le facema. CA lasa, narodula Domnula, in codru sul-se insu50 sa
se roage, ca sh stima ca iaste bung si pustiia si singuratatea
30
calla varna vrea sa ne rugama lu Dumnezeu. Derepta

aceaia de pururea merged Domnula in pustie si maned
noaptea de multe on rugitindu-se acolo, de invata pre noi, si
35
den vreamea si den loci", fara-de-voroava si singuratatea

in vreamea de ruga sa iubima si sa cautama. Ca fara-voroaveei muma-i iaste pustiia si linlia si aclapostulii, ca de
toath voroava si grija izbhveaste i slobozeaste noi.
Rugg, -se Hristosa, nu ca-i trebuiia ceva, ce ca un arhiereu derepta si mare, ce de noi ruga face, ca sgraiate
1
Tip.
Kpi;;I:kmawk.
www.dacoromanica.ro
(292)
265
marele apostolin Avamti Isusti Hristosti, dereptulii, rugatoriu $i mangaitoriu catra* tatalti, $i acesta iaste cura,titoriu
de pacatele noastre. Si iara ca un milostivti iaste $i credinciosti arhiereu, $i catra Dumnezeu spre curatirea pacatelorti
a oamenilorti i Intru elusa amu chinul i insu$i se ispiti, ca 5
poate pi celorti ce se muncescti a ajuta.
Rana seara ruga faced Domnulti, ca sa arate noao ea
nu se cade noao cu leane pi cu negrije sa ne adaugemil
catra rugaciune, ce rabdare $i asteptare a arata. insa mainte
invata $i satura narodulii, $i de-aciia la ruga se ducea. Ca to
arata pi aceasta, CA unde iaste de trebuiaste, cade-se mainte
ce e de folosa a gra' $i a invata pre toti impreuna carei

se vorti tampla, $i dupa aceaia la ruga sa se duca. Ca $1
<293)
dupe', m'ancare cade-se a radica manile spre rugaciune $i

spre blagodarenie.
(Evanghelle) Sear& amu fu, sl singurii era. E corabiia era
in mijlocula mariei chinuindu-se de valuri, ca era improtiva
vantului.
(tates) Domnulti amu pang noaptea ruga, faced. invata
I
15
pre not nu curandti dela ruga sa ne ducemti, ce Inca mai

vartosti noaptea sa facemti aceasta, ca atunce iaste faravoroava $i cu malcomi$are multi. Tara ucenicii iara invamainte.
luiti de burg chinuiia-se, pi voroava facandti ca
insa atunce era Hristosti in corabie, Si asa se chinuiia. E
20
acmu de ei$ii fiinda singuri Invaluiia-se $i se turbura, ca sa
25
se Inveate cu tarie sa rabde ce le se va tampla
sa fie
rabda,Aori.
(Evanghelle)
Iarti in a patra straja de noapte mearse cateingi
lsusa, imbla pre mare. $i vazura pre ela ucenicii imblanda

pre mare, si se spamlintard graindu ca nalucitura iaste, si de
fried ei striga.
(riles) Nu aciiasu cerceta $i ajuta ucenicilorti Hristosii, nici
curandti dezleaga elu greata $i voroava $i turbureala ce avea,
ce in a patra straja de noapte vine cateinsii, sa inveate pre
ei, ca sa nu saute ei curandil slobozie de iutimi $i de venitult1
raului, ce sa, rabde tare $i foarte ce le se va tampla.

Vru sa-i aduca pre ei ca salt)" aduca $1 aminte de ce-au
36 Tip. vimciegag.
www.dacoromanica.ro
30
35
266
fost5 daruhi dela elu iara in mare mai denainte, cum5 amu,
potopindu-se, iara cu un cuvantil mantui

pre ei. C5, den grija amu ceaia marea jelanie mult5,
chinuindu-se
5
creaste ca den grija a se izba,vi. Si de multi vreamea trage

scarbe, si nu numai ce e cu putinti mai denainte curand5
aduce aminte, ce cealea ce-au fostti mai de multti darure
dulci innoiaste-le cu pametea (ce se zice, cu ce aduce aminte).
Ca asa iaste mintea omeneasca, ca in bucurie scarba o uita,

si lard intru scarbe cealea ce-au fost5 in bucurie mul tu le
10
(294)
aduce aminte. Derept5 aceaia nu in de*tti fl-vorti venite

nApastile, ce ca o sagetare santti, ce impungti ascutitti si
lenivosii den nesocotint5. radica..
15
Nu aciias0 amu vine catra ucenici Hristosti, ce a patra

straje de noapte. Iara a patra straja, graiaste 3 ceasure ce-s5
dupA al5 noaole ceas5 de noapte. Ca naravti au in cetAti,
pentru s5.patorii de case si de groape
pentru furii i ucigatorii, s5, strajuiasee,, i pren osti pentru impre,surarea vrajmasilor5 sa" preveaghe noaptea, si straja sa ptizeasc5, schim-
bendu-se. Ca in patru parti impart5 noaptea strajuitorii.

20
Unii amu Intaia straja de noapte (ce se zice, ceale trei ceasuri dented) preveaghe $i imb15, ocolind5 cetatea sau oastea,
altii iara in a 2-a straja de noapte (ce se zice, ce e dupa

aceaia alte 3 ceasure), iara altii in a treia straja, iara altii
in a patra; si fiecare de straja are trei ceasure. Iarg dup5,
25
30
35
al5 noaole ceas5 de noapte vine Hristosti cAtra, ucenici imblandti pre mare, cela ce fmbla spre arepile vantului.
Ca lu Dumnezeu asterml-i-se lui marea i imbla pre
desupra apei, ca sa inteleaga ucenicii catra tine santii datori sa-s5 radice ochii si de acolo ajutoriu sa ceard de toate
nevoile $i napastile. De-aciia
stie ca poate invatAtoriu15 lord si in mare si pre phm'antil a face dude. Si acesta
iaste ce de cela ce-i zice Davidti Tu biruesti tinutulti m5,riei, $i turburarea undelorti ei tu imblenzesti.
Ca Domnula amu aka, vine catra ucenici, iara ucenicii,
derept5 premenirea lui, ne,lucitura pares -le ca iaste. Parea-le ca iaste un duhti de vazduh5. Nici amu pre vedeare
cunoscura ele, impreung amu at derept0 noaptea, impreura
17-18 Tip.
liplMIAIAWHAte
22 Tip.
.1lHA
1,
www.dacoromanica.ro
30-31 Tip.
410U,X.T500Ak.
267
sl de frica ce avea de bura vantului. insa uitara
$1 bura vantului i frica de ce era inu i, ce mai multu se spareara si

se radicara atata, catti strigara. Candti amu a.5tepta, sa
se mantuiasca i sa se slobozeasca, atunce se mai adause
lorti frica.
I
(295)
(Evanghelle)
lard Isusu aciiasic zise lora graindii : indrazniti,
eu sante', nu viz" teamerefiTh
ova) Derep'ce amu ca, pre vedeare nu cunoscura ucenicii

i dereptil
vreamea noptiei, arata-5 elu glasulti, de zise : indrazniti, nu
va teamereti, ca eu santti. $i cu glasulti frica lorti goni si
pre Hristosti, i dereptti preaslavita-i Imblare,
a drazni pre ei
fAct1-i.
10
Si dece amu zise Indrazniti, cre-
dinta le ispiti, ce pentru ea fiecarele spaseate-se carii credti

chearti i curath intru Hristosti. De-aciia aduse de zise ca
eu santti, ca de toata frica sa slobozeasca i sa goneasca.
$i cu aceasta arata-se (graindu ca eu sb,ntti) cela ce poate
toate a face i a schimba ca Dumnezeu, celti ce-au pusti

mariei hotarti na'sipulti i uOlorti acetiia cu zisa aceasta
Ingradi, canda nasal den matele mumaniei sale, e0a, si-i
puse imbracamantit nuora i cu negura 1nvalii ea, si puse
15
20
ei cheae i u i zicandti ei : Pana cicea veni-veri i. nu veri

mai treace; i insti intru tine ti-vorti zdrobite valurile tale.
Eu santti, ce mai nainte putinti cu voi Imblai. Acestuia zicti :
taci i to Inchide ! $i de pripa, Intru ling schimbai .i mantuii
pre voi.
(Eyanghelle) Raspunse lui Petra isi zise: Doanzne, de esti tu,
zi-mi set vii ultra tine pre apii. Elft zise: Vino! Si esi den
corabie Petrit si merge& pre apa, sa vie catra Isusa.
(moo Aceasta amu zise Petra, ca sa se slobozeasca pa-
rearea lui i sa cunoasca tare ea nu Taste nalucitura, ce
25
30
insusti Hristosti iaste celti ce poate Imbla pre apa i $i altora

aceasta a face daruiia. CA derepta aceaia $i graiia : Zi-mi
sa vii card tine pre apa. CA pohtiia mai vartosii i mai

curandti sa se afle langa, Hristosti, mainte de alalti, Petra.
(296) A I ceasta amu i dupa Inviere Mal. Mai cu inima flerbinte
flindti elti, nu vrea cu alalti sa mearga, ce mai nainte. Dereptil
Domnulti zise lui sa vie si-i tinse lui marea, de
aceaia
23 Tip. eeCTS.w
30 Tip. Katio I 0M
35 4IpicHwrt.
www.dacoromanica.ro
35
268
arata lui dumnezeiasca-sti framseate si mare tgriia sa. Iara

Petra indrazni de a Domnului zisd, e41 den corabie, mergea
cateinsula. Vaza vanta tare, si se tema.
Ce e mai mare birui Petra, iarg de mai ticalosula chinuiia-se. Ca ela la mare indrg.znire lub, e de vantu se tema.
Ca asa iaste firea omeneasca, ca de multe on cealea mai
maxi biruiaste, iara cu cealea micile obliceaste-se si se iveaste.
Inca fiindu-sti valurile silnice, Petru indrazni de esi spre apa,
iara catra bura vantului de-aciia nu mai puta sa stea, si

to
fiinda aproape de Hristosa. Insg asa iaste folosa aproape de
Hristosti a fi, cu necredinta aproape a fi. Ca si fericitula

Petru pang se pomenia si cauta catra Hristosti, elu-lti tinea
15
20
marea dupa, aceaia ela avea, si trupti greu, ca biruiia tgriia

cuvantului firea greimei trupului. Ca candy amu card' vanta
intorcea-si ochii, atunce e amu si putinela cufundata de
totil fi-vrea, de nu vrea iarasti cauta si sa roage pre Hristosa.
Aceasta si acesta pre insusa Petra faca-la cu smerenie
sa intelepteascg si si alalti ucenici mangae-i. Iara sa amu

de cei doi frati sa tanjira acestea, de Joanna si de Iacova,
mariia cea mai mare ceranda, cu catti vartosti mai multi
de aceasta f Ca inca-sti avea, pizmg apostolii unulti spre
ch.- Inca, duhului sfanta nu se era spodobiti. lard' dupa aceasta
pretutindinea mariia lu Petra o deade si de-a raspunderea
inainte narodului pre acesta puse. Ca era si mai prosta

25
mai vartosti de cata alalti.

lard Ivan aciiasu tinse myna de apaca pre
eld ,si zise lui:
Patina credinfa, derep'Ice te spareasa?
Nu opri amu Hristosti atuncesti vantulti sa stea, ce

insusa tinse myna de apuca, pre Petra, derep'ce ca cre30
dinta aceluia cuveniia-se de aceasta. Ca canal cuviinta nu

aducema, si dumnezeiia pesteate si se opreaste.
Arata amu Hristosa ca nu a vantului sunetti si vreava
Taste vina necaturiei lu Petra, ce neputinta si cea putina credinta aceluia insusa schimbare fact, ca nu puts marea sa
35
poarte a neputinciosului necredinta. Ca nu opri vantului, ce neputinciosului, lu Petra, imputa dereptti, credinta putina. Ca-i
zise: Putina credinta, pentru ce te spareasa? Ca de-i vrea fi
credinta nescazuta, si improtiva vantului pre lesne vrea fi

statutti Petra, si nice o frica, nu vrea, fi prinsti elti. Dereptti
www.dacoromanica.ro
(297)
26I
aceaia, 0 deaca-15 apuca WI de mana lui, Hristosti, i-lti scoase
de-15 puse desupra apeei, e vantulti lash' salti sufle, ca sa arate
ca nu-i strica acestuia vantu10, ce necredinta afunda-lti. Ca

candti amu iaste credinta inchegata i tare i vartoasa, nici
unulti nu va putea beteji pre noi, de ce ne vino reale i nevoi 5
iuti. Iara aceasta amu, ce se tampla lu Patru in mare, lepadarea
lui, de-aciia i intoarcerea i pocaaniia semna: Ca cumti acolo
grai cu trufa ca n'am5 a ma lepada de tine, aka 0 acicea zice :
Zi-mi sa vii catra tine pre apa. Ca cum5 atunce lasatti fu sa
se leapede, a.a, 0 acmu lasatti fu sa se afunde; acicea amu

mana deade Hristos0 lui i nu-15 lasa pre 61 sa se afunde,
(298)
1Cr
iara acolo cu pocaaniia lui den adanculti lepadariei scoase-15.

(Evanghelle) ,Si intranda ei in corabie, static vantula. Iara carei
era in corabiia, vinery de se inchinara lui grainda: Adevara,
fiiula lu Dumnezeu e,cti tu. qi trecura in pamantula Gttenisaretului.
(MO) I Nu numai amu Petra den fried lasat5 fu, ce 0 ceia
ce era in corabie, Si aceaia den vreava i den burg i den fried
lasati fury, ca opri, zice, vantul5 i cunoscura pre Isusti. Mai
vartosti i de toate de ce-au fostti, adevarata i curata luara
15
20,
aratarea, ca de ce i se pleca lui vantulti Si de ce imbla el5

pre mare, spune dumnezeiia lui. $i se inchinara lui ca ]u
Dumnezeu. a nu iaste omti cela ce imbla pre mare, ce

Dumnezeu, cumti 0 David5 au grait5: intru mare cane tale,
i cararile tale intru ape multe. Ca Si mai de nainte de

aceasta graira : Cumu-i iaste acest5 omil, ca 0 vantulti i
marea asculta de Ott? Ca ca un omti amu parea-le atunce
ca. e Hristosti, avandti puteare mai vartosti de multi. Iara
acumti nu aa; carei era in corabie, zice, vinery de se inchinara lui graind5 : Adevarti, fliulti lu Dumnezeu eti tu.
Ma amu cate putinelti spre mai susti de toate aducea-i
Domnulti, ca 0 pre mare sa amble. $i unde zise lui Petru
aceasta sa faca, 0 de chinuire mantui-15. Multa era credinta
25.
34
de-aciia alaltor5, ca. atunce amu opri mariei. E acmu nu

oprea4te, ce amintrilea-Vi tariia sa arata mai mare. Derept5
aceaia 0 graird : Adevartl, fliu15 lu Dumnezeu eti tu.

Aceasta cand5 graiia, nu opriia lorti Hristosti, nici-i apara,
33 de indreptal in dent"'
Tip. npfAiimm.
www.dacoromanica.ro
35.
270
ce mai vartosu-i priimi ei-i 1110;1.1. Trecura amu, zice, i vinera in parnantulti Ghenisaretului, unde amu cu multa puteare c,arii mergea bolnavii vindecl
De-aciia i noi, fratilor0, sa, venimil ei ceasta mare sarata i amarita i cu multa grije, viata, aceasta, sa treacemil.
Si intru intunearecti fiindu noi, sa ne venimii in minte;
intru pacate fiindti afundati ei intru amaraciunea gustarei
pacateloril chinuindil a ne neck sa, nu ne delungamii i de
ruga Si de rugaciune ce e de catra Hristosii. Si de ce santii
dela draculti i dela hitleanele duhurile bure radicate (Si cu
I
10
acealea ispitescu-se a clatina ei a fntoarce pre noi), de acealea
15
20
25
30
25
amu sa nu, cu leanea, pre noiVi sa ne afundamti. Ce sa va

ft Si pang la a patra straja, ce iaste iutimea sfar*itului vietiei noastre de se tinde, cu nadeajde sa opovaimti, ca n'are
a ne rasa pre noi ispititi a fi mai vartosti neputinteei noastre
milostivulu *i de oameni iubitoriu Dumnezeu, ce are a face
impreuna cu ispitele i scoatere. Si de \Tamil putea rabda,
atunce avea-vamti a auzi strigandu-ne i graindu-ne: Indrazniti, eu santu, nu va, teamereti! Si tine amu de iaste aa, ei
acea inteleagere are, curnii spaima ce va 11 iutimea, ca va
treace. Si va fi, i se va I lua. Dereptii aceaia nu va teamereti de ce treace ei se rasipeate, ea eu santti (ce se zice,
de pururea lacuindu i ca Dumnezeu eu santu, acesta), derep'ce amu ca, ceaia ce iaste acicea infricoata i iute, in
putina vreame e i pre adevar5 ca canal n'ara fi fostii, iara
eu santii, cum amu zisu, de pururea lacuindil, i adevarii
santil, i nici dinioara nu voiu treace. Deci nu va slabiti de
ce e de catra mine credinta, zice, si dragostea, pentru
aceasta lume ce sta, I pane', la o vreame.
Iara de se va dupa acesta glasii radica ispita i napastea i duhulti hitleanului, i sa el foarte sufla cu turbureala, i ceia ce scarbescil de se sirepescii ei se de pururea
turba, deci Si noi amu ceva0 putinelti de sirepiia loril de
ne turburamil, iara acea putina credinta a noastra are a o
purta Domnulti si mana are a tinde. Si toata adapostitura
9 Tip. oiv:r., !ndreptat in ruga
14 opovaimil indreptat in nildajdu[imid
19 In cuvantul RAC, a e scris cu mina, find probabil sarit
la tipar.
www.dacoromanica.ro
(299)
271
pang in scarsitii da-ne-va noao varece sh vamu pohtl a

dobandi sufletului impreuna si trupului. insh nu de toate
(300)
vanturile ce -sit de napa,ste sh ne ivimil de toate turburati,

ce viata mariei acestiia sh etimii, fie -de-ce grije $i de toate
realele ce radich, si a ne rhstigni. Iarh ce e catra Dumnezeu
nadeajde, sh nu o aging nice dinioard. Iara
credinth
mintea noastra in glasulii lu Palm cheara sh fie strigatoare,
sh strighmti : Doamne sphseaste noi. Iara sa vhmti vrea
I
in corabiia noastrii, sa luomii pre Hristosil (ce se zice, sa

se shlasuiasch Hristosii intru inimile noastre), aciiaSU avamil
10
a ne afla in phmantulii cela ce catra elii sarguimu-ne. Care

phmantti iaste acela ? Sa stiti ca e pb,rnantulii fhgaduitii 5i
phmantulti blanzilorti carei se-au impa,catri de toate
realele. Cu nusii not sa ne spodobimil la acela sa suirnti
mosteani dulcetiei aceiia sa flniti in Hristosii Isusti, Domnulii
15
nostru, eh a lui e slava si putearea in veacii de veacti, aminii.

Dumineca a zecea.
(Mateiu XVII, 14). In vreamea aceaia, apropi4-se
cdtrd ela omit nestine si se inchind lui, (15) si grdi:

Doanzne, miluia.te fitula mieu, cd in lund noao drdceaste-se, rdu chinuinda de multe on cade in foca si
de multe on intr'apd. (16) ..5't adusa elit la ucenicii tat,
si nu puturd elu vindece. (17) Rdspunse Isusit, zise:
20
O, rudd necredincioasd si rdzordtitd! Pdnd edndu voiu

fi cu VOL? Pand canda rcibda-voiu voi? Aduceti-mi ela
incoace!" (18) $i content lut Isusa, si e$ den ela draca,
25
,e
17-18 Titlul slavon: Hi, I. WAN. W MITAftl. Nage, 611.

20 De-asupra lui catra, scris Isusg.
19-20 apropiia-se catra 30
Varlante: 19 apropia-se] C apropiia-se
elu omit nqtine i se trichina lui, si grail T un omit apropi6-se catra
21-22 fn lung
21 Multi] T fecioruhl
Isusg, genunchele plea, lui, gill
1 Tip. C4V6WHTI,
noao dracemte-se]
7' chinuimte
de]
I
22 chinuindfil ABC palitil

T se luneate i
24 elfi vindeca]
23 la] 7' catra
T et). de
25 necredincioasal B necredinciosa ritzvratitii]
T vindeca pre elil

T intoarsii
26 PAM, candfi rabda-voiu you C lipseste T Pang, candil
den elft]
content]- T opri
voiu rabda pre voi
27 TT lipseFte i
T2 dentrInsulii.
I
www.dacoromanica.ro
35
272
si se vindecd feciorulu den ceasulu acela. (19) Atunce
mearserd ucenicii cdtrd Isusa, insup ziserd lui: Derep'ce not nu putuma goni ela?" (20) Isusa zise lore:
5
Derepta necredinta voastrd.Derepta grdescu voao, de-afi

aveet credinfd ccita un grdunfit de mu0ariu, zicere-afi
codrului acestui: treci de acicea incolo, st and treace; .i
nemicd n'ard fi voao sd nu se poatd. (21) Aceastd rudd
nu lase, numai cu rugdciuni si cu poste ". (22) Lacuinda
ei in Galilei, zise lore Isusa: Vdnduta are a fi fiiula

10
omenesca in mtinile oarnenilora, I 0 ucide -voru ela, $i a (301)

treia zi sculet-se-va".
invaiStura den ceasit5 sfantfi evanghelie.

Cnvintul 30.
15
20
De spaseniia sufletelorti voastre datori santemtii a ne

nevol, fratilortii, i spre nevointa aceasta a ne radica de
catu ne e putearea. Ca I astazi a naravului invatatura facemil invatanda impreuna i inainte puinda ale parintilorl
Deci nu cu greu, nici in nalucitura, dumnezeetile cuvinte
sa ascultamii. Nici numai deerta ascultarea cuvintelorti sa
treaca, ce sa le inteleagemti in launtrulti auzitului inimiloru
noastre, i, ce ne std inainte, cu socotire a le intreba i in
adancultii cugetelorti a le socoti cu paza i cu usardie tare i
13 Tip. in josul paginei 300:
25
rn_ck
A
5
did[ 7
14 cniato,
X.
indreptat in noastre
17 Tip. ..iaruTspx,indreptat in Invatiiturii.
asupra lui desertii scris In.
15 voastre
20 .De-
Variante:
se vindeca feciorulti den ceasulii acela] Ti vindeck feciorula Inteacelfi cease Ti vindecii, feciorul0 Intr'acela ceasti
2 mearsera] T vinera ultra Isusu, Insusii zisera, lui] T $i de eisii
ziserit lu Isusu
2-3 Derep'ce] T Pentru ce 3 goni WI] T vindeca
pre elii
Isusti] T lard Isusil
4 necredinta] B necredita 4 Dereptti griiescii] T Adevtirii amu graesc0
4-5 de-ati aveit] AC sill
aveti 7' ca de-ati aye&
5 cab:I un graunt0 de mustariu, zicere -atil
7' ca o grtiunta de mustari, aveare-ati a zice
6 acestui] T acestuia [
Incolo, si ard.] 7' in ceaia parte, s'ara
7 voao sa nu se poatal T sa nu
se poatEi. voao
Aceastil] 7' Ca aceastb,
ruda] C rugii.
8 numai
cu rugaciuni] 7' lara de cu ruga
8-9 Lacuindii ei] T intorcandu-se
1
30
35
amu elii
9 Vandutil]
ABC Pridaditii
9-10 Vandutil are a fi fiiulu
T Va fliulu omenescti vandutil sa fie

10 ucide-voril]
T sa uciga pre
11 scula-se-val 7' sa Invie. *i se Intristarit foarte.
omenescii]
40
www.dacoromanica.ro
273
cu grija intelesului. Dereptti aceaia si dumnezeesculti Davidti

de multe on in psalomii lui inainte pune-ne, i pune ce e de
inteleagere, si iara graiaste : Descoaperi ochiloru miei, si sa
intelegti ciudesele den leagea tao.
Preamandrulti Solomonti ca argintulti si aurulti sa cautamti mandriia zice, si ca de o comoara de aceasta a'ntreba.
$1 Domnulti pre Iudei invate, graindti a cauta scriptura.

Nemica alta sa stiff ca nu se arata psi ca semneaza, tara
catti ca nu e putearea si asa pre imorti aceaia a ajunge. Ca
ceaia ce zace a mijlocti si aiavea, nimea n'au vrutti intreba
nici dinioara, iara de ceaia ce e acoperita, cu multa cautare
atlamu-o si multi cugetti si cu tocmeala, treab6 are. Ca de
10
undo si comoara ascunsa dumnezeiasca scripture', meneaste-se,

cade-se sere cautarea aceiia cu multa dragoste sa ne nevoirmi.
$i dupe aceaia amu si aceastea santti asa, carea e astazi
15
ceteniia a evangheliei. Inca in mijlocti puindu-o sa o intrebarnti

(302)
si cu socotinta sa o ispitimu, ca nemica noao sa nu scape de

ce zace intru adanculti scriptureei. De-aciia, ma rogti voao,
sa ascultati si cuvintele sa inteleageti.
I
(Evanghelle)
in vreamea aceaia, un oma apropie-se catra
20
Isusti , genunchele pleca lui, grai: Doamne, miluiaste feciorula
mieu, ca se luneacte, .i rau chinuiaste. ca de multe on cade

in foci si de multe on inteapa. $i adusa eta Mira ucenicii
tai, ci nu putura vindeca pre ela. Baspunse Isusa, zise: 0 rude
necredincioasa si intoarsa! Pand canda voiu fi cu voi ? Puna
25
c4ndu voiu rabda pre voi? Aduceti-mi el& incoace. $i opri lui
Isund, pi esi den eta dracti, si vindeca feciorula inteacelas ceasa.
(TAW) Totil amu sufletulti iaste in scarba nevindecata,
carele cade in chinuri si in nevoe. Tearne-se si se ohilemte,

si cu frica si cu cutremurulti si in cebaluitura de totti va 11.
30
E sa e si vreun tata, de-sti veade un fecioni vrco nevoe

iute tamplandu-i-se si n'are nimea sa-i poata ajuta si ceva
odihna a-i da, cu multi mai vartosti boleaste si den launtru
elu se infringe 0-0 ranea.ste inima. Cu area scarba si inima
rea era tinutti si acelti omu ce-sti vedea fiiulu sat cu hi-
tleanulti dracti necandu-se si rare', vindecare chin uindti.

4 Tip. 4u,iverh, indreplat in intelegu
8 Tip. rk cinurk.3.x
Intrebit
scris
de-asupra
a.
i
10
Intre
vrutit
loc'aco-HvE
9 Tip.
18
41297
www.dacoromanica.ro
.I
35
274
Pentru aceaia si vine cdtra Hristosti si acea boald nerabdatA a feciorului-sti spunea. Si spuse pre-a-mdruntil de
acea boald lute ce se chinuia, si spunea chinulti, ca spre

5
milostivnicie si milostivulA vraciii sh tragd. Si graiia, amu

6, se luneaste feciorulti lui si foarte se chinuiaste, ca de
multe on in focti cade si de multe on inteapd, si toata zdro-
bitura raului rabdd. lard pre apostolii uchriia si-i vinuiia

10
15
20
25
ca nu puturA, sg, vindece boala. lard nu iaste acea boald den

lung, ce draculti hitleanulA socoteaste oarece Implearea luniei si spre cela ce se chinuiaste cade, ca hulitti I sa fie cela
ce-au facutti luna, Dumnezeu.
CA se inselb, tatdlti celuia ce se luniia, 61 se luneaste feciorulti mieu, ca, necredinciosti era, foarte si cu multd pdreare
vine catra ucenici. Dereptti aceaia nu lue pre tocmealA vindecare dela apostoli si ucenicii lu Iiristosti acela ce se draciih,, pentru fara-multa-necredintA, a ucenicilorti lui si pentru
fArd-necredinta celoril ce-Iti aduserd. CA de multe on pentru
dulceata sfintilorti tocmiia. CA acesta ale sale gresale si ne-acredinteei elu o la'sd, si ucenicilorti imputa si ocairiia pre ei,
inaintea tuturora, ca nu putura se', vindece. Dereptti aceaia si
Domnulti, pentru-cd imputd Inaintea narodului ucenicilorti,
inaintea tuturora acelora oblici-le fdra-necredinta, lorii, 6,"
zise : 0 ruda" nerredincioasd si intoars5,! ImpreunA tuturorti
imputd, nu numai celui tatd ce i se luniia, feciorulti, ce si

celui narodri ce sta inainte-i de nu credea. CA si mii ca
aceastea vAzurd, nu numai de Hristosti, ce si de ucenicii
lui ciude fAcandu-se.
Tara rudA intoarsd (ce se zice, rudd hitleana) si nu in-
30
telegea dereptula si dereptatea. Ca zise: Rand candit voiu fl

cu voi ?, aratA ca pohtiia rastignirea si munca si ce e esire-i
den trupti. CA i se supdrase de aceia si cerea, moarte, dereptti ca,ce era nevindecati fArd-credinteei. Pand candti amu
zice, impreunA lAcui-voiu cu voi, asa dosAdindu-mi si ne-
crezandu-mi? lard ca un milostivti acesta, fiindti si de oa35
meni iubitoriu, iarasti grAiia : Aduceti-mi-10 elA aciceal Ca

13 mieu indreptat in lui
16 ueeniciloril
21 pentru-e indreptat in pentru cac[e]
24 Intre
nu scris de-asupra le
27 Dupet facandu-se, adetogat F,;i
4 Tip. MNOCTHISSAk
indreptat in lui
fmputa
,si
nu crecliu J.
www.dacoromanica.ro
(303)
275
sa nu se arate si acesta neputinciosti, sa aduca, zise, dracitulti,
ca sa fie aratata, tdriia lui. Ca le se parea, elti ca va fi in

chipulti ucenicilorii, de nu va putea vindeca boala.
(Evanghelle)
Opri lui 1susii, fi, e;s1 denteinsula dracii, $i vindecci
(304) feciorula inteacela cease'.
micro Marco amu si Luca graescti ca opri duhului necuratti, iara cicea, acestuia ce se luniia graiaste Matthei ca,
opri. Insa s'i arnandurora opri Domnulti: dracitului amu, sa
se Intregeasca de minte, iara dracului, s fuga. Ca arata

amu ca dereptti pacatele ce se chinuiia, opreaste, ca sa priimeasca inv'atatura, sa ajute spre esirea dracului. Si deaca
esi, aciiasti clentr'acela cease' vindeca-se. Nu numai amu
vindeca Hristosii, ce si minune preaslavita, catu e vreamea
unii certe, faced dumnezeiasca framseate si marea tarie a
sa. lara unii zicti ca lunie o boala iaste, tocmita den stricarea sang lui, derep'ce ca luna, candu i-e lumina plink',
10
15
fire are, ce e de acolo tremeasa, e zarea, a turbura ce -se' in

truptl udaturile. Deci se turbura atunce, si acealea, de-aciia
para iute dentr'aceale udaturi esindti, clatescti crierii capului
intorcti multi. Deci asa se boleaste den luna, de se

cheama boala den luna. Si aceasta zicea unii cu adevarti
dracitului ct-i iaste, ce n'au fostil cu adevarti. Ca a lu
si
Dumnezeu oprire nu lash pre not sal priimimti aceasta, ca nu

zise: Voiu, vindecatti fii ! ce dupa Matthei amu opri lui
Isusti, si esi denteinsulti dracti, iara dupa Marco duhule,
zice, mutti si surdti, eu-ti zicti, esi denteinsulti si de acmu
sa nu Intri intru chi !

Duhulti amu zice-se dracti, ca aiavea era aratatti el
elu turbura, acela. Ca de i se-ara fi tamplatti neputinta den
turburatuM ceii mestecaturi rea a mocrotelorti, n'ard fi zistt
Domnuid: Eu-ti oprescti. Aceasta amu la fata a sti graiaste-se, iard, boala nu iaste fata. Si zisa invatatoriului sa
20
25
30
o pue inainte. Iara dupa uncle zice sa iasa si de-aciia sa

nu mai intre IntrInsulii, Inca si mai curate' incredinteaza
2 intre para. i elu scris
11 sa indreptat in sa -i
13 Tip. mile
14 bare facea fi dumnezeiasca scris cu

indreptat in minune
29-30 Tip. Ai 4Tpo(vzspaTsnk
17 Tip. Toirapa, indreptat in turbura
HI,
30 Scris, la marginea stanga, udaluriloru (pentru mocrotelorti).
www.dacoromanica.ro
35
276
ca, nu era boala aa, ce
q ispita draceasca. Ca boala amu (305)
sa va si fi, ea si inceata. Ca nici intra, nici iase, pa den

5
10
launtru are tocmeala, de nu Int 41 den afara. $i si ce e den

hitleanulti putrejunea mocrotelorti, de se tampla neputinta,
Inca inceata, ce nu iase. Iara o betejala, oarecarea iaste,
de infra den nafara in launtru, si lara iase. Ce scadearea-i
pre fires naravalui iaste si sanatatea. Ca de dracula tinuta
Taste, fratilorti, tota omulu, cela ce nu asculta, nici dumnezeestile cuvinte graiaste. $i-hl arunca pre ela dracula aorea
in focti, aorea intr'apa maniei si a pohteei, aorea Intr'apa
turburealei si bureei, Inca si a altora chinuri.
(Evanghelle) Atunce vinera ucenicii $i de eigi zisera lu Isusa:
Pentru ce not nu putuma vindeca pre ela ? Iara Isusa :i.ce
lori : Dereptii necredinla voastra.
10
20
(races) Intrebara ucenicii, derep'ce ca den lucru mare si

nestiuta Intrebara. Ca se temura, au doara cumva pierdura
ce luase puteare si lucru buna, spre duhuri necurate a goni.
Iara Hristosti inaintea naroadelora fara-de-credinta celui
tats ce-sti aduse feciorula, vina-i arata; ca pre singuri ucenicii fara-de-credinta-i vinuiia si ca unora nesavarsiti imputa
lora. Insa se rusina, cace-sti tinse sine spre savarsitula

credinteei. Ca ucenicii amu, mainte de ce incepura dracula
a goni, nu crezura, ca vora putea, si nu se incredea spre

25
vindecarea dracitului. $i mai multi, fara acesta, vindeca ei.

Derepta aceaia si dupti, inceapere nu 'ltura sA scoata ela.
Tara FIristosa bine si prea cu mandrie, inaintea tuturora,
tatalui celuia ce se luniia si narodului jidovescti necre-
dinta le oblici si imputa. Iara ucenicilorti lui de eisti imputa-le, Ca nu vrea Domnula inaintea a multi rusinati sa
30
fie invatatorii ce-sti impreuna a toata lumea.

(Evanghelle)
Adevarti amu graescei voao, zise, ca de-ari avea
credinia ca o graunla de muflari, avea-reati a zice codrului

acestuia: treci de acicea in ceaia partec'ara treace.
(Tom Credinta graiaste acicea Hristosti, nu ca sa, creaza
35
intru elu fara pareare si cu adevarti Dumnezeu sa-la stie,

ce credinta zice a face ciudese. Ca de-ati avea amu cre7 Ca indreptat in Insa sa 19liti] fratiloru ca 22 credinteei indreptat
in necredinteei
ca indreptat in Ins&
29 cu, indreptat 1n, eace.
I
www.dacoromanica.ro
(306)
277
dinta, zice, aa, iute i intreaga i tare ca o graunta de

mutari (ca, aceiia asa-i iaste grasimea) i care iaste cre-
dinciosti fara parearea, ca are a face. znamenie. Si tarie

priimiti santti atAta, ca Si codrii in001, de vorti vrea, ca-i
vorti mute.. Cine va avea credinta ca aceasta, arata-se amu 5

w ca-i iaste, i mai naltu foarte, 1 alte multe
ce nu-sti pre lesne a le ispravi. Ca credinta ca aceasta, ea
se nate den Indraznire ce e catra Dumnezeu, lard aceasta
indraznire iarat1 den cea buna ogodirea ce va fl catra
Dumnezeu. Tara cu mare nevointa treaba, iaste, dragii miei, to
ca cu buna ogodire a strange aceaia Indraznire ce e catra
0 mai pre
Dumnezeu, i iara a creade cu tarie ca are a da de toata

cearerea: Ceareti, zice, $i da-se-va voao. Tara $1 sa nu
mutara hotarale $i muntii apostolii, nu e minune. Nu amu
cace ca nu putura, ce cace nu vrura. Ca ca o nemica nu
fu lorti treaba ca aceaia. Tara dupe. aceia
$'1
cu multti mai ticalo0 death apostolii i mai saraci, dupa

treaba mearsera, i mutara i codrii dupa despuitoriulti
dumnezeesculti glasu. Ca se cheama i diavolulti munte
pentru prea fnaltarea trufei lui. Si acestti pre ilwrti sfintii
mute. -15 candti vorti.
$i nenzieci n'arti
(307)
/1,
15
oarecare sfinti,
20
sei nu se poata voao.
Nu numai codrii aveti a muta, graia0e Domnulfi, ce

0 de alta nemica sa, fie, sa nu se poata voao, o soti Si ucenici.
Cti aceasta ruda nu iase, fora I de cu rues si cu postic.
Ruda draceasca a toata, zice Domnulti, nu lase intealtti
25
naravti, fara de cu ruga i cu postirea. Nu numai cela ce

vindeca sa se posteasca, ce $i celuia ce va sa se vindece
beteagulti. Ca ruga amu foarte Infricoata iaste dracilora. Si
aceasta Invartoa0, si intaremte foarte postuhi, ca nu lash,
satiulti bucatelorti se. rasipeasca tariia trupului, nici aprinderea ce e dentr'aceasta lasa s turbure crierii capului $i sa-i
tabaluiasca mintea. Si trupulti amu fiindti tare inteaceastea,
i mintea fara voroava lucrandu aceastea, mai vartosti de
foculti $i mai Infricoata de toata fnalta-se ruga. Dereptti
aceaia se 0 cade Injugati se. flmti de pururea acestorti doao
7 De-asupra lui Cd, scris Insd
19 Tip. piassn6 indreptat
34 intre voroava gi lucrandil scris de-asupra fi-va.
www.dacoromanica.ro
in diavoluld
30
35
278
10
15
bunatati. lara carele se satura $i slujate pantecelui, aceluia

a se izbavi de nebuniia dracului nu-i iaste iusorti, si total cu
rat' adausu e de toate.
Iara cine se roaga se posteate, nu-i trebuia0e multi.
Si cui nu trebuiaste multi'', nu poate fi iubitoriu de aura.
lath catra ruga foarte eindemnosti, cal ruga mestecata cu
postulti den moarte izbavea0.e omulti. Ca cine-ti in tristeaza
pantecele, smerea0elti inima, iara cine ogodea0e palitecelui,
salbatacea.te-se cu cugetele. ,Si postulti amu aduce sanatate
si tarie, lath nepostulti neputinta si boala aduce, Inca si
moarte apropie.
(Evanghelie) Intorcanda-se anzu elrt in Galilei, zise lore "rasa:
Va fiiu16 omenesrit reindutii sa fie in manile oarnenilorii, ci sa
wig& pre eta, ,0 a treia zi sa invie. $i se intristaret loarte.
(Tva) Acicea iara, dupes minune ce feace Hristosti, e0ndti
de-aciia 0 de munca sa spunea, ii in \Tata. ucenicii sai si le
arata, ca sa nu le se arate lora i sa le pare ca pentru
neputinta se chinuiWe ca un neputinciosti. Pren Gali 1 lei

20
imbla, eke ca de munca lui auzindfi ucenicii, nu-0 vrea

nici Ierusalimulti sa vaza ei; mai vartosu se i feria si se
despartiia de alti. Ca ei numai vrea Hristosti sa tie ce vrea
sa, se tample lui, ca sa nu se sparnanteaza ei in vreamea

chinului lui, i sa cugete i sa gthiasca ei intru sine01 a4a,
25
30
35
i sa zica : Catii era elti de putearnicti, candu i mortii SCUM-i

cu tarie $i cu framseate dumnezeiasca 1 $i cela ce marea si
duhurelora necurate opria i cu cuvantulu zdrobiia dracii,

curnii acmu prinsa fu si caza in clucsele pierzaltoriului i nepriitoriului 1 Pentru aceaia graiia, Hristosti ce vrea s se
-ample lui, si aiavea de toate spunea ucenicilorti, ca canchi
va venl vreamea chinului, sa n'aiba a zice vreunulii dentransii, cal n'au tiutil ca are a 61(16, in manile vrajma01orti. Ce-i tocmi, ca sa tie si sa inteleaga ca de nimea nu
e nevoitu, ce de bung voia lui mers-au spre munca.
Ce-i vrea fi lui a fugi i a se apara? De ce spunea elti
ca va sa se ample lui ? Sau sr', se leapede a nu se chinui?
Ce ca sa spaseasca, toata lumea de suptti ceriu, deade-01 sine01
spre moarte Hristosii. C'au de0insil den ceriu pentru nenu7 Tip. .7DTpAcTx3x.
13 Tip.
trIA1ENHAiivi.
www.dacoromanica.ro
(308)
279
marath milosardiia lui, cumti si aiurea invata si graiaste

Hristosti : Nimea nu va lua sufletulti mieu dela mine, ce eu
pune-l-voiu de minesti. Si puteare amti a pune elu, si puteare
amil iara a lua elti. 5i spuse ucenicilorti scarba si trista,

ca iaste
ucide si a-Iti rastigni. 51-i vaza tristi si scarbiti.
Dereptti aceaia 0 in bucurie aduse-i, ca zise ca a treia zi
va Invie si nu va fi multi in moarte. Pentru aceaia invata
0 pre noi si ne mangae, Ca pururea vine duph scarba si
bucurie. Ca nu iaste in desertti noao suspinarea de scarba.
Ca astepta si dulceata sufletului si bucurie. Candu ne cu(309)
10
prinde vreo napa I ste fara de nadeajde, atunce ne nadajduimil
si spre dulceata mare. 5i iara candil savarsimti totti lucrulu

nostru, nadajduimu-ne si dobandei.
Pentru aceaia sa ne nevoimti, fratilorti, cu postulti si cu
rughciunea, cumti insusu Hristosti zis-au, ca pre cei draci ce
15
se bath cu ispita spre noi a ne turbura si a chinui pre noi

departe sa-i gonimil dela noi. Ca cine se posteaste, iusorti
iaste si desteptatti. 5i si rugaciunea treazva mai bune arepi
are decatti insusti vantulti. 5i mai iusoare arepi au aceastea
si bunatati. Ca de aceaste arepi si dumnezeesculti :.avidtiprorocti ruga sa i se dea lui, candti graiia: aCine-mu va da
arepi ca porumbilorti, si sa zboru sa rapausti? Iara oarecine
de nu va avea aceaste arepi, nu se poate radica de lucrurile
pamantului sa ajung6, la celti rapaosii fara de moarte. Dereptti
aceaia si sflntii apostoli pururea se postiia si rugaciune faced.
Asa si noi postulti si rughciunea sa iubimu, ca in

scarbe sa nu cadernti, ce sa ne nadajduimti spre dulceata
mai vartosti, si .de dulceti si de framseti sa nu ne prea
inaltamd, si sa lacuimti fara grije. Ce pururea sa ne nadajduimu 5pre mila lu Dumnezeu, ca de acmu sa fimti
intregi in mandrie si intelepti si blanzi si smeriti, ca sa
20
25
30
putemti i noi a derepta toate lucrurile cealea bunele, si cea
dulceata ce va sa fie sa o putemti dobandi dela Hristosti,

Domnulti nostru. Ca lui se cuvine toga slava si cinstea si
inchinaciunea, acmu si pururea si fn veacii de veacti, aminti.
4 Tip. oi,-.4e miniiv
www.dacoromanica.ro
35
280
Dumineca a unsprezecea.
(Mateiu XVIII, 23). Zise Donznula pilda aceasta:
Podobea0e-se impdrdtiia ceriului onzului impdrata ce

5
10
vru a se intreba in cuvinte cu robii lui. (24) incepa
ela a se intreba, aduserd lui un datornica untuneareca

de talanti. (25) Nu ava ela sd pldteascd, zise domnula
lui sd vanzd psi muiarea ft feciorii gi tota ccita avea,
si sd dea lui. (26) Cdza amu robula acela, inchind-se
lui, grdi: ,.Doamne, rabda mie, i tota fie voiu da".
(27) Milostivi-se donznula robului acelui, ertd lui,
gi,
da-
toriulu ldsd lui. (28) Duse-se robula acela, afld unula

15
de nzegiia0 ai lui ce era datoriu lui o sutd de bani,

0-la prinse 0-11-1 suguoi ela, grdiia: Dd-mi ceitu-mi
e0i datoriu!" (29) Cdza amu megiiffula lui la picioarele lui, ruga-se gi grdiia: Rabdd mie, gi tota da-f-voiu".
bdgd ela in temnifd, nand
(30) Ela nu vru, ce-la duse
ccin,da deade datoriulu lui. (31) Vdzurd megiia0i lui ce
A HA ,
frlf. W MdTAId, MAK& 65.

5 Intre lui si incepU
scris de-asupra deaca
6 Intre datornicil ar untunearecii scris deTip. in josul
asupra cu
7 Intre talanti pi Nu scris de-asupra qi
paginei: rAdek e WA ai,l,
13 Srris, la marginea stdngd, priiatenii lui
(pentru megiiasi ai lui).
Variante: 5 vru a se intreba fn cuvinte] 7' vrea s'A faca Intrountunearectil
6 a se Intreba, adusera lui] 7' a face, adusil fu
25 bare
7 talanti] A somi B galbeni Nu avii]
B zeace mie 7' de o mie
T si nu avea 7-8 domnulii lug 7' lui domnu-sau 9 si sa dea lui] B tii
sa" plateasca lui 7' sa.' plateasca 7' lipseste amu I Inchinal-sej 7' Inchina-se
10 grail T graiia
mie, 5i total tie voiu da] 7' de ma mai
11-12 acelui, ertii lui, si datoriuld
30 asteapta, si totu-ti voiu plan tie
12 Duse-se
lass lui] 7' aceluia, qi las& pre elu, si datoriulu erta-i
robulii acela,] 7' Esi robulti ce luase ertare de o silt& de talanti, gi
14 .7i -I0 sugusa old,
13 de megifasi ai lui ce] 7 den solii lui ce-i
graiia : Da-mi catu-mil T elu de-lii sugruma, .i -i grail : Pltiteaste-mi
15 amu megiiagulu lui] B amu megicasulti (?) lui T lipseste
35 ce-mi
16 si graiia : Raba', mie, tii totfi da-t-voiu.] T graindti : Mai asteapta
17 vru] ABCT vrea
mine, si-ti voiu plati totfi.
ce-la duse
B ce-lii duse si T ce mearse de-111 7' lipseste elu
17-18 pAnd candu
deade] 7' panti-i plfiti
18 datoriuld lui] C dariuld lui T datoriulu
1-2 Tit lul slavon:
20
40
megiiasii]
7' solii.
www.dacoromanica.ro
(310)
281
fu si se jelui vdrtosd.
vinerd, spuserd domnului told
ce fu. (32) Atunce-ld chemd domnuld lui, grdi lui: Robd
hitleandi Tote' datoriuld ldsai lie, derepth cd ma rugasi.
(33) Nu ti se cade BSI lie a milui megiiasuld tau, ca
eu tine miluilu?" (34)
se manie domnuld lui, deade 5
eld muncitorilord, /And, cdnda deade iota datoriuld lui.
(35) Asa 0 tatald mien den ceri face voao, sd nu ldsaretu,cinesu cu fratele lui, din inima voastra gre.alele lord.
Siarsitul Duminecii.
inv5tatura den ceasta sfanta evanghelie.
10
Cuvintul 31.
Aorea amu aiavea au graitti intru evanghelie Domnulii

nostru Isusti Hristosti, aorea in pilda, e aorea cu dojana Si
cu poveaste Invata. Face aceasta, ca mintea ascultatorilorti
set radice, si inainte a pune lucruri si mai cinstite, $i de-a
aducerea aminte de ce au graitii, set bage intru sufletti de
pururea set lacuiasca, ca den dojana cuvantului mai aratata si mai cinstita set facet invata,tura, ei lenivosii ei ceia
ce zacti sa-i radice mai vartosil spre ascultare, cumti si
astazi ceteaste-se aceasta evanghelie:
15
20
Zise Domnulh pilda aceasta: Podobea,ste-se inzpeiratiia ce(311)
Hubei omului imparath ce vrea set facet intrebare cu robii

lui. inceph ail. a face, adush fu un datornich de o mie de talanti. .,Si nu aveh elh set plateascci, zise lui domnu-sau set mina
si muiarea si feciorii ,si loth critic area, set plciteasca.
I
9 KOHill,k HEA Al
11 cAORo, XS.
25
15-16 Tip. ,vis= Liml;Nirk.
7' scar-
Variante: 1 si se jelui vartosti] BC si se jeluird vartosil
1-2 domnului tool ce fu.

vinera] T mearsera
bird-se foarte
Atunce-16 chema, domnuld lui, grai lui] T toate domnu-sau. Atunce
dereptii
3 datoriulti] 7' datoriuld acesta
amu theme ell, zise]
cade]
ca, ma rugasi] T derep'ce ma rugasii . 4 Nu] BT Dard nu
4-5 a milui megitasulii tau, ca eu tine ipiluiiu] 7' set mi7' cadea,
5 deade] 7' Ca-lu deade
luesti sotu-tau, curnii si eu pre tine miluii
7 si tatahl mieu den ceri face voao]
6 candu deade] 7' va plat'
face] BC face-va
T are a face voao parintele mieu alu ceriului
lui,
din
inima
voastra gresalele
7-8 sa: nu lasaretu, cinestl cu fratele
loru] 7' de nu yeti la's& cinesu vecinului sau den inimile voastre gre8 tu, cinesti cu] B cine.,41 din inima] B den inetna.
salele lui
I
30
www.dacoromanica.ro
35
282
infricosata amu iaste adevaril, fratilorti, pilda

aceasta, infricosate-sil si cuvintele ei, Infricoata-i iaste si
(TAlou)
raspunderea. Ca infricosata i cutremurata e celora ce Gala

leagea lu Dumnezeu. Iara carei o pazescti aceasta, 1 dulce
5
10
le iaste, si cu bunatate impluta. Insa sa cunoastemti den

pilda aceasta, sa ertamu celorti ce se intarata, fratilorti, ce
e catra noi datoriulti lorti. Ca de vamti lash datornicilorti
nostri, si Dumnezeu are a lash noao grealele noastre. lard,
de nu vamti lash, nici vamti erth lore, cu multti mai vartosti
chinil si munch infricosata aduce-ne-vam5 noao.
(Evanghelle)
Podobea,ste-se imparaliia ceriului onzului inzpeirata.
(Taloa) Imparatiia ceriului, omulti imparatti ce i se podobeaste, Hristosti iaste. Ca i se podobeaste acetiia multi
imparatti, celui ce se intrupi dereptti noi si pre podobie

15
20
omu fu farce pacate, si dereptti noi pacatosii. lard robii lui

santti toti oamenii, mai marii si incepatorii. $i graiaste cu
noi nezlobivulti Domnti in viata aceasta, pren mijlocti de
ingeri ce e de noi toememte i de a noastrd fire judecd noao.
Cu oblicire oblicemte fiecaruisti omti cu a lui stiint5. si pre
fiecine de ce-au lucratti, oarece lucru. Cu judecata intrebatti
va fi si aminte-i va veni folosulti.
lard o mie de talanti datori-i santemtl toti oamenii,

derep'ce ca, multi dulceata luat-amu dela Dumnezeu. 5i
25
multh a iubi pre elti datori sa,ntemil, iara noi mai vartosti
gresimti lui. Dupd, aceaia si mai- manila spre oameni carii
o au luatti, si a multi oameni grija i tocmeala, i n'au

tinutil bine mai-mariia i puterniciia, aceia mii de talanti
datori santti.
Ca darurile amu tine le-au luatti dela Dumnezeu, plata
30
35
datori santil sa dea lui cu pazirea dumnezeetiei invatdtura a lui. lard ceia ce nu pazescti invdtfitura ziditoriului,
ce lucreaza lucru necuviosti, adevarti intru dureare si in
nestiinte santti pururea, si intru mii de vine i nespuselorti
munci. Ca robulii celti rau ce is dela domnu-sau i alu
domnu-sau elu-lti rasipemte, pierdutti datoriu iaste si si
spre vanzare data iaste sa fie de domnu-sau, cu muiarea
impreuna si cu feciorii-0 vanduttl si altui domnti robti a fi.
26 Tip. 1,imo.utm.
www.dacoromanica.ro
(312)
283
Aceasta aratd ce e de Dumnezeu dephrtare, ca se graiate

muiarea trupulti, ca impreunatti iaste sufletului, lard feciorii,
lucrurile ce santti lucrate rhu sufletului i trupului. Ca zice
Domnulti trupula sa-la dea satanei spre .muncire (ce se zice
boaleloril sau chinurilorti drace*ti sa -hi dea), iard feciorii,
ce se zice, fireei chinului sa se strdmuteaze, ca de-i va fi
vreo mama furdtoare, sa o usuce ea Domnulti, sau cu vreun
dracti
strdmuteaze, ca sufletulti sa i se spaseascd, ca
de-aciia furtiagulti A. nu mai aibd a-16 lucra acelti omit.
Gaut, zice,
acela, inchina-se lui, yraiia:
Doamne, rabda de ma mai afleapta, ci totu-ti voiu pieta fie.
(Talon) Vaza robulti nevoia, ca intelease mariia datoriei.
Si still prea-inmultimea datoriului, ce nu ava ce rdspunde.
Insa card, cela ce-Id dezbatea curse, cazu de se inching, i
10
vreame cerea, de ateptare, i fagaidul ca va plati datoriia.

(Evanghelie)
Milostivi-se domnulft robului aceluia, si lasa pre
15
(Evanghelle)
(313)
e112,
ci datoriulii erta-i.
(woo Vazu in-lungti-rabdatoriulti infrangerea robului

aceluia, *i se milostivi rugaciuneei datornicului nezlobivulti.
Slobozi pre elti den cea nevoe iute $i -i lasd lui datoriulti de
tote pang in sfaritti (ce se zice o mie de talanti). Ca cAtti
iaste la not o litra de auril, aceasta iaste talantulti Jidovilorti.
Cd masura i-era de multti pretil de florinti i cu multti tragea
mai multii de alalte masuri. Nu amu cu nemilostivnicie zise
domnulti sa-i fie platitti dela robil datoriulti, ce cu mild, ca
sa se teamd, acela aceii ()sande, sa," se roage si s dobandeasca ertare. Ca de nu vrea fi acesta pentru aceasta judecata
zisu, nu se vrea fi rugatti si sa cazd, i datoriulti sa -i lase.
Ca nu face amu aceasta domnulu mainte de judecatd, derep'ce
ca de vrea fi asa pre iuorti ertare luatti acelti robti, nu vrea
aved a ti sa multemeascd mariei lui $i darului. Dereptil
20
25
30
aceaia amu in nevoe mare aduse pre elti, ca sa aibd a-sti

aduce aminte mai apoi den ce osandd lasatti fu, i sa fie
invdtatti ca sa fie milostivnicti ai elti datornicului sau, cine
i-e datori.
(Evanghelle) Eei robula ce luase ertare de o suta de talanti,
ci a/la unulit den solii lui ce-i erd datoriu lui o suta de bani,
prinse art de-lit sugrumaci-i grai: Pleitea,ste-mi ce-mi
e,cti datoriu
www.dacoromanica.ro
35
284
(moo Mu Ita do oameni iubire a Domnului ce-i fu catra

roba !
Si mare fu $i presusa si a robului iutirnea
ne-
milo 1 stivie catra alu sau sotti, i uitarea-i, si nemila-i $i fara-
(314)
de-omenie-i. Ca elti amu vreamea cu sorocii cerstr numai,

5
iara domnulti datoriulti erta lui, si mai multu-i deade cu multa

decAtti ce cersa e1 i rugandu-se. De-aciia elu esi aciia si-sa
arata a lui iutime: Inca nu era sa fie trecuta ceva vreame.

10
Ce-i fu amu acelui roba amaritti, creza, aceasteasti cuvinte-i

gra), cealea ce grAl 4l acesta fara de mild i dobandi ertare.
(Evanghelie) Cei,71t, zice, la picioarele lui, ruga-se grainda:
((Mai afleapta mine, si -ti V0121 plan iota' . Ela nu vrea, ce mearse
de-la Gaga in temnifa, puns -i plati datoriula.

15
20
(Moil) De o mie de talanti ruga-se nebunulti, si ertare

desfarsitil de ce cerea priiml. Iara sotula lui numai o asteptare cersu, si nici aceasta nu-i deade lui rau-naravitoriula
si nesocotitoriula. Nici de chipulti rugaciuniei rusina-se, de
carea fu St elu miluita, nici de cuvantu se milostivi, de care
i elu se ruga si se mantui,
aduse aminte de grija
in ce-au fostii i elu pentru chipulti sotu-sau, ce fu mai rau
i mai fara de mild de toate fierale. Inca nici datoriula nu-i
era tocma all celuia ce se ruga cu all lui. Ca acela amu

pentru talanti rugh-se, iara acesta pentru dinari, acela de o
mie de talanti, iara cesta de o suta de bani. $i acela amu
domnu-sdu ruga-se, iara cesta sotu-sau. Domnuld amu de totu-i
25
30
era atata datoriu, iara chi nici o asteptare sotu-sau nu deade.

(Evanghelie) l'azura sofii lui ce fu, scarbira-se foarte. Si mearsera, spuserci toate domnu-sau. Atunce amu chema elu, zise:
Roba hitleana! Tota datoriula acesta lasai fie, derep'ce ma
ruga,cii Darts nu ti se cadets si fie sa miluecti sofa-tau, cuma
si eu pre tine miluii?
(Tild)
JUdeCa-se cu robula hitleanti dulcele Dumnezeu (315)
si imparata,
iritoarce darula sau. Insa nu-la intoarse
I
eld, ca necaite santti lu Dumnezeu darurile lui. Iara acesta,
race nu miluiia sotula sau, insusi-sti intoarse aceasta. 51

35
roba hitleana grai-i. Tara canda era datoriu o mie de talanti,

hitleana nu-i zise lui, nici-la dosadi, ce-la milui. Iara canda
fu nemilostivti sotu-sau, atunce-i grail roba hitleand. 0,
20 Tip. 4i
px.11
22 Tip. ninTpt5 TitlitHU,H
23 Tip.
www.dacoromanica.ro
1%1A4A1.1,11
25 Tip. AoTOpio.
285
multe-sd blandeatele Domnului, cd, face cuvantii i c5,trd cela
ce nu e destoinicd a totti cuvantuld ,Si cu lungd rabdare

I
oblicea*te pre cela ce insu0i osanditu-se-au, i aratd, ca acesta

insu0.1 de sine*5
daruld intai intoarse, *i dupd aceasta Si
munch.' ca*tiga-Vi luisu. Iatd amu, candd nu ava sa plateasch 5
datoriulii, nu meni pre eld hitleand, ce Si mai vartosu-16

milui. Tara, canal cated sotuld fu nemilostivd, atunce
hitleand zise-i 0-1d *I meni. Ca nemilostiviia nu numai lu
Dumnezeu iaste urita, ce nici ingerilord nu e pre ogoadd,
nici oamenilord celora dulcii i blanzii.
Sa auzimd nemilostivii, i sd ne spdmantdma *i sa tremuramd, *i s inteleagemd i s *Unlit cd, in*ine pre noi
osandimd intorcandd ce e spre noi milostea, *i a veacilora
10
munci in*i ni le tragemd. Iani sa auzimd camatnicii, sa

auzimu cati santemii catra, soti i vecinilora sal sdlbateci i
lard de omenie ! S auzimd de a datornicului fdra-de-omenie
cametele ispitinda. Ca rau lucru e i hitleanii, i camete pre
camete *i asupriciunile prea iaste lucru urita *i spurcatd.
15
0 nevoia asta, o nemilostiviia, o fard-de-omeniia I 51 *tiindu-ne
chinurile acestord, $i ne sugrumdmd *i necarna. Ca ia sa

auzimu invrdjma*itorii si pomenitorii de rau, sa ne frico*drat *i sa inteleagemd ca, cu ale noastre pacate legamu-ne,
(316) candu ne aducemd aminte a face rau, fratilora! $i noi san-
20
temil ca ne*te oameni in viata aceasta, *i intru putinea

vreame intoarcemd, fratilord,
ne ingreoemii spre ceia ce
25
putineld gresasca noao, Si putinelii datoriu fiindit ei noao. lard,

Dumnezeu nu a*a numai, ce mai multil are a munci pre noi.
$i munca adevard nencetatd iaste $i lard de sfar*itti ! Aceasta
amu bine sa inteleagemd, ca ce-sd cdtrd, Dumnezeu pdcatele
noastre, mil santti, lard gre*alele fratilora no*tri, ce-sii Gated
noi, o sutd santti. 5i fie*d-carele de noi datoriu iaste lu Dumne-
zeu mil de talanti (ce se zice ca vinovati santernd multului

*i marelui datoriu). Ca datori santemd lu Dumnezeu multe *i
marl datoare, multe Si de marl pacate. lard fle*O-tine carele
au gre*itti noao, datoriu iaste noao o surd, de bani (ce se
zice putinea mic*oard datorie cdtra, seama miei de talanti).
21 necam0. Ca ia indreptat in necarn0 Cu ea
34 Tip. *mots.
13 Tip. .iitEnlivink
30 Tip.
ipiii,H.IHAL/34,
www.dacoromanica.ro
45
286
Ca *1 noi atata datori santemti lu Dumnezeu, de ne vanati
arAta nemilostivi *1 chtrA cela ce vAmii noi putinelq datoriu

sa intoarcemii, *1 cat au ertatii noao Dumnezeu, de ne -amu
rugatil lui *WI rugdmil, *i de-aciia fArA de miles de toate pAcatele judecati fi-vAmil de vines.
Ca lip deade elu, zice, muncitorilorit, ?Ana va pieta tota
datoriulie lui. (Ce se zice, pururea p1 fares de sfar*itil jude-
sa se munceascA, *i nici dinioara a avea a se plan,

derep'ce amu cA nu iaste in iadii ispoveadanie). Am are a
ca-lti
10
15
20
25
face voao parintele mieu alit ceriului, de nu yeti lases cinegi

vecinului situ den inimile voastre grealele lui.
Dereptii aceaia cuvintele-Vi tocmitu-le-au in pildA toate
Hristosii si mantuitoriulti nostru, sal se Intareascd cu pilda,
ca mai vartosti iu*orti sA-i fie. CA Si Inceputulil amu pildeei,
pre sinew zice-pd Domnulti impAratil Si de cuvantli tocmi-
toriu, iara dupes sfar*itil, spre a pArintelui puteare puse

muncile, ca sa nu le se pare ca, se lauda elt1 *i se preaMalta. Si impreuna i aratA cA amandoi au o puteare
*i o vreare spre noi. Tara: ce den inimile voastre zice
(ce zice den inimal, nu numai den gurA sa ertamil fratiloril no*tri ce-sti cAtrA noi gre*alele lorii), doao ceare
acicea Dumnezeu : Si ale noastre gresale sa ne cautamii
noi, Si altora sa lasamu gre*alele. CA tine ii inteleage
amu grealele sale, mai milostivii va fi vecinului sau. Si
nu numai amu aka sA lase den gurA cauta, ce den inimb,
invath ertare sA se dea. Aceasta amu, zice cA *1. Orin-
tele mieu are a face voao. Nu zice parintele vostru, ce

phrintele mieu, derep'ce c.a., nu era destoinici pArinte sa
30
35
zical milosardului *i milostivului, hitleani fiindti aceia pi cu

pizma omeneascA.
SA vedemii *1 noi, fratilorti, cumil santemii pi ce pacAtuimii, ce -amu lucratii *i testa bunAtate luat-amu dela Dumnezeu, cumil amu adaugenemu prespre toate zilele leagiei
lu Dumnezeu calcandil, *i a lui leage uitandti *i zisa-i. Toate
varstele, *i toti robii *i slobozii, pro*tii pi voinicii, mai marii
i incepatorii, barbatii *i mueri, coconi pi bAtrani, chlugdri
*i mireani, preutii, arhiereii pi diaconii, toti impreunA intoar29 7'ip. mricru,s,t5AS1.
www.dacoromanica.ro
(317)
287
(318)
semu -ne si netreabnici fumu, si ne stricamti si uriti fuma,

cinesa de a luisu incepaturd. Si de pururea gresima dosadinda, obidindti, mintinda si nebunindu-ne, asuprinda, octirinda, argintula in camata danda si camata pre camata
cersindti, prea-fara-durnnezeindil si napaste vecinilorti aducanda, lupilora ce mananca crudii inchipuindu-ne, si gadinelorti si corbiloril mancAtori de starva semAnandu-ne, si
a tuturora dobitoacelorti neinteleapte si nesatioase inchipuindu-ne, preamancanda si imbatandu-ne, si curvinda,
preacurvindti, tetra saraci de ce le trebuiaste fard de

mild aratandu-ne. Dara, incA ceale cuvintele cu nebunie
tine le -are spun: spurcaciunea cuvintelorti, clevetele, juramantula mincinosa si calcarea juramantului, fAra-de-omeniia, nepurtarea nedereptAtiei, si cu multe precupii impluti
fiinda si schimbariei cu multe juraminte, si impluti fiinda
de scripture.
InsA, fratilorti, sa ne lasamti de aceasta nebunie si in
minte insine sa ne venima. SA plecAmti urechile noastre tetra
cuvantula rostului Dumnezeului nostru, si spre lucrarea acelora cuvinte ale lui sa ne nevoimti sa ne iusuramti, si sa cunoastema Dumnezeu, si in rugA si in rugaciune sa fima. In
to
15
20
casa lu Dumnezeu sa lacuima, tetra barbatii sufletesti sa

meargema, si sa lasamti celti putinti ala veciniloru, unuia
amu aura, iard altuia uitarea, iara altuia dosadirea, iard altuia
fiesti-ce, ca mai multd ertare dela Dumnezeu sa priimimu si
imparatiei lui mosteani sa," fimu, sa ne spodobirna toti de
Hristosa Isusti Domnula nostru. Ca a lui e slava si putearea,
25
impreuna cu tatala si cu sfantula dun, acmu si pururea si

in veacii de veaca, amine.
10 Tip. npk
KotpaiHnAk
24 Tip. IATSX AOMAtirk.
www.dacoromanica.ro
30
288
Dumineca a douisprezecea.
(Mateiu XIX, 16). In vrearnea aceaia,
adecd, unula
ne$tine apropie-se cdtrd Isusa $i zise lui: invdidtoare

5
10
duke, ce bine voiu face, sd alba viiala de veacu ?" (17) Eta
zise lui: Ce ma grde$ti dulce? 1Vimea nu e dulce, numai unula Dumnezeu. Sd veri sd mergi in viia/d, pazea$te porancitele". (18) Grdi lui: Care le?" Isusa zise
lui: Nu ucide; nu preaiubire face, nece furor; nu mar turisi rninciuni; (19) cinstea$te tatdla $i muma, $i iubea$te vecinula tau ca insd tine".1(20) Grdi lui tandrula:
Toate acealea ferescu den tinereafele meale; $i ce incd
n'ama sfeir$itia" (21) Zise lui Isusa: Sd veri desfeir$ita
sd
15
fii,
du-te $i vinde avuliia to $1 dd mi$eilora,
avutie
veri avea in vistiiariu in ceriure; $i vino dupd mine!"

(22) Auzi tandrula cuvanta, $i se duse oscarbita; era
amu de avea agonisila multa. (23) lsusa zise ucenicilora lui: Derepta gridesca voao cd nu e lesne a intra
bogatulu in impardiiia ceriului. (24) lard grdiasca voao,
20
1-2 Titlul slavon:
Hra
ni,
V.
gat.
ir/
MIST Ald. OR.
10-11 Tip. xn-lopi
Tip. in josul paginei 318: muck F ifeda S.

Variante: 3 i adeca, unuld ne0ine apropie-se] T u tandril oarecine vine
4 0 zise lui] 7' genuchele pleca lui 5i gral
5 dulcej
B bune
voiu face] ABCT sa fuel sa aibu viiata de veacii] 7' ca
sa aibu a veaciloril viata 6 grae01 dulce] B grae0e bung] C grae0ea
dulce 7' graia0i dulce
e dulce] B e bung
6-7 numai] T fart
7 unuld Dumnezeu] ABC Dumnezeu unuld
Sa] T De
mergi in
7-8 pazea,,:te] AC ferea0e
viiata] T intri in viat.d.
8 porancitele]
7' porancile isusd] T iara isusd
P preaiubire face] B face curvie
30 T curvi
nece] T nu
9-10 marturisi minciuni] ABC minciuni
marturisi 7' marturisi strambil
10 tataild] BT tats -tau
muma]
B muma-ta
11 insit]
BC insd T insuti
tandruld] C tanariuld
12 ferescii] B amil pazitg 7' pazit-amd
14 fiii
13 Sal 7' De
T fie
du-te i] 7' push'. de]
mieilorii] AC mi:Ailorti
14-15 0
35 avutie veri avea In vistiiariu in ceriure] T 5i avea-veri comoara la
ceriu
16 cuvantd, si se duse oscarbitti] 2' cuvantuld, duse-se scarbitil
17 agonisitil multgj B castigat[a] multg T avutie multa I isusii] T Iara
isusii
18 lui] T sai
Dereptilf 7' Adevarti
e lesne] B e lisne
I
25
7' iaste pre iwrii
40
18-19 a antra bogatuld in imparatiia ceriului}

T bogatului in imparatiia ceriului sa intre
19 lard graiascal ABC Iara
grdescii 7' iard-01 grdescii.
www.dacoromanica.ro
(319)
289
cd mai lesn'i iaste cdmileei pren lduntrula urechile acului
a treace, decdta bogatula in impardflia ceriului infra".

(25) Auzird ucenicii lui, mirard-se foarte 81 grdird:
,,Cine amu poate meintuitii &I fie?" (26) Vdzit Isusti, zise
lord: Dela omit ce neputinfd iaste, dela Domnula tofu se
poate ! "
Sfetrgitul Duminecii.
inv5tatura den ceastg sfdntfi evanghelie.

Cuvantul 32.
Nemica amu alto, asa nu poate, fratilorti, s'a turbure to

cugetele omenesti, ca cola ce se apropie ce4tii lumi cu totti
sufietulti, si cu pohta si cu iubirea autului cine va fi tinutti.
Ca dentr'aceasta amu mii de reale nascu-sP, intai ce e tetra
vecini uraciune si call iubiti fAracredinta" si caltra vrajmasi
neimpacare ea', si insusti acesta firea-sit uraste, si in mii de 15
griji slAbeaste-sti sufletulti si apoi si a sufletului piiardere
si den imparAtiia ceriului cadeare. CA niminea amu, cine-au
luatti destarsitil framseatea si dulceata acestii vieti ce sta
si lucreaza avutiei, are puteare oarecandti, cu prilejti a inceape spre a ceriului dulceara si acea, framseate de acolo a 20
o dobandl. Ca tine se radicA si se indeamnit si se nevoiaste
spre ale cestii lumi trecatoare si putreditoare, iara, den ceaia
alalta dulceata a veacilorti cade si se lipseaste.
Nu puteti amu, zice, lucra lu Dumnezeu si lu MaI
(320)
monti (ce se zice, nu puteti lu Dumnezeu lucre si nede-
25
reptatiei). CA de te va iubi un domnti, iarsa, alaltti sa stii ca," are
a te uri; si yeti fi priimitil unulti, alaltfi are a nu te socotl.

9 040R0 AL.
18 Tip. A01;,4Trls.
1 Tip. AintiTptink oirpEKIIKI 7 K6anth iu
19 Tip. Saloum
27 intre i qi yeti scris de-asupra de, tot aot de lntre
priimitil Si unulit.
30
Varlante: 1 ca mai lesn'i] BC ca mai lesne T mai pre iLlorii

T lipsefte laiuntrulf"
2 bogatuld] T bogatului Intl* ABC a Sutra
T sa intre 3 mirarti-se foarte i. graira] C mirarii-se foarte T minunard-se foarte griiindu 4 'Mutual" sa, fie] T sii se spaiseasca
5 Dela omit ce neputintii iaste, dela Domnulfi]
Vazill BT autii,
B La oameni aceasta nu se poate, iarit la Domnulil 'T Dela omit
neputinta] AC nepuaceasta nu e puteare, iard dela Dumnezeu
totu se] AC tobi se T toate se.
tenta
I
I
I
is
41297
www.dacoromanica.ro
35
290
Acesta amu I insu0 acestui lucru ispita-i strica ca : ceia ce
de pohta avutiei radulti, aceia amu santti mai vartosti de

carii iubescti pre Dumnezeu. Iara carii se-au naimitu ei,
aceia mai vartosti santa ceia ce cu negrija adaugu-se catra
5
Dumnezeu avandtl.
to
Sufletulti amu, de va fi cu avutiia aurului tinutti, nici

dinioara nu-lti lasa nici ceva sa faca, nici zice ca va mania
pre Dumnezeu, de va fi altui dommi robti (ce se zice lu Mamonti, cela ce totti Invata lu Dumnezeu sa se protiveasca).
Dumnezeu amu tuturorti oamenilorti invata sa se iubeasca
unulti cu alaltti i sa se zdravulasca, iara Mamonti invata,
cine se lipeate langa elti, sa fie tuturorti vrajmaVi. $i iubitorii lu Mamonti de Una mancati santti; i cine iaste rastignitti aurului, elii nici noaptea nu-lti lasa sa rapause. Tara
15
Dumnezeu de a asupriciuniei avutie, i de grija fa,ra de folosti,
20
sa ne izbavimti i sa ne slobozimti invata; i sa adunamti

va comoara la ceriu, nu dentr'alte nedereptati, ce cineVi
dentru a lui ti dereptate. $i derep'ce aceastea aka sa santti,
sa, ne intoarcemti, fratilorti, den pohta aurului. Ca cine va
fi tinutti de aceasta, de toate de alalte desparte-lti, i robi
faceli-i lukti. Ca acesta pre Ghieziia, in locti de ucenicti i de
prorocti, de stricaciune imphi-111; i acesta pre Ananiia i
Samfira pre moarte-i deade; i acesta

25
pre Iuda vanza-
toriu-10 Mal 1 piiarderei motenitoriu, .i mai-marii Iudeilorti

strica, i furilorti sotti fact.1-11 Aceasta mii de razboae In lume
aduse, crunta caile, i I plangere i cu suspini cetatile imph.l.
Aceasta amu al tandrulti ce venise catra Hristosa, i in toate
invataturile legiei ce era intaritti a le ispravi, i spre sfar*rea
vietiei evangheliei a ajunge, i dupa Hristosti a mearge,

30
apara-lti, cumti 51 astazi ceteniia evangheliia arata ap graindti :

(Evanghelle) in vreanzea aceaia, u Ulna rzi oarecine vine catra
Isusii, genuchele plecei lui ,si greil: frzvli itztoare duke, ce bine
sa facet, ca sa alba a veacilorti viard?
(Ma)
35
Tanarulti acesta ce vine catra Hristosti ca un
acoperitti i hitleanti, 1 ispitiia pre Hristosti in-elandti. Ca

15 asupriciuniei indreptat In asupriciunea
24 De-asupra lui motenitoriu scris i munciei veacilorti
17 Tip.
addogat iubire a avutii

26 Inainte de plangere scris cu
hitleanii fi I scris de-asupra vine.
www.dacoromanica.ro
HEAWIT'kLItH
25 Dupet Aceasta
35 :intre
(321)
291
adevdrulii nu iaste asa, ce a iubitoriului de argintti si a robului avutiei e. Ca de va zice cineva cd, bine are a zice,
acoperitu e si hitleanti. Si a ispiti nu de totii apuca, cid
Hristosti pre acestii iubitoriu de argintii Mich lard evanghelistii Luca, domnil acesta Iudeilora graiaste; si evanghelistil Marco grdiate ca ca vazu pre elti
elu-I5
iubi pre 61 C. se arata den aceasta ca intealtele era

bunt' acestii tanarti, i viata veacilorti pohtiia, iard maracinii ai iubireei de argintti coperiti i era brazda inimiei lui,
de-15 vatama.
(Evanghelle)
to
Elu zise lui: Ce ma griieti dulce? Nimea nu
e dulce, Jars unulii Dumnezeu.

(Talon) Cu fire amu dulce numai unulti Dumnezeu e; cu
voe bung unulu e. Si cu podoaba, sa-i fie, niminea e: nici

care e cu fire, nici fard fire dulce iaste intru adevArti, ce
numai unula Dumnezeu, derep'ce amu ca Dumnezeu iaste
ce e bunil a fi pre fire. Si dereptil aceaia nemutatii iaste, si
tuturoril alaltoru, vazutelorti i nevazuteloril, dupd voe. Si
pentru aceaia schimbd, derep'ce amu ca, acestui tanara omti
prostil pared -i a fi Hristosti, i dulce-i zicea lui, nu ca Du(322)
15
20
mnezeu, ce ca un omil si ca unui Invdtatoriu de ai Ovreailorii.

De-aciia $i Hristosii, improtiva parereei a I celuia, ca un
omu grdi lui: Pentru ce-mi zici dulce omii a fi pre a to

pdrearea, iara ca Dumnezeu fdra de numdrii adancAturd de
bundtati avandil? Unulti amu adevdrii dulce e Dumnezeu.
Aceasta, zise Hristosil, nu omil cu mai multa dulcea0,, ce de
dulceata ce std Invata. Impreund. si sutilitura lepadd, de
Invata sl pre not a nu priimi lauda.
(Evanghelie) De veri sa intri in viata, plizea,ste porancile.
Grcii lui: Carele? (Pared -i amu ca -sti alte mai mari invataturi decatii ale legiei, de duct" in viata veacilorti). lard Isusa
zise lui: Nu ucide; nu curvi; nu tura; nu marturisi strambii;
cinsteafle tatei-tau
Si
25
30
muma, yci iubeaple vecinuli2 tau ca insuli
6 ca indreptat
4 Dupd oblici scris, la marginea dreapta, 0-10 aritta
16 Intre 85
14 niminea indreptat in nimea nu
in deaca Tip. rreratiai
17 Mire iaste Ii i scris deca ,si Dumnezeu scris de-asupra unuld
23 Dupel dulce, scris la marginea dreapta, zise
asupra dulceata lui
28 inytttli indreptat in Invatit
liristosit
27 Ma indreptat in iaste
29 Intre viata fi pazeate, scris de-asupra, zise Hristosil.
www.dacoromanica.ro
292
tine. Graff lui tatirulti: Toate acealea plizit-aniu den tinereafele meale.
cram) Ceale poranci mai mari ale legiei puse inaintea

tanarului HristosA cu tocmeald, si impreuna le ssi cinsti acealea,
5
10
15
20
ca sit nu se arate protivitoriu legiei. CA impreuna .91 arata

ca Intru leage pared -i pre sinesti ca e desavarsitil, iara, Intru
inceputulti a evangheliei leage nesavarsitti iaste. CA stiia,
amu, ca preavazatoriu Dumnezeu, ca asa are a raspunde,
c'au sfarsitA porancile si le-au pazitti den tinereate. Dreptti
aceaia una de a evangheliei poranci puse-i inainte tanarului Domnulti, ce se zice, parasirea bogatiei; iubitoriu de
argint0 oblici pre ell a fi. Cu iusoara pildd $i curata arata
ca iubirea argintului toate bundtatile vata-ma, si dereptti
aceaia a fugi si a goni acelti china Invata. CA tanarulti de
vrea fl pazitti porancile legiei, mare lucru vrea fi ispravitti.
Iara cum amu aceasta sit poata sit ispraveasca, de sit
iubeasca vecinulti sau ca
sinew, dna acesta era bogatti,
iara vecinulti saracti 7 CA nimea nu iubeaste vecinulti ca
pre sinesti, de I rep'ce cA iubeaste sa fie mai bogatti si mai
vartosti decatii vecinu-sau. CA toti oamenii vecini cheama-se.
Si de vrea fi fostti iubita acesta tanarti pre vecinulti sau,

fl-vrea impartitti tots catti avea cu cela ce avea mai putinelii
sau cela ce nemica nu avea.
Ce iaste a zice c'au ispravitti Unarulti aceasta poranci
alalte, catu-i era putearea atunce a ispravi aceasta. CA

iubiia amu vecinulA ca pre sinew, ca mica vatamatura lui
sa-i arete, nu ca sa Imparta cu nusulii a lui bogatie. CA
aceasta iaste susi si mai mare sl Iudeilorti mai de josti, si
25
30
cu pizma mai pre susti. Sa cautAm5 noi, fratilorti, si mai

vartosii ale evangheliei cuvinte! CA a iubi vecinii ca pre sine
si a Imparti cu toti de ce avamil bunatate dela Dumnezeu,
putini santti, cumu mi se pare, a o savarsi astazi aceasta

poranci. E candy noi nici aceasta poranci nu fareinti, ee
si a vecinilorti aveare rapimti, i obidimii si-i asuprimti, si-i
35
inselamti si-i dosadimti, carii munci si osande nu santeniti

atunce destoinici Ce inca-i lipsise, $i ce nu-i ajunse sa
1-2 Tip. Tiff ptyine
I
30
14
I)upa Invata scris pre elti
Tip. exi1.
www.dacoromanica.ro
21 Tip. FOKI4T.T.
(323)
293
graiasca tanarului, iata ca zise i ivi

bunatate pohteaste ai va.
9i
arata, ca mai mare
Zise lui Isusii: De veri desfansiti2 sa fie, pasa

gi da mi,ceilorasi avea-veri comoarli la
ceriu; ,si vino dupti mine!
(TAM) Derep'ce amu ca avutiia (ce se zice, bogatiia) vatamatoare era meargerei dupa elu, ce-i zise Hristosti tanarului
(Evanghelie)
de vinde avuliia to
sa vanza aceaia i sa o dea miseilora, ai asa se va slobozi

a mearge dupa elu. Avea-veri avutiia, zise tanarului
Domnulii, de mangaia iubirea de aura a lui
i se fagadul
ca are a dobandi iarasti avutiia, nu numai aceasta, ce mai
(324) mare avutie. Tara la ceriu zijse a avea avutie, de-i aratA
ceaia ce e lacuitoare de pururea a destoinicilortil

platy si ispravire. Iara ce zise : Vino de pasa dupa mine,
aceasta zice : Imbla dupa urma vietiei meale si pasa pre
urma invataturiei meale, ca aceasta nu-ti ajunge tie, a legiei
invatAtura de sa ispravesti.
(Evanghelie) Auzi tcinarulii cuvantulii, duse-se sceirbitii; era
amu de avea avufie multa.
(Taloa) Catu amu avea de multii tanarulti, atata se mai
acestuia
10
5i
15
20
castiga, cA adaugerea bogatiei adaugere face iubiriei de

argintit Fu-i amu vinovata scarba 5i neplecarea stransuriei
ceaia multa, derep'ce amu ca nu puta sa mearga dupa 'era,
ca se duse scarbita.
(Evanghelle)
lava Isusu zise uceniciloru sai: Adeva '12 graescii
25
voao, ca nu iaste pre iu,corii bogatului in imparatiia ceriului

srt intre.
(TaleD) SA amu bogatului de nu i-e lesne $i pre iusoril a
intra Intru ea, dara camatniculti cumil va intra? Ca bogatulii
de e osandita, ca,ce nu-sti imparte avutiia lui, cu catii mai
vartosu fi-va osanditil cela ce rapeaste sl dela alaltii.
(Evanghelle) lartisti graescie voao, mai pre it/0ra iaste Camileei pren urechile acului a treace, decatii bogatului in imparaffia ceriului sa intre.
(MO) Zise amu Hristosii de acestii lucru ca nu iaste pre
12 bupei
7 Dupd elu scris de-asupra ei nu-lu lase, sa mearga
avutie addogat, in josul paginei, gi comoara la ceriu clobandi-veri zise
32 Irane voao si mai scris
31 Dupd alaltii scris is
21 Tip. raipara
de- asupra, zise Hristosti.
www.dacoromanica.ro
30
35
294
iusorti; dupa aceaia graiate aceasta ca nu i-e puteare, ca
mai vartosti decatti aceaia ce nu i-e puteare, neputinciosu e.

Ca cum nu i-e puteare camileei pren launtrulti urechilor5
acului a treace, mai neputinta i iaste aceasta : a intra bogatulti intru imparAtiia ceriului. lard unii graescti camila a fi
funea ceaia mai groasa ce e la corabie, ceaia ce cu nusa
10
15
leaga catusile de o tepenescti. Aceasta graeste Hristosti ; nu

cearta bogatiia, ce pre cela ce se face robii bogatiei.
Preabund amu si minunata iaste pil da aceasta. Cunnti
nu poate incapea camila pren urechile acului dereptti multa
strimtura i pentru multa grosimea a camileei, asa i calea
ceaia ce duce in viata nu poate incapea pre bogatulti pentru
strimtura ei i pentru multa grdsime a bogatului. Ce se cade
amu, fratilorti, toata grasimea trupului sa lepadamil dupa
dumnezeesculti apostolti i sa ne suptiemti cu voe mesera-
tatiei, ca sa putemil pre cea cale strimta sa intramti intru

imparatiia ceriului. CA cea cale strimta i scarbita duce-ne
intru viata, si putini santti carei o afld ea.
(Evanghelle)
20
Auzira ucenicii lui, minunarti-se foarte grciindii:
Cine amu poate sti se spa" seascli?
(Taloa) Minunara-se amu (ce se zice ca se spamantara),
insa nu dereptti ei u, derep'ce ca ei era saraci, ce pentru

bogatii. Ca fncepu amu milosardiia $i milostea a priimi pre
apostoli
25
30
a-i durea de piiarderea oamenilorti, graindti :
Dara tine amu den bogati putea-se-va spasi?

(Evanghelle) CaUta Isusu, zise lora: Dela omit aceasta nu e
puteare, 'lard dela Dumnezeu toate se poate.
(Mid) Mainte amu de cugetulti ucenicilorti, de ce se temti si
se spaman ta, cu cautare blanda mangae-i Hristosti. Dupa aceaia
zice ca dela oameni bogati aceasta nu iaste puteare, a se spasi,
legati fiindu foarte tare cu pradarea iubirei argintului. i pu-
teare nu iaste lorti de eiti numai sa se slobozeasca de acelti

chinti.
lard Dumnezeu nu numai aceia poate spasi, ce
1 Dupd puteare addogat, la marginea stdngd, tdiatd la legare, [bo35
gat]ului in impa[ratiia] ceriului [sa futile

11 Scris in susul paginei,
urechiloril acului (de addogat dupd strimtura)
12 Intre ce fi duce,
scris de-asupra, ne
15-16 Intre meseriitatiei i ca, scris de-asupra si
cu postubil
21 Intre amu fi ce scris de-asupra ucenicii
24 Intre
durea f i de, scris de-asupra, inima
28 temil indreptat in temea
www.dacoromanica.ro
(325)
295
(326)
si alte toate le poate. 5i are a spasi Dumnezeu si bogatii, de se

vorti de eisti staji si se vorti indemna sa cheame acesta ajutoriu
si ajutatoriu sloboziei loru, si de-s voril desarta den bogatie
saracilorti, si de-s vorti stinge foculu pohteei iubirei de aura.
Aceasta amu invatatu-ne-amu si inteleasemti, fratilorti,
ca nu i iaste pu I teare sa se spaseasca iubitoriulti de argintti,
de nu-s va aduce nevointa sa si sa aiba si pre Dumnezeu

ajutoriu de izbavirea acelorti chinure reale. Ca graescil unii,
ea de santti toate puterile lu Dumnezeu, in putearea lu

Dumnezeu iaste si raulu. Iara graiaste cateinsii ca raului nu i-e to
sa aiba tarie, ce mai vartosti neputinta. Dereptil aceaia si

Davidit pacatele cheama-le, de zice ca se inmultira neputintele
lorti. lard dumnezeesculti apostolti Pavelu graiaste, fiindti noi
neputinciosi (ce se zice, pacatosi), ca Hristosti dereptti pacatosi
au muritti. ,Si iara, dupa de dumnezeesculti glasitoriulti Gri- i5
gorie, inceputulti raului iaste cela ce nu grijaste de bunatati,
iara oprirea amu binelui incepatoriu raului fi-va. Cumti amu au
a se leni de bunatatea aceii dulceti? Ca poate Dumnezeu de

toate, ca va binele si bunatatea lui.
Dereptii aceaia, fratiloril, totti-putearnicului, lu Dumnezeu,
20
neputinciosi noi fiindu, sa ne apropiemti pentru ajutoriulti.

Si de nu vamti avea avutie sa damti, noi cu frangerea inimiei
s cademti. 5i ce e den bogatie pacatulti, sa ne rugamil sa
ne iusureaze, ca de pacate measeri s ne aratamti, si bogatiei
bunatatilorq sa ne imbogatimti, si asa, imbogatindu-ne, in
manile lu Dumnezeu avutiia sa o damti, in manile saracilorti
aceaia puinda. ,Si la ceriu de vomit strange, atunce adevarti
aila-ne-vamti bogati, si nemica nu ne va strica pizmasulti
intr'acea nescazuta si lacuitoare bogatie. Si dentr'aceasta
25
comoara dulce nescazuta si nerasipita piste si dulceatA
30
prihni-vomit in Hristosti Isusti, Domnulti nostru, ca a lui e

slava si putearea in veciia veacului, aminu.
3-4 bare bogatie qi saracilora, scris de-asupra sa dea
15 de indreptat in ace0,ea 15-16 Duptt Grigorie scris zice
6 Tip. ,Iptp-ms
24 intre ara,si in, scris

26
Intre
dama
tam!'"
scris
de-asupra
catra
D-zeu
35
5i
27 Dupd puinda addogat Dumnezeu ruganda
de-asupra, ce se zice
28 bogati indreptat
.Intre strange gi atunce, scris de-asupra, comoard
in mai bogati Dupd pizmaulti, scris de-asupra, nostru diavolulu
30-31 .Intre dulceata qi priimi-vomit, scris de-asupra, raiului.
I
www.dacoromanica.ro
296
Dumineca a treisprezecea.
Evanghelle de la Mate lu, zaceala 87.1
(Mateiu XXI, 33). Zise Domnula pilda aceasta: Oma (327)
ne0ine era cdsdtoriu cela sddi viia. $i cu gardu ingrddi,

5 0 sdpd intr'insa toaitoare, pi zidi turna. $i o deade ela
a lucrdtori, pi se duse. (34) Candu se apropie vreamea
rodului, tremease robii lui cdtrd lucrdtori, sd is rodula
lui. (35) $i prinserd lucrdtorii robii lui, bdturd-i amu,
altii uciserd, allii cu pietri-i uciserd. (36) lard tremease
10 alli robi mai multi de intaiu, $i feacerd lora a0jderea.
(37) Mai apoi tremease cdtrd ei fiiula lui, grdi: Ru0nase-vora de fiiulti mieu". (38) Lucrdtorii vdzurd fiiula, zisera intru ei: Acesta Taste mo0eanula; venifi sd ucidema
vrema tined mo. eniia lui". (39) $i prinserd ela,

scoaserd afard den vie, pi-la uciserd. (40) Candu
ela, pt
15
pt -la
amu va vent domnulu viei,. ce va face luerdtorilora aceia?
Grdird lui: Rdii rdu sd piard ! ,51 viia o va

da altorti lucrdtori, ce vora da lui roda in vreamea
(41)
20
1-2 Titlut slavon: HtAint, ii. ivn5f, iD MITAi 4.

josul paginei 326: mack, 1 :..,a. fi. 4 Intre gardu
rndaa, fi3.
Tipetrit in
Ingradi scris deCandu scris de-asupra iara

8 De-asupra
,si
asupra o
6 Intre duse 11
lui lui, batura-i scris deci pre unii
8-9 Intre amu altii scris de-asupra
pre
9 Intre ucisera fi altii scris de-asupra iara 9-10 Intre tremease
$i alti scris de-asupra si 12 Intre mieu 1i Lucratorii scris de-asupra iara.
Varlante: 3-4 Omti ne*tine] T Un mu oarecine
25
4 viia] 7' vie
gardu] 7' gardu o
5 turnal ACT stalpa
5-6 ela a lucratori] 7' lu6 Candu] 7' E candu
cratorilora
apropie vreamea] C apropiia
vreame
7 lui] 7' sai 7-8 rodula lui] T rodula dela ei 8 batura-i
amu] ABC amu Ward 7' unii baturti, e 9 lard tremease] 7' Si iara
30 tremise
10 feacerd] T facurd aijderea] AC Etijdere 11 catra ei]
7' cateli*i lui] 7' sau 11-12 Ruciina-se-vora] T ca au a se rtOna,
12 Lucratorii] 71 Iara lucratorii fiiula] Ti fiiula lui F}i
12-13 Lucratorii vazura fiiulii, ziserti intru ei] T2 Ca vazura amu pre ela lucratorii,
si zisera
eia
14 vrema tinea moteniia lui] 7' sa
13 ei]
35 tinema moiia
15 den vie] AC din viea
15-16 Candi" amu va
I
veni] C Candu va veni amu T Derepta aceaia amu canal veni-va

16-17 aceaia? Graira, lui] T acelora? Si zise lui
17 sa piara] T i va
piiarde
va] AC vora
18 roda] T roduri.
I
www.dacoromanica.ro
297
sa ". (42) Grdi lord Isusa: Au n'ali cetitu nici dinioard

in cdrli: Piatra ce nu in rcindit feacerd ziditorii, aceaia
fu in capulit unghiului. Dela Domnulti fu aceasta, Ssi
iaste minune intre ochii nwtri?'
Invataturfi den ceastfi sfanta evanghelie.

Cuvantul 33.
Ce e den invatatura folosti, strange oamenilorti Domnulti
nostru $i Dumnezeu in multe naravuri $i in multe chipuri,

cuvantti intru evanghelie de multe on face. Ca aorea amu
aiavea au graitti, iara aorea in pilda, si aorea cu malestrii
pi cu certare Inca invata Domnulii. CA feace aceasta, nu
numai dereptti vindecarea prostilorti i pentru nehitleniia
acelui narodu ce se strangea, ce dereptti cartularii si fariseii,
(328)
10
cace ca avea in tote chipulii inteleptiia si intelesti, si nu

putea rabda curatele i dereapte ale Domnului cuvinte,
pentru oblicirea si iutimea si tariia cuvantului. Ca invatatura amu aorea are cuvantulti cu mangaiare i cu invatatura si cu sfatuire, iara aorea cu oblicire pi cu oprire pi cu
15
iutime. Si i aimintrea iara graiaste cu pilda Hristosil, ca de

certare mintea ascultatorilorti sa o radice Si Inainte sa pue
20
lucruri sl mai cinstite, si de-a aducerea aminte de ce le-au

graitti sa le bage in sufletti ascultatorilorti, ca de pururea
sa lacuiasca. Ca cuvintele cu pilda aiavea i curata invatatura tacit, ySi nesocotitorii pi zacatorii radica-i mai vartosti
spre ascultare. laste pilda aceasta, cun-ni raspunde dumnezeesculii glasitoriu Matthei astazi :
(Evanghelie) Zise Domnula pilda aceasta: Un omit oarecine era
ccisatoriu cela Al di vie. Si cu gardu o ingradi, gi saps inteinsa
tocitoare, ci zidi stalpa. Si o deade lucratorilorasi se duse.
(wool Ziditoriulti a toate Domnulti, celti ce den ce n'au
25
30
fostil aduse toata lumea, omti pentru iubirea oamenilorti

5 KOHIIJ,k
no,-lin-k.
stanga, in lauds
7 mei 'A F.
19 oprire Indreptat, la marginea
26-27 Tip. Aoc-mniseAcKems.
nici dinioariij AC nece

Au] 7' Dare
Variante: 1 sa] T lord
2 In carp: Piatra ce nu In randil feacerit] T In
dinioara. 7' lipsefte
I
scripture: ca piatra ceaia ce nu o socotirii.
www.dacoromanica.ro
35
298
10
cheama-se, si ca un ziditoriu de toti oamenii; iard domnulti

casei, ca un biruitoriu ca obldduiaste lumea; $i lucratoriu
viei, eh' mai vartosti si mai multi" grijiia de oamenii izrailteani decatil de alalti oameni. Viia amu iaste ndrodulti iudeescti, ca den Egypetti amu adusti fu si in tara fagaduita
saditti de Dumnezeu, cumti $1 sfantulti Davin grdiaste : Viia
den Egypetti aduse, si goni limbile, sadi ea. iard aiurea
grelaste : Aduse-i de-i sadi ei in codrulti mosteniei lui. lard
gardulti viei iaste leagea lu Moysi, de nu ldsa Jidovii sd se
meastece paganilorti $i sa cazd intru necuviinte. Gar jdulti
iaste
$1
(329)
ce era de ins*" Dumnezeu intarire, de apdra lim-
bilord sh nu se scoale sa biruiascd Jidovii. Insh pentru fdraae-legile lorti surpd gardulti viei Domnulti, i o ciupiia pre
ea toti cati trecea pre tale (ce se zice ca fu intru rasipire

15
ndrodulti iudeescti), si se rdsipird pren toate limbile. Tara, tocitoarea iaste altariulu (ce se zice, locti de ja.rtvd, unde faced,
jungheare). lard suptti tocitoare era suptii-jArtavnicti, ce intru
elti sangele jdrtveei prijeniia-ld. Tara stalpulu e cetatea Iehramulii ce era intru elti, de era mai narorusalimului
20
situ i prea mai inaltti intru oameni. lard lucratorii dentai,

batranii oamenilorti si arhiereii i cartularii, ceia ce le se
pared, ca santti preamandri i legiei invatAtori. Ce ei se
aratara rdi $1 hitleani Si ucigatori. Acestora viia de Domnulti Savaothu data fu. lard ducerea domnului viei acasa,
vreamea, ca.' nu se arata lorti in zioa a stalpului de nuorti
$i in noaptea stalpului de foci". lard ducerea, dumnezeiasca
lunga rdbdare $i mila. Cace ca nu curandu intrebd Jidovii
25
de pdcatele munciei si a plateei, pared, -le -se ca departe se-au

dust si doarme Domnulti rabdariei ceaia lunga
alit ogo30
direei, si nu va intreba curandti judecdtorii nederepti.

(Evangh elle) E candu se apropie vreamea rodului, tremease
robii sea ultra lucrectori, sei is rodulii dela ei. .51 prinserei lucrellorii robii lui, unii Miura, e allii uciserei , altii cu pietri-i
uciserd.
35
iarei tremise alai robi mai multi de intelisi feicurei loric
afijdelrea. Mai apoi tremease tr'insil /Ueda sau, greii ca au a

se ru,sina de fiiula mieu. lard' lucrettorii vazura fiiulu luici
ziseree intru
3-4 Tip.
Acesta iaste mofleanulii veniti sa ucidemei Nu,

N3fhlHAkTiiI1H.
www.dacoromanica.ro
(330)
299
si sei finema mosiia.
,Si
prinserci eta, si-la scoasera afara den
vie, fi-12-1 ucisera.
(Tti WO) A rodului intrebare, mai vartosti
*1
a lucrului, iaste
a legiei viata, de ascultarea lucrului aratare i de sfar0tulti

Invataturiei sfar0re. MA, vreamea adunatului Si ascultariei 5
rodului acestuia, venirea prorocilorti iaste. Ca robii dentai
i ai doilea, varstele prorocilord santti, carii era tremiti de
Dumnezeu sa ceara rodulti (ce se zice, lucrurile omeneti).
Iara ei de acei lucratori, ce nu se cad* aceaia patira. Ca,
unii amu batura-i, cumti l pre Mihea prorocit pre falci-lti iO
MALI Sedechiia; e altii ucisera, ca 0 pre Zahariia, fiiulu lu
Varahiinti, intre beseareca 0 oltariu ucisera-15; iara altii cu
pietri-i ucisera, ca 0 pre altti Zaharie, feciorulti lu Ioada arhiereulii, *i alti multi. Iara mai apoi tremesti fu fiiulu lu
Dumnezeu; cu trupti aratd-se, i nu numai ca nu priimird 1s
elu Iudeii, nici se ru0nard de fiiulu lui, ce Si pre moarte-15
deadera, ca afara den vie rastignira-Iti.
(Evanghelle) Ca vazurci amu pre elti lucratorii, si riser?
Acesta iaste mosteanulti; venni ill ucidema elti.
(moo Ca Iudeii ceia ce graira ca acesta iaste Hristosti,

acetea-hi rastignira pre elti *i-lti scoaserd afara den cetatea
Ierusalimului, batranii omene0i *i arhiereii *i cartularii Si
fariseii, lucrdtori hitleanii i calcatorii de leage.
(331)
Dereptii aceaia amu cdnda veni-va domnulti viei, ce va face

lucre. Itorilorg acelora? Si zise lui: Reiii rau i va piiarde, si viia
o va da altorti lucratori, ce vora da lui roduri in vreamea lora.
90
25.
Ca se scula Domnulti den moarte 0 se sul in ceriu, Si

*ezil cu Dumnezeu i tatalti Si cu luarea (ce se zice, cu tru-
pulti ce lub). Si raii rau i pierda ca nete calcatori de leage

i ucigatori, lucratorii hitleani, Iudeii. Si mai nainte amu de
munca ce va sa fie osandi pre ei 0-i munci cu pustiirea cetatiei, cu sapatulti hramului *i cu alalte reale, i cu Multi ce
patira de Rimleani. Ca tine i e afara de 01 Dumnezeu
*I
pre Dumnezeu afara de sine-15 face; carorti amu chinuri i

munci i osande nu i se dostoiate, Si in ceasta lume, *I in
ceaia ce va se. fie? Iara alalti lucratori, ce le fu data dupe.
28 i tatalu indreptat in cu tatala
32 hramului indreptat, la
marginea dreapta, in besearecei.
www.dacoromanica.ro
30
35
301)
aceaia viia, apostolii santti, i ceia ce-sti den limbi invatatori, i toti credincio$ii,i arhiereii ceia bunii 6i inteleptii,
i pastorii ceia ce-au luata viia lu Hristosti cu buns ogodire
vietuinda. Si aceasta, o grijira cu bung vreamea, i prea

z multe roduri deader&
(Evanghelle) Grai lora
: Dara n'ati cetita in scripture
ca piatra ceaia ce nu o socotird ziditorii, aceaia fit in capuli
unghiului. Dela Domnulii fu aceasta, pi iaste minune intre ochii
noctri? Derepta aceaia gra. escii voao ca se va lua dela voi tinparatiia
lu Dumnezeu, 1Si data /1-va limbiloru carei vorii face
t()
rodurile lui. Si cine va aide& spre piatra aceasta, sparge-se-va,
iarei spre cine va ccidea, struncina-va pre elec.
(Wog) Piatra ce nu o socotira ziditorii, Iudeii, fu in capula unghiului spre adunare i impreunare arnandurorti
15
paretilorii, ceia ce se-au rasipitti mai denainte. Acesta iaste

Hristosti, impacarea noastra, de-au I impreunatfi ceia ce se-au (332)
rasipita i adunatti amandoi inteuna. Cace pause in capula

unghiului (ce se zice, capti beseareciei fu) impreunandu Jidovii i paganii intru o credinta. Ca cumu e piatra in un20
ghiulu zidului dedesuptii, de tine amandoi paretii, aa, i Hri-
stostt intru o credinta toti-i impreuna. Iara acestii unghiu

minunata iaste i dela Domnulti fu. Ca tine tine pre not
25
.30
beseareca, si ne face o credinta, dela Domnulti fu. 5i-i iaste

cu minune multi dostoiniciia, derep'ce ca bine fu zidita. 51
aimintrea iara iaste minunata, derep'ce ca cu ciudesele intari-se pi se invartoa cuvantula lu Hristosa. Ca tocmeala
beseareciei minunata iaste i mare pi inalta, ca n'are a putea
nimea cu Mu spre nevinovata Si curata a noastra, credinta
i spre dereapta invatatura, beseareca lui Hristosti.
Luata fu imparatiia lu Dumnezeu dela Iudei (ce se zice,
impreunarea ce avea ca,tra Dumnezeu) i data fu carorii

crezura. Ca carei se intaratara pietriei sablaznindu-se de
Hristosti, struncinati vorti fi amu intru alu doilea venitil a
lu Hristosti. Insa p1 acicea mai nainte struncinati fura de
35
insuti de acesta Hristosti (ce se zice ca rasipiti fura prespre

tote pamantulti), cumu-i vedemii blastematii Iudeii rasipiti i
1-2 Tip. diorkuovrSpli
marginea dreapttl, in craiia.
18
Tip.
Kan%
30 imparatiia indreptat, la
www.dacoromanica.ro
301
(333)
chinuindu-se nu putinei. Aceasta au amu, de le zace inainte

lucru si precepatura ce-ati auzit5, fratii miei. Ce nu numai pre
Iudeii obliceaste aceasta pita ce si credinciosii carei nu socotesc5 dumnezeiasca invatatura si zisa lu Hristos5. Ca carei
gresescii si le se pare ca Dumnezeu nu veade ce fac5 ei, sl 5.
aceia pre Domnulti rastignescti. Asijderea amu cand5 va veni,
intru a doao a lui si infricosata venire, sa judece tuturorti,
saditoriu viei si Domnu, raii rau i va piiarde, si-i va tremite
intru ce15 intunecatti foc5 nestins5 si unde vorti fi afara de
lumina. Acolo zice ca Taste plangere si scrasnitulti dint,iloru. to
Ce sa nu fie nimea den noi asa, fratilorti, ce sa ne neI
voimti in viia lu Hristos5 sa lucramti, ca in vreamea de

judecata, si adusulti rodului in bung vreame avand5, sa ne
aflam5 ca un pomti prisaditil langa esitulti apeei si rodulti
nostru si noi la vreame sa-lii damii; si frunzele noastre (ce
e in Hristosti nadeajdea spaseniei noastre) sa nu caza, nici
ca lemnulti fara rod5 in adanculti focului tremisti sa
ce dumnezeestiei fericire sa ne spodobim5, si in viia ceaia
de susti, imparateasca, sa intramti, si struguri frumosi sa
culeagemil, sl taina aceasta in tocitorile inimiloril noastre
15.
20,
sa mustimti, si dentr'acea dulceata sa ne saturamti si sa

ne Indulcimu, si noei si fAra moartei si de a adeveritei vie
bautura sa ne indulcim5. Si aceasta, sa fie noao tuturor5
sa o dobandimti dela Hristos5 Isusu, Domnulti nostru, ca," a
lui e slava si tinearea, cu tatal5 si cu sfantulti dun, acmu
si pururea si in veacii de veac5, aminti.
25-
Dumineca a patrusprezecea.
Evanghelie de la Mate lu, zaceala 89.
(Mateiu XXII, 2). Zise Domnuld pilda aceasta: Podobeaste-se impdrdiiia ceriului omului impdratd ce feace
tremease robii lui a chema la
nuntd fiiului sdu. (3)
30
27-28 Tit lul slavon: HEA-kAt T. GE, W AtITAge. ['Abu, ast

Variante: 31 s'au] ABC lui chema] T chema chematii
7' lipseste at doilea oi.
T Si lard
35.
nuntd; si nu vrurd sd vie. (4) lard tremease alli robi si

grdi: Ziceii chematilord: adecd, prdnzuld mieu gdtiiu,
I
www.dacoromanica.ro
32 Tara]
302
jun cii miei ceia hrdnifii jungheafi, si totu e gala; venifi

la nuntd!" (5) Ei nu pristdnird; unii amu la satele lore,
e allii la negoafe. (6) Ay ii prinserd robii, dosddird lore
si-i uciserd. (7) $i auzi impdratula acela, mcinie-se si
tremease voinicii lui, si pierdurd ucigatorii aceia, cetdfile lore arserd. (8) Atunce grdi robilora lui: Nunta (334)
amu gata iaste, chemalii nu furd destoinici. (9) Ducefi-vd
arm' in esitula drumurelora, si ceifi veil afia, chemafi-i
la nuntd". (10) .,Si esird robii acei in rdspeintii, adunard
toll colt afiard, rdii si bunii. $i se impla nunta sezeinda
ei. (11) $i intrd impdratula si-i vdza sezcinda, vdza aciia
I
io
un oma neimbrdcata in vesminte de nuntd. (12) $i grdi lui:

Soafe, cum ai venita incoace neaveinda vesminte de nuntd?'
Ela taco. (13) Atunce zise impdratula slugiloru: Legafi

15
lui ma' nile si picioarele, si-la luafi ela de-la aruncaft ela in
untunearecula de afara. Aciia va fi plangere si sera* snire
dinfilora. (14) Multi sdntu chemaft, si putini alesi.
Sfitritul Duminecii.
invatfitur5 den ceasta shinta evanghelie.

Cuvantul 34.
20
(Evanghelle)
Zise Domnula pilda aceasta: PodobeaFte-se impa-
rafiia ceriului omului imparatii ce feace nunta fiiului sau. Si

tremease robii lui a chema chemafii la nunta; ci nu vrurei sa
vie. Si iard tremease alti robi, grai: Zicefi chemafilori2: adeca,
6 Tip. in josul paginei 333: mach,
25
/rat
E.
18 KOHIU, HEp kA k.
20 cnOR0, 00.
B mie
ceia hranitii] AC i hrttniti T i
jungheati] T Inainte-sti puii
2 pristiinirii] AC pristanira
sa margti B pristitnira sa meargit T pristanira, ce sit duserEt 3 dosadirti lore] T dostidirii-i
4 $i auzi] T, Auzi T2 Ca auzi amu
grai
30
Variante: 1 miei]
metnie-se] C metnii-se T2 i se metnib

5 voinicii) Ts oastea
si
pierdurit] ACTS 1i pierdit T2 de pierdit
aceia] ABCTI acei, i
T2 aceia, i
6 arserit] 7'1 aprmse 11 arse
grail Ti zise
lui]
T2 Sal
6-7 Nunta amu] T2 Adeck nunta
7 chematii] T iarit
chematii 8 amu fn e,itulu drumurelortil T2 de-aciia pren raspantiile
cailoril
yeti] T2 sit ati
9 ritspantii] C rtispantiia
10 ezttni:10]
AC tizandii
12 AC lipsefle un
13 Incoacel T acicea
14 Legati}
T Legati-i
15 luati OA] T luati pre old
aruncati old] T aruncati
I
35
15-16 In untunearecultil A In tunearecul0 C In intuneareculii. T fntru

40 Intuneareculd
17 putini] ABC putini-sti.
www.dacoromanica.ro
303
pranzula mieu gatiiu, juncii miei si gra,si inainte-sa pusasi

totu e Bata; veniti la nunta! Ei nu pristanira, ce sei dusera
unii amu la satele lora, e altii la negoate. Altii prinsera robii,
doseidira-i si-i ucisera. Auzi imparatula acela, manic -se si tremease voinicii lui, si pierda ucigeitorii acei, si ceta tile lora
aprinse. Atunce zise robilora lui: Nunta amu gala iaste, iara
chematii nu tura destoinici. Duceti-va amu in esitula drumurelora,si cati yeti alla, chemati-i la nunta.
(Talon) Ma i imparatii cheama-se Dumnezeu i tatalii,
(335)
lard ginere fiiulii i cuvantulii lui; nevasta, beseareca lu

Dumnezeu, noi oamenii ce ne chemdmil pre numele lu
Hristosii, iara nunta, arvuna fiiului caltra beseareca Si fm-
10
preunarea, ce dereptii ea dumnezeetiei fire sotiti fumil. Tara

nunta lucru se cheamA pentru luminarea i dragostea ce are
catr5, noi Dumnezeu. Insa nu zice nunta, ce nunte, as multe
15
in multe chipuri beseareci arata catra Muhl i Dumnezeu

impreunare i adunare i tocmeala,. Nu intru un chipil amu,
ce in multe chipure ce e cgra Dumnezeu impreunare i
adunare 11-va. Unii amu cu fetie 1 cu curatie neprepusului
ginere, lu Hristosii, impreung-se, e altii cu bune fapte a multi
.i cu ling ddruire, iara altii amu invatandii, e altii ascultAndii;
unii amu lucrandii, e altii impacandu-se; unii amu imblandii,
iara altii deartandu-se i fdra-voroavei dandu-se. Unii amu
roduri de o suf.)," aducti, altii de asezeci, iara altii de treizeci. C5, de oameni iubitoriu e acesta Domnii, i multe carari
dat-au noao spre spasenie, nu una. Nici zice in pilda semintelorii cg tine nu va face o sutg, 6,zutii iaste, ce I *asezeci
carii facil, spasi-se-voril; treizeci carii voril aduce rodil, spasenie priimi-vora.
Carii santil cei ce facil o suta? Santii ceia ce nu strangti
avutie i curatiia de fetie au iubitil. Tara ceia ce-au iubitii
pre asezeci, santil ceia ce cu leage vietuescii cu muerile-0,
i cu mandrie intreaga, i jumatate den avutiia lorti impartii.
20
25
30
bra cei ce aducii roduri de treizeci, santii cei ce dau den

avutiia ions"' a treia parte sgracilorii, i carii nemica rau n'au
facutii.
lar5, tatblii i Dumnezeu grdiate ca feace nunta fiiului

14 Tip.
ninTp8.
www.dacoromanica.ro
35
304
sau, ca sa n'aiba a zice Jidovii ca se-au lepadatti ca un protivitorti lu Dumnezeu, de nu vorti creade lui. Si tata lorti
o pareare, nepareare.
pre acela cherna-111, i li se pared
Unii amu dereptti a boiloni injugare,..iarLi altii dereptti sate
0 de mueri, iara altii prinsera robii lui, dosadira-i si -i uciI
(336)
sera. E robii ce chema la nunta, Intaii era cei ce intru
10
15
venirea Domnului apucara, apostolii, ai doii, dupa inviere

i suire, dupa aceaia tocmitorii $i priimitorii apostolilorti i
toti invatatorii i pastorii i slujitorii cuvantului. lara chematii santti Iudeii, ca mainte (bra acestea chemati, nu o data
sau de doao ori, ce de multe ori, cu legea i cu prorocii,
cumti i Ioannti botezatoriulti graiiMe : Ghtiti calea Domnului, dereapte faceti cararile lui ! Si iara : Adeca mielulti
lu Dumnezeu ce lub phcatele lumiei !
Iara juncii 4i grasimea, inmultimea pistol, iaste darurile
suflete0i ce santti cinstite mai vartosti de toate ale vremilortl
i putredele, cu cuvinte $i preainalta hrana, cu invatatura

dumnezeiasca. lard grasimea, insu0i acesta e vitelulti hranitti,
20
25
i dulceata-i vedeare sufleteasca, eh e grash, si preadulce,

nu nimomte i raslabita. Acea mancare totti bucate suflete0i
i pi0e cheama-se, Inca 0 in a legiei veache i in a noiei
taine. Ca cumti juncii, a.a. 1 grasimea. In leagea veache
junci arata-se, ca dobitocti in jartva avea, iara in leagea noao
grasimea, ca pite acmu aducemti la oltarti ; i cace e den
grau stransa, ea se cheama grasa.

Cheamb: amu pre not Dumnezeu, ca sa mancamti a vechiei 0 a noiei leage dulceata. Si de-aciia, candti \Tamil vedeh
cineva spuindti aiavea i curate dumnezee0ile cuvinte, ye-
30
demti aceasta grash mancare dandti, calla ara ingr50, $i

sa sature pro$tii, tine invata aiavea si spune dumnezeiasca
35
scriptura.
Satulti amu cheama-se a trupului grije i mandriia iubirei de dulceata, si tru I peasca toath, i a lumiei i a fireei
lumiei vatamatura. Ca iubirea avutiei i iubirea aurului i
iubirea de slava, aceastea iubira ludeii, iara nunta impara-
teasca nu grijira, ce Si pre ceia ce-i chemara ei, dosadira

i-i ucisera. Dereptti aceaia 0 a lu Dumnezeu manie luara,
27 Tip. tiOti iH
31 Tip. minin-rTp.m.
www.dacoromanica.ro
(337)
305
ca rail rdu cumplird i piiarderei dati furd. CA pre cine

cheama Dumnezeu, nu-i is nemicd a men' cu podoabd sa se
leapede. Cd cine va iubl, zice, tatalti sau muma mai var.tosti de mine, nu iaste mie destoinic5. Iar5 ei nu numai a
vent nu vrura, ce sl pre ceia ce venise pentru ei ucisera.
Dereptti aceaia arse cetatile lorti Dumnezeu si osti tremease
de ucisera ei.
(Evanghelle) Ca auzi amu, zice, imparatulti acela, si se manic
Si tremease oastea lui, de pierdfs ucigatorii aceia, ,si ceta file
lora arse.
(Mod) Aceastea grdi Domnulti, de arata mai nainte ce va
fi dup5, patruzeci de ai den a lui suirea, in zilele lu Uespe-
siiang si lu Titti vrea sd fie. ca spuse aceasta ca candu fu,

ca fnaintea lu Dumnezeu al ceaia ce va sa fie, $i Inca si
ceaia ce n'au fostti, ca cealea ce-sti aciia Bantu. Iard aceasta
oastea a lu Dumnezeu, cheamd-se a ceriului voinicame si
ingerii ce-sti pre munci, ijt 01 aceia insist"' Rimleanii ce si
Ierusalimulti arsera $i ce era In cetate luard. CA' se manic,
zice, imparatula acela. ca mdniiara pre Dumnezeu si tatalti
nebunii de ei, ca fiiului si lu Dumnezeu nu crezurd, ce -hi
deader& spre moarte mai vartosti. Si Inca' nu aciias5 dupd
rdstignirea lu Hristosti au fostti pradarea i sdparea a lerusalimului, si a totii ndrodulti iudeescti todtA pierderea
ceaia reaoa, ce dupd patruzeci de ai, ca sa-sti arate a lui
multa in-lungs-rabdare Dumnezeu. lard dupd ce ucisera
(338)
intaiu15 macenic5 Stefanii,
10
15
20
25
dupd ce ucisera si pre Ia I covii,
fratele lu Ioannti, cu spata, ai dupd ce dosadird apostolii

si-i gonird, atunce chinuirea ai piiarderea acelora destarsitti
lasatA fu.
5i mdrturii fost-au acestor5 ce-au fost5 mai
apoi, ceia ce-au auzitti aceaste mainte, de Hristosti. fried

au fostil viu Ioannti bogoslov5 si alti multi ce-au fostti cu
Hristosti. Acestea toti deaca se savarsird, cumti prorocl
ca mare e ai nespusd e a lui mild
$i aceastea toate le feace, $i asa lungd-rabdarea ardtd-s5. Ca
incA asteaptA pre nebunii i nemultemitorii Jidovi s5, se intoarca. CA viia sadi, vreame lor5 deade-le spre lucrare. Robii
Dumnezeu
30
Domnulti
lui tremease s5, is rodulti in vreame de stransoare, lard de

9 Tip. or rmTop7a, indreptat in ucigAtorii
I
30 Tip.
MINT!.
20
41297
www.dacoromanica.ro
35
306
ei fur uciVi. Si tremease alli robi,
$i de aceaia jungheati
sau, i $i acesta ucisti fu.
to
furl Dupg aceaia tremease fiiulu

$i iard5 pre aceia la nunta chemg-i dupg invierea lui i
inalta.rea in ceriu; i nici atunce nu vrura sd vie. Afiderea
tremease alti robi; ei 0 pre aceia ucisera. De-aciia atunce
chinul, ca cu o dupierchl pre ei. Rgii cu rgu i pierdU
reare i boald farg
Dentr'aceasta sg inteleagemil, ca de vorti fi gi nescari
nevoi tiindti pre noi, cuviintg ne iaste a face cinste mai vartosd de toate duhovniciloru, i de tremiii dela Dumnezeu,
carii-sd tocmiti spre a noastrd sufleteascd cercetare i soco-
tire, .;5i grije a avea i a-i asculta i a ne pleca, nu sd-i

ranjima, nici sa ne intarat5,mit
nici a-i uri sau a-i
15
doshdi, nici a-i goni sau a-i ucide, ca sg nu m6.niemii pre

Dumnezeu i dati sa fimu piiarderei.
(Evanghelie)
Atunce gred robilora sal: Adeca , nunta Bata iaste,
iarei chematii nu fura destoinici. Duceli-va de-aciia pren rdspeintiile cailoru, psi cati sa ati afla, chemati-i la nunta.
(Moil) De ceia ce se vord tampla i uitatii chemati-i, ca
20
nu se stra mteazg beseareca lu Dumnezeu, nici auzimii

noi sa zica acmu ca nu va intra Moaviteanii (eh' nu intra
I
Moaviteanii in beseareca lu Dumnezeu), ce mai vartosii auzimti

aceasta, de dice veniti toti, unde nu santii Ellini, nici Iudei,
25
30
nici Varvari, nici Schifini, nici robi, nici slobozi. $i e0rd

robii (ce se zice, apostolii) i de beseareca limbiloru carii
santil tocmiti ingerii, adunarg toti cati aflard. $i vino i
pang in zioa de astgzi 1 hitleanii ci bunii, 0 se spodobescii
taineei i cu dumnezee.%ile daruri indulcescu-se. Iarg pentru
sg nu numai spre o credintg sg nAddjduiasca limbile i cu
leane i cu negrije sa amble, 1 de judecatd vorovea4te lorti
Dumnezeu, i de viata i de lucrure foarte cu socotinta face
cuvantii.
(Evanghelle)
35
Soate,
zice, cum ai venitu acicea neavdnda
vecminte de nuntci? Etu taco. Atunce zise impeiratulti slugilori

Legati-i lui manile gi picioarele fug luali pre du, de-la arun-
cati intru intuneareculii de afara.

(Taloh) Ca chemati a fi, 3i a ne curgti den bungtate iaste;
iarg tine fu chematii i fu imbracatii cu ve0ninte curate,

iaste cela ce lacuiate de pururea pgzindu-se in curgtie; i
www.dacoromanica.ro
(339)
307
spre chemare iaste-i cu voe *i cu nevointA *i cu vreare.

lard cu spurcate ve*minte multi ce Intra la nunta (ce se
zice, Imparatiia ceriului), necuratil avandu-01 sufletulti, nu
i-e puteare. Dereptii aceaia se Incue (ce se zice, then), ca tine
nu are ce raspunde, de elu*ti osanditii iaste. Dereptil aceaia
chtrh neimputatei *i 0 netreabnicei boale *i chinuirei *i nefncetatei munch trasii iaste *i osandibi, unde e plangerea *i
scra*nirea dintilorl Ch munca amu nu fu pentru omulii,

ce pentru dracii. Iara imparatiia *i Indulcirea *i neputreda
dulceath den Inceputulti lumiei ghtita, fu pentru omulii,
(340)
10
iara noi ne facemil fn*ine pre not osAnditi munciei. Tara,

inch mai nainte de indulcirea nunteei judeca, dereptulti judecatoriu, ca sa se *tie c,a, destoinicii Indulci-se-vorti nunteei,
iara nedestoinicii sco0I vorti fi. Si de fle0i-ce lucru, on osan-
dire, on dereptare fl-va.

Sh auzimti amu, cati dumnezee*tiei taine indulcitu-neamti *i la dumnezeiasca nunta venit-amu, cu lucrure spurcate sufletele fmbracate fiindu-ne. Sh Inteleagemii cu ce
15
ve*minte spurcate. S. ne teamemil de thriia acestui cuvanta,
20
china voril sa se munceasch care vorif fi fmbracati cu

sa ne cutremuramil de oprirea *i de nefncetata osandh a
ace*tiia. Si nu numai naemniciei sa ne nedajduimil, ca multi
santti chemati, lath' putinei-sti ale0.
Chemati duph dulceata fumil, ce rogu-ma, fratilorii, sa
fimii *i vreriei ale0, ca sa nu ne arataimil nedestoinici chemiiriei. Nece purtandii ve*minte spurcate la a despuetoriului
25
mash sa Indraznimii, s'amti vrea sa ne apropiemd, nici sa

ne aflame la dumnezeiasca nunta ve*minte de nunta neava,ndii, ca sa nu zich Si de noi Imphratula slugilorti: Legati-le lora picioarele *i manile, de luati pre ei *i-i aruncati
ei intru Intuneareculti de afard. Dereptii aceaia sa ne ru*inamti chemariei *i de cela ce ne-au chematil la nunta, ca
nimea de noi sa nu fie cu ve*minte spurcate fmbracatii, ce
sa socotimil, cine.1 de noi*ti, Inframsetarea sufletului-Vi
sau. Ch auzitti amu, barbatilorfl *i muerilorif, *i tinerii 0
batranii, ca nu iaste de trebuinta noao ve*mintele trupului
In multe chipure *i de multi" prettl, ce sufletulti nostru den
25 Tip. apipit
27 Tip. voAatitx..
www.dacoromanica.ro
30
35
308
launtru sa inframsetamti. Ca pans nu \Tamil avea aceasta,

iara acelti vesmantti nu-lti putema avea. Ca nu e impreuna
sl sufletulti $i trupulti sa fmframsetamti, ca nu iaste fmpreuna dulcetiei i pacatelorti a lucra i Hristosti a asculta
5 cumu se-ara cadea. Ce sa parasimti not aceaste chinuiri reale,
si spurcatele si rusinatele vesminte sa le lepadamti. Care le-sti
acealea? Iaste curviia si necuratiia, pohta pacatelorti cealea
realele i asupriciunile, cametele, ce iaste a dooa slujire de
idoli. Ce sa ne fncamatamti nevointeei de susti si fmparatiia
I
10
sa rapimti, ca neputredei dulceti sa ne Indulcimti In Hristosti

Isusti, Domnulti nostru. Ca lui se cade slava si cinstea fntru
ve,acii de veacti, aminti.
Dumineca a cincisprezecea.
15
(Mateiu XXII, 35). In vreainea aceaia, un invd/dtoriu
de leage apropie-se cdtrd Isusd, ispitiia eld si gral:

(36) invdidtoare, care pordncitd mai bunt iaste in leage?"
(37) Isusd zise lui: Jubeaste Domnuld Dumnezeulu tdu,
20
25
cu toatd inima to si cu tota sufletulu tdu si cu tota cugetuld tdu. (38) Aceasta e intdia si mai mare pordncitd.
(39) A doa, in chipuld ei: labeaste vecinula tdu ca insult
tine. (40) Spre acealea doao poreincite toald leagea si
prorocii spdnzurd ". (41) Adunatele fariseiloru intrebd
Isusu, (42) grdi: Ce se pare voao de Hristosa? Al cut
fiiu taste ?" Grdird lui: A lu Davida". (43) Grdi lord
Isusa: Cuma amu Davida cu duhuld Domnului cherna
30
,F
13-14 Mid slavon: A , Wat,
w Al4ATid. mitte, a.
20 Tip. 1,ICTI
(= aceasta e).
Variante: Citafiile din talc nu fac parte din evanghelia aceasta, find
luate din Mateiu XIX, 16-26, versete can aparfin evanghelii pentru Dumi-
35
neca a 12-a (pag. 288-289); numai ultima citafie este luata din Mateiu V, 28.
15-16 un invalatoriu de leage] AC leage-fnviitaitoriulii
16 ABC lipsefle
apropie-se catra Isusii 18 Iubeaste] C iubeste I Domnulii Dumnezeuld]
ABC Dumnezeu Domnulii
19 inima] B inema 20 Aceasta] B acesta
21 in chipubil AB cuviinta C cuviinta
22 acealea] ABC acele
23 intreba] ABC intrebii ei

25 Grairal AC Gra'.
24 pare voao]
www.dacoromanica.ro
ABC voao pare
(341)
309
graiia: (44) Zise Domnula Domnului mieu: qezi

de-a dereapta mea, panel voiu pane tog vrajmcqii tai perind picioarelord tale? (45) Sau amu Davida cu duhula
ela
isi
Domnului ela chema, cumd fliulu lui iaste?" (46) $1 nimea
nu puts lui raspunde cuvantu, nici cuteza cineva den
aceaia zi sd tntreabe eld de-aciia.
invataturA den ceast5 sfanta evanghelie.

Cuvitntul 35.
(342)
Cei lucratori ce satele omene$ti pazescd $i cati-sii de

au intru eale gradini cu flori frumoase $i cu buna myroseala $i dupa vreame aduna, stapani I
sau oaspetilorti
iubiti cu dragd aducu-le, iara ei cu bucurie le priimescil $i
multemita lucratorilord dau-le. lard, altti nemica den flori
nu priimescii, numai intru ne$chitd, vedeare indulcescu -se
$i miroseala dentr'insele mirosescd. Iara nol, lucratorii $i
Invatatorii suflete$ti, cei ce de pururea Influritoarea sfintei
evanghelie amti luatit $i a o pazi datori ffindu, nu numai
intru o vreame a anului florile primaveriei, cealea ce pre
iu$orti ve$tejescii, aducernii oaspetilorti no$tri ceia bunii $i
iubitii $i feciorilorti depre Dumnezeu, ce cuvinte suflete$ti
51 Invatatura $i dojana In toga: vreamea cu framseti $i cu
folosuri, ca dentru o grading 91 dentr'un rai ce de pururea
Influrea$te, florile ce-sti de pururea vietuitoare ale sfinteei
evanghelie strangandti aducemti, spre buna miroseald a spa-
10
15
20
seniei sufletelorti noastre. Deci cu bucurie de-aciia, fratilorii,

sa priimima aceastea, $i cu miroseala $1 cu buna miroseniia a duhului sfa,ntu imputiciunea ceaia reaoa a pacateloril
den sufletele noastre sa gonimd $i curati sd flmu, $i beseareci lu Dumnezeu fl-vdmii $i sala$uri dulcetiei lui.
25
(Evanghelle) In vreamea aceaia, zice, un tdneird oarecine vine
30
catra Isms& psi zise lui: inviitatoare dulce, ce sa facu ca sa aibti

re
11 Tip. in josul paginei 341: rA4CIL XAil 4, 16 4,4SA8P1126 Tip. niatims.
Variante: 2 vrajmaii] ABC dracii
4 fliulti lui] ABC alit
Domnului I nimea] C nimenea 5 nici] AC nece cineva] AC tine.
8 CAORO,
TO4 1 Apt
www.dacoromanica.ro
35
310
viata veacilora? Llu zise lui: Ce ma grciesti dulce? Nimea

nu e dulce, numai unula Dumnezeu.
(um) Tandrulti acesta, nu ca sa ispiteascd vine ultra

Isusti, nici socotia aceaia, ce Intreba sa inteleagd, ca-i pared
5
ca alte poranci santd mai mari, mai vartosd decatti ale
10
legiei, de-i vorti putea mai ajuta lui la viata veacilorti. lard
Hristosti zise lui: Ce mA graeti dulce? Nimea nu e dulce,
numai unulti Dumnezeu. E amu zice ca unuld de invdtAtoriu: De mai chemi dulce, rdu grdeti, ca, nimea nu e
den oameni pre adevarti dulce, Impreund cA i pre iwrii
oamenii pleacd-se den bine spre rdu, cA impreund i oany,nii
ce se premenescd card dumnezeiasca dulceatd, hitlenie mai
vartosti i zloabd pare-le-se a fi.
(Evanghelle) Iara de yeti sa intri intru viata, pazeaste po-
15
ra'ncile. Graff lui: Care le? Isusa zise lui: Nu ucide, nu preacurvi, nu Jura, nu marturisi stramba, cinsteaste tata-tau si
muma,si iubeacte vecinula tau ca insuti pre tine.

cralco La ale legiei poranci tremease pre celd legiuitoriu
ce Intreba pre Domnulti, ca sa n'aibd a grail Jidovii ca

20
treace leagea.
(Evanghelle) Graff lui: Aceastea toate pazit-ama den tinerealele
meale. Ce inca-mi lipseaste?
(raw) De vrea fi phzitd porancile acestii tanaird, cumin

zise, mare lucru fi-vrea tiutti c'au isprdvitti. Unii amu, ca
25
30
35
un maretti i ca un trufa0 pared -le acesta. Cumti amu

isprdvit-au de sA iubeasca vecinulu, canal acesta era bogatti,
iara vecinuld sdracti? CA nimea nu e sa iubeascai vecinuld
ca Ii pre eluti, ca va sa fie mai bogatti decatd vecinu-sdu.
(CA toti oamenii vecini cheamd-se.) Unii le pare ca aa zise
tandrulti : Fi-m-va amu, cA toate acealea pazit-amu, Doamne
Au ce-mi incd-mi lipseate, de nu-mi ajunge?
(Evanphelle) $i zise lui lsusa: De veri sa fii desfar,sita, pas
si vinde avutiia to ci cla miseilora, si sa priimesti avutie la
ceriu, si vino dupa mine. Auzi lanoirula cuvantula, si se duse.
oscarbita; era de avea avutie multa.
micro De veri sa fii deslaritti, o tanarule (ce se zice,
alu mien sA fii i cretind adevarti) gra). Domnuld, pasa Si
17 Tip. geitiliSna.
www.dacoromanica.ro
(343)
311
vinde avutiia to i o da aciia toata impreuna i nu tined nemunuia, ca de pururea milostenie sa faci. Nu zise amu : Da-o
ce o da cu o data descoapere, derep'ce amu

ca santti unii de miluesca amu, iara cu de toate spurcaciumieilorii,
(344)
nile i realele viata impluta le iaste.

derepta aceaia grail
Hristosti: Vino de pasa dupa mine (ce se zice, ca 1 de
alalte bunatati, de toate sa aibi). lard elu se intrista, deaca
auzi aceasta, ca jaluiia amu ce i era adanca pamantula inimiei lui catra samanta invataturiei, insa maracinii bogatiei
i grijiei neca-la pre elti. Ca era, zice, de avea avutie multa.
Ca cine are stransoare i avutie putina, nu iaste aa prinsti
i tinutti de aceaia, iara cine va fi intru multa avutie i in
stransoare, cu mai mare legatura fi-va i mai tare. Derep'ce
amu ca catra bogatulti i iubitoriulu de aura graiia Hristosa,
ca dereptti aceaia zise lui ca ai a lua comoara la ceriu.
15
10
Ca tine iubeate pre cinevaVI, aceluia cautA, i pre voe sa-i

faca di-10 aude, ca zice : Cine de carele va fi biruita, aceluia-i
1 slujate.
(Evanghe lie)
lard Isusu zise ucenicilora seg.- Adeveiret gretescii
voao ca nu e pre lesne sei intre bogatu'n imparatiia ceriului.

larci greiesca voao ca mai lesne i iaste camileei pren lciuntrulif
20
urechilorii acului a treace, decatii bogatulii in impcirafiia lu

Dumnezeu sa intre.
(Taloa) Ca pang iaste tinuttl bogatula de bogatie i insuti
elu are multi, i de n'au nici o nevoe de altii, n'au a intra
25
Intru Imparatiia lu Dumnezeu. Iara candti va lepada toll dela
sinew, atunce bogatti iaste i de-aciia are a antra. Ca era

bogata i Avraamil, ce nu-hi vatama bogatiia, sau pre lova,
sau pre Iacova, di alti in chipulti acelora, ce mai vartosul
folosl, derep'ce ca numai catu le trebuiia, i le era destula
tined, de-aciia alaltti da flecarele cui trebuiia, i aa se-au
spasitti. Ca nu vatama amu bogatiia, ce polita i grija bogatiei. Ca multi amu den bogatie folosa aflara, Ca, o bagara
in matele mieiloru. Ce nu iaste puteare celui ce are multi
s intre in imparatiia ceriului, cuma 1 camilei nu i-e pu-
teare pren launtrula urechilora acului. (insa camila nu o

(345)
graia4te dobi I tocti, ce funea ceaia groasa ce iaste in corabie,

13 Tip. cTpmcoap
21 Tip. rwhAerck.
www.dacoromanica.ro
30
35
312
de leaga catusile ceale de fierti ce Intaresca corabiia.) Mainte,

nu pre iusora zise Domnulti, de-aciia i neputinta puse fnainte,
ca nu e sa Intre bogatula In Imparatiia lu Dumnezeu. 5i

pentru acela e i certare,a, i cuvantula.
5
Iara de iaste aka neputeare si nu e pre iusorti bogatului

acolo sa Intre, cu catti mai vartosa camatniculti si rapitoriula
si obiditoriulti? Ca sa amu cela ce nu-s va sa -sit Imparts,

avutiia lui, iaste-i vatamatura a Intra in Imparatie, dara,
so
Inca ceia ce prada alit striinilorti i aduna cu nedereptii? Iani

socoteaste i Inteleage cata foci' nestinsa aduna-sa asupra,
on sa iaste saracti, on bogatti, cela ce a striinului pohteaste?
(Evanghelle) Auzirei ucenicii lui, mirarei-se foarte gra inde :
Cine poate sa se speiseascei? Ceiutet Isusu, zise lore: Den omit
15
20
aceasta nu e puteare, dela Dumnezeu toatti putearea e.

(Tales) Milostivi era $i de oameni iubitori ucenicii, si intrebara nu de ei, ce pentru toti oamenii. Iara Domnula Invata
ca nu e den a noastra neputinta sa se adauga spaseniia, ce

den dumnezeiasca Carle i bunatate. Ca tine va Inceape a nu
lua c,a,mata si a nu asupri, ela are a se Indemna mai multa
a Imparti, $i de unde va fnceape dentr'aceaia a se deserts
$i a Imparti, den nevoe Inca e i, si aka cu dulceata spodobita
fi-va cu ajutoriula lu Dumnezeu. Ca tine e cu narocii eau si
neputinciosti, de-i va ajuta, Dumnezeu, iara elu va fi cu puteare. Ca cuma stie dulceata lui Si mila-i si miluirea-i lui, elu
25
30
35
unula grijaste, ca un ziditoriu si facatoriu, de spaseniia

noastra". $i de vamu mearge ca,teinsula cu tot sufletula si
ne Varna rug* ajutoriu vomit afla, i neputearea cu puteare
fi-va noao, cu vrearea lui i cu ajutoriula lui.
Aceastea toate intelegandu-le, fratilora, si a Domnului
judecata sa o pomeniti de pururea, ce graiaste ca nu i-iaste
puteare bogatului I sa Intre In Imparatiia ceriului. Sa fugima
amu de chinula si de pohta, bogatiei, sa ne Invatama a ravni
pohteei ceiia ce se cuvine. Nu inframsetate ziduri a avea,
$i case de multa preta si de multa venita alti satelora, nici
luminatilora domni Si celora cu bogatiia multa sa ne fnchipuimii, ce celora ce multa Indraznire catra Dumnezeu au,
acestora sa ravnima, $i celora ce-au lasatti totti i dupa
3 Tip.
ICI6H81
441Tpf.
www.dacoromanica.ro
(346)
313
Hristosil au mersti. Mai vartosti acestuiasti insus0, fiiului

lu Dumnezeu, ce n'au avutti unde nici capulti sa-sti aciuo,
acestuia
robilorti lui ravnitori sa fimti, si multeei si
nespuseei bogatiei a lui sa jeluima intru inimile noastre,
pentru a noastra nadeajde i credintA. Nu scarbiti sa firnii
a ne a vinde avutiia, cumu ne e zisti, si a da mi eiloru, ce
mai vartosti sa ne bucuramti auzindu aceasta i sa sfarsimti
cu usardie si cu buna inteleptie. Catra aceastea sa nu nici
curvimti, nice sa nu ucidemti, sa nu marturisimti strambil, si,
dupg scriptura legiei, mai multti sa nu mai cautAmil cu hitlenie, nici cu chipzuiala hitleana, spre bunatatea striinului.
(Evangheli e) Ca cine na cauta spre muiare spre pohta ei, zice
Domnulti ca curveasste cu ea intru inema lui.
(TAM) Sa nu ne maniemti pre niminea, ca cine se manie
spre fratele sau, vinovatti iaste judecatei. Sa nu rapimil a

strinilorti, nici alti-sau de cine va fi luatti sa nu intrebamil,
10
15
ca zice : Cine de ce-ti va lua, nu intreba! SA nu marturisimil

minciuna, nici sa graimu cuvinte desarte, nici sa tinemti cuiva
simbriia lui, ca cine tine simbriia naemnicului, ca Si cela ce

varsa singe judeca-se. Sa cinstima tatalti i muma, i mandril
pastori si parintii i invatatorii, ce denteinsii luom i duhula
ce e dupa nastere,si dereapte slavite cuvinte i cristinatAtiei
20
inva4amu -ne. Si sal nu ne lepadamti, nici sa uitarniI cea slava

(347) a ne I putredei viata i adeverita bunatate ce va sa fie, ca,
ceasta lume ce sta, ea ne minte in toate zilele. SA, nu ne

ascultamti pre noisti ca iaste pre adevarti, ce ca o nemica
sa o uitamti si ca o trecatoare, i ceaia ce va sa fie sa
pazimii. Si necuvioasa i ce nu se cuvine sa nu lucramil,
pentru care toata lumea nu cauta Dumnezeu, nice judecata
ce va sa fie cu plata.
Sa ne teamemti, fratilorti, si sa ne ferimti de toate realele si de nedereptate si de pacate, i Dumnezeu sa prosla-
25
si den ce avamti cu de ce le trebuiaste sa le impartimti,

ca aceasta iaste pre ogoada lu Dumnezeu, ca zice: Cinsteaste tata-tau i muma, ca bine sa fie tie, $i veri fi in ai
35
30
vimti, cinesti cu ale luisti fg,pturi, si pre parinti ce ne-au

nascutti se, -i cinstima, i in Domnula sa-i ascultamti pre ei,
multi pre pamantil, si la ceriu dobandi-veri viata, veacilorti.

Iubeaste vecinulti tau ca insuti pre tine; imparti avutiia to
www.dacoromanica.ro
314
misedord, 3t. asa veri avea. comoara Intru imp6ratiia ceaia
de susti. Sa meargemti dupd urma ucenicilorti si apostolilorti

5
Domnului, lu Hristosti, plecandu-ne Intru toate ziselorti si

invkaturiei. Sa ravnimii buneei 31 dulciei cale i viata saritilorti parintilorti si a invatatorilorti nostri, ca cu toti sfintii
si cu dereptii sa ne spodobimil sa ne impreunamti, si de
10
acea neputreda si nespusa dulceata-s6. ne indulcimu, cu dulceata adeveritului Dumnezeu si mantuitoriulti nostru, Isusti
Hristosti, cu nusulti tatalti Impreund si sfantulti duhti. Slava
si cinste intru veacii de veacti, aminti.
Dumineca a casesprezecea.
(Mateiu XXV, 14). Zise Domnula pilda aceasta, omit
15
20
deade lord
ne0ine ce se duse de chemd ai lui robi
avutiia lui. (15) Unuia amu deade cinci talanfi, altuia
doi, altuia untilu, cinegt improtiva sileei lui, si se duse

de-aciia. (16) Mearse cela ce hid cei cinci talanti, lucrd
cu nu0i i fdcU alli cinch talanti. (17) Asa qi cela . cu cei
doi, dobandi alit doi. (18) E cela ce lud unuld, duse-se
de sdpd in pdmet nta si ascunse argintula domnului lui.
(19) Dupd multd vrearne vine claimant obilora acelorit,
si sd se intreabe cu nusii de cuvinte. (20) tiSi se apropie
cela ce priimi cei cinci taking, grdi: Doamne, cinci talanii datu-mi-i-ai, adecd, alit cinci talanii dobcindit-amu
16 Tip. in
11-12 Titlul slavon: Hwik, T. grai, W mfrova. Wu; jig.
josul paginei 347: rnick, 5 unit s.
24 Tip. Abrsniun.
Variante: 13 Omit] T Un omfi.
14 ce se duse de chema] T duse-se
si chema
15 lui] T sa
Unuia] T i unuia
talanti] A somi
16 altuia] T e altuia
cinesii] T cui0 sileei] B silei
C galbeni
30 T tariei
17 de- aciia] ABC aciia
cela cal AC de T celii ce
T lipsege cei talanti] A somi C galbeni
18 cu flush] A cu nusi I
25
talanti] A somi C galbeni

T Asijderea si celu cu doi
duse-se] 7' mearse
35
20 lui]
18-19 Asa si cela cu cei doi, dobandi alti doi]
19 E] T lard.
7' sau
luo] AC priimi 7' luase

7' Iara dupa I acelorii]
21 Dupaj
T acelora
22 sa se intreabe cu nusii de cuvinte] T fact' cu nusii
apropi6] C apropiia
23, 23-24 talanti] A somi C galbeni_
samift
www.dacoromanica.ro
(348)
315
cu ei". (21) Zise lui domnula lui: Bunn robe si dulce

credinciosa, spre pulina fused credinciosa, spre multu
te voiu pune. Pasd in bucuriia domnului tdu!" (22) Mearse
Si cela ce priimi doi talanti, zise: Doamne, doi talanti

dede0-mi, si alit doi talanti dobandiiu cu ei". (23) Zise
lui domnula lui: Duna slugd ?i dulce credinciosa, spre
pulina fuse$ credinciosa, spre multu te voiu pune. Pasd
in bucuriia domnului tau!" (24) Mearse si cela ce priimi
un talanta, zise: Doamne, stila-te cd rau oma e0i; seaceri de unde n'ai senzanata, aduni de unde n'ai rdsipita.
(25) $i ma temuiu,dt,qu-ma de ascun0i talantulu tau in
pdmcinta; si adeca, ale tau!" (26) Raspunse lui domnula,
zise lui: Hit leana robe i leaniva, filial-Ind ca rdu oma
santa: seacera de unde n'ama semanata, si adunu de

unde n'ama rdsipita. (27) Cuvenita-Ii-se fie sd dai argintula mieu targariloru, si sd vita, sa-mi flu twilit alit
mieu cu asuprd. (28) Luaii amu dela ela talantula gi da#
celuia ce are zeace talanli! (29) Avutula amu, da-i-se-va

si i se va prectizbandi, lard dela neavutula Si ce i pare
cd are, lua-se-va dela ela. (30) 5Si ponetreabnicula robe
(349)
IS
15
9(:)
aruncati-la intru intunearecula de afard ; aciia va fi

pleingere si scr4nire dinlilora". Aceaia grdinda gldsl:
fine are urecht de auzire, sd auza!
22 Tip. rrmiAk
Variante: 1 Zise]
.)5
24 KOH(41, HEA-kn.k.
si dulce] AC dulce si 7' dulce

5 dobandliu]
4 talanti] A somi C galbeni
2 multu] C multu
7 multu] C niultu
6 credinciosa] C credenciosti
7' dobandii
11 ascunsti] AC ascunsu I talantulu
9 talanta] A some C galbenti
C Zice
12 adeca, ale] B aduca al ale tau] AC ai

A somulii C galbenula
13 leanival C lenivu
ABC lipse,te
lui
Raspunse] B Raspuse
15-16 argintulti] T argintu
15 Cuveniia-] ABC Cuvineomit
17 talantulu] A somuld C ga benula
16-17 alit mieu] AC al miu
19 AC lipselle
18 talanti] A somi C galbeni da- i- se -vaj A dase-va
AC lipsqte i
lard] AC e
20 are, lua-se-va] A luau va fi
va
ponetreabniculti] A nepotreabnicti B nepotreabniculu
C ]uatk fi-va
21 Intunearecula] B untuneaC nepotreabnica 7' netreabniculd
afard] 7' fare',
dintilora]
recula
22 scrasnire] 7' scrasnirea
I
31:0
C dentilora.
www.dacoromanica.ro
35
316
invatfiturA den ceasta sfanta evanghelie.

Cavintul 36.
Ce e den invatatura folosti strange oamenilorti Domnulti

z
nostru si Dumnezeu; in multe naravuri si in multe chipuri,

cuvanta intru evanghelie de multe on face. Ca aorea aiavea
au graitti, iara aorea in pilda, si aorea cu maestrii si cu

certare. invata. Facil aceasta, ca mintea ascultaprilorti sa o
radice, si inainte sa pue lucruri si mai cinstite, si de-a aducerea aminte de ce-au graitti, sa le bage in sufletti asculta113
torilorti, de pururea sa, lacuiasca. Ca cu pilda amu mai aiavea
si mai curates invatatura face, si lenivosii si zacatorii radi-
ca-i mai vartosti spre ascultare. Taste cuvantulti acesta

inainte de graiaste asa :
(Evanghelle) Zise Domnulti pilda aceasta: Un omti nestine
f5
20
25
duse-se si chemei ai lui robi, si deade loru avutiia sa. Si unuia

amu deade cinci talanti, altuia doi, e altuia unulu, cui,su improtiva tariei lui, si se duse de-actia. Mearse celti ce lub cinci
talanti, lucrd cu nusii si Mai alti cinci talanti. Asijderea si
celtt cu doi. lard cela ce luase unulu, mearse de scipci in paManta si ascunse argintulti domnului sau. _Tara clicpa multa
vreame vine donmulti robilorit acelora si facie cu nusii sama.
mica) Vru Dumnezeu si Domnulti nostru, Isusti Hristosti,
sa arate de naprasna a lui a dooa venire, de pune inainte

aceasta pilda. $i zise mai nainte : Prevegheati, ca nu stiti
zioa, nici ceasulti, in care va veni fiiulti omenescti. Insa
alatura, si aceasta, de gral ca ca un omti ce se duce, asa
si Domnulti amu cheama ai lui robi. $i deade lorti avutiia
sa, pi asa feace. Tara ducerea se graiaste ce fu derept4 noi
omu Hristosti. Tara pentru multa rabdare a lui, nu aciiasti
intreaba de lucrulti fiesti-carui de noi, ce pesteaste si asteapta.
Ducerea graiaste-se ce e, dupa sfanta invierea, la ceriu
I
3o
suirea lui, candti si deade ucenicilora a ceriului si dumnezeiasca
taints. Iart, robii lui santtl ai beseareciei invatatori (ce se

35
zice arhiereii, preutii, diaconii) incredinta,ti cuvantului intru

slujba, i dulceata duhului carii au Watt'', unii amu mai multti,
altii mai putinti. ca impartirea darurilorti santti, cumil

graiaste dumnezeesculil aposto15, acestasa duhti iaste de
2 en4ao,
a.
16 Tip.
TiAtIARH
33 Tip.
481;11,ASTSpH
www.dacoromanica.ro
(350)
317
imijartirea slujbelora; acestuiati Domna impartirea lucrurilora santa; acesta5a Dumnezeu lucreaza cu Brea intru toti
de toate. Ca fie0-carui$ti da-se aratarea duhului sfanta

spre folosti. Unuia amu duhula datu i-e cu cuvanta de
mandrie, altuia de cuvanta cu intelegatura denteacela0
duha, altuia credinta denteacela0 duha, altuia dart' de
vindecare dentr'acela duhri, altuia ciude a face, altuia prorocitura, altuia duhuri a goni, altuia in multe limbi a inteleage. Toate acealea lucreazd intr'una, i acela.$0 duhri imparte usebi, spre puteri, cuiVi cum va ela.
5.
10
Si iara: Voi seti trupula lu Hristosa i noduri den

parte-i, carii puse Dumnezeu in beseareca lui: Mai apostolii,
ai doilea prorocii, ai treilea 1nvatatorii, dup5, aceaia ceia ce
Mai ciuda, de-aciia darula de vindecare, ajutatoriia, ceia ce
domnesca, ceia ce in multe limbi intelega. Au doara santa
ei toti apostoli? Au doara santa toti proroci? Au doar5, toti
i&
santa invatatori? Au doara santa toti ciude facandti? Au

doara toti darn au de vindecare? Au doara toti graesca in
multe limbi? Au doara toti spunti? Ce cine*a improtiva ta(351)
riei lui, priimesca darti (ce se zice, pre masura credinteei

i curatiei). Ca ce vast' amu \Tama da noi lu Dumnezeu, 1
inteacela.5 va baga bunatatea sa. E sa yam(' da vast' miti,
putinea bunatate priimi-vamti; iard, de vama da vast mare,
multi] vama priimi. CA, cela ce lub cinci talanti, aciia0
mearse de lucra alti cinci talanti.
Adevara amu indraznirea robului acestuia dulce e i
laudata, derep'ce ca, nu se leni, ce aciiaa lucra, de plati
ce luase. Ca due nu-a cautd, numai lui0 folosa, sau numai
de elu0 cuvanta sa alba', sau bogatie, sau tarie dela imparatulti, sau dela altula, fieVi-cu-ce tarie i mandrie, ce .71
altora va sa foloseasca, acesta amu iaste dela plateate ce
e data lui bunatate. lard,' cela ce Ingroapa talantula, iaste
cela ce numai de alit lui folosfi grijate-se, iari4e spaseniia
20
25.
30
altora nici un cuvanta nu face. Dereptil aceaia 1 osandita va
fi acela, c'au ascunsil intru ela bunatatea ce-au luatti dela

Dumnezeu. Deci 1 noi, de vama vedea, cineva limpezita
omit meterti negoatelora i precupiei i hitleniei, i spre ale
4 Tip. OrSHA
17 Tip. A,01 I Ipx
24
Tip. .i,x (pentru
www.dacoromanica.ro
Ca).
35
318
10
pamantului lucrure schimbandu-5 mintea, sa inteleagemti pre

acela c'au ingrupatii talantulti in phmantti (ce se zice, ca spre
ale pamantului lucrure intorsu-se-au, nici un folosti avandil).
lard dupil mult5, vreame vine Domnulti ce-5 dedease argintulti, sau cuvantula sat'. Cil argintulti 15,muritti iaste cuvantulti lu Dumnezeu sau, mai vartosti de toate bunataile, $i
darulti; argintulii amu cheama-se framseate, i preaslavitu-lti
face cine-15 are elti. Si face cuvantti Dumnezeu de'ntreaba, i
cuvantti face Cara' cei ce-au luat5,ca Si plata sa - u is de fiecare
de ei cu mai mult5 adausti i dot:dna Dereptti aceaia toti carei
au luatti buratate, datoriu iaste sa," se nevoiasca sa-16 induiaze,
ea' Indoirea iaste ce e catra vecinti folosulti. Sau vecinulti s5,
se nevoiasca s5, inveate, sau intealtti chipti sa-hl foloseasca,
I
15
20
25
30
35
Inca nu-1 va folosi pre acela atata, catti folosti de multti va

dobandi lui5. C5, i mai mare dobanda priimi-va.
(Evanghelie) Si se apropie cela ce priimi cei cinci talanti,
grai: Doamne, cinci talanti datu-mi-i-ai, adeca, alti cinci talanti dobandit-amu cu ei. Zise lui domnulti lui: Buna roba,
dulce credinciosa , spre putina fusqi credinciosa, spre multu te
voiu pune. Pasa in bucuriia donznului tau! Mearse si cela ce
priimi doi talanti, zise: Doamne, doi talanti dede,si-misi alti
doi talanti dobandii cu ei. Zise lui domnula lui: Blind sluga
si dulce credinciosa, spre putina fuse,si credinciosa, spre multu
te voiu pune. Pas in bucuriia domnului tau! Mearse si cela
ce priimi un talanti, zise: Doamne,
ca rau oma e,sti:
seaceri de unde n'ai semanata, isi aduni de unde n'ai rasipita.
Si ma temuiu, dusu-ma de ascungi talantula tau in pamanta;
si adeca, ala tau! Rd spunse lui domnula, zise lui: Hitleana
roba si leaniva, ptiiai-ma ca rau oma Anti seacera de unde
n'a2na semanatasi aduna de unde n'ama rasipita. Cuveniia-ti-se
tie sa dai argintu mieu targarilora, si sa viiu, sa-mi flu luata
ala mieu cu asupra. Luati amu dela ela talantulti
dati celuia ce are zeace talanti! Avutula amu, da-i-se-va si i se va
prea izbandi, iara dela neavutula si ce i pare ca are, lua-se-va
dela ela. Si netreabnicula roba aruncafi-la intru intunearecula
de Para. Aciia va fi plangere ci scramirea dintilora.
4-5
stpiAtivO
Tip. 11,101111T3Ak
Tip. Atimm38
14
Tip. lying
33 Tip. Ai1iCi84.
www.dacoromanica.ro
23 Tip. *otawFi
(352)
319
moo Cei robi ce se nevoira si dobandirg, cu ce le dedease,

laudati fura de Dumnezeu. $i priimireei amandoi spodobira-se,
pi
cela ce lue cinci talanti,
pi
cela ce lub doi, aceaiasti au-
zire spodobira-se dela Dumnezeu : Dulce robtl i credinciosii

voiu pune. Pasa in bucuriia domnului tau. Dulcele acicea
sa
inteleagemil : cela ce are raspunsii bunti si cu
dragii
tinde a sa dulceata fare', de pizma veciniloril. Ca
I
(353)
aceia spre putina aratara-se credinciosi, iara spre multtl

pusii fura de Dumnezeu. Nu ca ceia ce se-au spodobitti darului de acicea, ea ca o nemica santil aceastea catra cealea
dulceti ce vorti sa fie. Ca bucuriia lu Dumnezeu, neincetata
i-e veseliia, si fericirea-i de pururea lacuitoare, ceaia ce are
Dumnezeu de se veseleaste de lucrure-sii, Si cu acea veselie
veselescu-se sfintii, de se veselescii de lucrurile lorusq, cuma
p1 pacatosii scarbescu-se de ale lorusii lucrure si se caescii.
Insa Domnulu se bucura de bogatie ce au sfintii, ca cei ce
iau cinci talanti p1 cei ce iau doi, unii dulceti i unii cinste
spodobescu-se. Tara canal sa va lua cineva si mai putinii,
iara de ce i-e datii lui sa iaste sl mai mica, pi-I va tocmi
bine, intocma va priimi cinstea ca si ceia ce se-au spodobitii a
tocmi lucrula cela mai marele $i mai multulii. Ca tine ce-au
dupa aceaia i grije desfarsitil are sa ispraveasca.
10
15
20
Macara s santti si in multe chipuri daruri, iara cinstea

le iaste intocma, derep'ce ca Si nevointa acestora intocma
iaste, ca fiesii-care de ei cc -au luatu ei au inmultitil.
25
Sau iara, pi aimintrea a zice, s santd intocma amu

laudati i intocma adustl, in multe chipuri de plate spodobescu-se, dupa seama dobandeei. Ca altii Bantu robi cu bung
inteleptie ca pi aceia, si acelora spodobescu-se; iara celti
robti hitleanii si lenivosu, aimintrea raspunse, i, improtiva
hitleniei lui, iute meni pre despuitoriulti, cumil pi acmu a
(354)
multi den invatatori graescii ca iaste iute a cauta den omii

ascultare, ce cui n'au facuttl Dumnezeu ascultare, nice-au
sernanatti lora I bung plecare. Aceaste,arata, ca seaceri de
unde n'ai semanatii, ce se zice: cui n'ai semanatii buna plecare, dela acela strangi buna plecare.
Zicandtl amu robulii despuetoriului ca e iute, pre elusi
1 Tip. MAAL
www.dacoromanica.ro
30
35
320
10
se osandeate, derep'ce amu ca, de unde era iute, mai vartosti

era elti datoriu &a poarte grija, race avea elti domnti iute ,i
maniosti. $i deaca adunA elti den avutiia altuia, cu catti mai
vartosil de a sa are a'ntreba? De unde ti se ceded a ihmulti
$l tie ce-ai luatil, ome, $i a face ucenici. $1 dela ei ara fi_
cersutti despuitoriulti datoriia, a targarii cheama-i ucenici,
GI i au, ispitindti $i fare: de ispita, arata, cuvantil Iara cu
asupra, ce ceare dela ucenini aratarea lucrului, iaste, Ca ,0
uceniculti ce priimeaste dela dascalulti sail, are $i elti, i dA
altuia cuvantti desAvar0tti, ca sa-, is cu aceaia mai multti
(ce se zice, lucru bunti). IarA dela hitleanulti robti, elu se ia,
darulti. CA tine -au luatti vreun darti sA, foloseaseg pre alaltii,
i nu grijate $i de folosulti alaltorii, ce numai de alit lui

grijate $i face, acela-01 piiarde cat au luatti. Iara cela ce
15
20
25
30
va face mai multi nevointA i dobandA cu ce-au luatti dela

Dumnezeu, 0 mai multit darti lua-va dela elq. CA cela ce
se va nevol i va avea grije, mai multi fi-i-va buna,tatea
$i mai cu destulti. MIA- dela cela ce nu are nevointA sa se
nevoiasc,A, $i darulti ce i se pare ea are, lua-se-va dela elti.
CA tine nu are nevointa, nice lucreazA sg, mai dobandeascA
catrA ce-au luatti, acela n'are darti; ce-i pare numai ca are,
iarA cu leanea elu 1-au intunecatti.
Dereptti aceaia 0 noi, fratilorti, sa nu ne lenimii, nici
sA parg,simti a lucra noao bine, ce cu mai asuprg, sa facemti
aceasta, cines0 cu slujba sa. $i darurile ce -amu luatall dela
Dumnezeu sa, nu le ascundemti, $i, I numai de alit nostruti
folosti grijindu-ne, sa ingrupAmti acesta intru nois0, e de
spaseniia $i de ajutoriia fratilorti nici un cuvantti facandti,
ca sA, nu fimti osanditi, ca cell robti ce ascunse talantulti,
i aruncati sa fimil intru intuneareculti de afarA, unde e

plangere i scrasnirea dintilorti. Ce sal ne nevoimit, rogu-va,
i sa ne sarguimil sa lucramti cu uso,rdie lu Dumnezeu,

cu de ce-au datti noao bogatie a dumnezeetiei dulceatA. Si
cinesti de noi, improtiva puteriei sa inmultimti ce -amu lugii
35
dela elti dumnezeestile daruri. $i unii amu inteleptie sA

priimeascA lucrurilorit cealea bunele, iara, altulti slujire
sfintitA $i framseti sa facA, iarA, cu cuvantulti de bung
cinste neinvAtatii sA-i pricestuiascA, ca un credinciosti $i

dumnezee0ei invatatit lard altii bogAtie sA imparter sara-
www.dacoromanica.ro
(355)
321
(bora, until!) amu aurti daruindt, si altult argintu, e altulu
Paine, iart, altulti imbracaminte, e altulu Ohara de apt,

reace; unult ajutoriu, iard altulu cu ajutoriia cuvAntului,
de catti va puteh; e altulu de slujirea trupului, cine0 improtiva credinteei ce-au luatti dela Dumnezeu. Ca nete toc-
mitori credincio0 bunataliei spre mai multi sa ne pue pre

noi Domnult, i fericiteei i nespusei bucurie sa ne spodobeascb: i moteniei ceaia dulcea a ceriului. Aceaia sa o
dobandimil noi toti, in Hristosti Isusu, Domnulti nostru, et,
lui e slava si tinearea, in veciia veacului, aminti!
10
Dumineca a aptesprezecea.
(Mateiu XI", 21). In vreamea aceaia vine Isusci in laturea Tirului si Sidonului. (22) $i adecd, o muiare den
Hananeiu den hotardle acealea e$1 si strigd cdtrd ela,

(356)
15
grdi: Miluiaste-md, Doamne, fiiulet lu Davidti, cd fala

mea rdu se drdcea.te ". (23) Eta nu rdspunse ei cuvanta.
I
,Si se apropiiard ucenicii lui, ruga-la $i grdiia: Lasd

ea, ed strigd pre urma noastrd!" (24) Eld rdspunse, zise:
Nu scintd trimesu, numai cdtrd pile ce-sa perite den
20
casele Israililord". (25) Ea vine si se inchind lui $i

grdi: Doamne, ajutd-mi". (26) Ela rdspunse, zise ei:
Nu e bine sd iai perinea fecioriloria, sd dai edinilord".
1 Tip. ark
11-12 Tit lul slavon:
HIA4a-k, 51.
act. m
MAITAId.
rAtiFtd.
16 Tiparit in josul paginei 355: rum, ii inert fi,

Variante: Evanghelia aceasta lipseste in B
13 vine] T Intra
adeca] T iata
o muiare]
14 si Sidonului] 7' si a Sidonului
AC muiarea
1.4-15 den Hananeiu] T Hananeia 15 acealea] T aceale
I
25
15-16 si striga catra elti, grail T striganda si graindti
16 T lipse.Fte
17 meal C me I AC lipseste nu
18 se apropiiara ucenicii]
T mearsera ucenicilorti
ruga-lti si graiial T rugara ela graind0
19 ea] T ei
cal 7' derep'ce
pre urma noastra] T dupe noi
20 trimesti] T tremesti
numai] 7' fara
catra] C ca
ce-sa
perite] T pierdute
20-21 den casele Izraililorii] 7' a casei lu Izrailu
21 Ea] T lat& muiarea ca si se] T de se 22 ei] T cal, 23 perinea
feciorilorti] T pita dela feciorii sa dai] T Si sa o arunci.
Doamne
30
41297
21
www.dacoromanica.ro
35
322
(27) Ea zise: ,,Adeydrit, Doamne! ,Si insd cainii tried

mdtiOned de fdramele ce =JO den measele domnilorit
lora". (28) Atunce rdspunse Isusu, zise ei: O muiare,
mare credinkc ta! Fie lie ca yeti!" $1 se vindecd fata ei
5
dentriacela ceasit.
Sfaxitul Duminecii.
invfitAturi den ceastA sfanta evanghelie.

Cuvantul 37.
10
Mare bunatate iaste ruga, de va fl cu cugetil i cu

bunk multemita, i de ne vamti invata noiil, nu numai
15
candii priimimii, ce i candil nu priimimil, se, multemimii

lu Dumnezeu. Ca aorea dk, iara aorea nu da. Amandoao-sti
cu trebuinte,, oare se, priimeti, oare se, nu priimeti, oare-i
luatii, oare n'ai luatu, s'ai dobandi, se, n'ai dobandl. Si s'ai
dobanditti, se, n'ai dobanditti, fi-va amu aorea bine el dna
nu veri priirni. CA, de ne -ark fi spre folosu noao de ce -amu
vrea se, priimimti, tiu ca ne-ark da noao; iara, folosulti iaste
pentru gre.,ala, ce ne se va temple,. Insd tine va vrea se",
fle auzitii rugandu-se, intei amu se, fle destoinicil aceiia ce
20
va se, priimeasca; iara a doa, de va fi ruga pre leagea

dumnezeiasca; iara a treia, de ne vamii ruga de pururea;
a patra, de nu vainti ceare nici una den ale vietiei acetiia;
iara a cincea, ce e dentru noi, a le aduce toate, i iara ce e
cu folosti, se, cearernii. Ca cumii dentr'aceastea auziti
25
aijderea I fara aceastea neauziti fi-va d mu, se, vorti fi 1

sfinti i derepti cerandtl.
Cine amu fu mai dereptii decatti Pavelu, ce, dereptii
cace cera ce era filra de folosti, neauzitti fu? Ca de aceasta
zice: De trei on pre Domnulti rugai, si -mi zise: Destulugi
30
ajunge tie bune.latea mea I Sau tine fu iara mai vartosil

de Moysi dereptil, ce nici elii ascultatti era, graina Dumnezeu: Destulu-ti iaste I Derep'ce ca cerea in Cara fagAduita se, intre, ce lard folosu i era aceaia, pentru aceaia nu -i
6 KWHEU,k NiKkA-k.
35
8 cmko, .15.
14 Tip. HAH A.S.maAn
21 Tip. AoiAi I stAcaz.
7' Jar& ea
Adevarfil AC Ei
fnal Tee sl co- inii
2 de fitrilmele] T den farame
4 mare] T mare iaste ca] T cumil T lipse.yte se
Variante: 1 Ea]
www.dacoromanica.ro
*I 1nsa cainii
3 lurid T sal
I
T lipsefte ei.
(357)
323
zise Dumnezeu. Tara dupa aceastea i altii-oarece iaste ce

face sa nu flmti ascultati: candu ne rugamti intru pa,cate lacuindti. Cuma si de Jidovi graiia Dumnezeu Ieremiei: Nu te
ruga de acesti oameni. Dara nu vezi ce facti, ca nu se de-
lunga, zice de necuratie? bra tu de ei rugaciuni aduci; s

ce nu te voiu auzi pre tine !
iarasti, canal cearemti rau
vrajmasiloru-ne, nu numai neascultati fl-vamil, ce si pre
Dumnezeu maniemti. Ca ruga iaste legatura. Deci, de nu
vamti sti cumu vamti dereage legatura, nici folosti nu vomit
priimi den ea nici dinioara.
Deci ma roga tuturorti credinciosilorti carei vorti sa se
spaseasca, rugaciunea pravilei sa nu o uitati nici dinioara,
10
ce oare mancanda, oare bandit, oare lucrandti, oare cale

facandti, oare standil, oare sezanda, sau i altti-ceva facanda,
neparasita sa strigati flesti-care de voi: Doamne, Isuse

Hristoase, fiiulu lu Dumnezeu, miluiaste noi ! Ca graiaste
apostolulti: Nencetatti sA va rugati!, si Domnulti nostru:
Prevegheti $i v6, rugati in toata vreamea! Ca atata iaste
de bung rugaciunea cu adausu $i den toata inima, cumu si
denteaceasta muiare Hananeia cunoaste-varnti. Cace cerea
apostolii si nu-i socoti, e aceasta dobandi si rabdarea spre
lucru-i esi. CA si de insine, de noisti vinovatii, mai va Du-
15
20
mnezeu sa fie rugatti, decatil de altii dereptil noi. Nu cam amu

(358)
ca ne uraste, nici ca se inItoarce de noi, de nu ne asculta

Dumnezeu, ce va ca pururea cateinsula sa scapamti, CA ca
neste parinti ce-sti iubesca feciorii face. Ca ei Inca, nepreceputii feciori, ce de pururea le e a le da, cu darea intoarcere mestersugeste. Iara de veri fl auzita de aceasta, multemeaste, derepta cace auzita fusesi; iara de nu veri fl auzittl,
asteapta pang yeti fl auzitti. Ca nu ti-e cu iscodire trebuinta,
nici cu multa alergatura, nici a sutili altii, ce, de esti si
pustii, sau Si Cara de ajutatoriu, tu insuti de tinesti roaga
pre Dumnezeu, cA sa stiff ca veri dobandi. ca nu va fl asa
de rugatti de altii Dumnezeu pentru noi, ca cumu ne insine
rugamti pentru noi a ne amerint.a dulceata. Si santa adeverite aceale cuvinte, cumu insesti ale acestii evanghelii cuvinte au a arata graindti asa:
11 Tip. ALA.
22 Tip.
Ae .1\11111H1 Aidp
www.dacoromanica.ro
25
30
35
324
In creamea aceaia intra husa in laturea Tirului

si a Sidonului. $i kart, o muiare, Hananeia, den hotarate aceale
esi, strigancla si grainda: Miluiaste-ma, flute( lu Davida, ca
fata mea rail se draceaste!
(TAM) Ucenicilor0 aphrd-le Domnulti in calea pdganilorti
a nu mearge, iard elti insusd in Tirti i in Sidonti intru
ale pdganilorti cetati mearse, ca cu aceia sa osandeased a
Jidoviloni fdracredintd. Cd stiia amu, ca un preavazdtoriu
Dumnezeu, ce vrea sa fie. Dereptti aceaia i Hananeia de
demultti auzise de preasldvitele ale Domnului. E acmu, deaca
till ca mersease elti acolo, ea esi strigandti: Miluiaste-ma,
Doamne, fiiulu lu Davida, ea fata mea rau se draceaste I
(Evanghelle)
10
Dentr'aceaste amu cuvinte foarte bine spune credinta a

Hananeiei. CA osandi i ruin pre ludeii cei ce nu credea
15
cuvintelorti lu Hristosti. Ca Domnii zise-i lui, ca Dumnezeu,
lard fiiulu lu Davidti pentru chipulti omenescti zise-i, nefiindti ea nici legiei, nici prorocilorti invatatd. $i dela elii
cerea mild, nu zise: I Vino, Doamne, i vindecd fata mea !,
ce: Pre mine miluiaste! Ca asa o durea inema pentru

2O
boala featei-sti. Si: Cdtrd tine, Doamne, zise, alergti; insa

fatd-mea, aceaia ce se draceaste, eu o lasai acasd. (Derep'ce
ca de tote, pang in sfarsitti, fard de minte era). Si de easti

25
BO
35
mai vartosil rugh-se, de acea boala fdra minte, $i pentru cace

se chinuiia 1 mii de reale.
Ela nu raspunse ei cuvanta.
Nu ca o uita pre ea, de nu-i rdspundea ei Domnulti, ce
leagea sdvarsiia, dupd aceaia sA 1 arate ca pentru Iudeii

vine mai nainte, i sa incue minciunile fora, ca sa n'aibd
ei mai apoi a gral ca paganilor0 face bine $i calca leagea.
$i impreund iardsti, ca si de pururea sa lacuiascA, credinta
mueriei ardta, si multa rabdarea ei.
(Evanghelle) Si mearsera ucenicilora lui, rugara ela grainda:
Lasa ei, derep'ce striga dupa noi! Eta raspunse, zise: Nu
sant& tremesa, fare catra oile pierdute a casei lu hraila.
(Tales) ingreoiara-se ucenicii de glasulti mueriei, si ruga
pre elu sa lase pre ea. lard Hristosil gral: Nu fuiu tremestl,
lard catra oile pierdute l (Ce se zice, catra Iudei, ce era ei
11 Tip. cl,rxiim.
27 Tip. rkeiisptadiA
www.dacoromanica.ro
Tip. OTOS
37 Tip. niptAISTI.
(359)
325
oaia pierduta, eh afara de leagea lu Dumnezeu si den ingradirea lui afara ramasease, de reale ce era tinuti ei, arhiereii
preutii i alalti). Tara cu acesta cuvantti mai multi arata
credinta mueriei ace0iia Domnuli, cace nu raspundea ei

cuvantti de acea boala, ce mai vartosti tacea. Ca destulu-i
era intru asteptare sa o arunce pre ea. Iara cace raspunse
(360)
si ucenicilorti ce se ruga pentru ea asa, de zice ca nu santa

tremesti, fare', catra oile pierdute caseei lu Izrailti, mai multi
Inca cu multi a0eptare tinse. Ce feace atunce muiarea, deaca
se vazii pre ea ca e uitata, si intor0 Si ceia ce se ruga pentru
dinsa Si ea nu se mahni (multa credinta
inteleptie avea,
insa se fara-de-rusina cu buna fara-de-ru I sine, ca lasa de-a
strigarea ea de departe), ce vine aproape i sa se Inchine lu
Hristosi. Iara noi nu facemi asa, ce candti nu dobandimti,
noi ne intoarcemil, si stamti departe. Iara ne se cade atunce
i mai aproape sa apropiemti i mai cu osardie a ne ruga.
Lard muiarea di vine, zice, de se inching lui ,si grid:
10
15
Doamne, ajutet-mi!
Insa pang intr'acelti ceasu nu cuteza Hananeia nice

improtiva lu Hristosti sa iasa, cace ca se judeca Insa.01 pre
easti ca e nedestoinica.
(Evanghelie) Elu raspunse, zise di nu e bine set iai pita dela
20
fecioru, ,si set o arunci cainilorg.
(Tales) CAW amu aceasta muiarea tindealti cearerea, atata
Hristosti intoarcerea. ca pretutindinea arata a Jidovilori

impreunare ce i-e cateinsii dragostea i cinstea i socotirea, Si feciori zice lori, ca unii de pururea iubiti. bra
cainii paganii cheama-se, ca neste necurati si spurcati, $i
Intru crovulti jungheriei idoleasca lacuindti. Iara painea
graia0e-se vindecarea, nu a trupului numai, ce 0 a sufletului.
Vedeti inteleptiia mueriei, ca rapi ale lu Hristosti cuvinte, i den elti
ei raspunsti:
(Evanghelie) lard ea zise: Adeveirii,Doamne! Ce si cainii maWawa den lardme ce cadu den measele domnilorti shin.
(Taloa) Derep'ce amu ca sa santti dine, zise, Inca nu -si
striina sau a altuia, ce a dumnezeiei tale 0 a despueturiei

tale. Dereptii aceaia neaparata santti de farame a gust:), i
8 Tip.
iiipASTE
15 Tip. cenxmk, indreptat Sat sLamil
www.dacoromanica.ro
25
30
35
326
de ce cadti dentr'a ta masa! Ca tine many nca pita, nu au

vreun lucru mare; iara cainii iaste un lucru mare ce au
5
den farame mancare, derep'ce ca dentr'acealea se branesca.

Iara faramele sa Inteleageamil ce e pre tamplare vindecarea-i,
de ceaia ce nu se delunga Hananeia. $1 atata ocarita fiina,
credinta era aceiia. Tara de ce se spuse ea a II caine, chips."'
de smerenie era. Tara de ce Impletiia raspunsti den cuvinI
tele Domnului, Inteleptie era. Dereptti aceaia nu vrea sa-i

dea Hristosti aciiasti vindecare, ca aceastea toate sa tie ivite,
10
ca sa arate tuturorti mandriia si Inteleptiia mueriei, si ca

sa se rusineaze Iudeii, cace ca cu atata credinta si cu atata
mandrie smerita biruiti fura de o muiare pagana, si sa vazd
aceasta apostolii, ca sa alba indraznire mai apoi, candu i va
tremite fntru pagani, sa" propoveduiasca, pre Hristosil
15
(Evanghello) Atunce raspiinse Isusii,zise ei: 0 muiare, mare iaste
credinfa ta! Fie fie cuma ?Jeri! $i vindecti fata dentr'acela ceasti.
(Men) Mira-se Hristosti si priimi credinta mueriei aceaia,
si zise: fie tie cumil veri, si vindeca fata ei dentr'acela

20
25
ceasti. Ca Imparateaste zise, si cuvantulti lucru fu. Nu cu ru'

lucrulii fact), ce cu framseate dumnezeiasca, cu a lui puteare.
$i vindeca fata ei den ceasulti acela, pre voia mumanie ei.
ca ca vine cuvantulti, nu pesti lucrulti. Ca Dumnezeu zise, si
cuvantulti.lucru fu si tArie pretutindinea.
Iara noi sa socotimti cumii apostolii rugara-se dereptti
Hananeia si nemica nu priimira, iara ea insasti mai ,vartosti
priimi. $i dentr'aceasta sa. ne Invatamti ca va Dumnezeu

mai vartosti noi Insine de noise sa ne rugamil. Ucenicii amu
30
35
mai mare indraznire avea; Insa sl muiarea multa rabdare

arata. Ca adevarti iaste, ca multil poate ruga cu usardie I
Dereptii aceaia nencetatti sa ne rugamil ca sl acea
Hananeia ce graiia, : Miluiaste-ma, Doamne, ca fata mea
rau se draceaste. Asa si noi sa graimti, cinesti de noise :
Miluiaste-ma, Doamne, ca sufletulti mieu rau draceaste-se !
Ca mare dracti iaste pacatulti ! Ca dracitulti amu miluitti fi-va,
iara, cela ce gresaste uritti iaste ! Miluiaste-ma, Doamne !
midi cuvantu e, iara a lu Dumnezeu iubirea de oameni

3
Tip. workock
14
Tip.
npoatAtLicnx
35 Tip. rpewa:apt.
www.dacoromanica.ro
21
Tip.
moti-mxifil
in
(361)
327
(362)
multa e. Ca u nde e milostea, toate bune i spasitoare santti.

Insa antra multi In beseareca
sfarsescti cu limba o mie
de stihuri de ruga, cand5 esti ei nu stiu ce-au zisu, ca
usnele-sti radica, e cu auzulti nu asculta. Deci tu insuti nu
asculti rugaciunea ta, ome, lard Dumnezeu tu veri sh, o auza ?
Si-ti inchini genunchele
graesti, iara cugetele tale ardti
trupulti tau den launtru, iara voia ta den nafara! Gura ta

gr5,iaste rugaciune, iara cugetul5 tau numara cametele $i
schimbarea avutiei, i impreunare cu stransura iubitiloru s5,
impreunezi precupiia
hitleaniia ! Ca diavolulti cumu e
hitlean5, el5 stie ca. In vreamea de ruga multi" folosti dobandimti. Deci atunce cade elu si sileaste, ca de aceaia deserti
si fara de lucru sa ne faca, si fara de folos5 ruga.
lath de va avea a ispiti Dumnezeu leniile noastre si

negrija de ruga i cumu stamil inaintea lui de ne rugamti
lui? Nici atata nu damti lui cinste cattl domnilorti robii, nici
50
15
cat5 voinicii voivozilorti, nici catti liubovnicii iubitiloru-s51
Deci au doar'amil putea cineva raspundere sa nemerimti?

Ca iubitului de-i graiaste cineva, cu socotire aceaia o face.
Iara noi lu Dumnezeu graindti de pacate, si de gresale atata
ertare cersand5, di ertare noi am5 vrea sa dobandimti,
si jai* ne
lenimu
20
$i nu grijimti. Dara miluire cumu sa
avamti a priimi?
Iara pre de socotinta vederiei noastre Dumnezeu de-ara
intreba si de pohtele, hitlenie ce avamti intru inimi, spurcate
de-ara aduce Dumnezeu
Si necurate cugete
inaintea noastre Imputaciunile si osandele f5,ra vreame ce
osandimil vecinii nostri,
Si
25
hitleniia ce incurcamti unulti spre
alaltti? Iara noi acmu deaca vedemti fratele, in fate,' noi-15

(363)
laudamu-15 si ca cu liu I bovnicti graimti ; iara deaca se duce

el5 de lang5, noi, not -lit clevetimu si ocarimti pre elti. Au
doara nu vomti avea a lua osanda 5f munca pentru aceastea?
Inca, tine poate baga, sama de pizme ce pizmimil de multe
30
on cu buna vreamea lacuitorilorti? $i nu numai catra vrajmasti facemti aceasta, ce di catra ceia iubitiil $i ne bucuramti
de altii unde se muncesc5 r5,u Si ne pare mangaiare a avea,
de ale sale reale, pentru chinulti ce patimeaste cu rau altu15.
3 Tip. en.
28 Tip. Kii-rmnit
37 Tip. IrrSvis.
www.dacoromanica.ro
35
328
Tara sa de ale cetii vieti ce sta de-au zisti noao sa ne

ferimti, sa nu fiinti ocaanici, 1 pace,toii aceasta ceranda dela
Dumnezeu. $i de ce iaste zisii, s'am(i 0 avea, sa lepadamti,
5
i iara, nu de credincio0 numai, ce 0 de necredincio0 sa

ne rugamti, zis-au noao. Sa inteleagemil catti de rau iaste
blastemulti veciniloril i fratilorti sat CA omti e0d, nice, deci
nu bori veninti de aspidA ! Omti eti, nu fii fiiara! CA dereptil
aceaia facuta e tie gura, nu ca sa muci, ce sa, vindeci.

10
15
Adu-ti aminte ce to -amu invatatil, graiate Domnulti, a erta

i a lash. Iara tu 0 pre mine rogi incetitti sa-ti fiu i intoarcere sa fact ziseei meale, i -ti mananci fratele, i limba
to o cruntezi ! Ca 1 ceia ce se dracescti den all luiVi trupti,
rogi-te lu Dumnezeu milostivti sa-ti fie tie, i spre altulti

cu blastemti rogi-te l ca de nu veil lash, nu va fi lasatil tie !
$i nu numai amu tu Insuti nu la i, ce 0 Dumnezeu rogi sa
nu lase. Ca de nu lati lui, nu ti se vorti lash. Si inca, deaca
roaga 0 pre Dumnezeu sa nu lase, cumti va fi lasata lui?

20
CA de iaste candil ai vrajma0 imputaciunei, dare," candu te

rogi 0 cu blastemti spr'inii, catil rau iaste, de-amti socoti,
fratilorii! Iara ti se cade, ome, a da raspunsil : pentru-ce ai
vrajma.5i, i tu pre aceaia-i urati i-i ocar4ti ? Dark ce mile,
veri avea a dobandi tu?
Iani zi tu de Intreaba : dara ce voiu face ? ea ma

obidescti, deci ma intristezti.
De acealea spre diavolulti
roaga-te cu urgie, mai vartosti decatil spre cola ce obideate
I
25
pre noi, ca elf nate vrajma0i i cugetele hitleane. bra
30
de te veil ruga spre vrajma0, iara tu te rogi cea rugaciune

ce va diavolulti. lard de veri sa to rogi spre vrajma0, aceaia
sa o fad spre diavolulu. CA acela iaste neimpacatuhl vrajmaulti nostru i protivitoriu, iara omulti, oarecatti sa va
face, Inca i-e soft i frate. Deci dara,, pentru cace acelti vraj-
mati noi-15 lasamti, iara trupurile noastre ne mancamil.

Ce aceastea toate $tiindt, fratiloril, sa, ne nevoimil ca pre
35
in vatatura i pre voia lu Dumnezeu sa lacuimii, ca i dulcetiei de

vecie sa ne spodobimti, in Hristosti Isusti, Domnulti nostru, eh a
lui e slava i putearea i cinstea, intru yea cii de veacti, aminti !
5
rhnp...
Tip.
.1\141AtUti
6 Tip.
32 Tip. imitivrismk.
CV'
m-b.
23
Tiparit, la marginea dreaplei
www.dacoromanica.ro
(364)
329
Dumineca a optsprezecea.
De la Luca, zaceala 17.
(Luca V, 1). In vreamea aceaia sta Isuset pre ezeruld

Ghenisaretului. (2) ,Si vdzit doao corabii, sta pre ezerd;
pdscarii era e0fi dentr'insele, spdla mreaja. (3) intrd intr'una de corabii, ce era a lu Simonet, rugd elet de pdmanta sd o delunge putineld; si seza, invdta den corabie
ndroduld. (4) Ca stata de-a gra& zise catra Simonet:
Pdsali intru adcincet $1 aruncati mreajavoastrd in vandtoare!" (5) $i rdspunse Simonet Pdtru, zise lui: Incaicitoare, toald noaptea ne-amet muncitd, nemicei n'amit
prinsd; pre cuvantuld tdu aruncet-vdma mreaja". (6) $i
aot facurd, prinserd peaste multi rupea-se mreaja
lord. (7) $i chemard sotiia-si ce era intr'altd corabie, sd
vie, sa ajute lord; 0 vinerd, silmplurd ama ndoao corabiile,
10
15
rata nu se of undid eale. (8) Vdzit Simonet Pdtru, cdza cdtrd
(365)
genuchele lu Isuset, grdi: .E0 dela mine, cd bdrbatit pacdtosit scintd, Doamne!" (9) Un teamdtu-let ajunse ela qi
tog tine era cu nusuld, de vandloarea pea0elui ce prinserd, (10) a0jderea lacovd $1 Ioanna, feciorii lu Zevedei,
ce era so,lie lu Simonet. ,,Si zise cdtrd Simonet Isusa: Nu
1-2 Titlul slavon: 11(Aid0. 05, ionic, w A0c'KH. ritaaa, 1.
3 Tip Agrh
20 In josul paginei, tiparit MICk d axi, 5.
Variante: 3 ezerula] B7' iazeruld
4 Ghenisaretului] C Ghenisarietului
T lipseste 9i)
sta] BT s[t]andii
ezerd] BT iazeril
5 pascarii] T iard pascarii
spdla mreaja] T dela spala mrejile
sale. *i
5-6 tntr'una] B7' lntru una 6 eln] T pre eta
8 Ca state
I
20
25
de-a grill] AC Ca staturd de-a grdi B Ca state de-a grdirea T lard

deaca hiceta de-a grdirea 9 Pasati] 2' Pasd
10 7' lipseste ['atm
11 Loath noaptea ne-amti muncitill 30

10-11 invdtatoare] T Isastavitoriule
7' intru aceasta noapte totu ne-amii truditti, si
12 pre] T iard, pre
arunca-vdmil] 7' arunca-voiu
13 asa facurd, prinserd] 7' aceasta
Rica, adunara,' multnne de rupea-se] B catii nu se ruped T catu se
rupee),
T amerintard sotii lorusii sit] T ca sa
14 chemard
15 si Implura] 7' de Implura
16 nu se] 7' nu le se
7' lipseste eale
35
Wizit Simonet Petru] 7' lard Simonet Petru vdzit si
17-18 B [pac]atosa
18 Un teamatu-lu ajunse] B Un teamii[tu-lu aj]unse 7' Ca o ciudd
prinse
19 B cu n[usulu]
vandtoarea] 7' vanarea
20 Iacovill
loannii] B Ioanti 21 sotie] B sotii T soli.
T si Iacovii
I
www.dacoromanica.ro
330
to teame, de acmu vandloriu de oameni veri fi ". (10) .$1

scoaserd ameindoao corablile la pdincinta, ldsard tote,
dupd elu se duserd.
invfit5tura den ceastfi sfanta evanghelle.

Caviintul 38.
10
In vreamea aceaia sta Isusa pre iazerula Ghenisaretului.

Vdza doao corabii standa spre iazera; iara pascarii era e,sifi
denteinsele, dela spala mrejile sale. $i intra 'suet intru una
de corabii, ce era a lu Simona, rugs pre elu de pamanta sa o
delunge putinela ; pi }sezic, invata den corabie narodula.
(TtIld) La iazerulti Ghenisaretului vine Domnulti, ca si
narodult1 sa inveate i pasearii cu cuvantulii, ca cu o mreaja
15
sa-i tragd. Ca vaza acolo doao corabii standti pre iazerti,

una amu a lu Petrti *i a lu Andrei, iara alta a lu Iacovii
*1 a lu Ioannii (ca-Vi era soli aceii vanatoare de iiea*te). 5i -i
aula vanandti si e*iti den corabie, *i mrejile spalanciti, ca
se mahnise a \dna desavar*itd. intru a lu Patru corabie

intra Domnulti, *i putinela de parnantti sa o delunge zise
20
25
30
lui, ca sa, poata fl tuturora bine de pre laugh' mare invatdtura sa asculte, de-aciia si sa nu impresoare narodulti pre
elii, ce toti sa vaza Yi impreuna improtiva feateei lui sa fie,
*i nimea dendaratula lui sa fie. Sedea de-aciia *I invata narodulti den mare, ca sa fie ca un pdscari, ca tuturorti detinse Domnulti, sa-i vineaze si sari traga cei ce era pre pamantti cu mreaja, ca denteadancti sa scoata peatele cal ce
innota intru nestatatoarea *i In sarata unda a vietiei, multi.
Si elti Area cu slava, ca un pascariu in mare afla-se, iara
pe*tii pre pamantti.
(Evanghelte) lard deaca incetci de-a grairea, zise catra Simonti:
Pasa intru adanca pi aruncati mreaja voastra in ?Ana toare lo
raspunse Simona , zise lui: Na stavitoriule, intru aceasta
I
1 Tip. HI -rime (cfr. of 332/6, insa 332/18, unde se tipareste, ca in

HIA*At.
6 cA6go. ATI.
A
ABC to teame)
4 K_H11.1k
31 Tip. dilonnAk.
35
Variants: 1 de acmu] T di, de acmu
vanatoriu de oameni veri
(A Rf6 B gipt C gips) fl] T oameni ai a van&

1-2 $i scoaserd amandoao]
7' ScoaserEi-$f"
2 lasara total 7' si lasara toate
2-3 dupes elu se
duserii] T si mearserit dupti elf".
www.dacoromanica.ro
(368)
331
noapte totu ne-amu truditasi nemica n'anzei prinsa; iara pre

.,91 aceasta lace", adunara
multime de peaste multa, MN se rupea mreaja lora. amerintara
sotii lorusa ce era intealta corabie, ca sa vie, sa ajute lora;
cuvantula tau arunca-voiu mreaja.
si vinera, de implura amandoao corabiile, cata nu le se afunda.

(raw) Nu numai propoveduiia si s inveate Domnulti, ce
si znamenii arata : cu seamne da tdriia sa $i cu ciudese aiavea
Incredinta ce graiia. Ca dupa ce voroviia catu i era destula
cu ndrodu15, iara se Intorcea, cumu i era naravulil, de facerea
ciudeselorti. Si cu mestersugulti paseariei vana ucenici, ea
10
sa inteleagd ca putearea toata o are cu vrearea-Vi, si cu

framseatea dumnezeiasca amerintarei lui fapturile toate-i
slujescti. 5i cumu pre valsvi cu steaoa chema-i si le merge&
inainte foarte tare, asa $i pre ucenicii cu mestersugu-i trase.
Cu, vru sa, faca pre ei vanatori de oameni, sa-i stie vana.
15
C. iaste scristi: Adeca, eu tremeate-voiu pascari multi,

graiaste Domnulti, si sa vaneaze ei; si dupa aceia voiu tremeate mai multi vanatori, $i vorti vana pre ei. (Tara pascarii
graiaste sfintii apostoli si ucenicii; iara vanatorii, ce-sa
dupa apostoli, pre vremi, dereptatorii beseareciei sfinti si
20
invatatori).
(367)
Zise lu Petru Domnulti sa arunce spre vanare mreaja.

Elu pre zisa-i factl. Tara ca adunara multime de pesti multi
si mreaja spargea-se de multa greime, chema-i spre ajutoriu
s1 ceia ce era intru corabiia mai de aproape. De-aciia scoasera pestii, de implura amandoao ale lore corabii, catil nu se
cufunda cu eale.
(EvanghelJe) 1 lard Simona Petra vazit,si taut catra genuchele
lu Isusa, grid: Esi dela mine, ca barbatu pacatosa santa,
Doamne! Ca o ciuda prinse elu si toti tine era cu nusula,
25
30
de vdnarea peastelui ce prinsera, asijderea sd lacova si loanna,

feciorii lu Zevedei, ce era soli lu Simona.
(moo Vazii amu Petra ca de far5,-de-numarula peastelui
mrejile spargandu-se i corabiile afundandu-se, intelease ca
Cu a Domnului zisa ajutar5,-se. Si de-aciia pre elusti nedestoinicu se socoti, si foarte pentru multa bung-govirea hi smereniia a lui elu se lepada de-a se apropiiarea lu Hristosii, si
pacatosii, pre elusi meniia i nedestoinicu a 11 cu nusulii. Nu
numai Petru si Andrei prinse-i minune, ce sl pre cei ce era
www.dacoromanica.ro
35
332
cu nusii. Ca iaste cu nevoe si cu neputeare doi insa sa vaneaze, ce altii a avea cu sine. Asijderea si lacova si Ioanna
era de se minuna, ca prespre fire si cu multa minune santil
5
10
15
aceastea carele-sti dela Dumnezeu, si spre minune scotil pre

carii vadti.
(Evanghelle) $i zise catra Simona Isusii: Nu te teame, etc de
acmu oameni ai a vana!
micro Glasula cuvantului lu Dumnezeu de pururea iaste
glasa cu tarie, cumti graiaste Davida : Adeca, deade glasula
sau, glasti cu tarie. Cuma si den intaia zidire lumina* lumina
Impreuna cu zisa, si impreuna vine cu zisa glasului ceriula, si
si alalte fapturi asijderea cu cuvantula facatoriului Impreuna
arata-se, Inteacelasti chipti si acmu zise Domnulti sa arunce
mreaja, si arata vanatoare au fosta, cata vru Insusti facatoriulti mariei si ala parnantului. De aceastea amu Petra minuna-se, si pre Isusti cu multa buna-govire si smerenie ruga-la
sa iasa dela ela. Iara Domnulti, ca arata lu Petra chipula

ce fu, gral cateinsula : Nu te teame, de acmu oameni ai a
20
vana. Si catra toti ucenicii: Veniti clupa mine, grai-le 1

Domnulti, si voiu face pre voi vanatori de oameni.
Galileanii, barbati saraci si preaprosti era, si nemica
alta nu stiia, decata de limba sirineiasca. Si le era si me25
stersugula lora smerita, ca a pascui amu Incepura. Tara spasitoriula nostru fagadul-se vanatori de oameni si propoveduitori Invataturiei lui a face pre ei. Si-i factl amu, nu-sti
Intoarse fagaduita. Ca a lu Dumnezeu tarie pune inainte

cu fire lucrulti, si toata bunatatea oamenilorti impresoara.
30
35
Iara de vrea fi amu vreunii cu cuvinte si preamandri,

sau de ceia ce era dentru Iudei slaviti si bogati barbati
adusti Hristosii, si aceia de vrea fi avuta Invatatori cuvintelora lui, pared -le -se -vrea lucru omenesca a II Si mai
multi amu dentru oameni are, fi socotita ca se pleaca, sau
cu avutiia dela bogati prilastindu-se, sau cuvantului si frnbracamintelorti, si cu nalucitura preamandriei Inselandu-se,
sau de preamaxiia chipului marilorti minunandu-se. Ce n'au
luata ucenici ca aceia Doh-multi, ce, de protiva, saraci si
1
Tip. miiiiuns
18 Tip.
K'6T137R HCSA6
6 Tip. HI TiMI (cfr. 330/33)

26 Tip. iivrolpf.
www.dacoromanica.ro
12 Tip. dst;icx.rptonis
(368)
333
nPslaviti si preaprosti fiindu, cu glasula saracesca si cu
chipa smerita si ticalosa flinda.

Iara cu lucrurile-ti lui 1nsusa aratata era. Ca numai cu
o tarie a lu Dumnezeu amerinta, si preaslavite ciude faced.
Si iata amu cu un cuvanta numai chema pre ei, si dupa elu
a mearge facil-i. De-aciia elu se fagadul vanatori de oameni
sa faca pre ei. ,Si in loca de mreji ce avea, deade lora den
toate cuvintele legiei si prorocestile, Inca si den dumneze-
iasca Invatatura a lui mreaja impletita, ca sa o arunce in

marea vietiei omeneasca si sa prinza varecati s'ara afla,
(369)
10
sa-sa impla ale lora cuvantatoare mreaji de tota fealiula pesti

cuvantatori, Ellini si Varvari, si sa traga pre ei den moarte
la viata.
Pestii amu den afunda, ceia ce-sa lacuiti mai de nainte
intru adancula intunearecului, aceia lumina deaca-i scota

de o vada si-i sufla vantula, aciiasa piera. Iara cati dentru
oameni de ucenicii lu Hristosti santa vanati si den intunea-
15
recula nevederosti scosi, spre viata dumnezeiasca santa scosi.

Derepta aceaia si acestea morn ca dentai, in pacatele vietiei.
Pentru aceaia ca o vanare de peaste adause pre ei Domnula 20
faca
vanariei omenesti, si apostolii vanatori de oameni
tagadui-se. Aceasta amu cu dumnezeiasca tarie prorocl mantuitoriula Domnti, aceasta amu cu lucrulti credinciosa si adeva'rata arata -lu Domnula. Ca acesta parearnicti si vanatoritl
saraca, in locu de vanarea pestilora, mii de oameni vana,

cata nu iaste puteare numarului sa-i iai seama. Iara cu vedearea spusulu le iaste ce vederna. Si celora ce-au vietuita in
cela veaca lu.lgu, mainte de aratarea lui, Dumnezeu, spasitoriula nostru, nu arata, cuma au fosta si Moysi, cela ce da
Jidovilora leagea, si cum au fosta si dupa Moysi prorocii lu
25
30
Dumnezeu : multu se-au trudita si nu putura face ce feace

acesta Galileiana saraca si cu graiu varvaresca, insusa acesta
Petru. Ca aratarea ce -au facuta atunce Petru, si pang astazi
iaste ceale beseareci ce se lumineaza, cealea ce-sa in Chesariia Palestineei si in Antiohiia Siriei si intru Insasa cetatea
Rimului. Ca aceale beseareci ce-sa dentr'aceastea toate, insusa acesta Petra pomeneaste-se ca le-au radicata. $i cealea
12 Tip. KoimirrwTopH.
www.dacoromanica.ro
35
334
ce-sti si pren Egypetti si
pren insa u Alexandriia, iaraVi
acesta5, insa nu insuti de eluVi, ce cu Marco uceniculti lui,

tocml eale. keg acesta Ynsu$u, dumnezeesculii Petru, pren
5
10
15
20
Italiia i de toate limbile ce era acolo grijiia-se, iara ucevanatoriu

niculti sau Marco pre Egypetti invatatoriu si
puse-15 i pre alalti ucenicti i apostolic, cumu fagadui-se
I
(370)
Domnulti, vanatori oameni sa-i faca, cu lucrulti cuvantulti savar1. Si Inca 1 pa,n5, acmu acesta insuti lucreaza i-5
face apostoli i pastori i invatatori i ucenici ai sal prespre
toate arile acealea i pretutindinea oamenii de pre lume,
ca acealea01 cuvinte mreajele imple, i den toata ruda Varvariloril 0 a Elinilorti scoate den adanculti raului i den intuneareculti fara de dumnezeie sufletele omene0i, i scoate
aceastea la lumina cu ce e dentru elu data dumnezeiasca intelegatura.
Dupg aceaia sl Ioannti, fiiulu lu Zevedeiu, ce era la va.natoare Impreuna cu tats -sau si cu frate-s5,u, de-ti deregea
mrejile, va204 Domnulti, i de-aciia-i spodobi chemariei i si
fagaduitei. Si prespre toata lumea lumineaz5,-se numele lui
i cuvintele lui, ca sufletele oamenilorti lumineaza cu ce fu
.
data lui a evangheliei scriptur5.

Scoaserii-gi corabiile la pamtIntii, si leisard Coate, si mearsera dupd elti.
Ia socotiti credinta ucenicilorti lu liristosti i ascul25
tarea! Ca ei in mijlocti de lucrure-0 flindti, i deaca, auzira Hristosti zicandu-le, nu pestira, nice se lepadara, nici
zisera: sa ne intoarcem5 in casele noastre, sa ne sfatuimti
cu ai no0ri i cu rudele noastre si cu vecinii, ce lasara
totti, de mearsera dupa elti, cumu feace si Ielisei dupg the.
30
Ia ascultati altii, cuinti acela fagadui-se dascalului, de se lepada de lume. Ca, are, zice, cu boii, i doisprazeace bui injugatori inaintea lui, i junghe boil i tiiarse ei iir vat.ele bollard.
Fierbinteala usardiei lui arata-01. Nu zise amu: sa vanz5

vasele boilorti, i cumu mi se va cadea, eu voiu face, nice
35
zise: sa," fle vandute aceastea, ca mai multi treaba mi-aducrio,
ce cu de tottl
spre vrearea in vatatoriului intoarse-se, 0 (371)
lasa toate cote se v5,dti. Ca de cuniui se zmulse, den intaia
I
6 Tip.
.111,drh.
www.dacoromanica.ro
335
sfatuire a se Islay' de aceastea nevoiia-se, htlindd ca Intoarcerei i cairei de multe on iaste-i vina. Ca 0 Domnula bogatului desavarire ce e dupa Dumnezeu viata nu-i vrea fi
pusti inainte, sit zica sa vanza avutiia i m*ilorti sa o dea,
i nemica lui sa lase. Ce tiia ca de aceaia tuturora grija
vina le Taste.
Ascultare ca aceasta cauta dela noi Hristosa, i nici un

ceasti a pesti, macarti 91 vreo nevoe grea s'ara, ingreoia pre
noi. Ca a0jderea amu altuia oarecui ce venise catra ela
i se ruga sa Ingroape tatala sau, nici aceaia nu lash Domnula sa faca, de arata ea, prespre toate, meargerea ce e dupa
ela cade-se mai vartosti a cinstl. Ca nemica nu Taste alta cu
sarguire lu Hristosa ca dragostea, ca pentru aceaia hi omit
infu, Inca I pana, la moarte poslupicti. Dereptti aceaia
taii chemaji ucenici cei doi frati Petra hi Andrei, i iara cei
doi frati Joanna i Iacoya fost-ati, de arata dentaiVi Insu0
Domnulti ca toti ucenicii sai fratea.5te va sa se impreuneaze.
Aa cherna Hristosti ueeninii, i aha ucenicii toate ca intru
o nemica, socotira, derepta sa mearga dupa ela. Ca cu aceale
cuvinte ce fura vanati, crezura ca i altii cu acealea yorti
to
15
20
puteb, va,na.
Derepta aceaia amu gi noi, pentru apostolii, catra elti

trage-ne Domnulti grainda: Veniti catra mine ! Deci nu in
putrejuni i in topiciune sa flma, nice intru a pamantului grija,
ce catra ceaia ce va sa Ile sa ne rastignimti sinew. $i de a vietiei
voroava s fugimti, i de chinulti acetii mad ce e cu multi
25
sirepie i cu multi grija i greu. $i sit ne teamema de burele

(372)
ce sti den I tru aceasta i de meargerea ceaia ce face moarte, po-
topirea. $i sa lasama cugetula ce e de dragostea dulcetiei impletith ca o mreaje, cu carea a noastra minte vaneaza-o ca un
30
pea0e hitleanula. $i ale trupului nostru griji, ca pornirea

unii corabie sit le lasama. $i a.5a, Hristosa chemandu-ne,
1 gata vomit puteb, fi de-a meargerea. $i a.5a dupa ela sa
meargemti, 5i aha amu cu nusulti, nu Galileia hi Iudeii sa
Incungiurama, ce cetatile cu bunatati sa incungiurama. $1
nu numai iodine legiei lu Dumnezeu lucratori sa fima, ce 1
altora sit firnti dereptatori i invatatori. $i spre acea ray19 Tip. WHintil
28 Tip. viA
32 Tip.
11.114
U,Kopc(01
www.dacoromanica.ro
36 Tip. A4mrif31.
35
336
nire sa" radith'mti ei, si marl atunce intru imparatila ceriului

fi.-vamtl. Ca," zice: Cine va face $i va 111\40,, mare chemase-va intru impaled-Via ceriului. $i aceiia sa fimti sa ne spodobima not toti, in Hristostl Isusu, Domnulti nostru, Ca a lui
e slava si putearea, intru veacii de veacti, aminti!
Dumineca a noudsprezecea.
Evanghelie de la Luca, zaceala 26.
10
(Luca VI, 31). Zise Domnulii : Cumit ve ,ti sd facd

voao oamenii,
voi faceti lora a0jderea. (32) .,Si sd afi
iubi ceia ce lubescu voi, ce folosu taste voao? $1 amu paceito0i iubescil ceia ce-i iubescii. (33) tiSi sa alt face bine
15
20
celora ce facu voao bine, ce folosu Taste voao? Si amu

pdcdto0i aceaia faca. (34) $i sd alt "imprumutd dela ceia
ce a0eptafi sd luafi, ce folosu Taste voao? $1 amu pdcdto0i paccitosulii in2prumuteazd, ca sd priimeascd tocma.
(35) Insd iubifi vrdjma0i vo0ri, Est binefaceli si Imprumutafi, nemicd nu a0eptali Si va fi plata voastrd multd,
9i fi -vefi flit de susii. Cd acela dulce Taste prespre ceia
nedulcii si rdii. (36) Fiji amu milosecrzi,cd tatdla vostru
miloseirda Taste.
Sfaritul Duminecii.
6-7 Titlul slavon:
,rC.
(6 nOljKla retiKa kg.
13 Tip. Z41A1 71SAKA (tot
qa in AC, dar aceaia in B)
21 KOHIgh Ha n k (tips rit cu negru).

Varlante: 8 T lipsefle Zise Domnulti Cumiii T Tara cumfi
I
25
sa ati] T Iara sa yeti
$i
7' Ca
15 imprumuteaza] 7' imprumutil dau-le priimeasca]
C primeascii. (probabil gresala de tipar) tocmaj T intocma
16 insal
T Ce
vrajmaO] AC dracii
16-17 bine-faceti si imprumutati]
T bine sa faceti, imprumutd sa dati Si 17 nu wAeptati] T ateptanda
18 de susu] 7' susului
19 vostru] 7' vostru den ceriu.
14 *ij
30
10 voi] T pre voi

10-11
i amu pacatoii]
T Ca amu 1 pactitoii Inca'
11 ceia ce-i] ABC ei T pre ceia ce-i
sa atij T s'ati 12 i amu T Ca amu I
13 aceaia] T asa
I
www.dacoromanica.ro
337
invatatura den censta siffint5 evanghelie..1

(373)
Den toate bunatatile, mai mare iaste dragostea, si pre

mai susa. CA tine are dragoste, elti pazeaste leagea lu Dumnezeu. CA acesta insusti au graitii : Cine ma va iubl, leagea
mea pazeaste. Si iara: Cine va avea, zice, invataturile
meale si le va pazi, acela iaste de iubeaste mine. Si tine

va iubi, zice, invataturile meale sa pazitiI Ca aceasta iaste
a mea invatatura: sa va iubi i unulu cu alaltti. CA tine nu
iubeaste vecinulti, leagea nu pazeaste; iara tine nu iubeaste
leagea, nici Dumnezeu nu poate iubl. Iara eine iubeaste pre
Dumnezeu, Si vecinulii sa stie se," iubeasea. CA lucrula dra-
gostei iaste ce e catra, vecinii den voia inimiei daruire si

bung Inteleptie si rabdare. Ca tine iubeaste pre Dumnezeu,
nu scarbeaste (nici se scarbeaste) pre nimea den oameni
pentru aceaste pang la o vreame lucrure putrede, ce ingereasca viata are pre pamanta, postindu-se Si preveghindti
$i rugandu-se, si canta, si de toti oamenii de pururea
bine cugetanda. Ca, tine iubeaste Dumnezeu, iubeaste Si
vecinulti sttu; iara de va gral cineva ea- iubeaste pre Dumnezeu, iara fratele &au uraste, minciuna iaste, dupa du-
10
15
20
mnezeesculti apostolti : ea eine iubeaste fratele sat] ce-la veade,

e Dumnezeu, ce nu-la veade, cumti sa poata iubi T Dumnezeu
dragoste iaste, SI tine lacuiaste in dragoste, Intru Dumnezeu

lacuiaste, Si Dumnezeu intru elu. E cine-sti iubeaste fratele
sau, nici o vatamatura speinsulti sa nu cugete, ce i alu
(374)
sat' sufletti pentru elu-sa pune. Ca tine -sti iubeaste sotula,

zice, leagea iaste de sfarsaste, si ce e: sa nu curvesti, nu
ucide, nu fura, nu marturisi strambti, nu pohti. Inca i cu
alta Invatatura aceaste cuvinte sfarsascu-se, cu ce zice: SA
iubesti vecinulii tau ca insuti tine ! CA sfar [seniia legiei
dragostea e, i una de ale. legiei dragostea toate Invalaturile savarsaste-le. 5i inceputulti si sfarsituhl legiei iaste dragostea, derep'ce amu ca si a raului ferire pi lucrurilora bune
dragostea le daruiaste. Ca zice: SA cu limbi omenesti $i
ingeresti asti gral, si dragoste n'asti avea, fire-asti ca o
21
1 Tiptirit in josul paginei, n_ck 'a, irdie, ii

18 Tip. KOOTAHM.
22 Tip. Fityk
iubeate indreptat in nu iubettete
25 Tip. miiim
29 Tip. stiu,e, indreptat in zice.

41297
22
www.dacoromanica.ro
25
30
35
338
arame sunandti, sau ca un glasti de clopotti rasunandti. Si

s'a0 avea prorociia, i sa tiu ascunsele toate i total intelesulti, i s'ati avea toata credinta ca muntii a muta, dragoste nu voiu avea, intru nemica nu mi-iaste! Si sa mi-a5
5
10
imparti toata avutiia mea saracilorti, i sa mi-i.ase da trupulti

mieu de sa-15 arza, dragoste nu voiu avea, nici un folosu
mi-iaste ! Dragostea indelungti rabda, fericeaza; dragostea nu
ura.5te; dragostea nu e inWatoare, nu se mareWe, nu cu

rau arata-se i nu cauta ce e alii ei, nu se ciumareaza, nu
cugeta, rau $i nu se bucura de nedereptate, ce se bucura
de adevarti; toate le priime4e, toate le creade, in toate are
nadeajde si toate obicnea4te. Dragostea nici dinioara nu cade,
ca temeiulti i capulti iaste tuturorti bunatatilorti dragostea.
De aceasta Inv* ucenicii sal Hristosil graindti:

15
20
(Evanghelle) lubiti vrajma}sii voflri, binefacefi celora ce urasca

vol, blagoslovifi cei ce blastema pre voi, $i va rugafi dereptu
ceia ce napastuesca pre voi!

(moo Aceastea toate au zisti si ne-au pusti inainte Domnulti, ca pre noi den uriciuni i den manii si den pomenirea
de rau sa ne slobozeasca, i maimariei stransura, i dragostei
sa ne spodobeasca, ce aceaia puteare e a o strange celui ce

va iubi toti oamenii intocma dupa chipulti lu Dumnezeu,
cell ce va toti oamenii sa-i spaseasca i spre tiinta adevarului sa vie.
25
(Evanghe
Cine to va lovi, zice, pre o bucti , intoarce }si
alalta. $i de tine -ti va lua vemdntula tau,
ci ca map nu-i
apa ra. De iota ce va ceare fie, da, $i den ce -ti va lua dentealit
tau, nu intreba)).
craloo Va pre noi fara de mane i fara de scarbi i fara
30
turbureala sa ne pa,zeasca, Domnulii, i de ceia ce napastuescti si turbura noi a-i invata, cu neraulii nostru; i aman-
35
doao suptii jugulu dragostei sa le punemti. Ca Dumnezeu

aceastea toate au invatatti, ca nu va noi uriciune sa avama
catra oameni, scarba sau manie sau pizma rea, fieVi cu ce
naravti, sau cu altti fleVi-ce lucru ce e trecatoriu. Ca tine
va avea urma de pizma intru inema lui catra vecinulti sau,
fieti de ce lucru, striinti fl-va pang in sfaritil de a lu Du21 Tip. nocrkpt 1
23 Tip. lipitirma.
www.dacoromanica.ro
(375)
339
mnezeu dragoste, derep'ce ca, dragostea lu Dumnezeu catra
vecinula uriciune nu va. Dereptti aceaia ne-au data noao

Dumnezeu tuturora case; impreuna lumea, si o lumina tuturorti, de ne lumineaza, impreuna, soarele, si impreuna un
coperemantti tinse ceriulti, i impreuna tuturora o masa
puse inainte pamantulti si nu mai multi' bogatilorti pi sldvitilord Si celorti de ruda, bung si cinstitilorti deade, iara saracilorti i neslavitilorti si ticalopilorti putinelti sa le fie daruitti,
ce tuturorti intocma datu-le-au ca mai multi' $i nesparta

unula catra alaltti impreunare si dragoste sa avamti 1
(Evanghelie) _lard cuma veli sa faca voao oameniisi voi fa-
10
cell lord afijderea.
(376)
MUM De vamti amu vrea s nu auzimti rau, rau sa nu

facemti, nici sa graima. $i de pohtima laudati sa firna, deaciia si noi sa, laudamil pre toti. Iara de vamti sa fimti miluiti, de-aciia s miluimii pi noi. $i erta re de vamti :sa
dobandima, aceaia p1 noi sa, dama altora. $i de voma neobiditi sa fimti, nici noi sa nu rapimti. Asa amu catra vecini
15
sa," fimti noi, cumti vomti pi noi aceia catra noi sa fie. Ca
cumti sufletulti fara trupti nu se cheama omti, nici trupulti

fara sufletti, asa nici dragostea catra Dumnezeu, de nu va
avea catra vecinula situ dragoste.
(Evanghelle) lard sa yeti iubi ceia ce iubesca pre voi, ce folosa iaste voao? Ca amu ,s1 pacato,sii inca iubesca pre ceia ce-i
iubesca $1 s'ati face bine celora ce facie' voao bine, ce folosa
iaste voao? Ca amu i pa ceitofii agt faca. $i sa ati imprumuta
dela ceia ce ageptati sa luati, ce folosu iaste voao? Ca amu pacatoii pticatosula imprumuta dau-le, ca sa priimeasca intocma.
Ce iubiti vrajmassii vosstri, ssi bine sa faceti, imprumutti sa dati
si nemica ageptcincla! flu va fi plata voastra multi', pi fi -veti fiii
susului. Ca acela dulce iaste prespre ceia nedulcii pi rick. Fiti
amu milosarzi, ca tatalti vostru den ceriu milosardti iaste!
20
25
30
Derep'ce amu ca vrea Domnulti sa tremeata ucenicii la propovedanie, si a0epta sa fie lora vaditori multi
(Talon)
$i muncitori si gonitori, ca de goniri si de napa0ile cu

scarba sa se blazneasca, apostolii, si vorti vrea sa-sti intoarca spre ceia ce scarbescti pre ei, i sa taca, sa nu inveate
ale evangheliei taine, $i asa sa stinga lumina spaseniei,
derepta aceaia apuca Inainte Domnulti, de invata si doje-
www.dacoromanica.ro
35
340
i cu nau spre vrajma0 se, se rase, rabde toate cu tarie de ce le va vent, si sa
neate, se, nu cu plata

dice, i
6
are. dosadi cineva, i cumti nu se cade vrajm4inda, sau sa

i vor 1 urf si batjocuri, se, nu Impute acelora, nici se, se
scarbeasca, nici se, se raoiaze, ce dragoste I mai vartos0
sa arate catra vrajma0 $i de ei se, se roage.
(377)
Ada amu 1 Hristosu facea. Spre truce graiia : Parinte,

10
15
iarta lora, ca, nu stiu ce factil Si ca se, n'aiba ucenicii a

zice ca cu neputinta santil aceale Invataturi, i neiuwru le
e multi $i cu narocil rau se, iubeasca vrajma0i, ce ci d'in0i
se, se roage, arata lore Domnulti den a fireei urmuire ca nu
santii nemica dentr'acealea cu neputintA, nici naravii rem.
CA zise: CAW amu se, yeti se, face, voao oamenii, i voi
faceti lore aijderea! Aceaia amu ce \Tamil se, fie noao, aceaia
$1 noi altora se, aratamii, si a4a altora se, flmil 01 noi, cumti
vamil altii catra noi sa fie. $i de \Tamil vrea sa nu fie aceia

spre noi iuti si nemilostivnici i rai, pizmitori $i hitleani,
sa fimti
noi aka acelora. Tara de vamti vrea dulci i milostivi $i necugetatori-rai se, ne fie vrajma0i noWi catra
20
noi, sa nu ni se pare ca nu e puteare cu acealea i noao a

fl catra alalti. Ca i aceasta fire mai den nainte 'Inca era,
Intru leage: ce noao ne e urftu, nici altuia sa nu facemii. Ca
ce vamu semane, fieVi-carele de noi, aceaia avamti 0 a

25
secera. E de \Tamil se, finA daruiti de cineva, sa daruim5

noi improtiva puteriei altii, nu numai carei ne iubescri, ce
$1
30
35
cei ce se adaugii cu vrajma0e catra noi. Ca nu santii
aceastea bunatati, nici ispravire, a iubi si a face bine celoril

ce ne facti bine i ne iubescu, derep'ce amu ca, 1 paganii
asa fact" i talharii $1 camatnicii i rapitorii (ce se zice, Impreuna toti, carii nici o urma de bunatati au). Ca de vamii
iubi vecinii i cunoscutii ceia ce ne iubescu, nemicA mai
multi"' nu avamit decatti paganii. Ia se, socotimii amu cumii
are a ne fi, calla nici cunoscutii, nici liubovnicii iubimu, ce
0 mai vartosu-i urfmti ei, si ne intoarcemit I si-i clevetinni,
i In toate naravurile si In tote chipulii aratamii ca sa-i
scarbimti aceia i se, -i ocarfmti, $i blastemulil a calca prea
cu lucru fare, leage, ca a noastra voe numai se, savar0mii
i se; ne implemd
lard Dumnezeu va pre toti sa impreuneaze. Nevointa
www.dacoromanica.ro
(378)
341
cu aceaia puse intru lucrure, ca intru folosurile vecinului

ale sale folosuri sa se impreuneaze. Ca lucratoriulb nu seamana atata gran, catti sa, fie lui destulb sa -i ajunga, ce atata
ca O. alti multi sa hraneasca. $1 voiniculti, nu numai pre

elu5ti sa se mantuiasca de bate razboiu *i se chinuiWe, ce
1 cetatile intru tarie sa pue. i negutatoriulti a*ijderea nu
aduce atata catti numai sa, fie lui de destulti, ce atata, catti
I altorti a multi sa, le fie. Derep'ce amu ca Intealtit chipa
nu vrea oamenii folosulti vecinului tauter, de n'ara, fl Inteaceasta nevoe ajur*, dereptti aceaia 84a, impreuneaza Dumnezeu,
10
i nu lasa mainte sere alb sau folosil a mearge
oamenii. Ca de nu vomti pentru folosulti striinului face cale,

nu e nemanuia puteare spasitit sa fie neavandti aceasta. Ce
de e i cu o mandrie mare de se invata cineva, iara de
alalti frati ce piera uita-Vi, nici o draznire n'are a strange ls

catra Dumnezeu.
Derepta aceaia sa nu avamti noi ascunsti aceasta ce

trebuiate alaltora, sau ce e a tauter unula alaltui folosulti.
(379)
Ca den nespusa amu preamandriia a lu Dumnezeu iaste

acestil lucru, ce e de toate unulti alaltui a-i trebui. Ca de
trebuimu unulti alaltui i cu alte treabe, cu nevoi strange
pre noi In liubovti. Ca de-amb fi fostti de destulti fiindti,
n'amti fl fostil mai sireapi death' fierile cealea salbatecile?
Ce cu nevoe i cu sila au plecat-au pre noi Dumnezeu
unulb alaltui. Ca In toate zilele ne ranjimii i ne certamti,
i de ara fi luatti acestti frau dela noi, tine amu mai cu-
20
25
randti fl-vrea vruttz a vecinului dragostea gi pacea? Niminea
amu nimanui sa nu graiasca ca acesta nu mi-iaste iubitti,

nici sotil, nici vecinb, nici amu Impreunare cu nusulti, i
curnu ma voiu apropiial sau cumb voiu avea, a-i grail.
30
Dereptb aceaia, cater apropiiare cade-se s aratamti liubovnicb
catra liubovnicti, atata sa ni se caza a avea noao unulti

catra alaltti impreunare. Ce thtu e nodti catra nodti, i cumu
nu putemb gral de unde e frnpreunarea i apropiiare catra
nodurile noastre, a.5a, nici de fratii noWi sa putemti aceasta
a zice. Ca cumu e trupulti, zice unulti, i noduri are multe,
16 Tip. Aot /mewl aes
19 Tip. AL
21 Tip. Ins Al I T1SH
Tpototine,
www.dacoromanica.ro
36 Tip.
35
342
iara toate nodurile unui trupa sa santti multe, un trupti

iaste, aa 1 Hristosti,
si amu fntru un duhti not toti
santema. tntru u trupti botezatu-ne-amu, sa-sti Ovreai, sa-sti

Ellini, sa-sti Iudeii, sa-sti slugi, sa-sti slobozi, si toti fntru
un duhti adapatu-ne-amu. Si amu trupulti nu e un non, ce
multe. De uncle-ara grai piciorulti 6', nu santil mane., nu
santti den trupti, au doara pentru aceaia nu iaste den ale

trupului? Tara sa va zice ureachea ca nu santti ochiu, nu
santti den trupti, au derepta aceaia nu iaste den trupti?
lo Ca de-ara, fl totti trupulti ochiu, unde are. II auzulti? Tara
de-ara, if totif aurti, unde i-ara fi aputitulti?
15
E acmu pus-au Domnulti nodure Insuti cuiVi fntru trupure, cuma el au vrutti. CA de-ara a toate un nodil, unde-arl if
trupulti? E acmu multe nodure santti, ce e un trupa, i nu va
putea zice ochiuhl catra many ca tu nu-mi trebuieti! sau
iara capulti picioarelorti, ca voi nu-mi trebuiti! 1 Ce mai (380)
vartosii multi, carora le se pare den nodurile trupului mai

20
25
slabe a fi, mai de josti santl Iara cealea ce ne parti noao ca-sti
mai fare. -de- cinste den nodurile trupului a fi, acestora mai
multa cinste le adaugemti, i cealea, ce santti fare.-de-obrazti
den trupurile noastre, mai multa cinste au. ca cealea ce-sti

cu ()brazil bunii In nodurile noastre, acealea n'au treaba.
CA Dumnezeu a4'au mestecatti trupulti: nodului cela ce se
mai lasa, mai multa cinste-i dea, ca sa nu fie desparteala
fntru trupti, ca toate nodurile o grije sa poarte. Ca de chinuiate un nodti, cu acela toatele dora, e de se va slavi un
nodti, cu nusulti bucura-se-vorti toate nodurile.
Ce sa ne plecamti altii, i se. Impreunamti sinesa unulti
30
cu alaltu 1 E de va vrea cineva sa ni se apropie, tu nu te

sfil, nici cuvantulii aceluia cu rusine sa zici, ca de ma va
iubl, iubl-voiu pre elif,:af...:a de nu ma va iubi, nu voiu iubi
pre elti, ce candti nu va vrea sa te iubeasca, atunce mai

multu-i arath, liubovti, ca elti sd tragi, derep'ce amu nodti
35
Taste. 5i nu zice derep'ce Ca iaste beteagti, CA, uitAndu-hi,

betejala iaste liubovului; fnsa tu fncalzeaste betejala-i.
Amaritoriulti frate, nu numai candti laude., ce si candti
frnputa, cade-se a-la derepta. Si atunce datori santemu a-i iubl.
3 Tip.
601134TEINtgi
15 Tip.
TpEsSadini
www.dacoromanica.ro
20 Tip.
41111CTI
TIM.
343
Ca cine asa prost5 lauda, on bine fiindti, on neflindti bine, nu
iaste acela iubitori, ce prilastitoriu si razatoriu. lara cine

lauda catu e de se cade, cu podoaba, si cearta de cite gresite santii, aceasta iaste cela ce iubeaste sl socoteaste lucruhi.
(381)
Vrajmasulti amu de nu se cade a priimi, iara iubitulu, si

ce15 ce ocaraste, a-15 priimi, de iaste pre dereptti; si vrajmasulti sa iubeaste, nu iaste dulce, iara cela iubitulu, sa si
raneaste, Inca si e iubit5. Destui mai credinciosi santti. De
vatamatura nu va a iubi J tului, decatti ce ne-ara vrea zar-
vuirea vrajmasului.
Trei legi santti: ale fireei, scripturile, evangheliei. Ca
fireei amu iaste: Ce tie nu place, altuia sa nu faci!, iara
a lu Moysi leage: Sa, iubesti Domnulti Dumnezeulfi tau den
totti sufletulti tau, si vecinulti tau, ca fnsuti tine !, si iara
10
all evangheliei: Iubiti vrajmasii vostri, ca fiii susului sa

lu Dufip. De veti iubi vrajmasii vostri, Inchipuiti
mnezeu. Ce fnsa veti: fnchipuiti a fi pacatosilorti, au lu Dumnezeu? Ca sa veti iubi ce iubescii pre voi, si pacatosii facti
asa, si de-aciia amu fnchipuiti fi-veti pacatosilorti; ce sa va
Intoarceti den nebuniia voastra a it tiff celuia de susti. Si
sa flmti amu milostivi, cum5 si parintele nostru all ceriului
milostivti iaste, si multi liubov5 spre vrajmasii nostril sa

aratarml, ca tine iubeaste vrajmasii, bunatatea iaste, si iaste
lucru dumnezeescti. Iara" cei ce iubescti pre ceia ce-i
omenescti iaste si Impreuna tuturora. Tara sa si cei ce iubescii noi sa-i vomii urf, nici a fiiaralorii nu iaste naravti.
Ce sa iubimu vrajmasii nostri, cum amu fost5 si noi iubiti.
Dumnezeu amu, fiindu-i noi vrajmasi, elu ne-au iubitu, si
fliulu sau pentru noi spre moarte-15 deade.
Sa ne fnchipuimti lu Dumnezeu si sa miluimu cum
15
20
25
30
amu fostti miluiti, ca asa e adevarulti. Ce e dupa Dumnezeu

iubovti cunoaste-se. $i nu numai cei ce iubesc5 pre noi sa
iubim5 si den bunatate ce avam5 dela Dumnezeu sa le damti,
(382)
ce, mai vartosti, si celorti ce urascii pre noi sa le damti, si

sa nu Intrebamti.
Sa fugimti de nemilosardie si ce e catra vecinti urfciune! Sa fugimti de luarea cametei si de asupriciune SA
iubim5 oamenii, nu argintulil, ca sa putemil avea I partea
Intru Imparatiia lu Dumnezeu. Ca santil ca o ruda de carpe
www.dacoromanica.ro
35
344
10
15
20
luotorii de camata. Si piiardere fi-va celorti ce o iau, ca-0i

Inchida u0le Imparatiei $i -sa astupa calea vietiei. Putinu se
Indulcesca, $i a veciei scarbi dobanditori fl-vora. Ca derepta
meseratatea roaga-se $i cadil, de sa is aceasta, ca sa le
flmtl ajutori, iara noi le santemu vrajma0, ea adaogemti
piiarderea catra mesaratate, ca $i cand ai vrea cu nete
until sa stingi vapaia. Ca nu mangaema cu Imprumutarea
meseratatea, ce adaugema mai vartosti $i napa0i vecinilora ce vora sa-i scumparamti, cu cugetele cametelora
cealea hitleanele, ce iaste a dooa talharie i varsare de

sange $i ucidere, ce $i leagea $i prorocii leapada. $i Intru
realele cealea marile Ezechiia prorocti pune ace0ea, ceia
ce iau camata $i asupresca. Ca leagea graimte: Sa nu
dai In camata fratelui tau 0 vecinului taut $i iara: InAlaciune spre fnwlaciune, i camata spre camata I Si
sfantula Davidti: Argintula seal, zice, sa nu-la dai fh
camata. $i iara, de cetatea ce cu multe reale fmple-se:
Nu va scadea, zice, den caile lora camata $i hitlenvgtio.
$i iara: Adeca, carii bolescti nedereptatiei, Incepa dureare
$i nascil faralegi. De-aciia $i zalogula saracului cine nu-la
Intoarce, urfta iaste de Dumnezeu, $i urgie spre acela fl-va,
derep'ce amu zice ca striga-vorti catra mine derepta cace
nu s'au luatti zalogula sau, $i auzl-voiu ela, ca milostiva
amu santii. Ce noi, sa damti Imprumutti, fratilora, i dela
25
ei sa nu nadajduima a lua, cum au zisa Hristosti, ca dela

ela cu mai multa plata datoriia sa priimima, $i a yeacilora ce va sa fie dulceata. $i fmparatiei ceriului mo0eani
fl-vama, de Insu0 Hristosa Domnula nostru, ce lui e slava
cu tatalti
$i cu duhulti sfanta, acmu i pururea $i In
30
veacii de veacti, aminfi.
20
Tip.
Tip. plipmpi
*gpx Aux
rdndui 6)
21 Tip. appie.
(cft.
10 Tip.
www.dacoromanica.ro
1:
16
Tip.
AfiA.I.
(383)
345
Dumineca a douizecea.
Evanghelle de la Luca, zaceala 30.
(Luca VII, 11). In vreamea aceaia merged Isusa in

cetate ce se cheamd Naina, si cu nusulu merged ucenicii
lui multi si naroda multa. (12) .5i ca .se apropiiard cdtrd
poarta cetdliei, si iatd, purta un morta, fedora ndscula
unula mumaniei lui, si aceaia era vaduo; i ndrodula
cetdfiei multa cu ea. (13) $1 veiza ea Domnuld, mild i
fu de ea, si zise ei: Nu pldnge!" (14) $1 se apropie,

pipdi-se de pata, purldtorli stdturd, si zise tdndrului:
Tie grdescu, scoald!" (15) tiSi seza mortula st incepa a
10
grdi; si-la deade ela mumaniei lui. (16) Luard fried toti,
si sldviia Dumnezeu, grdiia ca prorocit mare scull -se
intru not ", si cercetd Dumnezeu oamenii lui".
Sfaritul Duminecii.
15
invfitatura den ceasta sfanta evanghelie.

Cuviintul 40.
Ce e de inviere, mare tainh e, fratilorii! Nu cu atata

cuvantti, catii lucruri de spasitoriuni nostru i Dumnezeu
invAtamu-ne, i den poranci ei de invataturile lui ei de fa-
20
cerea ciudeselorii. Den cei mai de josil inceape Domnulii, de
se sue spre mai marile, Si ca pre nete treapture den ceale

mici spre cealea mai de susii sue-se. Si Gate putinelii sue
1-2 Titlul slavon : xi k. L.
10 Tip. nSpwrolpTH (In

ABC -torii) 15 Kg ne: 17 CMS A 11 in josul paginei 383, tiparit rnAck. F GE A.
cheamal ABCT chema
Variante: 4 cetate] T cetatea
cif
lipse$te 7'i Ca I apronusulu merges] T merges cu nusulti 5
11;
A01;'Kld
['Adria X.
25
piiara catral T. apropib catra Ts apropib amu la

6 i iata, purta
un mortal Ti adecd, scotea un barbata mortii Ti adecd, un barbata
secs(' era mortal
6-7 feciora na,scuta unulul B feciorula nascuta
dentaiu T fedora unula nascuta 7 aceaia] T aceasta 7.8 narodula cetatieil T naroda den cetate
8 cu ea] T cu nusa 8-9 vazil
ea Domnulil, mild, i fu] T o vaza pre ea Isusii, Gd se milostivl
10 pipal-se de patii] T atinse-se de trupti Purtatorii] T lard cei ce-la
purta I tanarului] T Voinice,
11 ezil] T seza prosta
12 T lipselte ela Luara frica] T 41-i prinse fried, pre
13 slaviia] T slavira
graiia] T grainda 14 Gil T si ca lui] T sai.
30
www.dacoromanica.ro
35
346
narodulti omenescti la dumnezeiasca slava a sa, i cu Intelesti
i cu cugete. $i va fi de multe on aceasta i de altii a afla,

5
i mai Intregti den aceaste lucrure ce ne-sti puse noao fnainte.

Mai nainte amu celorit mahniti i cu grea boala tarifa 1nvierei
Intai arata-o Domnulit Ca opri aprinderea focului de friguri,
celti iute alit soacrei lui Fatru, ce o aprindea foarte, i atata

factl boalei delungare, catu se tampla de-i 0 slujiia,,--0 o
a0epta preste nechitil sa, moara. Deci se adaose oarece

putinelti spre tarie, i spre mai mari ciude e0 de oameni
10
iubitoriulti.
Ca catra celti feciorti alti sutawlui ce boliia iute, i era (384)

foarte slabh si In odihnirea ceaia mai de apoi i catra tta,
iadului apropiiatu-se, chematil fu Domnulti, despuitoriulti, i sa,
vie cateinsulti cu usardie, cumu i era tocmeala. insa dereptti

15
cearerea i credinta sutawlui, ce zise lui Doamne, zi cu

cuvantulh, i se va vindeca feciorulti mieu, cu zisa amu a
lui Impreuna-lit scula, i acela Inca fiindti aproape de moarte,
ca se credea ca va murl. Eli" nu se nici apropiiase de

toth catra locti, ce de departe tremise bolnavului sanA20
tate, i intr'acela ceasil ce fu zisa, 0 sluga slobozi-se den

boala, i catra ceaia dentai i mai marea sanatate i tocmire
e0. 0, zisa cu tarie, adevarti glasti cu tarie, glasulti
lu
Dumnezeu I Cumii graia0e Davidti : Acesta da glasulii sau,

glasti cu tarie I Ch zise Domnulti sutaului: Pasa, i cumu
25
crezi, fie tie, i boala aciia0i impreuna den feciorti e0.

Mijderea l alte mai mari, cu facerea ciudeselora, a sa
tarie Domnulti pune-o Inainte. Ca in cetatea Nainului mearse
30
0 un feciorti alit unii vaduo murise, i multe ceasuri era

trecute, i la mormantu-lii ducea; prea cu slava fnvise-lit
.i-lii deade mumaniei lui, curnti ale evangheliei cuvinte
ce-sti puse Inainte au a arata astazi mai luminatti. $i aa,
graescti :
In vreamea aceaia, zice de Dumnezeu glasitoriu

Luca, merge& Isusa in cetatea ce se chema Nainii, ,si merged
cu nusula ucenicii lui multi si narodzi multu. Ca se apropie
catra poarta cetatiei, adecet, scotea un barbatil mortii, feciorti
unula nascutit mumoiniei lui, fi aceasta era vaduo; fi narodu
den cetate multil cu nusa. Si o va zi pre ea lsusa, ci se milostivi de ea, si zise ei: Nu pla'nge! Si se apropie, atinse-se
(Evanghelle)
35
www.dacoromanica.ro
347
(385)
de trupa, iara cei ce -lu purta, statura, ti zise: Voinice, fie

graesca,
scoala ! 51 peza prosta mortula si incepts a grlii;
,si-la deade mumaniei lui.
prinse frica pre toti, }si. slavira
Dumnezeu, grainda ca proroca mare scula-se intru noi, ,si
J
Ca cerceta Dumnezeu oamenii sai.
(TAM) Marele lucratoriu, Dumnezeu, despuitoriula

Domnula nostru Isusa Hristosti, mare ciuda. Oen: viata. $i
fnvise Invierea, i mortula fnvise catra Ingrupare purtandu-la.
5i den ciudese aceasta Incredinteaza i spune: fnvierea ce
mtepta toata lumea, fmpreuna i scularea mortilora. $i a sa io
purtRoare de viata 4f dumnezeiascg, Inviere fnainte o arata,
i ce e Inteacesta, mantuirea
slobozirea noastra 0 spaseniia a vietiei veacilorti.
(Evanghelle) Ca ca se apropie amu, zice, la poarta cetatiei,
15
adecet, un barbata scosa era model, fedora untda nascuta.
(11105) Apropie-se catra poarta cetatiei Nainului Hristosti,
Dumnezeulti nostru, uaa vietiei i afara-de-mortiei. $i plan-
gerea datatoriulti de viata opri, ca apuca patula mortului

de-la limping, Domnulti, i mumaniei celui ce zacea, zise-i:
Nu plange, o, muiare, ce da faravoroava plansului: eu
20
amu santa Inviere i viata. Oprea.5te-te de plansa i lasa

lacramele, ca ti se-au slobozith lacramile parearei i ti se-au
schimbata plansula tau spre bucurie ! $i se apropie, atinse-se
de co*ciuga, 41 statura purtatorii minunali $i spamantati. 5i
nu tiia, tine iaste acesta i cu ce tocmeala atinse-se de co-
25
ciuga, fug cu multa minunare a0epta s vaza ce vrea sa

fie. Iara Hristosa striga mortului: Tie graesca, voinice,
scoala! 5i a4a, cu cuvantula i cu atinsula, fnvise mortula.
amu, cu tariia cuvantului i atingerea, mortulti
prostti aeza $i gral fnaintea tuturora. Ca putea 41 cu un cuvanta
(386)
30
sa faca ciudesa, Hristosti, hag se atinse 0 de path, ca sa

Inteleagema ca trupulti lu Hristosti, 1 Dumnezeulti nostru,
trupti iaste de viata i ala faramortiei. $i acesta iaste ce
dentai cu manile preacurate, den tarana, cu zidire dumnezeiasca, zidi multi i cu dumnezeesculti si socotita suflare
insufleta omulti i-1a Invie. $i acesta iara01 la sfarita cu

bucinula firea omeneasca va sa o Invie i sa scoale, Si sa
2 Tip. Prawn',
www.dacoromanica.ro
35
348
plateasca cui*d dupd lucrult1 lui. Ca iaste judecatoriu viilorg

*i mortilorti, *i acesta iaste calea *i adevarulli *i viata. Iara
de iaste Hristosti calea, n'au a le trebui povata mergatorilorti
dupe,' ela. Ca fericiti santti carii *tiu acesta *i credti cu adeyard; nu le se pare minciuna ce e graitd lorti. Ca sa vorii *1
vietul, *i sa ara *1 murl, vii vorfi fl carii fmplu sfanta Invatatura a lui, cumti iara *1 aiurea graia*te : Cine va creade
Intru mine, s ara muri, viu va fi !

iFi varecine va pdzi cuvantulii mieu, moarte n'are
a veded in veaci.
(raloa) Priimescd amu fntru aurti a lu Dumnezeu cuvantd
(Evanghelle)
10
15
*1 dracii, *1 oamenii ceia rail, insa nu fntru singurd ascultare e numai spaseniia *i den cuvantit. Nici numai den Inteleagere viia-vorti, ce tine va pazi *i tine va savar*1 ce-au
auzitti, ca moarte n'au a vedea in veaci pazitorii ce-au pazitti tare dumnezeiasca Invatatura *i zisa lu Hristosti. Nu
amu sa *tie sa se leapede a nu muri trupulti, ce mortiei

mortil sa !le, sa nu se socoteasca ca Dumnezeu. Ca lu Du20
25
mnezeu nu i-e nemica mortti (cumti iaste *1 den ce n'au fostil

de-au adusd fntru ce iaste), *i putrejiciunea pre iu*oru i-e
a o fnvie. Dereptti aceaia si gral: Voinice, tie graescti *i tie-ti
zicti, scoala I Tie, mortule, graescti, nu altd sufletti dereptd
sufletti aducu-ti, ce Insti sufletti ce-au e*ita den tine chemu-lti
cu a mea dumnezeiasca tarie, sit se Intoarca I *i sa se Invie,
sa to sccdib)
Zise despuitoriulti, *i robulti auzi a lu Dumnezeu zicere. Si
se Invie *i se radica de *eztl prostti, *i Inceptl a gral fnaintea a
totti narodului, ca cuiva sa n'aibd a i se pare, ca un duhti hii
tleanti fntra de radica trupulti, *i cu o pareare de-aciia *i

30
fn*elaciune lucrulil sa li se arate. Dereptti aceaia prostti *nil

mortulti *i graiia, spre spunerea ce e depreuna a toata lumea
scularea mortilorti. Ca acestil semnti vartosu e *i tare Invierei,
ca trupulti fara, de sufletti nice poate *edea prostti, nici a grai
adevarti. De-aciia-lti deade *1 mumaniei lui, spre mai multa Inca
35
*tire *i fncredintare. Derepta acea amu preaslavita mariia

ace*tii ciudese fntru fried *i In minunare carei era acolo
atunce aduse-i toti. Si proslavira Dumnezeu graina ca
7 Tip. rprb?oapt
16 Tip. 4111NU,TXSIIA.
www.dacoromanica.ro
(387)
349
mare prorocti scula-se intru noi, ca cerceta Dumnezeu oamenii sAiD. Inca amu nu avea cugetti ca de Dumnezeu de
spAsitoriula Hristosti, insA nici aceasta nu era mica, de ce-i
graiia prorocti mare si vartosil mai mare de alalti proroci.
Si Insusti aceasta, dg,tatoriulti de leage Moysi pared -le Domnuifi. Si cite putinelti pre cale Imb Yana, spre mai susil radica-le-se intelesulil, si Dumnezeu adeveritti a fi crezura eld.
Si esi cuvantulti ciudeseei intru toatA Zara Iudeilorti
pren toate partile. Si dereptil aceaia multe marturii aver,

acestui lucru, ca de vorti vrea nepreceputii i pizmasii Iudeii
a ocari $i sa,' ascunzA ciudesa, sA, nu poata. CA atata se de
10
tinse cuvantulti acesta de scularea mortului si stire de

acestil lucrulti intru toate tinuturile Iudeilorti fu, cat ti Si intru
auzitulti lu Ioannti botezatoriulA vine, fiindti in pustie.
(388)
Trei invieri au fostil den proroici mainte de venirea
15
lu Hristosti, si patru den Insusti Hristosti. Intaia amu inviere

feciorulti Somanteaniniei, de elu Elisei ciudesa Ma. A dooa
feciorulti vAduoei, proroculti Ilie, cu ruga. A treia, ce

mortu trupulti lu Elisei factl. Cu mai multi bunatate tub
Elisei suindu-se Ilie, dereptii aceaia i. mortu fiindu, mortulti
invise, candil fu pusti spre trupulti lui. IarA a patra Inviere,
feciorulti acesta ce-au fostti Intai de spasitoriu15 Hristostl.
20
Ce nu ca Ilie si ca Elisei, cu ruga si cu rugaciunile, invise

mortulti acesta Hristostl, ce domneaste si cu zisa. Tara a
cincea inviere fata lu lain). A sasea a lu Lazarti. Iara, a

saptea intru munca Domnului, ca multe amu trupure atunce
ale sfintilorti scularA-se, de merged dupa elu. Tara a opta, a
Domnului fnviere. insa impreuna den aceale sapte Invieri
moarte iarA, au luatti, taxa a opta mai pre susil de moarte fu.
Ca intru alu optulti veacti va sa tie invierea mortilorti, de-aciia
moartea nu necurmatA va fi, ce nespartA fi-va $i in veaci.
sa ne nevoirnti si noi, fratilorti, sa invie si sa ne Inviemti
sufletele noastre ce-sti omorite In pacate. Sa ne apropiem5
catra cela ce inviiaza mortii
25
30
catre*, facAtoriulti de viata
Domnii, si sa cademti care-, elu, si sa ne preaplangemti. CA 35

acmu iaste treaba ispoveadaniei intru aceasta viatA,, acmu e
vreamea lacramelorti si a suspinarei $i a plansului. $i sa sraramimti inema noastrA, pre Dumnezeu chemandti, c6, acesta iaste
izbavirea scarbei si bucuriia i slobozirea i viata si inviere.
www.dacoromanica.ro
350
Sa proslavimu, fratilorti, Dumnezeu, cela ce-au asa iubitii

noi, ea 31 sangele sau dereptti noi 1 -au varsatti i cu moartea lui
de putrejune si de moarte pre noi au izbavita. Sa proslavirnti

Dumnezeu, nu cu cuvinte numai i cu gura, ce $1 Cu inima
curate:, si afara toate phcatele, Si cu viata bung si cu lacuita fara
de greata, derep'ce ca asa se proslaveaste Dumnezeu, ca sa
vazh, zice, ale voastre lucrure bune, si sa proslaveasca phrintele vostru den ceriu, $i toate amu intru slava lu Dumnezeu sa facemti. Cu inima inframta smerita catra elu
sa strigamii
sa graimti cinesti dentru noi: Izhaveaste,
Doamne, de army sufletula mieu, si den manile cainilorti unulti
va delunga
nascutului mieu ! Si asa va auzi Domnulu, si
I
10
15
ajutoriulti sau de noi nezglobivulti Dumnezeu, ce va slobozi noi

de toata napastea si maniia, si den greata si de scarbe,si ne va
izbavi de munch si de venirea vatamhriei ce vine dela vazutii
nevazutii vrajmasii nostri. $i va izbavi noi de moarte rea

$i de pacate, i partasi face-ne-va imparatiei lui den ceriu.
Ca acesta Taste invierea i viata, Hristosii, Dumnezeulitnostru,
i acestuia slava sa-i tremeatemil, cu tatalti sfantului duhti,
acmu si pururea $i in veacii de veacti, amity.
$i
20
Dumineca a douazeci i una.

25
(Luca VIII, 5). Zise Domnulit pilda aceasta: 41 semdndtoriula a semdna seima nfa lui.
canda sernand,
una cdz1 pre tale, psi ceilcald fu, ph, pasdrile ceriului ciu-
melird ea. (6) lard alta cdza spre piatrd, si rdsdri,
pi
seed, derep'ce nu avez vlagd. (7) $1 alta cdzu in mijlocu

de rndrdcini, $i crescurd mdrdcinii, necard ea. (8) $i alta
cdza spre pdmantu bund, pi crescrl, AWL rodei cu o sutd.
30
21-22
Titbit slavon: NepiAt. ka, Cat.
Variante:
IT) naptel. miRa.
of (sic!).
Fiind rupta foaia, in B nu s'au pastrat din aceasta evan-
ghelie detht cdleva cuvinte, care cordspund insa intormai cu textul nostru,
deosebindu-se uneori de A, C 0 T
28 necard] T i necard
29 buri]
AC dulce.
www.dacoromanica.ro
(389)
351
(390)
Aceasta grdinda, glasi: ,fine are urechi de ascultare,

sd auzd". (9) intrebard ela ucenicii lui, grdird: Ce iaste
pilda aceasta?" (10) Ela zise: Voao taste datd sd still
ascunsele imparcitiei lu Dumnezeu; altora in pildd: de
vddit, sd nu vazd, i audit, nu intelega. (11) laste aceasta
pilda: Sdmcinfa iaste cuvantula lu Dumnezeu. (12) lard
I
ceaia de pre tale, sante' ceia ce audit cuvantula; dupd

aceaia vine diavolulu si is cuvantula den inima lore, sd
nu creazd sd se spdseascd. (13) lard ceaia de pre piatrd,
aceia
fi citndu audit, cu bucurie priimescu cuvet ntula,
rdddcind n'au; gi in vreame credit, $i in vreame de ndpaste
cada. (14) lard ceaia den mdracini cdzutd, aceia sd nta ce
audit cuvdntulu, si de grija bogdliel gi in dulceafa viellei
imbld, neacd-se 0 nu sfa wsca rodula. (15) lard ceaia

de pre pdmanta buna, cei cu inemd bund se dulce, audit
cuvantula si-la tina, si roda face in rdbdare". Aceasta
grdinda gldsi: ,,Cine are urechi de ascultare, sd 'gaze.
10
15
4 Tipcirit in josul paginei 389 (wick. A. Ir. T.
De-asupra lui altora, scris iard
5 si audit, nu IntelegCt indreptat in : si ceia ce audit 20
sa nu inteleaga
18 KWHIU,t, HIAA.
16 Tip. KO,4. RXHTTSAIL
Variante: 1 graindil, glasil AC graescii, glasescti
2 slit T pre alit
T lipsege lui
3 pilda aceasta] T aceasta pilda I Voao] C Voo 3-4,stiti
4 lu Dumnezeu, altora] T ceriului,
ascunsele] T inteleageti taina
5-6 audit, nu intelegii. taste 25
iara altora
4-5 de vad] T ca sa caute
aceasta pilda] T auzindil,!sa, nu inteleaga ce iaste pilda aceasta 7 ceaia]
I
AC ceia
ceia eel AC ce T carei
7-8 dupa
T lipsefte cuvantulii
aceaia vine] T asijderea mearge 8 inima] T inimile sa] T ca sa

9 sa se spaseascal AC sa se mantuiasca 7' spasiti sa Ile
ceaia]
AC ceia
10 F,;i candii] T cei ce candii si aceia] Cci aceia
11 n'au] 30
AC nu au In vreame credit] 7' pana, la o vreame credit in vreame
de] T intru vreamea de
12 cadil] T ei se delunga I ceaia] AC ceia
(cu toate acestea, In anitindoua textele urmeazd, ca aici, cazuta)
ce] T carei
13 ACT lipsefle cuvantulti si de] T iara, de bogatdei] A begat4iei
T bogatieei si in] 7' si de vietiei] A viiateei C viateei 7' lumiei 35
14 frnblal T ei santil prinsi neaca-se] T si acelora se inchipuescil I
rodulii] 7' Invatatura In Dumnezeu
ceaia] AC ceia
15 cei cu
inema burial A aceia santii cei cu inima buns C lipsefte T acestea
santii cei cu inimi buns
dulce] 2' dulci, ce
16 si-lit] AC lipsege
(probabil, trebue transcris in AC: audit, cuvantulii Vat)
rodii facii 40
in rabdare] 7' roduri aducti
17 graincla, glasi] AC graescil, grasescii T amu, gral, striga ascultare] T auzire, eld.
I
www.dacoromanica.ro
352
inv5t5turfi den ceasta sfant5 evanghelie.

Cuv Antul 41.
Cumti amu Taste alta rai, multi influrita $i cu bung
myrosenie, asa santa 0 ceteniile cuvintelora dumnezeesti.

Dentr'aceastea amu dobandi-vamu spasenie sufletului, bunatatile cu buna myrosenie aduna-vamu, spre aducerea sufleteasca, lua-le-vamu, si spre tariia sufleteasca aduna-vamu, i
spre mai mare bunatate schimba-ne-vamu, cu ale cugetului
flori incungiura-ne-vamu. Ca sufleteasca si spasitoarea miiare,
10
stredie face sufletelora noastre. Domnulu ne graiaste flia.silcarui de not cu dumnezeescula Davin: Catu e dulce grumazulii mieu, cuvintele tale mai vartosa de miiarea i strediia !x
15
Ca cu cetitula cuvintelora dumnezeesti, ale sufletului

boale da-le iarba de vindecare, si sufleteasca sa.natate da. $i
chinulu, pacatelora omenesti curateaste-le imputiciunea. $i
atata vindecare da, cate neputinte pacatulu le naste, cum (391)
1
ai zice ca nu santa alte mai bune den bunatati sa ne dea

vindecare, ca canda cautama ceteniile cuvintelora dumnezeesti.
20
Derepta aceaia cu scriptura au invatata not Dumnezeu sa

intrebamil si sa ispitima, ca cu paza si cu ispita sa cetima,
ca multi folosa dobandima, ca, cu ruga i cu cinstea rugaciuniei mare spasenie vamu afla. Ca cine nu se va intarl
den credinta si cine nu se va derepta, deaca va priimi

25
cuvantula lu Dumnezeu cu credinta 7 Ca cuva'ntula lu Dumnezeu invata pre ceia curvarii sa nu curveasca, ce sa se
intelepteasca, si pre carei-sil MIA de leage, spre leage buna-i
ftwatA, intelepciune neinteleptilora, sa fie cu mare minte, si
celora slabi de minte impacare, trufasiloril bogati induratura,,
multemita mi$eiloru, rabdare celora ce se chinuesca, ceia ce
30
au avutie, multa buna avutie, ceia nemilostivii spre buna

milostivnicie sa se schimbe, ceia ce rapesca de iau dela altii,
sa rasipeasch bine si cu ce e alii lora sa se fagaduiasca.
Cu aceastea bunatati, fratilora, nu ne vamu putea

aimintrea curati, de nu vamu de pururea alerga catra
35
dumnezeiasca beseareca spre cinste. $i intru aceasta adunare
lucru cu dragil sa avamu, si nu curanda de acolo si mai

nainte de lasare sa esima, ce in beseareca sa ne aduna,ma,
2 cmiao, AS.
24-25 Tip. Aar/Ana.
www.dacoromanica.ro
353
de pururea spre cinste si sufletestile cuvintele ale lu Dumnezeu
ascultancth, ca, de proroci certati santemti si de apostoli invatati sera. Si cinesti de not cu podoabd vindecare sa, priimim5, pi cu bucurie nespusd s ne intoarcemti pren case-ne.
Dereptti aceaia rogu-ma voao, fratilorti, sa nu ramaneti de
dumnezeesculti saborti, i nemica alta sa aveti mai vartosti
decatu aceasta mai cinstitti si mai cu folosti. Ce cu tare

(392)
cu draga, invatatura catra, sufletesculti uspatti

sa meargerna, si sa, nu ne astupAmti urechile, ascultandti
cuvintele lu Dumnezeu, ce intru adanculti inimiei sa scriemu in
aceastea, i nemica, sa ne treaca. Asa amu i multti si de
destulti aved-velmti a creaste i dumnezeestiei are fi-vamil
destoinici. 'and de vamti fi acolo cu trupulti numai, e inimile
departe vorti sta, si de folosulti sufletului slabi-va-veti, intru
voroava lumiei si in grija pre voi baga-vd-veti si va, veti 15.
turbura. Ca vazti amu si pre voi, ca, nemica mai multti nu
aveti decatti ceia ce nu mere" in besearecd: si in chipulti
acelora fi-veti osanditi de Dumnezeu. Ca cuvantulti amu ale
lui si samanta voi o priimiti, $i nici un rodti nu aratati,
usardie
denteaceasta evanghelie de astazi mai curate
cum'
va,mti inteleage, asa grainda :

(Evanghelle) Zise Donznulii pilda aceasta: Esi senzanatoriulii
a semanet scinzanta lui. Si ctindu semana, una ceizu pre tale,
si ca (card fu, .i pasarite ceriului ciumelird ea. lard alta cazu
spre piatrii, si rasari, fi seat', derep'ce nu avit vlaga. . i alta
ccizzi in mijloca de metracini, si crescurit maracinii 9i necara
ea. Si
20,
25
alta taut spre pamantu bun', si crescle, Tacit rodu cu
o sutit.
(Midi)
Cu pilde au grditti Domnulti, ca ceia ce vorri
facd, si sa radice mintea lorti spre

asculta, cu socotinta
cautarea cuvintelorti dumnezeesti, sa, le ispiteascd i sa le so-
(393)
coteasca. Ca narava amu avama not oamenii, de ceale cuvinte ce santti coperite a socoti i mult' a ispiti, iara carele
santti ivite $i stiute, not le lasanati si nu intrebamil d'insele.
Derep'ce amu ca pilda are acoperitti intelesti, unele dupd
aratare graescti, iara altele dupa inte I lesu. Si aceasta, de
mult au zisii stantulti Davi' de Hristosti, ca deschide-voiu
7 Tip.
ilsOnocC:.
41297
23
www.dacoromanica.ro
30
35
354
in pilda rostulti mieu $i voiu spune maestriile meale dentai.
Ca pildele amu ca nete chipure santil i tocmeale lucrurilorti nevazute, minteei mai vartosti i sufletelorti. Cate nu
le putemi vedea cu ochii trupului, elu ne aratA in pilda.
5
E;si semeinatoriula a semana seima nla lui.
Semanatoriulii iaste unulti-nascutti fiiuli
cuvantulti
io
lu Dumnezeu. $'au eitti den sanulti parintelui, ce de elu

nici dinioara nu se desparti. Si vine catra noi, i pretutindinea iaste acesta, i toate le-au implutti. Ca era amu intru
sanulti parintelui mai de nainte de toate veacurile, ci nu
15
amu cand au semanatti numai, atunce iaste, nici candu se-au

n'ascutti den sfanta Mariia, preacurata i preablagoslovita
maica lui, atunce numai inceputulfl au luatti, ce mai nainte
de veacti nascutu-se-au $i in lume era. Si lumea aceluia fu,
$i lumea lui nu-lil cunoscu. Ce e41 iara, nu den loci i sa
se mute, nici imbla Dumnezeu den loci pre altti loch, ca

trupulti, ce pretutindinea iaste, insa cu sfeatulti i cu cugetulti
ce e catra noi toemeala, mai aproape de noi fu cu a trupului
imbracamantti, derep'ce ca noi n'ainfl putea intra, catra

20
25
Dumnezeu, ca pacatele noastre oprescu-ne i ne impartti. Ce

insuti acesta venit-au catra noi, cu venitulti trupului, fliulti
i cuvantulti lu Dumnezeu $i aid parintelui. Cumti amu santti
nete legati de-au greitti cetatiei imparatului $i afarti den
local imparatescil stau, i va sa-i impace pre ei, ce acWea
nu-i lasa sa intre inlauntru, ce insu.$11 iase i grai4e cu

nuii, pang -i face destoinici i derepti, impardteasca aa
I Hristosti au facutii, 'au detinsti catra noi (ce se zice, ca
luo trupti i fu nespusti, cumti 1 noi semi). $i au vorovitit
ca de o Imparatie, i aa pre rroi au adusti, 'au curatitti
noi den pacate i ne-au impacatfl lu Dumnezeu, parintelui.
Ca e i Domnulti, nu ca sa", piarza maracinii pamantului,
I
30
35
plini flindfl, sau lucratorii sa munceasca, ce sa seamene

samant.5, cretineasca i sa rodeasca spaseniia noastra.
Samanta amu, acicea, invAtaturg zice, e pAmantulti,
inima omeneasca. Nu zice ca voiu sa seamanti, ce semana, derep'ce amu ca neincetatil fliulti lu Dumnezeu pururea seamana intru sufletele noastre invatatura cu folosti
6 Tip. GimmTopmionk
24 Tip. 4%ni6p7ICTiocch
www.dacoromanica.ro
32 Tip. 4sirkNA6.
(394)
355
si spasitoare, nu atunce numai candti Inv*. Ce si cu

aceaste fapturi, cu ceriulti si si cu pamantulti, si cu ce e
Intru noi in toate zilele, seamana intru inimile noastre samanta ceaia buna a noastra. Iase amu lucratoriulti de'multe
on si dereptti altele: sau sa Innoiasca, sau sg, pleveasca de
cea pleavila rea si sa o rupa, sau sa tae maracinii si sa

curateasca pamantulti, sau altti-ceva sa lucreaze. Iara Hristosti
spre semanare esi, ca.' era amu den Inceputu-01 semanatoriu
si facatoriu a toate si Domnu. $i dupa ce semana, deade in

launtru cuvantulti, tuturoru oamenilorti. Asijderea semana,
chi deade Iudeilarti a lu Moysi leage; iara mai apoi, calla
10
vru dereptti a noastra spasenie sa fie omti, prespre totti
pamantula esi semanatura, cuvantulti invataturiei lui. Prorocii amu mai den nainte au graitu den duhulti sfantil, iara
Hristosti cuvantulti luisti au graitti. Dereptti aceaia n'au
graitti ca asa graiaste Domnulii, ce eu graescu voao, ca
15
sa Inteleagema ca firea lui iaste samanta si acesta iaste

(395)
tuturoru datatoriu de bunatati. Iara noi sa I ntemti lucrarea

lui, si denteinsulti si acelora tuturoru e rodti si prinosti sufletescti. $i sem5nandti elti nu zice ca voiti semana, ce
semana, derep'ce amu ca si apostolii si, dupa aceia, carii
fura Invatatori si pastori lacuira. Semana-sti cuvintele-sti si
invatatura Domnula. $i una ca-za pre cale. Ce nu zice, ca
20
aceasta o arunca-, semanatoriulti, ce caztl ea, derep'ce ca
cela ce seamana, seamana sl invata, si cade cuvantulti spre
25
ceia ce audti. $i acestea se afla sau cale, sau piatra, sau

maracini, sau pamantti bunti.
Tata amu ca trei parti, semanatura piiarde, sl carea
spaseaste una iaste. Trei amu parti santti de nu se sfarsescti,
nici dau rodti candti audit pre Domnulti: Unii amu, aciiosti
candti audti, parasesca ce-au auzitti; e altii deaca audti,

bucura-se de ce-au auzitti, ce iara radacina n'au, ce dupa
la o vreame, de-i gaseaste vreo ispita, ei uita ce-au auzitti;
iara alii si mai buni santti decatil ceale doao parti dental:
ceia ce audti Si priimescti si inu, insa nu aducil roduri,
derep'ce ca nu e sloboda sa creasca Intru ei samanta., ce o
neac,a, cu voroava si cu grija cestii lumi. Ca pamantulti, spre
3 Tip. rimxtrk.
www.dacoromanica.ro
30
35
356
10
mai multi" sufletti cuvantii, cheama-se carei priimescii cuvantulii semAnAturiei, cumu ne Inv Atama acicea den ceasth
pildh, derep'ce amu ca acealea chzurd spre phmanta bunt.'
ca luarh priimire de Invatatura lu Dumnezeu si spre adusulti
rodurilOrti cu dereptii, jar& aceasta alalta spre colturoasa
si protivitoarea, ce si pustie cheama-se, eh de nu vorti avea
1ntelepciune si cuvantti, nici pre dereptate lacuescii, nici pre
adevarii Imb la.
(Evanghelle) intrebard pre ela ucenicii, grdird: Ce iaste aceasta
pada? Elu zise: Voao iaste data, sa inteleageti taina imp&
rafiei ceriului, iarti altora in pi Ida, ca sa caute, sa nu vazd,
15
20
25
30
,si auzindu, sa nu inteleaga ce iaste pilda aceasta.

(Taloa) Jeluiia amu apostolii cu minte sa inteleagA pilda
aceasta, si nu Inaintea tuturora Intrebarh, ce mearsera candti
era singuril. Domnulti zise lorti : Voao data iaste, sa inteleageti taina imparatiei ceriului (ce se zice, ca destoinici furA).
5i cauta, si vrea sa afle, ch toti carei ce cerii priimescti, si
tine cauta, elu afla. Tara alalti caret -sd nedestoinici taineei,
si nice cauta, nici voril sa stie, intunecatu le se graiaste,

i le pare eh cauta, si nu \radii, Si audti, si nu Intelegii. Ce
inch si aceasta e spre bine 11'0, ca mai multi" sa nu fie
osanditi, ca pentru intelesulti tainei pre Oa ei 1-ara urf.
Derepti? aceaia se acoapere loru cu pilda, ca ceia ce intelegti,
si de-aciia se pArAsesca, munciei ceiia mai greaoa destoinici
santii. insh le spune pre-a-maruntulii, si le arata pilda
Domnulti i asa grhiaste :
Sdineenta iaste cuvantula lu Dumnezeu. lard ceaia de pre
tale, santie carei audi ayijderea 7nearge diavolula yi is cuvantula
den inimile loru, ca sa- nu creazd spa' sifi sa fie. lard ceaia de
pre piatra, cei ce ca'nclu auda, cu bucurie priimescii cuvantulu,
aceia rlidacind n'ausi pand la o vreame credo, ;si intru

vreamea de napaste ei se delungd.
(raloD) Trei chipure zice ca nu se sphsescii. $i ceia ce-i
cheamA cale si pre cale, arath toti lenivosii $i toti iutii,
,si
35
i cei ce nu vorti sa se pleace,
$i
toti carii nu priimescti
cuvantulii dumnezeescti, nici-10 ascundii elti intru inimile. Ca

cumu-sti amu toate chile-acealea iutile $i nearate i calcate,
14 Tip.
4\114FITt
37 Tip. wumt wht.
www.dacoromanica.ro
(396)
357
ca suptti picioarele tuturoril zacatoare iaste, ca nici una den

seminte inlauntru-i nu se ingroapa, cal zacti desupra pamantului ivite pi tuturorii pasariloru iaste gata spre rasi(397)
pire-i, a*a. 1 ceia ce santii cu inimile rnanioase I 0 au

minte intunecata, i ca o 13Matura; calc,a,ta, i iute, i tale
113001 de voia lord fura necuratilorti draci i aceia ce de
satana santii calcati, ca nemica dumnezeesculti cuvantii nu
priimescti, ca nu intr.& intru ei luminata invatatura, i dojana

p1
slatuirea, de catu le e putearea, roduri sa aduca: a bu-
nathltilorti ispra:vire.
10
Dereptil aceaia amu i semanatura dentru inimile lora,

cea putina ce e pospita, desupra zace, nu in adandi ascunsa,
pi o iau pasarile ceriului cealea ce zboarg, (ce se zice, ceia ce
santil pre suptil aerti dracii) o pierdil aceaia. Tara: ceriuM
acicea vazduhulti cheama-se. $i un chipti iaste acesta den
cealea ce nu se spasescii, iara, altulu ceaia ce e spre piatra.
E pietriei chipuia0e, ceia ce fara pareare priimescii cuvantulti
dumnezeescil intru ei i-sii gata a creade lu Dumnezeu, ce
n'au parnantii multi" (ce se zice tarie), pi intru ei 5 aciia01
ralsare credinta, pi nu ajunge de-aciia pang in sfar0tii sa se
radacineaze. Dereptii aceaia i curandil seaca, derep'ce ca
15
20
n'are parnantti multi" (ce se zice, tare i vartoasa ha(elepciune). Ca cumu e pre piatra pamantil putinelti, pi ce e
acolo pre ea sam'anta ascunsa 1 curandu rasare, e soarele
lumineaza $i, putinea caldura viindil, aciia0 se usuca, dereptil
cace n'are radacina s o invie, a.$a Si ace0ea, deerti santil
i fa'r'd radacina au ce le e catr5, Dumnezeu bunatatea. $i

iara, cu teat& usardiia sfanta taina cei ce o priirnescii pi
nu se socotescii, nici se ispitesca mainte, ce-sti cu voe slaba
(derepth aceaia l cu putinea caldura), napastea deaca vine,
ei seaca pi credinta-Vi pridadesdi, cu neputinta omeneasca,
25
30
slabindu-se.
(398)
Carii audu, iara de grija boOfieei si de dulceafa

lumiei ei santei prinsi, si acelora se inchipuescie si nu sfarsescii
invaratura lu Dumnezeu.
(Evangheife)
craloo Ceaia ce caztl in maracini sarnanta, aceia santti

4 Tip. M91141104Cf. Cf. 33 Adnotatorul adauga la sflir;itul paginei 397
inceputul frazei : Iara ceaia din mgrd.cini cazuta, aceia santil.
I
www.dacoromanica.ro
35
358
carei aud5 cuvantulti lu Dumnezeu sia iau intru sufletele

lorti, Si r'adacina facand5 i putinelti rasare. Iara pentru grija
5
lumiei si dulceata, noi santem5 ca maracinii, si inghimpa

inimile noastre, $i samanta lu Dumnezeu neaca-o, si a se
sfarsi $i sa creasca nu o lasa. Ca arunca amu samanta sufleteasca se', lacuiascA intru sufletele celorti ce o priimescii, ca
1.0
sa se arate ca creaste samanta intru ei, si iara de o neaca

cu dulceata lumiei si in vor'oava bogatiei si in turbureala
acestii lumi, cumu graiaste Ieremiia prorocti ca voril fi de
vorti aduna si cu manile vorti apuca, si nu vorti avea tarie
sa-sti faca bucate.
Vedeti cumu e ceia ce neaca samanta,! Nu zice ca,' cu
15
bogatiia necati santti, ce cu grija ei. Ca nu se betejescti ei

de bogatie, ce pentru grija ei, derep'ce amu ca multi den
bogatie folosira-se, Ca o aruncara aceasta intru pantecele
miseilorti. insa-i zise grija lumiei si adause si dulceata,
de arata ca doao dulceti sant5 den bogatie, iubirea de
argintti $i bucatele. Si iubirea de argint5 cu grija topeaste

sufletulti, taxa hrana, dulcetiei slabiciune face aceasta. Ca nu
20
25
asa prostil hrana si grija maracinii zice-i, ce derep'ce amu

ca mai multti si mai vartosti inghimpa decat5 maracinii, si
pierde sufletulti. Ca deaca veri apuca, maracinii de-i veri
strange in mani, ei te vor5 inghimpa, si te veri crunta. Asa
sl hrana si picioarele $i capula si ochii, si impreuna toate
nodurile vatama,", $i uscata e, fara rodti, ca $i maracinii.
Unii amu, ce e samanta pre tale, de bogati Intelegu-o, iara
ceia de pre piatra, de iubirea aurului, iara ceia ce e den

maracini, necata de iubirea dulcetiei. Ca de susu si-e si de
inceputti, intai, mai rea, iubirea dulcetiei, ca nu lasa nici
30
cuvantulti lu Dumnezeu sa asculte; a dooa, iubirea de argintti :
in neschitti priimeaste cuvantulti, iara in vreame de napaste

a delunga den credinta face omulti; a treia Taste rea iubirea
dulcetiei, ca si celora ce le-ara creaste samanta si spre
starsitti ara fi, ea nu lasa pre noi pang la sfarsitil sa

35
meargem5.
Trei santti si mari caderi omului: iubirea mariei si iubirea de argint5 si iubirea de dulceata. Ca dereptil aceaia si
5 K din ca n'a iqit to tipar.
27 Tip. spot' ASK
www.dacoromanica.ro
29 Tip. AoiÂ i Agf104 ?IL
(399)
359
ingerulti cela marele cazir, atunce era lumina-i ca un luceafartl, iara acmu iaste intunecatti. .43, si Adamti, multi
dentai, ruda noastra. Inca 0 unulti den numgrulti a doisprazeace apostoli. Acesta amu, Satana, dereptil iubirea de slava;
lug Adamu, dereptti iubirea de dulceata; iara Iuda, pentru
iubirea de argintti.
Spuse amu chipulti piiarderei. Iara ceia ce punti pre pamantti buntl, nu-i lasa de sa se mahneasca, ce le da nadeajde
de pocaanie, i arata ca putearnicti iaste dentr'aceasta spre
ceaia alalta a se schimba. Si spune
10
lard ceaia de pre

u2ntit bunir, ace,stea santd cei cu inimi
bune fi dulci, ce azida cuvantuld
tindsi roduri aducd.
Pamantil bunti si grasil si cu bunti rodu, $i facandli
roduri cu o suta de on ! Sufletului iaste bine .61-1ti ferimil de

toate pacatele cealea necuvioasele,. si
aducemti spre
rodurile bunatatilorti. Socotea0e cumii de putini santil ce se
spasescti, i mai multi de pierti !
(400)
Trei parti santri ale pierdutilorii, e una e spasitilorti.

Ca celti ce seamana, elu seamana tuturora intocma, is J ra
samanta intru unii piiare, e intru altii multu se inmultete.
Aceasta fu, nu dereptti firea seminteei, ce dupa sfatuirea $i
voia omului. Ca intocma seamana Dumnezeu prespre toti
multa a sa dulceata, i invata pre not sa nu ne lenimri, de-
15
20
rep'ce amu ca mai multi aflamti perindti, decatti spasindu-se.
Ce, de pururea sa ne venimu in minte, sa semanamti
si
25
sa propoveduimil cuvantulti lu Dumnezeu.

Evanghelista Mathei, capulti acetii evanghelii, talcuia4te
pamantului bunti; in trei parti au impartitti. Ca cumil amu

impartire au ceia ce pierti, aa l ceia ce se spasescti. Unii
amu aducti roduri de treizeci, e altii de asezeci, iara altii
de o suta, derep'ce amu cine01 cu darulti sau ce are dela
Dumnezeu, unulti aa e, altulu aimintrea, i nu le se afla
intocma numarulti tocmealeei ceaia buna a sfintilorti, ce
unii amu s'antti desfar0tti, $i altii mijlocii, e altii mai mici.
Si ceia ce aducti roduri de o suta, aceia santh ceia ce
'au pazitti sufletulti si trupuhl intru curatie, fetiia-u5, si fara
pacate, si cu aceastea impreuna toata avutia lorti lu Du9 Tip. nolatiii
17 Tip.
CIllattnik
19 Tip. 1. k Amnia:
www.dacoromanica.ro
36 Tip. 4siwzun6.
30
35
360
mnezeu o au datti, si de toata stransoarea, ce e pre totti

pAmantulti, lepadatu-se-au, si totti, panA in sfarsitti, spre
Dumnezeu nadeajdea s'au pusu, si curatil si neprepusti au
5
preutitti s'au slujitti, sau aimintrea au lucratti lui.

Iara ceia cu sasezeci, santii ceia ce se-au Impreunatti
cu nunta si cu curatie, si de tote ale lorti lu Dumnezeu n'au
data, ce intocma cu Hristosti au impartitti aceastea, si sotu-lii
au pre elti, si jumatate de avutie lorusti, .iarA jurnatate lu
Dumnezeu 1mpartti.
10
15
Iara ceia cu treizeci, ceia ce se-au Impreunattl cu

nunta si cu cura:tie, aceia nici jurnatate de avutiia lorti lu
Dumnezeu nu dau, ce mai putinelti de acestea. Si aimintrea
iarasil de treizeci, I de credinta, inteleage-se. CA cisla amu (401)
acestorti zeci, pre troita savarsescu-se, iarA sasezeci se luteleage de lucrure bune. CA case lucruri bune au numAratti
Hristosti intru evanghelie, si intru eale graiaste : Datu-mi-i-ati
mancare,adapatu-m'ati, adusu-m'ati, Imbracat-ati, cercetat-ati,
venit-ati cAtrA mine. Aceaste case bunAtati sal-1W zecile
celorti sasezeci. lard a suta, spre sAvarsitulti lucruriloru

20
cealea bunele Inteleage-se. CA In zeace zeci cine e desAvdrsitti,
acestti numarti mai multti adausti tocmeaste.

(Evanghelle) Aceasta amu grcii, striga: Cine are urechi de
auzire, eli2 sa auza.
(r11104) Urechile, acicea nu de-ale trupului gralaste, nici
25
impreuna ale noduriloru firi, ce mintiei si cuvintelorti sufletului, carele Matti ale sale. Si de aceastea graiaste proroculii :
Adauge-mi, Doamne, urechiei, S6, anal ! (ce se zice, sa,
intelegti inlauntrulti urechilorti inimiei, pren lAuntrulti omului).
Dereptti aceaia, fratilorti, nu intelegutulti auzului nostru
30
35
sa-lti astupdmil, ca si aspida ce-sa astupa auzulti urechilorti

sale, ce cuvantulti lu Dumnezeu cu intelesti sd-hi auzima, si
cu largimea inimiei a ceriului sAmanta sA o priimimti. Nu cu
leanea aceasta sA o pierdemti, sau dereptti nebuniia noastra
sA o pridadimti, sau cu 4rija acestii lumi, sau pentru dulceata,
sau cu inselAciunea bogatiei sA o necamil, ce mai nainte amu
de aceastA dumnezeiasca samantA sa ne nevoimii sA o

priimima, ca sA nu fie calcata sau rasipitA de dracii vA6 Tip.
Aoi-mill3E.
www.dacoromanica.ro
361
(402)
zduhului. Aijderea sa o rasadimii inteadancti, sa ne nevoimtl

ca sa se inradacineaze, ca s nu de alcamurile n'apa,'tilorti
sa se usuce. Dupa aceaia i grija toata a cetii lumi i dulceata
dentru not sa o zmulgemu, ca s'a, nu fie necata, bunatatea i
a lu Dumnezeu cuvanta ySi samanta credinte I ei, ce aa amu,
ca un pa-mantti bung, roduri sa aducemil, cine0 improtiva

tariei lui, sau pana, in sfaritti, sau mijlocii, sau mai putinelti,
in Hristosti Isusu, Domnulti nostru, ca lui e slava i tinearea,
cu tathIti i cu sfantulti duhti, acmu i pururea i in veacii
de veacii, aminu.
10
Dumineca a douazeci ci doua.

(Luca XVI, 19). Zise Domnuld pilda aceasta: Un omit

era bogatit si se inzbrdcet in cttnfi 0 in firure, veseliia-se
in toate zile lunzinata. (20) Un mi.elu era, numele-i

Lazarti, ce zdcelt inaintea portiei lui plinti de puroi,
(21) 0 jeluiia sd se sature de fdra me ce &idea den masa
bogatului, ce st cecina tinged puroile lui. (22) Fu de muri
duserd ingerii in poala lu Avraarrl. Muri
rniseluld,
i bogatuld, si ingrupata fu. (23) .5i intru iadit dwhise
ochii lui acesta den muncd, vdziz Avraarna de departe
si Lazaru in poala lui. (24) ,,Si acesta strigd, zise: ,Pdrinte Avraame, miluia0e-nza $i tremeate Lazara sa-02
ude celu deagetti mai mica intr'apd pi sd rdceascd limba
11-12
Titlul slavon: iiipAnt, KB, 4If, w
rlarK11/
rAAKa,
20
25
iif.
Veseliia-se] AC veselie-se
canfi si in T canfe si
plind de]
AC naintea usiei
15 Un] AC U
16 fnaintea portiei]
AC merges,
18 lingea]
AC cu
17 de farame] AC den farame
T dusil fu de ingeri fn]
B 4so[r]
19 0i-10 dusera Ingerii]
lingea
19-20 Muri si bogatuld, si Ingrupatu fu] T2 Tara bogalulu
AC la
deschise]
20 Intru] T dentru
fara credinta muri, :-;,i se Ingrupa
vazit] 7' si
21 lui acesta den] T sai, fiincld Intru
T radica-sti
Lazard]
vazd
23 tremeate] C treamete (gresald de tipar) T tremite
23-24 sa-sti ude] 21 ca sa-mi ude cu 7'2 ca sa-sd ude
2'2 pre Lazard
raceasca] T stampere.
cu apa T2 alit lui in apa
24 Inteapal
Variante: 14
15
30
www.dacoromanica.ro
35
362
mea, cd ma chinuesca in ceastd vdpae". (25) Zise Avraama:
.,Fiiule, adu-ti aminte cd /e -ai luata tu dulceafa to in

5
via /a la, e Lazar(' a$ijderea raiz; acmu cicea mangcle-se,

tu to munce0i. (26) $i prespre toate acealea, intre noi $1
intre voi propaste mare intciri-se, cd de-ard vrea sd vie
10
de acicea cdtrd voi, nu .pota, nici de acolo cdtra noi sd

vie". (27) $i acesta strigd: Rogu-te amu, pdrinte, sd tremifi ela in casa tatdlui mieu, (28) amu amu cinci frail,
ca sd le mdrturiseascd, sd nu $i aciia sa vie la testa wit
cu muncd". (29) Grdi lui Avraama: Au Moysi $i pro-
rocii ; sd asculte de ei !" (30) Ela zise : Bo, pdrinte

Avraame; ce de-ard mearge cineva den mor /ii cdtr'infii,
pocdi-se-ard". (31) Zise lui: De Moysi $i prorocii nu

vora asculta, nece sd ard cineva den mor /i invie, nu
I
15
va aved credinfd".
invatatura den ceasta sfanta evanghelie.

CuvAntul 42.
Dulci amu santii pururea si de folosii dumnezeestile

20
25
cuvinte celora ce le socotescii. Aceaia e mai vartosii de toate

si mai multii minunatA si de folosii, ca, cate naravuri ale
sufletului derepteazA, i spre lucrurile cealea bunele cu usardie si cu dragoste radica-le, si vatamaturiloril cealea realele
adauge-le vindecare I Pentru aceaia nencetatii Dumnezeu
pururea de ce e folosti pre noi invata i ne cearta ce e spre
14 Tiparit In josul paginei 402: min, g Xdie ni.
16 ttotitio.. etKiini;
18 cnOito, Xii.
Variante:
chinuescu]
Ti muncesch
2 Fiiule] ABC Fii
7' lipseste tu
3 e] ABC lipseste T i
rau] 7' raula
cicea
mangae-se] T elu se mangae
4 tu to muncesti] 7' iara tu rau
chinuesti
i prespre] A i pespre T Ce si prespre toate acealea]
5 inta'ri-se] T e intarita ca. de-ara] T ca cineT aceastea toate
1
30
5-6 sa vie de acicea ultra voi] AC sa vie de icea tetra voi

B sa vie de aice tetra voi 7' de Incoace tetra voi sa vie 6 nici]
ara
35 AC nece
de acolo] T dentr'acolo
7 i acesta striga] AC lipseste
T zise
9 aciia] ABUT aceia 12 mortii] T morti
13 pocal-se-ara]
B pocai-rea-sa Zise lui] 7' Zise lui ca
13-14 De Moysi si prorocii
nu vorii asculta] 7' de Moysi nu vorii asculta si de proroci
14 invie]
14-15 nu va] 2' nu voril.
T scula-se
I
www.dacoromanica.ro
(403)
363
spasenie cuviinta. 5i ne arata si ceaia ce ne duce spre pier-
zare, si iara ceaia ce spre spasenie da-ne, si cate si spre

naravuri reale intorcu-ne, ca de amandoao partile sa ne
vie spasenie, si ca sa, nu avamti a grai ca de bine invatatu-
ne-au, iara de ceale reale tacut-au, si pentru aceaia amu

cazutfi intru reale, cace n'amti avutti stiutura. Pentru aceaia
amu si lucrurile cealea bunele si realele spuse, amandurora
puse-le improtiva si de toate. 5i aceastea asa santii. Ca si
aceasta ce inainte ne iaste push astazi evanghelie, mai chearti
arata-ne si ne spune, a bogatului si a miselului cu cuviinta
invatandti. Si bogatilorti amu intru satiu, alta inselaciunea
vietiei, de-aciia si fara-de-omenie a uri Inv*, destulu iara
si dragostea oathenilorti a saruta. Iara neavutii si miseii

invata ca sa nu caza den meseratate in napastea ceaia nespusa, ce a rabda cu tarie si cu multemita invatA-i, si buna
(404)
10
IS
nadeajde si dulceata ce va sa fie sa aiba mangaiare. Ca iaste

pusti inainte si lucrulti bogatului si miselului, viata spuinda
in multe chipuri, cestuia cu satiulti ce e cufundatti, iara
cestuia cu suspinile de meseratate. 5i amandoi acestea improI
tiva vietiei priimi-vorti plata, cumil insesii ale ce.stii evanghelie
20
cuvinte arata asa si graescti :

(Evanghelle)
Zise Domnula pilda aceasta: Un 0212u era bogata sZ
se irnbraca in canfe si firure, veseliia-se in toate zile luminata

Un nzisela era, numele-i Lazara, ce zacea inaintea portiei lui
plina de puroi, si jeluiia sa se sature de farei2ne ce cadea den
25
2nasa bogatului.
(woo Vru Domnulfi soti sa fimit not si adeveriti iubitori si induratori, si invata nemilostivii cumu se va tampla
lorti. $i invata iara carei se chinuescti rau, ce bunatate au
a lua pentru ce vorti rabda, acicea. Bogatului nemilosardie
30
i multa faraomenie, si miselului neavearea si multa rabdare,

pilda noao intru cinulu bunatatilorti si realele prea cu
mandrie scrise. 5i bogatulti amu fara de nume puse-11), ca
un nedestoinicii ca Dumnezeu a-i zice pre nume, cumfi si

prorocului au graitu, cA, nu va pomeni numele lorti rostulti
mieu, si bra, ca va peri pomeana loru cu chiotti. Ce

numele miselului cheama, derep'ce amu ca ale dereptiloril
4-5 Tip.
."1%
.iKuiTslits
23 Tip. A0MdlidTts,
www.dacoromanica.ro
35
364
nume in cartea de viatd scriu-se. Era intru leagea ovreiasca

un Lazarti oarecine, intru Ierusalimti, in vreamea impelitarei lu Hristosti intru saraciia ceaia de apoi lacuindu, ce
pre elu-15 pomeni Domnulti, ca un bunt"' multemitoriu
rabdatoriu, i ca lungs rabdare lucrandil toata dereptatea
ei
bunatatile. Ca zice amu: (Felice ceia ce se temil de
Dumnezeu, ca pomeana lorti lacui -i -va intru veaci. $i po-
meana dereptului cu lauda e, si pomeanitil in vecie fi-va

dereptului.
io
15
Bogatulii amu cu canfl cu firure imbraca-se, lath

altii multi era goli degerandti de gerti, si de raceala inghetandu-se. $i acesta insusti, Lazara, inaintea portiei acestui
nedereptti si cu naravu rau si nemilostivti si rau la inima
aruncatti era, si impetricitti si goli flindti. lath acestti bogatti
in toate zilele veselia-se inframsetatti si cu multa curvie
de destulti, si de ale pamantului si de ale lumiei dobande
I
imbogatiia-se si se indulciia. De aceasta amu era-i toata

20
25
30
35
nevointa bogatului, de a vesmintelorti cealea scumpele si de

mease si de uspeate.
Iara Lazarti era biruitti de saracie si de board, i intre
poarta lui aruncatil, i toate le rabda, nu nutnai saraciia,

ce $i boala. Si jeluiia sa se sature de farame ce cadea den
masa bogatului. Ca nu era amu nimea
dea lui, ce zacea
de fierbea de multe puroi i mangaiare de necairea nu
priimiia, nici cuvantti dela cineva nu se spodobiia de sa
auza, ca de board tinutti era si de foame era biruitti. lard
bogatulti, elu se uspata in toate zilele, si de curvie si de
betie se grijiia
atata era salbataciia i sireapiia bogatului. Nici in vreamea vietiei ceaia mai buna nu era mai
bunti, ce lacuiia elti in naravulti fierilorti. $1 mai rau era
elti de toate fierile cealea realele, ca, $i cainii Inca mergea,
de lingea puroile lui.
Ca mai milostivi si de omti iubitori aratara-se cainii
miselului, mai vartosil decatti bogatulti. Ca cainii amu,
puroile $i ranele mielului lingea-le si nua vatama,
musca, ce Inca de cea boala ce era intru elu, ei i indulciia,
cu limba vatamaturile ei puroaele ranelorti curatiia,
mai
9 Tip. AfpuiTsAsH
28 Tip. 'IA cliptima.
www.dacoromanica.ro
(405)
365
(406)
alina boala, si i se mai iusura, iara bogatulii nemilostiva

era si negraitoriu. $i I nici cu ochi buni nu cauth elli catra
misela, nici cuvantu-i da, nici hainisoare-i arunch, si nici o
grije nu aveh elil d'insulii, si nici o farama de pith, nu-i da
sa guste, ce totti In pantecele lui si gartanulti lui toate le
aduna si le arunch, ca Intru o propastie. lara Lazarti, saraculii, catti era elil Intru atata chinti si Intru atata rau,
acesta nu huliia, nici imputa, nici rapstiih, nici marl bogatulti de bucate, nici cineva den oameni osandia, nici voia
lu Dumnezeu ocariih, ce cu multi mandrie rabda. Dereptil
10
aceaia si muri luisu, ingerii luara pre Wt. Ca de vrea fi

rapstitoriu si hulnicii, nu vrea fi Intru atata slava spodobitu-se,
catii si ingereasch slujba a priiml.

(Evanghelle) Fu, zice, de muri mi elulu, ,ci duel fu de ingeri
in poala lu Avraamii.
(Ta log) De cata atunce de multi voroava si de saracie si
de boala miselula Lazarii scapa, si la rapausulti cela bunulti
vine ! Ca tine va aveh nadeajde c,atra Dumnezeu, mutare-i
15
va fi si va scapa de boale si de nevoi, deaca va esi de
(407)
acicea, cumti Inv*, si Solomonii, graindii : Sufletele dereptilorti in mama lu Dumnezeux, si n'are a se atinge de
ei munca. Ca se arata inaintea ochiloru nebunilorti omulti
a mull, si le se partl raotate esirea lorti si ce e dentru noi
esire si sfaramitura, iara acelora le e in pace, si nhdeajdea
lorti fara de moarte impluta. Ca se va da loril tocma improtiva trudei masura de mangaiare, Inca 0 mai multu dealt"
plata trudei, curpil grhiaste amu Hristosti, ca masura indesata si varsandu-se are a se da In poala voastra.
Deci si Lazar]) de sfintii ingeri dusii fu in poala lu
Avraamil. lira chti misei vora fi I rapstitori si hulnici si im-
20
25
30
putatori, si cu rau vorti rabda saraciia, nu numai dentr'aceasta

slava a dereptilorti cadea-vorti si gresi-vora, ce 0 a veacilorti
chinuri si muncilorii dati voril fi. Sa auzirnti noi ceia ce

santemii misei si rau chinuindu-ne, si sa nu ne imputamii
de saraciia si de scarba, ca dereptu multe scarbe si napasti
cade-ne-se noao sh, intramii in imparatiia ceriului. Tara
bogatii si satuii nu au a intra pre iusoril Intru ea, chi de
14 Tip. fl oy, indreptat in Fu
28 Tip.
itirkpcmHA8ce.
www.dacoromanica.ro
35
366
nu vorti gusty amu amaraciune napaste 5i scarba lumiei

ace5tiia bogatii, dumnezee5tiei vieti nu vorti aved a se
impreuna. Fericati santti $l. bogatii ceia ce cadti in nevoe
5i in napaste, $i de ce le se Limpid lora rau, tare rabda, $i
flamanzind5 Si seto5indil 5i schrbindu-se ei ingreoindu-se,
multemind5 de toate. Derep'ce amu ea nu santemti destoinici ispititori a fi lucrurilorti, nici 5tirnti not j udecata lu
Dumnezeu, ce numai a 5ti datori santemti ca toate spre

10
folos5 noao dela Dumnezeu tocmite shritti, 5i de nu vArnti

puted rAbda saraciia i derept5 aceaia vamu imputes, iani s
auzim5 Domnulti grAindti: Chutati spre pashrile ceriului, eh
nici seamana, nici seacer5., 5i tatalti vostru all ceriului liranea5te eale ! Ca tie amu mantuitoriulti nostru Dumnezeu eh
trebuint5, are a fi tuturora, 5i spre folosi sufletului a.5a 51 dd.
(Evanghelie)
20
MUri, zice, ,si bogatulii,
yi
ingrupatti fu.
(TAlod) Nimea inainte bogatului nu merged, nici-i slujiia

lui nimea, ca lu Lazar5, derep'ce amu ca in viata aceasta
multi aye& bogatulti de-i slujiia i ogodiid lui; lard chndti
ajunse la sfar5enie, golti ei pustii de toate aflh-se. Ch nici
cell loci' mai midi de acealea nu afl5, elu rapausi. CA
I
toath viata aceasta protivitoare e ceiia ce va sh fie, Si putinelti

va fi, el intru munca de veac5 treace.
Socotiti cumti de a bogatului ingrupare, cum5 fu tocmith,
cumti grAia5te David5 : Mormintele lorti i casele santti intru
2, veaci! Ca moarte amu iaste acelora ce-sti Gird de omenie
ddrjilorti ceia iutii 3i bogatilorti. CA le se desparte trupu15,

Si merg5 amu den bucate In munca, den slava spre necinste,
$i
den lumina intru intunearecti. Derept5 aceaia zice ca ca

so
mormintele arath-se, ea sufletele lord farafundulti i locul ti

cela intunecatulti au dobanditti. InsA 51 candti era viu bogatulti, ca intru un mormantti, in trupi ingrupatti aved sufletult1 sau : In loci de mormantii, trupululti purtd. Dereptii
aceaia 1 fericitul5 Davidti grAia5te : Nu to teame candu se
imbogatea5te omul5, sau candu se inmultea5te slava caseei
lei, eh deaca moare, elti nu le is toate, nici de5tinge cu

nusulti slava caseei lui, ce acicea amu toate lash, 5i golti
mearge acolo, $i muncilor5 dat5 va fi.
19 Tip. imoilice
37 Tip. 1*.r111o10
www.dacoromanica.ro
4081
367
Muri i bogatuld, i ingrupatu fu, iara mi*elulti sfarkii-se,

graia4te, ca sfar1 vreainea ceaia inelatoarea *i se schimba,
in locti de viatd trupeasca, in sufleteasca.
(Evanghelle) lard bogatula fara credinta murisi se ingrupa.
dentru iadu
ochii sai, faindu intru munca si vazU
Avraamil de departe si Lazara in poala lui. $i acesta striga,
zise: Parinte Avraame, miluictste-ma si tremite Lazara, ca
sa-mi ude cu cela deageta mai mica cu apa si sa stdmpere

limba mea, ca ma muncescii in ceastci vapae.
(409)
(Tales)
Lazard amu la naltime sul-se mai pre desupra,
to
iara bogatuld intru propaste preaadanca. Nu amu vaza

Lazard pre bogatulti, ce bogatulti pre Lazard, derep'ce amu
ca Lazard era intru lumina, c, cei den lumina, nu vadti
pre cei den untunearecti. Pentru aceaia vazU bogatulti pre
Lazard standd in poala lu Avraamti, ca mai multd *i mai
vartosti muncitti sa fie. intru nevazutti fu bogatului i
iute era prajitti. Rugaciune radica catra Avraamd, de grill:
Parinte Avraame, miluiaste-ma si tremite pre Lazarii, ca salt,
,ci sa stdmpere
limba mea, ca ma chinuesca in ceasta vapae. Destulu i era.
15
ude cela deageta mai mica ala lui in apa
20
lui aceaste cuvinte intru milcuire a aduce pre Avraamd,

insa nici a*a folosti nu afla, ca fara vreame era-i rugaciunea.
Striga, zice, cela pentru impartirea propastei, iara testa pentru
durearea. Ca Avraamti zise ca propaste mare iaste, iara
bogatuld zise miluiate-ma i tremeate Lazard cela mieluld,
cela ce eu mainte d'insulu ma scarbiia, ce eu lui nici de faramele measeei meale nu-i da; aceluia ma rogtio.
Cautati amu, cumti smeri pre elti munc3, i cumil scarba
intelepti pre du! Si candu i era Lazard aproape, elu-ld uriia
(410)
25
i nu-lti socotiia, nici-lti vedea, iara acmu de departe-10

chearna. Si eld de multe on eiia, *i intra i nu-la socotiia,
nici-ld vedea, iara acmu, acesta de departe-ld veade i foarte
bine-15 previia, *i zise: Miluiate-ma i tremite Lazard.
Acmu cauti mils, candd vreame de mild MI iaste! Au n'ai
30
auzitti apostolulti grdindd: Judetulti, nemilostivu iaste celuia

cc nu face mila!? Acmu to cae*ti, candil pocaanie nu iaste?
Ca nu e in iadd ispoveadanie, ni I ci iaste miluire intru
35
9 Tip. moi-441CICEI
14 Tip. oirrotwkpolch
30 Tip. iilox A I alms.
www.dacoromanica.ro
368
iad6, amu zice, cine ti se va ispovedi tie ?. Limba amu
10
bogatului muncia iaste: ceaia ce priimiia dulceata, picAtural

de apa ceare, derep'ce CA nici un palharutu de apA reace
setosului n'au datti. Aceasta iaste improtiva, plata, foculti
acela i muncile iadului. Cea limba preasatula, o picaturA de
apa micoarA jeluiia, $i in local fluerelorti si organelorti,
suspini, in loculti ceii betie fara masura, pohtiia picAtura de
apa, in loculti cautariei de curvie, intuneareculti adancti, in
loci de nesatiuli somnului, viermii neadurmiti I
Zise Avraamii: Fiiule,adu-li aminte ca le-ai luatu
}si Lazarti afijderea raula ; acme elu se
mangete, iard tu rau chinue,sti. Ce si prespre aceastea toate, intre
(Evanghelle)
dulceata ta in viala ta,
not Si intre voi propaste mare e intaritd, ca tine -arci vrea de
incoace Card voi sa vie, nu potu, nici dentr'acolo catra not sa vie.
15
20
SA inteleagemti a patriarhului, lu Avraamil, dulceata. Ca nu zise lui: Neome si nebune, nu te temi, nu te

ru$inezi, ce Inca iubire de oameni acmu ti-aduci aminte, $i
de miluire $i de mangaiare? Ce nici una de aceastea nu-i
zise dereptulti Avraamtl, ce fflule zise-i, $i sufletulii smeritil nu turburA. Ca grAia$te preamandrulti Solomonti : Destulu i iaste lui chinulti munciei ! Dereptti aceaia i elti
fliule gral lui, adu-ti aminte amu ca tu te-ai luatu dulceata
(TAIon)
ta, iaral Lazar a$ijderea raulti. Nu zise bunAtatea,.ce,utoata

25
dulceata ta (ce se zice, ceaia ce-ti palrea, tie CA e aceaia

bunatate), ca dulceata ce$tii lumi zicea-i eli bunatate, cumti
Si acmu multi grelescti CA multal bunatate avut-amti. Iaral
Lazarti I a$ijderea, zice, ralulti. Ce nu zice ra.otatea lui (ce
se zice, sel i se pare ca i e raulti den judecata ta). Si lard

30
35
nu-i zice luat-ai, ce ti-o ai luati (ce se zice ca sa $1 ceva

bine facut-ai, si datoriia ti-era plata, ca toatA plata aceaia
intru aceaia$5 lume luatu-te-ai). Si Lazarti asijderea, carecui ce rai s'au falcutti, toate i se-au platitti intru meseraltate
$i intru flamanzie, $i pang la cela rau mai de apoi chinuit-au.
Si iatA, ca amandoi goli aicea vinetti ! Lazarti amu golf de
pAcate, iard tu a$ijderea, golf de dereptate. Pentru aceaia

acesta mangAiatti iaste, iara tu bole$ti i chinue$ti. CA nu
iaste puteare cui au fostti osanditti, ca putinti ceva$ii sa nu
4 Tip. 4npoSnua
20 Tip. COMWHk.
www.dacoromanica.ro
(411)
369
dobandeasca mangaiare si rapausti. Prespre aceastea toate,

intre not si Intre voi (ce se zice, Intre derepti si intre pacatosi : unora amu iusorulti, si fericitulti rapausti dobandit-au,
iara altii cu muncile santti osanditi), ca asa amu de mare e
propastea, cat5 nici cine sta dencoace nu poate veni catra
voi, nici dentr'acolo catra not a treace. Ca o vedeare-s5 era,
ca asa s'au fostil dentru Inceput5 viata omeneasca, ce se
zice, spre o bunatate numai sa caute, iara spre raotate sa
nu ne mestecamti. Ca aceasta Intaia Invatatura a lu Dumnezeu marturiseaste, ca den toate leamnele ce-au fostti in rai
20
a manta zisease lu Adamti, si iara tiindil si aparand5 celii

ce mestecat5 era de firea protivitoriului, Insa celti rail catra
bunil mestecatti, si moarte aduse spre piiardere fara-de-legiuitoriului. Ca omului amu cu voe i iaste dela protivitoriulti
a-s5 mesteca viata-sti, iara cela ce nu va sa se meastece raului, nu lash', el5 Dumnezeu neispravitti. Ce dupa aceaia amu,
(412) moartea dupa cela ce calca mearse. Si in doao si viata im-
15
parte : spre a trupului acestuia, si celuia ce va sa fie. Nu
pre masura tocma in lungti, ce vreamea acestii vied mai

putina oarece o au scristi, iara, ceaia ce va sa, fie tinsu-o-au
spre fara-de-sfarsenie. Puteare amu dat-au Dumnezeu, dereptil
dragostea, oamenilor5, cine ce va vrea a avea den aceaste
20
doao, binele sau raulil : on intru aceasta neschita viata si

pang la o vreame, on ceii vieti ce e nesfarsita si de pururea.
Intr'una le iaste, si binelui, sl raului, si catra. Intelegatorii si
25
precepatorilorti, amandurora acestora Impartitu-le-au. Si unora
amu precepatura, bunatatea si dulceata mai mare le se pare

ca iaste, e altora ce intru un cuget5 crezand5, si le se pare
ca va fi Inca bunatate. Iara celora amu ce le e cugetulti neintelesti, sl spre mai multu e nesocotitoriu, ca ei cu satiulti si cu
viata trupeasca, datoriia fireei si partea ceaia buna mainte o
pierd5, si nemica, dupa aceasta viata, aceiia strangand5. Iara
cati cu intelepciune si cu buna socotinta a sa viata o tocmescti
si firea acelora scarbeaste-se, raposa-se-vorti acelui veacti ce
va sa fie, si bunatate strange-vorti, ca cumu li e lorti nadeaj-
dea spre viata ceaia ce va s fie de pururea, si spre mai

mare rapausti tindu-se.
24 Tip. AA Ckplmta (cfr. 270/29).
24
41297
www.dacoromanica.ro
30
35
370
Aceasta amu Taste propastea ce nu va fi amu impArtitti

de pgmantti, ce socotirea vietiei dupe: protiva vreriei facandti.
Cine amu impreuna cu viata aceasta iubit-au dulceata, si nu
se-au vindecatil cu pocaaniia, ce cu vrearea delungatu-se-au,
5
loculti lorusti cela ingeresculti facutu-l-au tale netrecgtoare

$i neimblarg, ca o propaste fara fundti $i netrecutA lorusti
insisti au sapatti.
(Evanghelle)
10
Zise: Rogu-te amu, pa rinte, sa &mifi eli2 in casa
(413)
tatalui mieu, amu amu cinci frafi, ca sa le marturiseasca , sa

nu pi aceia sa vie la cestu locu cu munca. Grai lui Avraamii:
Au Moysi pi prorocii; sa asculte de ei! Elu zise: Ba,parinte
Avraame; ce de-ara mearge cineva den morti cateinpii, pocalse-ara. Zise lui ca. de Moysi nu vori2 asculta pi de proroci,
nece sa ar'd cineva den morfi scula-se, nu vorii avea credinfel.
15
20
(ram) Vedeti, fratii miei, cumti munca preceapere vine

bogatului. Si pre Lazarti mai nainte-10 uitase, si intre poarta
lui au fostti zacandti $i topitti de thame, acmu de alalti departe
fiindti, grijaste-se $i se roagal sa fie tremisti Lazarti den morti
in casa taralui lui. Si nu asa, unulti den morti, ce Lazarti, ca
sa vaza pre elu cg se-au cununatti, si intru slava Izraililorti
sa vazg elu, ca intru saracie si in nesgnAtate si in miselie
25
30
35
stiindu-15 pre elti, $i ins'asti vazatura lortl sa le fie mgrturie.

Ce amu raspunde Avraamti : 51 Moysi si prorocii, zise,
au (si a lu Moysi invatalturg, si scriptura prorocilort1 si
invataturg, graiia); nu atata amu tu, bogatule, grijesti-te de
frati, ca to -au facutti lorti Dumnezeu, ca mii de invatatori
amu pus-au inaintea loran. Bogatulti rgspunse : Ba, parinte,
zise. Derep'ce amu sl acela insu0 asculta scriptura, si nu
credea $i basne pares -i-se a fi invathturile, asa i se pgrea,
I fratii ca-i vorti fi. Si pentru elusti socotiia elu aceasta, si
graiia c'g, nu vorti asculta scriptura, cumti amu sl eu insumi
n'amti ascultatii ; ce de-ard invie cineva den morti, ei arg,
creade. Asa sant0 i acmu de graescti : Cine tie tine sb.ntti in
iadti? Cine va veni de I acolo de sa spue noao ? insa ascultati
i pre Avraamti, derep'ce amu ca scriptura de nu o \Tamil

asculta, zice, nici den iadti s'ar'a veni cineva, incg n'amti
creade. $i aceasta aratara, Iudeii, ca scriptura nu ascultarA.
Nici mortii vazandti sculati nu crezura, ce si pre Lazarti
incepurl a ucide. Cg la rastignitulti lu Hristosti multi invisease
www.dacoromanica.ro
(414)
371.
lora den morti; aijderea si spre apostoli c,aza-le ucidere.

Iara de-ara fi spre folosti noao i credintei, i aceaia ara, fi
filcutti spre cinste Dumnezeu. Ce acmu nemica alta nu foloseate noao ca scriptura cu path', a o intreba i a ispitI. Ca
mortii de ara. Invie, prea se-ara, fi mandritii diavoluld, i cu
aceia ara fi prilastitu ceia neinteleptii, i cu povetile iadului
semanal'ara partea i destoiniciia cea rea a lui. lara unde e
socotirea i Intrebarea scripturiei sanatoase, nemica acolea
nu se poate mandri cu draciile sale diavoluld. Ca scripturile santii luminare i lumina, i canal lumineaza aceastea,
furulu se ivea4te i se all
Sa fugimd amu, fratii miei, de chipuld bogatului, i a
lui fara-de-omenie sa o urimil, i s6, ravnimil la mandriia lu
Lazaril i la rabdarea lui. Ca dereptil acesta prorocite furg,
aceastea, ca in chipuld bogatului sa nu ne chinuirmi. Ca de-au
vrutii vrea amu a munci, aceasta n'ara, fl prorocitil. Ce de-
10
15
rep'ce ca aceasta n'au vrutii, dereptil aceaia mai nainte

grait-au, ca cu prorociia sa ne intelepteasca i de ispitele
dealelorti (ce se zice, pacatelor5) sa ne ferimu. Pentru aceaia
sa ne trezvimil, fratilorii, i pana iaste vreamea de pocaanie,
(415)
pacatele sa ne spalamu. Si Inca 0 de calea ceaia larga i

tinsa sa ne parasimil,. ca mai vartosu pre cea tale strimta
si oscarbita a bu I natatilorti sa Inceapemti a imbla. C6, sa
iaste ea 0 cam larga sau cu rapausii, calea realelorti, ce
iara, candu e la sfarenie, la strimteala ne intoarce, i spre
pierzarea sufletului ne duce, nu ne duce la cea dereapta.
Si iara e Improtiva ca strimteala lucrurilorti celora bunele
la largime duce-ne, si larga 0 se savarte, si multd rapausii dandu-ne. Si sa nu flmil cu ceaia dental Inalati. Ca
ce folosii iaste, spune-mi, putinelii pre calea ceaia larga tine
imbla, i in propastea de perire cade, cum ai zice, ca Intru
un somnit sa se Indulceasca, i fara de sfarenie sa se munceasca? Omni' amu iaste somnulti pre adevarti, aa, iaste
viata aceasta catra veaculti ce va sa fie. Ins6, iara la
sfaIvniia amandurora cautanai, lucrurile cealea bunele sa
iubimii. Si sa ne varnii cu aceastea tampla, de vamii sl

intru napati cadea, not sa nu ne lenimti, ce toate cu tarie
10 Tip. 1,Iii-crk
24 Tip.
Ka
I $aprx.
www.dacoromanica.ro
20
25
30
35
372
10
sa le raldamil, intru naldeajdea

upovainta, celui veacti
dulce, ce va sa fie intarindu-ne i sfauindu-ne. Ca intru
napati cazandii noi, Dumnezeu iarta grealele, sa cu multemita rabda-le-vamil, ca de acmu sa ne curatimil pi toate
rautatile sa le supunemii, ca cu curatie pi nespurcati plata
ceaia dulcea sa", priimini.
Si sa vamil vrea acetii dulceti sa ne spodobimil, iara
noi sa iubimu viata ceaia cu truda pi cu ustenea15, i calea
ceaia iutea pi strimta. Si intru napati sg, nu ne sfiimu, ca
dumnezeesculti ajutoriu catra noi s6-16 tragemti pi sa vie, Si
in poala lu Avraarna sa rAposAmil de Hristosii Isusu, Domnulti
nostru, ca a lui e slava, mariia
tinearea, Intru veacii de
veaca, amino.
Dumineca a douazeci i treia.

15
(Luca VIII, 27). In vreamea aceaia vine lsusa in la-
20
25
turea Gadarinului. Timpind ela un bdrbata den cetate

ce avea draci de multi ani, $i in veminte nu se imbrcica,
$1 in casd nu lcicuiia, ce in groape. (28) V dza Isusa pi
strigd, cdza cdtr'insula qi cu glasu mare zice: Ce e mie
,si tie, Isuse, fiiula lu Dumnezeu de susu? Rogu-te, nu
munci mine!" (29) Zise amu duhului necurata sd iasd
den on2a. De multi ani rapiia ela, $1 legd ela cu lanturi
de fiera, pi cdile pdziia, pi !limped lanturile: gonitu era
de dracula inlduntru in pustie. (30) intrebd ela Isusa,
grdi: ,Ce ti-e numele?" Ela zise: Legheona" (cd draci
multi intrase intru ela). (31) $i rugard ela, sd nu zicd lore
in beznd sd se ducd. (32) Era aciia o turmd de porci multi,
pd0ea in padure; qi rugard ela, sd zied lore, intr'aceaia
14-15 Tittul slavon: i u i n k. iir, drrnit. w AOVICkl. rasa, sr,.

15 Tiparit in
josul paginei 415: Was 5 Li( S.
Varlante: 16 vine] A veniiit C viniia
20 strigii, C striga
21 filula] 2' fiiiule
zice] ABCT zise
22 Zise] B Zice
23 multi
ani] AC multi amu ani lanturi] AC verigi
24 rumpell lanturilel
29 B [0.'*t]ea,
B zi[cd l]orti
35 ABC spiirgea fiarale (B isitopmne)
30
lntr'aceaia] A intr'aceia.
www.dacoromanica.ro
(416)
373
set Wire.
zise lora. (33) lqird dracii den 0172a, intrard

in porci; $i se porni turma den tdrmure in iazera, $i se
afundard. (34) Vdzurd pastorii ce fu, fugird $i spuserd
in cetate $i in sate. (35) E$ird sd vazd ce fu, $i vinerd
cdtrd Isusa, $i aflard omula $ezanda, dentr'insula dracii
eqise, imbrdcata $i cuminte, langd picioarele lu Isusa.
$1 se spdma ntard. (36) Spuserd lore, $i vazurd cumu
se-au mantuitti drdcitula. (37) .,Si rugard ela tota ndrodula, laturea Gadarinului, sd treacd dentr'in$it, cd cu
o fried mare era prin$1. Eta infra in corabie, intoarse -se.
(38) Raga-se lui bdrbatula, dentr'insula dracii egse, de cu
10
nusula sd fie. Ldsd ela Isusa, grdi: (39) intoarce-te in
casa ta, qi spune cafe to -au fdeuta tte Dumnezeu!" .5.1 se

duse pren toate eatable, propoveduita cafe fdcuse lui Isusa.
Sfaritul Duminecii.
15
invaiMura den ceastA sfanta evanghelie.

Ctivantul 43.
(417)
Cumu-sti amu trupurele noastre In toga vreamea, de

aduce parnantulti rodurilelii de pururea, $i de toatd. hrana
de le intareate i le Ingra.,s5,, alga pi sufletele noastre cu
cuvintele sufleteti hrdnescu-le, i cu veselie $i cu dulceata
Implu-le. Insd, a trupului hrand sfare-se Si intru putredire
mearge, iard hrana sufletului (ce se zice, invd.tatura sfintei
scripturi i dojana) nesfarita are veselie i in neputredire
duce pre noi, i in viata de veaci Si In bundtate. Dereptii aceaia,
25
cumtl pohtimil noi sd mancdmii, cAndif santemii fldmanzi,

a4a, amu datori santemii a asculta cuvdntulfi lu Dumnezeu.
Ca den ascultare folosi-ne-vdmii i mare dobandd priimivdmii. Si de santemti negrijnici, sd parasimii negrija. Si sa
santemti cu usardie, sa fimti Inca, mai cu usardie. Si de-aciia
sa" 1 irgimu brazdele inimiei noastre, $i sa priimimu Intru
30
ce
3iHce
30 Tip. CI4ITI.
HA t
23 Tip. 3
17 CAORO Kiri (sic I).
Variarde: 1 Iira] ACT E.,irit B.... a 2 porci] 2' turma porciloril
6 imbriicata] C imbracata (greiazerul 7' mare
3 B ito[tr]ulipx
10 prim}ii ABC ti9 ABC lipsefte cu
vita de tipar?) I B lipselte i
nuti I B intoarse[se] 11 eise] B vise 14 propoveduiia] C spuneit.
15
20
KO
www.dacoromanica.ro
35
374
10
aceastea de-viath-purtatoare i spasitoarea samanta a sfinteei

scripturi si cuvintele. Sh adhpamti inimile noastre i sa le
implemti de destulti den bogata apa a evangheliei mantuitoriului, lu Hristosti, ca sa rasare gi sa creasch dereptate,
adeveritele dumnezeestile roduri, gi sa ne hranimti, intru
veaculti cela ce va sa fie, cu branh nesfarsith, si de foamea
veacilorti sa schphmti.
(Evanghelle) to vreamea aceaia vine Isusa in laturea Gadarinului. Timpina elu un barbata den cetate, ce avea draci de
multi ani, pi in veminte nu se imbraca, pi in cash nu lacuiia, ce
in groape. Veiza bus& pi striga, caza cateinsula fi cu glasa
mare zise: Ce e mie pi fie, Isuse, fiiule lu Dumnezeu de susa?
Rogu-te, nu munci ?nine! Zise amu duhului necurata sec iasa
den oma. De multi ani rapiia elu,

15
,si
legs elu cu lanturi de
fieru, pi chile pasiia, ,si rumpea lanturile: gonita era de dra-
cula inlauntru in pustie. intreba elu Isusa, grai: Ce ti-e numele? Ela zise: Legheona (ca draci multi intrase intru elu).
qi rugara elu, sa nu zica lora in bezna sa se dulcet.. Era aciia
20
25
o tunnel de porci multi, paged in pa dure; pi rugara elu, sa

zicti lora intr'aceaia sa intre. i zise lora. Egra dracii den
omit, intrara in turma porcilora; pi se porni turma den tarmure in mare, pi se afundara.
(Wog) Innotandti oarecandti marea Tiveriadului cu ucenicii shi sphsitoriulu, intru multh burg fiindu, durmiia, ca cu
tocmealh sa descoapere ucenicilorti
sa ispiteasch credinta
sa
vorti
fi
neplecati
intru
napasti.
Irish se oblici nepulore,
tinta lora, ca nu aratara amu credinth desfarsith, ce mestecath cu necredinta. Crezura amu ca-i poate spasi pre ei
Domnulti, ce insh ca neste putinii-credinciosi grhirh: Spa30
seaste-ne, ca perimii! Ca de vrea fi avutti credinth desavarsitti, fi-se-ara sfatuitti eh n'arh fi puteare lorti sa piara, impreunh fiindu cu putearniculti Hristosti. Iarg elu se sculh si
opri vantulti. Insh lash pre ei sa se invhluiasch i sa -i
turbure, ca mai ivita sa fie thrila lui. Ca asa ni e noao
35
oamenilorti nAravulti, atunce mai Vartosti sa pomenimti spa-
sitoriulti, candu ne de vreo nevoe mare pre not izbhveaste.

15-16 Tip.
in too de Weil
Apitcptink .1A6irpS
30-31 Tip. Ai
23 Tiparit, din grepda, evanghelie,

rhc4spgwirrk
www.dacoromanica.ro
32 Tip. kill
(418)
375
Derepth aceaia nu den inceputti, ce den Mita nevoiei scula-se

de mantui pre ei Hristosti.
Chipti amu era acelora, ce le se tampla la sfarsitil

ucenicilurit. Ca ezerulti era tara iudeiasca. ; speinsii destinse
bura, ce era spre Hristosil a lorti nebunie, ca se nebunira

Iudeii rastignindti pre Hristosti. Turburara-se ucenicii, ca
toti lasara pre ell de fugira. Ce se scula Domnulti den somnti

(ce se zice, ca invise), si iara ucenicii intru linie fura, ca stata
(419)
inaintea loril de zise: Pace voao ! Graira ucenicii unulti

catra alaltti : Cine iaste acesta ? Nu ca nu stiia pre elti
stiia ei, Dumnezeu e flindti si Multi lu Dumnezeu), ce
se minuna de preamultimea tariei lui, si ciudindu-se graiia :
Cine iaste acesta ? cum ai zice : CAW si cumti cu atata
10
tarie si cu puteare? Ca acela insusi opri apeei si vantului, si ascultara pre Oil. Nici dinioara asa n'amti vazutti,
15
ca in vedeare omit arata-se, iara lucrulti era insusil a lu

Dumnezeu putearniculli. Si de elti graiaste proroculti Davidti :
Tu biruesti tinearea mariei, bura si valurile ei to le imblanzesti 1 $i iara zice : Si stall vantulti de bura, sit se inhltara
valurile ei. Turburara-se ucenicii si se radicard, si toata prea-
20
mandriia lorti inghitita fu (ce se zice, ce era in mare mestersugulii lorti). Dereptti aceaia si strigara catra Domnulti, si
den nevoia lorti scoase ei, ca opri mariei, si stattl ling. $i

incetara valurile mariei, si se veselira ucenicii derep'ce ca inceta. Si derepta pre ei Hristosti spre adapostulil vreriei lui.
Sa inteleagemti si noi, fratilorti, ca corabiia iaste beseareca lu Hristosti ; intru marea vietiei in ceasta" lume
aflata e, avandti opacinasi preutii si credinciosii cede pururea
au Hristosti flindti cu nusii. insh si pre aceia de multe on
cadti vremi iuti spr'inaii. 5i mil de valuri si nevoi spre
25
30
aceasta sfanta corabie cadti, si, ca picMurile farce de numb,rti,
nevoi si napasti. $i duhulti vrhjmasului cell lute scoalh-se,

catra insasti frica mortiei duce-i. Iara Hristosti impreuna
iaste cu ceia ce-la cunoscti si credit intru ell, ce lash pre
ei de multe on s, se chinuiasch cu tocmeala si iubirea de
oameni ce are elit catra noi, ca in chipti de durmitare

sa se chipuiasca. Tara candti prea multa voroava adeve20-21 Tip.
4.4orApTA.
www.dacoromanica.ro
35
376
rita fi-va, si la sfarsitulti napastilorti de vorti vedea rau, si

deaca nu vorti mai putea rabda innotatorii bura, atunce
amu cade-ne-se noao a mearge catra mare putearniculti si
milostivula Domnu, cu rugaciune sa ne adaugema si cu lacrami fierbinti, si sa strigamii cateinsulti si sa graimh:
(420)
Scoala! Derep'ce dormi, Doamne? Invii si nu ne surpa 'Ana
in sfarsitti! Derep'ce fata ta Intorci si saraciia noastra si

scarba noastra WV? Ca stiu ca are a se scula Dumnezeu
gata, si toata frica are a o goni. $i are a opri si napastui10
torilorA, si a schimba plangerea spre buna-voe. $i noao va
tinde linlia ceaia marea si faravoroava si fara-de-nevoe.

$i nici dinioara mila lui n'are a o uita despre ceia ce na15
dajduescil spr'insulti, ca aceasta zice prorocului: Cheama,-ma

In zi de grija ta, si izbavi-to -voiu si proslavi-ma-veri 1
CA nimea asa pre ehl nu-$0 cruta, cumti Dumnezeu pre noi
pre toti. Si de multe on preaslavita si spasenie face, de ne

derepteath spre iubirea de oameni cu a lui tocmeala.
Ca ajunse Domnulti catra pamantulti Gadarinului im20
preuna cu ucenicii sat Nu-i sa-i scoata pre ei vantulti

ca. era Incetatti vantulti, ce Hristosti vru ca sa
acolo,
mangae pre cela ce era muncitti de duhulti necuratti si sa-Iti

vindece. Ca era purtatti de duhulti, nu cu vrearea celuia ce
era muncitti de duhulti necuratti, ce cu tocmeala lu Hristosti.
Ca lash' amu o tocmeala Dumnezeu suptti ei sa fie, nu ca sa
25
30
se chinuiasca aceia mai vartosti, ce noi mai vartosti sa ne

invatamti, cumti Santa dracii de amegescti pre noi si asa ne
lepadamil de ogodimti lorti si ne plecamti. Ca omulti golti
vine, si nu stie ca iaste golit Ca candil prindti dracii vreun
ma, facti pre elti afara de minte si de mandrie, si golti de
toate bu I natatile. Ca lua amu duhurile hitleane pre omulti
ce era dracitti $i-ld purta elti pren morminte, ca vrea sa
seamene invatatura rea oamenilorti si de totil rAulti implutil,
35
ca sa zica ca dupa moarte sufletulti omului mortti fn mormantti lacuiaste, si se lipescii de neste oameni, ca dracii.
Iara evanghelistii vrurA, inselaciunea draceasca si prilastitura lorti den radacina sa o rupa. Susti si josti zisera
dracitului sa se chinuiasca. Vazt. draculti pre Isusti, oame5 Tip. 4ionlium
10 Tip. nnAmiu-kik.
www.dacoromanica.ro
(421)
377
nilorti striga: Ce e mie si tie, Isuse in loci' cum ai zice:

Ce ne iaste impreuna, mie i tie, ca ai miei santti oameni
cati mi se pleach. $i cu ce cuvantti gonesti-ma denteinsi?
Aceasta amu zise, nu facatoriulti lorti, ce cu inelaciune
amu prinsu pre ei. Iara de ce zise lui: Ce e mie $i tie?
spareatil si fara de rusine; iara ce zise: Rogu-te sh nu ma
muncesti, temea-se $i se era infricosatti. Ca nu numai numele lu Isusu zise, ce si tariia $i firea -i: Fiiulu lu Dumnezeu
de susti, sa nu muncesti mine. Pre ceasta lume cersa rapausil vrajmasulu nostru, nu in vecie. Iara de ce grai: Asa
10
iaste, ca vomit esi amu cumti zici, Doamne, insa munciti sa

nu
acicea cersurh slobozie, hitleanii, ca sa vatame
pre not den calea spaseniei noastre. Ca in ceasta vreame

Taste spasenie, iara in cela veacit numai plata dereapta.
Aceasta amu raspunse Legheona oamenilorti, ca nu puttl
sa stea Improtiva puteriei si tariei lu Isusu. $i vazura, pre elti
multi scotandti dracii. Ruga-se dracii sa IRA clued pre ei in
15
bezdna, ce sa-i lase ei Inca sa imble pre parnanth. Iara

(422)
pre pamanta, ca sa lupte pre oameni si

ispititi sa faca pre ei. Ca de n'ara fi foshi protivitori draci,
n'ara fi fostii nici cununi. Insh-sti cersura in chipulti loru
turma de porci, iara Hristostl v6,za hitlensugulii lor5 si, nu
cg nu stiia, de ce se invata ei, insa le zise. Nu-i darui dracilord, ce aimintrea-i tocmi. Una amu, ca sa arate celuia ce
se izbavi, cata nevoe si cati draci au fostii avandti intru
elti; alta iarasti, sa inteleaga toti ca nici in porci nu potti
Domnulti lash ei
sa Intre, nici sa strice dracii, de nu le va fl zisti lora de

Domnulti; a treia, ca mai rau ara fi facutti dracii oamenilorti, mai vartosti dean porcilorti, de n'ara fi intru ins4ti
in ceasta munch tinuti de Dumnezeu. $i nu-i lash sa fach
20
25
30
catii vorit ei.
Aiavea amu iaste, ca mai multi' si mai vartosti uriti

le santti dracilorti oamenii, decattl dobitoculti si jiganiile.
Dupa aceaia amu si dobitoacele pierdu dereptti omit. Ca se

nevoiia si acestea cu piiardere sa scarbeasch ei. A patra, ca
de moartea porcilorti sa aibh a creade. Ca esirh dracii, si
se invata sa strice, iara ei mai multu-sit stricara lorti,
16 Tip. 110TON IN
26 Tip. 1100'h.
www.dacoromanica.ro
35
378
ca fu ivita acestora neputinta i hitleniia, iara tariia lu

Hristosa lumina. $1 den oameni, cu cuvantulti i cu buna-
tatile tine e ajutattl, cu tariia lu Hristosti Inca goneWe

5
dracii. Iara carei se intina ca porcii in tinatura pohteei, antra

dracii, ca in nete delungati de Dumnezeu, i-i surpa pre ei,
ca intru o pierdere.
$i aceia oameni, carei vorti avea intru ei lucrurile dracWi,
intru vamanta nu se imbraca (ce se zice, de butejunea sfanta
framseate n'au), i in casa nu lacuesca (ce se zice, In beseareca),
10
15
20
ce in
morminte (ce se zice, intru luarea lucrurilora

celora moartele, ce se zice, Intru curvie i in mitarnicie i In
carcimarie $i intru alalte pacate, In toate). Aceia amu toti,
morminte realelora santa. $i carei santa biruiti si invatati
inteacealea i nu se vorti pocal, muri-vorti mortiei de veaca.
I
(423)
Vilzura pastorii ce fu, fugira 1ci spusera in cetate

j,si in sate. Esira sec vaza ce fu, fi vinera catra Isusu, si altar&
multi sezdnda,dentr'insula dracii esise,imbracata si cu minte,
ldnga picioarele lu lsusa. $i se spamantara. Spuserci lora, si
(Evanghene)
vazura cumu se-au mantuita dracitula. $i rugara ela tota

narodula, laturea Gadarinului, sa treaca denteinsii, ca cu o
Erica mare era prinsi. El& intra in corabie, intoarse-se. Ruga-se
lui barbatula, dentr'insula dracii esise, de cu nusula sec
fie.
Las& ela Isusa, grai: intoarce-te in casa ta, si spune cdte re-au
facuta fie Dumnezeu. Si se duse pren toate 6atarile, propo25
veduiid cdte facuse lui !sus&
Roos) 5i amu, de ce fugira pastorii, tocmeala spaseniei

Gadareanilora fu. insa aceia nu inteleasera ca cu destoinicie
cadea-le-se sa se minuneaze tarieei Domnului, lu Hristosti, si
30
sa creaza lui, iara ei mai vartosti rugara pre ela sa iasa

denteinii, ca se temea sa nu cumva si cu alta vreo vatamatura sa-i munceasca, cumu pi porcii pierda. $i se duse
Hristosa, derep'ce amu ca, unde Taste viata porceasca. si de
35
bine se leapada, Hristosti nu lacuiate acolo. Tara acela

vindecatti, nentrebatii ivirea vindecarei arata. Ada amu
sanato0.-se cu mintea, ca sa cunoasca pre Hristosti, i sa
caza i sa se roage lui Si cu nu suit" ca sa fie. Ca se
temea sa nu cumva, deaca se va delunga, de ela, iaraa pre
35 Tip.
ClaHATOWHCA.
www.dacoromanica.ro
(424)
379
lesne sa fie prinsi de draci. bra Hristosti arata ea, sa nu

se-ark nisi afla cu nusulti, cu puteare i baste lui, cu dulceata
lui acoperitti iaste, si mai pre susti de ispita draceasca fi-va.
Ce intoarce-te, zise lui, in casa ta, i spune cate fact
Dumnezeu spre tine.
Nu zise : Cate to -amu facutti eu tie. Chipti deade noao
de smerenie cu mandrie,
ca toata ispravirea care', Du-
mnezeu sal ducemti. Iara cela vindecatulti aka era intregil de

minte, catti spuse cate-au facutti lui Isusti. Ca se cade ssi noao,
candti facemti cuiva bine, sa nu zicemu noi sa ne vesteasca, ce
acela ce-au luattl binele, sa i noi nu vamti vrea, Incas va vesti
elii. Ce insa, fratilora, cumil si catti rau de draci priimescii
prinsi
carei se pleaca
sa nu si noi de aceale
chinuri prinsi sa fimti, sa nu mai cu amarg de celuia dracitulti
spre noi sa se faca! Ce impartire amu au de cela ce se

dracemte carii cu pohtele cealea necuvioase si in nebuniia
10
15
curviei nebunescli, si spre toate spurcaciunile carii se intarata ?

Dara au nu imbla goli i aceia ca cela dracitulti ? Ca nu de
vesmantulti trupului si de celti de afara lipsitu iaste carele

gresaste, ce de dumnezeestile vesminte si de chipul6 s]aveei
20
lui $i de cinste golti afla-se, mai vartosti si mai cu amarti decatti
cela ce se dracemte ! Ca se golescti curvarii si iubitorii pacatelorti, derep'ce amu ca trupulii mai slabti iaste decatti sufletti.
(425) Ca trupulti de multe on golti fiindti, nu se vatama, lath

sufletulti de se golemte, foarte se vatama, si de nu se va intoarce, lasatti de Dumnezeu fi-va, si spre piiarderea propastiei surpa-se. Ca nu se ucide de pietri carele gresaste, ce
de pacate mai Vartosil si mai iute decattl de pietri. Si nu in
I
mormintele mortilorti lacuescil ceia ce nu lacuescti in mandrie,

ce in pacatele curviei imbla pururea, Si cu multa vatamatura
25
30
i cu imputiciune impluti santti, asijderea si alaltorti pacate

necuvioase prin0i santti. Aceia si mai cu amarti decatti aceia
chinui-se-vorti. Iara noi, fratilorti, sa ne nevoirmi de sa ne
delungamti de toate pacatele, si de vatamatura lorti mai

susti sa fimii, in Hristosti Isusu, Domnula nostru, ca a lui e
slava si tinearea, acmu i pururea si in veacii de veacti, amino.
13 Tip. wiiwk
24 Tip. ram% tartAls.
www.dacoromanica.ro
35
380
Dumineca a douizeci ci patra.

Evanghelie dela Luca, zaceala 39.
(Luca VIII, 41). In vreamea aceaia, un oma apropie-se

-5
l()
15
cdtrd Isusa, ce i-e numele laird, yi acela era mai-marele

beseareciei,
cdza lcirzgd picioarele lu Isusa, ruga eld
sd intre in casa lui. (42) Cd avea o fatd una feciora
dent& era lui fala ca doisprdzeace ani, et aceaia murise. Ganda se ducea, ndrodula impresura eld. (43) $i o
muiare era, de-i curd sdnge de doisprdzeace ani, ce oracilora dedease toatd uvujiia ei: nu punt nece de unuld
sd se vindece. (44) Apropie-se den dardta, atinse-se de
marginea vemintelora lui, fi aciia static cursula stingelui ei. (45) $i zise Isusa: I Gine iaste de se atinse de (426)
mine?" Lepddard-se tofi. Zise Pdtru ei cine era cu nusula:
inudfdloare, ndrodula finu-te si to in2presoard, et grde0i:
cine iaste de se atinse de mine?" (46) Isusu zise: Atinse-se
de mine oarecine; eu amu simlii, tdrie e0 den mine".
20
(47) E muiarea vdzd ca nu se va ascunde, tremura, vine ei

cdza inaintea lui; derep'ce pururea apropiia-se de eld spuse
lui inaintea tuturora oamenilora,
ca se vindecd aciia.
25
1-2 Tillut stavon: utAnt, Kq dr-sh w AMjK111. rAtil14, XA.

8-9 Tip.13,AunArk
(ABC2' o muiare)
13 In josul paginei 425, tiparit: rack, 5. (Lk, a.
Varlante: 3 apropie-se] T [oarecine vine
4 i-e] 7' i era I
acela] 7' acesta C lipsefte era 4-5 mai-marele beseareciei] AC jude
gloatei 7' jude gloateei
5 elti] 7' pre elti
sa Intre] B cb I ime
I
6-7 avea o fata,

una feciorti dental era lui fats ] 7' o fate: una
nascuta avea 7 ca] ABCT- ca de ani] T ai murise] 7' muriie.
8 Candu se ducal 7' Mergandu elti 9 era] T fiindil anil T ai
10 dedease] T dedease-O 7' lipseqte ei nu putit nece] T i nu se
I
putt' nici 11 Apropie-se den darata, atinse-se] T Mearse pre den daratit
Cine]
de se apropie, i se atinse 13 $i zise Isusti] 7' Zise Domnulti
14 Lepadara-se] 7' Ei se lepadara Patru si cine era cu
T Carele
nusulfil 7' Petri si ucenicii lui
15 narodulii tinu-te] T naroadele to
t.init
Impresoaral C impresura
graeti] T zici
16 B de ]se]
17 de mine oarecine] 7' oarecine de mine
35 Isusil] T Eli
eu amu]
7' mice ca
tarie esi]
ea est tarie
18 E muiarea vaza] 7' Vaza
19 caza] B vazu
tremura, vine] 7' vine tremurandii
muiarea
(greTald de tipar)
Inaintea lui] AC naintea lui B naintea lui 7' la
derep'ce] 7' si derep'ce
apropiia-se
eld
7' lipsefle pururea
20 Tlipseqte lui I inaintea] AC naintea I
40 B apropie-se 7' vine, atinse-se
aciia] T de pripa.
cal T cumu
30
www.dacoromanica.ro
381
(48) Ela zise ei: indrdznea#e, fie, credinfa ta
ntui-te.
Pasd in pace!" (49) Inca ela grdinda, vine oareeine

dela arhisinagoga, grdi lui c'au murita fata ta; nu
porni invdtcitoriula!" (50) Isusa auzi, rdspunse lui, grdi:
Nu to teame, numai ce creade, $i mcintultd va fi ".
(51) Mearserd in case, nu ldsd niciunula sd intre, numai

Pdtru si Manna si lacova si tatalu featei si muma.
(52) Plangea-se toti si suspina de ea. Eia zise: Nu plcingeti; n'au murita, ce doarme ". (53) $ila bdtea jocu de
ela, stiiez c'au murita. (54) Elu-i scoase afard toll, .i is
o prinse de mcina ei, strigd, grdi: dreciurifd, scoald!"

(55) $i se intoarse sufletulu ei, ?i invise aciia. 4Si zise:
,,Dati ei sd mdnance!" (56) $1 se mirard pdrinfii ei. Ela
zise lore: Nemunuia sd spuneti ce fu!".
15
inv5i5tura den ceasta sfant5 evanghelie.

Cuvantul 44.
(427)
De multe on iaste nevoe mare, ce mai rea iaste scarba,

canal va cineva sa stie tocmi Si a chema oamenii tetra crenevoiasca, si st-i imb8rdintil si pameteei lu Dumnezeu, si
bAteaze, I si necredinciosii i neplecatii spre pohth cu vreare
st-i fac6, buni Si de folosii. $i cu nap6stile vietiei ei grijile, si cu
grealele el cu nevoi iuti, multi nevoiaste, ce mai vartosti lenivoeii $i iutii spre cuviinta ceaia buna si spre spasenie a curs. $i
20
17 cAko, X.
16 Tip. vierAC
25
2 in] T cu ela]
Variante: 1 B [in]drazneaste I B mantul4te]
3 arhisinagoga] T judele gloateei, de I B [lui]
T lui
B [vine]
B in[vata]toriula
Isusill
4 porni] T trudi
c'au] AC ca au
6 Mearsera]
T Iara Isusii lui] B [lui] T lui, de-i 5 B crea[de]
niciunula sa intre] ABC neceunuli sa intre T sa 30
T Merganda
intre niciunula numai] ABCT fare 7 featei] AB feateei C feateiei
8 Plangea-se] B Plange-se 9 n'au] T ca n'au I murital AC muritti
10 stiia c'aumurita] T ca stiia ca
batea joca] T radea.
amu
10-11 si o
iaste moarta Elu-i] ABC Mg I afard toti] T toti afard
strigd pre ea 42 invise 35
prinsel T apuca-o 11 strigd, grail T
15 KOHILI,k, Htidirdi
aciia] T se scula aciiasa
13 Datil T sa-i dea
14 lora] 7'2 parintilora ei

nunarii
C lipseqte ei
TI Nemanui sa nu Ts Nemanuia sa nu.
I
www.dacoromanica.ro
mirard] T miI
Nemunuia sal
382
aceasta amu iaste zicerea prorocului, lu Davidti catrA Dumnezeu : Cu zabala
cu fraulti falcile lore sa le strangi, sa nu
se apropie de tine 1p Derep'ce amu ca rau purtati santemii

not oamenii, si n'avamti iusorti cdtra bunatati, i putinelu ne
5 grijimti de spaseniia sufletelorti noastre, dereptti aceaia lasa
priiatniculti nostru Dumnezeu napasti i nevoi $i scarbe Si
boale greale sa fie noao, de sa ne rAneasca, ca cAteinsulti
sa ne intoarcemti si de a noastra spasenie in toate chipurile
sa ne grijimu. $i sa ne fie amu de multe laturi de aceasta
io sa $time, ce mai multi' si mai vartosti si de ceasta vina ce
ne e puss, inainte noao a evangheliei de astazi, cumin de
Dumnezeu glasitoriulti Luca graiaste:
(Evanghelle) In vreamea aceaia, un oma oarecine vine catra
15
Isusa, ce i-era numele kira, pi acesta era jude gloateei; $i ca za

laga picioarele lu lsusa, ruga pre elic sa intre in casa lui. Ca
o fata una nascuta cmel, ca de doisprazeace ai, ci aceaia muriid.
Dereptti ciudese ce era de Domnulti Hristosti si

dereptti invatatura lui, multe naroade mergea dupa elti, de
cerea, vindecare, $i priimiia. Vine sl un jude all gloateei, nu
ticalosu, nici uitatti, ce den cei slaviti, si mare si bogatti i
de ruda bung. Si cazu de se ruga de treaba ce venise elu,
(Talod)
20
si de nevoe ce avea. $i se ruga de-viata-datatoriului, lu

Hristosti, derep'ce cA fata lui muriia, ce era de doisprazeace
25
ai si i era aceaia lui fata una nascuta. Asa-i era lui scarba
si grije 1 Ca nevoia si greata si boala nevoiaste oamenii
i-i aduce pre ei spre mai mare folosti.
Merganda eta, zice, narodula impresura ela. Si o
muiare fiinda, de-i cura sange de doisprazeace ai, ce vracilora
dedeasela toata avu(iia fi nu se puta nici de unula sa se vindece, mearse pre den dara'ta de se apropie, ,Si se atinse de marginea veonintelora lui, ti aciia state cursula sdngelui ei.
(TAM) Mergandti amu Hristosti in casa celuia ce-hi rugase,
lu Airu, dereptti vindecarea feateei lui, merged pre mijlocti
de tale. Tara muiarea ce-i cura sange, credinta multA si mare
avandti, pi mearse de se apropie cu mare fried si se atinse
de marginea vesmintelorti Domnului, lu Hristosti, crezandu
(Evanghelle)
30
35
cu adevarti ca numai catu se va atinge, mantuita va fl. $i

14 Tip. rnAwTilli
27 Tip. Hp-swAtink.
www.dacoromanica.ro
(428)
383
stall aciia cursula sangelui ei, *i se vindeca de rane. Ca
(429)
credinta aduse den launtrulu inimiei, ca o va putea vindeca

Hristosa. $1 dobandi aciia*ti vindecare *i sanatate, ca nemica
nu cugeta acea muiare de ce se muncise mai de nainte, nici
cace se-au muncita inteacei ai multi, nici cace-au gre*ita
de vraci, nici de alta-ceva, ce numai ce ,creztl, *i mantuita
fu. Ca graia*te Hristosa: Catti s'ati ceare crezanda, aveti
a lua. $i iara: Ceareti, i da-se-va voao; cautati, *i yeti
gasi; bateti, *i clewhide-se-va voao. Ca toti carei vora ceare,
priimi-vora, $i ce vorti cauta, arla-vorti,
batatoriloru
I
10
de*chide-le-se-va !
(Evanghelle) Zise Donznulti: Care le iaste de se atinse de mine?
Ei se leplidarei toti. Zise Petra )ci ucenicii lui: invcitaloare,
ntiroadele te tine isi te impresoarel, si zici: cine iaste de se atinse
de mine? Elu zise: Atinse-se oarecine de mine, dice ca simfii

ca esi Mile den mine.
Vru Domnula credinta ceii mueri ce-i curd sange

altii s se Inchipuiasca ei, *i lu
Aira nadeajde bung sa-i dea de fata lui ca are a o vindeca.
Intreba $i multa ispiti de taina ce fusease aceii mueri, *i cauta
cine se atinse de ela. Iara Petra amu, cumulti era ela intru
dupa Intrebare
toate mai Indrazneta, Si acicea faca a*a.
15
(TAM)
sa o arate catra toti, ca
20
aciia*ti grai lu Hristosti: Cati pre tine te impresoara, *i

grae*ti: cine iaste de se atinse de mine? Nu lute lease Petra
de ce Intreba Domnulti: Cine iaste de se atinse de mine cu
credinta *i cu vreare fara pa.reare? (nu a*a prosta ca ceia
alalti ce merge& dup'Insulti, de-la tinea 0-111 impresura). Ca
cine va avea urechi, sa auza (ca altii au urechi *i nu auda) !
A*a amu unii atingea-se cu credinta, iara altii se apropie, e
inimile lora departe stau de Intelesula lu Dumnezeu *i de apropiiare. Ca intreba amu Domnula *i afla, muiarea, ca Si cre-
dinta ei sa o arate,
cela jude all gloateei sa -hi
25
30
faca,
bums-nadajduitoriu de vindecarea feateei lui. Derepta aceaia
grai ca intele*a ca." e0 tarie den mine. Ca sflntii pro-
roci nu avea tarie sa lash dentein*ii, ce cu dulceata lu

(430)
Dumnezeu ciude faced, iara Hristosa, izvorula a tuturora

bunatatilora *i a toata pu I tearea, acesta i puteare are, de
9 7'4.
Ai AiwnnAtctsa.
www.dacoromanica.ro
35
384
iase dentr'insulti, i vindecA neputintele i boalele sufletelorti

i trupurilorti noastre.
(Evanghelle) Wait muiarea ca nu se va ascunde, vine tremurdndi2
ceiza la eli ; si derep'ce vine, atinse-se de eld, spuse inaintea
tuturorti oanzenilorii, si cumu se vindecii de pripei. Elu zise ei:

lndreizneaste, fie, credinta ta mantui-te. Pasd cu pace!
(Taica) Mai de ainte amu nu cuteza muiarea, dereptti multa
a ei intelepciune, aiavea s6-15 timpine, sa i se roage de vindecare. E acmu, derep'ce ea; precept Hristosil i cAuta tine
10
iaste de se atinse de elti, infricosatA amu i cutremuratA

si se inching, ca se temea, &I., nu cumva sa-i
impute de aceaia Hristosti si sa se mAnie spr'insa, derep'ce
mersease cu ascunsti, i iara sa se intoarcA boala si sa se bolnAveascA. Dereptti aceaia cu toata intelepciunea se apropie
i cinste, cu cuviintA i aduse spunerea vindecarei. a mai
nainte boala ei vindeca, de-aciia i cutremurulti sufletului ei
imblanzi. Dereptti aceaia zise : Indrazneaste, fie, credinta
mantui-te. Pas in pace !
(Evangholie) Inca lui grainda , vine oarecine dela judele gloateei,
de greli lui c' au muritil fata ta ; nu trudi invectatoriult
lard Isusii auzi, rei spunse lui de-i greii: Nu te teame, numai
ce creade, si mdntuitd va fi.
fu.
15
20
(Taloa)
Auzi amu Isusil CA zise oarecine judetului de
gloate : eNu trudi invAtAtoriulti, nici nevol pre elti. Nu asteptA

25
30
35
pre judele gloateei s raspunza, ce apucA inainte de zise lui :

Nu te teame, numai ce creade, i mantui-se-va fata ta.
Zise-i : Cau1A spre cea muiare ce-i I curd singe, ca se vindeca
inaintea ta, dereptti credinta. Si aceiia te inchipuiaste, ca nu
veri gresi !
(Evanghelle) Mergeindii in casei , nu Wei sa intre niciunula, fara
Palm si loanna si lacovu si tatalu featei si muma. Plangea-se
toll si suspina de ea. Liu zise: Nu pleingeti, ca n'au muritii, ce
doarme. Astila rade( de eld, ca stiia ca iaste moarld. Elu-i scoase
tog afara, apucd-o de mina ei, ci strigd pre ea: Feciurifei,
scoalli! Si se intoarse sulletulti ei, si se sculd aciiasti. Si zise
sa-i dea ei sa mandnce. Si se minunard peirinfii ei. Eld zise lora;
Nemanui sa nu spuneli ce fu!

12 Tip. M111;11.151
17 Tip. $Apxstrkwe
34 Tip. Ingoomv.
www.dacoromanica.ro
(431)
385
(Moil) Vine Hristosti in casa lu Airti, si intra intru ea.

Si numai pre Ioannti si Iacovti si Patru laza de intrara, ca
(432)
neste ucenici mai marl si ca vorti putea, WM, de acea ciuda,

de-aciia si parintii feateei. CA nu vrea ca mainte de vreame
sa se descoapere a multi, dereptti pizma Iudeilorti. Mai multA 5
lucrulii sail coperiia-0, ca nu de pizma lorti sa se musce si intru
pacate sa caza. Asa se cade si noao sa facemil. Candi] al/Amu
nescari pizmitori spre noi, nu trebuiaste sa ne descoperimti
cateinsii isprAvirea noastra, ca sa nu se intarate ei, sa facemti
pre ei mai multti pizmitori si in pacate sa-i bagamti. CA pizma- to
silorti amu gresalele &Matti nu de Multi lorti, ce pentru bunatatea altora. Iara ispravirea cei ce pazescti, nu all lorti bine,
ce Multi vecinilorti.
CA gral Domnulti ca n'au murittl, ce doarme. Rasera
cei ce auzira. Dereptti aceaia gati mainte sa-sti raza cei ce 15
auzira candti va gral ca n'au muritti, ce doarme, ca sa le
se astupe gura carei vorti vrea apoi sa manta si sa graiasca
ca n'au muritii, ce tinuta au fostti. Scoase-i toti afar,. CA
cearta si in I vata pre noi, sa nu firnti iubitori de slava si
in ivire sa nu facemti nemica. Si ca candti va vrea cineva
20
ciudesa sa faca, nu In mijloculti de multi cade i se lui sa,' faca,

ce candu e singurti si far, voroavA. CA intoarse sufletulu intru
fat, Domnulti, cu tariia si cu putearea lui. CA nu aduse

altti sufletti, ce acelasti ce esise den trupti, pre acesta Melt
de se intoarse intru ea. Si zise sa dea feateei sa manance,
spre credinta a multi si tarie Si sfatuire ca cu adevarti invise pre ea.
Zise parintilorii ei: Noncinuia sa nu spuneti ce fu.
Si aceasta peceate si chipti neiubituriei de slava iaste si
bunatatilorti cu mandrie smerita. CA arata amu Hristostl ca
datatoriu iaste de bunatati si nepohtitoriu de slavA. Si tutu-
rorti da si nemica nu ia, nici ce iaste dereptti dela omti sa

se dea ceva, ca lu Dumnezeu, sa-i trebuiasca. Ca toate catti
au oamenii, dela Dumnezeu date le santti, si sa, va aduce
ceva lu Dumnezeu, nu cace ca-i iaste lui de treaba aceaia,
de o priimeaste, ce dereptu folosulti celuia ce da, priimeaste
elti (ce se zice, radicarea manastirilorti, zidirea besearecilorti,
16 Tip. Ao,imui
24 Tip. iWACIA.
25
41297
www.dacoromanica.ro
25
30
35
386
10
jartvele praznicelor5, until sfintit5, candile, i altele ce se dau

milostenie derept5 saraci, priimeaste Dumnezeu i improtiva
pretti plateaste, improtiva sfatuirei celuia ce aduce). Ca multi
slava cu lucrulti o cumpara, ca una da, iara alta priimeaste :
da lucrulu, i priimeaste slava. Ca lu Dumnezeu nemica ceva
da-i-se, nici i se plateaste, ca," toate de elf santti facute. $i

bunatatea noastra, nu cace i iaste lui de vreo treaba (ca ale
acestuia santti toate), ce derept5 folosulti nostru cauta, ca un
milostivti Domnti, de priimeaste ce e lui dela noi prinoasele.
Numai den dereptate sa vorn5 fl castigatti aceastea! Ca cati
den nedereptate dobandescii i intru bung slujire o rasipescti, sant5 in chipulti celora ce fura den beseareca si se
tinti Inca la cinste.
Insa invata
ucenicii Domnulti, ca canal vorti si ei
oarece asa face, sa nu se laude mai multi, nici sa se preainalte de ce-au fostu facutil, nici sa ceara sa priimeasca, (ca
I
15
20
25
30
35
zice : in cinste ati luatti, in cinste sa dati), ce numai Dumnezeu sa," proslaveasca si de spaseniia pacatosilor5 sa cugete
si sa-sti pue i sufletele dereptti turma lu Hristostl, ce o au
scumparatti cu dumnezeesculd si cu cinstitulu all lui sange.
S5, ne nevoimii amu noi, fratilorti, ca sa intre intru
inima noastra flesti-carui de noi de-viata-datatoriulti Hristosii,
i sa goneasca i sa scoata den noi cugetul5 hitleanO, cela
ce ne turbura, si flesti-all -carui de noi sufletti muritti in pacate sa-lti strige: Feciurita, scoala! Ca totti pacatulti ucigatoriu iaste si junghetoriu sufletului. Sa fugimu amu, fratilorti,
de sufleteasca curare de sange si de necuratiia ei. C5, sa si
n'avamti a trupului boa15,, iara inima noastr5, de pururea e

pazita cu grije de hitleanuli, si de Dumnezeu delunga-o si
in propastea pierderei ceaia de desuptti acesta arunca-o. Iara
noi sa rug5,m5 Dumnezeu den toata inima, fratiloru, ca de
ce sant5 intru noi nevazutele rane ale trupului, s5, le vindece.
Ca are amu mila lui izvorti nesfarsit5, si milosardiia Carafundti, i miluire adanca.
Ce numai cu credint5, nefatarnica, i cu inelesu nemutatti sa cadem5 la eli, nu cu inima indoiata i cu neinteles5
sa ne apropiemti, derep'ce amu ca barbatulti indoiat5, neispra17 Tip.
41111TE Claikall,H.
www.dacoromanica.ro
(433)
387
(434)
vitu e Intru toate cane lui. Iara sufletele blagoslovite toate -sit
cu prostii, $i darulti lu Dumnezeu lacuia$te f I ntru cre$tinii
ceia bunii. Carei credit dereptil $i fara pa'reare, cu spasenie
au a se spodobi i cu ajutoriu dela Dumnezeu. Ca a$a amu
sufletulti de vrajma$ulti varsatoriula de sange curati-se-va,
i vindecariei spodobi-se-va, i cu a veacilord dulceata In-
dulci-se-va, cu bunatatea datatoriului $i iubitoriului de oa-
meni, a Domnului nostru, lu Isusti Hristosti, ea, lui se cuvine

toata slava $i cinstea, Intru nestar$itii veacii, aminti !
Dumineca a douazeci i cincia.
10
(Luca X, 25). In vreamea aceaia, un legiuitoriu scull -se,
ispitiid ela si grdi: Invdfdtoare, ce sd facu, vitata de
veaci sd mostenesca?" (26) Ela zise cdtr'insula: In ledge

ce iaste scristi? Cuma celesti?" (27) Ela rdspunse, zise:
15
Iubeaste Domnula Dumnezeula tdu den toata inima ta,

si den tota sufietula tau, si cu toatd tdriia ta, si cu tota
sufietula tdu, si vecinula tdu ca sinest!" (28) Zise lui
Isusa: Derepta rdspunzi; aceaia fa, si viu veri fi !"

(29) Ela vru sd derepteaze sinesi, zise cats Isusa:
20
Dard tine iaste mie vecina?" (30) Rdspunse Isusa, zise:

,,Oma nesttne merged den Ierusalima intru Erthona, st
in kilhari cdza. Si dezbrdcard ela, .i rane-i puserd;
duserd-se, leisard-la de -abiia viu. (31) Dupd aceaia se
Variante : 12 sculti-se]
_11_2 Fl a
fVMi. W AdrICIal. NUB& lir.
T oarecine apropie-se cdtra Isusd

13 old]
13-14 de veaci sd, mostenescd]
T pre ell sti facul 7' voiu face
14 B [E]II
15 cetesti] B ceteste
T veacilorti sa dobandescu
16 den toata] C cu toata, inima] B inema
18 sufletulii] ABC cu19 T lipseste Isusil raspunzi] T rasgetulii vecinulu] B vecinului
punsesi I B lipseste aceaia fd, i viu veri fi aceaia] T Aceasta I veri]
A up
20 vru] ABC vrea 4 sinesij B sines0 T de sinesii
21 Dar&
22 merges]
tine iaste mie vecinti] T Cine - mi -iaste mai aproape
24 Dusera-se, lasara-Iti] T i se duT destingeit
23 11 T Ei si
Dupe] T lard dupai.
sera, l'asard. ell
25
30
www.dacoromanica.ro
35
388
prinse, un, preutd merged pre aces tale. ySi vdza eld,
treca. (32) A#jderea
Levitd era intr'aceld toed; mearse
$i-la vdza, improtivd treed. (33) Un Samareanind veniia,

mearse pdnd la eld i vdza eld, milosdrdi-se. (34) tiSi se
5
10
apropie, legd ranele lui, vdrsd unlit qi vind, puse eld pre
aid lui dobitoca, duse eld in cases de oaspeti, p1 -12
(35) $i demcineata e$, scoase doi arginti, deade uspcitdtoriului, $i zise lui: Pdzea0e-ld, Bpi ce sd ai cheltui, eu,
cdndu ma voiu intoarce, da-t-voiu". (36) Care le amu deacei trei vecini pare-vd-se a fi aceluia ce cdza in tdlhari ?"
(37) Eld zise:
,,Cine idea mild cu nusuld". Zise lui
/Si/ Sa: ,Pasd $ to de fd cqijderea/A

Sfa,ritul Duminecii.
invfitatura den ceasta sfant5 evanghelie.

15
Cuviintul 45.
Pre adevara, mare vatamatura e bunatatiloril trufiia
20
si preainaltarea, si pre lesne se Insala tine nemica, nu iaste,

i se pare ceva d fil Ca intru toate de ce i se pare ceva,
vatama pre elti. Carele e de trufa betejitil, uritu-lii face lu
Dumnezeu, tine o are aceaia. Ca necuratu e dela Dumnezeu
tote trufasulti cela cu inima mareata, Domnula trufasiloril
protiveaste-se. Ca vina a toate realele trufa taste. $i aceasta
11 Tiparit in josul paginei 434: I' AbCk
6 Tip. 4A I Asti (In B 4M ASH)
i
25
era* f.
13 KOHIU,Is HEA-6-k.
15 cnOtto, Mg.
7' tamplA.
2 trecii] T si treca
Levitt:1]
Inteaceldj 7' de veniia pre acela
2-3 mearse
3 Un] T lard' un veniia]
i-10 vdzu, Improtival 2' i vdzu elu, ,i
4 mearse pdnd la] 2' Si vine pand Tanga
7' oarecine merged
vazuj
milosArdi-se] T elu se milosardi
T deaca-la vazii
4-5 se apropiel
5 \Tarsal T si va,rsa spre elii puse eld] T ,i puse
T mearse de
pre elu
6 duse elu] 7' yi duse pre elu oaspeti] 7' stranici I *hi
Variante: 1 prinse]
T un Levitu
30
7 i] T lard
T si grip de elu
scoase] T i scoase
C u4spatatoriului 7' priimitoriului de stranici
sa" ai]
T NTH mai
8 Pilzea.,,te-lu] 2' Fazea,te elti
cheltul]
AC rasipi T2 adauge cheltuiala dela tine
8-9 T2 lipsefle eu candu
ma voiu intoarce
9 da-t-voiu] B
C da-ti-voiu T eu-ti
ptiziia]
7-8 uspatatoriuluij
35
9-10 de acei] 2' denteameti

voiu plan
10 vecini pare-va-se a fi
aceluia] T pare-ti-se tie a fi mai vecinti celui
11 Cine] T Celli ce
mild]
T milostenie.
www.dacoromanica.ro
(435)
389
de o vorti avea oamenii, lasati vora fi de Dumnezeu si de
ajutoriula lui lipsi-se-vor5, $i in fara-de-cinstea pacatelorti
cadea-vorti. Destulti amu iaste si una numai insa i. preainaltarea, ca toata bogatiia bunatatilorti rasipeaste, derep'ce
amu ca nu numai spre rau surpa, ce Si insesti in bunatati
sa vamii sta, Inca multa vatamatura aduce noao trufa. Ca
clureri
trude nevoiaste-ne sa rabdamti, s,i rodulii trudeei

a nu-la priimi face-ne. Derepta aceaia in desertu se nevoescil
trufasii, ca sudorile bunatatilora nevointele priimescti carei
santii prinsi de trufie, iara de slava de susti $i de ajutori
10
delungati-sa ocaanicii, cuma gi intru aceasta evanghelie, cell

legiuitoriu ce cu hitlenie catra Domnulti apropie-se si indrazni
de ispiti pre elu, cumil i aceasta evanghelie de astazi, ce e
eatita aiavea, are a ne arata.

11518,
In vreamea aceaia, un legiuitoriu oarecine apropie-se catra

ispitiia pre eli2 ,si grai: invalatoare, ce voiu face, viata
15
veacilorti sa dobcindescii?
mom Parea,-i amu acestui legiuitoriu ca va \Tana ca cu o

mreaje i va prinde pre Domnulii, ca va zice ceva protivire
legiei, si zise lui: Ce voiu face, invatatoare, viata veacilorti
(436)
20
sa dobandescii, ceaia ce inveti si propoveduesti oamenilorti?
Precepa Domnulii hitleniia legiuitoriului, i catra leage-la

tremise pre elit Impreuna amu i goniia ispitirea lui, impreuna i ()Niei pre elii. Ca i se parea ca iaste bunti; elu
nu era asa.
(Evanghelle)
Cum
25
Elir zise ceitrinsula : in leage ce iaste scrisi
cetecti ?
twoo Intreba Domnulti pre legiuitoriulti sa, raspunza ce

iaste scrisu in leage, mai mare poranca: Si cuma cetiti mai
marea poranca a legiei 7 Elii raspunse de zise: Iubeaste
Domnulti Dumnezeula tau dentru toata inima sa, si den WW1
sufletulti sau, si den toata tariia sa, Si den totti cugetulti sat' !
30
'are," de iaste amu multi desfarsitil mai vartosil de

toate fapturile, dereptii aceaia are sl mestecatura den acealea
den toate; si are sl oareceva si mai alesti, derep'ce ca si cu
Dumnezeu are meastecil, mai vartosa de toate de alalte tap-
turi. Si are $l a pomilora mestecatura, curnii crescti, si se

16 AcTIITHA.
www.dacoromanica.ro
35
390
10
hranea0e i na0e, dupa chipti ca si aceia; I dobitocului

fara cuvantil Inca are mestecatura, ca are simtire, i se iutea0e $i pohtea0e; i are mestecatura $1 pietrilor5, derep'ce
ca are I parti i unghi, ca lath' de simtitura-sti ca $i acealea.
Ce vru leagea sa arate, cumu se c,a.de a totti multi de
pretutindinea pre sine01 de totii sa se dea lu Dumnezeu, si
cu toate tarfile sufletului sa se derepteaze spre dragostea lu
Dumnezeu. CA amu de ce zice den toata inima, trupeasca
1 sadeasth arata tariia; iara den totti sufletulti, ale inimiei
simtituri sl a chipului dobitocesca arata tariia; iara ce e
den totti cugetulti, ce e de insuVi omului cugetulti sufletului
arata. bra den toata tarie zice, derep'ce ca, 0 a fireei sufletului tarie si a simtituriei i a cugetului cade-ne-se noao a
plecA dereptti dragostea lu Hristosti, frig tare nu cu slabie.
15
$i catti amu not toti Inine datori santemti sa damti lu

Dumnezeu i dragosteei lui sa ne plecamti, den toata tariia
noastra, Si vecinului sau cade-se, ca Insu0u sine. CA leagea au
I
zisti sal iubimu vecinulti ca insu01 pre sine, iara Hristosil

I mai vartosti de sine invata sa iubimu vecinulit CA mai
20 mare dragoste de aceasta nimea nu are, zice, ca cine-sti va
pune sufletulti sau dereptti sotulti sau.
Zise lui: Dereptei raspunsesi!
Dereptil raspunse legiuitoriulu, zise Domnulti, cace
(Evanghelle)]
(TAM)
spuse doao invataturi mari ale poranciei. CA se tinti amu

25
una cu alalta (ce se zice, ca legate santti aceaste doao poranci).

CA cine iubeate pre Dumnezeu i vecinulti iubea0e, acela
pazea0e porancile Domnului; iara cine nu iubeate vecinulti,
nici pre Dumnezeu nu iubea0e i calth poranca Domnului.

Inca graia0e Si aiurea ca intru aceaste doao poranci toata
30
leagea i prorocii spanzura (ce se zice, acestorii doao poranci
au radacina i intelesti i pilda toata leagea i prorocii).

Aceasta fa, i viu veri fi, derep'ce ca, dereptti raspunsesi,
o legiuitoriule, Si aceaste doao poranci mari ce spuse0 mainte
sa cinste0i. $i fa aceasta
35
viu veri fl vietiei de vecie, in
ceaia ce vietuescti dereptii, carii au pazitti porancile aceastea.

(Evanghelle) Elu vru sa derepteaze de sinew, zise eats& Isusa:
Cine 2ni-iaste mai aproape?
3 Tip. n6xTipi
Minium
4 Tip.
cumwrEpxca
11 Tip. Aqwk
35 Tip. Ritu,tscKk.
www.dacoromanica.ro
32 Tip. irhc
(437)
391.
Gresi amu ispita legiuitoriulti, si a vrajmasului

si a hitleanului tocmeala ce era intru el5 ascunsa, preainaltarea, elu o arata, ca i se parea ca iaste mai bunti de
toti oamenii. Ca leagea amu a totti omulti ce-i trebuiaste
(TWO
(438)
ajutoriu vecinu-15 cheama, iara legiuitoriulu parea-i-se ca

iaste vecinulti carele i e tocma cu elti in bunatati. Derept5
aceaia vrea s5, se derepteaze pre elusti (ce se zice, ca lepada
alalti oameni si intreba pre Hristosti de gral : Cine mi-iaste
tocma ?), iara Hristos5 cu pilda i arata ca aproapele i iaste
celti ce-i trebuiaste ajutoriu. Ca vecinii cheama-se toti oamenii, derep'ce amu ca ne apropie toti oamenii unulti
10
catra alaltti pre a firei impreunare. Ca luo Isusti de zise

(WO, in locti cum ai zice ca lob cuvantulti, de zise Domnulti):
(Evanghelle)
Oma nestine destingea den Ierusalima intru Erihona,
si in teilhari taut. Ei
pi dezbracara elu, ci rane-i pusera; si se

dusera, lasara elu de abiia viu. Iara dupa aceaia se templet', un
preutu merge& pre acea tale. Si vatic ela, ci treca. Asijderea
ci un Levita era de veniia pre acela loco; si vatic elu, si treci .
lard un Samareanina oarecine mergeet, ci vine pad leinga elu,
ci deaca-la vaza e112, elu se milosdrdi. Si mearse de legit ranele
lui, ci veirsa spre elu until pi vino, si puse pre elu pre alit lui
15
20
dobitoca,si duse pre elu in casa de stranici, si griji de elu.
Iara demdneata e,si, si scoase doi arginti, deade priimitoriului

de stranici, si zise lui: Pazeaste elu, si ce veri mai cheltui, eu
candu ma voiu intoarce, eu-ti voiu plan!
critioci) Invata pre noi Domnulti cu aceasta pilda gata sa
95
fim5 pre milostenie si s ne nevoimti aproape sa firnti de

ceia ce le trebuiaste dela noi ajutoriu. Si invata sl de a omului'
bunatate gi tocmeala si iubirea sa de oameni. Ca destinse
amu omeneasca fire den Ierusalimti (ce se zice, den f5,ra-
30
voroava si a paceei viata, ca vedeare cu pace spune-se

T
Intru Erihonti, intru
adanculti ce e intocma cu grija stransureei (ce se zice, langa
pacate si in viata porceasca). Nu zice ca pogori, ce
mergea in jos5, derep'ce amu ca firea omeneasca, pururea
spre cea den josti amerinta : nu dinioara, ce pururea pacatoaseei 91 intinatei viata apropiia-se pi o lua. Caztl in talhari
dezbracara insustl acela omit (si-15 feacera lipsitu
in draci
de vasmantulti bunatatilorti), si atunce rane i pusera (ce se
Ierusalimti). Tara unde destingea,
www.dacoromanica.ro
35
392
zice,
10
15
pacate). Ca mai nainte ne golesca pre noi dracii
de toate cugetele cealea bunele, si den acoperimantula lu

Dumnezeu, i asa rane punu-ne (ce se zice, pacate). Jumatate viu lasara firea omeneasca, derep'ce amu ca sufletulti
fara-de-moartea iaste, iara trupula cu moarte, ca jumatatea
omula intru putredire si in moarte caza. Iara alta nu era
pang in sfarsitti lasata firea omeneasca, ca. de Hristosti spasenie a avea, nadajduiia-se, $i nu mori pang in sfarsita,
(439)
ce cata amu moarte intra den cadearea lu Adama intru

lume. Atata e de Hristosti dereptare, ca moartea vrea desertata sa fie!
Iara preutula si Levitulti, cheama-se leagea st prorocii.

Ca acestea vrea sit derepteaze firea omeneasca, $i nu putura.
Ca nu iaste amu puteare, graiaste dumnezeescu Pave la,
sangele juncilorti si alu tapilorti sa lase pacatele. Miluiia
amu omulti 91 preutulti $1 Levitula i cugeta vindecare sa-i
faca, ce de tinearea ranelora biruiti fura si se intoarsera

iara inclarata : aceasta amu semneaza ca treca". Ca vine
amu, zice, leagea si prorocii, si se apropiara de cela ce
20
zacea, $i nu-lt putura vindeca, ce se intoarsera. Iara dupa
vreame ce graiaste, asa se inteleage, cal leagea mai de ainte
data fu, ce dereptti neputinta omeneasca nu putura den

inceputa sa priimeasca ce e de Hristosti taina.
Dereptti aceaia graiaste preutula i Levitt) (ce se zice,
25
30
leagea si prorocii), iara vremiei (ce se zice, dupa ta,mplare),
ca nu vine den inceputa a vindeca omula, ce Domnula

Dumnezeula nostru derepta noi in blastema fu, $i Samareaninti zicea-i lui Iudeii. imblandil vine (ce se zice insa,
pentru acesta pareare fact)) Si socotire puindti ca noi sa
vindece, nu ca cei ce trecura si nefacanda lucru a cerceta
pre noi vine, ca preutulti si ca Levitulti, ce lob chipulii
nostru, neinceputula, i fu cumti santemil noi, Si lacui cu
noi, si graiia, cu noi, nu cu vreo pareare, ce vine de oameni
35
iubitoriula Dumnezeu derepta milostea a lui cea fara de

masura, pentru a noastra grija. Legit aci I iasti ranele, nu
lasa mai multa raotatea raposata sa fie, ce o legit pre ea.
Varsa, until i vino, cuvantulti invataturiei: untulti amu,
ceaia ce cheama cu dulceata $i cu blanzie, iara vinula,
ceaia ce-i mai infricosaza de scoate spre bunatati. Ce se
www.dacoromanica.ro
(440)
393
zice: candti auzimil Domnulti graindti : Veniti catra mine,

i eu raposa-va-voiu, acesta iaste untulil, ca blandeate amu
i rapausti arata, $i iara : Veniti de mWeniti ce e gatita
voao imparatiia; iara candil graiate : Duceti-va, intru intunearecti, acesta iaste vinulil.
,Si iara,
chipil, untula inteleage-se ce e pre
viata omeneasca, iara vinulti pre dumnezeiasca (ce se zice,
Domnulti amu aciia pre tire omeneasca Meek aciia dumnezeia0e). Tara tine mananca pi bea, i e nemaniosii, i viata
gra truda va s aiba, acesta iaste untulti. Lira stranicii,
io
postulil (ce se zice postulil Patruzecilorti), ce e imblarea pre

mare, i cite pi alte dumnezeeti tarii, acealea santit vinulu.
Sau vinulu se cade sa se inteleaga dumnezeiei, ca niminea

nemestecatil nu ]-ara fi pututil rabda de n'aral fi fostil si
until (ce se zice, ce e pre omeneasca viata a lu Hristosil).
Derep'ce amu ca cu amandoao spasi pre noi Domnulu
15
cu dumnezeiia i cu omeniia, dereptil aceaia graiate aceasta :
vino i until s vearse. $i spre toate zilele ranele sufletului
(441)
izbavi-se-voril aciia011, carii se cumineca pi dumnezeesculil

singe priimescti. Ca puse Domnulti firea noastra ceaia ranita
spre alil lui manzti (ce se zice, spre trupulil sau), i nodurile
lui pre noi au facuttl i mestecatori trupului sau, $i cei ce
zaceamil josil, elu ne scula spre cinstea aceaia, ca un trupil
sa" fimil cu elu. lard de-toti-priimito I area, beseareca, ceaia
ce priime4e pre toti. Ca leagea amu nu priimiia pre toti
20
25
(ca Aloaviteanti, zice, i Amoniteanii nu antra in beseareca
Domnului), iara acmu, intru toate, limbile ce se temil de

Dumnezeu i lucreaza dereptate, priimite santil lui. Ca carei
voril creade si voril vrea partai sa fie beseareciei, toti-i
priimeate beseareca lu Dumnezeu, i pacato0i i vame0i.
Ca aduse pre elil, zice, in casa ceaia ce priimeate toti, Yi
griji d'insulti. Mai nainte aduse elil spre aceaia, ca numai
ce-i lega ranele, iara deaca se stranse beseareca, pi fu de
30
toti priimitoare (ce se zice, den toate limbile impreung, deaca
cresca credinta), atunce fu 1 darulti sfantului dun. Si dulceaia lu Dumnezeu tinse-se, cumil aflamil in deaaniia apostoliloril, ca are locil a-toti-priimitoarea amandurorti legilord,
34 Tip. A6N6HAH
36-37 Tip. tintkrromil.
www.dacoromanica.ro
35
394
veachea si nooa. a un Imparatil inchipuescti amandoao,

pre acesta insusti Dumnezeu cuvantti fiindil. Iara ace4ti
arginti, candu se sui Domnulti in certi, lasa apostolilorti,
5
iara dupa vreamea apostolilorti, pastorilorti si invatatorilorti

(ce se zice, arhiereilorti si episcupilorti). ..
(Evanghelle) Zise : Ce veri mai adauge cheltuiala dela tine,
eu-ti voiu plati.
(Taloa) Ca adevarti adusera dela ei apostolii, ca multu se
trudira si pre toata lumea invatatura semanara. Insa dupa

io
15
vreame si invatatorii, spuindti veachea si nooa leagea, multi'

adausera dela ei. Si de acealea plata au a lua candu se va
intoarce Domnult (ce se zice, intru a doa venire). Atunce amu
au a zice cinesti de eisti : Doamne, doi arginti datu-mi-i-ai,
cu aceia si altii amu adausti cateinsii. Va zice Domnula :
Bunti robti si credinciosti, spre putinti fusesi credinciosti,
spre multu to voiu pune. Pasa in bucuriia Domnului tau ID
insa si mai curatil sa inteleagenni pilda, ca cu aceasta
1
se adauge Samareaninulti Hristosti, ce-au luatti trupti den prea20
blagoslovita, de pururea fata Mariia, si preaslavita maica

lui. MIA dobitoculti catra trupuhl lu Hristosti adauge-se,
iara vinulil invataturiei si cuvantului celuia tarelui, iara
untulti catra iubirea omului si milostivului cuvantti, iara
a-toti-priimitoarea beseareca iara priimitorii-de-toti apostolii,
25
si acesti priimitori, episcopii si invatatorii besearecilorti;

iara doi arginti, amandoao legile, nooa si veachea, sau
ce e catra Dumnezeu si catra vecinti dragoste; iara in-
30
toarcerea Samareaninului, a doa venire a lu Hristosti, iara

dupa aceasta pilda.
(Evanghelle) Zise Domnulti celui legiuitoriu : Carele amu
denteacegi trei pare-ti-se fie a fi mai vecina celui ce cask in
talhari? Eta rise: Cela ce faca milostenie cu nusulii. Zise
lui Isusa: Pas& ,si to de fa aisijderea!
35
(Taido Cu aceastea cuvinte nemica alta nu invata pre

noi Domnulti, ce numai sa fimti noi sa ne inchipuimb lui si
miluireei lui, $i milostivniciei sa ne inchipuimtl, si cu mila
catra a sa ruda sa ne aratamti. Si fiecarui omti cade-se

aproape sa se afle de cela ce-i trebuiaste ajutoriu, si cu
13 Tip. .114111W
35 Tip.
intinthspint.
www.dacoromanica.ro
(442)
395
rag sa se adauga catra totti omulu, oare sa-i iaste Si ruda,

oare 1 de alts ruda, au vecinu, au iubitti, oare sotti, oare
vrAjma0, sa e rau, sa e bunti. SA facemil i noi a4a, fratilorg, cuma santemil in vatati. De vamil afla vecinulti flamann i topitti de seate, sau in napaste sau in meseratate s
cazutti, $i de-15 vedemti amu cu nedereaptele rane betejitA,
sau de greulii boaleei de jumatate viu zacandti, sa nu
(443)
treacem5 ca 1 preutula i ca
parasimti, ce
Ca Samareaninulti milostiviia inimiei sa desfacemti lui
milostenie. SA cautamti speinsulti cu ochii milostivi, sal
plecamti urechile noastre, i sa luomti aminte greimea suspiniloril lui. SA detingemti despre dobitocti (den truflia fara
cuvantti, de lucrurile cetii lumi), sa varsamil mangaiarea
vinului, sa-lti ungemti cu untulti iubirei de oameni, sa-i legam5
ranele cu mangaiarea cuvintelorii, 5i sa-15 punemti pre alti
10>
15.
nostru dobitocti (ce se zice, spre a noastra avutie), i de

catu ne va fi noao putearea, nevoia vecinului sa o mangaemti.
,Si acetea amu toti ce e treaba calei, de intreaba, Para

noi, cu putearea- noastra ceaia mai marea, de ce le e den ea
mangaiare, sa nu ne se dodeiasca de ei, ce 51 intru priimitoarea-de-toti sa-i aducemti, $i, de ce ne va fi putearea, cu
20
manile mangaiare sa le amt i ajutori. Si ajutatori Inca

sa mai luomti. Aorea amu oamenii de mangaiarea noastra
s rugamil, aorea pre Dumnezeu, ca sa-i scurteaze lui de ce
e lasata speinsti pedepsa, i sa ne fagaduimil i cu plata"
ajutatorilorti i celorti ce stau dereptil noi, i celui ce e
catra vecinti cu bung inteleptie. Si de \Tamil' vedea de totti
25.
vindec,atti de noi i sanatoitti vecinulti, acolea e nespusa si

fara de numarti i nesfaxita bogatie i partea nesupusa. Si
aceastea santti inse0 cuvintele imparatiei ceriului.
$i sa zicemti cine.55 cu indraznire: Eu candu ma voiu
intoarce, plat-t-voiu. Sa ne nadajduimti glasului aceluia,
30
ca nu vamti avea a grei adevarului; sa ne ragaduimti de

plata, ca dereptti noi au venitti iscodirea facerei cea de bine.
Ca ceia ce vorti face vecinului bine, plata au a priimi.

Derep'ce amu ca noao facere de bine feace, deci aka
noi
unulti alaltui ajutatori spre spasenie sa finni. CA aa se
7 Tip. ci Ai
10 Tip.
AllittOTHKH
29 Tip. rit4pg I
www.dacoromanica.ro
WrIT4.
35
396
i se cauta $i se intareWe, ca de dulceata noastr5, sau mai vartosti, de a lu
pazea0e iubovulti cela adeveritulti,
Dumnezeu, nu singuri in9ine s ne fndulcimu, ce i vecinilorti s damti usardie. Si ince', nu numai aceasta dulceata,
-5
fratilorti, sa damu, ce si spre bunaltAti sd-i imbhrbsdamO, si
de a sufletului spasenie ajutiltori sa flmti loru. C. si marele
Pave lit fagAduiate-se gr'aindti ca eine milui4e cu blandeate,
acolo e dragostea nefatarniea. 5i taxa: Cu iubirea fratiei ce
e unulti ettitra alaltti, iubovulti savArOmil. Dereptil accaia
to sa iubimi $l noi, fratilorti, vecinii, cumfl i noi fumil iubiti de
Dumnezeu. Ca asa zice c'au iubitti pre noi Dumnezeu, cumil
yi diuld sau unulti naseutti datu-l-au izbavire dereptil noi, si
I
15
-20
iara au tocmitti liubovulti sau Dumnezeu intru noi, ca noi

Inca pacg.to0 fiindu, e Hristosti derepta noi muri. Dula amu
sa flmti vecinilorti, nu negrijnici i nemilostivi ! Aorea amu
de ce li e nevoe sa le damti i intru toate sa -i derepamti,
aorea sat-i Invatamti spre mai bung viata i pre calea

spaseniei sa-i rugan-iti sa imble, ca 0 intru ins5ti inteaceasta
viata ne0iinteei lorti ajutatori s6 le flnati si spre a bun5.tatilorti tale dereptatori, in Hristosti Isusu, Domnului nostru,
ea a lui e slava 0 tinearea in veacii de veacil, amino.

Dumineca a douazeci i asea.
25
(Luca XII, 16). Zise Domnuld pilda aceasta: Un omit

bogatd, multird-i-se pcimanturile. (17) .5'i cugetd intru eta,
grdi: Ce voiu face, cd nu amu unde adund rodula mieu?"
(18) ,Si zise: i4a voiu face: sparge-voiu Anita 'flea, ?i

mai mare voiu zidi, psi aduna-voiu acolea tota grauld
mieu pi dulceata mea. (19) $i zice-voiu sufletului mieu:
30
22-23 Titlut slavon:
115. (indreptat in O.) X. w AStad, r%
Hf,
(ABC multira,-i-se).
Variante: 24 Un] T Unui
25 mult.ira-i-se parnanturile]
AA
25 Tip. mtin I Hpfitici
35
7' In-
multi-i-se plodulu sateloru

26 nu amu]
cugetel]
T cugeta
BT n'arnti C nu amu
aduna, rodultil 7' sa-mi adunti graulti
27 Asa] 7' Aceasta
28 B [mai]
sparge-voiu] 7' ca voiu sparge
mace voiu] BT o voiu T lipseste totti
29 dulceata]. 2' bundtatea.
I
www.dacoromanica.ro
(444)
397
suflete, ai multi bunatate! Zaci in ani multi, rapausci,

rndna ncd, bea, veseleaste-te!" (20) Zise lui Dumnezeu:
Nebune, intr'aceasta noapte sufletulu tau esi-va den tine!
lard ce gatesti, cui va fi ?" (21) Asa adund tie, insd intru
Dunznezeu sa ne imbogafilnu.
invatatura den ceast5 sfanta evanghelie.

Cuvlintul 46.
(445)
CAmAtniciia, mare rau iaste oamenilorti, i nemicti nu

iaste lorti mai lute de cAtti aceasta, ca firile oamenilorti ceale
10
preablande mai iuti de toate fierile cealea iutile face-hi, i

nemilostivti i fard de omenie cAtra vecini adauge-10 omula
de-ld face. CA fierile cAndu se satura de bucate, eale se dual,
iarA camatnicii ei asupritorii satin nici dinioarA nu au, nici
se satura de ce iau den camata, nici pohta lorti i lacomiia
15
nu li se poate tocmi. Ce s'arA dobandi toata avutiia den lume,

Inca nu - u poth tocmi pohta lore, 0 nici dinioara nu se sa-
turd, nici le e destulu. Deci fiecine, deaca nu se satura nici

dinioara, cumti sa poata fi de oameni iubitori Si cu mila
ditra vecini, i s poatA sa le mangae greimea acelora et
lipsa? CA carei sAntii prin0 de ca,mata Si invatati a asupri,
nu numai de cea bunatate dulce ce va sa fie lipsescu-se i
20
se lasA, ce I focului de vecie dau-se. Dereptit aceaia hitleane
santii dobandele cametei ei asuprituriei, derep'ce ca in nechita vreame au a se indulci, iara scarbh multi ei in vecie.
Dereptil aceaia s ne nevoimu, fratilorit, acelti rau den
25
radilcina saga rupernil i Meld lepadAmit den sufletele noastre,
si in viata aceasta toate cealea ce crescii den aceastea reale

i iutimi sa fugimu, ca 0 de muncile cealea ce voril fi in
5 Tip. .issOrN.44 (AC imbogatimil)
In josul paginei 444, tiparit
i ital 4.
KOHILLA
ntAine
8 cnOrto. Ag
30
14 Tip.
12 Tip. 3Aluesnk
28 Tip. Alt,ZadicTt
29 Tip. Etti 4.I.
26 Tip. 4sp3tplatt
Variante: 1 ani multi] B ai multi T multi ai I B rapa[u]sa
2 bea,
B Zi[se 1,ui
3 inteaceasta]
veseleaste-te] 7' si bea si to veseleaste
sufletula tau esi-va] T scoate-vora
B inteacea[sta] 7' Intru aceasta
4 ce gatesti] T2 ce-ai gatitti
B adu[na
B ti[ne]
sufletulti tau
5 B Imbo[gatima].
tie]
3c6npwropin
www.dacoromanica.ro
35-
398
vecie sa putemil scapa. Ca dentr'aceasta camatnicie Yi asu-
pritura a noastra. va Domnulti Dumnezeulti nostru sa o

izbaveasca si la samanta cinstea dentai sa ne scoata, cu
aceasta pilda ce ne zace inainte noao. Inainte o pune si asa
5 graiaste :
Zise Domnulii pilda aceasta: Unui omu bogatii

plodula satelora. Si cugeta intru elu, grai: Ce voiu
(Evanghelle)
Inmulti -i -se
face, ca n'amei unde sa-mi aduna graula mieu? Si zise:

10
Aceasta voiu face, ca voiu sparge jitnita mea, ti mai mare o

voiu zidi, i aduna-voiu acolea raid& mieu ,si bunatatea mea.
(moo Bogatulti cela neInteleptula asa nesa tulu, asa se

arata. Iara preadulcele Dumnezeu, elu si Stiil neintelepciunea
lui si nemilostiviia, insa-i lui $i arata, dereptil milosardiia

nu den inceputii judeca pre elti pentru
lui gi dulceata lui.

15
20
naravulti celti nebunescii all lui, ce Inca aducea lui de pururea

$1 alta bogatie catra bogatiia ceaia ce-au fostii avandil dentai.
Ca pang in starsitil rabda Dumnezeu si da tuturorti bunatate,
i asteapta fiesi-a-carui ispravire, si nu-$3 is elu darurile

dulcetiei sale pentru hitleniia omeneasca, aratandu-s5 miluirea lui si dulceata. Ca va aceasta iubitoriula de oameni,
Domnulti, ca cu bogatiia i cu preafnmultimea darurilorti,
sau satui sa -i faca pre ceia ce nu se satura $i spre miluire
nemilostiviia lora sa, cheame, sau nebuniia lorti sa, o obliceasca
i tuturorti aiavea sa-i arate. Ca ispita preamare aduce
25
oameniloru, vare cu chinuiri reale, oare cu priimire de dulceata, cu scarbe amu i cu nevoe muncindii inimile oamenilorii.
ca un aux-5 inteun cuptori, pentru rabdarea bunatatilorti, arata-se iara ceia ce priimescil dulceata i bunatatea lumiei : in locil de a multi, ispita fi-le-va nemultemitoarea
35
a lora minte. Ca Inaintea tuturorti aiavea pune -oi o spune.

Asijderea iaste $i celorti den napasti si in nevoi, nebiruita
sa-s5 aiba mandriia sufieteasca si a vietiei trufie si a slaveei
spre dosada si truflei sa se lase. Ca Dumnezeu dal inmultire
in sate-i ai In castigulti bogatului, si lucrarea lui in multi, si
fara raspunsii face elti, spre dare si spre iubire de oameni
1
Tip.
IMMAIITHH4114
inargineadreapta.
35 Tip. O
6 i 11 Evanghelie fi 'Mind sant tips rite la
14 Tip. ikeygnsTis
15 Tip. nn I
MIFIH.
www.dacoromanica.ro
ASH
23 Tip. HIMNAOCTHRIA
(446)
399
cheama pre elti. Iara acestii omi/ aka era elu catra milostenie
neapropietoriu i darzil Si nebunii, catil era de nu putea, sa
inteleaga fireei omeneasca, nici-01 aducea aminte ea e firea
(447)
tuturorti oamenilorti intru un chipu, nici intelegea ca cu

dereptu i iaste, mai multulti de catu-i trebuia0e sa imparta
celora ce le trebuiia, ce calla s stranga in jitnita multimea
bunatatiei i sa adauga noao spre veache. 5i spre toata
I
vreamea de multimea bogatiei aduna, iara satiu nici dinioara
nu avea, nici-ti mai satura elu inima lui ceaia pizmaa, ce

intru nesocotire cazu, Ca cugeta graindti intru eluti : Ce
voiu face? In chipulii mieilorti pi aceasta se plAngeb, i
aa glasuri lash., ca 1 cela ce e de meseratate prinsti.
Ca graiWe amu mieluhl : Ce voiu face, ca n'amti cu
ce ma hrani i cumu ma voiu imbraca ? sau : Ce ma voiu
face. cu muiarea i cu feciorii de sa i hranescii, i cumu
voiu face ca dajdea pi datulti domnu-mieu
pociu pall?
10
15
Tara bogatuhl gr5iate : Ce voiu face, ca n'amti unde aduna
rodurile meale? $1 mi eii amu imputa aceasta, ca n'au

de ce le e nevoe, Si graescti : Ce ne vamti face ? Ce nici
acelora nu le se cade aceasta sa graiasch, ce sa multemeasca i

pue toata nadeajdea Si salt" pleace toata
inima lora tocmealeei i grijiei i de-oameni-iubireei lu
Dumnezeu, cell ce da hrana flamanzilorti i tuturorti gadipi imple cu dulceata sa pohta noastra, i graiate
ca n'amti a te lash., nici a te uita.
20
25
Tara bogatii, in ce chipu graescti, aa pi facti, i nesatui

aratAndu-se i nebuni de darulu Domnului nostru Dumnezeu.
insa pi mipeii datori santti cu bun5, inteleptie sa rabde i
de toate sa multemeasca lu Dumnezeu, ce mai vaxtosti

bogatii datori santti cu buna inteleptie sa fie i de toate
sa multemeasca, ca daruri bogate de toate luat-au dela
Dumnezeu. Insa vedeti, fratilorti, cata dulceata priimescti
bogatii, i mai multa scarba pentru avutiia loru0i strangrd
5i in locti de multti ce au ei, intru mai de griji i de
(448)
vorovi incurca-se, i de multa netiinta ce-sil tinuti, tanjescil

ace tea, i greimei i grijiei cufunda-se, ca de unde vorti
amu tine mai avea ceva dobanda i dulceata. $i candfl
I
37 Tip. Mall Piet.
www.dacoromanica.ro
30
35
400
nu-sti potti vinde acestea Tharha si bogatiia, mai tare in

mai multa nestiinta Linde si aduce omulu. Ca mi5elult zice:
Ce ma voiu face, ca iata nu amii, si bogatulti Inca zice
aa: Ce voiu face, ca. n'amti. Dara pentru ce amu adunama
5
not multu, oamenii, candti de grija stransureei ceaia multa
rapausti nu avamti? 5i aceasta aiavea iaste, ea de grija
10
avutiei multime de pacate numai ce adunamti noao.

Insa, o bogatule, derep'ce aa grijesti-te si in desertu to
trudesti, $i sfeatulti cela nebunesculti tiesti priimesti, $i cauti
ce yeti face? Cace nu priimesti tu sfeatnici dumnezeestii
proroci si sfantulil Davidu, sa iai aminte ce-au graitti? Ca
ferecatu e, zice, cela ce-sti aduce aminte de saraci si de
miseis, si fericitu barbatti cela ce miluiaste si da si imparte,
0 (la
15
miseilorti; si dereptatea lui lacuiaste in veaci. $i

de-Dumnezeu-glasuitoriulti Isaiia Inca invata i sfatuiaste
graiaste: Frange flamanzilorti painea ta, si mi eii si ceia ce
fara de case, adu-i in easa ta; si de veri vedea

20
si de a ta samanta" nu-ti uita!

Si de cauti tu unde-ti veri aduna tu rodulti tau, bung
jitnita, i pivnita ai, numai sa veri vrea: matele saracilorti.
CA intr'acealea multii va incapea, $i multa stransoare putea\Teri strange, Si va fi nerasipita si neputreda si in vecie. Cu
ce va,mti mainte ucari bogatulti pentru nepriimirea-i si ne-
30
induratura-i au neintelegatura-i si nesatiulu-i? Ca nu intelegea, pacatosulii de elii, de unde i e bogatiia CA dela

Dumnezeu iaste. Nici ca un bunii tocmitoriu aceastea socotiia, nice cugeta elti la inima lui sa aiba sotti cilneva $i
ajutoriu, ce de a lui destoinicie si barbatie pared -i-se toate
ca santti, si cu a lui truda si munch inmultirea lucrului-sa
pared -i ca Bantu. Derepth aceaia i graiia: Rodulti mieu si
35
graulti mieu si bunatatea mea, ca sparge-voiu a mea jitnita

si mai mare o voiu zidi.
Bund sfatuirei cu destoinicie a mandriei tale, o bogatule ! Ca sa se-ara si mai inmulti Intru aceasta vreamea trecatoarea, sa se inrnulteasca ale tale lucruri, iara, vora sa se
25
rasipeasca. $i sa stii ca iara ai a zidi ce-ti pare amu tie, o

10 Tip. tit; nffirimtipti
noc-rptAx
24 Tip.
17 Tip.
rOm,Snk
20 Tip. chiwid
rieuperATSpati.
www.dacoromanica.ro
22 Tip. HI
(449)
401.
ome, au nu stii ea catil zidesti tu, veni-va moartea spre tine
si desarta nadeajdea ta face-o-va? Ca nici amu timu catt

Taste viata noastra, nici stimil ce are a 11 pand, demaneata!
Aduna-voiu, zise, acolo graulti mieu si bunatatea mean.
Ca darurile lu Dumnezeu i bunatatea ce luase dela elfi, al-sau

si de elusd parea-i ca are. $i vrea sa adune si sa pazeasca
aceastea, i trebuinta miseilorti sa ascunzd.. Ca astepta, scumpohtiia atunce sa desfaca elfi jitnita, $i
peatea graului
atunce de nevoe miseii sa cumpere, ca sa-01 Inmulteasca
k4501
aurulfi. Ca foametea astepta sa fie. Ca multi cela camatnicd

$i nedereptulti $1 Intru minte-sti Oil nu priimi cuvintele scripturiei, uncle zice ca. eine vinde grauld scumpii, de narodd
blastematti iaste. Si iara: Vaide celuia ce grdiaste: candd
va veni luna, si sa precupesch, i sa-mi deschizil comoara
Si sa o adaugii!
(Evanghello) Si zice-voiu, zise, sufietului mieu: suflete, ai
multa buneitate! Zaci in multi ai!
(Talon) Nu numai nu pohtiia dulceata ceaia ce va sa fie,
pacatosuld de elfi, si card, Dumnezeu sa caute, ce 1 viata
lui01 lungiia cu mai mare greime si nebunie, ca socotiia ca
va fi cumu i se parea. Ca-i parea ca viata lunga si anii
multi de n dulceata rodului adaugu-se. Ce nu iaste aceaia.
to
15
20
Ca nu iaste den tine soroculd, o ome, nici putearea ta,

vreamea sa lungesti. Au doara i vreamea lucratu-te-ai sau
ai strAnsii? Au doard $i viata strans-ai, ca si de alalte

roduri? Ce de veri vietui bine, atunce are a-ti adauge tie
altii ai; iard de veri vietui rau, are a si -i scurta
Domnulti
$1 ceia ce to -au data den nascuta. Ca zice: Nebune, Intru
25
aeeasta noapte sufletulti tau scoate-lii-vorti den tine !

(Evanghelle)
Reipausei, nuinancli pi bea pi to veseleapte!
30
(Talon) Cine jeluiaste sa manance Ora la satulfi si sa se
rapause, viata porceasca iaste: intru toate neintelegaturile

lara intelegatoarele suflete, bune santfi sa inteleaga $i sa cugete sa se veseleasca legiei lu Dumnezeu
suflete.
ziseei lui. Tara,' tine se injuga grijiei i voroaveei, cumu sa-i
fie rapausti, de se da elti mancariei numai si beriei? Mai

vartosti munca-i iaste, ea dentr'aceaia mfi de boale nascu-se,
9 Tip.
Kotnepi
11 Tip. KOtLIHTIM
31
Tip. Tin.
26
41297
www.dacoromanica.ro
35
402
dentr'aceale pohtele i toate necuviinte ale lumiei facu-se.

Ca cati se dau bucatelorti trupeti i pohteloril, aceia pantesi
cele-0.1 au Dumnezeu i Domnii. Si carii zicii : Sk bemti si sti

5
mancamti, ca demaneatA, andai \Tamil muri. Crezu amu,

ome, nu lkcue0i to ca sa mknanci lard satiu, ce sa mananci
catti sa fli viu. Ck dereptil aceaia ti se cade sa-ti fnveti

trupulti i sd-lti tii
lucrezi cu postula i cu ajununi,
ca sk nu surpi sufletulti tau in propastiia pacateloril si spa ,
seniia sd-ti pierzi.
Ca meseratatea amu pare-le-se a multi o raotate a fi;

iark nu iaste aa rau. Ce cine cu lucrure bune vietuescii Yi
se trezvescti i se preveaghe i se inteleptescti, acea meserktate mai vartosti iaste pierdere realeloril. Cu bogatie iark0i
pare-le-se a multi I bine a fi. Ce nu iaste a.$a bine, cine nu o
15 va avea aceasta cumu se cade (ce se zice, sa grijasca de ce
trebuia0e altorti i sa ajute skracii). CA de-ark fi aa prostii
bunk bogAtiia, elu se vrea cadea, amu tuturorti carii o aril
avea sk fie buni. Tara de nu santti toti bogatii clulci i lucratori
de bine, ce numai cati bine ispravescil cu bogatiia, aiavea
20 amu iaste a nu insa,ii aceasta bogatiia dela sine ins
bunk
iaste sau rea, ce un lucru pre mijlocti de bun:Mali ce zace.
,Si iarttO, de-ark fi meseretatea Motatea, cadea-se-vrea tuturorti carii santt in meserktate rai a fi. Iara sk 0 multi, intru
meser'atate fiindo, i bunktatea ceriului dobandira, au doark
25 e raotate meseratatea? Ce aiavea iaste, Ca de vhmii vrea,
fratilorti, nici boghtiia, nici meseratatea nu va beteji spato
seniia noastra. Ca carii vietuescii intru bunktati, oare sa

voril avea, boggle, oare meserata,te, totu0 e lucru bunt"'
30
(Evanghelle)
35
pi cu
spkseniia i bine; iara carii vietuescit intru reale, nu numai

n'au nemich bunrItate, ce 0 pre ei0 se pierdii.
Zise lui Dumnezeu: Nebune, intru aceasta noapte
scoate-vora sufletulu tau den tine! lard ce gatecti, cui va fi?.

(raloa) Catu e Infricoatk i cutremurata raspunderea-i i
urgiia! Ca, nu zise intru In ceasta zi, ce inteaceasth
noapte, ca, nevazutti amu i fkra de nadeajde 0 de pripa-lti
ajunge moartea i intunearecula pkcatelorti, ca ceia ce intru
noapte adormil
gre0ndti derephi mintea lore ceaia
12 Tip. lo,e,ignitgclus
36 Tip. IkTstrionank.
www.dacoromanica.ro
(451)
403
(452)
turburata $i a buneei netiinta. Ca n'au lumina pi inteleptie

dumnezeiasca sa lumineaze loru, ce lumina avutiia le pare
ca va fl, c,a,rii intru reale si in curvii vietuesca i fara de
frica lacuescti: curvarii i necuratii si camatnicii. Tara catra
du mnezeiasca si a sufletetiei cu leane si fara de grije intorcu-se, neascultanda apostolulii ce graimte, uncle zice ca
tail curvariula sau necuratulti sau camatniculti nu vorti
avea parte imparatiia ceriului.
Ca strange-vorti, zice, sufletulti tau, derep'ce amu ca
sufletele pacata$ilorti ingerii ceia iutii i Infricoatii cu arme
ascutite scotu-le. Tara sufletele dereptilorti, neintrebate
10
pi
neispitite fl-vorti, ce le dau lu Dumnezeu. Ca pac,atosulti, cace

pamanteasca cauta, trupti cheama-se, i nu s'ati facutti elu
sufletului intrebare iuoara sa aiba, ca zice Domnulti ca nu
va lacul sufletulti mieu intru oamenii arWea, derep'ce ca
15
shrita ei trupti.
(Evanghelle) lard" ce-ai gatitiz, cui va fi ?
(TEM Derep'ce amu ca multi aduna, si de multe on nici

feciorii lorti nu mctenescti, nici sotii, nici rudele, ce striinii
i toti stranicii, aorea pl vrajma0
talharii pi pari*ii
viata lorti rapescti i o tint" pi luotori fi-le-vorti, dereptii
aceaia graimte: Ce-ai gatit i, cui va II? Nu zice ca in comornicti ce-ai stransti, ce ceaia ce-ai gatitti, ca mai nainte
de stransoarea rodului nebunie cugeta-ti acestti nebunti bogatti, Tara taiarea mortiei aciiasti dupg, elu mearse. Asa e
X41
cine aduna lui0, nu intru Dumnezeu se imbogateate. Ga

totti multi in deertu se trudemte, pripemte-se i se nevoimte de lucruri trecatoare. Ca firea vremilorit topeate-se
$i se putredeate, p1 cu voroava cine toata viata i-e impluta,
sfarenie are moartea. Iara in Dumnezeu se imbogatea4te
omulti, candti spre acela nadajduiate-se. Si acela avea-va
slava i lauda, cine in Dumnezeu imbogateate-se. Ca cine
creade den toata inema i nadajduiate spre elu, sa s'ara da
20
25
30
(453) 0 tote i i sa 'ara de.$erta, nemica," den ce i-e nevoe n'a I re

a-i scadea, lui,
ce candu i va trebui, de totti are a lua
dela Dumnezeu de ce-i va trebui. Iara cela ce aduna luiti

nadajduia.5te spre multimea bogatatiei lui, si se intareate
in deertula sau cate aude, ca unu nebunif are i a se chinui,
ca pi acestil bogatti, Ca auzi i se china
$i
www.dacoromanica.ro
33
404
i noi, fratilorti, nu noaosti sal strangem0 numai,

nu ni se vora desert& matele dandti
daruindil, nice eel
Ce
ce vino cdtra noi mi$eii deserti sa lasamu, nici sa ne

cu nedereptti, ce cu dereptti, i sa creademti cA
5
averntl dela Dumnezeu bogatie. CA mai bine iaste putinea do-
bandA cu dereptti, dechtil bucate multe cu nedereptti. $i

masura dereapta, masurile dereapte, si Whim dereapta sa
fie voao ! $i in loch de a sparge si a rasipi, si a zidi mai
mare jitnita sA ne nevoimil sa rasipimti ceale pacate ce-sti
10
bagate intru suflete-ne. CA den rAsipirea amu acelora zidirea

bunAtAtilorti adauge-se. Si sa nu ne lasamu de Dumnezeu
pentru cea dulceatA a noastrA ce noao dereptti aceaia au

15
daruitti, ca sA stimti ceia ce au lipsa, sA le &mil de ce le va

fi trebuinta. CA lucrulti cela bunulti de daruire iard catra cela
da intoarce-se. CA neschzutA i iaste bunatatea dulceata
celuia ce face bine cu bogAtiia. CA ce dA, iareA va priirpi, si
ce va rasipl, pentru binele aduna-i-se-va. Deci asa sa nadaj-
duimti aceii bunatate dulce ce va sa fie, in vecie sa o do20
bandimti, cu dulceata iubitoriului de oameni, Domnului nostru,

lu Isusti Hristosti, cu nusulti a tatalui impreunA si a sfhntulti
dun, acmu pururea $i in veacii de veacti, amind.
Dumineca a douizeci ci captea.

25
(Luca XIII, 10). In vreamea aceaia era la una de (450

beseareci intru Scimbdtd. (11) .5"i iatd o muiare, avea dului
de nevoe de opta-sprd-zeace ani, si era zgd rcitd, si nu

putea sd se scoale de aciia. (12) Vaza-o ea Isusa, strigd
si zise ei: ,Muiare, ldsatd esti de nevoia la!' (13) $i puse
pr'insa mantle, .i aciia se tntinse, si sldvi Dumnezeu.
30
6 Tip. mpnn 7 Tip. ,s,ipen TA ci

17-18 Tip.
slavon: HtA kn k, ig. dCAT, w ACOCINI. rAdRa, oa
HIONASHAik
22-23 Titlut
Varlante: 24-25 la una de beseareci Intru] T Isusti Invatandti In

25 beseareci] B Reckp;' C besearece I muiare]
Tmuiare era, ce
26 optii-sprd-zeace] B opts0-pra-zeace I ani] Tai
beseareci Intru o
35
27 de aciia. Vazii o]
T pa.na fn sfarsitii. Vazd pre
28 Muiare]
T 0 muiare I lasatd esti de nevoia] T ertatti sd Ill de boala 29 pr'insa.

manile] T manile spr'insa, I Intinse, si slavi Dumnezeu] 2' dereptd.
www.dacoromanica.ro
405
(14) Rdspunse nzai-marele saborului, nu ogodi derep'ce

tram Stimbdtd vindecd Isusa, grdi ndrodului: $ase zile
Taste, intru eale se cade a lucre; intr'acealea ainu sd
inzble sd vindece, nu in zioa de Sdmbdtd!" (15) Rdspunse

amu lui Domnula si zise: Fcitarnice, tine de voi intru
Scimbdtd nu va dezlega boula lui sau asinula dela iasle,
si-t va duce de-1 va addpa? (16) E aceasta de featele
lu Avraarri, scinta, ce o legd satana, iatd opta-sprd-zeace
ani, nu se cade a se dezlega de boala aceasta in zioa

de StImbdtd?' (17) ,,Si aceasta lui gral, ruqina-se tot! tine
se prottvita lui. .Si tota ndrodula bucurd -se de toate slavele ce era de elu.
10
Sfareitul Duminecii.
invAtatura den eeasta sfanta evanghelie.

Cuvintul 47.
15
Domnulii nostru Isusu Hristosti, Dumnezeu, scoase

oamenii jidoveti $i in multe chipuri invata pre ei. Ca mai
de nainte vreame mai multi] grijna de ei i mai vartosti
decatti de alalti oamenii. Aorea amu cu bune daruri, aorea
cu oprire, iara aorea cu ciudese preaminunate, nu incetb,
invatandu-i, $i tetra spasenie chema, pre ei. Cei ce se pi-
20
zmiia, elu-i munciia, iara ceia ce &idea la dinsulti, iara -i priimiia
i bunatate le da. Iara ceia ce gre$iia, elu se intorcea de

chtra, ei i se mania spr'in0i, i realelorti da pre ei,
pradelorii i nevoilorti in toate chipurile, i cu scarbe
r6niia, pre ei. Iarei carei se intoarcea $i se can, iara-i
chema $i-i priimiia, $i spre vrajma.5i cu biruire-i prosla-
25
20 Cu oprire, indreptat la marginea

sitinga, in [c]u dojana II Tiparit in josul paginei 454: PAM K IVA s.
Variante: 1 Ilaspunse] T i re.spunse
saborului] C saburului
30
nu ogodi derep'ce] 7' impute de aceasta, ca
2 Isusii] T Hristose
3 iaste] BT sante C iastea a lucra ; intr'acealea] 7' se, lucreaze;
intru acealea 5 amu lui Domnulti] 7' Isusii 6 nu] T nu-k4 I lui]
T sau
7 1-1. va duce de-1 va adapts] 7' F}i sa-le duce. sa-la adape
9 ani] 7' ai, dare
8 sante] BT fiindu iata] 7' de
cade a 35
se dezlega de boala aceasta in zioa] 7' cadets, se se dezleage den legatura aceasta In zi
10 B [acea]sta
Iui gral] .7' grainde lui
protiviial C potriviia.
tine] T carei
13 nOnink inA-Lrk
15 CAoKO, 445.
www.dacoromanica.ro
406
viia-i, si in viata lorti satura-i cu de toate de destul(i, I

de-i mangaia i inframseta pre ei. Tara mai apoi, insusti
acesta unulti nascutti fiiulu lu Dumnezeu vine catra oile
5
20
15
(455)
pierdute a casei hi Izrailti, cu cuvinte invata pre ei $i cu

lucruri dojeniia ei. $i cu mari lucruri nespuse den hitlenie
despartiia-i $i catra a lui credinta tragea pre ei. Ei nici asa
nu filth- ispraviti, ochii impaijinandu-sti si urechile astupandu-si. Nu numai c5, nu se mira vazand5 aceaste ciudese
minunate ale Domnului, lu Hristosti, ce pi ocarlia pre elti
pi imputa lui. 5i incepura sa uciga pre elti, neinteleptii
nemultemitorii ! Dupa aceaia amu pi bolnavii lorti vindeca-i.
$i ei se impungea pentru binele ce da elu veciniloru, si impreuna cu pizma era tinuti, ca lorus5 cu rau le parea. Iara
alaltora le 'Area bine a fi, ce slava Domnului nu o rabda.

Ca nu vrea sa vaza nici unulu mantuindu-se, ce vrea ei mai
vartosti toti sa se munceasca, decatti toti vindecati sa fie
si ca lu Dumnezeu sa se Inchine, $i sa proslaveasca Domnulti.
5i aceasta amu aiavea iaste si de alti multi. $i e ivita 0 den

20
aceasta evanghelie, ce e cetita noao astazi si ne e pusa inainte.

Asa graiaste:,
(Evanghelle)
25
In vreamea aceaia era Isusti invalcindii in besearecci
intru o Silinbata
(Taloa) Domnulti nostru Isusti Hristosti de pururea mergea
in beseareca, invata Insusti de alti sau lucru. Ca nu se cade
invatatorilorti s5, se leneasca si sa paraseasca invatatura
puindu-o inaintea celorti ce asculta. lath cu nesocotinta iii
cu leane sa santti 0 multi ascultatori, e putini priimescti

folosti, destulti iaste 0i aceasta pre ogoada lu Dumnezeu. Ca
0
mare iaste lu Dumnezeu

un suflet5 de se spaseaste, iara
de nu vorti nici unulti de ceia ce aud5 socoti pre cela ce-i
invata, elu-pti va lua plata invataturiei lui desavarsitil. Cace
ca ce i-e lucrulu lui,
sfarsaste, ca creade lu Dumnezeu
ce-au zi I sti, sa adauga targarilorti argintti.
Ca cine graiaste catra ceia ce iau aminte, elti are
35
mangaiare de ceia ce le graiaste si se pleaca ascultatorii;

iara cine va gral de pururea, Si nu-I5 asculta, deci nu-s5
inceata el5 a gral iara, acela mai a multa amu cinstei iaste
9 Tip. Inf AS ,,,,,c-AftinSti As tc.
33 Tip. Api.mrk
www.dacoromanica.ro
35 Tip. ,IcKser,961.staH.
(456)
407
destoinicti, derep'ce ca face voia lu Dumnezeu. ace di sa

nu-lii nirnea asculta, iara elfi totu datoriulti sauVi savar*ate-0. Ca de mandriia ceaia ascunsa 0 de comoara nevazuta, ce folosu e de aceale doao? Iara tine graiate i invata
cuvantulti lu Dumnezeu, elu inmultemte darulti. Si aceasta
aiavea iaste de putti i de fhntana ca de le vamti zlei apa,
mai multti vorti fl curatoare. Tara care e nezleita, impute-se
spre putredire intoarce-se mijdere. Si de va fi ceva, vreun
lucru, de fierti facutti, deci de-10 veri pururea apuch 0-10
veri lucra elu, totu se mai curatemte. Iara de-1 veri Linea
ascunsii, sa stea bine pi frumosfi, pi-I veri parasi, i nu-la
veri mai prinde a mana, elti mai ruginosu se face. Si candu-Iti
pi
10
va vrea
arza sau sa lucreaze cu elu, rugina topeate.
Ma si intru ale trupului i ale sufletului lucruri : de se
voru pripi oamenii i se vorti nevol, aeeia mai vartosti i cu
trupulil I cu sufletulfi sanato0 santti. Dereptii aceaia niknea
sa aprinza, lumanarea pi s o pue suptti ciubaru, ce in

sfemtnicti, ca sa lumineaze tuturorfi carei santti in casa.
Ca Hristosil amu aprinse dumnezeiasca lumina, invatatura
sa, pi puse aceasta in sfemtnicti (cc se zice, la beseareca).
Tara ceaia ce lacuimte arzandti $i lumineaza tuturora carei
15
20
shntti intru lumina, noi, invatatorii, iaste, i nevointa .$1 celorti
(457)
ce cu vreare asculta. Ce inch nici dereptti noi numai, invatatorii, pus6, fu in beseareca lumina ziseei i legiei lu
Hristosti, ce pi dereptti ceia ce von vrea sa is den lucirea
lumineei lui frhmseate s,i ca I tra adeverita pi buna viata sa
se derepteaze.
Unulti amu iaste dereptatoriu Si invatatoriu, fratilora, pi
celui ce asculta i celuia ce graia0e, Hristosti pi Dumnezeulti
nostru, celfi ce da p1 cuvantulfi si mintea, celti ce de pururea
25
30
grija0c de noi de toti i spasenie oamenilorii lucreaza. Ca

acesta insu01 graimte ca parintele mieu, pang acmu lucreaza,
Si eu lucrezti. Dereptil aceaia
pi
invata, pren beseareci
Domnulti, ca naroadele sa traga. Ca naravti avea amu oamenii

la praznice i Sambata sa se adune, ca de leagea sa se inveate i sa se pleace legiei dumnezee0,i. Ca *Ufa Dumnezeu
negrija Jidovilorti i leniia lorti de lucrurile legiei, pi dereptti
8 Tip.
'
ti,,IKA
21 Tip. AlsKOAlpf
24 Tip. mAi.wii
www.dacoromanica.ro
H.
35
408
10
aceaia desphrti o zi den sAptaimanA, ca toti sa inveate $i

sa inteleaga leagea lu Dumnezeu pi zisa-i, pi sa le vie in
minte pururea, derepta salti aduca aminte, $i den aducerea
de minte sa-i ascula pi sa-i nevoiasca, ca spre lucru sa
se imbarbateaza. Si ei amu in toatA zioa de Samba,ta de
dumnezee$tile cuvinte cu ascultare nevoiia-se, $i pi acmu
facti aceasta, unde $1 se afla. lard noi nici intru o jurnatate
de ceasti in Dumineca de a sufletului Invatatura pi ascultare nu rabdamti $i sa a$teptamti, ce vedemil unii viinda
numai, de-aciia iara,$a curandti esti $i nu rabda pAnA In
sfax$ita.
Ce insA,
15
derep'ce inteaceasta zi a Dumineciei ce e
pusa, de Dumnezeu rApima pi dereptti a lumiei grije aceasta

rasipimti ($i necumti sa fimti noi in toate Duminecile afarA
de greulti lumiei $i de voroavh, ce cu mil griji), $1 de turbureal $i de vorovi santema tinuti. Au pare-ne noao ca ne
mai adaugemti noi avutiia au marha, de ne nevoimti a$a

20
pi
pre Dumnezeu uitamil? Tara lu Dumnezeu pre vela ce uita pre

elti, de multe on pi stransura-i $1 avutiia i-o rasipea$te, cumti
e,elora ce parasiia tocmeala
p1 Iudeilorti opri oarecanda,
beseareciei, ca grail& prorocului ca cace adusetii aceasta in
casele voastre, aceaia o voiu rasipi, graia$te Domnulti tottitiitoriula.
J
Sa ne teamemti de cazna aceasta, fratilora, $i de ce

25
30
35
zace in lumea aceasta vietiei noastre multi rant $i lute vhzanda. Cu multi usardie $i de stAjitil sa meargemil in heseareca lu Hristosti, ce mai vartosti intru aceasta, sfantl pi
spasitoare zi a Dumineciei. Si sa rabdamti acolo pang in
sfo,r$itti, $i sa ascultamti $i sa ne invAtama de spaseniia sufletelora noastre. CA aceasta vreatne e trecatoare, $i viata
noastra catra sfax$itil apropie-se, $i se apropie moartea.
lard mai vartosti apropie-se Domnulti pi cuvinte infrico$ate
de judecata. Spre aceaia toti goli pi cu ru$ine inainte-i avamti
a sta $i raspunsti sa dAmti de viata noastra. ,Si avAma a WA,
au imparatiia ceriului ceaia nesfar$ita pi fericita, sau osanda
munca de vecie, ce e de pururea. Acolo amu alta mangaiare nu vAma avea, ce numai de lucrurile noastre tarie $i
$i
8 Tip. A..,(-mlocx
12 Tip. .1Irri
14,1CTX
www.dacoromanica.ro
21 Tip.
SE
dirlif H.
0-58)
409
ajutorie. Ce insa jar*" sa ne intoarcemti la alalte cuvinte

ale evangheliei.
(Evan' belle) Si iata , o muiare era ce avea duhti de nevoe de
opta-spra -zeace ai, Si era zgarcitii, si nu putea sa se scoale
pad in sfdrsitti Vaza pre ea Isusa, striga si zise ei: 0 muiare.

ertatii sa fii de boala ta! ,Si puse mdnile spr'insa, i aciia se
derepta.
(Mod)
Multu i mare folosti aduce boala celuia ce cade
intru ea *i cu bine *i o rabda, cu thrie *i multemindti lu

Dumnezeu. Insa mai multe boale den pacate santti, dereptil
a sufletului spasenie i folosti. Ca muncindu-se trupulti *i
so
chinuindu-se, iara sufletulti slobozea*te-se de pacate *i se spa sea. te. Den pizma diavolului tampla-se aceasta boala ace*tii
(4501
mueri, cumti i Domnulti zise: ce o au legatti satana de

optii-spr'd-zeace ai. Ca pentru ne l*te pacate ale ei, lasatti
au fostti de Dumnezeu Si muncitg sa fie de satana intr'atatea ai. $i spuse i numarulti vremiei, ca sa Inteleagema ea' n'ara fi puteare acea boalg dela omti vindecare
sa afle, numai dela Dumnezeu. Ca nu e puteare den omit
ce puterile santti ale lu Dumnezeu. Ca putearnicti fi-va diavolulu intru trupurele omene*ti in toate realele, candu de
sustl, dela Dumnezeu, lasate fi-vorti lui, derep'ce ca *i den
inceputti acesta fu noao iscoditoriu sa cademil den neputredirea. Ce ziditi fumti, ca cu board trupulli A, se leage, Si de
chinuri lasata iara imbracamantulti de piiale acesta sa atima.
Sa inteleagemti ca Domnulti cu glasulti framsetiei dumnezee*ti
15
20
25
cu puteare implutti fiindu, boala goni a ace*tii
mueri. C. puse i mdnile spr'insa, ca sa inteleagemil ca a lu

Dumnezeu cuvantii i putearea *i lucrulti *i lumina imbra-
cri-o. Cu asa*ii amu *i de ea*ti era a lui: nu altui cuiva,
30
dentr'acela adeveritti, spre una de elu*ti, chipulu-O imparti.

Iara dulceata lu Dumnezeu a*a fu, i a*a a lui zidire milui.
Tara celti ce den inceputh muiarea lega, satana, ingreoe-se
dereptti sloboziia ei *i mai multi vru sa amarasca, sa-i

leage acestti jude alu gloatei, cu frica lui ceaia hitleana,
sa" bage intru ei pentru elti pizma, *i
frith:rate pre
elu acestora, *i cu gura lui sa-i opreasca ciudesele. Ca a.a
i
13 Tip. TgAl.whef.
www.dacoromanica.ro
35
410
amu pretutindinea bunilor5 pizmeaste, draculti i vrajmasulii

nostru, diavolula
(Evanghelle) tiSi raspunse mai-marele saborului, imputa de
aceasta, ca intru &imbed& vindeca Hristosa, grai narodului:
$ase zile santa, intru eale se cade sa lucreaze; intru acealea
amu sit imble sa vindece, nu in zioa de Scimbata.
(IMO) Pururea amu, intru toate, pizma i ravnirea mai
rea iaste decatti toate realele, si mai vatamatoare foarte,

inch sl mai multi' decat5 ceia ce vietuesdi de pururea intru
rhu. Ca unul5 alaltui de nu ogodesc5, foarte intuneca mintea
101'5, si nu-i lasa sa caute adevarulti, ce graescii ca dulcele
e amare, i amarului dulce, i pun5 in loci' de lumina intuI
10
neareculti, si in loculii intunearecului lumina, derep'ce ca n'au

15
tocmeala cu sfeat5. Ce multe den ceale bune pare-le-se ca

nu sant5 bune, ce ocarascii acealea si imputa. Si de multe
on miiarea amaraciune arata-se unora. Ca den ispita firiei
neputinta putreditoare avand5 i ochiulti nefiindu-le sanatosii,
multe de cealea ce &Anti)", nu le veade, $i multe de cealea ce
nu sal-1W, adauge-le. Si carile santti tocma cu pasulti, paru-i-se
20
25
Ca nu santii tocma. Au doara nu Matti tocma cumpona una

catra alalta?
Nu zise judele gloateei Insusii in fata catra Hristos5 ca
spargi Sambata, dereptri dice vindeci, si derep'ce nu vindeci intr'alte zile, ce in Sambata?, ce catra narodil deade
cuvantulti, ca se temea sa, nu cum5-va sa opreasca lui si sa
se rusineaze, ca cartularii si fariseii. Ca de multe on se
rusina.
(Evanghelie)
30
35
Raspunse Isusa sizise: Fa farnice, tine de voi intru
Slimbala nu-s va dezlega bozila Bart sau asinula' dela iasle,si

sa-la duca sa-la adape? E aceasta, de featele lu. Avraama fiinda,
ce o legit satana de optic -spry -zeace ai, darn nu se cadea sa se
dezleage den legatura aceasta in zi de Scimbata? Si aceasta
grainda lui, rusina-se toll carei se protiviia lui. ,Si tote/ narodula bucura -se de toate slavele ce era de ela.
(Taloa) Obliciia-le Domnulti pizma Si ravnirea,, carei se pro-
tiviia lui. Nu numai catra mai-marele gloateei cuvant5 cu

raspunsii deade, ce
catra toti fariseii si cartulariloril. Si
25 Tip. KOYlea
29 Tip. 6, I GA;
32 Tip.
I MTN.
www.dacoromanica.ro
33-34 Tip. trkpoAhAts.
(WO)
411
fatarnici i meniia pre ei, ca tiia, ca Dumnezeu hitleniia lorti,
i de a diavolului pomeniih. CA unele graiia, iara altele '

(461)
intru ei aveh. Acestora le zicea fhtarnici batranii de demulth,

derep'ce ch. una le era lorti inlauntru, e cu alta den nafara
inchipuiih-se 0 se arata. Tara ace0ii mueri, fat:A lu Avraamu-i
zise, pentru credinta ei. a acela iaste feciorulh lu Avraamti,
nu carele se-au nascuth pre trupti dentrInsulti, sau carii se
tragh de ruda lui, ce carii au bunatatile lu Avraarnti i le
pazesc i tinti credinta lui, acela-sti feciorii lu Avraamti. Dereptti aceaia au gralth Domnulti: De-ati fi fosth feciorii lu
Avraa,mti, lucrulti lu Avraamh ati fi facandil. Nu humai
acestti jude alh gloateei ruing -se de cuvintele Domnului, ce
0 toti carei se protivia vraciului sufletelorti si trupurilorti

noastre, Domnului i spasitoriului nostru, i apara pre elti,
sa nu vindece neputintele oamenflorti. Si pentru pizma lorti
ei se rastiih, Mee face ciudese Domnulti; i atunce amu
10
15
carei nu se plea, ei se ruing. Si acmu multi eretici ru-
(462)
Oneaza-se, i toti carei se protivesch i nu se pleach beseareciei lu Hristostf, opriti santh. Tara naroadele, ca ne0e
folositi de znamenii, ei se bucurh, 0 mii de vindecari
priimiia, derep'ce ca nu era soti pizma0loril i ravnitori necurati. Ca den judeci amu putini crezura, iara den
ceia mai protii i neinvatatii multi credea i se inching,
derep'ce ca cu pizma lorti nu-i puteh apara, nici-i puteh
Intoarce pre ei sa nu creazA. $1 noi amu, fratilorh, greimea
pacateloti noastre, ce se zgarcea0e mintea noastra, sa o dezlegamti, .i framseatea lumiei i grija bunatatiei (cu ceaia ce
inalA pre noi draculti, i-Vi bate jocti, i departe ne face de
Dumnezeu) pang in sfAr0tti sa, o lepadamti. Si noi toti lu
Dumnezeu sa ne apropriemii, $i dereptti aceaia spasitoarei
legi sa ne inchinamti i de 1 a sufletului spAsenie cu tote
20
25
30
sufletulti sa ne grijimti.
SA pArasimti minciunile i toata fatariia, si sh grairnti
cu adevara cine0i catra vecinulti sau. Sa ne imbracamh,

graia0e, preutii, in dereptate, cu de toate bunatatile, cumti
shntemil datori. Ca voi santeti lumina lumiei, graimte
Domnulti, i voi santeti sarea pamantului. CA de se va
Imputi sarea, cu ce o yeti gra, ? SA amu lumina ce e
intru tine fl-va ihtunecata, cu catil va mai intuneca? Tara
www.dacoromanica.ro
35
412
monahii, vamantii de spAsenie ce-ati luatti, nespurcatti

curatti sA-Iii pAziti. Aceasta sA VA nevoiti, fAgAduita ce-ati
datti fnaintea lu Dumnezeu sfintilorn, Ingerilorti lui. IarA
mireanii, cu vamanta neputredti ce santeti ImbrAcati, i cu
5
vesminte de nunta imbrAcati, sA, nu le spurcati acealea
cu pacatele, ce sa va paziti, barhatilorii
muerilorn,
patulu-vA nespurcatti, ca si nunta cu cinste pAzitl sal vA fie
i de toti curatii $i fdrA de prepusii. CA" spurcaciune e, si
Ineldtoare iaste ve0nintelorti de sphsenie, curviia si necuto ratila, i cuvintele cealea spurcatele i betiia $i cAmatniciia
si asupritura i toate alalte phcate.
Toti amu, fratilorti, carii sintemii pre obrazula i pre
chipulti celuia ce ne-au fA,cutil i santemil fiii lu Dumnezeu
$i mosteani Impar Atiei lui, sA ne nevoimit sA nu pierdemti
15 cinstea aceasta, Intinandu-ne cu pohta dulcetilorit Ce sa ogodim(' lu Dumnezeu cu podobie si cu dereptate, si cu sflntie si
fAra de pacate, cu pace $i cu Impreunare, intru toate bur-15,0,tile i cu bung viata. Sa ispovedimA cu pace pAcatele noastre,
si sa lucrAmil Domnului cu fricA, $i cu cutremuril, ca 0 de
20 cea mane ce e &RA noao, dela not sA o Intoarcemii, si de cea,
munca ce va sa," fie sa seal-Amu, i dulcetiei de cu a veacilorti
dulceata,ne fndulcimu In Hristosti Isusu, Domnulti nostru,

cat a lui e slava si linearea in veciia veacului,
Dumineca a douazeci 1 opta.
25
(Luca XIV, 16). Zise Dommari pilda aceasta: Omit

nestine Metz cind mare, si chemd multi. (17) .5.1 tremease
robulii lui in ceasulu de cind: Zi chematilora: veniti cd

Incd gata &Intel Mate". (18) $i Incepurd impreund a se
30
Tip.
mutixit,
24-25
glut slavon: tickiffk. ai (indreptat ulterior in
rill), km. it; noimu. Wu, 6A.
Variante: 26-27 Omit nestine Men]
T Un omit oarecine Peace
27 multi] Tmultii tremease] 7'tremise

28 robulit lui] ABC robii lui
2' robulti salt
28 ceasulu de cinal 7' vreamea cinei
Zi] ABC Zi29 Inca gata santii toate] 7' toate amu gata santit
ceti 2' sa zicit
I
35
29
i incepuri fmpreunit] 7'51 aciiasit toti incepura.
www.dacoromanica.ro
(463)
413
lepdda toll. Intdiula zise lui: , Un sata amu cumpdrata,
si amu nevoe sd esti sd-la vdzu. Rogu-te,lasa-md in pace ".

tiSi altula zise: ,Pluguri de boi cumpdrai cinci, si
ma duca sa ispitescu ei. Rogu-le, lass -md in pace". (20) $i
altula zise: ,Muiare luai, si dereptu aceaia nu pociu
veni". (21)
mearse robula acela, spune donznu-sdu
(19)
aceaia. Atunce se mcinie domnulu caseei, zise robilora

lui:
curd nda la raspantii si in ulitele cetafiei, si
miseti 3i beteagii 3i orbii qi chiopii aducefi-i incoace
(22) tiSi zise robula: Doamne,fu cuma zisesi, si "Inca iaste
lour . (23) .Si zise domnula robului: Egz la cale .3i ologi,
si-i indeamnd sd vie, sd se imple casa meal" (24) Grdesca
amu voao cd nece unula de acei bdrbali chemati gusty -vora
de cina mea. Multi amu sdntu chemati, e putini ale,
10
Sfaritul Duminecii.
15
invat5tur5 den ceasta efantfi evanghellie.

Cuvintul 48.
Fericitulti evanghelistulti Luca inainte pone noao astazi

pilda cuvintelorti evangheliei invatatura, cuma sfantulti Davidil au prorocitil de Hristosii, cumti zice ca voiu deschide
in pilda rostulti mieu,. si voiu spune maestriia mea dentaiu.
larsa, dupg aceaia oamenii pildele si cuvintele cealea acope4 Tip.
..
WAIF,
r ,f
9 Tip. wickii, (tot astlel ABCT)

Tip. in josul paginei 463: rnick
(AC lass -ma)
micSntx,
15 'COMO HEA*Aii.
17 cnOtto Sei. (sic)
20
II
25
B.
Variante: 1 7' lipse.te toti
T Celu dental
Intitiulii]
1-2 Un sata
amu cumparatfi, si amu nevoe sa esti s-lit vaza] T Sala cumpapai,

.i amu grije a mearge sa vaza ela 2 B va[zd]
lass -ma in pace]
B ai ma de bine T aibi-mi rdspunsula 3 Si] 2' Tara J B jzilse
Pluguri de boi] T Boi injugatori B cinci []i 3-4 i ma clued sa ispitesca ei] T i voiu sa merga sa-i ispitesca
4 lasa-md in pace]
B ai fmla de bine 7' ai-mi raspunsula
7' lipseste $i
5 B [1]uai
dereptu] T pentru
6 mearse] T mearse amu
7 aceaia] 7' aceasta mania] T manila I caseei] 2' caseiei
7-8 robilora lui: EF,;iti]
7' robului sau : asi 8 raspantii si in] T druma si pren
9 T lipseste i beteagii i
aduceti-i] T i neavutii adu-i
11 robului]
T
catra robe E11.1 7' 4. I cale] T drumil ologi] BT ologii
12 di
se] 7' ca sa se
13 nece] BT nici unula de acei barbati chemati
gusts -vora] 7' un ba.rbatu de acei chemati au a gusts
14 putinil
I
30.
35.
B poi ini -su.
40.
www.dacoromanica.ro
414
ritele multu le socotescii i multu le ispitesca 4i intreaba.

Iara carele santii graite aiavea i curata, nu foarte le asculta,
*i mai a-leane se indeamna. Pentru aceaia in pilda graiia

5
Hristosa, I cumu se zice, in minte. Ca coperemanta au acealea,

si chipuri santa si seamne lucruriloru nevazute, cugetatilora
(184)
mai vartosii i celora cu duhula; i cate nu putemi vedea

cu ochii trupului, acealea arata aceasta.
(Evanghelle) Zise Domnulti pilda aceasta: Un omit oarecine
Peace cintc mare, si chernii multii. Si tremise robulti sau in vrea10
mea cinei, sa zica chematilorti: Veniti ca toate amu gata

siinta. Si aciiagt tog incepurci a se leplia. Celit dentai zise
lui: Sato cumparaici amu grije a mearge sa vital"' elu. Rogu-te, aibi-mi ritspunsulti. lard altultt zise: Boi injugillori
cumptirai cincisi voiu so' mergtt sa -i ispitescti. Rogu-te, ai-mi
45
rcispunsulti. Altulti zise: Muiare luai, si pentru aceaia nu

pociu veni.
gaioro Invata Domnula $i dojeneate not ce e derepta milosarziia si miloste dulcelui, lu Dumnezeu, parintelui lui, ce
fu tocmeala spaseniei noastre intru omeniia unului nascuta

20
fliului lui si Dumnezeu. Si dupa aceaia amu dumnezeescului alit
lui trupa fume oameni insotiti, ca pre Dumnezeu, $i sl pa;

rintele sau, omit meneate-la. $i dna mare, cheama-se tocmeala aceasta. Cina amu, cace ca in vreamea de apoi vine
Domnula, iara mare, derep'ce ca 1 mare iaste pre adevarii
25 taina spaseniei noastre.
Tremease robula sau. Cine iaste robula acesta? Celii
ce lub chipti de robti, fliulu lu Dumnezeu, ca omit fu. $i ca
un omit tremesti graima, i nu numai ca fiiula i Dumnezeu,
buna ogoditoriu parintelui, ce $i ca un omit. Ca acesta e
30 numai unula fara pacate, ca toate sfeaturile si vrearea lu
Dumnezau tatalui face. $i savai* toata dereptatca, iara pacate nu fact), nici se afla hitlenuga intru rostula lui. Iara
in vreamea de cina tremesa fu (ce se zice, intru vreamea
ceea de eau ce-au fostii). Zise canda binevru si cumu
35 vrea, si tremesa fu sa zica chematilora.
Chematii santii, ce se zice, toti oamenii, ca pre toti
cheama Dumnezeu spre a sa cunoa.5tere, unii amu cu vaI
13 Tip. L. I TSAI.
31 Tip. A0y'mui3ks.
www.dacoromanica.ro
(105)
415
zutele fdpturilorti, cu bung invataturd a ceriului si a palmantului Si cu alalte, e altii cu firile legiei, ce fur date noao
dentai ca sd, cunoastemti Dumnezeu. lard cei mai de aproape
era Izrailteanii, cu leagea ce fu datd lorti dela Dumnezeu, ca
de Moysi si de alalti proroci chemati furA mai denainte. Si 5
catrd, acestea tremesii fu mainte Domnulti, cuing si zice : Au
nu fui tremesii, numai card oile pierdute casei lu Izrailti?
Ce intru ai lui amu vine, si ai lui pre elti nu priimird. lard,
call priimird elu, deade lora puteare feciori lu Dumnezeu a
fi, crezutilorti intru numele lui. Si graiia : Veniti ca toate io
santil gata.
Gati amu Dumnezeu ai pdrinte de Hristosii Isusd, celti
ce lumiei ddrui nespusa dulceata, ldsarea i ertarea pdcatelorti, impreunarea si luarea sfantului duhti, intru locti de
feciori curAtie i framseate, dereptate, sfintie i izbavire, 15
impara,tiia ceriului si slobozire de muncA. Dereptil aceaia
grit: Impaird,tiia ceriului in launtru de voi iaste. Si vA

pocaiti, di, se apropie impArtitiia ceriului. Ei incepurd
c46)
impreund a se lepAda toti, cu un euvantu i o tocmeald,

judecii Iudeilorti .i cartularii i fariseii. Lepadard-se de-a
avearea pre Hristosil Isusti imparatil i Dumnezeu. Dereptti
aceaia nici taineei si dumnezeestiei cind nu se spodobirA.
5i ceia ce cumpArard sate gi boi InjugAtori, iubitorii de aura
santu si iubitori de bogdtie oameni, cei ce &Ora a Omantului grije santii si chtra, grijile de pre pdmantii lipiti de
pururea. Si cei ce nu cautd, spre cugetata, si de nadeajdea
bunathtiei nici un cuvantti nu facti, nu vorti putea, nici
se voril cuvantatei cina pricestul. Dark oameni amu lucratori ii cei preaprosti, ce au a inteleage de aceasta taing,
20
25
dumnezeiasca ai candu se vorti incelepli, tiinda ei de pururea

plugulti
Cd se cheamd cinci boi injugialori si ale trupului $i a

sufletului firi. Acelora amu lucramil toti, sau trupeasca sau
sufleteasca, cumii vamti. Si tine se pleacd pre phmanteasca,
seamand spre a trupului, are a secera putrejune, iard carele lucreazd sufleteasca seamdna spre duhti, are a secera
viata veacilorti. lard celti ce 1116 muiare, iubitoriulti de dul20-21 Tip. n k 3
3I
ikpk.
www.dacoromanica.ro
30
35
416
ceata. iaste $i nesatululii de pacate. 5i care e cazuta in jelaniia necuvioasa $i fara preceapere, $i in pohtele lara-deleage $i in dulceti, $i cell ce de trupii iubea$te a se lipl, ei
$i-e afara de sine $i de minte, nu poate a mearge pre urma
Domnului, nici a lucra lu Dumnezeu, nici e ogoditoriu intru
nemica,lui.
insa sa inteleagemii, fratiloru, pierderea $i sa ne plan-
gemil pre noi$5, derep'ce ca pentru satil $i dereptil boil

injugatori $i pentru mueri cademii dela Dumnezeu, $i de a
10
15
lui dulceata dumnezeiasca lipsimu-ne. Si adaogandu-ne $i incurcandu-ne acestora, el toata vreamea vietiei noastre rasipimu-o cu rau, $1, pang la varsatulti sangelui pentru acealea
semetindu-ne, de cuvintele lu Dumnezeu $i de inteleagere-i
nici dinioara nu inteleagemii, nici facemti. Iara ale sufletului
invataturi $i adevarulti bunti, iaste sa inteleagemil i sa socotimti $i sa ne veselimu legiei lu Dumnezeu $i intelesului
celuia bunulti ei lucrurilorti suflete$ti. De aceastea amu santemil
not datori a ne sargui $i a ne nevol.

20
25
30
35
(Evanghelle)
Si mearse amu robulit acela, spuse domnu-saes
aceasta. Atunce se miiniia domnulii caseiei, zise robului sciu:
E,si curanda la drumu ,si pren ulitele ceteifiei, ci mi,seii, orbii
si ,schlopii ,si neavutii adu-i incoace! .Si zise robula: Doamne,
ru mina zise,si, ,si inca iaste locun. ,Si zise domnula cats
robit: E.,si la druma ,si ologii, 1i-i indeamna sa vie, ca sa se
imple casa meal Gra' escti amu voao ca nici un barbatei de acei
chemati au a gust& de cina mea.
(Mod) Chemati fura domnii Iudeilorti i cartularii $i fariI
seii, $i nu crezura. Lepadati $i sco$i fura. $i de slava $i den

dulceata lu Hristosil cazura, $i nu se spodobira sa creaza.
lui, ce se intunecara mai vartosil de realele lorti $i pizme.
Lauda-se $i graiia: Au doara cineva den domni crezu
lui ? A$a acei invatatori de leage $i cartulari $i domnii iudee$ti in$elara-se $i nu inteleasera, $i de pizma topiia-se $i
nebuniia, $i a lu Dumnezeu chemare nu socotira. Iara dentr'in$ii cei preapro$ti $i mi$eii $i orbii $i neavutii i cei ce
se chema nebunii ,lumiei $i ocariti, aceia chemati fura, $i
intrara intru viata. Ca naroclulii amu ei multimea oamenilorii
2 Tip.
HIKJOIMICA,
22 Tip.
WKWIIM.
www.dacoromanica.ro
(167)
417
(468)
minuna-se de cuvinte dulci ce esiia den rostulti lu Isusti

Dumnezeu, si se bucura de invdtatura lui, $i de toate preasldvite ce era dentru elu minuna-se.
Chemati fury mainte i vinery den Iudei p1 ucenicii lu
Hristos5 si apostoli, Petrti si Andrei, Iacov5 i Ioannti, si
altii ce alease Dumnezeu, pi mainte-i invata intru slava lui.
Si dupa treacerea acelora, de-aciia si mii crezurA, cA a lu
Dumnezeu dulceata p1 spre limbi vdrsa-se. CA cei ce era pre
cale pi ologi, paganii santii, cd Izrailteanii in launtrulti cetAtiei Ierusalimu I lui era si leagea luase, i invatata viata
avea. Dereptti aceaia zise: Esi la cale pi in ulitele cetatiei,
10
ca pAganii striini era si striinati de leage si de leagea lu

Dumnezeu. Si nici pre o cale nu imbla, ce pre multe tai
ale fdr5,-de-legiei, si in nestiinte imblandti, intru ale trupului
pacate fiind5. CA mare trupti iaste pacatulii, si pren cetati
imparte-se si desparte pre noi de Dumnezeu.
A dobitocestiei viata limbile era, $i uriti, pi spurcata a
lorti lAcuita, ce spre multe slave fiindti impartitA, arAta si-i
zise drumuri. lard' cAce era intru pacate viata lord, pi
15
apAratulti si lepadatulti $i spurcatulti al5 lor5 lucru, arata

i graiaste ologiia. $i nu numai sa-i cheame zice, ce sa-i
qb nevoiascA aceia. CA sa $l pre niminea sa nu nevoiaste
Dumnezeu,
sileaste, ce ceare si va sa creademtl noi
Cu voe, insA sa inteleagemil ea tAriia ceaia marea a lu
Dumnezeu iaste, a creade limbile, atata nebunie avandii. Si
dereptti aceaia zice nevoiaste. CA de nu vrea fi tdriia
cea multA a lu Hristosti, propoveduitul5 si slava cea mare
si adevarulti, cum ara fi crezut5 oamenii, slujitorii idolasti,
fiindu (aryl i nebunindu-se, si lucru spurcatti f5,candil, i cu
20
socotintd, de pripA sa cunoascd carele au fostii Dumnezeu, si
30
sulleteasca viata sa iubeasad pi sa vietuiascd, si pre all

evangheliei cuvantti a imbla, p1 apostolestiei dumnezeiasch
propoveduire a creade?
Ce se sul amu Domnulti la ceriure. DupA ce sdvarsi
ce era de noi, toatA tocmeala, lash' ucenici si apostoli invatatura lui bine-vestuind5 pi propoveduindti. Dereptti aceaia
p1
dumnezeesculti apostolti Pavelti grdia.ste, in Hristosti amu

9 Tip. 1131146AkTillill
32 Tip. IncierontupH
41297
27
www.dacoromanica.ro
25
35
418
sa ne rugamti, ca. lu Du I mnezeu roaga-se de noi, sa ne
(469)
fmpace cu Dumnezeu.
E apostolii iara u, dupa aceaia, pastori si invatatori

5
ucenicii lu Hristosti pusera, ca sa propoveduiasca, de pururea

cuvantulti lu Dumnezeu i nici dinioara sa nu paraseasca sau
sa se leneasca, ce in multe chipuri sa se nevoiasca i sa
10
intoarca oamenii catra lumina inteleagerei lu Dumnezeu, i

sa-i derepteaze spre ceaia ce e adeverita i la spaseniia vietiei
veacilorit Dereptti aceaia nevointa cheama-se acestti lucru, de
arata datoriia nevointeei i grijiei a apostolilorti $i ucenicilor0
lu Hristosti. $i mai cu preaslavita adaugere arata 0 de-a

intoarcerea limbile, derep'ce amu ca sa 1 nu vrea Ellinii
sa lase idolii, bucatele, Ins den adeverita propovedanie ne15
voiti furl $i se indemnara acetea, i cu tariia celui ce facet'',

ciudesele i de znamenii incredintara-se, spre adaugere $i spre
intoarcerea credintei lu Hristosti. Ca in toate zilele cina aceasta
sufleteasca a sfinteei evanghelie gateaste-se apostolilorti

prorocilorti, pastorilorti si invatatorilorti, beseareciei lu Dumnezeu, i chemati
toti intru imparatie, ceaia ce den
inceputulti
lumiei
gatit-au
Dumnezeu
oamenilorti.
20
insa unii amu cu mandriia ispiteei den nafara Si cu faracredinta, iara altii dereptti dragostea stransurei i a avutiei,
i pentru slava, bogatiia i dulceata e altii dereptti dragostea
pohtei trupului pi pentru grijile vietiei ace0iia, lepadamu-ne
25 0 nu priimimti imparatiia $i fericita viata pi indulcirea-i. Ca
toate caderile bunatatilorti i ale bunelorti, grealele la santti
den ceaste trei reale : den iubirea avutiei si den iubirea dulcetiei 0 den iubirea de slava. I Ca dentr'insele pi cadearea
ceaia marea den Inceputulti lumiei fu. Ca diavolulti amu
30 pentru trufa cani den ceriu, iara Adamti pentru iubirea de
dulceata, i scosit fu den rai, si Iuda dereptti avutiia vanzatoriu fu lu Hristosti i mo0eanti muncii veacilorti.
Cu aceaste trei ispite 0 pre Domnulti draculii ispiti: cu
iubirea dulcetiei, candii graiia : Zi ca pietrile aceastea pite
35
sa fle; cu iubirea de slava, candli puse elu spre arepile

hramului si zise lui : De e0i Multi lu Dumnezeu, arunca-te
3 Tip. Anon-wail
IPX.1111.
Tip. Aiiritipm
11 Tip. Amtavepe.
www.dacoromanica.ro
10 Tip. Hilcoliu,1
EH
(470)
41 9
josti; cu iubirea de argintti, calla in multe-10 puse
$i
toata imparatiia i arata. Derepta aceaste trei reale ferecati

*i legati santemti *i nu ne sarguimti spre alu sufletului
lucru, ce prea cu pareare *i cu negrije zilele vietiei noastre
petreacemti *i ne apropiemti mai vartosti framsetiei ace*tii
lumi nestatatoare *i putreda, iara de a fericitei *i a nesfar*itei viata nici un cuvantti nu facemil.
lush iubirea de oameni a lu Dumnezeu, carei se intorcti *i se caescti tare pacato*ii, daruia*te-le Imparatlia
ceriului. Ca dereptulti, de va vrea raulti, muncitti va fi,
taxa pacatosulti, de se va Intoarce spre dereptate, spasenie
dobandi-va. Ca pre cea tale larga *i tinsa a pacatelorti, ce
10
se-au prilastitti pacato*ii, tremes-au tatalti *i Dumnezeu unulti

nascutti fiiulu sau Dumnezeu. Robti fu pre trupti, *i n'au
venitti sa cheame dereptii, ce pacato*ii la pocaanie, si sa-i

sature sa-i adape. Si priimea*te aceia de pururea sa fie,
cu draga cinste si cu mila, dereptti pastorii $1 invatatorii beseareciei, $1 in loculti inteleptilorti *i marilorti domni
(471)
bogatilorti. Si trupului bucurandu-se multi oameni, *1

boale arata-se ca tremeate *i nevoi. Si cu a sa juldecata,
*tie Dumnezeu, *i face pre ei .*1 fara voia lorti, carii nu
vorti a se lepada de lume *i catra elu sa alearge. Si amu
vazutti multi ca den nevoe *i den napa*ti *i de scarbele
lumiei catra adeverita credinta a lu Hristosti alergara *i
spasenie dobandira.
15
20-
25
Invata pre not Domnulti mainte cu aceasta pilda, ca

mi,eiloru *i saracilorti*i neavutilorti mai vartosti sa le darml,
nu bogatilorti. Zice amu: Gana faci pranzti sau cina, nu

chema liubovnicii tai, nici rudele tale, nici vecinii bogati
doara candva
aceia pre tine vorti cherna, *i va fi tie
plata ce canda fad cina, chearna mi$eii, neputincio*ii, neavutii, ologii, orbii, .$i fericitti fi-veri, ca n'au cu ce-ti plat,
ce-ti va plati invierea dereptilorti. Auzi oarecine den *e-
30
zatori, zise lui: aFericitii amu, tine are a mama, mancare

intru imparatiia lu Dumnezeu
Omeneasca intelegea
35
socotiia acelit omit, $i nemica
mai multi] de catu i era firea nu putea sa inteleaga. Ca nu

12 Tip.
Iiirk
1R 1'2p. TIVARINA131,
30 Tip. KIHAlita.
www.dacoromanica.ro
420
era cu duhil de intelesii, ce sufletescii amu iaste cela ce tocmeaste cugetulti omeneaste si nemica mai pre desupra fireei
creade, ce toate pre fire Inteleage. Trei amu tocmeale santii :
trupeasca si sufletea,sca si duhovniceascd. Ale trupului amu
tocmeale iaste, candti va cineva sa se bucure si se," se yeseleasca, si altora face rdu; aceia santil camatnicii $i asupritorii. lard ale sufletului tocmeale iaste, candii nici vatamd pre
niminea, nici va sa fie vatamatil. Aceasta amu iaste ce e pre
fire avutie, derep'ce amu ca firea invate,aceasta. Si aduce
10
noao i Domnulti de zice : Catti veti sa faca voao oamenii, si
voi faceti lora asijderea. lard a duhului tocmeald iaste,

candti va cineva s se $i chinuiasca pentru dereptatea, cu
voe, i amdritii mai vartosil cautd sa fie si obiditti, $i
toatd iutimea a rdbda pentru Hristosti. lard ceaia ce vata'n15,

15
20
altii, afard de fire iaste, e ce nu vatamd, nici va sa se vatame, pre fire iaste; lard a se chinui pentru dereptate si a
rdbda, mai pre desupra de fire iaste.
Ce sa fimti cu usardie, fratilorii, si cu cinste dragd de-a
priimirea, fratilorti, si miseii sa hranimii i sa ri addpamit si
sa-i Imbracdmil. Si grijiturd de toate speinsii, de catu ne e
putearea, sa ardtAmii, ca i ceia ce nu vorti vrea, sa-i nevoimii, datori santernti, ca sa se pricestuiascd, ei dentr'a noastrd
25
30
35
bundtate. Dupd invaratura Domnului si sufletestii InvatAtori,

de seti arhierei si egumeni i preuti, suptti alii vostru tinuttl
carei santii $i turme, invdtati-i si-i dojeniti $i -i hate leptiti. Si de
nu vorii vrea aceia, Ince,-i nevoiti, ca sa face,' cu adausti, ce se
cade Si adausulii, si sa nu-i uitai, rogu-ma voao. Nici sa ne
lenimu catra fericita chemare a lu Dumnezeu pentru stransoarea bogatiei putreda, nici pentru pohtele trupului si pentru
grija acestii vieti, si dereptii realele si Inselaciunile dragosteei
acestii lumi sa ne lepadarnti spaseniia sufletelorti noastre. Sa
nu cinstimii mai vartosil ceasta lume, ce e pang la o vreame
de catra a veacilorii, nici sa ne pardsimii i sa ne zabovimti,
derep'ce ca aproape iaste langd, use', moartea. S. nu cinstimii
satele, nici boii $i muerile mai vartosii de a Domnului dumne-
zeiasca tins, ceaia fericita si nesfarsita pistea a raiului, ce

ceaia ce ne vatAmd si apara pre noi, mai vartosii de toate
8 Tip. minoinvk
12 Tip. AlplErdTt.
www.dacoromanica.ro
(472)
421
uriciunile, si de cealea ce nu ne placu, $i sa o urimu, si

se; o parasiml Si sa ne sarguimil i sh", ne nevoimu, ca
destoinici sa", ne afl6,mti buneei $i dulciei chemare a lu
Dumnezeu, i aceii fericite si sufleteasca cing sa priimUnd
pricestenie, in Hristosti Isusu, Domnulti nostru. Ca a lui
I
(473)
slava $i putearea, in veacii de veadi, aming!
Dumineca a douizeci ci noua.

(Luca XVII, 12). In vreamea aceaia merges Isusu
intru un rap st timpinard ela zeace bdrball stricali.
10
stdturd, (13) si aceia indliard glasu, graird: Isuse,

ndstdvitoare, miluia#e-ne!" (14) $i4 vdza, zise lore:
Pdsati, spuneli-vd preutilorag.
fu, dual ndu-se ei, curd-
gird-se. (15) Unula dentr'in#i vdza cd se curdfi, in-
toarse-se cu glasu mare, sldvi Dumnezeu, (16) si cdza josu

pre picioarele lui, laudd deade. tiSt aceia era Samareanina.
15
(17) Rdspunse Isusa, zise: Nu zeace se curdfird? Dard

noao unde-sa? (18) Curna nu .se aflard sd se intoarcd
sd dea slavd lu Dumnezeu, fdrd de acesta Samareanina?"
.Ft, zise lui: Scoald de to du; credinta to zneintul-te!"
(19)
20
7-8 Tit lul slavon:
H[Kisrk,
kA. gat. L AarKhl. rn6R&
16 Tip. fitivoapm
fig.
21 Konfurs vo-Lrk.
Variante: 9 In vreamea aceaia merge& Isusii] T5 Yn vreamea

aceaia, intrandii ISUSC1 T2 6( vru sa Intre 10 ABC T lipsqte *i 1 elti]
11 *i stature:, gi aceia Inaltara glasu, graira] Ti Si staT pre elu
tura de departe, si aceia radicara glasii, graindii T2 $i departe stature,
12 miluiaste-ne] T miluiaste not Si-i vazti] T $i
strigara graindii
vazii pre ei
13 spuneti-va] 7' de va aratati pre voi
ducandu-se]
C ducand-se (grey. editorului?)
14 curati] T vindeca 15-16 josil pre
25
picioarele lui, lauds deade] 7' pre fats -sa langa picioarele lui, multemi
lui
16 i i 19 Samareaninti] B Samareand.
www.dacoromanica.ro
30
422
invatatura den ceasta sfanth evanghelie.

Cavantul 49.
10
Mu lte si de toate naravurile daruit-au noao Dumnezeu

sa lucramii, cinesti spaseniei sale. Un naravii, celii dentai,
iaste blagodareniia. Si $l nemica nu iaste mai mare si mai
vartosii de aceasta si cu folosa. Ca cuma blagodareniia cu
fobs)), atata iaste si neblagodareniia cu vatamatura. CA
blagodareniia carei o iubescu, cu buna, inteleptie4 face-i, iara
neblagodareniia earei nu o socotescii, darji si nebuni i face.
Iara blagodareniia, cattii bine o avama, ea o pazeaste $i o
fereaste, si catil nu avamil, pre iusorii daruiaste, i cata
vatamatura turbura pre noi, departe o goneaste, si Inca si

cealea ce nu ne-ara turbura, nu le lash a fi. Tara, neblagodareniia, varecata dulceata si bunatate avarri, ea o r,"sipeaste si
15
o piiarde, iara ce nu avamil, de-aciia nu mai adauge. CA aceasta
ce ne vatama, tine si pazeaste, ce se

amu vatamatura
nevoiaste si ce nu iaste sa aduca si sa adauga.
1
Ce ma rogii voao, fratilord, blagodareniia de toate

fhpturile sa iubimu. Ca nu iaste amu tine multemeaste cu
20
daruri bune $i cu laude a datatoriului de bine Domnula

acea proslAvitura, ce spre mai multi] dumnezeestile daruri
sines)) sa-sti inmulteasca. Iara nebunului si nemultemitoriului
25
aratandu-i nAravurile, sa nu se lase de dulceata facatoriului

de toate, ca a dereptiloril judecare acestora se descoapere;
ca pre Dumnezeu manie, cumu santil sl adeverite aceaste
graitele. Ca de Dumnezeu glasitoriula Luca inteaceasta zi de
astazi are a pune inainte $I mai chearii, ca de a zeace stricati spune curatiia-le. Ca acei noao den Iudei era, si nebla-
2 cnOito, x.R.
3 de indreptat in in
4 Scris, la marginea dreapta,
iara (a se adauga dupa spaseniei sale)
6 de aceasta indreptat in decd ta
aceasta Tip. Kis KOr, indreptat in ca ciunu e
9 neblagodareniia, indreptat in blagodareniia
10 cata bine o indreptat in cats bunatate
13-14 Tip. miler AaluiTx.
16 Dedesuptul lui vatamatura, scris foarte rea
Tip. in josul paginei 473 : rAoCk A gai I. ce ne indreptat in de
iaste
35 ne I tine i indreptat in *i nu no
17 Dupa yi ce adaogat, la marginea
Dupd adauga, scris noao
dreapta, rau
22 sinev indreptat in cine0 23 De-asupra lui sa scris ca
24 ca a dereptiloril, indreptat
in pentru neblagodarenie I judecare, indreptat in pentru neblagodareniia
26 graitele. Ca indreptat in cuvinte, cumu
27 Dupci zeace,
40 scris barbati
28 spune curatiia-le. Ca acei indreptat in spune-le curatiia.
30
www.dacoromanica.ro
(474)
.423
godarnici aratara-se, pi ca ne$te darji $i cu naravri rau

osandira-se, ca nu se intoarsera sa dea slava lu Dumnezeu,
iara acesta fiiinda den alta ruda $i Samareaninu, cu priimirea 3i spasenie spodobi-se, derep'ce ca.' se $1 intoarse $i
deade slava lu Dumnezeu, cuma va fi spusa. $1 asa graiaste :
(Evanghelie) In vreamea aceaia, intranda Isusa intru un rasa' ,
timpinara pre eta zeace barbati stricati. Si sta tura de departe, si

aceia radicara glas22 ,graindii: Isuse, nastavitoare, miluiaste noi .1
(TAM) Intru Galilei laeuiia Domnula. Cugeta sa mearga
intru Ierusalima, ca o mare $i neprepusa jartva pre elusii

sa se aduca parintelui, derepta curatiia a toata lumea. Ca
se cade amu intru Ierusalima jungheata sa fie mielula celu
ce lub pacatele lumiei. Hristosa merganda intru Ierusalima,
pi prentre Samariia pi Galileia mergea.
10
(Evanghelle) Si vru sa intre intru un ()rasa, timpinara pre

eta zeace barbati stricati. Si departe staturtt, strigarii grainda:
15
Ruse, nastavitoare, miluiaste noi)).

(475)
(Tilloh) I Nu zisera amu ca. de to veri ruga lu Dumnezeu,

to ne veri putea curati, ce miluiaste noi. lath' de ce zisera
miluiaste-ne, nu vrea fi zisii, de nu le vrea parea ca iaste
adeveritii Dumnezeu. Ca a milui, unulu Dumnezeu iaste, milostivil $1 eftinula Domna. Isuse mainte graira (ce se spun;
mantuitoriu), ca spre miluire sa traga pre elu. C'ai venita,
gra'iia, sa vindeci toate nevoile
sa gonesti dracii; nevoile
sa scoti $1 sa aduci bung cinste, $i sa spasesti samanta omeneasca. Miluiaste 'Inca $1 not $1 ne spodobeaste cu vindecare.
Ca nu cearema aura $1 arginta, nici alta-ceva, ce chipurelora
trupului vindecare sa priimimau. Afara de cetate timpina pre
26
25
ei, derep'ce ca nu le se cadea lora in launtru in cetate sa

lacuiasca, cal era stricati, ce goniti era ca neste necurati.
(Evanghelle)
vtiza pre ei, zise lore: Ptisati de va aratati
30
%S'i
pre voi preutilorii.

(rA100) Ca leage era strieatului celui ce se vindeca, nu de
3 acesta indreptat in unulu
3-4 Inainte de cu priimirea adaogat
4 spasenie indreptat in spaseniei
[cu] blagodariia
12 cade indreptat 35
in cadea
13 Dupet lumiei addogat la marginea dreapta si
14 fnainte
15 Tip. TA I nunapx
de prentre fters 9i
23 mantuitoriu indreptat in
manthitoriule
28 Afarti indreptat in fata ca afara 30 I)e- asupra
lui ca neste scris afara.
www.dacoromanica.ro
424
sineti sa se inveate sditi ispiteasca curAtiia, ce 1 intre

ochii preutilorti sa dea ardtare, i cu zisa acelora sd se mea5
stece cu cei curati. Milostivi-se de oameni iubitoriulti Dumnezeu de glasulti acelorri amtiriti stricati, i-i milui de acelii
china ce se chinuiia de totti, eh' dereptil acelti lucru se ivise
pre pamantti, de fu omit. Si zise catr'in0i: Pasati, de va

spuneti preutilorti. Nici-i chema pre ei Domnulti cats elti,
nici se atinse de ei, derep'ce ca era opritti leagiei sa nu se
io
apropie, nici sa se atingh stricatului. Nici iard0i fard de lucru

gonl pre ei, dupd leage, ce 0 mild le deade leagea paziia,
derep'ce ca mila lui e nespusa, gi mandriia lui neajunsd e $i
nespusd. CA nu dereptri elu01 feace aceasta, ce dereptii ceaia
ce vedea, derep'ce amu ca de se vrea atinge de stricati,
pared -le -se -vrea ca necuratti a fi i elti, i cu necurdtie i
cu prepusti. Si ara fl spusti tuturorti, imputandu-i de ce fu.
Ce nu se apropie, nici se atinse de ei, ca $1 leagea necuratti
I
45
20
25
zicea ca, iaste carele se atingea de stricatii sau catti de putinti sa 0 se apropie de elti.
Derept5 aceaia leagea necMcatA sa fie paziia, i ca
Dumnezeu milostivri ddrui lorti i glasu lass, celti ce i sufletele lorti vindecd i trupurelorti toata sanatatea desavaritu le deade. Zise amu lora sa se arate preutilorti, derep'ce
amu ca, preutii ispitiia pre aceia, i dela aceia judecatd lua,
au curati era de stricaciune, au necurati. Cd avea preutii
semntl; carele era nevindecatti de stricaciune, ei-Iti cunoa.5tea.
cu stricaciunea carele se strich, de-aciia dobandiia

vindecare. Preutii-111 ispitiia pre elti, i daril aducearse ce
Ce
30
era in leage tocmitti. CA zice amu Dumnezeu chard luminatulti glasniculti Moysi sa leapede den sdborti totti stricatulti
9i totti necuratulti sufletti.
$i iard i aceasta leage e stricatului : in ce zi se va

$1 adusil sd fie card preuti. 5i sa iasa preutulti den
curati,
besearecd i sa vazd pre elti preutulti ca i e vindecata rana

35
stricaciuniei. Si sa zica preutulti i sa aduca, curdtitului doao

gdini vii curate i lemnti de chedru infauratti cu canurd
3 intre curati f i mdoslivi-se scris gi se
8 leagiei indreptat in
in leage ca
9 intre stricatului gi Nici scris ce
10 Intre deade gi ai
12 Ca indreptat in Inca
scris gi
32-33 den besearecit, indreptat in
35 Scris, la inarginea slang& cocogii pentru
afarii din palm'
www.dacoromanica.ro
(475)
425
(477)
rode i issopu. Si s zica preutulti, si sit junghe o gaina

(pretutindinea genuchele spre o apa vie), i gaina vie sa o ia
elu$0, $i lemnulii de chedru i infauratura canurei ro0e Si
issopulti, i sa le moae in sangele gainei jungheate spre ape:
vie; i sa stropeasca cela ce se-au curatitti de stricaciu I ne
de apte ori, i curatitil fi -va. $i sa lase gaina vie la campti,
i sa-sti speale cela ce se-au curatitil vemintele-01, i sa-i
fie tunstt lui totil parulti i barba, i curatitti fi-va. Si dupa,
aceaia sa intre in beseareca si sa fie afara de casa lui apte
zile. Si canda va fi a aptea zi, iaraVi sa fie tunsti totti
10
parulil capului lui i barba si geanele; Si sa - u speale ye0nintele, i salti speale trupulti cu apa, si curatti fi-va.
Tara de pove0ile aceastea de toate scrisu-se-au noao de
Hristosti. Ca dereptil cea gaina vie, viului i alil ceriului sa
inteleagemti cuvantil; trupului amu, a chinului lui graimti.
Ce insa alii sau trupti nu se putredi, ca dereptti cuvantulti
chedrului e, neputredulti alu Domnului trupti, iara dereptti
issopulti, duhulti, (Ca iaste calda area iarba si de raceala
boaleei curatitoare aa iaste $1 firea duhului sfantti i tariia),
15
iara dereptti cruntarea de sange, a legiei spunere, iara dereptti

apa vie, de viata fac,atoare a botejuneei dulceata, $,i paharulti
de until, alu duhului myrti iaste semnti.
Ca se arata i celorti un0i cu myrti la ureachea dereapta
i maniei dereapte si piciorului dereptil, ca auzului amu de-a
dereapta ascultare cuvinteloril se da, iara mainiei i piciorului
2 pretutin1 Scris, la marginea stanga, cocc0 pentru o gaina
2:3
dinea genuchele, indreptat in intru curatie Inteunii vasti de lutu
4 gainei
gtiina vie sa o ia elusil indreptat in cocoulit viu sit-111 ia
jungheate indreptat in cocosului jungheatil 8 tunsti indreptat in rasu
si barba ters 9 beseareca si sit fie indreptat in gloats si sa fmble
12 Dupa curatil fl-va ur10 tunsil indreptat in rasii
in gloats
meaza vreo dour propoziciuni, scrise aproape peste toatli marginea
dreapta,in rare se arata ce se face pentru curlifirea stricatului in ziva a
opta. Marginea dreapta find taiata la legat, nu putem cetl dealt: lard a
oae
nevi[nova]tti... fain[a]...
doi mi[ei] ... nev[ino]vati
opta z[i]
gra._ paha[rii de] until... preut[ula]... fnaintlea besea]recei [san]gele mie[ilorti] si cu un[tulii] sa unga... la ureachea d[ereapta] si la ma...
mitnei d[ereapte] si la pi[ciorulti] derept[ii] si sa-16 stro[peasca] cu until
d[e]... ori s[i sal roage preu[tulii] lui Dumnedzau... si &
15 :intre
amu $ a scris de-asupra si
16 ca indreptat in 'are.
17 Tip. Alpnrk
20
25
20 Intre spunere si iara scris c
21 Tip.
,1,0("A411,X
www.dacoromanica.ro
22 Tip.
AtoyASAtiii.
30
35
40
426
spre dereapta lucrare sA derepteaze. bra, myrulti ce e varsatti

pre capti, arata, tAriia cuvintelorti de Intelesti. bra de ce se
tunde capulu-i? Dereptu zisa celorti capete mai mail. Si

barba tunsal, acealea santti pAcatele bArbatului, iarA geanele,
5
ca toata preafnAltarea sa leapede, Si realele pi necurAtiile.

Si de stricAciune slobozi-se-va, ca Dumnezeu amu si pg-
rintele, ce eramti noi stricati de pacate, cu a lui tarie

fiiulu ne aduse. CA vine sa vindece framtii cu inima, si sa
I
40
15
(470)
deschith ochii orbilorti si toate ranele sa vindece.

Si cerceta, Hristosti dupa', voia parintelui curati sa ne
facd, nu numai de aceaste stricAciuni Ce-sti de stricaciunea,
ce si de toate, de fiece boalA tine e tinutti. CA jungheatil fu
dereptti noi, si spaseniia arata-se noao vindecare. Ca cu

rastignire vru moarte sit rabde. Aceasta amu noao intru
luminata umbrire scriia-se, in scripturile legiei. CA stria,ciunea iaste o munca nu ling, ea spre mai multi" totu si se
tinde, si ale trupului noduri toate le apucA, cite putinelii, si

foarte nu e lesne a le vindeca, si mai pre susil de ajutoriulil
vracilorti.* Insa leagea, ca un necuratti, zicea sa scoata stria) catulti den saborn. Nu nesAnAtatea trupului opreaste (ca iaste
sa, fie neosanditti cela ce se razboleaste fAra voe : nu cu osanda
ispiti, ce mai vartosti cade-se sA se miluiascA), ce era chip
ceii buntitAti ce va sA fie, dulce si bund. Si in taina aratA

25
30
35
spaseniei noastra ea stricAciunea trupulti stricA, iard pacatulti

si sufletulti i mintea netreabnici i ticAiti face, pentru lucrulti
mortti (ce se zice, pentru uritele si spurcatele pacate).

Morti amu fiindu noi pacatelorri, e Dumnezeu si pArintele preabogatu e acesta cu milA, si dereptii a lui multime
de dragoste ce-au iubitti pre noi elu ne-au inviiatu lu HriStOSti i ne-au radicatu si ne-au pusti la ceriu. Si den saborti
a scoate stricatulti, pildA aratA, cumti pi pAcatelorti carele
are minte omorftA i In toate pacatele e bagata, nevointA i
iaste si a se desparti de multimea stintilorti si afar& de alil
luminatilorti saborti sa IA I cuiasca. Nici sa se meastece dereptilorti hitleanii, $i curatii spurcatiloril !
6 Intre $i si de scris de-asupra aka
10 Intre $i si cerceta,
19 insa indreptat
16 ca indreptat in dice
scris de-asupra ne
in Iara
19-20 Intre scoata si stricatula scris pre
dreptat in necum5
30 Intre ceriu si Si, scris ce.
www.dacoromanica.ro
21 nu, in-
(479)
427
Si nici impreuna sa fie cu curatitii, nu i e iusorti a

avea curatitului spurcaciuniei. Ce meastecti are lumina catra
intunearecti, sau ce parte e credinciosului cu necredinciosii
tnsg de e desfarsita curatith stricatulti, curatil pare-i-se de
leage ca va fi, Si mestecati va fi cu sanatosii. Iara de e

de jumatate stricatu, necurath pare-i-se ca va fi. Derepth
aceaia gonith fi-va, ea e de totti stricatu, ca nadeajde de curatie n'are nemica. Ce se spodobi dela Dumnezeu cu iubire
de oameni, ca scarbiei sa nu fie inghititil (ca e amarith de
rane), i uitarea de jumatate stricatului, derep'ce amu ca
10
nadeajdea sa,natatiei multa scarba iusureaza, ca nu e data lui

de leage sa se meastece cu alalti oameni. Chipti era si aceasta
celorti ce era Intru dulceata duhului adeveriti, credinciosilorti
carei gresescti, nici sa manance cu nusii. Ca zice dumnezeiasca
leagea duhului : Iara necredinciosilorti candu ne vamti aduna ?
15
Ca nu ne apa.ra impreuna sa nu mancamti cu nusii,ca graiaste

Pave 10 apostolti: De va vorh chema cineva den necredinciosi,
de yeti vrea sa meargeti, de totti ce va va pune inainte sa

mancati, nemica, sa nu judecati.
Tara de credinciosi, ceia ce gresesch, asa, graiaste : De
20
e vreun frate de se meneaste sau curvari, sau camatnicti,

sau slujitoriu de idoli, sau betitti, sau clevetnich, sau rapitoriu, cu aceia sa, nu mancati depreuna. Si iara ma rogh
voao, fratilorti, sa, va feriti de tote fratele carele imbla fara
de rusine ! Ca de gresaste credinciosulti, iaste in chipulh stri(480)
25
catului de jumatate, iara necredinciosulh iaste in chipulti

ce se stria, de totti. Si e marturie acestuia dumnezeesculti apostolti, de graiaste : Scris-amu voao sa nu vg
celuia
mestecati curvarilorh. Si sa stiti, nu curvarilorti lumiei acestiia

(ce se zice luotorilorti de camata, sau rapitorilorti, sau celora
ce de e vreun frate de se meneaste, si
ce slujescti
alalte. Ca curatulti are amu leagea, pang in sfarsitti strica.tulti
30
nesgnatosti avandu-sti trupulti, nu ca de acme apropia-se-va

lui dupa leage sa se spurce.
(Evanghelle) $i
fu, ducdndu-se ei, curafird-se. Unzdzc dentriimii
2 Dupd curatitului, scris la marginea dreapta sa fle...

Intre
spurcaciuniei ,i Ce scris ca
4 Dupd stricatulti scris si
6 Dupd
7 gonitti indreptat In scosti
stricatu scris si
14 Tip. Ad.ptumuAcK4
I
35 Evanghelie s'a tiparit greOt dupa curtitira-se, nu inainte de Si fu.
www.dacoromanica.ro
35
428
vaza ca se vindecci, intoarse-se cu glasii mare, stavi Dumnezeu,

i caza pre fatala tang& picioarele lui, multemi lui.
acela
era Samareanina.
(Talon) Facura cei zeace ce se zisease lora dela Hristosa,
5
i cu vindecare intocma spodobira-se. Ce !ma cei noao, ei

era Izrailteani, nemultemitori aratara-se i intru uitare de
multemire cazura. Si nu se intoarsera, sa dea slava lu Dumne-
zeu, fara acestii Samareaninti, fiindu paganti, ca mai gatiti

era paganii spre credenta, dean Ovreaii. Ca priimi Domnulti
10
pre acesta Samareaninti, ca un bunt" intelegatoriu, i zise lui:

Credinta, to mantui-te.
Asa graindti Hristosa, impreuna aducea-le aminte, carei
era acolo, de ce fusease mai nainte de dila,. Impreuna le

arata, ca Samareaninii buni intelegatori santa. Iara Ovreaii,
15
de ce era daruiti nu multemiih,, ca era iui si maniosi si
20
neaducandu-sti aminte de dumnezeescula dart" pans in sfarsita. Ca 1mputa acelora Domnula ca nu se intoarsera, multemita cu cinste sa dea lui, iara Samareaninula cu buns int&
leguta si cu bona multemita arata-se. Priimi-la $i spasenie-i
darui.
Sa ne apropiema amu catra Hristosti, fratilorti, i sa

cademti si sa ne inchinamti, ca iaste cu noi stricaciunea
ce e de pacatii. De I acela sa ne nevoimti sa ne izbavima.
Nu Isuse, invatatoare sal strigama, ce Isuse, fliulu lu
25
Dumnezeu, miluiaste noi ! cu mare glasti
cu inimile inframte
sa strigamti, sa cearema de pripa curatie sa luomti.

Sa ne nevoima de ce iaste intru sufletele noastre ce e
tinsa stricaciunea sa o curatimti, si hitleniia a parasi. Si dela
Dumnezeu vindecare de vorna dobandi, sa nu in partea

30
nemultemitorilorti celorti noao sa flint insotiti, ce alt" zeacelui

$i celui cu Nana inteleptie sa ne inchipuimt. Si cu bung
blagodarenie $i noi intocma cu acela lu Dumnezeu sa tre-
meatema, nu eke ca-i trebuiaste lui dela noi multemita, ce

35
noao dentr'aceaia sa ne fie folosti. Ca nici una den ale noastre

lu Dumnezeu nu-i trebuescti, ce noao ne trebuiaste dela Oa.
Ca blagodareniia lu Dumnezeu nemica nu-i adauge, ce pre
noi ne face aproape de elti ; spre pomenirea a darurilorti
6 Tip. 113patimo-lth
www.dacoromanica.ro
(481)
429
celora dulcile aduce-ne si mai nevoitori cdtra dumnezeestile

invAtAturi face-ne. Si asa ne face pre noi mosteani celorti
veaci buni ce vorti sa fie, si aceia s-i dobandimti noi toti
in Hristosti Isusu, Domnula nostru. Ca lui se cade slava si
cinstea, impreuna cu tatAlii $i cu duhulti stantil, acmu si
pururea i in veacii de veacti, amino.
Dumineca a treizecea.
Evanghelle de Ia Luca, zaceala 91.
(Luca XVIII, 18). In vreamea aceaia, un oma apopie-se cdtrd Isusa, ispitiia ela i prat: Invdt,dtoare dulce,
ce sa facu, viiata de veaci sd mostenesca?" (19) Zise lui
1G
lsusa: ,Ce ma grae0 dulce? Nimea nu e dulce, fard
unula Dumnezeu. (20) Leagea stii: Nu face curvie, nu

ucide, nu nuiturisi minciund, cinsteaste tatdla tau yt
(482)
muma la'. (21) Ela zise: ,,Acealea Coate pdzesca den tinereatele meale". (22) Auzi aceasta Isusa, zise lui: ,Incd
tota cata ai vinde, si imparg m*ilora, si
una tu
avulie
vistiiari la ceri; si vino dupd mine !"
sd aibi
15
(23) Ela auzi aceaia, trista fu; era amu bogatu foarte.
(24) Vdza ela Isusa ca trista fu, zise: Cuma nu e lesne
20'
celui ce are bogdtie in impdrdiiia lu Dumnezeu sd intre!

7-8 Titlul slavon: HIAiAt 3, irrnie. W
18 Tip. in josul paginei 481: robes g, GE
A0:0Kkl.
rAARn,
9 Tip.
qS.
FtpiAtE
6.
Variante: 9-10 un omit apropi6-se catra Isusu, ispitiia, eta si)

11 ce sa facu, viiata de veaci] T ce 25
T fntreba un jude pre Isusfi
12 Nivoiu face, ca viata veacilord mostenescii] BT dobeindescii
14 ucide]
13 Nu face curvie] 7' Nu curvi
mea] C Niminea]
tatalti tau]
minciund] 2' strambfi
ABC ucide, nu filth T furs
15 T lipse$te to Acealea] T Aceastea
pazescfil
T tats -tau
17 una tu n'ail 3016 7' lipsefte aceasta T lipseste lui
T pazit-amu
18 sa aibi avutie vistiiari la ceri] T veri avea
T una-ti lipseaf}te
comoara Ia ceriu vino] T vino de pass
19 aceia, tristfi fu; era
amu bogatti foarte] T aceasta, preascarbitii fu, ca era foarte bogatil
tristu fu] T fu
20 Vilzit elu Isusii] T Ca vazii pre elu Domnuhl
20-21 e lesne celui ce are bogatie In fraparatiia lu Dum- 35.
oscarbitfi, E,;i
nezeu sa intre] 7' iaste pre lesne celorii ce au aurii sa fntre in Impa21 celui ce are] ABC avandti bogatie] C bogatiia.
ratiia ceriului
J
www.dacoromanica.ro
43
(25) Mai lesne amu taste cdmilei pren lduntrula urechile
acului a treace, deccita bogatula in impdrdtiia lu Dumnezeu sd intreg . (26) Ziserd ceia ce auzird: fine poste
ntuita sd fie?" (27) Ela zise: Nu e puteare dela oma,
5 puterile santa dela Dumnezeu".
invatatura den ceasta sfantfi evanghelie.

Cuvantal 50.
10
i5
Cumu e amu den mancarea ceaia multa aprindere, iara

den aprindere se naste ognita, de-aciia dentr'acesta de multe
on moarte, asa si den avutie si den multimea bogAtiei nebuiiie fl -va, de-aciia, den nebunie, dupg multimea pohteei
necuvioase invata-se a imbla. CA nu atata jeluescii mieii
nevoia ca ceia ce au mai multi), bogatii, nici oastea atata

puteare are, carii au scadeare spre lucrarea hitleniei, cats
puteare are carele are bogie multa. Ch," mai viirtosti ce

vorii bogatii, ei el potti, $i aiavea amu iaste ca si de cei
mai multi cu multi) mai pot a face rat'. Dereptii aceaia
20
avutiia ne se cade noao sa o avamti pentru nevoi si pentru

treabe ce se cadii, ca in chipii domnescil, nu de robti, ca
sa o tie tine o va avea, s.5, nu fie tinuti aceia de treabA ei.
Ca derepta aceaia se gaiaste, ca de o treaba a slujbeei sa
o avamu aceasta, nu ca sa o bggamii in comornicii. Ca chipil
25
de slugh iaste tine o face vistiiarii si i-e paznicu, sau tine

o ra'sipeaste, nu spre ce e trebuinta, ce pre pohtele hitleane.
Insa spre trebuinta celorti ce le trebuiaste a o rasipi, aceasta
nu e pre iusoril bogatilorti si iubitorilorii de argintti sa o
faca, derep'ce amu ca nici dinioarA den pohta aceasta nu au
30
a se delunga. Nu pentru cace nu potti toata avutiia sa dobandeasca numai, ce ei cats s'arA dobandi, nemica le
I
1 Tip. np4ruswronk
5 Tip. Ab.wlalb
a
CO
HI
25 be-
asupra lui nu spre scris i o cheltueste 28 Tip. mil*, I Opm.

Variante: 1 lesne amu]
T pre lesne biuntrulii] T lituntru
de
2 treace] B trece
bogatultij T bogatului
2-3 lu Dumnezeul BT ceriului
3 sa intrel 7' a intrit
ceia eel 7' carei
4 nutntuitil sa. Se] 7' sa se spaseasce.
4 Nu e puteare] T Neputere e
5 puterile] 7' iara puterile.
I
35
COOK. H.
www.dacoromanica.ro
(483)
431
pare-le loril ca n'au. CA and') amu au o sea de talanti, nu

foarte santO saraci, ce Inca* gi o mie jeluescil; iarA candO o
mie dobandescii, atunce mai vartosti fi -vorti saraci, ea de-
aciia nu o mie, cumu mai de nainte, jeluescti, ce mfi sa

aibA, spre ce le trebuia0e, graescti. Si nici dinioard nici u
satiu nu le iaste lora de dobande, ce de pururea de lucrulil
dobandeei i de aprinderea pohtei in mai multi)", pohtire fivorti, ca de pururea iaste spre toti oamenii pohtirea bogAtAtiei.
InsA eine e nestransti de ea, elu o invince i o imparte, i rii
eine o strange, topeaste-111 cu grija, iara tine o parAseas e,

acela scarbele pierde. Si dentr'aceastea sa tili CA moarte
se tampla, ca ca o jungheare le iaste iubitorilorii de argintO
ce e catra avutie pohta. Dereptii aceaia I de lipsa avutiei
moarte le aduce, ca o lasare de sange.
amu de raulil cela marele, de pizme i de uriciuni, de clevete i de vada mortiei, cu nuii di bogatii impreund, prespre toate zilele lacuescO. Tara panA au nechittì
ce e bine, mai multA cinste le iaste decatu celorti ce au aura
mai multi'. CA cela ce pohtea0e multa, elu i se pare di celii
putinelti a fi multi'. Ca cea pohta putinea a measerului face -lu
intocma celui cu bogatiia, derep'ce amu ca bogatiia, pre fire
Taste paine i apa, i cumu se va fi imbracAmantulti trupului,
sa $i-lti ample. Iara ceia ce aduna mai cu asupra bogatie
spre sufletti, nesfar0tA pohtA di chinO au. CA nu cela ce se
imbogAtea0e fericitti fi-va, ce cela ce nu-i trebuia0e bo&ha iaste fericitti. Si aa iaste, eumii l astazi, intru aceasta
10
15
20
25
sfantA evanghelie ce se cetea0e, 0 mai chearti spune-va

grAindu aa :
(Evanghetio In vreamea aceaia, intreba" un jude pre Isusii, grid :
(484)
invaptoare dulce, ce voiu face, ca via /a veacilori sd doban-
30
9 Dupd nestransu de ea scris, la marginea

2 Tip. minsAcm,
dreaptd, Si nebiruitii Dupd imparte, scris de-asupra la misei In numele
10 Dupd strange, scris de-asupra, si sa, nevoiaste sa o
lu Dumnezeu
I
multeasca
Dupd paraseaste, la margined dreaptd, o nota, tdiata la legal,
din care descifram : nu aimint[rea] sa si tie... alta. sa... Dumnezeu

11 Dupd dentr'aceastea, scris de-asupra, iubiri de avutie
16 intre
17 Intre zilele Fi la'cuescit, scris
mortiei $i cu, scris de-asupra, suspind
Dupd nechitti, scris la marginea dreaptd, miseii
de-asupra, aka
18 Tip. '111W
19
intre ce qi pohtemte, scris de-asupra, nu
www.dacoromanica.ro
35
432
Ce ma graegi dulce? Nimea nu e dulce,

far& unulti Dumnezeu. Leagea ,stii: Nu curvi, nu fura, nu marturisi strdmba, cinstea,ste tats -tau ti muma. El& zise: Aceastea
toate
zit-ama den tinereatele meale. Auzi Isusu, zise: incti
una-fi lipsea,ste: tot& cat& ai,vindesi imparti miFeilora , veri
descii ? Zise lui
avea comoara la ceriu; ,si vino de pasa dupa mine! Eva auzi
aceasta, preascd
fu, ca era foarte bogatii.
(moo) Unii amu socotitoriu i ispititoriu grAiia a fi acesta
jude: i vrea sa vaneaze pre Isusa In cuvinte; cu hitlenie

10
i cu InelAciune vine cAtrA Isusa sa Intreabe pre ela. Insa,

nu e a$a, cumu de multi arAtata fi-va, ce mai vartosa iubitoriu de arginta arAtA-se a fi. CA aa-la amu Hristosa oblici
fiincla ela, i 1 evanghelista Marco graiate ca curse i genuchele pleca, rug* pre Isusa, i ca cAuta speinsula Isusa,
15
iubi pre ell De aceastea amu nu hitleana i socotitoriu

ispititoriu arata-se, cumu se parea unora, ce mai vartosti
iubitoriu de arginta.
CA se apropie catrA Isusa, de vrea sA, tie de viata
veacilora. Pohtiia i aceasta ca un iubitoriu de aura, ca," nu
iaste a*a, alta de iubitoriu de viata, ca omula iubitoriu de
aura. PArea-i amu ca-1 va Invalta Hristosa pre ela Si va da
20
naravti, ca I In vecie viu sA fie. Tara tine se indulceate de

dulceata bogAtiei i a aurului, cumu zise Domnulti, mai var25
30
tosti nu cu stransura avutiei, i nici maimultimea bogatiei

ajutAtoare fi-va vietiei de vecie. Cal-se judele i-i Ora ra'u
pre sinea de intrebare, i greime lub de rAspunderea lu
Hristosa ce fu cateinsula. CA ela amu, derep'ce avea aura
prespre toata vreamea, a veacilora viatA pohtiia. Iara, de
vrea avutiia pArasi, ce grije fi-vrea lui de viata, veacilorti?
CA cu sAra tie vrea vie, cumu i se parea. InsA ela veacilora
zic[ea]
8 Intre grafi& 0 a fi, scris de-asupra,
9 .De-asupra
11 e indreptat in era
lui vrea, scris le parea ca
17 Dupd argintd,
scris de-asupra, arata -se
19 Dupd aurd, o note marginala, tdiala la
legat, care cuprinde urmatoarele: [ p]area ca se dobandea*e Impairatia
35
40
ceriului [cu] auruld

22 De-asupra lui ca, scris pre lesne
23 Dupd
Donmuld, scris Hristosd.
25 Dupd vecie, la marginea stdngd o
note, Maid la legat din care descifrdm : o poatti dobandi... arunca

aceasta in ma[tele] mieilord
27-28 Intre aura ,i prespre, scris deasupra, multd.
29 Tip. RTELka.
30 veacilorti indreptat in a veacilord
viiata pohtindii.
www.dacoromanica.ro
(485)
433
mearse catra Hristosti, ca la un omti preaprostti si ca la

unulti de invatatori.
Dereptti aceaia si Domnulti arata
ca nu se cade
ca la un omti preaprostti cateinsulti a mearge, ce ca lu

Dumnezeu. Ca raspunse graindil lui: Nimea nu e dulce,
fara unulti Dumnezeu. Iara, sa ma graesti dulce, o ome,
derep'ce adaugi si invatatoriule? Arata amu ca ca unulil

den multi pre mine parea-i-se I Tara de santrt unulti den
multi, nu santti dulce; ca nimea den oameni nu iaste dulce
pre adevarti, fara unulil Dumnezeu. Dereptti aceaia de veri
sa ma graesti dulce, ca Dumnezeu ma graiaste dulce, nu ca
omu preaprostti. Iara de ma ai omti preaprostal, den multi
unuld, nici dulce ma chema. Ca adevg,ril amu, dulcele si
izvorulti dulcetiei si Inceputulti si radacina dulcilorti Dumnezeu iaste. Iara oamenii, sa santti sl dulci, ce nu cu adevarti, ce dupa priimire si Intru putinti au dulceata, derep'ce
amu ca pre lesne schimbati santti si se Intorcti. Si carea is
adaosa spre dumnezeiasca dulceata, iara dulceata omeneasca
hitlenie mai vartosti pare-i-se. Ce Invatatura stii: Nu curvl,
nu ucide.
10
15
20
Mainte amu cea mai Brea ispraveaste leagea, pohta si
manila, ea cu aceastea amu mai pre lesne lunecamu-ne,

de-aciia de furtisagti si marturisitura stramba graiaste, ce
intru acealea nu multi, nici de multe on cadti. Iara cei ce
curvescti, den pohta la iaste, iara ceia ce ucigti, den manie
le iaste, derep'ce amu ca acea fire iaste: den launtru are
vina, si pururea turbura pre not si greu razboiu are. Ca are
25
multi impreunare si dobitocului fara de cuvantti, cumti au simtitura si se manie si pohtescii. Dereptti aceaia mainte aceastea
(486)
ispraveaste leagea, de-aciia de fara I de cuvinte graiaste.

3 arata indreptat in arata -i
30
4 Dupa mearge, scris la marginea
7 De-asupra lui invatatoriule, scris

dreapta,catrti Domnulti Hristosti
de-mi zici IntreArata fi amu, scris de-asupra Domnulti Hristosii 8 Intre
multi fi pre. scris deasupra, zice 9 Intre multi fi nu, scris de-asupra, zise
Domnulti Hristosii
10 Aire Dumnezeu fi Dereptii, scris de-asupra, numai
12 Intre prostfi i den, scris de-asupra, zise Domnulti Hristosit
14 dul17 Tip. C6CTII.
18 De-asupra lui dulciloril indreptat in dulcetilorii
19 tii, indreptat in tii, zise D[omn]ulti
ceata, scris aceaia iaste dulceatii
aceluia
22 Deasupra lui lunecamu-ne, scris 61 ne ineliimil
26 Tip.
A.KsTps
28 in loc de farit, tip. *ipm, indreptat in fire farti.
I
41297
28
www.dacoromanica.ro
35
40
434
Iara a fura i a marturisi strambti, oamenilorti scadeare

vedemi aceasta facandti; i intr'unii putini, ea nu flrea turbura not de pururea, ce den greala socotirei cuvintelorti Si
5
10
den naravulii cela raulti i den voia hitleanului fi-vorti. A0jdere amu i ceia ce spre parinti greescti, dentr'acesta iaste.
Si de iaste 1 greala mare, ins& ca nu curandti a fi, ce mai
apoi aceasta puse, ea nu se afla lesne atata de curandti multi
ca sa se nebuneasca, spre parinti i mania pre ei, ce spre
putini i aceasta va fl i den putinei indrazneate.
Zise acestil omu ca aceastea toate pazit-amti den tinereate, Iara capulti tuturorti bunatatilorti, nestransoarea, puse-i inaintea lui Domnulti. Cautati legile ! Ca cre0ineasca viata
adeverita fiindii, totti amu catti ai, zice Domnulti, vinde,
15
derep'ce ca de va ra"manea ceva, aceiia e ti robti. Si finparti aceaia, zice Donmulti, nu rudeloru-ti, nici bogatilorti,
nici utelitoriloru, ce mieeilord, celorti ce zice sa, imparti.
Aceasta arata, ca nu cumu se va tampla a face impartire
20
avutiei, ce cu soeotinta i cu intelesii dereptti. Derep'ce amu

cu nestransura I In toate intealalte bunatati cade-se sa aiba
multi, dereptti aceaia zice i : vino, de pasa dupa mine,
ce se zice : i intru alalte, in toate bunatatile ispravitti ucenicti i inchipuitil mie fii, i de pururea pasa dupa mine, ca
25
sa nu amu astazi sa mergi dupa mine, iara demaneata sa

to lene0i; ce pururea pasa dupa. mine. Derep'ce si pre
acestti jude iubitoriu de aurti vAzt1-10, ca 0 la ceriu cu comoara fagadui-se lui Domnulti. insa nu vru sa Intre acesta,
nici se schimba inema lui, ca, robti era avutiei. $i pohtiia
viata veaciloru, insa dragostea ce avea de bogatie apara pre
obi. Auzi amu i se scar 1131, ca lasarea avutiei spuse-i lui
30
Domnulti.
Ca se arata mai vartosti si de acesta, ea nu era isco8 De-asupra lui ma,niia, scris sit se
35
12 intre Domnuln fi cautati,
13 Intre Domnulit fi vinde, scris de-asupra

so* de-asupra Hristosti
14 Dupa ceva, scris la marginea star:0
i slujitu pang, la
Hristosti
sviu*til... te-ai trecutti. 17 Tip. gontScena, indreptat in cumu se va
24 Derep'ce indreptat in dereptil aceae (=aceaia) 25 Ca indreptat in
26 De-asupra lui Domnulti, un adaus indescifrabil
pentru aceaia
28 Intre bogatie si
27-28 Intre pohtiia f i viata, scris de-asupra gi
aptIrit scris de-asupra, aceaia.
www.dacoromanica.ro
(487)
435
ditoriu judele acesta i hitleanti, ce mai vartosti bunil inteleg5,toriu,
i nu cu hitlenie Si cu ispita intrebarea
ra'cn.
Neminea den farisei nu se scarbise nici dinioara de raspunderea lu Hristosil ce era cateinii, ce mai vartosu se Intlrata i se turbura.
(Evanghelle) Ca vti za pre elic Domnulti ca fu oscarbitasi
zise: Cumti nu iaste pre lesne celorei ce au auru sa intre in im-
partitiia ceriului! Mai pre lesne iaste camilei pren launtru de

urechile acului a treace, decal& bogatului 7n impeireifiia ceriului a infra. Zisera carei auzirei : Cine poate set se spaseascei? El0 zise: Neputeare e dela omii, iara puterile santri
10
dela Dumnezeu.
(Taloa) Dupa ce auzi bogatulti a avutiei parasire, scarbi-se
i greime lue, iara Domnulti cu minunata fata
Cumti
nu e lesne celui ce are aurti sa intre In imparkiia ceriului I
15
Nu zise ca, nu le e puteare, ce nu le e lesne. Ca nu iaste

amu sa nu le fie puteare bogatilorti sa se spaseasca. Ca iaste
puteare carui-5 va imparti aurulti a dobandi a veacilorti

dulceata. Ce nu iaste lesne a-5 parti avutiia, derep'ce ca-i
trage pi-i aduce spre pohte multe i-i vatama si-i apa,ra. $i
20
n'au a se scutura pre lesne i slobozire sufleteasca a dobandi

carii-s5 tinuti de aurti i de bogkie l bra dupa aceaia i. ca
o neputeare aceasta pune Dumnezeu, graindti ca mai lesne
iaste camilei pren urechile acului a intro decatil bogatului
(488)
a se sprisi. Neputeare a $ti, di nu se poate alcatui camila pren urechile acului. Insa iaste a inteleage sau camila insa5 aceasta, dobitoculti, sau vreo fune de ale corabiei, ce au in corabiia ceaia marea mai groasa. Iara
de-i iaste camileei mai lesne pren urechile acului a se
alcatui, decatti bogatulti a se spasi, neputinta, aceasta
I
25
30
adevaril iaste bogatului a se spasi, Inca i mai cu neputinta

pre adevarti.
Ce amu amu mainte a zice? Ca pre adev5,rti aa iaste,
ca tine e bogatti, neputeare i iaste a se spasi, de nu va

supune bogatiia, nici are a zice cineva ca cutarele era
13 Tip. oOraTSAk
6-7 Evanghelie e tiparit intre Si zise ;i Cumil
17 hare spaseasca ;i Ca, scris de-asupra, de vorii vrea 30 Tip. 1AILICAT811
35 Tip. K4TAplailt [pd.
33 Tip. Ao,ako
www.dacoromanica.ro
35
436
bogata si-sa impartiia avutiia $i se spasi. Ca nu se spaseaste bogata, ce derep'ce i-au fosta ca o minciuna stransoarea, sau ca un iconoma Hindu spasi, nu ca un bogata.
Ca altulu e iconoma, iara altulu e bogata. Bogatula amu
5
10
iaste cela ce-sti pazeaste bogatie numai lui a, iara iconoma

iaste cela ce derepta altii aceasta strange-o. Si bogatula amu,
elu se va spasi, deaca-s va parasi totti ce va avea. Tara iconomulti, ca o avutie bung, ce strange, imparte, cui de ce le
tribuiaste. Insa aceasta sa socotima, ca bogatului neputeare i iaste a se spasi, ca celui ce are auru se arata acesta
cuvanta ca nu i-e lesne. Ca cine e tinuta i legata aurului,
pi
15
20
robeaste lui, si e prinsti de bogatie, nu se va spasi. Ca
neputeare i iaste celui ce are aura, sau e biruitii de aura,

nu iaste ela biruitoriu spre aura. Ce si mai vartosti, sa ara
vrea acela si bine aceasta sa o tocmeasca, Inca nu i-e lesne
a se spas', pentru neputinta omeneasca. Ca neputinta amu
iaste sa nu Cinema mai multa den ce avamil, de catu ne

e treaba.
Derep'ce amu ca se nevoiaste diavolula sa," Impiedece
pre noi 'Ana Cinema avutiia? Ca aiavea amu iaste, ca mai
vartosti va ela tocmeala acestiia sa ava,inti, deata a pravilei si a legiei socotinta. 5i intocma aceii imparteala face-ne
25
nici cu o vreare curata si dereapta. Ca se tampla oare pi

derepta rudele si impreunarea si derepta dragostea de se
trage, iara aorea derepta sila si rapstirea Yi derepta imputaciunea a se nevoi, aorea i derepta lauda si slava radi I ca-se,
pi aduce a nu socoti miseii, mai vartosa al saracii, cei
ce mai vartosti datori santema sa le damn si de pururea

fiesti-ce a da lora, si a nu toeml bine a chelariei-sa ispra30
vire, cu de ce nu e pre iusorti a scapa de mrejile diavolului.

Derepta aceaia bung iaste nestransoarea pi pi impreuna tuturora nevatarnatoare, i neaparatoare cui va vrea sa faca
imblare intru spasenie pi in imparatiia ceriului.
35
$i Hristosti graiaste ca nu e putearea den oma, ce puterile

santa lu Dumnezeu. Ca ceia ce au socotire pi inteleptie omeneasca (ce se zice, carei traga josa si pohtesca ale paman-
Zisera ceia ce auzira : Cine amu poate sa se spaseasca ?
26 Scris, in susul paginei 489, pre noi acealea fnvlaciuni.
www.dacoromanica.ro
489)
437
tului), nu le iaste puteare sa se spaseasca, cumti fu zisti :

Dela Dumnezeu iaste putearea. Cana amu va avea cineva
pre Dumnezeu sfeatnicti, i dereptatea i nestransura, si a
priimi leagea i invate,turile lui, i va ceare ajutoriu i tarie
dela dinsti, aceluia i iaste puteare.
Ca a noastra amu iaste sa vremti binele, iara a lu

Dumnezeu iaste, ceaia ce savarsaste. 5i Intealta chipti
iarasti, de vamu esi desupra neputintei omeneasca i sa \Tamil
vrea sa ne facemti noao liubovnici den mamonulti nedereptti
(ce se zice, den cea avutie ce avernit mai pre desupra de

catu ne trebuiaste i o avamti den dereptate), sa o amt
10
miseilorti, Ca atunce vamil avea, a ne spasi ne \Tamil veseli

Intru ale veacilorii salasuri. Iara Inca si mai bine iaste, toate
cate sa vomti avea, sa vindemtl, sa le (lama miseilorti. Iara
sa nu de totti, incaile partasa sa facemii pre ei. Iara de nu

vamti face nici asa, incai cu ceva pre putinela pre ei sa-i
mangaemii, si cu aceia pre Dumnezeu vamti milostivi, si
asa acea neputinta cu puteare ne va fi. 5i va fi catra not
dragostea si de oameni iubirea a lu Dumnezeu.
Aceasta aducandu-ne aminte, fratilorti, nu scarbiti sa
(490)
15
20
firnii, rogu-ma, a ne vinde avutiia c,a,rii auzimti, a o da miI
pencil). Ce cu usardie mai vartosti Si cu bung. inteleptie si
cu bucurie aceasta sa facemli. Si sa ne lasama de curvie si

de ucideri, de furtisaguri si de marturisitura stramba, de
manila si de urgiia si toate de alalte reale, si de hitlenie, i
de nedereptate, si de asupriciuni, $i de camete. Ca aceasta
camata i asupritura pre adevarti mare rau iaste, candu-ti
25
obidesti fratii sal, derep'ce amu ca mai vartosa datoriu santemti

sd-i ajutamti si sa mangaemti pre ei den ce avamti, cumu
se-au zisti voao. Si sa cinstima parintii si mumanile noastre,

mai alesti Si mai vartosa parintii duhovnici si invatatori, ca
denteinsii priimimu duhovniceasca dupa nastere, ca aceasta
amu iaste pre ogoada lu Dumnezeu. Sa pazimti leagea si invatatura lu Hristosti si sa meargemil pre urma ucenicilorti
30
15 Dupe pre ei, adaogat, la marginea dreapta, den catti nraul, sasi 35
32 Dupe nastere, adaogat de-asupra, ce se zice Invatatura
ajut[amit]
33 La marginea stanga scris ; [sal ispovedimit [pil]catele
sufle[teasca]
si[ sa n]e poca[i]mit [si] sa, nevoimil (de adaogat dupa Dumnezeu).
www.dacoromanica.ro
438
si apostolilorti lui, plecAndu-ne in toate invataturile lorii,

sa meargemti pre urma celorti ce-au ogoditu lu Dumnezeu,
sfIntilorti pArinti i invAtAtorilorii nostri, pAzindd invatatura
lorti si leagea, tare $i vartos5, si s le ravnimil cAiei ceaia
buna si vietiei lord.
SA vindemti sufleteaste st cinesil de not avutiia sa
(ce se zice, manila, pohtirea, si toate cate rasarti dentr'aceasta), i sa damil aceasta $i sa o arunchmil dracilorti, ce
lipsiti de toatA bunAtatea si cazuti den
santti measeri
atunce sa meargemil dupd
Hristosii, ca pacatosulti care-s va lepada bogAtiia dracilorti,
ehl poate mearge dupA Hristosti Fereaste-te de rau, zice,
si fA bine! CA a to lepada de rau iaste sa leapezi bogatiia
to
bogatiia dulcetiei lu Dumnezeu.
15
iaste a mearge dupa Hristosti $i pre urma lui a imbla. CA asa
ceaia reaoa puteriei saracA a dracilorii, lath a face bine

amu vietuindti, si imblandti ca.rA dumnezeiasca bung-ogodire,1
a stintilorti a tuturorti si a dereptilorti dobandi-vamti im20
preunare, si neputredei i nespusei dulceatA a lorti, $i in cea

comoara sufleteasca a ceriului indulci-ne-vamii, cu dulceata
i iubire de oameni a Domnului nostru, lu Isusti Hristosti.
Ca a lui e slava si putearea in veacii de veacti, amina.
Dumineca a treizeci 1 una.
25
(Luca XVIII, 35). In vreamea aceaia, candu se apropie

LSUSCL intra Erihona, u orbit eded 0,10 tale, cerea.
(36) Auzi ndrodula trecanda, intrebd ce iaste aceasta.

(37) Spuserd lid cd Isusa Nazareaninula treace. (38)
5 Tip. Ili 1#1011

8 Dupd aceasta, scris la marginea dreaptd, mania
Dupd dracilora, addogat de-asupra, aceasta pohtirea gi
pohta
mania
9 Dupd lipsiti, scris de-asupra, dracii
11 De-asupra lui dracilorii, scris, ce se zice, toate realele
17 Scris In josul paginei: cu dumnezeescula ui fe[ri]citula Davidu sa graimii (se rapoarta la Fereaste-teb,
21 Tip. nSTSrk.
etc. din reindul 12-13)
22-23 Titlul slavon: AAA.
i
30
11;Kie.
35
II
AOtIChl.
rAilld.
gr.
Variante: B defectuos; lipsesc 8 foi, cari cuprindeau desigur fi evan24 candu se] T fu candu se 25 u] AC un 7' si iata
ghelia aceasta
un omit.
www.dacoromanica.ro
(491
43!)
strigd, grdi: ,Isusa, fiiula lu Davide', nziluia0e!" (39) $i
ceia ce merged nainte, oprird lui, sd tacd; elu vartosa

mai multa strigd : Fiiula lu Davide', miluia0e-md.1"
(40) Stcita Isusa, zise lora sd -lu aducd cdtrd elu. Apropie-se de elu, tntrebd elu, grdi: (41) Ce yen de sd-ta
faca?" Eli zise: Doamne, sd odza". (42) ,Si Isusa zise
lui: ,,Cautd! Credinta to mantui-te". (43) $i aciia vdza,
?i,
dupd elu Buse -se, sldvi Dumnezeu. 5i. toti oarnenii vd-
zurd, deaderd laudd lu Dumnezeu.
Sfar*itul Duminecii.
10
invfitfitura den censtfi sfantfi evanghelie.

Cuvantul 51.
Soarele dereptti iaste Dumnezeu, cum
iaste scristi c
tuturora intru un chipti lumineaa lucirea dulcetiei sale.

Iara sufletulti fieti-calrui omti, sau e ca ceara, iubitoriu de
Dumnezeu, sau ca lutulti, iubitoriulti de lucru, ce-15 usuca,
soarele. Ada e el totti sufletulti iubitoriu de lucrulti lumiei,
i iubitoriu de lume, de carea cearta Dumnezeu: ca un lutu e
pre vreare, de nu priimeate semnulti peceatei, iute
*i pre elui se surpg spre piiardere. lard totti sufletulti ce
e de Dumnezeu iubitoriu, ca o ceara moae-se i chipti si
semnti i dumnezeescti intelesti priimeate, $i va duhulu lu
Dumnezeu
(49:2)
15
20
Ca soarele alu cetii lumi vazutti fl-va $i nevAzutil, iara

inteleptulti soare, vazutti fl-va destoinicilort), si toti-i veade,
ce mai vartosti pre carii prevescti pre elti. Ca soarele lumiei
95
nu graimte, nici da cuiva a gral, iarg, inteleptulti soare ei

grhiate tetra iubitii ski, I a gral si a vedea tuturora dk6 Tip. Aonnu
InAimt.
7 Tip. n.kns
9 Tip. AISAx
A 03,0i'Ait3ESS
10
KOHilkh
16 lutulti indreptat in balega I ce-hi indreptat

19 Scris la marginea dreapta
18 un lutu e indreptat in balegii
12 cnOno, Kt.
in ce o
lu Dumnez[eu] (de adetogat dupll peceatei)
23 Dupd sitlati scris sit -lu aibe.
30
25 Intre soare fi vazutu, scris

26 Tip. colpmsn, indreptat in soarele
27 Intre
de-asupra, Dumnezeu
soare fi gl, scris de-asupra, Domnulti Hristosti.
4-5 lore sa-ld aducii
Variante: 1 miluiate] AC miluiate-mti.
tetra elu. Apropib-se de Wit] T di fie adusu ela eateinsuln 31 apropil5-6 sa-tti feel] T sa facti tie
5 elu, griii] T pre elti, gral-i
se lui
sit Wail] T voiu sit vazii.
6 MI] 7' tare, orbulti
Tip. in josul paginei 491: rAlcis fi grag A.
www.dacoromanica.ro
35
440
ruiaste. Soarele amu alu lumii, pre ale lumiei locuri lurnineaza cu caldura zareei lui si udatura pamantului numai cc
usuch", jail nu baga saduri si seminte. Tara inteleptulti soare,
ca se arata, amandoao Intru sufletti lucreaza-le, ca usuca
udatura chinurilorti si necuratiia ce e dentr'aceastea curateaste, si grasime da Inteleptului pamantir alu sufletului si
denteinsulti adapa sadurile bunatatiei; si hranite fl-vorti cate
putinelti, si creqte-vorti. Lumina iaste Domnulti, ca framseate
sufletului celorti ce cu viata si cu cuvantulti curapti-sti. Ca sh,
10
15
20
iaste untuneareculu nestiintei si pacatulti, sa stimti ca iaste

si lumina, mintea cea bung si viata bunatatilorti, ce e dupa
Dumnezeu. Ca lumina se graiaste Hristosti, ca lumineaza
mintea spre inteleagerea nevazutelorti si arata ceaia ce e a
unora, celora curatilorti, taina a vedea. Lumina iaste Hristosti,
derep'ce ca lumineaza cu intelesil a credinciosilorti inema sl
ochilorti trupului oamenilorti lumina le daruiaste. Dereptu
aceaia graiia : Eu lumina santti lumiei, si eu lumina intru
lume venii. Aceastea asa santii, si au a arata si ceteniile

evangheliei de astazi, cumti vorti vedea ce e pusti inainte,
ca asa graiaste
(Evanghelle) In vreamea aceaia, fu candu se apropie Isusa
intru &Mona, ti iata un o2net orbit' edeet leinga tale, cerea.
Ati.71 neirodula trecanda, intreba ce iaste aceasta.
25
30
craw imblandti Domnulti pren toate cetatile .si in toate

laturile Iudeilorti, toate boalele si langorile vindeca; si propoveduiia pocaanie, si ratacitii intorcea spre adeverita luteleagere, si cu preaslavite ciudese invatatura incredinta-o.
Ca se invatase oamenii, nu atata cuvintelorii, cattI lucrului
pleca-se si ascultatori era. Trecandti amu cetatile Iudeilorti
Domnulu, apropie-se Intru Ierihonti, ca Ierihonulti cetate era
a Hananeiei, mitropolie si mare cetate era paganeasca. Ca
aceasta amu, oarecandti Ierihonulti Isusti Naviinu ajunse-lu, si
multua bath, candti pre pagani birui. Iara acmu, adeveritulu
35
Isusti spre inangaiare si mantuire vine, ca vrea sa-i slobozeasch de pradarea aceaia si de acea spargere de demultti, si
8 Tip.
1101;i11H41ls,
indreptat in putinelit
13 Dupa mintea, scris de-asu-
pra, noastra 17 Tip. rp-kwa, de-asupra caruia e scris Hristosti 22 intre tale
si
urea, scris de-asupra. de 26 Tip.
lionaifft
www.dacoromanica.ro
28 Tip. locillAci.
(493)
441
impinii Si goniti sa-i priimeasca. Dentr'aceasta, cetate iaste 1

Ravva, acea curva ce priimi iscoadele lu Isusti Naviinti i pazi
pre ei. Mergandti Domnulti pre tale, aceaia-lti ducea intru

Erihonti, multti narodil mergea dupa elti, ca curb, de pretutindinea dereptil ciudesele lui, invatatura. Un orbti edea
langa calea aceaia, i auzi elu voroava, de cei ce mergea
dupa Hristosti, 1 invatati i vinclecati de elti ; intreba ce
iaste aceasta. 5i dupa aceaia zisera lui ca Isusu Naza-
reaninti treace. Auzita avea ce e den elti de facerea ciudeseloriI, nevoiia-se ca va face ciudesa Domnulii '1 spre acestii
10
orbil fiindu, i-i trebuiia vindecare. $i se radica de vine

cateinsulti, i cu mare glasti incepu a strigh : Isuse, fiiulu
lu Davidu, miluiate-ma ! Tara Domnulti grai lui : Ce veri
sa facti tie? Si ce strigi aa ? Ce cauti, ome, ca saracii, cu
sarkiia ceaia de apoi dereptil tine ? $i ce ceri dela cela ce
n'are necairea capulti sa-ti inchine ?
Iara orbulti adause rugandu-se, i caza de striga i gral :
15
Voiu SA vazti. Nu putinehl ceva i s6raceasca cearere ceru
orbulti dela 1 Dumnezeu i Domnulii, nu aura, nici argintu,

nici bunatate, nici imbracaminte, nici altti-ceva ca acealea, cumti
20
cerea dela alalti oameni, ca de aceastea de toate puteare-ivrea fl lui de sa dea tuturorti de toate, ce numai ce graiia :
Doamne, voiu sa vazti I Ca niminilea altulfi, zice, nu-mi
poate aceaste darui, derep'ce ca unulti iaste Dumnezeu,

ce miluiate i spaseate. Dereptii aceaia cazd Si veni i
25
se inching, i ca facatoriului i Domnil a toate striga : Miluiate-ma I Si fiiulil lu Davidli zise-i. Acela to crezil ca eti, ce
e den samanta, lu Davin ateptatti, 'ai venitu sa mantueti

ruda noastra dereptil mila ceaia fara de numaril. Meneate-10
*1 aimintrea fiiulu lu Davidti orbula, derep'ce amu ea numele
30
acesta cinstitti foarte parea-i-se a fi, i de multe on amu

2 intre curva si ce, scris de-asupra,
1 goniti indreptat in gonitii
5 lui, Invatatura, indreptat
4 Erihonti, indreptat in Ierihonti
ceaia
9 De-asupra lui avea,
in si a lui fnvatatura 6 Tip. tlAk, indreptat in eld
9-10 De-asupra lui ciudeseloril, scris ui do vindecare
scris acestii orbu
16 inchine,
14 ca saracii, indreptat in ce ceri dela carele se saraci
18 intre
17 De-asupra lui adause, scris de zise
indreptat in pleace
21 Tip. noTotts, indreptat in puvazii si Nu, scris de-asupra, Doamne.
tcare-i
24 aceaste indreptat in aceasta.
www.dacoromanica.ro
35
442
10
15
prorocii *i imparatii, pre carele vrea sa cinsteasca, a*a le

zicea loril; *i cu acestii nume proslaviia pre ell Intru Iudei
*1 acestii orbti crescuse, si ce era de leage *i de proroci
graiteEde Hristosii spunea: ca den ruda lu Davidil pre trupti
Hristosti are a veni. Si ca lu Dumnezeu miluia*te-ma
striga -i, ca unulti Dumnezeu iaste numai de miluiaste. Ca
den ruda lu Davidu, fiiulti lu Davidti meniia pre elu. Davidii
amu spune-se iubitu i Wanda; *'au fostii asa fiindti.
Cer*U dela elti mill Nu zise orbulti ceare dela Dumnezeu, sau te roaga de mine, 0 roaga ci imblanzeaste, ce
miluiaste-ma numai ce gral. Ca *tiia foarte bine ca. iaste
Multi lu Dumnezeu, de se nascuse den sfanta *i de pururea
fata Mar lia. Dereptii aceaia-lil i vindeca, ca asa crew. Iara
ceia ce merged dupa elu, Inainte opriia lui, sa taca. Eli" mai
va rtosii strigh: Isuse, fiiulu lu Davidu, miluiaste-ma ! Asa
iaste sufletulti rabdatoriu *i tare *i aprinsii. Ca de nu-i vrea
11 tare fiindii credinta orbului, n'ara. fi dupa, ce-Iti opriia al
mai vartosil *1 mai multi strigatii. Dereptii aceaia de Domnulti Intrebatil fu aproape de eli a fi spodobi-se, cearerea
nu gresi, ce vindecare dobandi.
I
20
Ca state, zice, Isusll, zise sa fie adusii 814 villeinapropie-se lui, intreba pre elti,
Ce veri de set
face tie? lard orbultt zise: Doanzne, voiu sa vazti.
(Evanghelle)
sula.
25
30
35
(Tlio) Nu ca nu *tiia, intreba pre elu Domnula, ce ca sa

n'aiba a i se pared cuiva Ca alta va orbulti sa priimeasca,
iara elu alta-i da lui. Ce sa inteleaga i ceia ce sta imprejurii

4i cei ce venise cu nusulii credinta aceluia ce venise, dereptil
aceaia feace acea intrebare Domnulii. Si aceasta aratata iaste
dentru Insusii raspunderea a Domnului, ca de veri sa vezi,
gral-i, tu vezi ! 5i deaca auzi, aciiasil vazU.
Ca rodulti credinteei sp5senie da. De acolo si Hristosii
marturisi i zise: Credinta to spasi-te, de arata orbului
pilda vindecariei lui *i ciudesa aceii ispravirei. Ca Impreuna,
zise lui vezi, *i aciia glasulti Domnului lumina bolnavului
6 De-asupra lui strigit-i, scris i se ruge,
7 Aire eld $i Davidii,
scris de-asupra, pre Domnulfi Hristos0
9 intre orbulii f i ceare, scris
de-asupra, lu Hristosil
23 Dupd voiu sit", scris la marginea dreaptd, ma
faci sa.
www.dacoromanica.ro
(495)
413
fu. Si vaza de pripa, derep'ce amu ca alti luminiei era glasti si

all datatoriului de lumina cuvantii. Si merged dupa elti si proslaviia Dumnezeu, Ca lub amu orbulti dela Hristosti preadulcele
da,rti preaslavith. Si nu lenl a mearge cu nusulti, ce mearse
dupa elti, si ca lu Dumnezeu slava dandu-i, si si alaltora pilda
le fu a proslavl si a lauda pre Dumnezeu. Ca toti oamenii, zice,
deadera slava lu Dumnezeu. $i mainte de dare rabdatoriu

arata-se orbulti, si dupa luare bunti inteleptii arata-se. Ca
rabdatoriulti amu, a sa fu opritti de multi $i aparatil a

strigh, mai multti adause de striga : Miluiaste-ma, Isuse, fiiulti
lu Davidti l; ca inteleptulti bunti deaca priimeaste dulceata,

(496) nu se intoarce, cumti multi facti: I dupe: luarea dulcetiei nu
intelegti, si nu-A multemitori catra datatoriulti de bine.
Ce acestuia ssi not sa ravnimti. $i mainte de dare rabdatori de cearere sa flmii, si dupa luare multemitori sa firms
i cu sarguitti sa venimti. E sa santema amu si. foarte ticalosi
10
15
si nedespartiti, si insine de noisti sa aducemti rugaciune

Domnului, ca cearerea sa priimimti dela elti spre folosti noao.
Ca acestti orbii, niminea nu avea sa derepteaze pre elti, nici
puteh sa vaza pre Domnulti, nici cineva den apostoli afla

ajutoriu, ce mai vartosti mai multi avea de-lti opriia, elti
toata apararea birui si preaesi si catra insusti acela yindecatoriulti Domnulti Hristosti vine. $i nici o draznire nu
avea elti dentru viata-sii, ce in loculti tuturoril acestora de
destulu-i fu usardiia, si niminea pre elti nu-Iti putt\ apara.
Aceasta usardie amu si not sa ne nevoimti sa strangemti in rugaciunea ce e catra Domnulti, si sa va tined
darea Domnulti. si sa santtl si multi den gonitori de ne
apara, atunce mai vartosti sa ne nevoimil si sa tragemti
de oameni iubitoriula, Dumnezeulti nostru, spre sfarsirea
20
25
30
rugaciuniei noastre. Ca pretutindinea, carea nu era pre

iusorti, ce cu truda, mai vartosti si nevindecata si mai
5-6 pildii, le, indreptat in cu voe le
4 nu indreptat in nu se
12 Dupd facii,
8-9 Ca rdbdatoriulii amu indreptat in rabdatoriu
scris la marginea dreapttt cumii nu se cade, nici se mahneate a mul-
13 Dupd bine, scris de-asupra, Hristostl

14 De17 Intre nedespitrtiti f i si, scris
asupra tui ravnimu, scris fratiloril
t.emi lu Dumnezeu
de-asupra, de aceaia
26-27 Intre strangemil 0 In, scris de-asupra,
fratilord.
www.dacoromanica.ro
35
444
10
cu dureare, si nu se putea lesne vindecatA sa fie de nici un

mil .5i de sfintii ce facea ciudese, acesta insuVi Hristosii
slobozeate $i vindeca, ca un prearnandru i bunti me tern.
$i nu numai den nafara dechise ochii orbului Domnula, ce gi
den launtrulti sufletului. Si aceasta aratata iaste, ca i merged
dupes el i i proslaviia Dumnezeu.
Sfintii amu proroci, candii gi ciudese facea, rugh Dumnezeu gi dela Oil tarie cerea. Cu aceaia preaslavite seamne
facea. Aijderea gi apostolii mai de apoi punea-01 genuchelle
la pamantri i Dumnezeu ruga, gi cu Dumnezeu ciudesele
facea. E acesta insusti Hristosii i Dumnezeu fiindu, i domnil
prespre a toate, lapturilorti graiia. Aorea tetra mare
grail& : Taci
i to inchide, iara aorea, canda stricatulii,
graiia : Voiu, curatea.,5te-te; $i necuratului draca opriia-i

15
20
25
30
35
graind0 : E0 den omulii acesta, i de acmu sa nu mai intri

inteinsulti ! Si acmu amu, cu dumnezeiasca a lui amerintare,
orbului darui I lumina trupului 0 lumina intelegutului. Ca
acesta amu iaste den inceputula lumiei firea, carele-au impartitti intunearecula den lumina i Mai lumina. ,Si suflete11.0 amu destoinicilor0 arata-se de pururea dandu-le a sa
i ochilora oameniloru, carii merge cateinsule, ca
un ziditoriu i facatoriu, vedeare da,"ruia0e. Atunce orbulu
lumina-se, iara naroadele crezura, i toate limbile a lu Isusu
nume graiia. Ca toti vazura ochii orbului ca vedea, ca era
adevarii preaslavita acea ciudesa ce fu. Dereptit aceaia cati
vazura, credincioasa invalatura lu Hristoso pared, -le si prorociia Domnului sere lucru a esi menira, den ciudesa aceasta
incredintati si sfatuiti fiindO.
lara not de ce-au fostil ale Domnului preastrigari
aciia u toti sa esimO vazandii, i acelorti ciudese ce-au fostu
atunce sa creademii. Si standil inaintea acestora, ca ne0,e
batjocuriti i uitati sa ne pare ca santemti. 5i aka, fled de
raspunsil Area cu slava acelui facatoriu sa creademii, i ca gi
cand arml fi in0ne vazatori acelorti ciudese ce se-au facutii
in vreamea aceaia, sa proslavimii in trupurile noastre,
duinnezeescului, lu Pavelti, cucerindu-ne, ce-au graitti : Proslaviti Dumnezeu intru nodurile voastre !
23 Tip. 44,111:11111
26 pare: -le, indreptaiii in menird
www.dacoromanica.ro
33 Tip. IIJA K4411.
(497)
445
(498)
Asa se va proslavi Dumnezeu intru nodurile noastre,

de nu varnu calla rau. Sa ne invatamti sa cautamii binele
si sa proslavimil Dumnezeu intru vazutele ale lui fapturi
si nevazanda pre elti, sa-i multemimil de toate de ce-au
facutti. Proslaveaste Dumnezeu, de nu vamti asculta cantecele cealea realele ale satanei, si de vamti asculta cuvintele lu Dumhezeu, si de varnu desface usile auzului,
insa nu ocarilorti si ascultaturilorti spurcate, ce invataturiei dumnezeiasca de pururea 5i dojanei. Si impreuna
sa zicemu ca se proslaveaste Dumnezeu in toate nodurile noastre, candti creademti dereptti intru elti si sfarsimti sfanta a lui leage. Cu acealea amu pre noisti in toate
10
zilele cade-ne-se a ne derepta, si cu acealea ni se cade

a ne arata inaintea lu Dumnezeu. Ca graiaste proroculti
losie: Milosteniia si judecata pazeaste, si to apropie Dumnezeului tau pururea ! $i 'art. Malahiia de fata lu Dumnezeu grb,laste: Fiiulu proslaveaste pgrintele, si robulil
15
pre domnuhl sau. $i de santti eu pgrinte, unde iaste

slava mea, si de santil eu domnti, unde iaste frica mea?,
graiaste Domnulti
Si apostolulti: Sa ne
curatimti sinesti, zice, de toate spurcaciunile trupului
si ale sufletului. $i premandriia lu Solomonti iara,sti in-
20
vata: Cu toata paza socoteaste inema sa, ca den fire
iscodeaste viata. $i Hristosti graiaste: Curatemte den

launtru sticla, ca sa fie si dennafara ei curata,.
25
teloril si uritele lucruri, si sa dezbracamti vesmintele
30
Dereptil aceaia sa ne teamemti, fratilorti, si sa ne

nevoimti a cauta catra lumina invataturiei lu Dumnezeu.
E sa santema sl orbi, sa ne apropiemti catra Dumnezeu
cu pocaanie si cu ispoveadanie si cu ferirea spurca-
(499)
noastre, cu cealea ce semti imbracati (ce se zice, lucrurile intunecate si de ale pamantului lucrgri si griji), si
arme luminate ale bunatasa ne imbracamil intru
tilor5. $i ca intru o zi luminatg, cu bung cinste si cu dereptate si prea cu cuviinta sa imblamu, ca sa putemti sa
I
5 Proslaveaste, indreptal in prosla2 Mu, indreptat in raulii

28 Scris, in josul paginei, .i intunecati intru spurcatele
veaste -se
pacate (de adetogat dupa orbi).
www.dacoromanica.ro
35
446
meargemti dupa," insusti acesta Domnil si slobozitoriulti si

mantuitoriulti nostru, Isusu Hristosti si Dumnezeu. Ca lui
slava si tinearea, cu fard-de-inceputulil parinte si viattt5
duhti, acmu si pururea si in veacii de veacii,
filcatoriu
amimi.
Dumineca a treizeci i doua.

(Luca XIX, 1). In vreamea aceaia, merged Isusa

10
15
intru Erihona. (2).5'i iatd un bdrbatu ce -lu chema Zachei,

si acela era mai-mare vame0lora; $i acesta era amu
bogatu. (3) $1 cduta sd vazd Isusa, tine Taste, $1 nu puled
de ndroda, cd de crescuta era mica. (4) $i curse inainte,
sul intru un copdcelu, sd vazd elii. Cd pre acolea area

sd treacd. (5)
ca vine la loci, cdutd Isusu, vdzi ela
ut zise lui: Zachei, de0inge-te josu! Astcizi amu in casa
to cade-mi-Se a fia". (6) $i se de0inse josa, si prinse ela,
bucurd -se. (7) $i vdzurd toil, rdp0irci, grdird cd cdtrd

u bdrbata pdccitosa intrd sd rcipause. (8) Stahl Zachei,
zise ccitrd Domnula: Adecci, jumdtate de avuliia mea,
20 Doamne, dau miseilora, .i sd amu cineva obidita, iniorca
de patru ori". (9) Zise ccitr'insulti Isusa cd astdzi

2 lui, lndreptat in a lui e
,f
6-7 Tittul slavon: 4 Ali trial,
mina, qlk.
Aar KW.
Variante: B, precum s'a arettat la evanghelia precedents, defectuos

Pag. 303 din B incepe cu TI A' mows din versetul 3 at acestei evanghelii.
8 merges] T trecandti
9 Intru] T pren iatti] T adeca I ce-16
chemaj 7' pre nume chema-16
10 mai-mare] T mai-marele I acesta]
7' acela era. amu] C amu, era Tera 11 7' lipseftei I Isusii] T pre
Isusil I C lipsefte i
12 de erescutal era mica] 7' era mica de trupti I
13 sui] ABCT sul-se I copace10] 7' smochinil
30 inainte] AC nainte
sa vazd ell Ca pre acolea] T derep'ce ca pre Tanga acela
14 ca]
T deaca vazd T ei vazii pre
15 lui] 7' catrInsula
deetinge-te josil Astazi amu] T nevoiaete a deetinge I Ca astazi
17 i
vazura toti, rapetira, graira, ca cab* 7' Vazura-hi toti, si rapetira
18 u]
35 grainchl ea la
ABCT un
19 Domnulti] 7' Isusii
20 sa
amu cineva] B s'amti cineva T pre tine s'amil tutored] T en i
1ntorcit
21 catrInsuld] 7' catra ell
25
www.dacoromanica.ro
447
mantuirea casei aceasta fu, derep'ce BSI acesta fiiulu lu

Avraanzu iaste. (10) Vine anzu fiiulu omenescd. sd caute
.i sd mdntuiascd perifii".
Sfar0tul Duminecii.
CuvAntal 52.
Toata amu nedereptatea i rapirea *i cam6,ta rea e, i

mai vartosa *1 mai rea de toate realele i cu piznad destoiiubitorilorti de Dumnezeu. Tara mitaru, neschimbatii
*i realelord *i nedreptatiei, ca
cumu-s0 pren paduri ur*ii *i leii, de santii foarte fieri iuti,
lucru iaste asuprituriei
(500) mai vartosii de alalte fieri, a*a.sti *i pren cetali *i pren

toate laturile mitarnicii *i in*eldtorii, mai vartosti de oameni
de toti mai nederepti *i mai hitleani. Ca omului pizma0 pacatulu i iaste camatniciia, i bunului iubitoriu de stranici protivitoriu, ca, cumu se protivea.te reacele caldului, si albului
negrulti, *i luminei intuneareculii, a*a se protivea*te *1 mi-
10
15
tariulii invdtdturiei, tescuindri i asuprindii mi*eii.
Iard a mitarnicilorti arnu avutie nu iaste nemicii dentealta-ceva, ce numai den lacramele mkeilorti. Si cati dentr'aceaia dobAndti cautd sa se imbogateascd, prespre putinil
dupa aceaia plange-vorti *i *1 de ale loril lipsi -se -voru, ca
cdmdtniciia oarece un aluatu vechiu iaste, i vareunde sa
cade, necuratie lucreaza. $i de dobandea*te cineva ceva den
nedereptate, *i a sa avutie toata pang in sfar*itii piiarde-o.
$i sa* va fi adush macarii i camai putind rea, de multe
on ceaia ce zace acolo, cea multi i buna, mdtura-o. lard
sd veri O. multi veded cdmatnicindti *i asuprindir, *i nu-i
ajunge curandil aceasta osandd, inch n'au rand in star*itii a
scapa de ea. lard sa vorti i scapa acicea, atunce mai \Tar4 I:4mo 111Atirk.
6 milt, ilk.
paginei 499: mach, rt. Era 1.
9 Tip. Aoi-m I ses
17 Tip. .iorrss-kpncsAsn
20
25
30
11 Tip. in josul
27 Dupd matura-o,
addogat de-asupra, i o rasipea0e.

Variants: 1 mantuirea casei aceasta] T spasernia caseei ace0iia
7' ca 0
T feciorg
2 Vine] 35
C aceasta
acesta]
7' Ca vine
3 0 sa mantuiasca] T set spaseaseii, peritii] AC
parintii T pierdutii.
01
www.dacoromanica.ro
448
tosii a se teame 0 a se cutremura clatori stint), derep'ce ca

spre mai mare munca vim). Iara, mai vartosti, sa i scapa
aceia in00 de aceaia, iara ai lora mo0eani totu01" au cu
aceaia a se chinui Si a se osandi, ca nete luotori de soartea
impluta de nedereptate fiincla, derep'ce ca sa aceia in00 sa
n'au rapitil, lath ei foarte bine tiu ca au avutiia altora i
tin). Dereptti aceaia, de vora ti ei obiditii dela carii se-au
luata acea avutie 0 le o vora da cu toata usardiia tuturora,
sau i cu adausil, cumti 1 acela Zachei, sau de nu vorti
ti, sa o Imparts aceaia cui i trebuiate, a4a ei au a se mangaia de acea greime, i de pacate Inca se vorti slobozi. lard
sa o vama imparti i toata striiniloru, nici un folosa iaste
noao, cuma i Zachei aceasta arata, ca aceasta, cat) den
rapiri avea, de patru on intorcea. Atunce, zice, milostivi
acela pre Dumnezeu.
lath noi, mii rapinda i putinela dandy, cum) \Tama
I
10
15
putea milostiva pre Dumnezeu sa facemti ? Ca sa aduse a-doa

Caine, i Inca nu -) obidise sotulula, i luo osandirea de
apoi, dara cu cat) noi mai vartosti, candy den rapire i

20
95
30
den camata aducema, cuma sa n'avama a ne chinui cu mai

amarti? Ca sa Lazar), sa nu fu nemica obidita de bogatulti,
ce numai cace nu-la indulci dentru a lui avutie, amarita iaste
oblicitil, dara ce raspunsti au a da cei ce nu miluescti dentru
a loru0i avutie, ce Inca i a striinilorti iau-o? Ca sa amu
ceia ce nu satura flamandula Hristosti i nu adapa setosulti
Hristosa cu diavolula osanditi fi-vora focului nestinsa, cu
cat) mai vartosti celii ce rapeate all mialului, candula
vinde ceva sal ti prinza foamea i seatea, i de ce e imbracata
elu-15 golea0e, i carele e striina nu numai ea nu-la aduce
in casalti, ce Inca-la 1 goneate mai vartosa, i bolnavula
nu numai ca nu-15 cerceteaza, ce 1 mai multu-15 beteja0e,
i nu numai legatulti nu veade, ce Si cell sloboda in legatura
face de-la arunca, acela cite munci are a ha? Tara dereptatea
35
i milosteniia iubeate Domnula, i se apropie cateinsulti
cell ce cu dereptate i milostenie grija0e, iara tine da cui

ce trebuia0e den avutiia nedereapta, nu iaste priimita lu
Dumnezeu, nici daruri dentr'acealea priimea0e Dumnezeu.
32 cnisoAx.
www.dacoromanica.ro
(501)
449
(502)
Ca se scrie de cei ce obidesdi i daruri lu Dumnezeu incepu

a aduce, (iara jartvele I necuratilorii urite santii lu Dumnezeu)
i cartea pildei invata" graindii : Cinsteate Dumnezeu dentru
a to dereapta truda, i adu lui dentru alu sau rodit dereptil;
iara de yeti vrea den nedereptate i den rapire sa aduci lu
Dumnezeu, mai bine te-ara, fi fostii sa nu strangi acea avutie,
nici sa aduci denteinsa. Dara pentru ce ne spurcAmit noi

avutiia noastra aducandit dobanda nedereapta, i pentru
ce dosadimit pre Dumnezeu necurate daruri aducandii lui?
Ca nu va amu Hristosii den camata sa se sature, nici prii-
10
meate elu aducere ca aceaia. Ca mai bine iaste sa vezi

mielulit topindu-se de foame, decatil sa-15 saturi pre elti
den avutiia nedereapta, ca mai bine iaste nemica sa nu dai,
decatti sa dai den avutiia altora altuia. Ca cretinil bunil
iaste nu cela ce miluiate multi, ce cela ce nici pre nimea
15
nu obideate.
Ca nu se insoteate nici se meastecA, cu camatnicii Du-
mnezeu, nici talharilorg i rapitorilorit iaste sotti Domnulti.

Nici au lasatil elu noao saracii sa-i hranimii, cace ca nu e
putinciosti a-i hranl, ce cu dereptti i cu iubire de oameni
20
prinosti de roduri calla dela noi, derepta a noastra bunapriimire. Tara milosteniia den nedereptate nu va fi, nici den
blsastemit blagoslovenie, nici den lacramile altorti plata buna,.
Ca cela ce is dela altii i da alaltora; nu miluiate acela, ce
mai vartosti obidit-au cu obida ei, ceaia de apoi O. mai reaoa.
25
Dereptti aceaia sa ne invatamil milostenie sa timu face,

ca dela Dumnezeu sa ni se plateasca. Ca plateate Dumnezeu
acelora ce-i lauda, iara nu lauda nici un camatnicii. Ca

(503)
celorti ce varsa lacramele obiditilorti graiate Domnulti ca

ce fu mie uritu, aceaia facutii; ca," coperitti cu lacrami oltariulu mieu, i cu plan I gere Si cu suspini de truda. Ca tine
imparte 1 da den dobanda ce nu e stransa pre dereptii spre
slujba ceaia buna a lu Dumnezeu, acela se inchipuiate de
30
face ca ceia ce fura den beseareca i aduci in cinste-i lu

Dumnezeu.
35
Ce sa ne ispitimu de aceaia, fra iloru, i sa ne socotimii

2 iara indreptat 3n zice ca I Literele inifiale ale rdndurilor 8-32
din pag. 501, neiefind bine la tipar, au cost prise cu mdna.
29
41297
www.dacoromanica.ro
450
truda noastra, den carea \Tamil sa aducemti daruri lu Dumnezeu, sau milostenie a face. Au doara amu obiditti
10
15
sau doara neputinciosulti amu silitd? Au doara i plecatulti

noao, not 1-amti obiditl, putearea aratandu-ne in loci de dereptate? Ca cu dereptate i cu tocmeala zisti iaste noao sa-i
pazimti carei santti suptii not $i catra in ill robii noWi, nu
amu cace santti ei suptti not 0i-i tinemil, sa-i sugrumamti,
nici cace santemil putearnici, sa-i obidiml. Ce deaca avamti
puteare, sa aratamti dereptatea, nu ceaia ce nu putemti sa
damti, ea avamti certare, ce e catra Dumnezeu ascultare si
frith, ce ceaia ce o amu putea apropiih i nu ne apropiemti.
Ca nu iaste noao sa aducemti daruri, deaca oscarbimil fratii,
ce de veri aduce darulti tau in beseareca $i acolo-ti veri
aduce aminte ca fratele tau are ceva spre tine, pasa mainte
de to impach cu fratele tau, si atunce vino de-ti adu darulti tau.
Sa ne aducemti aminte, de Zachei mitariulu. Ca acesta
punea inainte de da de patru on cats obidiih, dupa aceaia
ce ramaneh, avutie, jumatate impartia m*ilorti. Ca tiia

)0 amu ca are a priimi pre Hristosti. Si nu aimintrea cauta a
priimi Hristosti ce e catra saraci cinste, de nu se va mai
25
30
35
nainte dezlega a obiditilorii asupriciune. Ca a4a. priimi Domnulti i a lu Zachei ispravire, si-i zise ca asta,zi spaseniia
caseei ace4tiia fu. Si aka iaste cumti $1 inset evangheliei
cuvinte arata astazi, graindti aa :
(Evanghelle) In vreamea aceaia, trecanda Inlet pren Erihona,
,si adeca un barbata, pre nume chema-la Zachei,fi acela era maimarele vamefilora ; acela era bogata.
mien) Trecea Isusti pren Erihonti I i multi narodti mergeh (504
dupa ell, cu toti aceia i Zachei, mirandu-se de ciudese
ce era de Hristosti. 5i se nevoiia i jaluiia sa vaza pre ell

eine iaste, $i nu-lti puteh vedea de multimea narodului $i
dereptti crescutulii sau, ca era mica. Ce se intelepti de cei
era treaba, i intru un smochinti sul-se de socotiia de Isusii,
cace-lti priviia ell, vazutti fu. Dereptti aceaia chema pre
ell Domnulti cu blandeate i cu linie i -1l priimi cu chemarea. 5i toti Erihoneanii lasa i Intra in casa vamesului,
15 Tip. $na j
indreptat in impacd.
www.dacoromanica.ro
451
nu ea, lhcuiia intru ea Zachei vreo viata curath avA,ndti,

nici destoinica" casa lui fiindti a raposa pre Dumnezeu, ce
vrea sa se blagosloveasch cu venirea lui $i de-aciia sa nu
mai fie petere lupiloru, ce aceluia insusu, mielului celuia
nevinovatului si nespurcatului, lu Hristosti, sa -i fie shlaVi. Ca
arhtatti era 0 nhrocitti acestti Zachei, i de camAta 0 de

nedereptate pretutindinea era auzitii. Ca era mai-mare vame0lorti i nu numai vam4iia Linea, ce ca un iubitoriu de
argintti si de lucruri iubitoriu, multu aurti vrea de sa adune.
5i dela tata -sau i dela muma-sa bogata fiindu, si inch nu
se satura de acea avutie ce avea, ce se nevoiiit inch sh, ei o
mai adaugh den vama0e.
Ca cumu e iadulti, de nici dinioard nu zice ch se satura,
aa e i cela ce e prinsti de bogatie. C. s'arg dobandi toata
avutiia, iarh pohta lui nu si-o mai poate domoll. Cu aceasth
neputinta boliia si Zachei cu sufletulti i cu cugetulti, ca de
grija iubirei de argintu orbise-se. bra duph .aceaia-ti aduse
(505)
to
15
aminte de vindecare i se umili cu sufletulti i curse catra

Hristosti, i ca o tiny groasa iubirea argintului sphla,
ei satiulti i lumina dereapth vazu. Si fu curandii altulu
20
fletului lui Zachei, dereptti aceaia zice : $i acesta era bOgatti.
25
dentr'alti, si Med de stransura fu in locti de vama0I,

i preainteleptii den muncitorie, ei milostivii in locil de
talhariu. Si acesta era bogatti.
Ca va sa arate I evanghelistulti multe neputinte ale su-
Ca mare aphrhturh de catra spasenie iaste boa]a bogatiia,

i mare vatamatura vindecariei grija iubirei aurului. Dereptti
aceaia Si IIristosti grhiia ca nu e pre lesne sa intre bogatulti in imparatiia ceriului. Iarh cu a lu Dumnezeu bunhvreare nemica nu aparh lu Zachei la spasenie avearea bogatiei, ca dupa aceaia iara grai4e insu u acesta Domnti ca
nu a puteare dela omti, ce puterile santu ale lu Dumnezeu.
Dereptti aceaia nu fu lasatti acestit mai-mare de vame0

camatnicti i nedereptti, ca cu usardie dumnezeiasch lue $i
dereptatea, si milosteniia deaca shvar0, elti 1116 i spasenie.
Ch armele cealea mai tarile ale diavolului toate le rapi Domoult, i cetatile lui sparse. Dereptti aceaia nu numai vameii
9 Tip.
-.
IptIHTk
22 Tip.
MarT.111T00.
www.dacoromanica.ro
30
35
452
ucenici-i fdca, ce $i pre Zachei ce era mai-marele mitarnicilora
pradA-15 card spAsenie.

(Evanghelle) Cetuta, zice, sa milt pre Isusa, tine iaste, si nu
putea de narodri, di era mica de trupa. Si curse inainte, sui-se
intru un smochina, derep'ce ca pre lag& acela vrea sa treaca.
(ra100)
Auzi de Hristosa Zachei, ca de mari ciudese iaste
insu0 facAtoriu i de preaslAvitelorti lucruri, scoate multi den

pdcate i spre spAsenie intoarce; i vrea sa vazd pre Oa. $i
deaca nu puta eli ce cauta sa afle, loci i ndrava pipaiia

10
s'afle, i cugeta doard va veni pre unde socotiia eli, ca sa vazd

pre iubitululti. Derepta aceaia deaca fu apdratti de naroda i
15
de statu -i, elu se sul spre un smochina (ca acela lemna

plecata iaste i scundicelti si iaste in chipula smochinului,
ce nu face nici un rodti de trebuinta oamenilora sau dobitocului, ce tota iaste netreabnici roduli lui; i se cheamA
30
pre limba elineascd sicomoriiu, lard ce se zice salbatecti i

smochine de nici o treabd). Ce se sul Intr'acesti smochina
Zachei, derep'ce amu ca pre acea I tale vrea sa treacd Isusi.
(Evanghelle)
deaca vine la loca, cauta Isusa si vaza pre ela,
pi zise
teinsula: Zachei, nevoiacte a deginge! Ca asta zi in
casa to eade-mi-se a fi.
(moo Vdza Domnula pre Zachei cu ochi omene0i, insA
mai nainte vazuse pre eli cu ochii dumnezeeti,
precepa
23
30
eli ca va fl Bata spre ascultare i tare spre credintd

va
pre lesne intoarce den reale spre bundtati. Derepta aceaia
i chernd pre eli i se duse sa doba,ndeasch pre eli. CA
asa ne apuca inainte pre not Dumnezeu pretutindinea,
numai de vomti cduth cu toatd usardiia cdtr'Insulti, i cu
barbdtie sa curdma calrd eli. $i se nevoi de sa de.tinse, i
priimi pre eli bucurandu-se.
CA nu numai derept5 eke vdza Zachei pre Domnuli,
cumi vru, bucura-se eli, ce derep'ce fu chemati de eli, i
dupd ce priimi pre eli cumi nici dinioard nu se nada&

35
cumi Zachei chemata sa, fie de Domnulti Hristosi. CA se

nevoi de se detinse, Si cu bucurie priimi pre eli. Ada, yi
5 smochimi, indreptat in copacelii
12 un smoching indreptat
in acela copacelil ce se cheamti, sicomorie
14 Tip. al I +MOM!
18 Tip. sapcie, in toe de HdKXEH
33 nici, indreptat in nice
www.dacoromanica.ro
(506)
453
noi sa facemti, $i cu usardie si cu bucurie sa priiminati pre
elti intru inimile noastre, c,a'ndti vamti fi chemati, ca, nu

iaste nici o vreame, nici dinioara, candil nu cheama pre
noi Hristosti Dereptti aceaia sa nu ne lenimu, nici spaseniia
sa sa o mahnimil parasindu-ne den ceastA zi de astazi s:i
ceaia de demaneata asteptandti. Si ace,a,stA vreame lasandu-o
i ceiia ce nu o avamti nadajduimu-ne,
sinesti impartiri
vietiei daruimti.
(Evanghelle) "Vitzurii-Itt tog, ,si ritp,stird graindli ca la un barbatti paclitosit intra set riipause.
coca) Pacatosi pare-li-se mitarii dereptti camatniciia lorti
si nedereptatea, i dereptti aceaia imputara lu Hristosti Iudeii
rapstira speinsulti arhiereii si domnii loru, ca sl de Mathei,
mitariuld, si de altii multi ay, ca aceia. Ca nu stiia, ei naravulti ce face cu ei Domnulti. Dereptii aceaia nu-sti socotiia
10
15
elti pre ei, cace rapstiia pre nedereptti $i se sablazniia de

aceale lucruri. Ca se cade cea, putinea blaznire a nu socoti
unde va fi cuiva spasenie mare, si nu dereptil cea mai mica
sa piarza 5i sa se lipseasca, do cea mai mare.
(507)
(Evanghalle) Static Zachei, zise Cara /suss: Adeca, jumatate

de avutiia mea, Doamne, dau mi,seiloru, $i pre tine s'amti obi-
dita, eu i intordi de patru orio.

(raka) 0, de pripa fu intoarcerea iubitoriului de argintti
fu preanedereptultd 0, ca insusti
spre iusorti induratoriu,
invatatil fu spaseniei, 5i Inca nu stiia, nemica, de Hristosii 1 $i
jumatate den avutiia luish da miseilorti spre facere-de-bine,
iara jumatate o Linea, nu ca sa o aiba, ce ca dentr'aceaia
sa plateasca de patru on ce-au luatti den obidire. bra acicea
amu de ce graiaste ca ,obidii`, nu de ce-au in cinste inselath
semneaza, ce ceaia ce-au fostti den obide si den prade si de
20
25
30
nedereptate stransti. Ca de patru on a se plati pre leage

era invatatura, patru of in loculu uniia sa se dea. Dereptti
aceaia sa auzimil
Si
noi, obiduitorii $i pradatorii, carea e luatA
stransa la noi den prade $i den nedereptate sa o intoar-
cemti celora ce -amu obiditti, de le o amu luatu. Si vindecare

ca aceaia nedereptatiei sa aducemii.
1
Tip. Icor cpi;ft.li
23 Tip. tORHAHTOIMOASH Af 1pyriTk
mpinTaTi.
www.dacoromanica.ro
34 Tip. Af44011-
35
454
(Evanghelie)
Zise catra elic IszlslC ca astazi spaseniia caseei
acefliia fun.
(moo Casa cheama pre toti carii era in casa lu Zachei,

ca astazi, zice, spaseniia le fu. Ca fu gonita piiarderea
ce era biruita de camatnicie si de nedereptate.
(Evanghelle) Derep'ce Ca ,si acesta feciorti lu Avraandi iaste. Ca
vine amu fiiula omenescte, sa caute sa spaseascii pierdulii.
10
(Tales) Ce se zice, cei pierduti den ruda lu Avraamil

Aceasta zise Domnulti dereptu ceia ce raptiia si graiia ca
la u harbatti pacatosti vine sa rapause. Cadea-se, zice, sa se
spaseasca Zachei, derep'ce ca, si acesta den ruda lu Avraamil
iaste. Si mai denainte dereptit Avraamleani intrupii-ma. Au
nu fuiu amu tremesit, fb,"ra catra oile pierdute caseei lu
? Si aimintrea iarasti feciorii lu Avraamti meneaste

15
20
25
Hristosti, ca carei-stl intru un intelesii lu Avraamit I i In na,ravulit lui. 5i dupa credinta, camatniciei, dereptii aceaia nu-i
zice c'au fostil den ruda lu Avraamti Zachei, ce acmu iaste,
derep'ce ca se schimba den reale spre bunatati. Ca cumu fu
Avraamti chematti de Dumnezeu si mosiia lui u lash, asa

Zachei lasa vama. Si cumu uita Avraamit ruda ceaia ce se
mestecase si o luase, asa si Zachei camatniciia lasa, de carea
se legase. Avraamit avea muiare neploditoare, iara Zachei
suflettl neploditoriu de lucrure bune; Insa de un cuvantil de
credinta nasal Avraamit pre fliulti sau Isaacit, iara Zachei
fate.' de nestrAngere aduna. Si fiesti-tine de noi frati lu Zachei
santemil, mici in statulii sufletului. Ca Inca 1 ne tragemit

josii pre pamantii si cautamti sa vedemii Hristosti aiavea,
cumu se cade, ce nu, nu-lii \Tamil putea pre Ott asa sa-lii ve-
demi'', de nu vamii sari de ceia ce ne apara pre noi catra

30
35
elu. Si sa ne suimu spre lemnit (ce se zice, sa ne preasuimti

desupra celorti reale ale pamantului), atunce i Hristosti yedea-va noi, i va inceape cu adausti a ne chema catra elti,
si case', amu intru noi va face. Ca casa amu lu Dumnezeu
fl-va cela ce se va inteacestil chipit nevoi si va creade.
Iara de varnit vrea sl noi, fratilorti, sa priimimu Hristosti
in casele noastre si sa hranimti pre WI, iara noi sa priimimit
15 Tip.
8 Tip. rapAsum
ItarWls
29 Tip.
HarKSAth
33
Kapnict4Tp8 or.tufmci.
$HTPS 11OHWIld.
www.dacoromanica.ro
AS Apaam
20 Tip.
(508)
453
saracii cei fara de case si sa-i aducemii in casele noastre. Ca

varecatti bine s'amti face fratilorti nostri, miseilorti, catra insusti acela Hristosti sui-va. Aceasta amu stiindti, fratilortt, sa
priimimti pre Hristosti cu a fratilorti priimire si impreunare, si
cu intelepciune, cu dragoste, ca $i fiesti-tine de not sa auza
dela Domnulti ca astazi spaseniia caseei acestiia fu. Iara
cafe -ati obiditti miseii, teameti-va, ea voi aveti tarie bogatiia
si aurulti,
(509)
si putearnici cu buna minte, iara ei au mai 1
vartosti de toti arme mai tari, suspini si plangerea. Si insa

pentru acea nedereptate, si ce e den ceriu priimescti puteare
si ajutoriu, ca a mea amu izbanda eu voiu da, graiaste
Domnulti. Ca aceastea arme multe limbi pierdura, atata le
iaste ajutoriulti dela Dumnezeu obiditilorii. Si arma mare si
tare suspinele obiditilorti oameni, ca, se mira de buna inteleptiia a lora Dumnezeu, candu se chinuescti rau si nemica
to
15
cuvinte cu hitlenie scotandti, ce numai ce suspina si se planet
de alti lord rau. ,Si obiditilorti amu, milostivu le va fi Dumnezeu, iara pre ceia ce i-au obiditti ei si i-au napastuitti,
pre aceia elu i va munci.
S fugimil amu, fratilorti, de nedereptate, si cu dere-
20
ptate si cu milostenie lu Dumnezeu sa ogodimii, ca $i Zachei,
ca milostivti sa aflamu pre Dumnezeu in zioa de judecata

ceaia dereapta, si sa ne spodobimti imparatiei ceriului $i
de a veacilorti dulceata, sa ne indulcimti cu dulceata si de
oameni iubirea Domnului nostru, lu Isusti Hristosit Ca a
25
lui e slava si tinearea, acmu si pururea si in veacii de

veacti, amino.
22 Tip. Bwa
27 Tip. InulH.
www.dacoromanica.ro
invita'tura de praznicele domnecti intru pomenirea
stupor aleci.
Pentru Mai a lunii Septemvrie, invitptturi la inceputul Anului-nou.

5
(Luca IV, 16). In vreamea aceaia, vine Isusa in 1 V a-
zareta, uncle era crescuta, si intrd, pre obiceaiula lui, in

zioa de Sambdtd in besearecd, si se sculd, eciti. (17) $i
datci fu lui cartea Isaiei proroculu.
desfdca cartea,
afid intru u toed, unde era scrisa: (18) ,Duhula Domnului
to pre mine, derepta aceaia m'au unsa; bine sd vestescd

misellora tremesu-m'au, sd vindeca struncinatele inimi,
sd propoveduescu prinsilora lasdciune sst orbilora vedeare,

sd lasa framlii intru slobozie, (19) sd propoveduiti anula
15
Domnului iubitte (20) $i stranse cartea, deade-o slugiei,

sezu. 51 toti den besearecd, ochii le era cduta pr'insula.
(21) incepa a gral cdtr'insii cd astdzi izbandi-se seriptura aceasta intru urechile voastre. (22) $i toll mdrturisird ela.
1-4
20
Titlut stavon :
110gt161116 11c1 WM& 11PA.311HKH
[hi nil-
METH CflilIk 1136(6HlsIKA. MNd cirmspit al., 3. 11001(411411 R%. 1144iA H0116r0 AT6. 1A1t ii;
ASKH. mina, fl.
Variants : Evanghelia aceasta lipsqte in B

5 aceaia] C acea
9 u local C un keit
7 catiJ C ceti
10 prej T spre I m'au unsii]
T ma unse I sa vestescd] T a vesti 11 tremesu-m'au] C tremes'au-m'au
25 7' tremease-ma sa vindecii struncinatele inimi] C stt vindecti struncinatele inimiei T a vindeca framtii cu inema
12 sa, propoveduescuj
C sa spuiu T a propovedui I prinF;ilortij T pritdatiloril
lasaciune]
13 sa, lasti] T a lase,
C lasiiciunea T ertare
franntii] T frantii
slobozie] C sloboziee T slobozire j sit propoveduiti) C sa spuneti
13 iubitii] 7' priimitti.
30 T a propovedui
I
www.dacoromanica.ro
(510)
457
invatatura den ceasta sfant5 evanghelie.
Ca cumu-sa amu ceia ce dorma intru corabie si insasa
mearge numai catti de-abiia o amerinta vantula, si sa nu

simtii 1100 ducerea, iara curarea lora card, sfarsita apropie-se, asa si noi, vreamea vietiei noastre treace cu o neincetata si sarguita oarece imblare, fiesti-care de noi card,
sfarsirea vietiei sale si cu malcomisti curarea apropie-se. Ca
ca o trecatoare curd, si treace vreamea vietiei noastre, si

nici o oprire nu are intru ea, ce treace den anti intealtil
an si den vreame intealta vreame $i den praznicti in
praznicti.
(511)
10
Ce iata amu, fratilora, aceasta zi dental, avamti inceputula anului ! Ca Intru aceasta zi si evangheliia ceteaste-se,
si i-e inceputula acesta :
(Evanghelle) Duhula Domnului spre mine, dereptii aceaia ma 15
unse; bine a vesti mi,seilora tremease-ma, a vindeca frdmlii cu
inema, a propovedui pradatilora I ertare i orbilora vedeare,
a lasa frantii intru slobozire, a propovedui anula Domnului
priimita.
(ralaii) Vru sa se iveasca sinesti si Izrailteanilorti Hristosti, 20
si sa arate curata ca de parintele si Dumnezeu unsti fu $i

sfintitil fu si pusti spre spaseniia oamenilora. Prea cu mandriesi
cu minune aceasta tocmi, ca mai, de nainte de alalti oameni de
toti, Nazareteanilora pre elusi se arata, ca cu nusii si cresca,

de invatA pre noi mainte ai saisa sa invata"ma si sa daruima
ei, dupd aceaia si pre alalti de-oameni-iubire $i Mina milostiviia a arata si a varsa. Ca cartea deaca fu data lui si o deschise, afla, nu ce se tampla, ce ce vrea insusa. Sa nu ne se
25
amu pare ca se tampla asasti numai, de afla local acela

unde era serial ca duhulti lu Dumnezeu unse-ma (ce se zice,
Sfillti-ma) i ma puse dulce a vesti miseilora (ce se zice, pat,cranilorti). Ca paganii nici proroci avea, nici intelesula lu
Dumnezeu. Adevara amu ca intru multa saracie era! Iara

frantii cu inimile, adevara santti lzrailteanii, ca inima lora
mainte mare era si Malta si casa lu Dumnezeu, iara mai
1
inviitatura den ceasta sfanta evanghelie, tiparit in josut pa-
ginei 510.
4esus
15 Tip. 14.kgmx.
33 Tip.
20 A3p4NAkTliFIHAlt
27 Tip. RATIO:
Aai I mill3"5.
www.dacoromanica.ro
28 Tip.
30
35
458
apoi idoliloru inchinara,-se si multi', fn tota chipulu, lu

Dumnezeu gresira : deci se framse si se surpa inima lora.
Si in loci' de casa lu Dumnezeu ce era, fura pestera talhareasca. Vine de-aciia Domnulti, ca toti sa vindece si pradatilora
5
10
15
sa dea lasare si orbilora vedeare (ce se zice, paganilora si

Izrailteanilorii), ca amandoao partile, acestea, pradate era de
satana si orbi cu inima. Inca si mortii toti, den veacii, pradati
era, ce sloboziti fura den putearea iadului, derepta invierea.
Iara ,anulti Domnului priimita`, ca propoveduiaste Hristosti
veacula cela ce va sa fie. I De acesta graiia ucenicilora ca
intr'acea zi nu ma veti intreba nemica, si iara, veni-va
ceasula, canda mortii auzi-vorti glasulti lui, si esi-vorti ceia
ce-au facutti bine la invierea vietiei, iara ceia ce-au facuta
hitleniia la invierea osandei.
Priimita amu Taste anula acela i cu pohta si cu dragti
dereptilora, cei ce acira i asteapta de ce-au lucrata pentru
acea dulceata si viata ce va sa fie, dupe,' aceaia si de venirea
cu trupa a lu Hristosti. ,Ana priimitii`, ca de aceasta si
20
25
30
35
Pavela graiaste : Acmu e vreamea priimita, acmu e zioa

spaseniei. Iara, deaca ceti aceasta Hristosti, zise : Astazi
imply] -se scriptura acea.sta. Ca de elti aceastea scrise fura,
derep'ce amu unulti nascuta fiiulu lu Dumnezeu tremesti fu
dela parintele slobozire i curatie si spasenie si lumina lumiei.
Ce sa c,autamti amu noi orbii si intunecati cu pacatele
sa ne slobozima, cati santema prinsi cu ale trupului dulceti,
ca neste pradati. SA ne lasamti amu zdrobiti de necuvioasele
chinuri i pacate si de cugetele hitleane, ca, pre toti-i vindeca
Domnulti si curateaste toate neputintele si toate ranele !
Deci niminea amu sa nu ramae neluminatti si nevindecatti,
ce cu credinta sa ne apropie si sa priimeasca blagoslovenie dela
Dumnezeu si milostenie dela Domnula, mantuitoriula nostru,
Isusti Hristosti. Ca mare e si nespusa ce e sere noi de-oameniiubirea si dulceata lui ! Ca den ce n'au fosta, Intru ce Taste
aduse pre noi, si noi cazutii ce -amu fostti, iara' ne-au radi-
cata. $i asa de pururea cAndti gresima, nici asa nu se

intoarce de noi, ce ne priimeaste. $i scarbindu-ne noi.
elu ne mangae, Si de voma suspina, elu ne va vesell,
6 Aspelinnvklail
22 Tip.
I 01016A k
www.dacoromanica.ro
(512)
459
si carii alearga &MIA ela, elu-i indeamna, *i raslabitii vin(513)
decA, si Insa In fundula iadului tine va sa caza, apucA I I nainte

izbavea*te de nevoi, cu iubire-de-oameni ; si
hranea*te pre noi flamanzii preadulcele, trupulti amu cu

ce-sil pre vremi roduri, iara sufletea*te cu preacinstita, *i
dumnezeiasca taina.
Sa ne curatima amu, fratilorti, *i destoinici sa hint" ! Si
sa ne cuminecama Infrico*atei si fara de moarte taineei lu
Hristosti, ca sa ne luminarna i sa ne inviemti 5t paziti sa
flint"' de inceputele hitleniei vrajma*ului, ca acela iaste pierzatoriu vietiei noastre. $i acesta iaste den Inceputii ucigatoriula de oameni, acesta iaste vrajma*a *i luptatoriu 5i vraj-
10
ma*ulti nostru, acesta iaste cela ce in mii de slave despArtit-au ruda noastra cu multe sageate ale pacatelora ranea*te pre noi i pohtea*te toata lumea sa inghita. Ce de elti
sa ne intoarcema A45 urimti, fratiloru, sa fugima de ela
*i de laturile lui *i de reale-i, carea iaste fugirea, feritura
lucrurilora hitleane Si ale cugetelora. Ce sa ne impreunama
lu Dumnezeu cu laudata i cu buna viata 5i cu lucruri

bune, *i cu toata smereniia si cu blandeatele sa lucrama
lu Dumnezeu. Ca acest'au graita : De yeti Imbla dupa, invatatura mea 5t leagea mea pazi-veti 5f o veti face, da'voiu ploae in vreamea ei, si pamantulu-* va da graulti sau,
si leamnele luncilorif dal-vorti rodula sau, 5i va ajunge
trieri*ula vostru, Inca fiindti in jitnite, 5f jitnita va ajunge
Inca *1 altA semanatura, 5i yeti manta painea voastra
pang la satiu, i yeti lacul cu tarie in Cara voastra, si voiu
15
20
25
da pace *lei voastre, *i nu va fl nimea de sa spare

voi, 5i veti goni vrajma*ii vo*tri, si vora cadea vrajma *ii
(514)
vo*tri Inaintea voastra, si voiu cauta spre voi, i voiu blagoslovi pre voi, i voiu create pre voi, *i va voiu inmulti,
veti manta veache spre veache, $i veachea den naintea
noiei I da-o-veti In laturi. Iara de nu ma veti asculta, nici veti
face zisa mea, ce o veti treace *i nu yeti asculta, pune-voiu
30
spre voi pustiire, *i yeti avea a semana Intru de*ertti sa-
35
manta voastra, 5i vorti manta truda voastra vrajma*ii vo*tri,

*1 voila goni pre voi uritii vo*tri, *1 veti fugi de niminea
gonindti pre voi, 5i va fl intru de*erta tariia voastra,
pamantula vostru nulti va da samanta sa,
www.dacoromanica.ro
5i
0 leamnele
460
10
satelorti nu vorti da rodulti sAu, derep'ce ca voi venitu cats

mine pre o parte, iara, eu voiu vent tetra voi cu manie pre
alta parte, graiWe Domnulti.
Ce sa ne teamemil amu, fratilorti, sit ne Infrico.,amti
de aceasta oprire i sa ne plecamil suptii tarea dereapta a
lu Dumnezeu, ca sa dea noao toata dulceata sa, cu milostea
cu dulceata Domnului nostru, lu Isusii Hristosit Cu nusulii
tatalui impreuna
preasfantului i de-viata-facatoriulti duInchinaciunea,
hului cade-se slava i tinearea, cinstea
i marea framseate, acmu $i pururea i In veacii de veacii,
amino.
invitatura pentru Dumineca inainte de inaltarea cinstitei

ci de viata datatoarei Cruci.
Evanghelle de la loan, zaeeala 9.
15
(loan III, 13). Zise Domnulit: Nimea nu se sui la

ceriu, fdrd de cela ce den ceri de?tinse, Pita omenesca,
acesta fiindit la ceri. (14) tiSi maul Ind ltd Moysi sarpele
intru pustie, asa se cade sd se inalfe fiiulu ornenesca,

(15) ca toii cine va creade intra all, nu va pert, ce va
20
25
aved viata veacilord. (16) Cd asa iubi Dumnezeu lumea,

ca fiiu-sdu unulti ndscuta dat-au, ca tog cine va creade
intru elu, nu va pert, ce va aced data de veaci. (17) Nu
trimease Dumnezeu &del sdu intru lumea, de sd judece
lumea, ce set mantutascd lunzea.
Sfaritul Duminecii.
A
A
,m
MAIO IIVE 110ABHMEtilf. 4THAr0 H
atiloo.rapa-
25 ttOtou, ufa,tat.
Variants: Evanghelia aceasta lipseste in B
15 Nimea]
C nimi-
12-14 Titlul slavon : llos.unu 111.

C
uparo
30
,
Ta. [VAII W 1WaNI44. rnitia. Q.
16 fare de cola ce den ceri

detinse]
AC numai ce se dWinse den ceri
17 fiinda la ceri]
AC la ceri 7' ce era in ceriu
$11 T Ca
18 intru] Tin
pustie]
AC pustii
19 AC lipseste ca cine va] T care vora
va pert, ce
val T vora pert, ce vora
19-20 AC tipsege ce va aye& viata \teanea
se sui]
AC se duse
7' sui
I
35
cher('
iaste
20 Ca af,ta] AC Zise Domnula : Aa

21 dat-au, cal A C data
23 fiiula sau] C fiiu-sau.
22 va avea] AC au
www.dacoromanica.ro
461
invfilfiturfi den ceastfi sfanta evanghelie.
Cuvintul 54.
Zise Domnula: Nimea nu sui la ceriu, fara de cela ce
(515)
den ceriu destinse, fiiula omenescti, acesta ce era in ceriu.

(ram) Mainte amu, intru scriptura de demulth, intru toate
tocmele, a destinge Dumnezeu si a sui graiaste, cum au graft's'
ca voiu destinge sa vaza de facti dupa strigare, iara de nu,

sa intelegti. Si de ce gral, elu se sul Dumnezeu dela Avraamti,
candti state de-a grairea lui. Si multe i altele ca acealea. Si
$i acmu, Intru evanghelie graiaste Domnulti ; Niminea nu sul
115
la ceriu, fara de cela ce destinse den ceriu. Iara de ce-au

graitti, asa iaste: ca nimea den 1ngeri, nimea den oameni la
cerium acela sul ce e mai sus de ceriure, 'Ara de eu unuld,
celu ce de acolo destinse dereptil tocmeala nespusa si derept5
milosardiia farb, de numart", a slobozi ruda omeneasca den robiia draceasca, si den blasternti si den pacate. Tara sa $i Ingerii
suindti la ceriu i pogorindti aratara-se pre sc,a,ra lu Iacova,
15
insa nu de vedearea aceluia ceriu graiaste scriptura, ce de

alte ceriure, josh oareunde ce santt.i. Ca la acestt" ceriu ce
graiaste, nimea nu sui, fara acesta. 1nsusti fiiulh lu Dumnezeu,
derep'ce ca, unulti acesta de acolo destinse. Fiiulu omenescii
dereptu tocmeala chearna-se, i ceriulti ceriurilorh zice-se alit
Domnului.
fostil
E sa Ilie si Pavelh, sau altti-cineva, catra ceriu s'au

luati, ce nu ajunsera pang la acela ceriu ce zice
20
25.
Domnuld ca, pang unde suira, cu voia si cu zisa lu Dumnezeu

putura sul, nu cu a lorti puteare luati fura ei ei rdpiti. Ce
tie sui
la ceriu; $i destinge pre pamantti cu tariia sa si cu putearea si cu tepeniia, $i niminea altula nu-i trehuiaste la
numai DomnuM insusti cu a sa puteare si cumh
(510)
30
suire. Fiiulu amu omenescti, dupa omeneasca, cheama-se,

derep'ce I amu ca de multe on den dumnezeiia, de multe on
si den omeniia menea.te-sti sine Domnulti. Acesta la ceriuri
zice (ce se zice, dupa dumnezeie acesta la ceriu), ca den ceriu
destinse mantuitoriulti nostru si nu se delunga den ceriu, $i
1
Tip. ciarr
2 cnOeo, U.
11 Tip. nakipko
12 Tip. xi+ 4.4014
26 unde suird,indreptat in unde ea suirb.

31 Tip. it/Amuck.
indreptat in putura-sti
15 Tip. Harmxpac
www.dacoromanica.ro
27 putura
35
462
la ceriu fiindti nu lash pAmantulti, ce pretutindinea era,
derep'ce amu ca nescrisa iaste dumnezeiia. Ca destinse den

ceriu, nu ce e den samanta lu Davidu, ce mai vartosti de ai a
lu Dumnezeu cuvantti acesta fiindti i mainte de veacti;
iara dupa, a omene$tiei impreunare priimi nume !Multi omenescii. Si fiiulti omenescii auzindti, sa nu ne se pare cA
trupti de0inse den ceriu, ce o tocmeala (ce se zice ea un
chipti era Hristosti, den doao firi tocmittl). $1 omenesculti
nume de cuvanta lase, i iara, cuvantulti nume de omit
10
15
20
adaoge-se, ca se graiate acicea. Fiiulu omenescil graiaste

Domnulti, ca un chipu fiindii si o tocmeala, nu derep'ce ca
fiiulti omenescti de0inse den ceriu, ce dupa ce de0inse fiiulu
lu Dumnezeu, acesta sul fiiulu omenescil fiindti. Ca fara, de
munch' i fara de moarte dupa inviere fu trupula, dereptti
impreunarea ce fu catra cuvanta i adunarea. Ca neimpartita iaste intru elti spodobirea edearei scaunului, ca dereptti
aceaia $1 Pavelu graiaste: Cehl ce destinse. acela iaste de
se sul mai pre desupra de ceriu, ca sa imple toata lumea.
Ca cu dumnezeiia si mai nainte toate impluse, ca, pretutindinea era acesta i toate le implea, iara mai apoi, dereptti
a noastra spasenie, mai pre desupra de ceriuri fiindti, de-
0inse de se intrupi pre pamantil, i se radica cu voe spre

cruce i muri trupului, intru iadi1 de0inse i invise, si se
inalta cu slava i se sui mai pre desupra de toate

25
ce-
riurile, ca sa imple toata lumea. Si cu trupula dumnezeiei

lui $i firea, acesta amu iaste unulu den troita, unulti na-.
I
scutti fiiula $i cuvantulti lu Dumnezeu, si intocma flindA ta-
talui si duhului, fu omti. intru amandoao savar0tele vreriei,
1 fireei, 1 cu trupti, ade cu tatalti, i iara va veni cu

30
35
slava, in ce chipu se-au suitil, sa judece totti pamantulti i

sa plateasca cui01 dupa lucrulti lui; ca imparatiei lui nu iaste
sfarenie. lard deaca auzimti c'au destinsa, sa nu avamu a ne
pared c'au destinsa, de-aciia nu iaste in ceriu. Ca dereptti
aceaia graiate acesta, la ceriu. Au doara zice: Iata ca
auzito c'amti destinsa, sa aveti a va se 'Area a nu fl eu in
ceriu ! ? Ce,
acicea santti cu trupula i $i acolo Impreuna
ezu cu tatAlti dumnezeia0e. Ca Dumnezeulu a toate acesta
10 Tip. AM! Oiutct
21-22 Tip.
Attimpet.
www.dacoromanica.ro
(517)
463
si Domnti, eke detinse catrh noi, nici naltimea Ihsh, ce ca

pretutindinea vru toate sa Imp la.
(Evanghelie) Ca WWI inalIa Moysi ,carpele in pustie, eva se
cade sa se inalfe fiiulu omenescti, ca tofi care vorii creade intru
elu, nu vol.& peri, ce vorii avea via(a veacilora.
Inainte semmi restignirea sa Hristosh si mantuitoriulti nostru, arhta ca ca propoveduiia aceasta si alalte,
(1111a)
de-aciia cu voe spre munch vine derepth spaseniia omeneasch.
Ce nu gral aiavea si curath Domnulii ca voiu sa ma rastignesch, ce $arpele pomeniia den scripturile de demultti.
Impreuna amu i invata pre noi ca rudh santti scripturile de
demulth cestoril noao si unulti acesta iaste datatoriulti legiei
de demultti si legiei noao. Si impreund si Invata pre noi ca
de-au si chutattl Jidovii chtrh chipulti arpelui de arame, i de
a trupului moarte si pang la o vreame schpara, cu catti mai
vartosti noi, spre rastignitulti Domnulti slaveei ce chuthmti si
creademti intru elti, de a veacilorti moarte a sufletului vorrai
10
15
schpa
(518)
Iara de a arpelui de arame scripture zace intru cartea

ce se cileamh, I cisla. Ch are aa, spunere ca clevetirh Jidovii
in pustie, ca nu iaste paine nici ape i sufletele noastre,
ziserh, nu ogodea$te de paine de.5artariei acetiia. Aceasta
zicea de manna. Si tremease Dumnezeu spre acei oameni
erpi, de-i muca i omoria oarnenii. Si murira oameni multi
den feciorii Izraililoru. Si vinery oamenii chtrh Moysi, graira:
Greirnti, derep'ce c'amti raNtitti spre Domnulh i spre tine.
20
25
Ce to roaga to lu Dumnezeu, ca sa is $erpii despre noi. $i

se rug Moysi. Si zise Domnulh catra Moysi: Fh-ti tieti un
carpe
pure elh spre semntl (ce se zice, spre lemnti), i
va fi : pre care omu-Iti va muFa arpele, i va cauta de
va veclea acelti carpe de arame, viu va fi.
Socotiti acicea, fratilorti, si cautati, rogu-ma, obrazului
30
adeverith, ca acolo chipti de carpe era de avea chipil de

tiara, iara veninh nu avea. A.$a si acicea omh Domnulh, insa
de veninulti phcatului slobozitti, in chipulti trupului de ph20 clevetira, indreptat in rgmairti.
22 nu ogo17 Tip. cOS,Itin
indreptat in slabira I deO.rtariei aceFAiia, indreptat in aceasta
dea;..te,
dearta
34 Tip. AOnoisn-h.
www.dacoromanica.ro
35
464
cafe vine (ce se zice, in chipulti trupului pacatului supusa),
insa nu pacatului trupti fiindu. Si atunce amu carii cauta,

de a trupului ei pana la o vreame moarte izbaviia-se, iara
not de a sufletului i a veciei moarte scapamti. $i atunce
5 amu mwatura arpelui arpele o vindeca, iara acmu de
vrajmavlti arpe ce e spre not cu ale mortiei rane vindeca
Hristosti, ca, spre truce se inalta. Acolo amu cu ai trupului
10
ochi cautandd vindeca-se, iara acicea cu ochii cugetului, de

vomit cauta, pacatele vomit supune. Acolo ce era spanzuratd,
arame era i pre chipuld arpelui Mouth, iara acicea trupuld
despuitoriului Domnti cu sfantulti duhil tocmitti. $erpii -i muca
atunce,' i darpele -i vindeca; aa i acicea, moartea pierda, i
moartea mantul. Si cu ce pierdea erpii, venial era, iara celu

15
de arame, ce-i mantuiia, de venial curatti era; i acicea,

a0jderea iara, ca 1 piiarderea mortiei lu Adamti pacatti
20
avea, ca veninulti de carpe, iara a Domnului moarte de toate

pacatele slobozita era, ca ei arpele de arame de veninti.
Dereptti aceaia amu intr'acela chipti zise ca cum!) Moysi
arpele radica i alalte. Ca cumii Malta eld $arpele, ca tine
va cauta spr'insulti sa aiba viata, aka, el Hristosti Ina lia-se,
25
ca cine va cauta speinsuld (ce se zice, cine va creade) sa

alba viata veacilorti. Insa acolo era carpe, pentru ceia ce-i
muca erpii, iara acicea omit, pentru multi mtwatti.
$i acolo amu, dupa vatamatura $arpelui, cu arpele amu
era i vindecare, iara, acicea amu, dupa ce vine pentru
omuld moarte intru lume, pentru omulti ei viata vine, eh'
pacate nu Mal Domnulii, nici se afla hitlenvgii intru
30
rostuld lui.
A se Malta cade-se fiiului omenescti. A se indlta auzindti,
va sa Inteleagemti amu ce-au fostti a fi rastignitti. Ca, la
inaltime rastignitil fu Domnulti nostru, ca, i vazduhuld sa
sfinteasca, ca sfinti pamantuld cu urmele sale imblandti spre
35
eld. $i sa se inteleaga Si ce e proslavitura. Ca pre adevarti

naltimea i slava lu Hristosti fu crucea : cu carea le parea
ca vord osandi Domnulti, cu aceaia osandi judetulti lumiei
acetiia. Si aceasta iaste ce-au graitd Pavelti ca dezbraca,
incepatoriulii i putearniculti, ca arata aiavea : Ca oblici cu
aceasta acela, ce se zice, ca Adamti cu dereptd muri, ca gre0,
iara Domnuld cu nederepth muri, ca nu gre0. Ca pang la a
www.dacoromanica.ro
(519)
465
Domnului amu rhstignire pre dereptit tinea moartea oamenii,

iara Domnulti duph ce se afla f'grh, pae,ate, ce dereptate
avea de-aciia speinsulti diavoluld a omori pre elti? Ce aiavea
(520)
amu iaste ch. dereptil chce muri pre nedereptti, birui pre
cela ce omori pre elti. $i asa slobozi pre Ada mu den
moarte, pre celti ce pre dereptii adusti fu lui, ca un gresitti,
iara dereptti sa fie si mai ivith spunerea, aceasta o face si
mai aiavea.
Fie amu oarecine un muncitoriu iute, si toti carei vorti
cadeh in manile lui, mii de munci pune spr'insii, deci acela,
de se va lupth cu impgratulti sau cu feciorulti imparatului,
de ce-1 va ucide pre elti si-1 va omori pre nedereptd, iara
acea moarte si pre altii poate-i derepta. 5i iara, fie oarecine
de are datorie, deci ispiteaste si bate si In temnith arunca,
deci intr'acea domiriturh si pre cela ce nemica datoriu nefiindu -i inteaceaiasil temnita si in munch de-1 va duce, asa
ce fact\ spre altii, are a-i da osanda, si-I va ucide acela
pre elii si-I va piiarde, ca'ce fu pre nedereptil legatu si
muncitti. Aceasta sl la cruce fu. Ca cumq au facutti spre not
diavoluld, cu aceaia si spre. Hristosd indrhzni. Ce luo osandire, eh se deserth, si lepadatti fu cu crucea lui, Hristosti,si
prhdatti fu, si aimintrea iarasti.
Doao era de tine& ruda omeneasch: dulceata si scarba.
Si dereptti aceaste doao vine Domnulti si nebiruita afla-se.
Ch cazit speinsuld mainte la codru, ispitindti pre elti diavolulu cu iubirea dulcetiei, ce-lii afla pre elti cu acesta nebiruitd. Iara mai apoi cu mare mestersugti scarba i aduse,
(521)
to
15
20
25
ca incaile cu aceasta sh prinzh pre ell $i dereptti aceaia

pre toti spre Hristosti rddich-i vrajma,sulti diavolulu. 5i
ucenicii faca-i sh se leapede, iara voinicii a se batjocuri
lui, i cei ce trecea pre elti sh huleasch. 5i toti Jidovii impreuna radica si-i ascuti sa ocarasca pre elti si sa-15 osan-
30
deasch ca un fachtoriu de rhu si

omorasch. Insa si asa
af15, pre elti nebiruitti si neprinsti. Nici amu putty scarba ce
era spre cruce a face pre Domnulti sa urasch pre ceia ce-lii
rastigniia, ce iubiia, pre aceia si se ruga dereptti ei graindti: Nu pune lore, phrinte, pacatti aceasta.
35
19 ms4v9tiTis,
30
41297
www.dacoromanica.ro
466
Vedeti cumti birui Hristosti pre cei ce le pares ca va
10
fl biruitti. Ca a4a, amu i slava .5i inaltare fu-i lui crucea, ca

luo pradarea diavolului i moartea blastemulti i pacatulti.
Si noi atnu, ce eramti prini diavolului i robiti flindu
mortiei i blastemului, Si mortiei prin0, slobozi-ne, 0 a
taineei dumnezee0i
vietiei i a spaseniei tale noao darui,
impreunati tie facet, i dulcetiei i darului duhului a ne Indulci spodobl-ne.
Aceastea amu tiindu, iubitilorii, sa ne smerimti $1 noi
suptil tinearea $i tariia maniei lu Dumnezeu, ca tot(' carele
se inaltA, pleaca-se, WA tine se pleaca, de sine0i inaltA-se.
Si ceia ce se smerescti, cu mandrie radica-i cu slava Domnulti,
fericitti omulii carele are viata In naltime smerenie eu
mandrie. Nu mArlei amu sa ne mandrimu, ce sinew sa ne

15
smerimti. S meargema dupa Hristosii, alu nostru Dumnezeu

mantuitoriulii nostru, crucea lui sere umere
luandil, 0 a trupului radicare i mandriia sa o omorimii,
mortiei lui adaogandu-ne, ca sa putemii i noi dupa dumne-
$i izbavitoriulii i
20
25
30
zeesculti Pavel(' a zice ca viemu amu de acmu nu noi, ce

vie Hristosti intru noi; si sa nu fie noao alta sa ne laudamti,
fara de cu crucea lu Hristosti. SA ne lepadamii de sinew,
i nemica mai vartosti de Hristosti cinstitimti sa nu avamil :
nici bogatiia, nici bucatele, nici slava, nici a trupului dulceata,
nici Insa01 aceasta viata, ce 1 aceasta sa o uitamti. Ce cu
toata usardie numai ale lu Dumnezeu invatAturi sa facemu,
ca, avamil 0 noi gonitori amarii, vazuti
nevazuti draci
i vrajma5i, de ispitescti noi in toate zilele i ne scarbescti
i ne turbura, zisa i invatatura lu Hristosti apara-ne sa nu
facemti. Ce sa nu ne muemti amu, I rogu-ma voao, nici sa ne
raslabimti i sa ne supunemti luptaturiei acelora, ce tare i
cu hraboriia mandriei sa ne protivimti lorti i sa ne radicAmti,
ca cea nesfar*ita dulceata $i Impreunare sa dobandima,
a veacilorti buns indulcire, in Hristosti Isusil Domnulii nostru,
ca a lui e slava et tinearea, Intru veacii de veacti, amino.
16 Tip.
MI:INTSFITOROAIL
17 Tip. ns.tro,s
www.dacoromanica.ro
27 Tip. gimmuuni.
(522)
467
Luna Octomvrie, in douazeci ci case. invitatura Intru

pomenirea tuturor sfintilor, marilor mucenici.
(Joan XV, 17). Zise Domnulu ucenicilont sdi: Aceasta
zicti voao, sd vd iubiu unulti cu alaltit. (18) E sd lumea
pre voi va urt,
cd mine mainte de voi au urita.

(19) Cd de-0 fi fostu den lume fiindu, lumea vreard fi
iubittl; ce den lume nu sdnteti cd eu ales-amit pre voi

den lame ,dereptit aceaia va uri pre voi lumea. (20) Aduceli-vd aminte de cumIntil ce eu amu zisti voao: cd nu
taste robuli mai mare de domnu-sdu. De-au gonitu mine,
fi pre voi vont goni; de-ard fi pdzitit cuvantulti mieu, 0.1
alu vostru ard pdzi. (21) Ce aceastea toate face -voru voao
10
dereptu numele mieu, derep'ce cd nu 0iu pre vela ce
m'au tremesit. (22) De n'aqa fi venitit psi grdita lord, pd-
15
cate n'ard fi avdndu; iard acmu pildd nu vont ave4 de

pdcatele tort. (23) Cd tine ura0e mine, ssi pdrintele mieu
ura0e. (24) $i de n'agt fi Metall lucru intru ei, cumit
nimea nu feace, pdcate Ward fi avandit; e acmu vdzurd -md, $i urird 0 mine, Ssi pdrintele mieu. (25) Ce sd
20
1-3 Titlul stavon:

BEAMANFIKOMA. 1141e,
a; la.
Mi:uo ti/XTORat,
rAd1143 fik.
rk
ith. Itock-Legit 144 IMMITH IrkCkA1k CfLIAik
11 Tip. nupe (ACT: mare).
Variante: Evanghelia aceastalipsefte in B 5 zicii] AC porancescu

6 pre voi] AC voi 7 AC lipseste Ca I AC lipseste flindil 7-8 vreard
fl iubitti] AC amu a sa iubi-v'ard
8 ce den] AC ca den
cii. eul
AC ce eu I ales-amti pre voi] AC alesu-v'amti
9 va nil pre voi] v'au
I
25
urftil voi
9-10 Aduceti-vd, aminte de cuvantii ce eu amu] AC Po10 AC lipseste eh
meniti cuvantulti
11-12 De-au gonit4
mine, ;I pre voi vorti goni] AC De vorti scoate mine, si voi va vorti
12 de-ard fl 'Azad] AC de vorti pdzi 13 aril pdzi] AC vord 30
scoate
14 derep'ce] AC lipseste T dereptti I AC lipseste pre
pdzi
15 tregraitti] AC sd grdescii
16 iard] AC e
mesii] AC trimesti
.9,
pildd nu yard avea]
AC vina n'au
16-19 T lipseste iard acmu
17 Cd, tine uraste] AC Urft-au
panel la n'ard fl avandti
13 uraste]
ACau urftd J AC lipsefle i
1849 cumii nimea nu feace] A ce altulii
nimea nu feace C ce altulu niminea nu WU
19 AC lipsole e
19-20 vizurtl-md, si urfra] A si vadti, si urascu C si vadti, si urascil
T gi vazura-ma, gi urfrA.
www.dacoromanica.ro
35
468
se stet uascd cuvcintula ce e scrisu in leagea lora: cd

and urird in cinste. (26) lard ainda va vent mcingflitoHula, cela ce eu voiu tremite voao dela pdrintele, dahula
adeverita, Mit ce den pdrintele iase, acela va mdrturist de

5
mine. (27) $t voi amu mcirturist-vdi de mine, cd den inceputa

ati fosta cu mine. (XVI, 1). Aceasta grdesca voao, sd nu vd
bldzniti, (2) afard den zboru scokinda pre voi. (3) Ce va

vent ceasula, ca tog cine v'au acisa, pare-le-se slujbd aduca (523)
lu Dumnezeu.
10
SfarF,4it.

Cavantul 56.
Den toate amu bunatatile, mai mare iaste $i pre mai

15
20
25
susti dragostea. i tine are dragoste, pazea$te invatatura

Domnului. Ca acesta insu$a graia$te: De ma iubiti, 1nvatatura mea sa paziti; si iara graia$te: Cine va avea Invataturile meale, $i le va pazi eale, acesta iaste de ma iubea$te.
Cine iubea$te fratele sau, Intru lumina lacuia$te, $i sablazna
intru elu nu iaste; e carele-O ura$te fratele sat', intru intunearecti iaste, $i intru Intunearecti Smbla, $i nu $tie unde
mearge, derep'ce ca Intuneareculti au orbitti ochii lui. Ca
totti amu carele nu face dereptate, nu iaste dela Dumnezeu,
$i cine nulti iubea$te fratele sau, derep'ce ca aceasta iaste
invatatura, ce-ati auzitti dentai, ca sa ne iubimu unuld cu
alaltti, nu ca Cainti ce de la hitleanulti era $i ucise fratesau. $i derep'ce ucise pre ehi? Derep'ce ca lucrulti lui hitleanti era, lard a lu Avelti dereptti. Carele nu iubea$te fra2 Tip.
12 cnOso, 115.
30
41114TE
(ACT: cinste)
24 Tip. orrInsni,
8 Tip.
KAM
(T vent)
10
KOn[e]u,k
26 Tip. noirtcptirs.
Variante: 1 sfarascal AC izbandeasca j ce e scrisu] AC scrisu e

3 AC lipsege cela I voiu
2 ma nerd] AC m'au urItti I AC lipsefte lard
4 AC lipsqte celti
duhultil AC duhil
tremite] AC tremite-voi
5 amu marturisi-veti] AC yeti marturisi
ACT
iase] AC eitti
5-6 den Inceputft ati fostil cu mine] AC dentaiu cu
lipsefle de mine
7 afara den zborti] AC den
6 gr5,escti] T grafi
mine santeti
scota,ndti pre voi] AC scoate-va-vorti
gloate T afara den &Mord
8 cine v'au ucisih
7-8 Ce va vent] AC Zise Domnula: aVine ceasulii
pare-le-se slujba aducti] T caret vortl ucide pre voi, pares -le -va ca
aducti Arty&
I
35
www.dacoromanica.ro
469
tele sau, ucigatoriu de omit iaste, i intru Insasa moarte

lacuiaste. Si toti ucigatorii de oameni n'au viata veacilorti
intru ei sa lacuiasca. Den aceasta cunoscumti liubovulti, derep'ce ca Hristosti pentru noi sufletulti sail puse. Si noi
datori santemii pentru fratii noWi sufletele noastre sa
punemti, sa nu ne iubimti cu cuvantulti numai, ce i cu
lucrula i cu adevarulti. Ca totti carele iubeaste, dela
Dumnezeu iaste, i cunoaste Dumnezeu, derep'ce ca liubovulti dela Dumnezeu iaste; iara celti ce nu iubeate, nu iaste
vazutti de Dumnezeu, derep'ce ca, Dumnezeu iubovti iaste. I
so
(524) Den aceasta se arath liubovulti lu Dumnezeu intru noi,

derep'ce ca, fliulti sau unulti nascutti tremease Dumnezeu intru
lume, ca noi vii sa flmii dereptii elii. De acesta iaste liubovulti, nu cumii noi iubit-amu Dumnezeu, ce cum ell.' au
iubitti pre noi. S'au tremesti fliulti sau curatitoriu de pacatele
15
noastre. Iara d'unde a'au iubitti pre noi Dumnezeu, sl noi

datori santemii a iubl unulti pre alaltil. Acesta iaste liubovulti lu Dumnezeu, ca Invatatura lui sa pazimil, ca invataturile lui nu santil greale, derep'ce ca totti care e nascutti
dela Dumnezeu, biruiaste lumea. Carele iubeaste pre Dumne-
20
zeu, sa alba invatatura lui. 5i nu numai sa, o aiba, ce sa, o
si pazeasca, ca sa nu vie furulti, diavolulti, sa-i fure comoara. Ca furulti nu vine, fara sa fure si sa uciga si sa piarza.
Aceasta iaste invatatura lu Dumnezeu: sa ne iubimti unulti
cu alaltii. De aceasta zice ca au a va cunoate toti ca ai

miei ucenici santeti, de yeti aveh liubovti unulti cu alaltti.
Ca inceputulti si sfaritulti bunatatilorti liubovulu e. $i una
de ale legiei Invatatura ce iaste liubovulti, toate invathturile savarpste, derep'ce amu ca 0 den rau intoarcere e *i
25
bunatatile lucrurilorti bune liubovulu le daruiaste. Ca ca un

temeiu i varhti iaste a tuturorti bunatatilorti liubovulti. De
acesta amu invata ucenicii sal Hristosti, cumti evanghelistubl
loannil bogoslovti in evangheliia de astazi are a pune inainte
mai aiavea.
30
Zise Domnula ucenicilora scii: Aceasta zicu voao,
35
(Evangh elle
sa va iubifi unula cu alalta. E sa lumea pre voi va uri, gili ca

mine mainte de voi au urita . Ca de-ati fi I osta den lume fiinda,
lumea vreara fi iubitu; ce den lume nu santeti
(525)
ca eu ales-amtz
pre voi den lume , I derepta aceaia va uri pre voi lumea.
www.dacoromanica.ro
470
moo Dupe, aceaia amu vrea uriti i goniti sa fie ucenicii

lu Hristosil de Jidovi $i de oamenii ceia hitleanii, i ocarfti
se, fie $i batjocuriti. Scarbd era aceasta $i foarte cu necuviinta.
Ce derepta sa nu impute de aceastea, nici sa se sflia.sca

5
apostolii, liubovula unuia de catra alaltu ce au $i impreunarea

sa o aiba mangaiare pi rapausil, pi sa poata rabda tare $i
cu lunge, rabdare de ce le se va tampla, dereptd aceaia se,

se iubeasca unulil cu alaltd porancl lora Domnulit graindii:
Aceasta zicd voao... Care e aceasta? Derep'ce ca"ce-mi sinteti
to
soti, derep'ce ca asa ale$6 pre voi, ca cine$d den voi ce

s'ati ceare, dereptd aceaia ZiV1 voao, ca sa inteleageti $i se,
tuturoril impreuna darit de vindecare den,
socotiti ca
15
derep'ce ca, impreunare aveti Intru alesii, $i derep'ce ca unli

cinste. Impreuna intru alu mieu liubovu impreunai pre voi,
cumii iaste pt uriciunea ImPreuna spre voi toti. Ca a$a au a
avea ai lumiei $1 hitleanii; iara voi multti liubovd unulil
catra alaltu
se,
aratati, avandi" multa de pururea me-
stecare $i unuli" cu alaltu Impreunare. SA $titi amu sa va

20
impreunati pi uriciuniei a toti vrajmasilord $i in raulu a

nedereptilorii oameni, ce santeti uriti d'insii pi amariti.
Iara ucenicii legati fiinda cu dragoste unulu catra alaltu

pi
cu a sasd inima, aceasta invarto$ara $i intarira -ea. Adu-
,ceti-va aminte i de ale meale ce -amu graitti pi socotiti

dereptatea ce e catra voi alu mieu liubovu, $i nu va in25
greoiareti, nici vu maniiareti, nici sa va intristati de uriciuni
$i de goniri $i de maxi" $i de batjocurituri, ce va nevoiti

mai vartosa mangaiare se, aveti de ce va va veni spre voi
30
35
venirea scarbeloril. I Ca aceasta iaste voao mare mangaiare

$i buna Inteleptie, derep'ce cu. $1 pre mine mainte de voi
'orkra. Si sa feacera mie aceasta Intai, invatatoriului $i despuitoriului, nemica nu iaste minune sa vord $1 pre voi, ucetnicii $i robii, uri. Ca de n'ara uri pre voi lumea, mai varlost" cadea-va-se-are, voao sa va scarbiti. Derep'ce amu ca
de n'ati avea, uriciune, fi-vreati stiindd sa $titi ca pi voi
ace$tii lumi de$arta va price$tuiti i realelord ei. Iara derep'ce
va urascii pre voi hitleanii, voi va veseliti $i va bucurati,
derep'ce ca Intocma yeti if ucenicii Invatatoriului $i intocma
3 Tip.
IIIKOtRIINUI,X
17-18 Tip. nrkcTocIpt.
www.dacoromanica.ro
(528)
471
cu domnulti robi multi. Ca tiu ca dereptti lucrurile cealea

bunele urascd pre voi toti, ca nu iaste amu puteare celord
ce cauta lucrurile cealea bunele ca sa n'aiba multi wrajma0.
Ca de n'ati ft avandti lucrure bune, lumea v'ara 11 iabitu ca
a said. Ce clereptd aceaia aleti eu pre voi dentr'a lumiei
hitlenie $i necuratie. Dereptti aceaia lumea va uri pre voi,
ca pre ceia ce nu \Torii sa pricestuiasca in lucruld ucenicilorti ei.
(Evanglielie)
Aduceti-va aminte de euvanta ce eu ama zisa
voao: ea nu iaste robula mai mare de domnu-sau. De-au
10
gonita mine, si pre voi VOrli goni; de-ara f pazita cuvantula

mieu, ci ala vostru ara pazi. ,Ce aceastea ,toate face-vora
voao derepta numele mieu, derepta ca nu stiu pre cela ce
m'au tremesa.
(Talon)
Aduceti-va aminte de cuvantulti mieu, zice,
15
ucenici, i nu scarbireti de acei ce le santeti Intl den lume.
Ca mai de nainte apucai de ziti voao ca nu iaste robulti mai

mare de domnulti, de-aciia amu nici voi nu santeti mai var.tosti de mine i mai mart. Dereptd aceaia iata ca vazui pre
voi, ca aa catra mine aratatu-va. Ce nu Ira imputareti
20
voi0-va. Ca de gonira pre mine, Domnuld, i voi, robi flind5,

(5271
.mai vartosti goni-va-vord. Ca nu iaste aceasta sa, nu fie, a.

nici cuvantuld mieu pazira, nici ald vostru pazira. Ce
aceastea toate face-vord voao pentru mine, derep'ce ca cela
ce m'au tremesd nu-16 tiu. Iara deaca ma iubiti, voi rabdati
I
25
scarbele de ce va yeti chinui i iutimile dereptii mine, iubituld,

cumti 1 graiti. Ca de chinuii eu aceasta pentru robi, Domnti
flindil tuturord, e voi sinteti voi datori, robi fiindu, pentru
Domnulu-va a chinui ce va se va tampla i a nu tanji de

aceaia. Ce aceasta sa aveti spre mangaiare voao, ca i celuia
ce m'au tremesti imputa impreurra cu voi, robi hitleani Bina
Si voao, i mie, $i $1 parintelui mieu vrajma0 santd. Derep'ce
amu ca, ma tremease, fidulti sal], parintele, a intoarce rata-
a vindeth frantii i sa dereptezii ce e viata de pre

lume, ei nu se plecara, hitleanii, ce se protivira cu Deciste,
1 mie I ucenicilord miei carei vrea sa propoveduiasca a
toata lumea invatatura mea i leagea mea i dereptarea.
30
citii $i
19 Tip.
Kla3S011
30 Tip. mh.Air
I Ape
33 Tip. rilimice.
www.dacoromanica.ro
35
472
Dora cuma, nu se arata aiavea ca pre acesta insuVi urasca,

pre cela ce m'au tremesa, parintele ?
(Evanghelle) De n'a,set fi venitir $i graitri lorry, pit cate n'ara fi
avandt: t; e acmu si vtizuret-ma, si urirasi mine, si parintele

5
mieu. Ce sti se sfargzscit cuvantula ce e scrisie in leagea tort ca
ma urira in cinste.
(T1100) Ca aa, fact hiflenii si neintelegatorii, ca urdscii
pre mine si pre parintele mieu .0 pre voi. Au doara cu dereptu fact'"? Derep'ce amu cu acea vreare intoarsa aratara
10
15
spre mine de ceale ce facui i grafi, au doara cu derepta

aceasta facural Ba, zice, ce derepta realele si hitleniia lora
aceaia indraznira de facura. Derepta aceaia $1 neertata
Taste pacatula lora. Au doara nu venii i nu grail? Ca de
n'aa fi venita i de n'a0i fi graita i invatatil i mai bine,
$i n'ara if fosta
aproape de-a se spasirea, fire -ara avuta
ca
aceia a grdi
sn'amti auzitti, i ara fi pututa aved deI
20
25
30
35
reptate de netiinta lora i de necredinta lora i improtiva

ara fi aflatti taga. Ce mai vartosa, derepta a lora vreare
aceia
derepta hitleniia lora i in laciunea nu ascultara,
ce calcara i ocarira, i nemiluiti santa. Ca n'au taga de nedereptatea lora i de realele lora. bra de ce punt] ei inainte
de zicil Ca derepteaza pre parintele i derepta aceaia indraznesca de grilesca ca acesta oma nu iaste dela Dumnezeu,
si unele i alte ca aceale multe aceia hulindii, sa tie ca
mai multi' greesca, adaoganda faraleage spre faraleage. Si
nemica n'au spre raspundere loru$U, ce osanditi fl-vortsi si
munciti pentru inceputele hulelora cuvantului lora. Ca urira
pre mine, i parintele mieu urira. Iara eu amu nu numai
invatai, ce i lucrure adauVi, acealea, carele altula niminea
nu le-au facuta. Dara ce raspundere vora aved neplecatii de
ei i iuti cu inimile, lucrure atatea ca acealea vazanda Si
ma urira, si mine, I parintele mieu, ca aiavea se arata, ca nu
se derepta and- viva nasca uriciunea, ce numai pentru hitleniia lora i ravnirea. $1 in cinste ma urira, cuma intru psaloma graiate-se ca cc i cu cuvinte de pizme incungiurara-ma
i luptara-ma in cinste. Ca nu numai Moysi zice de mine
2 Tip.
J11-1MHTBASH
Tpn-gck,
cfr. pag. 467/15
26 Tip. Ocxmillum
33-34 Tip. xtinienu.
www.dacoromanica.ro
27 Tip.
(528)
473
ce e intru leage, ce si toti prorocii propoveduira aceasta, ce

vrea necinstea lorti si fara-de-credinta lora sa faca. Aceia de
departe preastrigara, si ca candii era, vedea ei ceaia ce va
sa fie, iara ei ca un hitleanu-lii socotira si-lii facura mai

apoi pre cela ce-lii prorocira prorocii si arata proroeiia ade-
(520)
verita flindli.
(Evanghelle) lard cOndO va veni mOngditoriulO, cela ce eu voiu
tremite voao dela parintele, duhulfi adeveritO, celii ce den parintele iase, acela va marturisi de mine. AS'i voi amu marturisi-veti, al' den inceputii all costa cu mine.
(TAW) Zise-le amu Hristosii ucenicilorti ch, voru uri pre
10
voi si au a va goni, derep'ce di invatatura mea n'au a o

pazi, ca sa, n'aiba ei a grai : Dara amu, Doamne, unde tremite-veri not ? sau cumu ne \Tama de destulli arata cre-
dinciosi $i tine va avea a creade noao? sau eine se va
15
incredinta sa asculte? Dereptti aceaia graiaste: Candii va

veni mangaitoriulii, cell.' ce eu voiu tremite voao den parintele, acela are a marturisl de mine. Ca destula marturie
credincioasa iaste acela, derep'ce ca, den parintele iase. $1 voi
amu marturisi-veti, ca den 1nceputii cu mine santeti, derep'ce
amu chi Si cuvinte si lucruri neraspunzatoare facut-amu lorti.
i sa nadajduiti ca nu iaste fara de marturie propoveadaniia,
ce si duhulti sfantli are a marturisl voao cu znamenii si cu

ciudese si va filth-xi inema voastra si o va mangaia si o va
potoll, Ca mangaitoriu iaste si den tatalii iase si e duhti ade-
20
25
veritii. CA cela ce iase den tat:Mil, toate cu socotinta stie-le,

di de acolo iaste, de unde iaste totti intelesulii. *i ca un duhti
adeveritil, adevarii marturiseate, si ca un mangaitoriu inema
noastra mangae. Acicea Inca si arata Domnulti cumu e si cu
parintele intocma, graindii : Celli ce eu voiu tremite voao. Zice
30
intealta ca parintele tremeate duhulti stantii, lard cicea sinew

graiaste Domnulli a tremeate elli, de arata cumu e cu parintele
intocma. 5i ca sa nu se pare a fl protivitoriu lu Dumnezeu,
sau dentealta puteare ca, tremeate duhulti, cg adauge de

graeste den parintele a tremite elii. Iara den parintele,
aceasta zice : cu voia parintelui si cu tremeatere-i. Nu amu
dentru alit mien sa nu eu tremitii duhulii, ce den parintele
4 Tip. xliTtAlisAk
22 Tip. cloru:KAstigH.
www.dacoromanica.ro
35
474
de mine tremesa iaste, $1 alit mieu iaste duhulti i alit Orintelui, dereptti o fire ce alvemti. Ca dentru insusa acesta firea
(530)
parintelui a fireei fire are, dereptil aceaia marturisitoriu

5
derepta iaste duhula sfanta. $1 voi amu sa marturisiti, derep'ce

Ca nu dela altulti ati auzitu, ce insiva stiti toate, Ca cu mine
10
ati fosta den inceput4 Nu iaste ticaloasa marturiia aceasta,

de carei au fostti den inceputa cu nusulti, cumti
acestea
in$i$e apostolii graiia mai de apoi, spuinda narodului ca noi
amu mancata cu nusula s'ama bautti. Mare rnarturie iaste
si din apostolii si den duhula sfantti ! Ca sa le pared unora
45
20
25
30
ca apostolii derepta dragostea marturisescu, iara duhula slant)

nu derepta dragostea marturisiia de Hristosa i mantuitoriulti
nostru Dumnezeu.
(Evanghelle) Aceasta gruii vouo, sa nu va blchemiti, afara den
saborft scotanda pre voi. Ce va veni ceasult ca toti carei vorg
ucide pre voi, pared -le -va ca aducu jartva lu Dumnezeu.
(Talon) Mai nainte amu de ce va fl aceasta graescti voao,
o ucenici, ca mai apoi sit nu va blazniti, canda yeti vedea

neplacandu-se multi si urindti pre voi gonindu-va, si batjocurindu-va si multa iutime chinuinda voi insiva. Ce sa inteleageti i sa socotiti ca, mai nainte de ce fu, aceasta spusti
voao. $i sa nadajduiti $'1 spre ce e den mine mangaiare
ajutoriu, ca data amu fl-va voao, intocma trudeei masura
de mangaiare, Inca si mai va,rtosti $i mai multa decatti truda
plata i mangaiare. Tara ceia ce den saborti scoate-vorti pre
voi, gonitorii, si urascti pre voi derepta mine, 0 dentru alit
lora saborti si slava Vaud in sfarsitti au a va desparti, si den
toata impreunarea imphrti-va-vorti. Ce nu numai aceaia, ce
$i moartea sa asteptati, dupa aceaia moarte cu ponosti. Ca
ca pre neste talhari si inselatori vraj magi lu Dumnezeu (531)
ucide-vora pre voi hitleanii si naravnicii ceia rail. $i toti c,arii
vorti ucide pre voi, asa au a se nevoi de a voastra moarte,

atata catu le se va pared ca jartva lu Dumnezeu. aduca (ce
se zice, lucru lu Dumnezeu, cu ogoada
cu bung cinste a
35
lucra). Iara eke ca acealea, chinuindu-va, sa le rabdatd, *i sa

nu va slabiti, ca si fericiti santeta candu va vorti ponoslui si
vorti scoate pre voi i vorti zice totti cuvantulil hitlean0
4 cisHT.k.
www.dacoromanica.ro
475
mintindti pentru mine. Aceasta amu fericire, o soti si ucenici,

mingaiare voao fi-va si rapausti si mare buns-sufletie, neincetatti cugetandti ea.
Aceastea toate de elusti ucenicilorti sai zise, e intre
acestea, fratii miei, si tetra toti carei credil intru elu, noao,
a GAO vorti vrea sa se inchipuiasch in naravulii ucenicilorti
lui. Ca cumil ei de Dumnezeu tremesti fura si propoveduira
pretutindinea 6'15 zise lore Domnulti, si imparatiei lui mosteani furA, ca papa la moarte rabdara si se nevoira, asa
amu si carei vorti fi tremisti dupe aceia dela Dumnezeu si
to
vorti propovedul cuvantulti lui, ponosluindu-i si gonindu-i si

reale auzindtl, multa plats, lua-vorti intru imparatiia ceriului,
rAbdandti si chinuindti pang la moarte si nevoindu-se. Deci
si pre voi amu, fratilorti, rogu-va, rabdati toate scarbele

pentru Dumnezeu si pentru nadeajdea si plata ceaia ce va
s5, fie a veacilorii dulcea0, ca cu multe scarbe datori
santemil a intra intru imparatiia ceriului. $i de \Tamil vrea
aceasta s o dobandimil, strimta si cu truda vista sa iubimti.
Si sa nu fugimil dentru napasti si den nevoi si de griji si de
scarbe, ce iubinda unulti pre alaltri, cumti Hristosti au zise, si
(532)
15
2G
toate invatAturile lui si zisa cu usardie sa savarsimil, si toa I to
scarbele cealea futile si cu durearea si amdraciunile cu

minte heaboarg, sg, eabdamil, ca si dumnezeesculti ajutoriu
tetra sinesti sa le aducemii, si in saboar5,Ie apostolilorti si
a mucenicilorti si alu preapodobniciloril si alu dereptilorti
si fn salasurile a tuturorti sfintilorti sa ne veselimti, si de
a veacilorti bucurie sa ne indulcimil, in Hristosti Isusti,
25
Domnulti nostru, ea a lui e slava si putearea, impreuni

cu tatalti si cu sfantulti duhti, 'acmu si pururea si in veacii
30
de veacti, arninti
20 Tip. 1$ ,14-34ek
27 Tip.
$A0i'4.111Als.
www.dacoromanica.ro
476
Luna Noemvrie, unu. Invatatura intru pomenirea

sfintilor Cozma ci Damian, neluatorii de argint, ci a tuturor
doisprezece apostoli.
5
10
(Mateiu X, 1). In vreamea aceaia chemd Isusti doisprdzeace ucenici ai sdi, de deade lord puteare spre duhurele necurate, ca sd le goneasca eale $1 sd vindecetoateneputinfele $i
toate boalele. (2) A doisprdzeace apostoli numele ld set Wit
aceastea: intai, Simon (', ce se zice Pdtru, $i Andrei, f ratele
lui, $i Iacovd a lu Zevedeiu, $1 karma, f ratele lui, (3) Filippa
qi V artholomei, Thoma, $i Mathei, vame$uld, lacovd a lu
Alf eu, $1 Chelivei ce se zice Thadei, (4) Simon(' Cananitti $i
luda din Scariotti, cela ce-gi vandu eld. (5) Acei doisprdzeace tremease Isusd, zise lord $1 grdi : jn,calealimbilord sd
15
nu meargefi, $1 in cetatea samareanineascd sd nu intrati,

(6) ce pdsafi mai vartosa cdtrd ode perite in casele Izraililora. (7) imbld ndd, propoveduifi grainda ca apropie-se impdrdfiia ceriului. (8) Bolnavii vindecali, mipdlifii curdfifi,
dracii gonifi. In cinste luat-afi, in cinste daft .14-
20
1-4 Tillul slavon: 111Vio Nokia., S. 11000111.11. Ha nimrrk cliSto GecpisrniKS

1:63,,th
Adgi/A114.
dr../, lV masw, rAARa.
1LWAth 06111omk,
114.
11 Tip. LiRwigk
17 Tip. nponwseptium mow..

Variante : Evanghehia aceasta lipsefte in B
5 chem.& Isusal
AC k;i1 chema
5-6 doisprazeace] T cei doisprazeace
6 ucenici ai
25
30
sal]
spusil
AC ei
voile
AC invatatori ai lui
AC lipsefte de
puteare]
AC de7 T lipsqte ca ealej
duhurele] AC duhure T duhurile
I
AC langorile T ne8 T lipsefte toate

10 Ioanna] AC Joann I Filippa] C Filipa
11 Mathei] A Mathtei
a lu] C a lui (probabil, grefald de transcriere)
13 Scariota] AC Scariona
Acei] T Aceti
14 zise] T poranci I
i grill] T grainda
In] 7' Pre
14-15 limbi orii sa nu meargeti]
AC paganilora nu meargeti T limbilora nu meargereti
15 samareanineasca sa] AC Samaria T samareaneasca I intrati] AC meargeti T intrareti 16 ce] AC si I perite] AC ce-stli (C vim) perite
7' pierdute
in casele] 7' a caseei
16-17 lzraililorii] AC creOini17 imblandii] T Ducandu-va
lora T lu Izrailu
17 propoveduiti
grainda] AC marturisiti, graiti apropie-se] T se apropie
18 mi19 in cinste luat-ati] T In cinste-ati luata datil
alitii] T stricatii
I
vindece]
AC vendece
neputintele]
35
7' sa dati.
www.dacoromanica.ro
477

Cm/Antal 57.1
(533)
In vreamea aceaia chema Isusu cei doispreizeace ucenici
ai kg, de deade loru puteare spre duhurile necurate,
set le
goneascei eale $i sa vindece toate nevoile si boalele.

(TAW) Bunulti amu pastoriu iaste celti ce se milostiveaste
de ale lui oi, si cugeta si se grijaste d'insele, si-i pare rau

de boala oiloru. Ce mai vartosti aceasta factl mantuitoriulti
nostru Isusti Hristosti, celti ce pentru milosardia xnilostei ce
se Intrupi a intoarce pre not ratacitii si a vindeca frantii si

a derepta intru lume viata tuturora. Ca de easti amu iaste
si a luisil aceasta : a se milostivi de a sasti zidire. Dereptil
aceaia si chema ucenicii sai, faca vraci pre ei sufletelorti si
10
trupurilorti, si puteare deade lorti si tarie a goni dracii,
si boalele oamenilorti a vindeca cu numele lui, si toata

betejala si boala sa vindece (ca boala amu iaste in multa
vreame chinuirea, iara betejala in putinea vreame e turbureala trupului), cumti si insusti Hristosq cu lucrulti si cu
cuvantulti vindeca, carei merged, cateinsulti. Aorea amu vindeca, trupulii cu ciudesele, iara aorea sufletulii cu invatatura, e
15
20
aorea den ale cuvintelorti graiuri veniia la ciudesa, de incredinta, ciudesele ce era cu cuvantulti. Ca aducea amu, zice,
lui toti carii le era rau, cu de toate boalele si cu munci tinuti,
si ceia ce se luniia si raslabiii, si vindeca pre ei. Iara aorea

iarasti dela ciudese la invatatura veniia, de'ncredinta cuvintele cu ciudesa. Iara dupa facerea ciudeselorti si dupa
vindecarea trupuriloril, elu vindeca, si sufletele cu invatatura.
Ca unii amu veniia, dereptil ciudesele, iara altii pentru invatatura. Asa amu si ucenicii sai cu znameniile dumnezeesti
(534)
imboge,11-1, si tremise pre ei in toata lumea, I ca cu ciudesele
25
3a
sa minuneaze spre invatatura, ca si gata sa aiba ascultatori.

(Evanghelle) Acesti doisprazeace tremease Isusu, poranci lore
grez'indel: Pre calea limbilorti nu meargereti, $i in cetatea samareaneascez nu intrareti, ce pasali mai vetrtosii Cara oile pierdute a caseei lu Izraila. Ducc2ndu-vd, propoveduiti gra inclei ca
se apropie impel-raffia ceriului.
(TAloii) Acestea carii era pascari prosti si mitarnici i tre2 Gm4no, I.
25-26 Tip.
KargliTIM
35 Tip.
www.dacoromanica.ro
rirsAikk.
35
478
mease Domnulti, sa propoveduiasca cuvantulti lui si sa vindece sufletele

trupurele oamenilorti. intai amu intru Iudei
tremise pre ei, ca era flindti invatati cinstei ceaia buna

den leAge si de proroci, ca sa n'aiba a gral ca catra pagani
5
tremesti fura, i dereptil aceaia n'ama crezutti lora. Derep'ce
ca catra Iudei era fagaduita si denteinsii Hristosil fu pre

trupti si Inca nu se era lepklati de invatatura lu Dumnezeu,
dereptil aceaia catra aceia se si cadea mainte propoveduita
sa, fie evangheliia. Deci lasa lorti toata parearea Domnulii
to
si catra aceia tremease ucenicii. lard canal lepadara cuvan-
tuld
urira, si-lti gonira dela sinesti, atunce auzira : WA
amu ca not ne intoarcemil intru limbi. Ca nu fu pang in

15
20
25
30
sfarsitti sa leapede Domnulti carei vrea sa creaza den limbi,

nici Samareanii nu goni, gi sa -i lase celti ce vrea toti oamenu spasiti sa fie $i spre stiinta adeverita sa vie. C. iata
cumti grafi& card ucenici:
marturie intru Ierusalimu
si in toti Iudeii i Samareninii, $i pana in sfarsitulti parnantuluip. Ce derep'ce se cadea catra oile pierdute caseei lu Izrailu
a mearge mainte, catra aceia-i i tremease, emu catra
Hananeia zise Domnulti: Nu fuiu tremesti, fdra catra oile
pierdute caseei lu Izrailti. Pre acestea invata, Domnulti sa,"
caute. $i
cu a I lu Ezech,eilu proroculd grafi& : Adeca, eu
spre pastori, i voiu cauta oile meale den manile lore, di nu
cautara pastorii de oile meale, ce se Oscura pre eisti, iara.
oile meale nu pascura. $I cu a Ieremiei prorocii graiia:

0 pastorilorti, ca pierdutti $i rasipitti oile turmeei meale!
Dereptii aceaia, adeca, eu izbandi-mu -voiu pre voi de hitleniile deregatoriilorti voastre. Ca ca neste of afara den
gradisti lasate, de reale ce era prinsi arhiereii, perira Iudeii,
ca nu pazira leagea ce era data lorti.
$i imblandti ucenicii, zisease lorti sa propoveduiasca
imparatiia ceriului. Iara imparatiia ceriului iaste ce e pentru
credinta dulceatd, *i cei ce cu duhuhl intru ai fiiului face-i,
ai ceriului cetateani, si carii pazescti invatAtura lu Dumnezeu.
35
imparatiia ceriului iaste a evangheliei propoveadanie, si in

leagea lu Hristosti ce e viata buna si lacuitA cu ogoada impa-
ratiei ceriului, nici vremiei apropie, nici loculu, ce in sfa_
34 Tip. AO. I A0'4114130; .
www.dacoromanica.ro
(535)
479
tuirea suffetului lacuiaste. Nici amu intru vedeare vine, ce
in launtru de noi iaste imparatiia ceriului, numai de vamii

vrea, ca ceia ce in viata aceasta, ingereaste viemti si lacuim5,
ai ceriului sant5 i imparatiia ceriului intru ei au. Imparatiia
ceriului iaste a se face voia lu Dumnezeu pre pamantti ca

si la ceriu, si a vietui noi cu buns ogoada, si pre a evangheliei a imbla. Ca den ale evangheliei, viata, si cea Impa-
ratie a ceriului ce va sa fie, vine. imparatiia ceriului graiaste-se
(530)
venirea lu Hristosti, si ce e a duhului sfantil cuminecare, si

ce-au daruitti noao la ceriuri. Imparatiia ceriului iaste viata
fara de Vacate si spasitoarea, si ce e den smereniia mandriei
inaltare, 9i fericitura fara de pacate. Ca fara de aceastea,
impar5,tiia, ceaia ce va sa fie imparatie, cea acea ferici I to
si in vecie, nu va fl data noao.
Bolnavii vindecali, stricatii curatiti, dracii gonifi.
in cinste-ali luatit, in cinste s dafi !
crow) Dupa aceaia amu nemica alta nu vrea invatatoriulii
ca smereniia si nestransura avutiei. Aceaste doao 91 acicea
(Evan gh ell e)
Hristosti arata si invata ucenicii graindti: in cinste-ati

luatti, in cinste sa dati ! $i nu va inaltati mandrindu-va,
avandii acea bunatate
dandti, ce sa aveti smerenie cu
10
15
20
mandrie si neiuhitori de avutie sa fiti, ca in cinste ati luatir

darulti $i eu fara de pretti datu-v'am.5 atata bunatate. SA
nu luati nici voi plata, slujindil aceastea, i nemica de ale
vietiei sa nu cautati dentr'acealea. Nu strangereti aurti,
25
zice, nici argintu, nici arami la branele voastre, nici bucate

pre tale, nici doao vesminte, nici caltuni, nici toiagu, nici
sa ceareti plata de acestti lucru. Ca nemica voi nu v'ati

truditti, ce in cinste-ati luatti darulti acesta de vindecare dela
mine. Derept5 aceaia $i in cinste sa dati oamenilortl. C5,

ceia ce propoveduescti amu imparatiia ceriului, ca rieste
30
ingeri den ceriu destinsi, aka &Mori santti sa amble iusurei

i $i pleca.ti si de toate gripe vietiei sloboziti, i spre una
numai a cauta, spre ce le e data lor5 slujirea. C5, imparatiia ceriului cu nevoe iaste, si nevoitorii r5,pescil ea. Ca
ceia ce-sti nevoescii sine a birui nevoia firei si chinulti necredinteei, randandit toate ispitele si napastile si toate scar27 Tip. 1{11111. AIHHTI.
www.dacoromanica.ro
35
480
bele i tescuiturile, i urindfi slava
$i
bucatele i rapausulfi,
ca sa dobandeasca imparatiia ceriului dereptii acealea,

nevoitori cheam&se acei ce vietuescii aa.
iara, aa a
lash. cineva tatalu *i muma, sau muiarea, sau feciorii,
5
10
(537'
sau fratii, i toate negoatele lumiei, si de avutie a se lepada,

si viata-Vi i sufletulu-sii
parasl, mare nevoe i truda
iaste I Ca imparatiia ceriului iaste
lard de moarte i in
veaci dulceata,. Aceaia o rapescu nevoitorii, cati cu dragii pentru
aceaia ce va sa fie de ale lumiei acetiia intorcu-se i le urascfi
i napatile rabda. si scarbi i nevoi, ca imparatiia lu Dumnezeu
sa dobandeasca. Ca cu multe scarbi datori santemit a antra in

imparatiia ceriului, ca nu iaste mancarEa i bearea imparatiia
ceriului, ce dereptatea 81 postulti, i cuviinta 8i sfintiia.
15
Ce ma rogil voao, fratilorii, cu dragostea Domnului

nostru Isusii Hristostl, cell ce s'ati data sin* pentru pacatele noastre, sa inceapemtii de grija sufletelorii noastre, i sa
pohtimfi imparatiia ceriului, i sa ne scarbimti de treacerea
vremiei vietei noastre, si sa ne nevoimil de ceale dulcet'
ce vorti sa fie, sg, nu cu leanea i cu negrija sa rama20
nemit, astazile de pururea cu inelaciune petrecandu-le, iara

demanetile de-aciia incepaturile lucrurilorit iara parasindu-le,
ca sa nu fimil ajuni de inelatoriulti sufletelorfi noastre

cu lucruri negatite i de bucuriia amu ginerelui incuiati
25
sa fimil. Cu farh.-timpii si fara-folosti plange-ne-vamfi carii

varnii petreace cu reale vreamea vietiei noastre Ca on s
vamti suspina atunce, nu va fi folosii de-a ne cairea. Ca

acmu e vreamea de-a priimirea bunalatea, acmu e zioa de
spasenie. Acestfi veacu e de pocaanie, iara cela alaltfi de plata;
acesta e de lucrare, iara cela alaltfi de pretfi platitoriu;

30
35
acesta e de rabdare, iara cela alaltfi de mangaiare, acmu iaste

ajutatoriu Dumnezeu carora se intorcti den calea ceaia reaoa, I
iara atunce groaznicti i de-a nu se intoarce, ce de ale oamenilorti cuvinte Si lucruri i cugete ispititoriu. Acmu amu
rabdarea cea lunga a lu Dumnezeu priimimu, iara atunce
judecatoriu dereptu avamu a-15 cunoate. Ca candii varnfi
invie, unii amu muncile veacilorfi, iara altii viata veaciloril
priimi-varnti, eines(' dupa lucrula sau. Intru care vreamea
31 Tip.
.4%/110ir.TXTWpF0
33 Tip.
KarBHTI.
www.dacoromanica.ro
(538)
481
apropiia-ne-vama ascultariei lu Hristosa, chemanda pre not

intru a ceriului imparatietPana canda amu nu ne vama trezvi,
pang candti nu ne vama intoarce den cea rea invatatura a
vietiei noastre spre dereptarea evangheliei? Cumti avamti a
veclea cu ochii zioa Domnului acea infrica5ata Si luminata, cc 5
intru ea carei vorti fi de a dereapta Domnului, pentru lucrurile
cealea bunele apropiia-se-vorti, imparatiia ceriului priimindti,
iara ceia ce vorti fi de-a stanga, pentru cace nu vorti aveit lucrure bune, lepadati fi-vora in adanculti focului, i intuneareculti veciei coperi-i-va, i scranitului dintilorti topi-i-va, i in to
neadurmitii viermi fi-vorti Si in legaturile nedezlegate, i in
toate iutimele i in muricile cealea amaritele?
Ce ma met, fratilorti, sa ne trezvima i sa ne preveghema i sufletele sa ne curatima de ale pohtelora reale,

ca sa priimima pre Dumnezeu salauindu-se intru sufletele
(330)
noastre. Ca unde iaste curatiia, acolea iaste Dumnezeu,

$1 inteacela amu iaste fericita viata i lu Dumnezeu cu
ogoada i dobanditoare de imparatiia ceriului. Iara imparatiia ceriului de zicema ca o jaluimu, iara cu aceaste lucruri ce -amu zisti elu ne iaste puteare a o dobandi ea. Ce
sa nu ne grijima de aceastea ale lumiei, ce toate trudele
pentru invatatura Domnului sa priimima
sa ne tinemti foarte cu usardie intru postire, ca nemica spre a
15
20
trupului sa nu ne intoarcema, ce sa ne ferimti de ale

lumiei ce-sti dearte i pana la o vreame, si de toata
pohta ce e cu necuviinta $i de toata ravnea peritoare.

sa nu cautama spre peritoarele, ce spre cealea nevazutele sa cautamti, ca nemica nu adusema in aceasta lume
iara nemica nu avama nece a ducerea. Deci sa ne trudima
in ceasta lume derepta ceaia lume ce e fara de rnoarte.
Sa nu ne ingraama trupula in ceasta lume trecatoare $1
de ceaia lume ce e nesfaxita sa ne intoarcema striinali, ce
ca o nemica sa ne pare noao a fi ceasta dulceata a acetii
23
:lo
lume, i slava dearta, sa o parasima. Si spre lucrula nostru,
fiea-care de not ce -amu luatti a lucra, sa ne nevoima cu

nevointa
$i
cu dereptate, i nemica raptinda i neascultanda
sau pizmindu-ne in cuvinte, ce plecandu-ne intru toate pa3-4 Tip. leuxth.

Si
.11297
www.dacoromanica.ro
35
482
rintelui duliovnicului si mai-marclui nostru, ca dereptatoriului
si invalatoriului nostru de spasenie si de duhovnicie. Ca

5
acesta va sa dea raspunsii lu Dumnezeu de splseniia sufleteloril noastre. Plecati-va si va," cucerill, zice, egumenflorti
vostri, ca aceia preveaghe dereptil sufletele voastre, ca, rdspunsil vorti sa dea. Deci cea de sustl sa cautamii, uncle
iaste Hristosil de lade de-a dereapta lu Dumnezeu, ca
fie cu destoinicie a zice si de noi: Voi nu santeli den

lumea aceasta, cA a voastra viata la ceriu iaste. Si sa
to
15
stamii neosanditi in zioa aceaia de platy si a dereapteei judecateei lu Dumnezeu, la infricosata si fara-de-raspunsii judecata a lui, si sa dobandimu improatiia ceriului, si sit
priimimii fericita si a veaciloril viala, in Hristosii Isusd,
adeveritulti Dumnezeulti nostru, ca lui e slava si cinstea, intru
veacii de veacti, aminii. I
Aceeasi lung, in treisprezece. invataturk intru pomenirea

sfantului loan Gura-de-aur si a tuturor ierarhilor.
20
25
(loan X, 9). Zise Doinnuld cdtrd ceia ce mearserd

catra eld, Iudeilord: ..,Eu synth use. tiSi in mine tine va
intra, mantui-se-va; si intrd-vord si esi-vord, si pdsune
afla-vord. (10) Furulu nu va veni, numai sd fure si sd
ucigd si sa piarzd; eu veldt, vitald sd avefi, si nzai inultd
aveii-vefi. (11) Eu santti pdstoritz buni. Pdstoricild bums
sufletuld lid pune-la dereptd oile. (12) lard ndenzniculti
16-18 l'illut slavon
3.urroticraro, 1
Variante
30
TOrOirliAi,
Omer
1%141111d,
'W. 110+11111i
r:ia
A9
(sic 1)
Evanghclia areasla lipsege in B.

19-20 catra ceia cc
20 Si in] T Pren
mearsera catra e1u, Iudeiloru] 7' uceniciloru sai
22 ally -vorii]
21 intra-vorti si e51-vorti, ;:i] 7' Intra-va ;;i si va e. i
22-23 numai sa, fure ci
7' atIti-va l nu va veni] 7i amu nu vine
sa uciga] TI farii sa fure numai si sa, junalle
7'2 fan, sa fure i sa
tae
23 Cu] Ti iard eu viiatal C viata T ca viata I aveti] 7' alba,
Eu] 7' Ca eu
24-25 Pastoritilit bunil su24 ave6.-veti] 7' sa, alba
Iletula lui pune-lit dereptil ode] 7' Ca 11:1,..toritilil cola himula suileltilit
sau lame pentru oi.
I
35
lid IldAtiTh T imilina
www.dacoromanica.ro
(5s0)
483
ce nu e pdstoriu, ce nu &WM oile lui, veade lupuld viindd,
si lasa oile si fuge; sf lupulti rapeaste eale si rdspd ndeaste oile. (13) lard ndemniculd fuge, cd ndemnica iaste
0 nu grijaste de oi. (14) Eu santd pdstoriu buna, si

Stitt -vd si stifi-md: (15) 021711,1 and stie pdrintele, si en stiu
pdrintele. .51 sufietuld sdu pune-l-va dereptd oi. (16) $i

alte of amu, ce nu seintit den turma aceasta. i acealea
mi se cade sa le aducd, si glasuld mien auzi-vorii, si va
fi o turmd si un pdstoriu.
Sfilr;it.
10
invafatur5 den ceast5 sfant5 evanghelie.

Cuvantul 58.
(Evanghelie)
Zise Domnulti ucenicilorit sai: Eu santii mce. Pren
mine vine va intro, mantui-se-va; ,si mntrit-va ,si ,ci vit e,ci, pamine aflit-va.
041)
15
(Told) Ue pre sine0 se cheama Domnulii, de-0 aratil a

sa puteare i domnie, derep'ce amu ca destoinieii priimeaste-i,
ianrc nedestoinicii incue-hl-se intrarea. Si toti carei credo
intru elti, in launtru lactiescri, intru sfintita curtea a lui. Si
intru Carle fi-voril, i nimea pre ei nu va impinge, ce si
intro-vorti, 1 e0-vorti. Pren usa aceasta iubea0e-i toti ogoditorii lui sa-i fie, oare in trupti s'ara lama, oare afara" de ell.
Ca use iaste Domnulti, ca inchide oile lui, si intru Ulric pune
pre eale si le pazea0,e neWitatnate do vrtijrna0III.i le lases
celorti ce credit si mergii dupes elti, Si le des lorti sa pasc'I
oamenii 'mo0eniei sale. Iaril neeredincio0 i ereticilorti, si
Elinilorti si tuturorti vrajma0lorti ci dracilorti, incue-le in-
90
9-
trarea. Ca toli amu carii intro pren nYa aceasta sa pasdi

oile cuviintritoare, aceia au a invtlta ce e spre spase,nie i
spre folosil oamenilorti lu Dumnezeu, si spre p,iYune sa'-i
30
12 cAko, fill . (sic!)

11 1:9 .
14 Tip. .1m.
Varlante: 1 ce nu santii] Tsi nu-i santil
2 ;i lupulu] Ts Lupula
rapeaste]
(' rti.sipea;te Ti lipsqte eale
4-5 pastoriu bunti, 4i
4tiu-va ;i ;HO-ma] T pastoriulil cela bunulii, 41 cunoscu ale sale;i1
I
cunoscutti de ale neale;ii. Ca

7' Si ;I
7 turma] AC curtea
7' a le aduce.
6 sail pune-l-val T mien pull
41-44
Si]
Si]
T Cc
www.dacoromanica.ro
8 sa le aducii]
35
484
derepteaze
ditra ograda ceriului. CA pilkunea iaste invataitura dunmezeiascii i leagea lu Dristosti, $1 intru aceastea
i cea de pururea ti viata de veaci afla,mti.
CA cine -au intratti amu pren u a aceasta a lu Hristosti,
tarie avamti
5
10
adusti fu lu Dumnezeu si parintelui sS oaia lui spodobi-se-va

a fi, si spasitti va fi. Si nu numai spasitti fi-va, ce ca si ca
un domnti multa far5,-de-frich avea-va, de va intro i va
e1, ca 1 apostolii .i ucenicii lu Hristosti intro, i e0ia inaintea
impAratilorti i muncitorilorti, de indrazniia, Si se bucura ca
nete nebiruiti. Si p4une aflarg (ce se zice, pkte multa), nu
numai trupeascal, ce mai vartosu si sufleteasca, ca cu adausil
amu is alu nostru omti (den nafaral si den launtru grgimti).
Si a intra, amu, graimte-se acela ce face socotire in la' untrulti
omului (ce se zice, sufletului), i iase iara, celti ce-U omorate
15
nodurile ceaste de pamanttl, i lucrurile trupului pentru

Hristosti cine le omormte. Ca aceia amu nu numai acicea
santa intru tarie spre frica, ce i intru veacii ce vorti sa
fie pkte multi si indulcire afla-vorti, ca nete paseuti de
Dumnezeu. Ca Domnulti pate-mai, zice, i de nemica nu
20
05
mai lasA. In locti de pa'une aciia ma baga,
la apa de
rapausti saturg-ma. Si sufletulti mieu intoarse, de mA derease

spre, carare dereapta dereptil numele sal'. De sa ati mearge
pre mijlocii de umbra mortiei, I nu nia, temti de rau, ca to
cu mine eti. Toiagulti tau i futele tau, acealea ma,' mangaiara. Cratit-ai inaintea mea masa' spre protivire celoru ce
urascii mine, uns-ai cu until capulti mieu i cu paharula

tau adapai-ma ca nemestecatti. Si mila to goneate-ma in
toate zile vietiei meale, ca sa" vietuescti in casa Domnului
30
in zile lungi.
(Evanghelie) Furulli (unit nit vine, Tara sa fare Tumuli yi see
funghe ui set piarze ; iarei eu venii, ca viata sec alba,
yi mai multi sei
aibei.
Ca eu santa Astoria bunt,. Ca pei-
storiulti cela bunulti sultetula sail pone pentnu oi. Iara net-emniculti ce net e plistorite gt nu-i &luta oile lui, veade lupulti
35
viindu, .i last, oile yi fuge; ci lupula reipeayte eale
ci
rec.-
sptindeayte oile. lard neieniniculti fuge, ca neiemnica iaste ci nu

gii:jayte de oi.
(Taloa) Cine nu va mearge pren up lu Hristosti Dumnezeu,
spre socotirea oamenilorti lui, nici va tinea invalatura lui,
www.dacoromanica.ro
(542)
485
nici dup'insulti mearge si sa, vietuiasca, ce intra pre aiurea,
ca candti ara sari usa, si sa tae alta intrare, furti iaste si

talhariu. Furulti amu in ceaia ce nu iaste a lui face cum5
(543)
va, lard talhariulti ca un muncitoriu e si pierz5.toriu si stricatoriu. Si nu vine elu pentru manfuirea oilorti, ce sa uciga
si sa fure si s, piarza. Ca cei ce ratacira si se furara mainte
de venirea lu Hristosii, den mincinosi proroci si de mincinosi
invatatori, perira. Duph aceaia si cei ce fura dupa aceia den
eretici si de mincinosi Hristosil prilastiti, de fura muncitori
si de-leage-calcatori, jungheara-se si perira. Unii Inca foarte
curandti, iara altii liana in sfarsitil lacuird cu necuratii si
cu necredinciosii oameni si cu prilastitii ce-i blaznise ei.
Ca cu a tinereatelorti mandrie si cu turbureala si voroava
vrea sa -i tocmeasch" ei si pohteei lorusti. Ce nu numai ca
nici un folosti nu avura fara-de-legiuindti si obidindu, ce si
piiardere sufleteloru-sti aflatu-s-au, stricandti si stricandu-sti
si in vataturile pmenesti si leagea striina purtandt", iara invatatura si leagea Domnului ea-lc:anal si sfeatulti si invata"tura den dumnezeiasca leagea si pravila urindu. Dereptti
aceaia si Intru piiarderea propastei cazura si in all veacilorti
china, si muncilorti osanditi fury cu toti cine-i priimise
ascultase pre ei. Ca de easii iaste impreunarea firei furului
si a talhariului si a muncitoriului si a calcatoriului, cei ce
sarii prespre gard5 si toate napastile facti, pentru realele
lorus5, celoril ce mere' dupa ei. Fur amu iaste mincinosulti diavolulu, ca ell fura cu inselticiune omulti den
rai, flinda lucrulti si Intrebarea lu Dumnezeu. Deci asa
10
15
20
25
e si tine spre a striinului bunatate cu rau pohteaste, nu

ca sa o pazeasca, ce sa o fure, si sa ucigt, si sa, piarza.
Iara mantuitoriulti si Dumnezeulti nostru nu numai viata,
ce si mai multi da. Aceasta amu iaste tocmeala, de ce e
spre pamantii venirea lui intai, $i marea cinstita a fireci
savarsire. Ca deade firea intaiului ziditti a lu Adamti oameDomnulti, si Inca le si mai darui mosteniia cei iului duhulti sfantti (ca cu adausti santti darurile lui, ca priimesa sufletele bucurie), si in locti de ceaia ce-au avutil
Mara' mainte de calcare, si Hristosti ginerele a aveh lacuindu
1
Tip. Aoi-nxilectio..
www.dacoromanica.ro
30
35
486
intru ei. Ch acesta amu, iaste adeveritti s,i pastoriula bums,

Hristosti Dumnezeulti nostru, si toath plistoriia arath spre
ceia credinciosii si chrora mergii duph elti. Si sutletulh
shu purse -sti pentru oi, eh nu iaste nuemnich, ce sthpanti, Gi
ale sale i santti oile, si ca de ale salesh socoteaste si se griI
(544)
jaste d'insele. Acesta amu iaste pastoriula cela bunulti, cola cc

derepth sphseniia flora chinuiaste-se, cumti insush Hristosti
puse sufletulti shu.
feace dereptti a oamenilorti spasenie,
10
Iara naemnieilorti nhravure le iaste de-s1 fricosi si lenivosi, si a nu griji de oi ei nemich spre folosulh lore a
face, ce ca neste ale unorti striini au pre eale, derepth

dice ca nu shntti oile ale lui. Ch eati amu pre urma vreunora
15
pare-le-se dereghtoriia invataturiei oamenilorti a aveh, si

iarh nu grijescti, ce partisescti i uith acea slujbh a lorti, furi
amu si talhari sh nu potti fi, Ins ca stapanii nu-sti paseti
ei, ce ca naemnicii. Ca nhemniculti chndti veade lupuld
de oi nu grijaste, ce de a lui mantuire grijaste-se; lard lupulti rapeaste oile si le raspandeaste. Dereptti aceaia ;;;i
imputatu le va fi acelorti pastori de proroeulh
20
25
graindu-le: 0 phstorii Izraililorti, au doarh pre eisi se pasch

phstorii? Au nu oile-sti pasch pastorii? Si pentru eace ceale
ratacite nu Intoarsetti si ceale pierdute nu le chutatti, i

struncinatele nu le legath si beteagele nu le vindecatti, ce
pre voisi va phscutil, nu oile, i toth lucrulti ptistoresch
parasitu-lti, ce spre simbrie numai ce chutatil si nu cautatti
folosulti oamenilorti, ce chutath ce e dela oameni dobandh
spurcata, derepth aceaia asa graiaste Domnulh : Adeed, eu-sh
spre pastori, ei voiti cauth oile meale den manile lorti, eh nu
30
chutarh pastorii oile meale, ce se Oscura pre eish, iara oile

meale nu ptiscura. Si si Ieremiia 'art)," graiaste asa: 0 vai
de voi, phstorilorti, carii pierdeti i rhsipiti oile turmei
meale ! Derepth aceaia, adeed, eu izbAndi-mu -voiu spre voi
derepth hitleniia lucrurilorti voastre !
(Evanghelie) I.upaclu rapeafle ,si rasp indeage oile.
I
35
(11100)
Lupulti, pierzhtoriu si omh slavitoriu-rau i dia-
volulh, 'inch i leu cheamh-se ei carpe $i scorpie $i aspidd i
vasilisch, si multe nume are inch improtiva raului naravului

8
Tip. Atpelirk Iiimtmt2
18
Tip. ranialie
www.dacoromanica.ro
21
Tip. 1116.
(5i5)
487
hitleniei lui. CA acesta intro toate slavele rasipi Si

strica ruda omeneasca, ca rapea5te amu ca un leu oile.
5i se graia5te diavolfi, canal cu hitlenie de mancare bucate lui face-50 5i iara rasipea5te, candii cu hitleane cuSi
gete turbura-se sufletulii. Si furii cheamd-se 51 diavolulii,
ezindit cu hitleanele cugete fura Si wide tocmeala cugetelorii 5i piiarde cu lucrurile-55. CA pune inainte fie5iicarui de voi cugete spre pohtele necuvioase, aceaia iaste
furti5agulii. CA de se supune omula cugetului celuia hitleanull), multi atunce ucisii va fi de hitleniia diavolului, iara
candu va lucra lucrula cela raul ii, atunce elu piiare. Dereptii
aceaia zice Hristosii:
(Evanghelie) Fara lu nu ca veal, card et lure ci sa tae si set
piarza; eu venii, ca viola sa aibaci mai multie sa alba.
(Ta 100 DA amu noao dumnezeiasca viatA mAntuitoriulii,
ca lumineaza ale noastre cugete cu bung-pomenire, de ne.
vine aminte, 5i suiletulA cu bune lucrure pazea5te-lii curate
5i nespurcatii. 5i 51 mai multi"' da, ca 5i altii a putea folosi
cu darulu invataturiei 5i cu suflete5tile lucruri; dupa aceaia
(546)
51 imparatiia ceriului da noao, ca un iubitoriu 5i mai cu

multi cinste despuitoriu 5i de oameni iubitoriu Domnulti.
CA iaste pastoriu dulce Si bunii, nu lupii 5i muncitoriu,
nici iaste naemnicii. CA oae cheama-se Si mielii 5i jungheare 5i arhiereu, 5i Inca mil 51 alte nume improtiva
a multe tocmeale, in toate chipurile ale lui. 5i aduna pre
not catra ograda ceaia de susii a ceriului cu me5ter5ugulfi
cuvinteloril pastore5ti 51 nespusa mAndrie 5i cu intelesulu
sou. Iarti doi pierzatori au pusii Domnuld: celA ce vine sa
fure Si sa ucigh Si sa piarza, 5i naemniculA cell ce veade
lupulii viindfi Si lasa oile de fuge. Si cei dental amu talhari
F5i furl 5i muncitori 5i eretici arata, ai doilea cei invatatori
ce nu grijescii sa inveate, ce, ce le e data lord, cuvantatoarele
oi, ei le lasa 5i pridadescA turma.
(Evanghelie)
10
15
20
25
30
Ell sciatic pastoriztlie cela bunuli?, ci cunoscrt ale
salep fi-sa cunoscutti de ale mettle,cit. Ca coma ma retie pasulletulii nzieu puiu dereptit oi.
rintelesi eu Stitt parintele.
13 Evanghelie tiparit inainte de
eu venii din rdndul 11
nip 3x-opH.
www.dacoromanica.ro
28 Tip.
35
48'4
si ;si (ate oi mai?, ce nu Anti/ den turnia areasta. Ce si acealea

mi se cade a le adecceci glasallt mieu sufi-vorn, fi va fi o
5
farina Si un ?Astoria.
(TA NA) De elmti iaste semnula adeveritului pastori, *i de
elusti iaste alu naemnicului. Ca naemniculti tampla-i-se de
nu cunomte oile, cace ca nu de pururea cerceteaza eale.

Lira de-ara fi de pururea cercetatti eale, fi-se-vrea Invatatti, de
le-ara fi cunoscutti eale. Tara pastoriulti aka ce e Domnulti,
10
15
cunomte oile sale ca un grijitoriu de eale, *i iara va fi cunoscutil de eale, cace ca cercetare priimescti de elti. Si
de prinsem5 a cunomte elu grijitoriu i despuitoriu i mangaitoriu si Dolma, insa mai nainte cunoscti elti pre noi,
dupa aceaia si noi cunoscuma pre elti. Aimintrea nu iaste
puteare a cunomte pre Dumnezeu, de nu vamti fi cunoscuti
lu Dumnezeu, derep'ce ca, elu mai nainte se impreuna noao
cu trupula de fu orna, dupa aceaia ne impreunamti noi lui,
de-amti priimit5 dar5 de dumnezeie. Vru sa arate Domnulti
ca apostolii
si
20
25
ucenicii lui desto r inici s'antti a se cunomte lui,
oi sant5 adeverite mergandti dupd elti. Ca cunoscui,
zice, ale sale*ti, *i cunoscutti santti de ale meale*1.1, dupa
cuvinte ce le-au graitil, ca cunomte Domnulti carei santti

ai lui *i nu impinge oamenii sai ceia ce-i premtie. Tara ca
sa nu aiba a le se pare& ca ca un omti asa tiia, pentru
aceaia graiia aka : Ca ma *tie parintele.*i eu *tiu pre parintele. Asa-la *tiu pre elti de bine, ca pi di"' pre mine,
pentru a firei nepremenire *i pentru cace santemti unulti
intru o fire. De pururea Inca graiia ca sufletulti sau pune-15-
30
voiu dereptii oi, de arata ca de voe la munca vine. Aceasta

amu arata graindti : Pune-voiu sufletulti mieu. Ca nu va rapi
niminea sufletulti mieu, ce eu Insumi pune-lti-voiu acesta
derepta pentru milosardia ceaia nenumarata. Iara de ce graiaste ca voiu sa moriu dereptti toti, cat5, milostiviia arata si
socotire i liubovti ! Iara Cu punerea amu sufletului sau pentru
oi intaremte si cuvantula ce-au graita, ca eu venii ca viata
sa aiba, *i mai mult5 avea-vorti. Inca zise Domnulti ca

1 alte oi amti. Aceasta de limbi graimte, ca nu era den
7 Tip. 4.6cigirt I
R1.14411.
12 Tip.
MaH 1144114HTI
11111Ji,'"4IXpaTh.
www.dacoromanica.ro
29 Tip.
rplolAk.
31 Tip.
(517)
489
curtea aceasta a legiei limbile, nici legiei tdmplara-se. Si

Tara saborului iudeescti era curte mai de nainte, iara dupe
greF,zala ce gre0ra catra Hristosti, fu curtea lorti pustie.
Dereptti aceaia zise Domnulli ca 0 alto oi amu, ce nu
santti den turma aceasta. De cei dentru limbi mai de
nainte do invatare spre spasenie grait-au, iara curtea sa o

arata saborulti jidovescti. Iara de ce zise ca a i aceia mi
se cade sa aducd, aratd amu pre ei oameni rasipili fiindu
Yi pastori neavana. Si de ce vrea sa fie impreunarea lora,
Inca striga, ca zise amu Ca va fi o turma
un pastoriu,
10
(54.8) CUMO i fu. Ca ace I sta amu vrea ca Dumnezeu spre inteleagerea lu Dumnezeu sa aduca I Iudeii si Ellinii, ca amandoi
sa -i zideasca intru sine01, intru unulti multi cela noulti. Si
aa fu o turma
un pdstoriu. Ca in Hristosti Isusil nu
santa Ellini, nici Jidovi, nici Varvari, nici Schiteani, nici
vreo impartire, ca o scripture e tuturora, i un semna dul-
15
cetiei Si un pastoriu, cuvantulti lu Dumnezeu i Dumnezeu.
Ca sa se ru0neaze ereticii, ceia ce leagea de demultti

lepadara, sa auza amu ea o turma e i un pastoriu, i
acesta amu iaste Dumnezeu i legiei noao pi vechiei, i
Un DOMnti, i o credinta, i o botejune! Au doara amu cesta
are Dumnezeu mai mare, iara cesta alaltti mai micti Au
20
doard cesta cu credinta derepta-se, iara cestalaltfi cu lucrulti?

Au doard amu cesta cu botejunea 610bozi-se, iara cesta alaltu
nu Un Dumnezeu acesta i parinte tuturora, celti ce aa

binevrti ! Si vru toti noi unulti sa fimu, cu dragostea ce e
cateinsulti i cu credinta si cu chemarea ce e unulti cu
(349
alaltti adunariei
impreunariei pi paceei, unulu Domnti
Isusu Hristosti, cell ce spodobi pre noi o turma a fi, pascuta
de acela Insu01 adeveritulti Dumnezeu si spasitoriului nostru,
ce iaste capti tuturora i ue i pastoriu pi despuitoriu pi
Domnii. Si acesta Hristosti ce deade noao ale lui oi a fi pi
ai dumnezee.5tiei ograde a lui, pi dereptd pre noi pentru credinta ce e catra elu Si impaled noi lu Dumnezeu i parintelui.
Si pacato0 fiindti noi, slobozi-ne i ne milui; i departe fiindti
noi, nu ne impinse, ce ne priimi de ne aduse catra sfintita
curtea a lui i darulti acesta i spaseniia i dereptatea. Cu catti
mai vartosti pre carii se apropie
i se spasescd pazeate-i
I
i-i intareate, sa stea tare intru paunea dumnezeetiei a
www.dacoromanica.ro
25
30
35
490
lui invdtatura si ziseei, si pre usa lui a intrit si a esl,
10
15
si
neclatita a avea intareaste ajutoriulti sdu si dulceata! Ins5,

numai de vamti arata, cu ogoad5, sa fie lui viata noastra si
cu cinste lacuirea,, asa varnii putea a ne chema oile adeveritului pastoriu, lu IIristosu, fratilorti, 01 de acela pascuti a
fi si glasul5 lui a auzi. Si blagosloveniia si dulcile ale lui daruri lacul-vorti intru noi nici dinioara schimbate, si nu numai acea bunatate ce-amti luatti tare avarnti a o tined, ce
si alte Inc a, mai multe avamti a priimi.
Si sa ne laudamti mai vartosti de nadeajdea celuia ce
ne da cea bunalate ce va sa fie, cum5 va fi si data fara de
prepusti si fara de raspunsti intru slava lu Dumnezeu a 11.
Derept5 aceaia tu, despuitoriule Hristoase, Dumnezeulit
nostru, friulu lu Dumnezeu, si cuvant5 si mielu, preacuratti
arhiereu, nevinovatulti juncti, ce derept5 preainmultimea dulcetiei arhiereu noao a fi vrusesti, cela ce cu de toate cantarile in-
framsetas5 sfanta a ta beseareca, ceaia ce cu ale tau curate

singe scumparatu-ai, daruiaste noao de pururea stantulti tau
patriarhil, si pastoriulti si invatatoriulti nostru.
20
25
30
35
Cu pamete sufleteasca sa prliznuim5, si cu cinste a pomeni

elti si toti sfintii patriarsi si invatatorii nostri, carii derept5 de-
reptara cuvantulti adevarului tau si luminara noi, ca pre ei ai

nastavitti spre adapostulti vreriei sale si i-ai proslavitti cu destoiniciia, derep'ce ca si aceia proslavir5 pre tine. Deci spodobeaste si noi pentru raga lorti, mai vartosti si pentru testa ce e
astazi I luminatoriulti si invata,toriulti nostru, nevinovati si
nevatamati sa imblamti, ca cu fried cu aceia sa-ti slujima, si
sa dobandim5 .$1 noi impreuna cu nusii ce e de la tine dulceata
si de oameni iuhire. 5i cu multi a ta milosardie si miluire

salasuiaste-te intru noi, rugamu-ne, si intra si imbla, dulrele
nostru Doamne ! $i lumea sa impacts, besearecile tale lutareaste, si bunului credinciosti Domnului nostru, robului tau
cela credinciosulti, puteare cu biruire spre vrajmasi daruiasti-i, si ceia ce se strangti narodti intru heseareca sfdnta
a ta, spre proslavirea ta si to cants si se trudescti, blago13 Inaiide de Dereptu aceaia, tiparit a5 (=molitvii)
et,u,A pin = numina numele).
Cu pamete, tiparit Hm
www.dacoromanica.ro
20 hutinte de
(57,0)
491
slovea.5te-i, pontru ruga preablagoslovitei si preaeuratoi a

ta maich,, ca in tine, imphrate Si Dumnezeulti nosiru, veselindu-ne sa to proslilvimil, de toate bunatatile dattitoriu noao
fiindii, cu OA de inceputulti parintele tau ig viatil-factitoriu
acmu
pururea i in veacii de veacil, amino !
Luna Noemvrie, in dougzeci ci unu. La Intrarea in biserica

i la toate praznicele Maicii Domnului.
(Luca I, 39). In zilele acealea scald -se lllariia, nzearse
in susa tare, in cetatea ludei. (40) .5'i intrd in casa Zahariei, si sdrutd Elisavtha. (41) .51 fu, deca auzi Eliscivtha sdrutdtura lllariei, jucd tcindrula in maple ei, .i se
impla de dahula sfdntu Elisavtha. (42) .5'i strigd cu
IO
glasa mare .i zise: Blagoslovitd to intru nateri, si

blagoslovita plodula nzatelorti tale! (43) Si de unde nzie
acea.sta, de vine /72/072a Domnului mien cdtrd mine ?
15
(44) Adecd arnu, ca fu glasit sdrutdtura ta in are-
chile meale, jucd-se tandrula, bucud-se in mafele meale`.

(45)
fericata creza, cd fu sfeirsitula gditele ei dela
Domnula. (46) .51 zise Mariia: Aldrit-au sufletulu mieu 20

0,(551)
Domnulti, (47)
0 se bucurd sufletulu mieu de Duinzizezeit,
6-8 Tillul slavon :

opi3AmiKki dill.
gat,
iv- A 01;1:
tiolget,
11.1"C1t.
rAIKA,
6, M.
15 Tip.
Ha CtOf
5.101,1117A
11
Ha H'ILd
Tape.
Varlante: In B lipsege evanghelia aceasta.

9 In zilele acealea]
2' In vreamea aceaia
9-10 mearse In sus(' tare] 2' Duse-se in cea
de sus(' cu staid
11 saruta Elisavtha]
AC sarutii, Elisaftha 2' siirutti pre Elisavtha
11-12 auzi Elisavtha] A auzi Elisaftlia C auzi
Elisafeta
12 tandrulii] C to nariulii 12-13 si se implu de] 2' implU-se
cu
13 Elisavtha] AC Elisaftha l 7' lipsqle Si
14 Blagoslovita] 2' Blagoslovita esti
17-18 Adeca amu, ca fu glasu sitrutatura ta In urechile meale] 7' Acestii amu glasii alu stiruttituriei tale
deaca fu la ureachea mea
18 jucd -se] AC joaca
taniirulti] C EAnariultii 7' feciorulti
bucurii-se in] 7' cu veselie Intru
19 fericata] A ferecata 2' fericita
ca fu sfarsitulfi graitele] 2' Ca voril
fi savArsite de ce se graise
21 sufletulu] T duliuln.
25
30
www.dacoromanica.ro
33
492
mantuitoriuld mien, (48) c'au cCiutatd la plecafii robii

lui. Iatd amu, de acmu fericeazd-md toate rudele, (49) ca
fdcurd inie mdrie putearnicii, si sf 2ntu numele lui (50). $i
mila lui den rudd in rudd pre ceia ce se temd de eld.
it)
(51) Facet fiiturd brafelord lui, inzpdrli mdrefilord cugetele inima lord. (52) Pogorisi silnicii despre scaund, si
indlfasi plecatii. (53) Fldmeinzii implusi de dulceatd, si
imbogdfifii lasasi deserii. (54) Luard Izrailii feciorii
lord, pomenird de mild, (55) cum ai grditd catra pcirintele nostru, lu Avraamd, si sdmdnfa lui pima in veaci".
(56) Fu Mariia cu ea ca trei luni, si se intoarse in casa ei.
Sfarit.
1nv5t5tura den ceasta sfanta evanghelie.

Cuvantul 59.
15
(Evanghelle) In vreamea aceaia sada-se Manua, duse-se in cea

de sus cu staja, in cetatea ludei. Si intro in casa Zahariei, si
sfiruta pre Elisavtha.

(Talon) Bucurie de bung-vestire priimiia de pururea fata,
Gi tia dela ingerti ca Elisavtha muiarea Zahariei inceput-au
20
in pantece. Curse intru codru, ca era o cetate iudeiasca ce

intru ea lacuiia Zahariia, impreuna amu bucurandu-se de
dulceata vara-sa, impreuna amu i ca o inteleapta vrea sa
se sfatuiasca de toate, de va fi cu adevarti de ce zise ei

25
ingeruhl ce i se arata. Ca Inca se sfliia cu cugetulti pentru

preaslavita ciudesa, temandu-se s nu cumva sa se prild2 Tip. Tob.e
14 raKo,
12 mOiliu,k.
20 Tip. lt"IfT4
fiA.
I 105'AGACKX
22 Tip. wgf.vlcnTM.
Varlante: 1-2 C'au cautatd la plecatii robii lui. Iata amu] T Cd

cauta spre smereniia roabei sale. Si iata
2 fericeazd-ma] T fericiputearnicii] 2' putearniculd
3 facurd] 7' Med
4 den
30 md-vord
5 tiitura" bratelord lui,
pre] 7' spre
ruder in] 7' in rudd si
6 inima]
pdril maretilorill T tineare bratului sau. rasipl trufasilord
T inimiei Pogorisi silnicii despre] T Surpft putearnicii den
7 MalI
35
7-8 fmplusi de dulceatd, 5i imbogatitii

ta:1i plecatii] 7' inailth smeritii
8-9 Dutra Izrailii feciorii
Idsasi] T implit de bunatate, lard bogatii rasa
lord, pomenira de mild] 7' LW) Izraild fecioruld situ a pomeni de mi7' seminteei
losie
10 &in-IMO lui pand, in veaci]
9 ai] 7' au
el] Tsa.
lui
11 cu ea] 7' cu nusa ca] ACT ca la
I
www.dacoromanica.ro
493
steascd. Derepth aceaia, nu cite cA nu credea, ce vrea qi

mai bine sa inteleagA de preaslAvita rdspundere si de siltrutarea ingerului, duse-se suptd podgorie, de dumnezeesculti
dun' indemnath, ca mai ,,multd stiintA sa priimeascii si
(552)
tarie de ce era grhith ei. Intrti in casa Zahariei si apucd

inainte cu sarutarea pre Elisavtha, cinste dandti ei ca unii
mai bdtrane i ca si candu o aveh in loch de muma. I
Si sarutarea deaca fu, &it juca Ioannti in pantecele mumani-sa, ca cunosca prea cu alesti alh stilt Dumnezeu si Domna,
si se inching sf propovedul pre di' cu jucarea. Cd cela ce
era in phntecele feateei coconulti, cu prorocie ddrui aciisti
pre Ioannti, ca-i deade aratarea taineei, acesta Dumnezeu den
vecie. Si mai aleasd dAruire darui lui, mai vartosh de alalti
proroci, eh' alalti proroci dupa ce n4teh prorociih, iard
Ioannti preaditece inch' in pantecele mumhni-sa fiindh prorocescului dark spodobl-se si pre Hristosti propovedul mainte.
Dereptti aceaia sl mai mare de toti prorocii si mai pre sush
marturisitil fu de insusti Dumnezeu.
(Evanghelle) /222p/etse cu duhula s %dntu Elisavtha. Striga cu
glasu mare si zise: Blagoslovitci e,sti to intru muerisi blagoslovitu plodulti mafelora tale!
it>
15.
20
Nu se impla amu mainte cu dultulti sfanth Elisavtha, mainte pang nu venise ceaia ce purth pre Hristosti,
Dumnezeulti nostru. Sarutd pre ea, e dupA sdrutare mainte
feciorulti implu-se de duhulti Si juch, dupa aceaia mumaniei 5.
(TAW)
sale deade,
9i
striga proroceaste Elisavtha. CA glasulh feateei,
a lu Dumnezeu ce era intru ea de se intrupise era glasulti,

i dereptti aceaia pre preaditece in mate-lti dArui
fticit
sd proroceasca. Asijderea i Elisavtha zise proroceasca grAire
cdtrd Mariia, ce nu era a Elisavthei cuvintele, ce ale feciorului ce era, in matele ei. Gura amu a Elisavthei numai ce
slujiih, ca i gura feateei de slujiia celuia ce era in matele
ei, fiiulu lu Dumnezeu, cA de nu vrea fi feciorulti jucatu-se,
nu vrea fi prorocitti Elisavtha. Ca Hristosti fu de Ioannit
prorocita, iard de Elisavtha propoveduitd fu fata. CA marl
i proslavi preablagoslovitulti plodulti matelorti ei, ca asa
(553)
raspunse Card ea : Ce-mi zi I ci mai mare, o fatd si de nunta

7 Tip.
K441
wkilow
19 Tip.
CHTI.
37 Tip.
www.dacoromanica.ro
";,
(in loc de A-----ea).
30
35.
494
neispitita feciurita, ca mie mi se cadea a veni catrii. tine,

derep'ce ca e*ti blagoslovita to intru mueri, *i blagoslovitu e
plodulti matelorti tale, dupes fagaduita cc e Cara Davidri, stramo*ulti nostru, cumu e de Dumnezeu graitti : De plodulti matea lord tale pune-voiu spre scaunulti tau. Plodulu matelorti zis-au,
ca nu va fl den barbatti nascutulu, cc den una de pururea fates
Mariia. Den duhulti sfantti Intrupi -se intru ea *i cu umbrirea
tariei de susu. E cati s5,manta den tata au, aceia &Anti' plodti.
Tara Hristosti unulu e alu malelorti feateei de Dumnezeu nrisca10 toare plodu, derep'ce amu ca insasi-Iti nasca i ispitire de
barbatti nemica, nice dinioard, nu *dia. Derep'ce ca pacatulti
Glen muiare se incepii $i dupes aceaia ajunse spre barbatti,
spre stramo*ulti nostru Adamti, si dentr'acela spre tote multi
vine moarte; dereptti aceaia i bindle den muiare incepd-se.
15
20
Cu a1u doilea Adamti den fate rasuri cold ce luO pacatele

tumid, Hristosti Dumnezeult1 nostru, ca ceia ce-au muritti
cle Aciamil inviiati fi-vorti de Insu*ti acesta Hristosti si ca,
sa va vrea muiarea sa ravneasca bunatatilorti $i dumnezee*tiei vieti a savar*itilorti *i dumnezee*tilorti barbali, neputinta mucreasca sa o paraseasca.
(Evanghelie) ath de uncle mie areasta, de vine muma Domnului
Mien catra mine ?
(111 lea) Cumti amu mai apoi (huh) Elisavthei, Ioannti prea-
25
ditcce, canda mearse Hristosti cateinsula botejune sa priimeasca, nedestoinicti pre sinew aceii venire a Domnului graiitt-se, a*a *I acmu I muma lui nedestoinica pre sine*ti aceii
venire a despuetoareei *i mumei lu Dumnezeu spovedea*te.
0lle incatruo-mi fu aceasta preaslavie *i mare bunatate,
30
ca maica lu Dumnezeu sa vie catra mine? Muma ace*tiia

zise-i mainte de nascuta, .i Domnulii dentru ea va sa se nasca
zise, de marturisi alu ingerului cuvantti, *i tare credinta

deade-i. Ca alalte mumAni, mai nainte pang nu naseii, nu
se cade muma a so zice fort', derepttl frica *i oprirea, iarii,
33
de fates nemica a*a nu se sfil. Dereptti aceaia *I mainte de

na0ere muma -i zise ei Elisaytha.
(Evanghelia) Acestii 027221
13 Tip. AL
30 Tip. A6ainsnk
gland alit siiruttituriei tale deaca fu
17 Tip. ,Narra
33 Tip. AiSnt;.
11,141AI
25 Tip. IUMCT011111:1%
www.dacoromanica.ro
I Tip. AUmnsiesu
(550
495
la ureachea 2nea, juca-se fecioruIi cu veselie intru mafele meale.

tit fericita crew ca yarn /i savancite de ce se Braise ei dela
Domini la.
(TAW)
Cunosca preaditece glasulti saruta.riei si spaseniia
omeneasca prevaza, si se bucura do aceasta i cu veselie

juch in matele mumaniei sale. Iara Elisavtha, preaslavita
taints intelegandii si de srantulti duhri radicata, fericiia de
pururea fata Marna, ca creza ce i era ei gra,itti dela Domnulti.
Ca stiia, amu Elisavtlia si mai denainte ce se zisease ci dela
inger0. Ca derep'ce creza lore fata .i zise: Acleca, eu santii
roaba Domnului, fie mie dupa cuvantulti tau, dereptii aceaia
10
fericiilt pre ea. Ca i cu mai tarie spre credinta dentr'aceale cuvinte fu fata. Fericita e, dereptil ca creza, si se
socoti aiavea de taints ce era, dela ing,era ale ei cuvinte Si
si
(555)
de prorocirea ce fu catr'insa de Elisavtha, de-aciia si de inchinaciunea feciorului ce era in matele ei, Ioannii botezatoriula.
Neploditoare amu si allele nascura, iara tandrulii nisi dinioara
darului de prorocie nu se spollobi hied in matele mumilni-sa
purtandu-10. Tara aceasta preaslavirc, ea se lucra de aceasta
neploditoare Elisavtha, ca sa fie incredintata si de ce e de fata
a lu Dumnezeu nascatoare Area cu fire mare lucru.
(Eva nphelie) Si zise Martin: Marit-au sufletula miett Domnulasi se bucura dultula 7niett de Dumnezeu. meintuitoriula
15
mieu, ca cauta spre smereniia roabei sale. Ai iata, de acmu foiema-roar Mate rudele, ca Tacit mie nzarie putearnicula
sfa nil? numale liti. mila lui in ruda fi radii spre ceia ce se tonh de ell?.
20
25
(Taloa) Desfarsitii amu sfatui-se fata a slavi cu slava pre

Dumnezeu, ca aceluia scriia ciudesa, nu ei$u. Ca acesta insusti
Dumnezeu zice: Cauta spre mine smerita roaba sa, nu amu
eu calra acela cautai. Si elu ma milui, nu eu nadaitu-m'amil

i sa ceri. Si de acmu ferici-ma-vorii toate rudele. Ferici-
30
ma-voril toti, zice, nu pentru ale meale bunatali, ce clereptii
cace face cu mine marie Dumnezeu. $i nu to numai, Elisavtho, ferici-ma-veri, ce i toate rudele carii voril creade fericl-ma-vorti. Iara silnicu-111 meneaste pre Domnulii, ca nimi-
nea sa fie sa nu creaza graiurilorti, ce cu ttiriia celui ce lucreaza lucru sa tremita, nu sa ispiteasca dupa fire, ca va
20 Tip.
inAcKA.I.
www.dacoromanica.ro
35
496
cadea den adeverita slujirea minteei ce-au fostd pre aclevarti.
lard numele lui zice sfantd, de arata ca dupa ce vine unuld

nascutti fiiuld lu Dumnezeu in marele mueriei, dentr'aceasta
a se spurca, eld iaste sfantti amu numele lui. Si nu se va
5
spurca preacuratulti incepandu-se intru mine, fata, sald

zideasca aid sau trupti, despuitoriuld lumiei i Domnti. Ca
dereptd aceaia i duhuld sfantti vine, ca sa fie sfanta inceaperea, i sfanta Sl na0erea sa o faca a fi. Iard nu e spre
mine numai mila lui, ce 1 spre toti carei se temii de elti.
Iara carei nu se temil de Dumnezeu, ce-sti toti nedestoinici,
aceia 1 nemiluiti Bantu. Iara cei ce se intorcti cu mintea
I
10
(550)
spre fried, aceia vori fi miluiti. Iara intru ruda i rudd

de ce zise ea va fi mila lu Dumnezeu, aceasta arata ca Si
15
intru aceasta ruda ce e acmu (ce se zice, intru acestd veacti)

i 1 in ceaia ce va sa fie ruda (intru cela nesfar0tulti i veaciniculti veacti) miluiti fi-vorti carei se temti de Domnuld. Acicea
amu cu o suta de on plata priiml-voril, iara acolo 0 mai

20
25
multd Yi preamultd, viata veacilord. Ca mainte amu mareate sufletuld Domnuld, de-aciia se veselea0e duhulti. Ce sa
inteleagemti cumu marea4te sufletuld Domnulti. Ca cela ce
imbla cu destoinicie inaintea lu Dumnezeu, acela iaste de-ld
mareaste Domnulii. Ca de \Tamil vietui cumu se cade pre
chipuld celuia ce ne-au ziditti pre not $i ne Aram(' inchipul
mai marelui chipti cu bune lucruri, aka ve,mti marl Domnuld
cu cuvantuld $i cu lucruld i cu cugetulti. Ca marele i aid
ceriului lucru facandti, atunce l sufletulti nostru vesell-se-va,
ce se zice sufletesculd darti ce-amti luatti pentru lucru cola
marele juca-va i va canta, nu se va ascunde, nici sa va

30
35
omori. Tara tine micureaza numele lu Iiristosti (ce se zice,

de-lti face mica) i cinstea ce cu duhuld sfantti au luatti spre
destoinicie, pentru protiva raului ce e intru eld $i pentru cace
nu face cumu se cade micureaza-10, i elti Inca va peri. Ca 0
duhuld i sufletului aceaiaVi graia0e, ca mainte amu marit-au
sufletulti ei, dupa aceaia se veseli duhulti ei. Si dereptti aceaia
.1 cu cuvantuld slavl celti ce sa na,tea intru ea, cuvantuld lu
Dumnezeu, I
1
nespuseei a lui tarie preaminunatu-se-au, cumu (557)
Tip. Imgerkpk
9 Tip.
14,,,k
23 Tip. sii,t,rnm
36 Tip. Hicnoirce Si.
www.dacoromanica.ro
27 CJ;'. IATICK$AL
497
putu nescrisulti sa se incape intru pantece de muma si cell

farli de trupti si neimpartith si nemestecatu i neschimbatti sa
impreuneaze sinesti trupului omenesdi pre chipit Pre sinesi
se fericiia fata, ce nu den limbd graiia, ce duhulti sfantit ce
destinsease spr'insa. Care amu rudd de acmu nu va ferici

pre ea, negustata de nunta dupd barbatti? Tara nhscatoare
de Dumnezeu pre duhil ardta-se, ca apuca Inainte prorociia
si cu adevarti ardta savarsire cuvantului.
(Evanahelle) Facu tineare bratului sau, rasipi trufafilora
cugetele inimiei lore. Surpa putearnicii den scauniisi inalta
10
smeritii. Flitmanzii implzi de buncitate, iara bogatii las& deserti.

Luiz lzrailti feciorula sau a pomeni de miloste, cunt au gra:RC(
tetra parintele nostru, lu Avraamte si seminfeei lui. Fu Jiariia
cu nusa ca la trei luni, fi se intoarse in casa sa.

(TAlcii) Bratulti pdrintelui iaste fiiulti. Factl tineare si tarie
(558)
pre fire-sti Dumnezeu intru fiiulu sau, ca se intrupi fiiulu si

hiruita fu firea. Fata-lti nasal: Dumnezeu inomeni-se, iara
omulu se indumnezei. rhsipi trufa dracilorti Domnulii si-i
scoase ei den sufletele omenesti. Rasipl ai Ellinflorti mandri,
ca nu priimira propoveadaniia; rdsipi jidovestii oameni, ca
nu vrura sa, creazh, ce mai vartosti ce nu se cadea lucre -se
de ei. Rasipi inima celorti trufasi cu cugetele i sfeaturile
lord neisprdvite le Mica, surpa mania celoru ce se mandriid,
ca cu mare mandrie se mandriia. Rasipird-se dracii si maimarele acelora, diavolulu, ca cu preainaltarea den ceriu cazU.
lard mandrii Elliniloru si cartularii si fariseii, cei ce cauth
mariia si sedearea de mai susti, acestea se cheamd silnici. I
Ce pre ei i surpa den scaunti, pre cei ce-i tined, ca Invdtatorii,
si inalta pre carei-0 smerira sine
15
20
25
suptti tarele mini ale
lu Dumnezeu (ce se zice limbile, adeca cum ai zice, Impreuna

tote omulti ce-i smeri pacatului), ca crezura celui ce destinse
30
de susti, si deacle lord puteare sa calce spre carpe si spre

scorpie si spre toata tariia draceasca. Ca flamanzii impla-i
de dulceata, ca flamanzird narodului omenescti, far6, Jidovii.
Ca aceia era bogati legiei si invataturiei si fagaduitei, iara

limbile nici scripture aveh, si nici leage, si nici Invdtaturtt.
Ce ei se saturara, ca crezura scripturilorii celora dulcile ce
9 Tip. drrAfi
12 Tip. ii3p41-"hrh
22 Tip. M irm
35 Tip. ilsgrxAs I Till.
41297
32
www.dacoromanica.ro
35
498
10
15
e den a vechiei i a noiei leage, iaraideregatorii Ellinilor

foarte se inaltara, derep'ce ca nu vinery cu smerenie celui
ce se smerise pentru not si chipa de robti lua. Pentru aceaia
fury lasati deerti, nemica avandti, nici credinta, nici intelesil,
nici nddeajde bung, ce cdzura 0 den all pamantului Ierusalimit, 0 den cela ce va sit fie. $i priimi pre Izrailti feciorulti situ,
si se sfar0 ce e cAtra Avraamti ragaduirea, ca zisease Dumnezeu
cateinsulti ca cu semanta to blagoslovl-se-vorti toate rudele pama ntului. lard Izrailu cheamd-se cu toata mintea tine priveate
pre Dumnezeu i cu intelesti asculta dumnezeetile. Dereptti
aceaia Si dumnezeesculti Pavelti grait-au ca nu toti amu ce-sti
den Izrailti, aceia-sti Izrailteani. Nu amu cei ce cu numele

mdrescu-se, ce cei ce dobandescil den credinta menirea numelui, aceia-sti Izrailteani. Dereptti aceaia 0 de ceia ce se
tinea de acea ruda a Izraililorti pre trupti multe mii crezura
lu Hristos5 i se spasira. Fu Manila cu Elisavtha ca la trei
luni, de-aciia se intoarse, derep'ce amu ca vrea sit nasca
Elisavtha. Intoarse-se fata, ca intru a asea lung den inceputa
a lu preaditece vine ingerulti I catra, Manila, i dupa ce amu (559)
20
laC111 cu Elisavtha trei luni, cu acealea se implura noao

luni. Derepta aceaia se duse fata pentru multimea narodului ce vrea sa se adune la na.terea lu preaditece, i obiceai Inca era, intru aceaia featele sa nu lacuiasca.
Luna Dechemvrie, in douizeci ci cinci. invitatura Ia

Naterea Domnului.
25
Evanghelle de Ia Mateiu, zaneala 3.
(Mateiu II, 1). Isusa ndscil in Vithleenzula ludeilora,

in zilele lu Iroda impdratti. Adecd, valsfii dela rdsdritei
vinery in Ierusalitna, (2) grdird: Uncle Taste inzpdratulez
30
ludeilora set- nascd? Ca vdzuma amu steaoa lui spre

5 Tip. trkMANSASII
10
Tip. 4,01-AIRI3EAIIIHAL
14 Tip. Aspliine-r* I Ho
Itt. i a, Amen% Ills kg, 11001iNillif Hi ptiPmAkrraw xio. 6f-Ai,.
MdAld, rAand F (indreptat In II).

35
Varlante: 27 Vithleemuld] AC Vitleemuld

Irodu] C lui Irodti 29 valsfli] ABC villfele.
www.dacoromanica.ro
T Vithleuemul0
lu
499
rdsdrita, si venimu sd ne inchindma lui". (3) Auzi Irodu

imparata, turburd-se, si tote Ierusalimula cu nusula,
(4) 0 adund int& preutii si cdrtularii omene0i, 01ntrebd
den0i, iuo e Hristosa sd nascd. (5) Ei ziserd lui: In
Vithleemula jidovesca; asa amu scrisd iaste prorocilora.:

tu, Vithleeme, pcimantula Iudeilora, cu nemicci
(6)
e#i in despusulu Iudeilora; den tine anzu e0-va jude /u,
cela ce va pa0e oamenii miei, Izrailii". (7) Atunce Irodu
furigt chemd vcilsfii, i ispiti d'in0i de ce vrearne se ivi
steaoa, (8) qi tremease ei in Vitleemu: Duce li-vd ysi ispitifi a ceded acela cocona; cancla vefi afla, spuneti-mi, ca
10
sa merge 91 eu, sd and inchina lui". (9) Ei ascultard

impdratula si se duserd. sSl adecd, steaoa ceaia ce vdzurci
spre rcisdrita, merged nainte, pond mearse,stcitit desupra

iuo era coconulu. (10) Vazurd steaoa, bucurard-se cu
bucurie mare foarte. (11) $i vinerd in casd, si vdzurd
coconula cu Mariia, muma lui, si cdzurd, inchinard-se
lui, si dwhiserd comoardle lore, aduserd lui dare: aura
i livanu psi zmyrnd. (12) $i veaste priimird in somnu,
i nu se intoarserd cdtra Irodu, ce pre altd tale duserd-se
15
20
in laturea lore.
Sfarsit.
22 K4/1146.
6 Tip. 11101AHTSI1'6
Varlante: 3 intai preutii] B intaii preutii C Intaiu preutii 7' toti
a,rhierei
4 de'nsii BT 25
si intrebal AC si intreba T intreba
d'inF,;ii I hit)] ABC io T unde
sal T sa se 5 Vithleemulti] AC
Vitleemuld
jidovescii; asa amu] T Iudeilora, ca asa scrisa iastej
B iaste scrisa 7' iaste scrisa prorocilorti] T de proroci
6 Vithleeme] C Vitleeme I Iudeilorii] 7' Iudei
7 esti in] 7' nu veri fi de
7' Iudeei I den tine amu] 30
acmu mai saracu intru
Iudeilord]
T dentru tine 7-8 judetii, cela] T purtatoriu
8 Izrailii] AC crestinii
9 furisa] T in taina
cherna valsfii] ABC theme vu,lhvele
ispiti] T ispiti foarte I de eel C den ce
10 ei] 7' pre ei
Vitleemii]
ABC Vitleemil, zise T Vithleemd, zise
10-11 ispititi a vedea] T bine
sa ispititi de 13 imparatulii] l' de fmparatulti
C lipsege ceaia 35
14 nainte] B inainte T inainte-le
static] 7' de static
15 iuo]
ABC io T unde
C lipsege era
Vazura] T Iara deaca vazura
15-16 B lipsqte cu bucurie mare
17 cazural B vazura
19 livaniil
ABC tamtle f priimird] C primira I somnu] AC somnu.
I
www.dacoromanica.ro
500
invatatura den ceasta sfant5 evanghelie.

Cnvintul 59.
Isusti nasal in Vithleaemultr ludeilorti, in zilele lu IrodU
(560)
lmparatrt. Adeca, valsfii dela reisaritte vines in krusalimrt,

5
graira: Unde iaste imparatulii ludeilorrt sa nasca? Ca vtizumre

amu steaoa lui spre rasaritti, $i venimei sa ne inchintimn
(1110)
10
Vithleemuld cheama-se casa pitei, lath Iudei
cheama-se ispovedaniia. Sd firnti 0i noi, fratilorti, cu ispovedirea, sd finati cash de paine sufleteasca lu Hristosti, adeveritulti Dumnezeuldnostru! CA acesta amu zice Cine va manta
trupuld mieu i va bea sangele mieu, fntru mine va lacui, si eu
intru eld.
In zilele lu Irodi Impdratti graiaste, ca sa Inteleagemil

si sd ne invatamti ca den ruda Ovreailorti, mai vartosti den
15
samanta Iudeei, judecii $i ImpAratii si domnii scAzurd, cum

proroci Iacovu : Nu va scadea jude dentru Iuda si purtdtoriu den samanta lui, pang va veni cela ce-la asteaptd.
$i acela e nddeajdea limbilord, derep'ce amu ca schzurd

20
imparatii si domnii si purtatorii jidovesti, si Irodti Imphratiia.

$i nddeajdea limbilori venit-au Hristosti, ca dereptd nevoia
vine, si Intru vreamea ce se cddea si In sorocii. Irodd amu

nu era Jidovd, ce Idumeanini era, feciorti lu Antipatru, den
25
muiare araviteancd. $i adecd, valsvii vinery dela rdsdritti Intru

Ierusalima. Intai valsfii vinery la fnchinarea lu Hristostl, limbd
stranica i striinatd fiindii den fagaduita si de leagea lu Dumnezeu, spre osanda Jidovilori. Ca valsvii amu slujitori de idoli era
si striini fagaduitei, crezura $i se inchinara. Deci ce raspunsti
cle -aciia au a da Jidovii ? Avandd leagea si proroci si de

pururea fiindd credinteei, uitard $i nu priimird Domnultie
30
Derepti aceaia multi amu imputdciune, pre adevard, si

osanda santd ei destoinici ! Tara: slava lu Hristosti multi lumina $i se ardta ; I dereptd aceaia striini ei stranici, si carii
nu era de ai lui, Inchinard-se lui, Si mare tarie de nastere

marturisira. $i de vrAjmasi marturisitura foarte iaste dede35
stuld priimitd. Ca graiaste de acesti \disfi ca intai era ucenici

2 cnoso Asi.
5 sit indreptat in sit', se
7 Dupd pitei, scris la mar26 Tip. CpKHTOpIt

d
ginea dreapta, ce se zice sfintita besereacii (sic!)

34 Tip. Mgrr$HpCHTSpd.
www.dacoromanica.ro
(561)
501
lu Valamil valhvulti, si dupa aceaia aflara scripturile aceluia
graindii ca,' va rasari steaoa den Iacova si se va scula un

omit den Izraili. Deci se invatara si inteleasera ce era taina
de Hristosti. $i vazura acea stea, si nefiindii ca alalte steale,
ivindu-se asa prealuminata si minunata, deci se radicara

i se dusera, si cauta si avea grip,' multa, sa vaza si sa se
inchine lu Hristosa. Ca nu era acea stea asa ca cealea ce
se vadu in ceriu, ce o tArie dumnezeiasca si ingereasca era,
In locti de stea arata-se. $i dupa aceaia ei era pazitori de

steale, era valsvii. Dereptti aceaia amu si pre chipula nara-
10
vului lora aduse pre ei Domnulii, cumit $i mai apoi pre

Patru, de multimea de peaste ce vana cu mreaja in numele
lui, minuna-lil si faca pre elii sa mearga dupa elii. Iara
a,ceasta stea amu, o tarie ingereasca era aceaia, ca aiavea
iaste pre aceasta ca si zioa prealuminatii lumina, si mer-
15
gandii valsvii, mergea si steaoa, $i candii raposb, ci, si steaoa
sta. $i den partea de ca"tra rasaritti, ce santil den laturea

Persideei, spre partea despre amiazazi mergea in Ierusalima,
iara nici o stea nici dinioara despre miaza-noaptea nu mearge
spre amiazazi. Iara mare bunatate si intelesti avea acesti
90
valsvi pre adevarti, di se arata pre lucrulii lora. Iara sa

in lard striing $i intru Ierusalimii vrea sa se inchine lu
Hristosii, si avea ei credinta ca aceaia si grije si se nevoiia,
cu cat(' mai vartosii in mosiia lorti, Intru Persida, n'ara fi
aiavea si cu indraznire propoveduitti mariia lu Dumnezeu
si ciudesa si taina?
(evangbel le) Auzi Iroclit impciratte, turburei-se, fi tom Ieru(502)
cu nusulii.
(TAW) Irodii amu turbura-se si se tema de imparatie, sa
nu cumva sa o piarza, iara Jidovii dereptil ciudesele turburara-se. insa mai vartosu le se cadea lora sa, se bucure si sa
salimulei
95
se veseleasca, derep'ce ca den ruda lorti imparata scula-se

si se inchinara lui imparatii Persidului. Iara dentealta iaste
intelegutuill lucru ca hitleniia si pizma si zloaba intuneca
mintea omeneasca si nu lag pre elti pre adevaril sa caute,
ce si binele cela multulti batjocuritii fi-i-va Si nu bunti pare-i-se
a fi, cace ca n'au socotinta neturburata in initna si sfatuire.

19 Tip. ni OCTk
37 Tip. calsp.sTSispg.
www.dacoromanica.ro
30
35
502
(Evanghelie)
aduna toti arhierei ,si cartularii on2enesti, intreba d' insii unde e Hristosa sa se nasal.
(Mori) Cartularii amu era invatatorii narodului, ca pi not
ceia ce avamti zicemti lorti invatatori si cartulari. Pre o
10
15
20
25
tocmeala a lu Dumnezeu intrebati fura, ca cu adevarti sa

spue si den aceasta sa se afle osanditi, ca, rastignira acestea
pre insusti Domnulti, cela ce -lit propoveduise prorocii mai
de nainte. $i de elti spusera mai marii ai lorti invatatori $i
cartulari, ca fura intrebati.
(Evanghelle) Ei zisera lui: in Vithleemula ludeilora, ca (ow
iaste scrisa de proroci (si Mihea prorocti iaste de-au prorocitti
de aceasta): $i tu, Vithleeme, pamantula Iudei, cu nemica nu
veri fi de acmu mai seiraca intru despusula ludeei.
(Tlma) Micsoara era cetatea Vithleemulti, i saracA si mai
de josii, cA parasise pre elti multi, iara acmu, pentru cela ceau eitti Hristosti denteinsulti, minunatti iaste si ivitu si proslavith, ca toti oamenii dela sfarsitulti pamantului vine de
se inchina sfantului Vithleemii.
(Evanghelle) Dentru tine esi -va purtatoriu, ce va pa,ste oamenii
miei, lzrailii.
(moo A esi zis-au proroculti, ce intru Vithleemti nu va
idea Nici au lacuitti Hristosti intru I elii, ce, in Nazaret0 dupa
nastere, deaca esi den Vithleemti, mai multti lacuiia. $i va
paste, zice, oamenii midi, Izrailii : nu-i va munci sau sa-i
manance. Ca alalti imparati nu era pastori, ce lupi $i mun-
citori, iara Hristosti iaste pastoriu dulce si bunti, cumti
pi
insusti graiaste : Eu santti pastoriu bunti, si cunoscil ai miei

si cunoscutti santti de ai mieisu. Iara oamenii zice Izraililorti, pi carei era den Jidovi credinciosi, si den limbi. Ca, Izrailti
30
35
spune-se, cu mintea veade pre Dumnezeu. $i de acmu toti

carii vadti pre Dumnezeu si carei credit lui carii sfarsescti
sfanta a lui invatatura, Izrailteani santti, macara si den limbi
sa vortl fl.
(Evanghelle) Atunce Iroda in taina chemei valsfiist ispiti 'bane
d'incii de ce vreame se ivi steaoa.
(14100 Chema amu in taina valsvii Irodti, dereptti ca se

temea de Iudei, ca socotiia sa nu cumva Iudeii mai multi
sa pohteasca de acelti coconti pi sa se grijasca ca sa pazeasca
pre elti, derep.ce ca vrea sa slobozeasca pre ei den robie. $i
www.dacoromanica.ro
(563)
503
foarte intreba bine Iron si stia de stea candu se ivi. CA steaoa

mainte de ce nascuse-se Domnulti ivi-se valsvilorti. Pentru
aceaia li se de demulta ivi lore steaoa, ca sa se inchine lu
Hristosa Inca. fiindti Oa in scutece.
Si tremease pre ei in Vithleemr, zise: Ducefi-va
si bine sit' ispitili de acelli coconte.
(Evanghelle)
moo Nu zise de imparatti ispititi, ce de coconti, ca

nu vrea, nici priimiia sa-i zica imparatti acela, derep'ce ca
se intA'rata spre elti.
(Evanghelle)
Cdnda yeti afla, spunefi-mi, ca sa 2nergii ,si eu,
10
sa ma inchinti lui. Di ascuitara de imparatulti ci se dusera.

(TM* I Neinselatori era valsvii si nehitleani, nici ispititori,
(564)
ea le pared Iroda ca e neinselatoriu si nehitleana, si prosta

graiaste si zice lorti.
(Evanghelie) Si adeca, steaoa ceaia ce vazura spre rasaritii,
15
merged inainte-le.
(Talori) Ascunse-se putinehl steaoa, ca sa intreabe valsvii
pre Iudeii, si se turbura Irodti. Si asa mai aiavea si mai

curate fi-va adevarti, ca deaca esira valsvii den Ierusalimti,
iara se ivi lore steaoa, de derepta pre ei.
(Evanghelie)
20
Pana mearse de state desupra, unde era coconulti
(Mon) De aceasta amu aiavea iaste spusa ca, o tarie dumnezeiasca era, steaoa aceaia. Derepta aceaia si cu minune
pang in sfarsita si nu pre flare vti ciuda faced -se, derep'ce
ca," destinse steaoa den naltime si care, pamantu se apropie,
de arata valsvilorti local. CA de le se vrea fl ivita lore steaoa
den naltime, cum are," fi pututa valsvii de eisti sa cunoasca
loculii unde era Hristosti Ca stealele multti locti tint", ca de
acolo omulu, unulti asa, e altula iara ma, desupra caseei luisa
veade luna, si altulu asijderea pare i se iara ca desupra caseei
25
30
lui sta ea, si impreuna asa le se pare tuturori a sta, fiecaruisa ca desupra casei lui ca std luna, macarti si alts stea.
lara acea stea ce se ivi nu vrea fi aratatti pre Hristosti, de
nu vrea fi destinsti aiavea si desupra capului coconului sa
stea.
35
(Evanghelie)
lara deaca vazura steaoa, bucurara-se cu bucurie
mare foarte.
6 Tip. Acmito
15 Dupet Evanghelie sant semnele -14-k.
www.dacoromanica.ro
004
mica) Dupes aceaia amu nu se inshlara valsvii ceia; ce

cduta, aflara, si cu bucurie mare foarte bucurara-se si prosldvird Dumnezeu ce feace acea ciudesa mare.
5
$1 noi amu, fratilora, aceasta bucurie I mare sa o priimimti intru inimile noastre, si sa jucamti, si cu valsvii sa
ne inchinamu, si cu pastorii sa proslavirnti, si cu ingerii sa
ne veselima, ca se nasca noao astazi mantuitoriula, ce iaste
1565)
dulcele Domnil Dumnezeu Don-multi ivi-se noao! Nimea sa fie
raslabita de sufletti, nimea sa fie nemultemitoriu, ce va bum curati toti si va, veseliti si va luminati astazi de acestti nou
si preaslavitti lucru, ca acestti praznica impreuna iaste tuturora pace si a toata lumea praznica. Si bucurie mare iaste
de acesta si spasenie, curnti asa n'au fostti den vecie. CA
fiiula lu Dumnezeu, dupes nasterea den fates, catra noi au ve15
20
nita, ce e amu mai fericitti intru ruda rudelorti, ce e mai

mare si minunata intru toate ciudesele de ce-au facutil Dumnezeu den veacti. Ca astazi slobozi-se osanda lu Adama si
Evvei, si toti den blastemii slobozitu-ne-amu.
Sa praznuima amu, fratilora, spaseniia lumiei, sa praznuimti nasterea mantuitoriului nostru Hristosil! Astazi glasa
de veselie si de bucurie sa raspundema, sa cantamti cantare
noao si sa strigamti: slava intru naltti lu Dumnezeu si la

pamanta pace, intru oameni bung-vreare! De acrnu si cu
bunatati toti sa ne inframsethma, rogu-va, fratilora, si spre
25 a
sfarsitulti dumnezeestiei invataturi sa, socotimii. Si sa viemu

sufleteaste, fratilorti, nu cu nesatiula si cu betiia si cu obida
si nedereptatea si cu rapirea. Ca de acum5 curviile si alalte
necuratii, sl carei vietuesca cu necuratie si in netinearea

30
realelora si intru raotati, si in nedereptate carele lacuiaste, urn iaste lu Dumnezeu. Ch carele va semhna intru
putredim roduri putrede are a secera, iara I carele va seM5,11h. Cu duhulti, viata de veaci va dobandi.
35
Sa venimti amu, fratilora, cu usardie catra intelegutulti

acestti Vithleema, ce e beseareca lu Dumnezeu. Si ca in dumnezeiasca pestere, intru sfantula oltariu sa meargemti, si sufletestiei iasle, measeei de taina, cu frica si cu cutremura sa
caufamil, vazanda coperitti si zacandti dereptil noi tanarula
4 Tip. 4spiroil
16 Tip. 910,Imi.s,
19 Tip. CIllsCililfA
www.dacoromanica.ro
33 Tip. ICIL kep I; Ail.
(568)
505
ce-au fostil Domnula nostru Isusti Hristosa, cela ce dereptil

not singura jungheatti fu, si in toate zile necruntti jungheatti.
Si acesta sa-la priimimu cu credinta si cu dragoste i cu

cugeta curatil, i sa ne sfatuimti cu inema curata, ca infricoatei i sfinteei taine Para de osanda cuminecandu-ne,
vieliei de vtaci moteani sa fima si neputredeei dulceate sa
ne indulcima, cu dulceata i de oameni iubirea a Domnului

nostru, lu Isusu Hristosa, cu nusula tatala Si sfantula duhti,
acmu i pururea Si in veacii de veaca,
Luna lanuarie, in case. InvatAtura la
10
Botezul Domnului Dumnezeu i Spisitorului nostru !sus Hristos.

(Mateiu HI, 13). In vreamea aceaia vine Isusa den
Galilei la lordana, cdtrd Manna, a se boteza de elti.

(14) Ioanmi amu apdrd lui si grdi: Eu trebuescu de
tine a ma boteza, si to vii cdtrd mine?" (15) Rdspunse
Isuset, zise cdtrd ela, Lasd acmu; aot amu cuviinid
iaste noao, a inipled toatd dereptatea". Atunce ldsd eta.
(16) .5i botezd-se Isusu, e0 amu
dintr'apd; si iatd,
deFhiserd-se lui ceriurele, gi vcizu duhulit Domnului
de0inget ndu-se ca un porumbd si viindii spre elu. (17) $i
iatd, glasu den ceriu grdi: Acesta iaste fiiula mieu iubitCz,
dereptil elu bine- vruiu ".
15-16 Tip. Ai mine
20
Starlit.
8 Tip. mitcro
4 Tip. Noc-px.Tx
tn. 5. Harm& HA ttittpiiiif Fa CI A ciica Hamm if
gtloTd3d
15
WLI,4 rguiShIi,
?.5
14 Tip.
ad( %I; WAIN. raSea, 5.
24 nclumis.
14 loannfi AC Ioana I
Variante: 13 aceaia] ABC aceaia atunce
*i grail
15 Ioannii amu] ABC Ioanil amu T Ioannti
T den
7' grainda 15-16 trebuesca de tine a ma boteza, Si] 2' de tine trebuesca 30
17-18 cuviinta iaste]
17 catra elii] T cateinsulii
sa ma botezu, e
18 itnplea] C umplea 7' savari
C iaste cuviinta T cu cuviinta iaste
ABC amu T acii0
amu aciia.A
19 boteza-se] BT se boteza
20 ceriuWA] 7' adeca
dinteapa] B dentr'apa. 7' den apa
2' lu Dumnezeu 21 detingan- 35
Domnului]
role] CT ceriurile
porumbu] C porumbu
t;ti.
un] AC u
T de;,tingandu
du-se]
22 iubitti,
viindil] T viinda spre eli.t] ABC pre ela 2' speinsulul
dereptil] 2' cola iubitula de.
de]
www.dacoromanica.ro
506
invatatura den ceasta sfdnta evanghelie.

Cuvantul 62.1
A dulcelui $i a iubitoriului de oameni, Dumnezeula nostru,

5
10
(567)
ce e pentru not tocmeala, scoatere iaste den intaia cadeare

$i intoarcere spre insu$a impreunarea lu Dumnezeu, ce fusease pentru neascultarea striinare. Derepta aceaia, ce e cu
trupula venirea lu Hristosa, munca e $i crucea, si ingruparea
si invierea, ca sa se spaseasa, omulti, inchipuindu-se lu
Hristosa, $i cea de demulta in mo$tenie de feciorti sa o priimeasca. Ce cu nevoe amu iaste spre sfar$irea vietiei, ca a
lu Hristosti inchipuire nu e numai ce e dentru viata lui inchipuiri cu nemaniia $i cu mandriia smerita, cuma insu$a
aceasta Domnula zice : lnvatati-va de mine, a blanda santa
$i smerita cu inema, ce catra aceaia $1 cu a mortiei fnchi-
is puire mai cu nevoe iaste, cuma graia$te dumnezeescula Pavela :
sa ne strigama mortiei lui, ca emu vomit ajunge la invierea

lui ce e den moarte. Dereptil aceaia de ea$5 iaste a omului
cre$tina, ce e hotejuneei cu apa, si cu duhula a se na$te de
20
susti. Ca de ea$a iaste caruia se na$te den apa, ca. cuma

Hristosa muri pacatului singura, asa $1 aceluia morta a fi
si neplecata spre toate pacatele, dupa scriptura : Ca ati amu
95
30
botezamu-ne intru Hristosa, intru moartea lui hotezamu-ne,

$i ne ingrupama Iui cu hotezula intru moarte. Aceasta sa
$titi, ca de-demultulii alit nostru omit rastigni-se, ca s de$erteaze trupula pacatului $i de-aciia sa nu mai lucreaze noa
pacatului. Iara de ea$ti iaste, caruia se na$te den duhii, a fi
aceluia masura de dare (ce iaste de zice, den ela a se na$te),
cumu se scrie : Ca nascutula den trupil, trupti iaste, iara nascutula den dubil, dun iaste. Tara de eaii ce iaste de susil
a se na$te, iaste a se dezbraca de multi cela vechiula cu

lucrurele $i cu poh I tele, $i a se imbraa intru noula, cela ce
innoia$te innoitoriulti spre $tiirea in chipulti celuia ce 1-au ziditii
eh). Cati amu zice, intru Hristosa botezatu-vd, intru Hristosa
imbracatu-va. Cu nevoe amu iaste naravulti cela dental. $i

35
4 ce e indreptat in ce era
2 cnOrto Ai.
10 De-asupra lui sfar*ea,
scris Weal I Dupa vietiei,scris la marginea dreapta, Iui Hristosii a ne [inchi]pui 31 Srris in susul paginei 5G8, cum ai zice (tie adaogat dupd noulit)
31 celti ce, indreptat in ca celti ce se

scris de-asupra insa.
34 Intre Imbracatu-va gi cu,
www.dacoromanica.ro
(508)
507
obiceaiulti a lash $i a se inceape al doilea, cal
moarte isco-
deaste amandurorti vietiloru, ca sa se lase de cea dental cc

lucreaza hitlensugulti, inceape a se da celorti bune a lucra.
Cu aceasta nu ni e puteare, nici vomti fi not de susti nascuti,
cumu zice Domnulti, ca cela ce se ingroapa cu apa de-sa
boteaza trupulti si i se curateaste trupulti lui de spurcAciunile
ce-au fostti mainte i de ale pamantului mandrii. Ca parasirea lucrurilorti trupesti, semnulu-i arata botejunea. Derepth
aceaia nu iudeiaste spre toate pacatele spalamu-ne, ce o spalare stimti a spaseniei, botejunea, derep'ce amu ca una iaste
derepta toata lumea a lu Hristosti moarte ei o inviere den
moarte, care-i iaste chipulti botejunea. Dereptti aceaia celti
ce-au tocmittl viata noastra, Domnulti, leage botejune pus-au.
Ca i moartea 1 viata chipti are; alti mortiei amu chipil
cu apa," arata, iara alti vietiei, fagaduirea duhului da. Tara

de ne va intreba cineva, cumu se innoiaste cineva cu apa,
sa intrebamti sl not pre Oil, cumu den pamantti mainte
ziditti fu, cumu lutulu spre multe parti i noduri imparti-se,
cumu amu in vedeare unulti iaste, ca pamantti amu era

numai ce-sti denteinsulti de toate si in multe chipuri, de
10
15
Do
unde i-sti oasele i vinele i vinele sangelui, de unde i-e carnea
imbracamantulti cela grosulti i vasele glasului, ficatii si

splina ei inema, de unde i-e piialea si sangele .i tusirea
i fiiarea, de unde i-e simtirea de toate? Aceastea amu toate
au nu pamantti santa i lutti? Cumti pamantulti priimeaste
samanta de rasare, iara trupulti is samanta de o putredeaste?
Dare-, cumu pamantulti hraneaste samanta intru elu, e tru-:
pulti dentr'acealea hraneaste-se, aceasta amu cu cugetulti nu
ei
(569)
95
o putemti afla, ce cu credinta numai ce o priimimil. Iara

sa i cealea ce prespre toate zilele lucreaza-se, Si trebuia0e
30
6 Tip. A-1C11014KX41011HAE
5 De-asupra lui fngroapd, scris i se afunda
14 moartea Si viata chipd
7 De-asupra lui mandril, scris i pacate
16 intreba,
are, indreptat in de moarte si de viata chipti are botejunea
18 Dupa fu, scris la marcineva, indreptat in si intreba cineva, dara
20 Dupd 35
Deasupra lui lutulu, scris fiindu-si
ginea dreapta, omulti
25 Intre
numai, scris de-asupra, trupuld J ce-sd, indreptat in ce sant('
26 De-asupra lui rasare. scris Si
luta O. cumu, scris de-asupra .i iara
is samanta de o, indreptat in deaca is samanta, nu o crearstel
creaste
30 Tip. TplisGmpt.
ce o
I
www.dacoromanica.ro
508
sa fie cu credinta, cu catti mai vartosti si mai multi de

nestiuta Si a duhului? Ca cumu e lara de sufleta pamantuld
priimi tarie den voia lu Dumnezeu si atatea ciudese den-
Si
o
teinsuld fura, asa Si duhuld spre apa viindi, preaslavita

aceasta fi-va. Ce sa auzimti si ale evangheliei cuvinte, ce
dumnezeesculd glasitoriu Matthei raspunde astazi:
(Evanghelie) In vreamea aceaia vine Isusa den Galilei la Iordana, catra Ioanna, a se boteza den ela
(Talon) Ca robii mearse Domnulti la botejune. Ce aceia
10 amu sa se pocaiasca merged, lath Isusti ca sa, se arate nrodului, cumti Ioannti zice: ca sa se iveasca Izraililori. Boteza Domnulii; ce nu-i trebuiia curatire, ce ca pre not sa
speale si sa ne curateaze de pacatele noastre. Si prea sa, ne
curatimti invata-ne si a nu spurca, botejunea cu naravuld si
15 cu lucruhl hitleanti, ce cu multi barbatie si cu socotire datori santemd cei ce cu botejune scrisu-ne-amti, in chip de
feciori nespurcati a ne pazi, si curati $i neblazniti.
( Evanghelie)
20
loanna apara lui grainda' : Eu de tine trebuesca
sa ma bole* e tu vii catra mine?

(Taloh) Cunoscii Ioannti pre Domnulti cu duhula lu Dumnezeu ce lacuiia intru ell, cumti blagoslovit Si ievangelistd au graitti ca vazd Ioannd pre Domnuld viindd cateinSultit i zise: Adeca mieluld lu Dumnezeu, celti ce luo pacatele a toata lumea! Insa cu cutremurd fiindti tinutri acmu,
apara lui graindti: Eu trebuescd de tine a ma boteza, eu
vinovatuld pacatelord, de celd fara pacate; celd ce botezi
cu apt, numai spre pocaanie, de cela ce boteaza cu duhti si
cu foal: robuld de Domnulti, omuld de Dumnezeu. E tu vii
catra mine? Ca trebuiia lu preaditece, ca un omi acesta, si
ell dela Domnuld sa se curateaze, Ca den Adam tine era
I
25 25 25
3o
inca-sd era de se tragea spurcaciunea ce era den
neascultare. Nu zise ca tu veH sa to botezi de mine?, ce

tu vii catra mine? Asa amu se temea si se lepada a boteza Domnulti marele Ioanni preaditece. Ca cell ce intru ma35
10 Intre merge& fi iara, scris de-asupra robii

11-12 boteza, indreplat in boteza-se
17 neblazniti, indreptat in nesablazniti
23 Deasupra lui Adeca, scris Wit
24-25 Intre acmu si apara, scris de-asupra
Ioanti
26 fard, indreptat in fara de
28 Dupe Domnula, scris sau
34 Tip. ,vimsAk, indreptat in pre Domnulit.
www.dacoromanica.ro
(570)
509
tele murnaniei-Vi juch-se si se inchinA lui, curnti nu se vrea

teame cu bunA-govire a boteza facatoriulti a toate si despuetoriulti si Domnti?
(Evanghelle) Raspunse Isusti, zise catrinsuld: Lake' acmu)).
(mow In vreamea aceasta, o Joanne, lash si sfar,a$te
cite -ti zicti. Ca iaste vreamea, candil cu destoiniciia slava

mea toti oamenii au a vedea, si vorti ispovedi ca eu santil
Dumnezeula lorti si judecAtoriu a toll, viiloru si mortilorti.
E acmu acelora vreamea nu iaste, ce cu tocmeala cu tine
botezu-ma, cA pentru omu fuiu omu, ca sa biruescti ca un
oma pre celti ce biruise pre ei, cliavolulu. AQderea pentru
oameni, ca, $i ei botezu-ma, ca sa Ingropti Intru apa spurcaciunile. ca vrui pre ei sa-i noescti cu apa si cu duhuI5,
impreuna si altii-oarece sA tocmescti, ca den botejune oamenilorti sa ma aratti.
(Evanghelle)
(571)
10
15
Asa amu cu cuviint,d iaste noao, a savilrg toata
dereptatea.
(Talon) Dereptate acicea graia$te inviltAtura Domnului. CA,
a5a amu cade-mi-se a sfari 'Data InvA tAtura lu Dumnezeu,
derep'ce amu ca, i leagea, cite invatAturi zis-au, toate sfdre aceasta una iaste rAmasa, de sa. mA botezti. Deci asa
mi se cade a sfari si aceasta. Ca derep'ce Adamti celti de
demultti o Invatatura nu sfar0, eu in loculu lui salvari-voiu
toate, cell ce pentru milosardia Adamti nou fuiu, si voiu

implea rAm4itele aceluia. $i din cea osandA de demultti,
20
2.)-
ceaia ce elu celorti ce santti dentru elu datu-o-au, den aceaia
eu acmu izbavi-voiu pre cei ce se vorti nate den mine si

se voril innol cu duhulti, cu botejunea $i cu leagea. Ca leagea
lu Dumnezeu iaste si botejunea lu Ioannti, cumti acela au
orAitti cA cela ce ma tremease a boteza, aceasta-mi zise.
(Evanghelle) Atunce tasa eld. ,Si se botezei Isusd, eci acii,cd
den apd.
-
3()
(Won) De treizeci de ai flinch"' Hristosti boteza,-se, derep'ce
ca varsta aceasta priimeate toate pacatele. Ca intaiu10 amu

crescutti, multi neinteleptie iaste, iarA all doilea, in tinereate,
19 De-asupra lui Dumnezeu,
13 noeseil, indreptat in innoescil
27 izbavi-voiu, lndreptat in izbtivi-i-voiu
29-30 Tip.
scris parintelui
;Nina rinoiTh.
www.dacoromanica.ro
35
510
multi aprindere de pohta pacatelora trupului iaste, iara fn

crescutula de barbatii, multi iubire de aura fl-va. atepta
5
acesta crescutil Hristosa, ca in toate varstele sa imply leagea i

sa sfinteasca pre noi. Graesca amu unii ea" fiea-carele de cei
ce se boteza, afunda-i botezatoriula 'Ana la grumazi si -i tinea
pang -0e, ispovediia toate pacatele sale01, *i atunce-i lash de e0ia
dentr'apa, iara Hristosa neavanda pacate, nu pesti intr'apa,

*i dereptii aceaia zice evanghelistulti ca acii01 eSi dentr'apa.
Si adecd, deghisera-se lui ceriurile, pi vazei duhula lu Dumnezeu degingdndu ca un porumbii , viindu speinsuli
i iatei , glasti den ceriu grai: Acesta iaste Multi mieu cela
iubitula, de ela bine-vruiu.
(TAW) Neascultarea amu celui de de I multi Adam a fnchise noao raiula, iara ascultarea noului Adam(' de$chise noao
(Evanghelle)
-10
45
ceriulii, de fact noao indulcire mai mare de acelui dental.

Ca frumosa *i cu mare framseate arata-se oamenilora Hristosa,
20
derep'ce amu ea i Ioanna proroci de ela narodului, i mica

pre acela socotiia-la, ca vedea pre ela amu botezandu-se ca
unula den multi, 0 se blazniia. Derepta aceaia preaslavita
lucrase *i se de chise ceriula, aratanda ca dentrInsulti de0insa iaste, i glasuli amu porumbului : glasuli amu, ca sa tie
carei era acolo, tine iaste de se boteza, iara porumbula, ca

sa aduca glasii speinsula, ca sa nu le se pare ca pentru loanna
25
glasuli marturiseate. Ca parintele amu de susii marturisi

de fiiula, iara duhula sfanta detinse speinsula, in loci de
deagetti ela arata ca acesta iaste marturisitoriula. Tara, in
30
vedeare de porumba arata-se, derep'ce amu ca aceasta jiganie den fire are inchipuirea duhului stanta, ca e iubitoare
de oameni i nezlobiva, i cine-i is puii ei, ea rabda, i iara
se fntoarce catra aceia ce i i-au luata, i iaste curata *i de
miroseala buns ea se bucura, i intru imputiciune nu lacuia0e. Ca acesta amu porumbieli, chipa era celui porumba
ce aduse veaste bung lu Noe de slobozirea potopului. Ca
12 intre iubituld i de, scris de-asupra ce Tip. Ai MI6,
5 Tip. nknx
indreptat in de elit
13 lnainte de Neascultarea, scris De
18 De-asupra
lui socotiiit-1Ct, scris naroadele
19 bletzniiet, indreptat in stiblazniiit
20 lucrit-se, indreptat in arata-se
21 De-asupra lui iaste, scris DomnulCt
Hristosit amu porumbului, indreptat in si porumbelubi
22 boteth, indreptat in boteaza 26 elii,indreptat in a-Iti 32 celui, indreptat in ci celui.
I
35
www.dacoromanica.ro
(572)
511
cumil atunce potopire era cu ap5., asa si acmu alta potopire,

de pkate, si cumil amu acela bine -vesti de sc.5.dearea apeei
potopului, asa si acesta de aceasta.
Deaca se deschisera amu ceriurile si destinse spre cela
ce se boteza duhulii stant5, ca sa stimu ca, spre tot(' multi
cela ce se boteaz5, deschide-se ceriu15 si cheama pre elil
intru salasurile de susii, ca destinge spr'insulil si duhulii sfantil.

(573)
'ail sa nu e vazutti acela de ochii I ce vad5 pre ceasta lume,

nu iaste cu destoinicie a nu creade. C5, semnulti amu nu
pentru cei credinciosi dat5 fu, ce pentru necredinciosii, iara
noao destulu ne e credinta in locti de semnii. Cumu e amu
si de Past, ca,' cu o mas5, Hristos5 impla amandoao si sfarsi
10
ale Iudeilorii Past, ca dentai de ale lui Past dat-au, asa

si la botejune, Intru un rau amandoao facd, c5, deschiderea
ceriului fu si destingerea duhului sf,:-itii. Si aceastea toate
pentru a crestinatatiei botejune era, inchipuire. Tara de el('
15
bine-vruiu , iaste in locil a zice : spre eh"' raposa-voiu si pre

ell"' voiu. Aceasta ar5,tara si ingerii cantand5 la nasterea lu
Hristosii, graindil : Slava intru nalt5 lu Dumnezeu, si pre
parnant5 pace, intru oameni buns -voe (ce se zice bung-vreare,
ce iaste a se spasi oamenii). Derept5 aceaia si acmu zice : De
elii bine-vruiu, ce se zice : de elil bunatate vruiu, ca dereptil
el(' spasenie oamenilor5 fi-va. Ca $l ale evangheliei cuvinte
20
asa santii. insa iaste cu nevoe a spune voao $i de ceale in

25
multe chipuri botejuni ale celor5 de demultii, fratilor5.
frisa intaia amu botejune fost-au a potopirei, spre taiarea
pacatului.
Tara a doa, cu marea si nuorulii, ca semnil era nuorulii
duhului, iara marea apeei.
Iara a treia botejune, ce fu legiei lu Moysi, ca totti amu 30
necuratulii, sa se sp5,1ase cu apa, .5115 opariia vesmintele,
si asa intra in beseareca.

Iara a patra botejune, a lu Ioannu, spre pocaanie aducea-i
cei ce se boteza, ca sit creaza, intru Hristosil.
3 Dupd aceasta, scris de Hristosu bine-marturisi ca e fiiulti [1n]
7 ca, indreptat
4 lntre ceriurile 0, si, scris de-asupra aciia
ce, in8 Dupd ochii, scris, to marginea dreapto, oaminilorit
in ;;;i
31 spala-se,
13 ca dental, indreptat in i Inceapere
dreptat in ceia
indreptat in sptilit.
Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
35
512
A cincea botejune, cu ce se botezd Hristosti, nu cd, acestuia
10
trebuiia-i curatie, ce ca a noastrd curatire sd arate, si ca sd

struncine capetele serpilorti intr'apd, si ca sd sfdrame I picaturn i toatd a vechiului Adamd intru apa s afunde, si ca sa
sfinteascd, botezdtoriuld, i ca sd impld leagea, si ca a troiteei
sa, descoapere taina, si ca chipti pi scripturd sd, fie noao botejunea, sd ne botezdmil pi not desavarsitd cu a Domnului
botejune, ce e cu apa si cu duhuld. lard i cu focti grdiaste-se
ca botezd Hristosti, derep'ce amu ca cu limbi In vedeare
de focti spre sfintii apostoli a sfantului duhti dulceath, varsd,
sau pi pentru munca focului ce va sd, fie. ca botejunea de
focti, ispitire de foci.' semneazd, cumd grdiaste apostoluld, cd
fie -al)zioa ivi-va, derep'ce ca. cu focti descoperi-se-va,
15
cdrui lucru, vare de ce iaste, foculua ispiteaste.

lard a sasea botejune, pocaanie si lacramile, adevdru e
cu folosd.
A saptea, sangele si munca, cu carea Insusti Hristosti

botezd-se, ca foarte e curata $i dumnezeiasca, i de-aciia adoara
nu se va mai spurca spurcd.ciuneei.
20
25
A opta botejune, cea mai de apoi, nu e spdsitoare, ce

realelorti ucidere, ca de-aciia Multi $i pdcatuld nu va vie, ce
se va munci fard sfarsitti.
lard cc e a se dezbraca vesmintele si a se imbrdca carii
vord vrea sa se boteaze, chipd iaste ce e de omulti cela yechiuld a se dezbraca si viata dental a pgrasi, i inchipuindu-ne
cu aceastea celui ce spre truce rdstigni-se, Hristosti : pi cu
goliciunea dezbrdcd incepdtoriuld, i putearnicti si cu IndrAznire
oblic1-10.
30
lard, ce e spre apusti a cauta mainte si de satana a se

lepada, Impingandti e1ti cu manile, de-aciia spre rdsdritti
a se intoarce si Domnului a se fagadul, arata aiavea ca, se
cade celuia ce se boteazd. luminatd,
Impreunarea realelord
4 De-asupra lui toata, scris greala I Dupa sa, scris o

35
5 intro
sfinteascd ;i boteztitoriu10, scris de-asupra pre 7 Tip. GOTF3dMk, indreptat

13 ivl-va, indreptat in ivif I De-asupra lui Ca, scris cu
in boteztimil
se-va 27 Tip. Aismcm, indreptat in dezbracti pre putearnicii, indreptat
30 Impingandii elu, indreptat in arata impingAndu-111
in putearniculti
.Intre de-aeila ;i spre, scris de-asupra i
32 Dupa luminatii,
pre Oil
scris sa fie dela Dumnezeu.
J
www.dacoromanica.ro
(574)
513
(575)
intunecate mainte sa le leapede cu lepadare desfarsita. Ca asa

e amu I ce e intru dumnezeiasca lumina', stare a o dobandi
sicurata a se lumina, candu se cid in toate realele pang in sfarsitti
parasire si bunatatilorti fagaduire si cateinsele apropiiare.

lath ce e sa, se dezbrace, cu until sa-i unga trupulti, de
tote impreunattl arata a fi bunului maslinu, lu Isusti Hristosa.
Dupa aceaia la scaldatura dusti fi-va carele va sa se boteaze,
ca si Hristosti dela cruce la mormanta dusti fu.
MIA de trei on inteapa afundata a fi si iara scosti, ceale
trei zile ale ingrupariei lu Hristosti arata. Ca cumti Hristosti
10
trei zile si trei nopti intru inema pamantului face, asa si

botezatulu cu trei afundari si scoateri, ce-au foga intru mor-
mantii trei zile si trei nopti a Domnului inchipuiaste. Ca

cumu-stl cei ce-sa intru noapte de nu vada, si carei santti
intru zi de imbla in lumina, asa si intru afundare ca intru
noapte nemica nu vadii cei ce se boteaza, iara canda santti
scosti, ca intru zi 11.-vord. Si intru aceaia iarasti morn si se
15
nasctl, ai acea spasitoare apa sl mormantulti lorti fi-le-va, si
muma. Ce insa nu adevarti morn si se Ingroapa, nici adevarti

rastignescu-se si se scoala, ce chipulti iaste podobiia a adeveritei
20
spasenie. Ca Hristosti amu pre adevaril rastignitu-se-au si se

ingrupa si invise si toate aceastea noao dat-au, ca chipului
munciei lui inchipuindu-ne, adeverita spasenie sa dobandimil.
Si Hristosti amu intru Iordanil deaca se spala, si esinda, duhula
sfanta in fire vine.
25
Iara botezatului cu myru amu ungu-i trupulti in vedeare, iara cu duhulti sufletula lumineaza. Si mai nainte
amu In frunte, ca den gresala ajungere, de-aciia si cu
(576)
descoperita fates slava lu Dumnezeu sa vaza, asijderea 0 la

urechi, ca dumnezeiasca taina sufleteaste sa I asculte, cuma 30
an graitti Isaia: Adauge-mi, Doamne, urechiei sa aurti, si
Hristosil iarasa : Cine are urechi de auzire, sa auza ; asijderea
la nari, ca dumnezeiasca taina myrosindti, a lu Hristosti buna-
myroseala si aceia sa fie; si dupes aceaia la pieptti, ca sa se

imbrace in zaoa dereptatiei si Improtiva mestersugului dracescti sa stea.
Sa cautamil amu, fratilora, si sa ne Intarimti sinestl, si
3 des in, indreptat in den
4 parasire, indreptat in parAsi.

33
11297
www.dacoromanica.ro
35
514
sa ferim5 i sa pazima ispoveadaniia di fagaduita ce -amu

dat5 intru sfanta botejune. Si ne -amu lepadatil de diavolulti,
ca der un vrajma0 i muncitoriulti nostru. Perna in sfaritti
amu sa-Iti urimti i sa fugimti pang in staritti de reale-i Si
de vanarile lui i de chinurile Iui, ca ne -amu fagaduitil lu
Hristos5, celui ce-au scumparatti pre noi den prada i den
robiia draceasca, i aceia ce ne-au slobozitti den blastemula
pacatelor5 i alti osandei, 0115, in ceaia de apoi raposare
sa proslavim5 pre elti. Cu aceaste amu slavite dereapte cu
10
ispoveadanie catra Domnulti sa meargemti. sa miluimti saracii,
sa nu uitamti obiditii, s nu rapimil a striinului, obidinda

nevinovatii, cuvinte dearte sit nu le priimimti, sa ajutama
15
preutilortl notri (ca de aceia botez5,mu-ne i ne luminamti),

viata noastra prespre toata vreamea sa pazimti di cu toate
naravurile cealea bune sa ne intarimti, ca vrajmaulti nostru
20
sa nu afle nemica, pre noi, i in zioa aceaia a infricoateei

judecata sa, flm5 inaintea judecateei lu Hristosti neruinati
i sa auzimti dela elti dumnezeescula i milostivula glasil:
Veniti blagoslovitii parintelui mieu, de moteniti ce e gatiter voao imparatiia, i viata yi indulcire b. Aceaia sa o dobandimil toti in Hristostl Isusti, Dumnezeulti nostru. Ca lui se
cade toata slava *1 cinstea, impreuna cu tatalti Si cu duhula
sfant5, acmu i pururea si in veacii de veacti, arninti.
I
Luna Fevruarie, in doi. invatatura Ia intimpinarea Domnului.

Evanghelie de Ia Luca, zaceala 8.
25
(Luca II, 25). In vreamea aceaia era un 0172a in Ierusaliina,ce i-e nurnele Syrneona; $i acelu omit, derepta psi
bine-cinstita, aqtepta mcingaitura Izraililoru, gi duhula
7 Tip. WkIll SCA0603HTA
30
9.6apo., -pit,
CM g.
18 Tip.
CaGAI,Z3HM6
24-25 Titlul slavon:41.1&,4
noolcuifif 114 cirireiiii rat. gal, U./ A0(1:14, r448d, g., indreptat in
glava 2, zaceala 8.
Varlante: in ABC evanghelia aceasta find rdnduita a se ceti la intelmpinarea Domnului, la liturghie, nu la utrenie, ca in te.rtul nostru, se
incepe cu stihul 22: In vreamea aceaia duSera elu In Ierusalimii, etc. De
35
aceea, la inceputul stihului 25 lipsesc cuvintele : In vreamea aceaia
oma] C u omil
In]
T intru
26 un
27 ce i-e] B ce i eta 7' ce Iui era
acelii omii] T oma fiindii acesta

Symeonti] T Simeonii
mangaitural T mangaiarea.
cinstitii] T hunii-govitoriu
I
www.dacoromanica.ro
28 bine-
(577)
515
sfcinta era intru ela. (26) $i era ela fdyciduita duhului

slcinta sd nu vazd m.oarte nzainte, pang nu va veded
Hristosa Domnula. (27) $i vine cu duhula in besearecd.
.,St condo aduserd parintii feciorulu Isusa, sd faces lore
pre obiceai leage de ela, (28) pi acela litO ela la incinile
1W pi blagoslovi Dwnnezeu oi zise: (29) Amu lases robula
tau, Doamne, pre cuvintele tale cu pace ; (30) ca vdzurd
ochii iniei mcintuitura ta, (31) ce-ai gdtita naintea featelora
a tuturora oamenilora, (32) lumina intru descoperitura linz&lora pi slava oamenilorCztdi,Izrailii!" (33) Si era Iosifa
of muma lui, mirard-se de cuvintele lui de ela. (34) ,Si bla-
,goslovi ea Symeona pi zise caird Mariia, mama lui :

Adecd, zace cesta la cazdturd pi la sculdioare a multi
intru Izraili, qi intru seamne ce-au zise (35) si tie insdti in sufletu intro -va armd ca amu sa se descoapere
den multe inimi cugetele. (36) $ti era Anna prorocita, fatd
lu Fanuila, den ruda lu Asyrova. Aceasta motorise intru
zile multe (vise cu bdrbatululi Fapte ani, den fetiia ei,
(37) de-aciia vdduo, ca optu -zeci pi patru de ani), ce nu
-e0se den besearecd, cu postula psi cu rugdciunea slujiia
10
15
20
18 Tip. ZI1H (ABC ani ; tot astfel cu un rand mai jos; in T inset ai).
Varlante: I intru ela] T speinsula
1-2 eld tagaduitti duhului
sfan La] T lui bine-fa' gaduitti de duhuld
3 AC lipseste cu
4 feciorulti]
T coconulii 5 pre obiceai leage] B pe obiceai lege T dupes obiceaiulu
legiei
si acela luO] 2' iard acesta priimi
la]
7' spre
7 tau, 25
Doamne, pre cuvintele tale] T sou, despuitoriule, dupe cuvantulti tau
8 mantuitura] T spaseniia naintea featelorii] T, inaintea feateei T2
.f naintea featelortit
descoperitura] .7' descoperire
9 intru] Ta In
Izrailii]
10 slava] 71 slava T2 fn slava I oamenilora] B oamenii
T Izraililora]
11 mirara-se de cuvintele lui de elii] 7' de se mire. 30
de aceale graiure ce-sti de du T lipseste $i 12 ea Symeontit]
I
7' pre ei Simeontl
13 zace cesta] B zace acesta 7' acesta zace
la cazatura] 7' spre cadeare I la sculatoare] 7' spre scularea 14 ce-au

zisu] T raspunse 14-15 tie insati In sufleta intro -va amid] 7' Insati
16 cugetele]
ca amu] T ca
tie pren sufletu-ti arma treace-va
T cugetulti
17 lu Asyrovg] B lu Asyrii T asiriiasca motorise
18 vise] 7' lacuise
intru] C maturise fntru T preapetrecu cu
18 fetiia ei] AC fetie ei
ani] 7' ai
barbatulu-i] B barbatulu-i
ca phi-zed i patru de ani] 7' aceasta ca
19 de-aciia] 2' si fu
rugaciunea
la optu-zeci de ai si patru 20 wise] 7' se delungase
slujiia] 7' ruga lucrandil.
I
35
www.dacoromanica.ro
40
516
noaptea si zioa. (38) $1 aceaia intr'acela cease state,

ispovedlid-se Domnului, si grdi de ela tuturora ce astepta
md ntuire in Ierusalima. (39)

5
..5i
ca sfdrsird iota pre
leagea Domnului, intoarserd-se in Galilei, in cetatea lore

Nazaretu. (40) Feciorula cresca si se intdriia cu duhula,
implea-se de inielepciune, si dulcea /a lu Dumnezeu era
la elu.
Sfar.,,it. I
invhtatura den ceasta sfanta evanghelie.
(578)
10
Cttv6ntst16 63.
15
Toate praznicele domne0i i sarbatorile, fratilorti, bucurie suflete0i lucreaza, iara sufletului lumina i framseate
catiga-i, i besearecilorti inframsetare i buna-framseate
sufleteasca,", ceriulti pamantului i rodulti suirei. Si suire
iaste den smerenie la Inaltime i la dumnezeie, suire e amu
den ceasta lume spre lume lumilorti, den trupeasca spre

sufleteasca, den ale ce0,ii lumi spre ceaia lume intelegatoarea, den ale pamantului spre ale ceriului. Dereptil aceaia 0
not sufletea0e sa praznuima, 0 cu sfintie i fara de pacate
20
25
i cu pace .i cu impreunare lu Dumnezeu sa ogodimti, 0

sa lacuimti cu fried., i intru cantari i In rugs i in rugaciuni i in dereptate Si In milostenie pre Dumnezeu sa rugamti, ca dela elti cu bogatie data', sa fie noao suirea intru
imparatiia ceriului lui ceaia nesfar0ta i fericita, unde se
praznuescii neincetatele glasuri i nespusa buna-sufletie i
cea indulcire MA, de moarte a bunilorti. CA sufletetile praznice i dumnezee0,ile shrbalori spasenie amu adevarti scum-
para sufletelorti noastre. Si atata santil mai bune decatti

praznicele lumiei Si de sarbatorii i de toate ale vieti negoate,
30
Cu caw iaste mai bunti 0 sufletulti de trupti, i catti iaste

mai bunti i ceriulti de paimantulti, i cu catti iaste mai bunk
1 viata ce va s5, fie, ceaia netrecatoarea, decatti ceasta tre8 K6Ham, (tiparit cu negru)
35
24 Tip. ililipligliTd.
10 CA4110, AF.
noaptea i zioa]
T f}i zioa i noaptea

aceaia]
7' aceasta
1-2 state, ispovediia-se] 7' opri-se i se ispovedi
2 tuturora ce] 2' tuturorti carii
3 fn] T intro
tote] T tote ce era.
4 loril] T sa
5 Feciorulti crescit] 7' E coconulti crWea 6 Implea-se
de Intelepciune] T .'i se Implea F, ;I de mandrie 7 la elti] T speinsulii.
Varlante :
www.dacoromanica.ro
51.7
catoarea. Deci sfintilora
dereptilorti tuturora, cu bung
cinste i cu intelesti i cu dragti pi cu rabdare standti inainte,

(579)
dumnezeestile cuvinte cu socotire sa le ascultamti. Derepta

aceaia cu buna. inteleptie i cu cinste inframsetandu-ne, i
cu multa bung-sufletie, si de prazniculti acesta sa ne invatarriti i sa inteleagema ale evangheliei graite, ascultanda
cuma de-Dumnezeu-glasitoriu Luca raspunde noao astazi.
(EvanQhelle) In vreamea aceaia era un oma intru Ierusalima ,
ce lui era numele Simeona; si oma fiincla acesta derepta si
I
bung-govitoriu, astepta mangaiarea luraililord, si duhula sfanta
10
era spr'insula. $i era lui bine-fagaduita de duhula sa nu vaza

,noarte mainte, pad nu va vedea Hristosa Domnula. Si vine
cu duhula in beseareca . Si cancla adusera parintii coconula
Isusa, sa facet' lore dap& obiceaiula legiei de ela, iara acesta
priimi eta spre manile lui
gi
blagoslovi Dumnezeu
,si
zise :
Acmu lass robula sau, despuitoriule, dupa cuvantula tau cu

pace; ca vazura ochii miei spaseniia ta, ce-ai gatita inaintea
leafeei a tuturora oamenilora, lumina intru descoperire limbilora si slava oamenilora tai, lzraililora.
(moo De-Dumnezeu-priimitoriu Simeonti batranulii nu
era preuta, ce oral de Dumnezeu iubitoriu i dereptti i
bunti-govitoriu. Nadajduiia-se lu Hristosti, ca sa vie sa mangae Jidovii i sa slobozeasca pre ei den pacate i den a
Rimleanilorti, den a lu Irodu robie i domnie, sa-i cheame
i sa-i izbaveasca, i sa-i lase. Raspunderea amu luata era
Simeonti cal n'are a muri 'Dana va vedea Hristosti. Derepta
aceaia i duhului sfantti radicatti acesta batranti vine in beseareca, candti adusera Domnulti nostru Isusti Hristosti prea-
15
20
25
curata i de pururea fata muma lui i Iosifu, sa face lorti

pre obiceaiulti legiei de ela, cumu zisease Dumnezeu lu Moysi :
Sfinteate-mi totti dentaiulti, unula nascutti, desfacandu-i lo-
jasna in feciorii lu Izrailti. Si lue pre Hristosti in mani

t580)
Simeonti, i Dumnezeula lui ispovedi-Iii i Domnti i despuitoriu vietiei i mortiei. 5i se I bucura, i se veseliia graindti:
Acmu lase robulti tau, Doamne, dupg cuvantulti tau cu

pace 1
2
MTN I
3 Tip. pepinT
vksAspi
35 Tip. AOAnig.
Tip.
4 Tip 41nmettolusiu
www.dacoromanica.ro
17 Tip.
:10
518
Toti amu dereptii $i sfintii pare -le ca o legare aceasta.

viata ce e Intru trupti, $i ca ne0e striini veniti fntru viata
aceasta afla-se, ca viata de susti de pururea iubescil i spre
aceaia se nevoescrt ,$i se stajescii de sa, o ajunga. Ca acolo
iaste rapausul5 $i mangaiare $i fara-voroava, iara acicea In
deartu se smintescti toti oamenii, astazi viindu, iara demaneata murindti.
Vet' zurii ochii miei speiseniia ta, zice, ce-ai gatita fna-
10
intea featelora a tuturora oamenilora, lumina in descoperirea

limbilora si in slava oamenilora tai, hsraildorno.
Spasenie zice intrupirea unuia nascutulti tIiului lu
Dumnezeu $i Domnula nostru Isusti Hristosti i ce e catra
not sfanta a lui detingere. Ca spaseniia aceasta gatit-au

15
20
Dumnezeu, Inaintea featelorri a toate veacurele, pentru tocmeala ceaia nespusa, ca sa spaseasca,lumea $i ca sal se
iveasca, tuturora oamenilorti inaintea featelorti spre descoperire $i luminare intunecatelorti limbi, i intru slav5, Izrailteanilorti, carora curatti cautara $i au crezutti intru elu. Ca,
Izrailii spune-se, cu mintea vadti pre Dumnezeu.
(Evanghelie)
era Iosila si mu2na lui, de se mirk de aceale
graiure ce-sa de elt t. Blagoslovi pre ei Simeona isi wise catra Mariia,
25
muina lui: Adeca , acesta zace spre cadeare si spre scularea

a multi intru lzrail i, si intru seamne raspunse
insati
tie pren sulletu-ti arma treace-va
ca et se descoapere den
multe inimi cugetula.
(11100) Blagoslovi amu Simeonti pre amandoi, iara cola
ce i se pared ca e parinte, losifu, elu-15 lasa, i catra adeverita Mariia de pururea fata $i de Dumnezeu nascatoare
aceastea gradia : Adeca amu, acesta zace spre crtdearea
5i scularea a multi fntru Izraili, i Intru semnti raspunsti.
Iara spre cadeare amu necrezutilorta lui zace Domnulti, iara
spre sculare i spre dereptare credincio0loril. Ca spre cadearea pacatelorti noastre venit-au Domnulti $i spre scularea
dereptariei, ca de tarifa lui realele ch,dea-vorti, iara bunatatile scull, -se-vorti. Ca cazu Hristosti Intru moarte, e not ne
sculamti i ne dereptamti invierei lui. bra,* semnul5 cuvinteloril curmezipte crucea e, ce si pang astazi graescti cuvinte
I
30
35
5 Tip. pgnactlAk
10 Tip. ti,Ime .1,
14 Tip. viafurk.
www.dacoromanica.ro
(581)
519
curmeziate necredincio0i i nu o priimesdi ea. Derepta

aceaia semnulti cuvintelorti curmeziate iaste Intrupirea Domnului i atata ce e catra noi de0ingerea lui pi venirea. Si
minunatti amu adevarii iaste semnulti pi preaslAvitil ! Ca

Dumnezeu omii fu,
fata muma, i dupa na0ere iara fata
fu. Ce se curmeziaza acestti semnil de eretici pi de necredincio0, iara credincio0lorti pi slavitori derepti crezutu la
iaste i cu adevarti, i incbinatura i marie le iaste i

prop oved uire.
Si tie Inca, hist" pren sufletti, preacuratA i preanevinovata, treace-va arma. Iara arma au grditti Simeonii ce-au
fostii la munca lu Hristosti scarba mumei lu Dumnezeu, pi
turbureala inimiei, i durearea, pi amarulii ei nemangaiatulti,
dupa aceaia nedomiritura
blaznirea, ceaia ce o avea
de pururea fata previndii pre Domnulf1 rastignitu. Arma

cheama Simeonii a thlea, Si ins5,0 a lu Dumnezeu rasedtoare Intru nedomiritura, ca avea a-i pared oarece i a grai :
Cumu se nasca fara samanta den mine, i iara fata ma
021 ? Si cu aceastea se chinuia0e pi rabdd, l cumil celii
ce ciudese faced, mortii inviia pi mari seamne tacit, vru a
(582)
10
15
20
se rastigni i a se scuipi i sa moara. Ce ca sa se de I scoapere

pi intru a to inema neputreda
arma treace-va. Si a multi carei se blazniia cu cugetele,
den multe inimi cugetulti,
arata-le-se-va i descoperi-se-vorti i oblici-se-vorii i vorti
afla curandii vindecare. Si tie fata parearea-ti deaca se va

supune i cugetulii inimiei, ea se va descoperl tie, taina. Si
ti se va ivi i ti se va intari ce-au fostii pentru milosardia
ceaia nespusa, dereptil noi smeritii tocmeala, de0ingerea
fiiului i Dumnezeului tau.
Despuitoriu amu a toate acesta, Domnulii, nu lash inalcatra noi vine 0 in iadti de0inse, ca pretutindinea
timea,
25
30
toti sa-i spaseasca. CA pre pamantti vise omil, i cei ce lacuiia innol-i, iara supta pamanta carei era tinuti, den muncile mortiei izbavi-i.
(Evanghelie) .;;i. era Anna prorocita, fata lu Fanuila, den ruda
asiriiasca. Aceasta preapetreca cu .pile multe (lacuise cu barbatulula ,sapte ai, den le/Ha ei, isi fu vaduo aceasta ca la optuzeci de ai si patru), ce nu se delungase den beseareca, cu postula
aceasta inteacela
,si cu ruga lucrancla si zioa ,si noaptea.
www.dacoromanica.ro
35
520
10
ceasa opri-se si se ispovedi Domnului, si grai de el& tuturora

carii aflepta mantuire intru lerusatim& . (Ca sfanta Domnului
cheama-se tofu nascutulti unulti dental ce-i desfacea lojesna).
Si ca slansira tot& ce era pre leagea Domnului, intoarsera-se
in Gali lei, in cetatea sa Nazaretti. E coconut& cregea ,si se inta riia cu duhuliisi se implea si de mandrie, si dulceafa lu
Dumnezeu era speinsulti.
osier) Acmu spune evanghelistula 1 tatalti i ruda ei, de
graiate, i marturie cheama multi ce tiia, tata-sau i ruda ei,
ca sa cunoatemti i sa ne invatamti adevaril ca aceasta Anna
ispovediia-se lu Dumnezeu i blagosloviia i multemiia lui
i invata, pre toti de Domnulii, ca acesta iaste mantuitoriu

i mangaiarea noastra, nadaindu-se izbavirei i slobozirei
i radicariei. Tara dupa sfarirea a toate ce era pre leagea
15
90
25
30
Domnului, intoarse-se intru a sa cetate, fn Nazareta. Ca

intru leage era scrisii ca tot intaiula nascutti celu ce desface
lojesna, sfanta Domnului cheama-se. Dereptii aceaia pi Hristosti, ca sa impla leagea, vine in beseareca, 1 ca un tanar0
de patruzeci de zile, i ca un dental. Ca nu de toti nascutii
dental zisii fu aceasta (ca sfantii lu Dumnezeu cheama-se, ca
totti nascutulti dental ce desface lojesna), ce de unulii, de
insu01 Hristosii numai, celu ce desfaca pre adevara lojesna,
cu naterea. Ca toata lojesna cu mestecarea i cu impreunarea se tie ca se desface, iara dentr'aceasta ce se &ascii
Domnulil nostru Isusu Hristosii, insuti fara samanta incepa-se. Eindii dechise, i iara pecetluitii lag. Si pre
adevara amu fu omu, adeveritulti acesta Dumnezeu, i
inchinatil unulti denteamandoao firile. lara de ce se graiate ca coconulti cretea, intAriia cu duhulii, i se implea
cu mandrie, i dulceata lu Dumnezeu era speinsulil, cretea Domnulti Isusti cu trupulii, celii ce putea 1 denteinsii
pantece in masura crescutului barbatescil sa ajunga. Ce
ca sa n'aiba a le se parea o nalucitura tocmeala, de-
35
reptil aceaia cate putinelti cre tea, in crescutil. Tara crescandti arata-se a lu Dumnezeu cuvantii, mandrie, i se
intariia cu duhula, ce e amu ca cela amu den inceputa i
2 Tip. AokAthonsq
5 Tip. ickons.vs
18 Tip. nvA
4i qi Ka.
www.dacoromanica.ro
32-33 Tip.
(583)
521
mai de nainte de veacii desfaxitti Hindu, vru a fi sa fie

1 mai desavaritti.
Ce dereptil aceaia
(584)
i noi,
fratilortl, sa ne inchinamti
si sa slavimil celti ce pentru noi Ohara fu Hristosti, Dumnezeulti nostru. $i cu Simeontl batr"anulti in mani sa-hi
priimimti, celti ce pentru noi sere truce preacuratele
Manile-01 tinse-le, i pre noi priimi, si dela fiara putreditoare de suflete zmaci-ne. $i si cu batrana intreaga de minte,
cu Anna, sa ne ispovedimti Dumnezeului nostru i sa," blagoslovimti si sa blagodarimti pre elti, i sa marimti ce e
ctitra noi de0ingerea lui cea infricoata. Si s blagodarimti
pre Hristosti cell ce neputintele noastre purta s'au izbavitu
pre noi den amarita munch, a diavolului Si de ispita lui si
de hitleniia-i. Sa blagodarimii Domnului celti ce grijate de
viata noastra si de radicare i cauta de pururea de a noastra
spasenie .i dereptare. Ca acesta iaste slobozitoriulti si mantuitoriulti sufleteloril noastre Si vorovea4te de noi lu Dumnezeu parintelui, celu amu ce ne da noao in viata aceasta
bine si folosti i in veacii ce vorti sa fie hnparatiia sa ceaia
nesfar0ta, i fericita. $i aceaia sa o dobandimti in Hristosti
Isusa, Domnulil nostru, cal lui e slava si tinearea in veacii
de veacti, aminti.
10
15
20
Luna lunie, in douazeci Si patru. invitatura Ia

Naterea lui loan Botezatorul.
Evanghelie de Ia Mateiu, zaceala 40..
25
(Mateiu XI, 2). In vreamea aceaia loannu auzi in

legdturd lucruld lu Hristosa, tremise doi ucenici ai lui, ajciiv
zise lui: (3) Tu esti cela ce e sd vie, au altula a0eptavrema?' (4),5i rcispunse Isusu, ziseloru: Pdsati, spuneti
23-25 Titlul
13 Tip. AL
2 Tip. Ai ClIC.01;t1HITI., (fr. 37413.9
M4TAI f
ANCu,d iic-iie, ii5",. flok WHII HA Oa:Ake-no ItTirma Kimirtnt. irag iv
30
slavon:
28 Tip. InTo-M\ (AC altulii).

26-27 Ioannit auzi in
Variante: Evanghelia aceasta lipseste in B
27 Tremise] 7' Tremease
legatura] T auzi Ioannii intru temnite.
28 e]
27-28 ucenici ai lui, zise lui] T den ucenicii saii, sa zica lui
Tva 28-29 astepta-vremil] 7' va.' mu a:;tepta 29 spuneti] 2' de spuneti.
(sic 0, r.1484. A.
www.dacoromanica.ro
35
522
lu Ioanna ce afi auzita si vedefi: (5) Orbii vddu 0 $chiopii

imbld, stricatii curdfescu-se si surzii audit, morfli inviu,
measerii binegrdescti; (6) 0 fericafi ceia ce nu se bldznesca
de mine". (7) Aceia e0ndii,incepd Isusez ndrodului a grdi
5
de loanna: La ce e0liz in pustie sd vedefi? Au trestie
de vcintd plecatd? (8) Sau ce e0ta sd vedefi? Au onzil in

moi vepzinte imbracatti? Aceia ce poartd veqminte moi,
in casele impardte0i seintd. (9) Au la ce-afi e0td sd (585)
vedefi? Au proroculit? Eu grdesca voao, $1 mai mare de
I
10
prorocu. (10) De aceasta anzu iaste scrisu: laid cd eu

voiu tremite ingeruld mieu naintea feateei tale, ce va gdti
calea ta inaintea ta. (11) Adevariz grdesca voao: Nu

15
se-au sculatd a na$te den nzuiare mai mare de _Manna

botezdtoriula; lard mai micula in impardfiia cereului,
mai mare de eta iaste. (12) Den zilele lu Joanna bole-
zdtoritzld peind acmu impeirdfiia ceriului nevofa.Fte-se,

nevoitorii rdpescit pre ea. (13) Tofi anzu prorocii si leage
!Rind la karma prorocird. (14) .Si de vele vrea sd-ld

1
Tip.
8 Tip. XI A 44t11,11.
Variants: 1 lu loannul C lui loanfi I ce ati auzitil] 7' curna auziti
orbii] T ca" orbii si schiopii] 7' ologii
2 mortii inviu] 7' si
mortii se scoala
3 measerii binegrElescu] 7' si saracii binevestescul
fericati] A ferecati 7' ferieita iaste .ceia] T cela
se blaznescu]
1.111011111
20
AC insala-se T se va sabldzni
4 Aceia esinclid AC Aciia esindii]
T2 lard deaca se dusera, aceia I T2 lipsefte
25 T, Aceia deaca se duserd
Isusit I narodului a gall] T a gral narodului 5 T2 lipsefte de loannit
La ce
AC La ce mearsetii T Ce-ati esitu
6 Sau ce
AC Darg, la ce mars-ati T Ce-ati esitit
Au omit in] T Omu intru
7 Aceia] 7' Aceia amu]
8 casele] AC case
Au la ce-ati esitu]
30 AC Darit la ce mars-ati T Ce ce-ati venit
9 Au proroculti] 7' Proroculu
Eu] AC Ei T Adeviiru
10 De aceasta amu iaste scrisu]
AC Aceasta amu iaste de elu scrisu iaste 7' Ca acesta amu iaste care
de elu e scrisu
10-11 WS: ca" eu voiu tremite] AC MIA, eu tremitevoi(u) T Adeca, eu tremite-voiu
11 naintea] 7' inaintea
feateei]
35 C feteei I va gait] AC giiti-va T va tocmi
12 inaintea] AC nain tea
.Adevarti] AC Dereptit
13 se-au sculatti a naste 7' se scula dentru
I
nascutii
13-14 Ioanmi botezatoriulii] AC Ioanil botezatorulit

I
40
14 AC
lipsefle iara
miculii] AC midi
in] 7' intru
15 Den] 7' larti.
den
Ioanntil AC Ioanu
16 pand] T si panii.
17 T lipsrp, pre
leage] 7' leagea
18 Ioannii]
AC Ioanil
7' lipsege vrea.
I
www.dacoromanica.ro
523
priinziti, acela iaste Ilie cela ce va sd vie. (15) Circe are

urechi de auzire, sd auzd!"
SfArOt.
invaTatura den ceasta sfanti evanghelie.

Cuvantul 64.
Intru praznicele sfintilorti *i saboruri clumnezee*ti, in

toata noaptea bdeaniia, Intru cantari *i in ruga, Inca *1 in
ruga i in rugaciuni, liturghie, intru eale sa ne adunamti *i
sa facemil lorti. Impreuna a ne rugh datori santemti de toti
oamenii. Ca graia*te dumnezeesculti apostolti: Mainte de
toate, faceti rugaciuni. Si ruga. *i molitva *i bunamultemita de toti oamenii, de imparati Si de toti carei-sti Intru
deregatorli, ca cu blandeate *i fara voroava viata sa avarnti,
cu toata credinta ceaia buna *i cu cinste, ca Dumnezeu va
10
toti oamenii sa-i spaseasca *.i spre *Urea dereptatiei sa-i aduca.
15
Iara de va Dumnezeu toti oamenii a se spasi*i sa vie intru

inteleagerea lui, datori santemil *I noi sa ne inchipuimti lu
Dumnezeu catti iaste dupa tariia puteriei noastre, dereptti-ce
(586)
ca aceasta iaste priimita lui *i cu buna-ogoada. Si sa ne rugamti

de toti oamenii, curna Si datori santemti. I Iara." de santemti
20
datori de toti a ne ruga, cu catti mai vartosti de ai no*tri, cei
ce de pururea santti in credinta *it se nevoescti *i se grijescti *i miluescti pre noi? 51 mai vartosti de imparatii no*tri
ce-sti .dela Dumnezeu, buni-credincio*i *i de Hristosti iubitori,
rugaciuni a face d'in*ii *i ruga catra Dumnezeu, Inca *1 de
toate curtile *i de polate *i de toti voinicii, derep'ce tariia pi
25
spaseniia acestora fi-ne-va noao rapausti *i fara-grije. Ca
voinicescti aceia, ca sloboziti sa firnti *i neturburati ti Fara

voroava sa lacuiinu. Ca cumti iaste aceasta dereptti, ca de
acela ce ara fi pentru Impreunarea folosului *i a tocmealeei
a ne durea .*i in toate grijile a ne da pi toate nevoile a lasa,
30
iara noi nici usnele nu desfacemti sa ne rugamti pentru

ei! Ce ma rogti voao, fratilorii, toti Impreuna sa ne ruOmit' *i ruga,
3 1:0F111{1..
pi
rugaciuni, cu lacrami, cu inimi inframtc sa
5 cnOau
39 Tip. ..tnpfkupe.
Variante: 1 acela]
auze.,', de sa auth.
X.
9 Tip. Cl.HTfAtIs
T aceasta
19 Tip. RJjlib. tiwwl.v.
2 de auzire, s auzel AC sa
www.dacoromanica.ro
35
524
aducemii lu Dumnezeu.
sa ne rugamil de i'mparatii nostri

ce-sti dela Dumnezeu, si de spaseniia lorti pi tariia-le si de
naroculti lorti, ca de va fi bine acestora si polateloril lui pi
voinicilorti lui, si a crestinestiei toata tocmeala pazi-se-va
5
nevat6,mata.
In vreamea aceaia auzi karma intru temnifa lucrula lu Hristoste, tremease doi den ucenicii sal, sa zica lui:
Tu ecti cela ce va sa vie, au altula vain(' astepta?
(TAid) Doi ucenici mai Intelepti alease fericitulti boteza(Evanghelle)
lo
15
20
25
30
35
tremease catra Domnulti Isusu Hristosii, sa Intreabe pre elu de iaste acesta ce-au venitu, de carele zice
scriptura pi glasurile prorocesti. Nu ca nu stlia pre Domnulii, Intreba botezatoriulii, (ce stiia foarte bine ca acesta
iaste de-au venitti sa mantuiasca noi), ce o tocmeala facild
i vrea sa derepteaze ucenicii sai, cal vaza pre ei sablaznindu-se si parandu-le de Hristosti. Ca nici stiia aceia ca iaste
vamai mare Hristosti de Ioannti, si se vatama,
zandri pre Isusii dude facandll si pre mai susil decatti botoriulti
tezatoriulii, cu lucruri preamari. De-aciia si pizmindti, graira

lu Ioannti de Hristosii ca cela ce cu tine era de ceaia parte
de Iordanii, carele marturisiiai to de elii, WA. acela, ca Ott
inca boteaza, si toti mergti cateinsulti. Cei ce multi' iubiia
alii lorti dascalti pi vrea multi' slava a lui sa priimeasca, cu
pizma-i spusera de Hristosii, unde vazura pre WI bine-vremuindil. Iara Ioannu se acoperi cu nestiirea, i dupa tocmeala
intreba si graiia : Tu esti cela ce va sa vie, au altulti varmi
astepta? Nu amu dereptii sa stie elti Insusti (ca tiia preaditece taina), ce ca sa se domireasca uceninii lui ca iaste
mare a Domnului si a despuitoriului nostru priimirea, ca
acestui numai ce i zicil prorocii celii ce va' sa vie, iara
alalti toti era robi si slugile Domnului, carii fura mainte tremisil sa gateasca calea Domnului, cumu se scrie. Iara botezatoriulti tare credinta lucra de Hristosii, cumu iaste acesta,
ca se Rica ca un netiitoriu si catrInsulti tremease ucenicii.
Iara celu ce era amu den matele mini -sa sfintitil $i proroceasca daruire priimitu, pi cunoscA pre despuitoriulti, si
dereptti aceaia se juca cu veselie si se inching lui, marturi32 Tip. carxTtom.
www.dacoromanica.ro
(587)
525
(588)
siih si grAiia, de elti: Adeca, mielulu lu Dumnezeu, cell ce

luO pacatele lumiei. Celt ce propovedul mainte pre Hristost,
i cu manile sale boteza-ki, si de sust de elt mArturie auzi,
dumnezeescult duhti zburandti speinsulti ca un chipti de
porumbti vazi1-111, cumt vrea puteh sh- nu stie pre despuitoriult i facatoriult Ce tremease I ucenicii, cum amti zisO,
cu pareare sa Intreabe pre adevarti, ca deaca vort vedea

ciudesele ce face& Hristost, sd se incredinteaze si se, se
domireascA de elti, i sa fie lorti marturii lucrurile mai
credincioase si mai farA de pareare. Dereptti aceaia s,i
Hristost ptin, ea' dereptti aceaia mai vartost tremesease pre
10
ei Ioannt. Deci aciisti Intr'acelti ceasti multe ciudese fact, ca

vru sa derepteaze inimile celorti ce se sfliia de elti.
(Evanghelle) $i raspunse Isusa , zise lord:
sag de spunefi lu
karma curnte auzifi ci vedeli: ca orbii Oda, ologii imbla, stricatii
15.
curatescu-se ci surzii audu, ci mortii se scoalli,ci saraciibinevestescre
(Mon) Nu improtiva acoperiteei Intrebari a ucenicilorti

lu Ioannti ra,spunse Domnulti, ce improtiva adevarului $i intelesului, de ce fur tremesi. lard saracii ce binevestiia, apostolii zis-au, derep'ce amu Ca mai saracescti si mai ticalost
lucru nu iaste ca venarea de peaste. Ciudese lucra Hristosti
20
Inteacelt ceasti, de sg, Impla prorociia Isaiei ce era graita:

Atunce deschide-se-vort ochii orbilort, i urechile surzilorti
auzi-vorti ; atunce seirl-vorti ologii ca cerbii, $i dezlegate
25
fi-vorti limbile gagnavilorti.
(Evanghelle)
$i fericitti iaste cela ce nu se va sabltiz7 i de mine.
(moo) Aceasta amu mai de nainte zise Domnulti, pentru
acei ucenici ai lu Ioannt, de descoperii& taina inimiei

lorti. Si arata cal nu se ascunsera lui, pi celort ce se sabla'zniia de elti $i le se 'Area i multu se Intrebh de elti.
11*,
3d
ro-
(Evanghelle) Aceia deaca se duserti, incepit 1susie a grai

dului de Ioann(r.
insist vazatori flied ucenicii lu Ioannti framsetiei

lu Hristost cea mare ce era, si slava si ciuda ceaia marea
i multa a tariei lui si a puteareei intru sinesi o priimira si se intarire,, Si se dusere", minunandu-se chAra cela
ce tremesease pre ei, si de ce fusease spusera. Tara ca sa
(TAlo4)
(589)
6 Tip. sic%
28 Tip. oirvetokvi
37 Tip. 4soyctrk.
www.dacoromanica.ro
35
J.:33
n'aiha a li se pared ca suteleaste pre Ioannti Domnula, nu
10
15
20
gral de elti nemica acelorti ucenici ce era acolea ai lu loannti.

(Evanghelle) lard deaca se dusera aceia, incepic a grai narodului: Ce-ati efita in pustie sa vedeti? Au trestie de vanta
plecata?
(Taica) Auzira naroadele Intrebarea lu Ioannti, si nu stiia
socotirea lui, ce se turburara. Si cugeta intru eisti graindii :

Mare lucru, cumu amu celti ce marturisiia atata si asa de
Hristosti, iara acumti elu i se pare ! Si Inca le se 'Area
cal se-au intorsti loannti. Aceasta intelease Hristosil, si vru
sa arate ea stiutoriu de inimi iaste, si vrea sa, imblanzeasca
acea pareare si cugetulii loru si mintea sa le o derepteaze.
Ca gral lora: Ce-ati esitti In pustie sa vedeti? Au trestie
de vantti plecata (ce se zice, lesne sau pre iusorti a o sufla
MUM)? Si ca trestiia pre intelesti a fi si pre lesne a se intcarce? Si pre lesne trecandti, cumu va se pare acmu, protivire mai vartosti standu $i mai vartosti de pietrile mai tare?
Cumu amu atunce cateinsulti nevointa si cu ajutoriia voastra
marturisiia : eiia amu cateinsuld, zice, atunce de-sti ispovediia pacatele salesti?
(Evanghelle) Ce-ati e,sita sa vedeti? Omit intru moi vescminte
imbra cata?
(Taloa)
25
Ce se zice: hranitil i pohtitoriu rapausului, ca
si de aceasta sa ne arate ca e slabti Ioannti si pre lesne

intorsti, mai vartosti decatti de protivirea vietiei strimta
si de toate rabdatoriu si postnicti, cumti vesmintele lui
si mancarea-i aiavea marturisiia, ca va'smantti de parti
purta Si bucate mai marl, de cealea ce se faced, insesa,
avea.
so
Aceia amu ce poarta verninte moi, in casele

imparategi santa.
(mo) Acestti fericitti Ioannti mai de nainte intru pustie
lacuiia, iara acmu in temnita pazitil era, chinuindti si tescuindu-se. Si insasti munciei lasa-se pentru leagea lu Dumnezeu
35
in tariia pazirei.
(Evanghelle)
(Evanghelle) Ce ce-ati venita sa vedeti? Prorocula? Adevara

graesca voaosi mai mare de prorocri. Ca acesta amu iaste care
Tip.
iti,11111%
35 Tip. +Tgolii.
www.dacoromanica.ro
(590)
527
de elu e scrip- : Adecei, eu tremite-voiu ingerulg mieu inaintea

feateei tale, ce va tocmi calea to inaintea ta.
(Moil) Mai mare de proroci Ioannti marturisitii fu de
Hristosii, derep'ce c alalti proroci numai ce-au prorocitu
de Hristosa, iara acesta insusti vazatoriu fost-au. Aceasta
amu iaste mare *i minunata, derep'ce ca alalti proroci dupa
ce na*tea propoveduila, e acesta fiindu Inca intru matele
mumani-sa cunosca pre Hristosti *i juca cu veselie. Tara
ingeru se cheama Ioannu, pentru ingereasca a lui viata, ce
vietuiia intru pustie, fare', grija lucrurilorti lumiei. Si dupa
ce vesti i zise a lu Hristosti venire, *1 gati calea Domnului.
Ca Ioannu, ca marturisi de elti, si boteza spre pocaanie;
iara pocaaniia intru lasaciunea pacatelorft Iara in la'sarea
pacatelorti s,i spasenie daruiia oamenilora celii ce se intrupa,
pentru milosardiia milostivniciei, Dumnezeulti nostu.
10
15
Adeviirii graescii voao: Nu se soda dentru neiscutii

den muiare mai mare de loannii botezatoriulii ; iara mai miculii
(Evanghelle)
intru imparatiia ceriului, mai mare de elu iaste.
(rAloro Tare *i vartosti raspunse Hristosil ca nu iaste

niminea mai mare de Ioannti botezatoriulii intru nascutii den
mueri. Insa ,den mueri` zise, si lasa pre sine0 Hristosil *i se
20
desparti den toti oamenii, ca elu era nasculti den fata, nu

(591)
den muiare ce mersease spre I nunta. Insa iara, multa lauda
zise de Ioannu Domnulu, ca sa n'aiba a le se parea ca. *I

de acesta insusti, de Hristosti, mai mare iaste Ioannii. Ca Si
mai aiavea grait-au: Cace santii eu micti de crescutii, dupa
25
a voastra pareare, *i de slava mai mare santii eu de 61

intru imparatiia ceriului. Tara acicea : Dereptti cace se
nasca mai nainte de mine Ioannti, *i dupg ce va se pare
voao mai mare, cace ma mai plecti de ela, iara acolo mai
30
mare sant(' intru suflete*tile *i ale ceriului dulceti, derep'ce

Ca Dumnezeu Bantu i despuitoriu i Domnii.
(Evanghelie) lard den zilele lu Ioannu botezeitoriultz si piina
acmu imparatiia ceriului nevoiaste-se, si necoitorii reipesca ea.
(Merl) imparatiia ceriului grait-au Hristostl, credinta ce e
de elii, ce iaste fagaduirea imparatiia ceriului. Nevoiaste-se
amu imparatiia ceriului (ce se zice ea cu nevoe rapescii

24 Tip. 11:1;a111111.
35 Tip. 4iploAti.
www.dacoromanica.ro
35
528
10
15
aceaia oamenii), ca tine va birui nevoia nap&stilorti si grija

si scarba, si si alte chinuri, de-aciia si chinulti necredinteei,
nevoiaste-sit sine si se tescuiaste. Dereptti acealea si nevoitori cheama-se. Ca nevoiei iaste treabh multi, ca imparatiia sa dobandimti. $i tine -sit va lasa tata-sau si muma-sa
si muiarea si feciorii si fratii si surorile, si de toate lucrurile lumiei lepada-se-va, si insusti sufletulu-sit si viata a o
uita, mare nevoe foarte I Dereptit aceaia si nevoitori cheamg-se carii aflg imparatiia ceriului.
(Evanghelle) Tog amu prorocii 0.1 leagea pan& la loann0
prorocirii. $i de veli sa-Id priimili, aceasta iaste Ilie cela ce
va sec vie. Cine are urechi de auzire, set met!
(Taloa) Eu santti venitulti, grAit-au Hristosti, ca,toti
prorocii srarsira-se; insa- nu se vrea fi sfaxsiti, de nu vrea
fi venitti eu. Ce eu santa Dumnezeu, si nu iaste nimea,

far& mine, sa sp6seasca. 5i de yeti cu bung-inteleptie sa j u-
decati, nu cu pizma, acesta iaste Joanna, ce de elti zice

proroculti Malahiia ca Ilie va sg. vie. Ca Ioannti si Ilie o
20
25
30
35
slujba au. Ioannti amu intaia venire curse inainte de spuse,

iara Ilie ceaia ce va sa; fie venire nainte va sg. apuce. Den
zilele propoveadaniei lu Ioannti inceputu-se-au lauda ta,
aceasta nevointa (ce se zice, rapirea impgratiei ceriului),
ca acestil Ioannti tremesti fu ssa, propoveduiasca si sa," graiasca : Pocaiti-va 6, se apropie imparA.tiia ceriului. Ca
de-aciia si glasti cuvantului cheama-se, si sfeastnicii lumineei,
si luceargrulti soarelui, si voinicti imparatului, si prorocti, si
inainte-curatoriu, c'au propoveduitil s'au preavestitii Domnulti
nostru Isusit Hristosii, adeveritulti Dumnezeulti nostru, ce
iaste imparatiia ceriului, de cheama pre toti la pocaanie

si la spasenie si cgtra" sinesu intoarce cu a sa dulceata.
Iarg nevoitorii santti imparaitiia ceriului, cei ce curatti si luminatti credit Intru elti, si 'Ana in sfarsitti cei ce cu postulti
nevoescu-se, singuri numai. $i cei ce dupa vreo nevoe,
pentru credinta ce e ca'tra Dumnezeu, aducu-se spre ce e bine
si se protivescti Improtiva chinurilorti trupului si ale sufletului, aceia infra Intru imptirAtiia ceriului. Tara imparatiia
ceriului iaste cea bungtate ce va sa fie, ce o rapescti cei

nevoitori, cAti cu dragoste dereptti ceaia ce va sa fie, spre
ceastel ce e acmu, cu tarie palcuescu-se si se lupta, si rabda
www.dacoromanica.ro
(592)
529
napastile si nevoile. Ca cu multe scarbi cade-se noao in irn-
paratiia ceriului a intra. Ca pocaiti-va, graiate 61 se

apropie imparatiia ceriului.
(593)
Imparatiia ceriului iaste a evangheliei propovedanie,

ce dentru ea data e cu buna, ogodire viala lu Dumnezeu Si
cu folosti. Imparatiia ceriului intru sfatuirea ini miei noastre
si in sufletele noastre zace, si in launtrula nostru iaste, de
vamti vrea. Nu santti mancarile i bearea imparatiia ceriului,
ce dereptatea $i postirea i cuviinta si sfIntiia. 5i aceasta iaste
adeverita imparatie, ce e sa fie voia lu Dumnezeu pre pamantti,
ca la ceriu, i ce e a vie noao cu buna-ogoada pi dupa evanghelie a imbla. Ca dereptti aceaia spre pamanta Dumnezeu arata-se i cu oamenii vise, ca sa arate noao calea spaseniei pi eu-
noa..5terea adevarului. Dereptil aceaia au inv6.tatti pre noi

ce e de folosti i de spasenie, si fli. ne-au facutti, vrajmasi
neintelegatori fiindu. Dereptti aceaia au spasitti s'au slobozitti
pre noi, nu pentru dereptatea noastra, ce dereptti mila lui
ceaia multa ce-au varsatti spre noi Area cu bogatie. $i ne
lumina, si dulceata darui noao, i darulti sfinteei botejune,
ca sa pazimti acesta tare si vartosa, $i sli-10 pazimti nepierduta, ca de-aciia amu sa nu mai imparateasca pacatulti intru
moartele ale noastre trupuri, sau a asculta pre elti de pohtele lui. Nici sa ne supunemti trupulti nostru army nedereapta pacatului, ce sa ne supunemti noisti lu Dumnezeu
ca dentru moarte vietiei si trupulti nostru arma dereapta.
Si aceastea sa aducemti lu Dumnezeu, ca pacatulti amu pre
noi nu ne va birul, derep'ce ca ne -amu sfintitti i ne -amu
dereptatti cu numele Domnului, lu Isusa, si duhului Dumnezeului nostru. Sa ne rusinamii amu de bune lucruri, fratilorti,
pi sa
pazimti curatiia, Si sa pazimti sfintiia, i sa nu ne plecamti

sinesti spre necinste, cinstiti fiindu, nici sa ne inselamti
10
15
20
25
30
sinew i sa ne pare ca iaste dulce pohta, ca ea iaste pre

adevarti boala mortiei. Ca iubirea dulcetiei i pohta iaste
undita diavolului. Iubirea dulcetiei iaste otravire i piiardere, I
(594
iubirea dulcetiei iaste aprinderea focului nestinsti. Ce sa

nu ne naemirriti pacatului ca neste robi, sau sa ne supunemii
10 Tip. nImixtri.21 Tip.
.1%wkpaLttcKa
30 Tip.
*A norkaHm icoc-pxttia,
36 Tip. COOISHIM%.
31
41297
www.dacoromanica.ro
35
530
lui, ce sa ne pocaimii si sa ne plangemil de pacatele noastre,
derep'ce ca intre use iaste judecata, si fiesii-caruia de not

sfarsitula vietiei. Si sfarsitulti Carle are O. in vreamea aceasta;
deaca imbatranimii, sa timu ca avamil a muri. Ca dentre

5
use ce iaste judecata, marele Pave 15 sa auzimti graindu: ca

noaptea, zice ca treace, iara zioa se apropie. Ce se zice,
viata aceasta treace, carea iaste noaptea, pentru multi ce

santil intru untuneareculti pacatelorti, si dereptti cace ca
santit acoperite lucrurile noastre, iara viata ce va sa fie
10
15
20
apropie-se, ce iaste zioa lumineei, derepai cace o au dereptii

si dereptil cace ca toate ascunsele au a se ivi atunce. Ca are
amu a veni celfi ce-au venita, venl -va si nu va pesti. Dereptii
aceaia sa ne nevoimu, $i dereptti aceaia sa ne gatimil sufletele noastre, de toate realele curatindu-ne, $i sa ogodimil lu
Dumnezeu cu dereapta credinta a noastra si cu bune lucruri,
dupa invatatura lui, st cu pocaaniia si cu ispoveadaniia i cu
lacrami de toate spurcaciunile noastre sa ne spalamu, ca de
ce ne iaste grija si scarba sa ne izbavimii, si de ceaia ce va
sa fie munca sa ne slobozimti, si a veacilorti dulceata sa

dobandimil, cu dulceata iubitoriului de oameni Dumnezeu
si a Domnului nostru Isusu Hristosii, ca aceluia cade-se
slava si cinstea, in veacii de veacii
Luna lunie, in douazeci i nod.

Encomeonul sfintilor apostoli Petru si Pavel.
25
CautA Dumineca a optsprezecea, de la Luca:
In vreamea aceaia sta Isusu langa ezerulu Ghentsaretului.
5 Tip. XSAI Acura

I
neTpti x naanS. mime noxsamtw.
23-24 Tittut stavon :
44
?kale.
25 ?HO HIAAH, hi, iv AOTIChl
www.dacoromanica.ro
rh
t1A. c*
Mk
-fin11
531
Luna August, in vase. invitatura la Schimbarea la fata
(595)
a Domnului Dumnezeului i Mantuitorului nostru 'sus Hristos.

Evanghelle dela Luca, zaceala 45.
invalatur5 den ceast5 sfanta evanghelie.

Cuvantul 65.
Toate amu praznicele si dumnezeestile sarbatori taina

arata si ivescti (intai-venire cu trupil a Domnului nostru,
lu Isusa Hristosii, ce se zice), cumu se-au nascutti, i cumu
se boteza, si cumu se rastigni, si cumu se fngrupa, Si cumu
se scula a treia zi, si cumu se faith' cu slava.
10
bra all preaobrajeniei praznicti, ala celui veacii ce va sa

fie tocmeala-i scrie si arata, si zi de a-doa-venire a lui, ceaia infricosata, propoveduiaste si arata chearil i curatti. Ca cumu
se lumina fata mantuitoriului nostru si Dumnezeu ca soarele, e
vesmintele lui furs albe ca lumina, inteacelasti chipil are

a veni den ceriu ca fulgeruhl, cu tarie i cu slava multi, sa
judece tuturora; si cum au fostil cu nusulti Petra pi Ioannti
i Tacovti la codrulti sfantii, asa cu nusulti au a fi toti sfintii
dereptii pi alesii, priiminda dumnezeiasca ivire Si negraita
i nespusa veselie si bucurie.
15
ijl
20
Evanghelie.
(Luca, IX, 28). In. vreamea aceaia lu6 Isusd Pefru ysi
Joanna gi Iacova, sui-se la codru set se roage. (29) ..5Y
fu, rugandu-se ela, chipula leafed lui altuld, $i ve?mintele
lui albe strelucindd. (30) $i adecd, doi bdrbati voroviia lui,
ItA5
1-3 Titiul slavon: __to
Cried thiw[ro
jci.
'VA
_Er s_CT A, w
AO1p161. raAsa, Ag.
25
S. Harm& Ha 11,1461147/111171 I'd gd 11
5 CA080, As.
24 rugandu-se.
Tip. 1:11111.1 AL, indreptat in vedearea

indreptat in candu se rug&
25 voroviiit lui, indreptat in de graiia, cu
attain, indreptat in alts
I
dinsulit
30
22 aceaia] AC aceaia,
Variante: Evanghelia aceasta lipsefte in B
fu dupti, cuvintele acealea ca la opts zi I AC lipseqte Isusii 23 sui-se
24 rugAndu-se elti] AC candu se rugii I chipulti
la] AC duse-se la un
25 strelucind0]
altultil AC aimintrea
feateei] AC vedearea featei
I
AC si luminate
adecti] AC lath'
voroviie. lull AC cu nusulu graiia.
www.dacoromanica.ro
35
532
ce ei era illoyg psi 'lie, (31) de se ivird intru slavd, $i

grdiiet de ducerea lui ce area sd imple in Ierusalima.
(32) lard Petru psi carei era cu nusula, era ingreolati de
somna. $i deaca se de0eptard, ei vdzurd slava lui psi cei
5
doi bdrbali steinda cu nusula. (33) $i fu cdndu se despdrfird ei d'insula, zise Petru cdtrd Isusa: ,invdidloare,
bine-ard fi noao acicea sd fima, $1 sd facemu trei cope-
rimei nturi, unula fie, unula lu Moysi, unula lu I Me". $i
nu Oita ce grdia$te. (34) Aceasta lui grdinda, fu un

10
nuoru, de deqtinse pre elu, lard el se spdmantard. E canda
intrard ei in nuora, (35) 0 glasa fu den nuora grdindu:

Acesta iaste fiiula cela tubitula, pre acesta sd ascultati!"
(36) .,Si canda fu glasulu, elu se afid Isusa insu. C. $l
acela tdcurd fi nemunuia nu spuserd intr'aceale zile
15
nemicd de ce vdzurd.
Talcii.
Trei ucenici numai luo Isusu, Petru si Iacbvti i Ioannti,
ca neste mai dentai si mai marl de alalti ucenici. Petra

amu, ca ispovedi pre elii ca e fiiulu lu Dumnezeu si Dumnezeu,
20
5i
ca ce-lii iubiia mai multi pentru tariia credinteei; iara
Ioannti, ca un iubitu de insusii Hristosti pentru bunatatile

cealea multele; iara Iacovu, pentru ca era tare fi.indii si
acela de ravnirea insusii de a lu Hristosii. Si de-aciia i socotia ca vorti putea acoperi si a tinea ciudesa, ca nemunuia
25
sa nu spue. Si se sul in codru Domnulii, ca sa se roage

5 Tip.
2 ducerea, Indi.eptat in eitulti
CTI:HTIL
9-10 Tip. ovilitHoywph
10 de detinse pre elu, indreptat in luminatn, de-i umbri prensii (npf.fwiti)

17 Tip. nfirrpS
24 Tip. 2Konepi.
de se ivira fntruj AC ivira-se fn I

Variante: 1 AC lipsege ei
AC lipsege *i
2 de ducerea] AC e0tulti s6. 1mple] AC sit se sfdrI
30
4
deaca se
p.sca
3 lard Petru] AC Patru carei] AC tine
dWeptarti, ei vazura] AC De$eptarit-se, vazura 4-5 cei doi barbati
6 ei d'insuld] AC dela elti Petru]
standill AC amandoi bitrbatii sta
7 bine-arti fi] AC bine iaste acicea] AC cicea
7-8 coAC Patru
I
35
8 unulii] AC (de toate trei ori) una

AC ca4cioare
10 de detinse
9 gralndill AC gral I AC lipse0e un
AC lipsefte $5
pre elti] AC acoperi ei
iara ei se spiimantard] AC spitmantarti.-se
10-11 canda 1ntraraj AC ducandu-se
11 graind0.1 AC gral
12 cela
iubitulii] AC mieu iubitu
13 glasuld,
pre acesta sal AC acesta
perimanturi]
40
elu se aflal AC glasu, af1a-se
15 de ce} AC aceaia ce.
www.dacoromanica.ro
(596)
533
Insusti, si ca taina sa arate singuri acelorti trei ucenici,

slanta si infricosata a sa preaobrajenie. invata si pre noi
ca asa se cade, singuri sa ne suima, si nemica intru ale
pamaratului sa nu adaugemti rugandu-ne. Fu, zice, chipulti
lui altull Nu ca se schimba elu i se premeni pre alta,
fire, ce -sa era amu intru aceaia ce -sa era, ce chipulti feateei
lui arata-se mai vartosti de soarele mai inframsetata si

mai luminata. Asijderea si vedearea vesmintelorti lui, fnalbira-se mai vartosti de zapada si luminara. Nu amu firea
vesmintelorti premenira-se, ce le ,%e vedearea adause si se
schimba. fare Moysi si Ilie statura cu Hristosii rugandu-se
10
lui, ca sa arate ca nu iaste protivitoriu prorociloril si legiei. Cu l

de vrea fi fostii protivitoriu, nu vrea fi amu slujitii lui Moysi,
(597)
celu ce leagea deade, si mai marele de toti proro cii, mai

tare ravnitoriulti Ilie, pi sa-i stea Inainte -i. Graiia amu de
esirea ce vrea sa impla intru Ierusalimii (ce se zice, munca
lui si crucea si moartea). Si spre ruga deaca se tocmi
Hristosti, iara Petra si cei ce era cu nusulil era ingreoiati
de somnii, ca era, neputinciosi, ca neste oameni, apostolii,
si a omenestiei sfarsiia, ca somnului lucra. Iara deaca se
desteptara, ei vazura acea slava nespusa a lu Hristosii si
ceaia ce streluciia dentru elti a luminei varsare, si acei doi
15
20
barbati, Moysi si Ilie, standil cu Domnulti, si graiia, in chip de
robi. Iara lui Petru foarte-i placcl acolo a lacui, pentru acea
lumina ce lumina acolo, si unde vedea prorocii, si graiia:
Bine iaste noao acicea sa fimti, ca, i se parea ca atunce e
sfarsitulti si imparatiia lu Hristosii. Ce nu stiia ce grAiaste,
ea Inca nu era sfarsitulti, nici zioa imparatiei ajuns5 era>
nici a bunatatiloril Indulciri, ceaia ce o au a o priimi sfintii.
impreuna se si temea Petru si nu vrea elu sa, se munceasca,
Hristosii sfatuiia, grail& Ca bine iaste noao acicea sa fima
(ce se zice, sa nu destingema den codrulti acesta, ce acicea
sa ]acuima), ca de munca si de truce sa seaparnii. Iara de
vorti veni spre noi Iudeii, avaina Ilie ajutoriu, celti ce vapae
aduce si cincizecii pierdu. Si avamil si pre Moysi, cola ce
multe limbi pierdu si birui. Aceastea graiia, si nu stia ce
iaste spre folosii. Ca acestuia se pima ca e prea vreun rau
19 Tip. tWMINTh
34 Tip. IsInth.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
534
prea un amarti crucea, $i derept5 aceaia graiia aceasta,

ca sa scape; iara Domnulti astepta sa se rastigneasca 4i sa
se munceasca pentru noi, derep'ce amu ca asa binevru, cu
crucea $i cu moartea sa sa se spaseasca ruda omeneasca.
Sa facem5 trei coperimante graindti Petru, iara Domnulii
pi
nefacut5 cu manile co I perimant5 aciiasti fa,c5, $i intru elu
(598)
intra cu Moysi $i cu Ilie, ca sa arate ca nemica nu iaste

lipsitti de nevazutul5 Dumnezeu tatalti, cumti intru leagea
veache graiate-se ca nuori au pre Dumnezeu. $1 Moysi in
10
nuori imbla si asa priimiia leagea. Asijderea si acmu nuorti pre

Hristosti priimi si pre prorocii, ca ci Ilie si Moysi fntra intru
elti.
Nu era intunecatti nuorulu, derep'ce ca, umbra legiei
trec5 i intuneareculti nestiinteei petrecil-se, ce nuorti luminatti umbri, ca vine amu adevaru15, si dulceata Domnului
15
streluci. Si nu iaste nemica, intunecatti acumu, nici supt5

umbra, ce toate frumoase si lumina-purtatoare curatilorti cu
inima. Fu si glasti den nuorti, de gral : Acesta iaste fiiulu mieu
celti iubitu ce de el5 binevruiu; acesta ascultati ! $i calla

fu glasulu, afla-se Isusti singurti, ca sa n'aiba cineva a i se
20
25
30
35
parea, de acesta cuvantti ce zice ca acesta iaste Hiulu mieu,

Ca de Moysi sau de Ilie zice-se. Den nuorfi esi glasulu, ca sa
arate ca dela Dumnezeu fu. bra ce zice de el5 binevruiu,

in loci.'" cum ai zice ca spre elti a ma raposh place-mi si
mi-e cu ogoada. 5i invata : acesta ascultati ; lard, de va
vrea sa se si rastigneasca, nu va protivireti lui 1 Ca raspunse
si aceasta acelti glasti dumnezeesc5 alti parintelui, ca pang
la o vreame arata-se legiei pi prorocilorti, cum5 pi acicea lu
Moysi Si lu Ilie arata-se. Deci Hristosti singurti afla-se, iara
aceia se dusera. Ca evangheliia acmu a Domnului spasitoriulti nostru tine, ca al0 legiei obiceai trecuse. $i tacura
apostolii, si nemunuia nemica nu spuserd. Ca mainte de truce
nu se cadea, a se gral nemica cu framseate dumnezeiasca
de Hristosti, ca cei ce ara fi auziltti aceasta minune preaslavita, deci de-aciia vrea veded pre elti rastignith, ce slava
vrea fi avutti de elti ? Ca prilastire .stiinta Si nalucitura
vrutu-le-a pared ce-au foshi fiind5 de Hristosil. Derept5 aceaia
3 Tip. Moc-,To lc t:x
27 Tip. tWili
12 Tip. ebmgpa
15 Tip. coirwrk
114.
www.dacoromanica.ro
26 Tip. frit
(590)
535
nici un lucru preaslavitti si cu framseate dumnezeiasa de

cealea ce se spodobira de vazura, mainte de truce nu propoveduira apostolii.
Si noi amu, frati, de varmi fi ucenici lu Hristosti, are
a ne sul si pre noi Domnulti la codrulti cela fnaltulti, la ceriu,
si are a se arata elti noao mai fmframsetatti si mai chearti.

Acmu amu Intru faraslava arata-se, ca un rastignitti, Domnulti slaveei, lard atunce avarnii a vedea slava lui, slava ca
unuia nascutulti den parintele, implutti de adevarti si de dulceata. Si avamti a vedea si leagea si prorocii graindu-sit si
strigandu-sit (ce se zice, ce e de Hristosti prorocire a lu
Moysi si a prorocilorti). Atunce avamti a fnteleage, aflandii
strigandu-se lucrult cuvintelorti prorocilorti, si atunce avamii
a auzl adevarti glasulii sufletescii mai chearti, descoperindif
noao Dumnezeu si tatalif unulti nascutii fiiulu si cuvantulti
lui, si invalandil ca. acesta iaste fflulti mieu iubitulu, ce
10
15
de al vruiu spasenie oamenilorti sa fie. Are a Invata

aceasta pre noi Dumnezeu si parintele cu sfantulti si de
viata facatoriu intru o fire duhulti, ce dentru elu e izvo-
rulit preamandriei si alit fntelesului. Si ucenici lu Hristosti

av5,mti a fi, ca si sfintii sai ucenicii si apostoli, sa ne vamil
griji de sinesit si sa ne vomit nevol, fratilorti, sfarsitori in-
20
vaaturiei lui a fi.

Ce ma rogif voao, fratilorti, sa uitamit ale trupului si
ale lumiei,si bucatele, si pohtele cealea, realele, si iubirea dul-
25
cetiei, si lucrurile cealea intunecatele sa parasimti, sf Sntru
(600) arme luminate sa ne 1m I bracamti. Si asa slava lu Dumnezeu are a acoperi pre noi, mai vartosti de tote nuorulti
cela luminatulti umbri-ne-va. Ce sa ne curatimti de ranele
cealea realele si de spurcaciuni, socotindu-ne fbarte bine
30
cumin fntru viata aceasta Imblamti si ce de noisti cugetamtl,

si sa ne tinemti cu usardie postulti, fratilorti, si spre nemica
de ale pamantului si ale trupului sa, nu ne intoarcernti,

ca nemica n'arnti adusti fn lumea aceasta, nici a aduce
ceva nu varnti putea. Dereptti aceaia ceasta neschita vreame
uflandu-o, de a veacilorti sa ne grijimil, si prea cu podoaba
si cu dereptate si cu bung-cinste sa vietuimti di sa
2 Tip. en6xhglipx.
11 Tip. el-pr
:RW[1m
32 Tip.
www.dacoromanica.ro
IONUW11.
35
536
ca cu noi *1 pre altii spre dereptarea cuvantului *i vietiei

sa-i dereptamti. ,Si sa ne plecamti *i sa ascultamti de toate
duhovnicii parintii no*tri si carii stau inainte in Domnulti,
5
ca ei se grijescti de noi, ca ne*te raspunzatori ce vorti sa dea

raspunsti lu Dumnezeu dereptti noi.
Sa ne nevoimti amu, ca pre Dumnezeu sa avamti sala*uindti intru inimile noastre, ca unde e curatiia, acolo Taste
10
15
Hristosti, iara fara sflntie niminea pre Domnula n'are a -IS

vedea. Deci toata amaraciunea i manila si pizma *i hula
sa se is den voi cu totii raulu, *i se', nu iubimti vrajba in
loci' de pace, *i amaraciunea in loci' de dulceata, ce sa pazimti sufletele noastre curate de toata spurcaciunea trupului
*i a sufletului, *i sa facemti sfintiia cu frica lu Dumnezeu.
Ca Petru si Ioanna *i Iacovti, varhovnicii apostoli *i mai
marl, la preaobrajeniia mantuitoriului nostru umbra numai
*i chipti vazura, *i aratarea a dooa venireei lui, *i ne-
mica nu putura cauta, ce cazura la parnanta. Dara ce
avanna a face noi, fratilorti, cei I ce pacatelorti cealea intunecatele prin*ti santemti, *i cu multe pacate vinovati fiindu ?
20 Cana va veni Domnulti, au neputreda slava a parintelui, cuing vamti vedea pre despuitoriula? Cumti vamti aver,
25
30
35
a raspunde de realele ce -amu facutti? Ca nu are a*a a

veni, ca intaia venire *i ca la preaobrajenie, candii are
a judeca toata firea omeneasca, ce cu framseate nespusa
i cu slava multa, nu cu Moysi numai i cu Ilie Thezviteanulti, ce cu fara de numarti gloate de saboara Ingere*ti, cu arhanghelii i heruvimii *i cu naroduri neajunse,
a celorti licuri luminate. Nu va fl nuorti sa umbreaze desupra capetelorti loru, ce i aceluia insu*ti ceriulti fi-i-va
descoperitti. Ca cumu e judecatoriuhl, candti inaintea narodului *ade, deci zaveasele desfacti, i celorti ce stau inainte,
tuturorti, descoperitti arata-se, a*a amu i atunce *azandti
judecatoriulti la infricopta judecata, toti avea-vorti pre elti
a-la vedea, si firea omeneasca toata, cu frica *i cu cutremurti
clatindu-se inainte sta-vorti, *i despuitoriulti insu*ti va raspunde. Unora amu grai-le-va : Veniti blagoslovii de pa,rintele
mieu, de mo*teniti ce e gatita voao imparatie, den inceputulti
4 Tip. IVIIMECKM
27 Tip. ,Ipx,friVin
31 Tip. 41146TE
www.dacoromanica.ro
37 Tip. mit:.
(601)
537
{602)
lumiei; ca flamanzii amu,

deadetti de-amti mancatti,
si alalte. E altora : Dulce robti si credinciosti, spre putin5
fusel credinciosti, spre multu to voiu pune; intra in bucuriia
Domnului tau! Si improtiva iaras5 osandi-va Domnulti, ca
altora amu cu iutime si cu oprire grai-va: Duceti-va de la
mine, blastematilorti, in foculti nestinsti ! Unora iarasti :
Hitleanti robti si lenivosti, Inca si mai infricosat5 zice-le-va
0-i va tremite. Si unii amu I imparti-i-va in doao, si muncitorilorti da-i-va acelorti infricosati si ciumarati si nemilostivi, unora amu a le legh manile si picioarele cu legaturile
10
nedezlegate, si intru intuneareculit de alara aruncati a fi.

Atunce dereptii lumina-se-vorti ca soarele, iara pacatosii
suptil soare cu ce-au luatti chinui-se-vorti. Deci tine va auzi,
si cine va putea, rabdh, si cine va sta inaintea iutimei glasului aceluia si oprireei ceaia iutea a glasului Domnului? Cu
15
e zi de urgie si de iutime: zua de manie iaste zua aceaia,

zua de scarba si de nevoi, zi fara de ceasuri si de pierdere,
in zua tunearecului si de pacla, zi de buciune si de glasuri
$i se vorti scarbi oamenii, si vor5 esi ea neste intunecati,
derep'ce ca lu Dumnezeu au gresitti. $i de foculti lui curatise-va totti pamantulti, derep'ce ca sfarsire si sarguire are a
face Domnulti totti-tiitoriu15 spre toti carei au visit prespre
tote pamantulti. $i acea zi proroculti Daniilu arata graind5:
Vazuiu, papa canal scaunele puse fura si edit den zile vechi
sezand5; e raulti de foc5 curd pre de naintea lui; mii inainte
standti lui, si intunearece de Intunearece slujiih lui, uncle ju-
20
9-'5
decatoriulti saza si cartile se deschisera. E canal amu aceastea

toate fi-vorti, cine va mai puteh sta Ca de se Danii15 pro-
rocti sparnanta si se cutremura, darn noi, gresitii si smeritii, cu ce avamil a ne chinul la lucrulti acela mergandii?
30
Ca judecatoriuiti iaste adeveritulti si dereptulti Dumnezeulti

nostru, i nu-i trebuiaste marturie, nici oblicitori, nici ara-
tatori. $i are a judec,a tuturora carii au fost5 dela Adam5
(603)
si celorti ce pana la sfarsitti fost-au, Ellinilorti si Iudeilorti si

ereticilorti si celorti carei au fostti in dereapta credinta s'au
gresitti. Ca aceia amu are a-i invie Domnulti toti intru zioa
aceaia infricosata, si nestiutele lucruri ale tuturor5 cameI
Tip.
.1XF131H
4 Tip.
lt'CAF.H,IMEE4 Ali/,1111$11%.
www.dacoromanica.ro
35
538
10
nilorti inaintea tuturora descoperi-le-va. Ch de lucruri *i de

cuvinte, de hitlenli *i de OA *i de vadnicii, de toate avamti
a da raspunsti i munch a lua. Ch nu va fi nece una de ceastea
ce-sa acoperite acicea, sh nu fle ivita atunce, nici carea se
face acicea Inteascunsa, ca sh nu fie aratath pi *tiuth. Ca
va oblici *i ne va pune inainte toate pilcatele noastre Domnulti. Deci ce vdmti face, candy judecata infrica*ath fl -va
vhzuta, i raurile de foci,
muncile nespuse, *i oshndirea
adeverita nejudecath, iara noi vomit sta inainte in cutremuri?
Deci ce vhmii aveh a face, fratilorti, chnda nimea nu va fl
sh stea pentru noi, nici cu cuvantula sa ajute, nici tatalti,
15
20
nici muma, nici feciorulti, nici fata, nici nepoti? Ce eine*" a

lui nevoe aveh-va atunce *i de altula a se gnu nu va puteh.
nici fratele sa ajute cuiva nu poate acolo, nici sora, nici sotutu, nici iubitula, nici varula, nici vecinti, nici preamandrula,
nici alta nemica ce e omeneasch, ce acealea toate peri-vora
de fried, *I de cutremurti, tinuti de glasula osandeei. $i impreund numai inaintea judechtoriului sta-vama cu frica *i
cu cutremurti multi, sa va fi fosta al bogatti, sau pi saracti,
oare mare, oare mica, vare bhtranti, vare tanhrti, sh e domnti,
sa e boiari, oare barbatti, oare muiare, vare cinstita, oare

lard de cinste. Ce numai den singurti lucru, sau vora aveh
ajutoriu, sau intoarcere *i osandire. Dece ce amu viima a
25
30
face atunce, cei ce cu multe pheate vinovati fi -vomit ? alma

Varna schph de acea munch' iute *i de intuneareculti de afara,
*i de screpitula dintilorti, de legaturile nedezlegate, de viermii I
nestar*iti, de focula nestinsa, de scarbe *i de suspini *i de
amAraciuni, de boale *i de suspini? Acolo se vora prhji limbile, ch, acolo shnta temnitele *i muncile veacilora! Ce vilma
aveh a face, candy goniti fi-vamti toti *i tra*i intru adhncula chinurilorti? Toate santa neingaduite acolo i nemilostive. $i focula lord nu se stinge, zice, *i viermii lora nu
adormti. Ch nu iaste pocaanie acolo, nici ispoveadanie, nici
35
ertare, nici sphsenie celui ce de acicea nu *i-o au strhnsa.

Ce sa ne teamemti, fratilora, i sa ne plangema auzindti aceasta a *ti, *i sa ne dereptama fie*a-care de noi ! $i
sh, ne plangema mainte de vreamea aceaia *i cu vreamea,
7 Tip. moi-AfKaTI
8 Tip. i'v'ck.,virk
29 Tip. A10011111
www.dacoromanica.ro
34 Tip. crpgck.
(60i)
539
,pre ceasta lume, ca acolo in vecie
$i
fart" vreame st nu
plAngemti. CA cati cu destoinicie focului $1 intunecatului lucru
lucrat-amu sau lucrama, treace viata noastra, $i ttiarea mortiei apropie-se, $i acelti infrico$atulti judetti $i plata a$teaptit
pre noi! CA de cuvinte are a intreba Domnulti $i dereptulti 5
judecittoriu, tine cum au lucrat5. Iart bunii $i dereptii de-a
dereapta sa pune-i-va, ca blagoslovitii de parintele, in ceaia ce
e gatita lorti imptrAtie chema-i-va i va Mgt, in vecie st
se veseleascA ; iart hitleanii $i pacatosii puni-i-va de-a stanga,
ca ne$te blastemati intoarce-i-va $'1 cAtra acelti focti de vecie, to
ce iaste dracilorti aleast,$i i va last $i i va judect in vecie sa
se munceascA.
Dereptti aceaia, fratilorti, sa apucamti inainte fata judecAtoriului cu ispoveadanie, cu lacrami $i cu suspini $i cu
miluire cart strati, ca cu acealea dereptulti judetti st imblAnzimii. SA saturamti stracii, ca de a Domnului mast st
(605)
ne indulcimti; st adAptmti seto$H, ca st ne stla$uimA la apa

de rapausii; striinii $i cei fart de case I in casele noastre
st-i priimimti; $i st imbracamti golii, ca suptil coperimantulti
lu Dumnezeu alii ceriului st-i saltsuimti $i st ne rAposamii
in rai; bolnavii st cercettmti, ca celil ce cerceteazt boalele,
Domnulti, st cearcete neputintele noastre; st meargemti Cara
ceia ce santil in temnitt, ca st ne izbavimti de osanda ceaia
ce va st fie, $i de temnite $i de munci. Tuturorti amu impreund cu de toate toti st fimti, $i, cati avamti de ale trupului $i a nevolei trebuinte, sa ajutamti pre ceia ce n'au
le trebuia$te. $i cati spre ale sufletului ale4i santemti, fitseto$ilorti $i striiniloru $i neputincio$ilort, sumanzilorti
fletea$te st le damti de ce le e trebuinta, $i st le ogodimti
$i sa-i indulcimti, in multe chipure lucru fticAndti, $i cu cuvantulti st le grAimil cu cinste carea se cuvine. Sa pazimti
tAgaiduinta noastra, ceaia ce -amu datti inaintea lu Dumnezeu
$i inaintea ingerilorti lui $i oamenilorti, st ne trudimti pentru
bunatAtile, st suptiemti trupulti $i st-lti tinemu $i 5A-10 poinvattmii, trupulti, ca st biruimti pacatele. $i
stimil $i
st lucramti Domnului cu frict cu cutremurti, ca de partea

ceaia stanga stare st scapamti $i de infrico$ata $i cutremu27 Tip. TpisSoditt
32 Tip. 2hhrmAt;Hus.
www.dacoromanica.ro
15
20
25
30
35
510
rata de acea osdndd sa ne slobozimti, $i de cea tremeatere

ce e in foculti nestinsti, i cu sfintii si cu dereptii $i cu alesii
incetiti sa flmti, siacelui fericitii glasu dulce sa ne spodobimti
sd-hi auzimu, celti ce cheamd blagoslovitii pdrintelui intru
5 impardliia ceriului, in cea nesfarsitd fericitd, ca aceaia sa
ne spodobimti toti impreund sa o dobAndimti, cu dulceata

Domnului Isusti Hristosu, ca, a lui e slava si tinearea, cu taIglu 51 preasfantulti dun, acmu si pururea $i in veacii de
veacti, amino.
40
Luna August, In douazeci i not& invatatura

despre Taierea capului sfantului loan inainte-curatorul.
cam)
Evanghelie de la Mama, zaceala 24.
(Marcu VI, 14). In vreamea aceaia qi auzi Irodu impdratti, aiavea amu fu numele lui, si grdird cd loanna
15
botezdtoriuld den moarte se scald, dereptti aceaia tdrii

facu-se de eta. (15) Attu grdird cd Ilie iaste; e altii grdird
cd prorocu iaste sau unula den proroci. (16) Auzi
rise cd eu amti tdiata loannti, acesta iaste, acesta
se-au sculatit den moarte ". (17) Acela amu Iroda Ire20 mease de prinse Joanna 0-la legd ela in temnitd, derepta
Irodiada, muiarea lu Filipa, fratele lui; cd cu aceaia
area sd se insoare. (18) Grdi amu Ioannti lu Iroda cd nu

fi se cade tie sd iai muiarea fratelui tdu". (19) Irodiada
10-12 Mu/ slavon:
9..0
C.4-CO
.--HH4 n fTiga. LA
1i
Ith'hka .1grScra,
AtipKa, 65.
116 I Q.
15 Tip.
MONITICICCK1546
indreptat in Ca acela.
Varlante : Evanghelia aceasta lipseste in B
13.14 fmptiratill
13 T lipseste
7' imparatii, auzirea lu Isusu, ca
35
gi
14 ACT lipseste
Ioannti] AC loanil
15 se scula] 7' scuamu
grairti] 7' grill
latu-se-au I derept0] 7' si dereptii 16 facu-se] AC facti I Altii] Tiara
Ilie iaste] 7' iaste Ilie I grairit] 7' graiia
17 mu] T ca
altii
Ioannii] A Ioanit T pre Ioanmi acesta iaste,
18 eu] 7' cela ce eu
19 Acela] T insu0 20 Ioannd]
acesta] T acela iaste, gi acela
AC 'nand 7' pre Ioannit I T lipseste efil dereptill 7' pentru
21 Filipu] CT Filippo
21-22 7' lipseste ca cu aceaia vrea sti, se insoare
22 Grill amu] 7' Ca grai 7' lipseste tie
23 Irodiada] Tiara Irodiada.
I
30
mint.
19 Acela,
110011'91dif H4 OVCtICHORfail
www.dacoromanica.ro
541
Indnie-se pre eld si vrea eld sd ucigd, 0 nu fiuted.

(20) Irodd amu temea-se de karma, stiid-ld bdrbatd
dereptd si sidntd, si pdziid eld, si ascultd eld de multe
randure, si cu dulce eld ascultd. (21) .,Si se tamp ld zi
de trebuintd, Mudd Irodd ndscutuld lui cind faced cu
5-
voivozii lui qi cu boiarii st cu bdtranii Galileiului. (22).5i

rnearse fata aceaia a Irodiadei, si juca, qi plcicez lu Irodd
si sdzdtorii cu nusula. Zise imparatuld featei: Ceare

dela mine ce vent vrea, si da-f-voiu". (23) fund ei: Ce
vent ceare, da-f-voiu, 0 de jumdtate de impdrcitlia nzece.
10-
(24) Ea se duse, zise mumaniei: Ce voiu ceare?" Ea
zise: Capuld lu Joanna botezdtoriuld". (25) .,Si mearse

tare cdtrdimpdratuld, cer0, gnat: Voi sa -nzi dai dela tine,
in blidd, capuld lu Joanna botezdtoriuld. (26) $i scdrbitu
fu inzparatuld derepta jurdincintuld si dereptd sezdtorii
cu nusula, nu vru sd intoarca ei. (27) $i aciia tremease
15.
imparatuld tdetoriuld, zise sd aducd capuld lui. Ela mearse
de tae eld in. temnita, (28) si aduse capuld lui in blicla,

0-la deade feateei, si fata -lu deade mumaniei ei. (29) tiSi
5 Tip, AETpistiliam (AC trebuinta).
20
Variante: 1 pre eta] 7 speinsula I elu sa uciga,j T sa uciga pre elu

f;i nu] 7' ce nu 2 Iroda amu temea-se] 7' Ca Iroda se temea I sliia-lii]
ca stiia pre elu cal e
3 paziia elii] T paziia pre elu
3-4 asculta elu
de multe randurej 7' auziia de elu de multe facandu-se
4 elu
asculta] T asculta pre elu 4-5 se tampla zi de trebuinta] T fu zioa
de bund-vreame
5 nascutula lui] 7' nascutului sau
5-6 cu voivozii
lui si cu boiarii si cu batranii Galileiului] T boiarilorti lui ceia marii

si celoru ce era pre mii mai mart si intailorti Galileilora 7 mearse
fata aceaia] 7 vine insasii acea fata, jucal T judi ea placiii
8 sazatorii] T celora ce sedea Zise] T i zise i
7' pre ogoada fu
9 da-t-voiu] AC da-tit -voiu
featei] T feateei
Ceare] C Cere
9-10 Ce veH ceare] C Co veri cerea T ca ce s'ai ceare dela mine
10 da-t-voiu] AC da-tii-voiu T da-ti-voiu si de] 7' si pana
11 Ea
mumaniei] ACT mumaniei ei
se duse] T Aceasta duse-se
Ea]
J
45.
30
12 Joanna] C Ioana
12.13 mearse tare] T se duse aciisa 35
13-14 dela tine,
13 grail T grainda Voi sa -mil T Voiu de sd-mi
15 dereptii]
in blida, capuld lu] T de acmu capula intru un blidit a lu
7' pentru (anzdndoud orV I sezatorii] T cei ce sedea
16 s intoarca
17 taetoriula] 7' pre munaciia] T aciiasti
ei] T ei sa intoarca
18 de tab elt] T de-ld tab pre elti In blida] T Intru un 40
citoriula
mumaniei ei] T mumani-sa.
19 si] T iara,
blida
2' Iara ea
www.dacoromanica.ro
542
auzird ueeniciti lui, vinerd si luard trupula lui, si-la puserd

elit in groapd. (30) Adunard-se apostolii catrd I' Isusil si
(607)
spuserd tofu cat au facutu si cat au invalata.

Sfarit.
.5

CttvAntul 66.
10
15
lute e amu, adevara, fratilora, all curviei pacattid Jute

amu iaste i greu cu adevAi-a netinearea pdcatelora i neputinta necuratiei trupului, ca mari case sparse, i cetAti
den temeiu surpa, i prea rAzboae iuti rAdica, i tatA spre
feciora radica,-la, i preablanda firea omeneasch, salbatacerate-o, Inteleptiia spre nebunie adauge, .i mii de nevoi
aduce. Ca intru acealea toate a trupului i a sufletului buna
inteleptie i poama ceaia buna vatama -o, .i imputiciune
aceasta lucreaza.
Derepta aceaia dumnezeescula apostola Paveltit invata
grAinda : Fugiti de curvie. Ca tail pacatula ce face omula,
afara, de trupa iaste; iara cela ce curverate, Intru all lui

trupti grerate. Toate amu, zice, alalte pacate sufletula
20
spurca, iara curviia i trupula, i sufletula spurcA. CA tota
trupulu-i cu curviia spurca-se, derepta aceaia naravulu-i

Taste, celora ce curvescii, sa, se speale i sa, se curAteascA.
-95
Ca, cela Ca,la spurcA trupula cu curviia, spre insu0 acela

trupti all salt.' grerate acela, ca-15 spurca Oa si -i ogoderate.
lard sa 1 den uciderea trupului aratA-se a fi spurcata, ce
nu se spurcA trupulu, se', Stiti, derep'ce amu dupA nevoe e
1 cu piatra *1 cu lemnula a lovi, sau cu alta-ceva, cu vreo
arma, sA fadi, moarte, i se spurca," trupulu,
30
iara, curviia farA

spurcAciunea trupului nu se poate face. Derepta aceaia I greate spre Insratit alit' sau trupa cela ce curverate i cela ce-la
spurca, i-i ogoderate. Ce sa fugimii amu, fratilortit, de curvie.
ca de un gonitoriu, de acesta ce de pururea ne impresoara i
muncerate noi. Ca nemica amu alta nu generate I oamenii de
4 KOHn4k.
35
6 cmigo, fi5
16 Tip. AOtA11113alcict;A%
28 ,fi se indreptat
in :}i nu se.
Varlante: 2 In AC, cu stihul 30 se incepe zaceala 25 (pentru Joia a
cincisprezecea dupd Rusalii), deci inainte de adunara-se se gasqle hi
vreamea aceaia.
www.dacoromanica.ro
(608)
543
Dumnezeu ca ravnirea trupului si pollta,,si pacatulti curviei si

necuratiia. Ca totii amu curvariulti, zice, sau spurcatulil,
sau camatniculti,n'are parte intru imparatiia ceriului.Ca curviia si necuratiia casa lu Dumnezeu sparge si salasii dracesca
face-o. Au nu stip, zice, ch, casa lu Dumnezeu santeti, si
duhulti lu Dumnezeu lacuiaste intru void Iara de va sparge

cineva casa lu Dumnezeu, sparge-lit-va pre ebi Dumnezeu,
ca casa amu lu Dumnezeu sfanta iaste, ce seti voi 1
Mare darti iaste, pre adevarti, cace casa lu Dumnezeu
spodobitu-ne-amu a ne chema. Ce e mare amu si oprirea.
Ca, de vamti sparge casa lu Dumnezeu , stricati fi-vomil lu
Dumnezeu. Ce ma rogil voao, fratilorti, sa nu spargemti
casa lu Dumnezeu, nici cati se-au spodobitti intru eisti a avea
duhulti sfantti, salasti sa nu ne la,samti a fi chinurilorti hitleanilorti. Ca curviia amu pre preamandru Solomona spre
a idolilorti jartva nebuni-lti, si marele Solomonti batjocura,
vrajmasilorti lui faca-15. De curvie Iron gonitii fiindti, pre
mai marele de toti de tine se-au nascutti den mueri cu nedereptti si fall de rusine tae-lti, pre celti ce de elti si fierfle
salbateci sfiiia-se, intru pustie pang lacui ebi, glasulii cuvantului inainte-curatoriu, sfeastniculti lumineei, cumti de du-
10
15
20
mnezeesculti glasitoriu ievanghelista Marco mai aratatii pune
(609)
noao inainte-ne astazi. Ca acesta cheama pre not astazi, si

de sfarsitulti botezatoriului spune noao, si de ce era catra
Irodti indraznirea-i si oblicirea si blandeatele-i, si de a celui
25
uspatti dracescii si nepraznuitti praznicti, Si de fara-de-rusinea

Irodiadei si de a curviei si de jucarea fara de cinste; iara mai
apoi de a botezatoriului moarte sa auziti, fratilorti, si cuvintele sa I socotiti.
(Evangheile) In vrearnea aceaia auzi Iroda impiirata auzirea
30
lu Isusa, ca aiavea fa' numele lui, si grai ca Ioanna Botezatoriula den moarte sculatu-se-au, ci dereptii aceaia kirii
facu-se de eta. lard altii graira Ca taste llie; e altii graiia
ca proroca iaste, ca unula den proroci. Auzi Iroda, zise ca
cola ce eu anta Waltz' pre Joanna, acela iaste, ci acela se-au
35
sculata den moarte.

4 Tip.
He
I KoclimCix
16
Tip.
COMW141.
18-19
23 Tip. J1% 14.1111'111f.
www.dacoromanica.ro
Tip.
tupen 1 TA
544
(11100) Acesta Irodu, feciora era lu Irodu imparatti cela

ce ucise tinerii intru Vithleemti. Ce sa inteleagema aceasta,
trufa i preafnaltarea, si a muncitorilora viata pi intunecatilorti
cu inimile si lucratorilora in deserta Si framseatiei pi dulcetiei
5
acestii lumi, ca iata amu dupa cati ai Inca auzi Irodu ce
to
era de Hristosa. CA carei santa intru silt si in mariia desarta

si de iubirea de dulceata prinsi, apestita socotesca de uncle
ca acealea, derep'ce ca nu grijescti nici dinioara nemica de
Dumnezeu, nici de ceia ce vietuescti intru bunatati si de ceia
ce se lumineaza in dereptAti $i de cuvinte ce se face d'inpii.
Tara ca auzi de ale lu Hristosti ciudese Irodu, elu fu im-
15
punsti la inima, ca stiia ca cu nederepta ucisease pre Ioanna

dereptula i sfantula. Si-i parea ca se-au sculata den moarte,
si den inviere au luatti ciudese a face, si 1-au proslavitti pre
elti Dumnezeu. Ca mai de nainte Ioannu nici o ciudesa nu
facia, iara dentru inviere parea-i lu Irodu c'au luatti facere de
ciudese. E altii iargsa graiia ca Ilie iaste, derep'ce ca opriia
a multi Joanna, canal invata pre ei, sa se intoarca catra

Dumnezeu i sa faces lucru cumu se cade de pocaanie. 5i le
20
graiia : 0, ruda necredincioasa Si nascutii den carpe, tine
va spune voao sa fugiti de ce vine manila ? Insa se
foarte arata, ca se-au temuta Irodti de Ioannti,
ca -i
parea
ea va fi si mai tare de cum au fostti. Si-i parea ca
tare-1 va oblici, si de destoiniciia lui mirt-se. Ca (610)

cela ce ucise, elu se terna de cela ucisula, i cela ce vietuiia
fart de leage, elu se temp de mortula pentru leagea. Ca asa i
iaste naravula pacatosului i nedereptului, sa se teama, i
se tenni si de mortii. Ca ceia ce facti bunatatile, mai vartosii
facti frica si celorti ce nederepta vietuesca pi dupa moartea
lorusti. Ca dereptii amu intru veaci vietuesca i dereptatea
lora lacuiaste de pururea.
(Evanghelle) inswa amu koda, zice, tremease de prinse pre
mai
'25
30
35
loanna
lega in temnila,pentru Irodiada, mularea lu Filippa,
fratele lui. Ca greii Joanna lu Iroda di nu ti se cade sa iai
muiarea fratelui tau. lara Irodiada manie-se speinsula ,si
vrea sa uciga pre ela, ce nu putea. Ca Irodu se temea de

loanna, ca tides pre elu ca e barbata derepta ci sfeinta, ci
9 Tip. iiiiksicrk
33 Tip. $riniu,x
35 Tip. v1114103141..
www.dacoromanica.ro
545
pa ziia pre ela, si auziia de ela nzulte facdndu -se, si cu dulce

ascultd pre eld
(Ma) Dereptti-ce amu cace nu inceta loannil oblicindil
pre elti $i imputandu-i, de scarbi $i de pacate biruitil fu Iron.
Si Inca si de Irodiada nevoitti fu, de schimba frica $i ru$inea
spre manie $1 spre fara-de-ru$ine. 5i vrea sa uciga pre elti,
cace nu-0i inceta nici dinioara oblicindti pre elti. Ce se temea
de narodil. Ce-15 lega pre elti cu manie 5i inchise pre elti,
ca sa nu imble sa huleasca $i s impute lui. Ca opriia lu Irodu
Ioannti, ca i-e fara leage sa aiba muiarea fratelui sau, pentru
doao vini: ca $1 mai denainte, Inca viu fiindti fratele lui, luase
10
cu sila $i de nevoia muiarea lui $i a patra parte de tinutti,

iara alta, ca i. o fatA avea den frate-sau, $i pre aceaia farA,
ru$ine o WO. 5i amandoao vine', le era fall de leage. Ca leagea
amu zicea sa is muiarea fratini-sau, ce nu viu fiindti Inca
15
frate-sau, nici feciori sa abb.' dentru elu, dereptti ca o soeotirel

(611)
era datatoriului de leage sa radice samanla a mortului frate,

$i de muiare $i de casa lui sa grijasca bine, ca s lacuiasca
impreunariei nesparta. Iara unde va ramanea, feciorti spre
luarea rudeei, n'au lasatu aceasta sa fie. Dereptil aceaia $1
20
oblicitti era Irodil de botezatoriulti, ca nedereptti $i Mira leage
viii $i nu se ru$ina.
(Evanghelle)
ySi fu zioa de bung-vreame, cdnda frocla nciscutului
sau dna faced boiarilora lui ceia marii si celora ce erd pre mii
mai mari si inteiilora Galileilora. Si vine Inscisd acea fats a
Irodiadeisi juca ea, ci pre goad& fu lu Iroda si celora ce isedea
cu nusuld . Si zise imparatuld feateei: Ceare dela mine ce ?Jeri
25
vrea, si da-t-voile. Si jury ei ca ce s'ai ceare dela mine, da-ti-voiu,
si pand jumei tate de im' raffia mea. Aceasta duse-se, zise mumaniei ei: Ce voiu ceare? lard ea zise: Capula lu Ioannd botezatOriU/ii. Si se duse aciisd ceitrd imparatula, cersa graincld:
Voiu de sa -mi dai de acmu capula intru un blida a lu Ioannu
30
botezcitoriulii.
(Ma) Naravil era domniloril sa praznuiasca in zioa nascutelorti sale. Dereptil aceaia i dna Si beare fact) imparatulil
spre ogodire pi spre indulcire boiarilorti sal $i celoril ce era
mai mari pre mil $i intailortt galileesti. Tara satana juca

7 Tip. Aiiiiapa
32 Tip. IcanSnrs.
35
41297
www.dacoromanica.ro
pi
35
546
se arab', acestii feate Cara de rusine. Vedeti spurcaciunea

curviei, ca imparateasa juca. 1 i catti juca de bine, atata era,
mai vartosa spre rau si mai spre rusine si mai fara de cinste
ei. ca rusine amu Taste imparateasei sa faca aceasta cu ne5
10
cuviinta. Dupe-, aceaia cu multa socotire se savarsi si juramanta
foarte cu necuviinta si cu nebunie. Vedeti turburata $i intunecata inima lu Iron 1 Ca se jura ca va da acestii feate fara
de rusine ce s'ard ceare dela elti. Darr, de vrea fi ce I rsutti
si capulti tau, o nebune Irode, acea fa,ra, de rusine jucatoare,
fi-ti-lti-vreai data ei? 0, turbarea intunecata si pohta spurcata
a aceii doamne ! Ce cerea, idea Irodti ucenitei diavolului. $i
jurnatate de imparatiia lui pentru putina jucare deade-i,

iara acea hitleana muiare graiia: Da-mi dela tine capula
botezatoriului In blida ! Ca asa era invatata de muma-sa,
15
ea se temea, sa nu cumva sa treaca, ceva vreame, sr, se intoarca Iroda, deaca se va trezvi den betie, sau sr, fie rugata
de ceia ce sadea cu nusula sa slobozeasca pre Ioanna.
(Evanghelie) $i scdrbitii fu impdratula pentru juramantulti ,si
20
pentru cei ce ,seder, cu nusula, nu vru ei sa intoarcd.

(Talon) Scarbita amu fu Irodti, derep'ce ca mare si derepta
barbata vrea sa uciga si spre a sa uriciune a radica narodula, e pentru parearea Si juramantulti, nebunulti $i de
25
pohta tinutula Irodti, ucise dereptulti. insa, o dobitoace, pradare muereasca, Irode, de calcarea juramantului te temusa sa
n'aibi marturii, iara de acea jungheare fara leage si de atatea
previtori nu te temusti a aver,? Ca mai bine ti se cadea tie
sa nu te juri fara nesocotinta si asa de naprasna. Tara sa
fara nesocotinta sa te si jurasti, mai bine era juramantula

30
sa calci, decata capula dereptului sr, tai. Den doao amu reale,
mai mare-i fu cea mai slaba.
(Evanghene) $i aciiagi tremease imparatula pre muncitoriulti,
zise set aducd capzdzi lui. Eta mearse de-lit tae pre ela in temnifd,
aduse capulu lui intru un blidre, ,si-lii deade feateei, iard

fata-la deade mumani-sa.
(Taloa) Tremease amu pre muncitoriulti Irodti si in ascunsa
ucise pre preaditece, ca $i ucisa sa nu mai obliceasca spurcata.
,si
35
22 Tip. HISOtASAh
35 Tip. MarirliiTopSivk I Tip. karch
01411C1s.
www.dacoromanica.ro
36 Tip. wA
(012)
547
a lui impreunare, si lard, ca pi naroduhl sa nu se radice, sal-IS

(613)
tie sa nu uciga pre elti. lard Du I mnezeu rabda cu lunga-
rabdare ce are, adancd si nespusa. impreuna amu l dereptulti

foarte-15 cununa, i impreuna si pre ceia ce nedereptti chinuescti, lasa-le mangaiare si linie sufleteased. 0, previrea
draceasca i jucarea Cara de leage ! $1 plata prea fara de
leage a jucariei, si uciderea ce era mai vartosti de toate uciderile mai spurcata, prea cu nedereptil Meuse. Si destoiniculti
de sterna a se incununa si a se proslavi, legatti in temnita

junghe-se, ca un facatoriu rau i nedereptil. 0, spurcatti si
necuratti uspatti si de fiara! Curnti nu boliia si nu se cutre-
10
mura cei ce sedea cu Irodti si bea cu nusulti, vazanclii capulti

nevinovatului omti si sange fierbinte curandti? Cumti nu se cutremura, unde la masa Joni vedea-lti aducandu-lti ca o man-
care? Si fu datti necurateei feate, pentru plata jucaxiei fara

de rusine, preasfantulil capil alti botezatoriului ! Pre adevarti
amu, aceasta hitleand muma, cu hitleana si necuvioasa-sti
rata, impreuna a fetiei-sil rusinea lepadara si uitara, $i inaintea a atati barbati si boiari fara de cinste pre ealesti calrira, si in multe chipuri cu rau obrazira-se. Ca cu sufletil
fara de omenie i hitleanti adause-se i indrazni de se apropiia de blidti, plinti de ucidere fiindu, Si nu numai ca se
15
20
apropie, ce i ca u darti multh cinstitti cu dulce purta-lii, $i se

veselindu-se duse-la ceii prea-fard-de-leage mumaniei-sti. Ca
(614)
Inca nu i era destulti ceii mumani spurcata uciderea dereptului, ce astepta i in mana sa-15 ia, oblicitoriuhl necinstei ei,
capulti lu preaditece, ca sa-Iti batjocureasca ea $i sa-10 ocarasca, i toata manila i vrajmasiia i raulti sa vearse ocaaniculti sufletula ei, i sa se indulceasca prea cu nedereapta
25
pohta si ravnea I a ei. Ca asa amu santti muerile cealea
30
curvele, mai vartosti de toti nerusinoase si lard' de greata
necuvioase !
insa socotiti, fratilorti, catti rau factl aceasta Irodiada,

MO, de rusine, facandil sa scape de oblicire. Ca rusina 1
pre sinesii, si pre bdrbatu-sti Filippu, si pre curvarniculti
Irodti, ;i fata-sti, Si ucise Si oblicitoriulti curviei, pre Ioannti
22 Tip. nmink
27 Tip. 66Th I NioKS ptocx
34 Tip. 45'61ShliAls.
www.dacoromanica.ro
27-28 Tip.
KispaCKX
35
548
10
15
cela marele, ca de curviia-sti si de fara-de-legiuirea-sa sa i

se ascunza numai de acei oameni ce-au fostil atunce. Tara
de.aca-lti ucise pre elti, nu numai de aceia nu se ascunse,
ce $i dupa aceaia ivita fu pang in sfarsitti tuturora. i Inca
i intru toata lumea ivita iaste, si mai vartosti cu fried, ca
mosteand pre sinew faca-se osandei si muncilorti de vecie,
ea nu se pocal.
Tara deaca inteleasemti amu noi, dragi frati, cumu
$i cat"' rau nascti cei ce fard de socotintA jury -se, $i deaca
stiumti sfarsitulii curviei si alti necuratiei, sa nu ne juramu
de desartele si de nestiutele, nici framsetiei si dulciei acestii
lumi sa nu ne robimti, juraminte tinzindti *i legandu-ne cu
sinew, i facandii i pre altii biruitori osandeei si pierderei
sale, si propastei sinew sal:Arida, derep'ce amu ca Irodti aka
peri, ca de naprasna si cu nesocotintA jura -se, ca fu de pohte
si de ravniri biruitu. Multe amu si acmu uspeate sa, santil

5i cantari curvesti si ale satanei incepaturi si jucari cumu
nu se cade, si juraminte fara de socotire facu-se, pentru fdra20
25
de-leagea si pentru fard-de-cinstea si pentru necuvioasele

lucruri si pentru nemica trebuinta, ce *I acealea toate
santti piiardere si sminteald si ucidere spaseniei sufletelorti
noastre.
Dereptil aceaia sA fugimit de aceastea, rogu-ma voao,
fra I tilorti, ca de cea propaste ce e gatita a juramantului sa ne
intoarcemti, si de ceaia ce ne leapilda de Dumnezeu si ne face
a uri invatatura lui. Pentru avutiia $i iubirea dulcetiei 5i

pentru mariia cestii lumi sa nu ne juramu de numele lu
Dumnezeu! Ca cumu e un robil ce de pururea bate-lti
domnu-sau, deci nu se mai curateaste de rane, asa 51 ce se
30
jura de numele lu Dumnezeu, nu se mai curateaste de pacate.

lard, candti va fl vreo nevoe mare, si vora fl goniti si nevoiti
a izbavi si a slobozi pre cineva den napdsti, sau pre insine not u, sau altii den frati, sa fugimti de infricosatula
35
si cutremuratulti juramantill SA avamti numele lu Dumnezeu,

nu scriptureei dumnezeesti sa ne juramu, nice de spdsitoarea
munca lu Hristosti, nici de a taineei aducere,ce s ne juramu
1
atioilu
Tip. icoiPRAwl wi) Al 4s1;px. Al nitwit frkw.k

Tip. Ai HOtAlIASH nS (cfr. rdndul 30)
www.dacoromanica.ro
26 Tip. tiSp
32 Tip. eH I
BM6R171.
27 Tip.
(615)
549
de spdseniia trupurilorti noastre si de viata fara de scarbd

si de alalte cate-sti ca acealea. Si acealea s'antil jurdmante,
insd-sti mai lesne. Ca In viata amu aceasta sa, va fl si vd-
tdmatti cineva, si sa se va si scarbl, sau va si piiarde,

sau se va si lipsi, nu va peri. lard unde iaste spaseniei
sufletului biruire si piiardere, sa fugimil cu totti ndravulg,
rogu-vd, si un juramantil sa stimti, adevarulti. Si de pururea
sa ne invatamti adevdrului, si zioa, si noaptea. Si ce iaste
mai vartosti de ce e sg, fie, sa fie, lard, ce nu e, sa, nu fie.
Dupa invatatura Domnului, sa nu raspundemti nemunui
Intru graiurele noastre.
Sa ne radicamg limba spre cantarile lu Dumnezeu, si
10
genuchele si manile, si minte mai vartosti, spre ruga cateinsulg
sa o avdmil ! Lacrdme sg, vdrsdnig de pururea pentru mil-
cuirea, si de moartea sa sa ne grijimti de pururea, si de
15
judecata ceaia ce va sa fie, si de rdspunsulti lucrurilorti noastre.

(515)
Si de pururea sa cugetaing de ce -amu gresitg, si de acealea

ispovedanie sg, aducemg lu Dumnezeu. SA fugimil amu de
betie si de mancare asupritd si de cuvinte fara vreame, de
urIciune, de cuvinte curmezisate, de reale, de camata, de
manie si de urgie, de hula, de curvie si de preacurvie, si de
toate spurcaciunile sufletului si ale trupului. Si sd, ne sfintimg
sinew, ca rand prepusti sa ne cuminecdmg cu cinstitula trupti
si cu sangele lu Hristosg. Sa ne grejimti de saraci si de misei
si de stranici, si sa nu ne Intoarcemil de ce ne certi dela

noi, sau de ce vorti vrea sa se imprumuteaze dela noi, ce
20
25
den ce vamu avea, sa le crania la trebuinta lorti : unuia amu

sg, dainti florinciorulii, e altuia argintulti, e unora paine, e
altora vesminteale, e altuia pdharti de apd recce, e altuia

cuvantti bung, e altora alai ajutoriu si ajutorie spre bine,
altuia slujire cu trupulti, de Gatti vamil putea. $i Imblandti,
si standil, si sezandti, si culcandu-ne, si sculandu-ne, si mancanal, si 'Arida, sa, fling de pururea necldtiti lntru invg.1.5.turile lu Dumnezeu, si sg, fugimg de dobanda ceaia spurcata,
nevoindu-ne mai vartosti a fi derepti si cu bung-govire si
CUVi00, cumu se cade crestinilorg.
3 Tip. .icx
24 Tip. CI:Xljfitf
crhAtt1H
21 Tip. lipl
13 Tip. WhTAHCSHIs
32 Tip. wi wiBmim,b.
30 Tip. TATIx la(01;"TOPIO
www.dacoromanica.ro
KocirLIE
30
35
550
De sineti iarA grAescti voao, cinstiti mai marii vostri

i egumenii vostri, ca dereptAtorii i invAtatorii spaseniei
sufletelorti noastre, i vA plecati lora, ca unoru duhovnici
parinti. Si va plecati in toate cAte sfaituescti voao spre
5
spasenie i spre folosti. Si sai lacuimti, fratilortl, intru postire
i in bdeanii i in ruga i in rugaciune.

SA lacuimA amu intru umilenie i lacrAme i in suspini, intru ascultare i in ispoveadanie. SA lacuimti fntru
mandrie smerita i sa ne nevoirnu
intru slujbe cu toatA (sn)
rabdarea. SA lAcuimti fntru sAborulti beseareciei .i intru
toate alalte nevointe ale postului, ca cu bung.-ogoadA sA
slujimti lu Dumnezeu, moteani sA fimti dulcetiei de vecie
i pitei larA de moarte, cu dulceata i cu milostivniciia i
de-oameni-iubire-i, a Domnului nostru, lu Isusti Hristosti, ca
lui se cade slava, cinstea i inchinaciunea intru veacii de
1
10
15
veacti, aminti.
8 Tip.
AILICSHM.
www.dacoromanica.ro
Aratarea capetetor care sant in cartea aceasta.
10
In Dumineca mitarului pi fariseului. (Evanghelie de

la- Luca, zaceala 89)
In Dumineca fiiului curvar. (Evanghelie de la Luca,
zaceala 79)
In Dumineca ldsatului-de-carne. (Evanghelie de la
Mateiu, zaceala 106). Despre a doua venire a lui
Hristos
In Dumineca ldsatului-de-brdnzd. (Evanghelie de la
Mateiu, zaceala 17). Despre iertarea greolilor
2
3
oamenilor i al nd postili sti nu fiti ca fdiar4
nicii`r
In Dumineca a doua a sfa-ntului post. (Evanghelie

de la Marcu, zaceala 7). Despre paraliticul pe
care it duceau pe pat .pa,tambicti
15
Toatd parka aceasta e slavonefte:

GKA3:11.1iE iblACTHO ritAgAitt6
MINCE
COIN,
(r
Eirk KH Fiat Chi.
20
Kit
NEM O, O
B'E
A
HEA10,
MIATAPil,
6/03Auaro
4saimetH.
CHA.
,e
*Mi,
EV,
AV 34 WA
CV.
-W ASKA.
4 00
ps.
.,
EA MAW, ArkcontIrrn8lo, girnIft, w
BA) OP,.
o sTOPVVA16 14111-
Ma. SA,
111ECTBill xi.k.
A
,..-
HEIM, CAPOEISCTH810, Elf W MA BA 31. 0
A,
trAKO, 11 EVAa FloCTIETE CIA HE 6SAIITE

A
25
___E%
HMO,
K.
aro
..
-3-
11
nocTa. Elf W M4 34 z.
111111116111111i /A
gl
11K0
3
Alill,EMiclIE
.
HA OApla 4eTglIPM/1 HOC(131kti
21-22 Tip. nikwicren.
www.dacoromanica.ro
IINCI
552
In Dumineca a treia a sfdntului post. (Evanghelie

de la Marcu, zaceala 37). fine urea sd meargd
dupd mine, sd se lepede de sine si sd is crucea
sa si sd vie dupd mine"
In Dumineca a patra a sfdntului post. (Evanghelie
de la Marcu, zaceala 40). Despre copilul in care
au intrat dracii la lund noud

10
In Dumineca a cincea a sfdntului post. (Evanghelie de

la Marcu, zaceala 47). Despre patinza Domnului
care aveez sd fie 0 despre inviere ySi despre feciorii
lui Zevedeiu care au cerut de la Thus locuri de
aware
In Scimbdta a $asea a sfdntului post. (Evanghelie de

la Loan, zaceala 39). Despre invierea sfdntului
15
20
dreptului Lazar
In Dumineca stalpdrilor. (Evanghelie de la loan, za$i
10
ceala 41). Despre intrarea [cdlare al Domnului in

Ierusalim
invdfciturd in sfdnta inarea Joie, despre preacinstitele taine
A
HEMO,
Kb
P. rrtiro
11
nocTa. or W MA BA Ag. AMU AN KTO XOLI1ETh

V
HO Milli firrii, Ad alIKEPHIET CR CEHE A KIISMETII KpTIL moil

A no Mick rPMAETh
,F
ii
Rvh HEM, A. cTAro HOCTA. EV W

25
SA M. 6 S'kCHSeOLILEM Cat
OTpo-
111111111 Ha Het% Ma1,11

A
HOMO,
gIll
E. cTaro flOCTA.
,.
ELF W
if
MA SA A15. 0 CT1TH PIN KOTALIVEH
EltITH ei HIICKPHTH.
k fa
ii.
el
cii,krh
rkAamitpa
,F
.E.'h CS6OTS, g. rf Aro nocra.

30
,
BA A A .
ev iv itva
A
3
..d
W lrhCKpEHTH
E. HElVH 11,1ItTHS10.
EV
1
6
il001/14EHII, Wit CI'lilH HEAHISKIH IIITHT0116. 0:1. HP,ITIAH TAIIHk
26 Tip. my
fie
29 Tip. alscHpitau
Tip. 1, indreptat In .11
30
32 Tip.
Erhirdillill rith li'll EipAH .
al. EWA SA S%i.

11
35
cl'itro
HPAHEAHAPO AASAPA
A
(018)
SEllf,AMH*Xls, HPOCHEW1HAlk
(sic!)
Tip. 5i, indreptat in 1
4ITOKk
ters de adnotator,
www.dacoromanica.ro
ST
31 Tip.
33 La margine tip.
sa
Ss,
553
invdfdturd folositoare de suflet in sfanta si marea

12
Duminecd a Pastilor
invdfaturd in Lunea saptdmanii luminate, despre
prdznuirea sufleteasca
5
13
In Dumineca Tomii. (Evanghelie de la loan, zaceala 65)

14
In Durnineca sfintelor Mironosife (Evanghelie de la
Marcu, zaceala 69), cdnd au cerut trupul Domnului
10
15
In Dumineca sldbdnogului (Evanghelie de la loan,
zaceala 14), care a petrecut 38 de ani intru
boald
In Dumineca Sainarinencii. (Evanghelie de la _loan,
zaceala 12)
15
16
17
In Dumineca celui ndscui orb. (Evanghelie de la

Loan, zaceala 34)
Cuveint la lndlfarea Dornnului (din ardtdrile proro-
18
cilor) si despre invierea lui Adam, a-tofi-roditorul,
din iad
20
In Dumineca celor 318 sfinfi paring. (Evanghelie de
Ar
llocirgenie
,11,thElloAt3H0
Rik
CIPSIO HEAHKS HOMO HACKH
11001/IiHIE Kit HOHI, C IATAT/A HI, W A)(011110 IHIASAHOKAHTH

F1
Ei
PI
,11
HMO AOMHHOV IVAit W HWA SA Ali

A
4,
IVA W MA SA pc. W iicnpouthaii
6
HIAIO.
Elk
A,
HEA10. W ilACCAAKAHAME, EVA W iwa
C'iliqk
TtilEC*, riiiit
A11-111WHI,CHH,E.
61
4
SA
Al. HMS4ILI1ls, AN
AT
ATk. Ent HEA,OS^St
Al
...
Kli
25
a
NEAk. W CANIAO*Hk1HH. EVA W IWA
sP
ti
sit it!
4
h. HIAV. 0 110HCIHIrkMit CAVIL 1VATE W iWA SA
rii
'A A
E
30
GA6g0 HA EVILSHICilat rrlf. W
Hp0rl04ECKHK11
kicaseHiii i CO
Int.C143H1H
IVIICEPV'vAHAr0 AAAAIA, ti3h AAA

A
K ih.
HMV
,X
CTIN.1
WH,b. A T
29 Acest
xT
Ni. kr W itva
SA
H5. co spoisisis ia.
',lige
e tiparit din grepla cu un rand mai jos; a$ezat aici
de adnotator.
www.dacoromanica.ro
554
la loan, zaceala 56). Despre rugarea lui Isus:

Pdrinte, prosldve0e pe fiul tdu, pentru-ca si fiat
tdu sd to prosldveascd pe tine; ?i acum via la tine"
5
10
15
In Dumineca Rusaliilor. (Evanghelie de la loan, zaceala 27). Despreinvdiatura lui Isus: Dacd cineva
e sacs, sd vie dupd mine pi set' bea"
In Dumineca tntdia a tuturor Sfinfilor. (Evanghelie
de la Mateiu, zaceala 38). Despre trimiterea ucenicilor in lame, invdtandu-i pe ei sd fie tnfelepti
ca $erpii intregi ca porumbii
In Dumineca a doua. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 9). Despre umblarea lui Isus pe lcingd inarea
Galileiului, $i chemd pe Petru pe Andreiu, fratele lui, de la vcindloarea de peOi
In Dumineca a treia. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 18). Lumina trupului este ochiul" pi nime
nu poate lucra la doi stdpa ni"
In Dumineca a patra. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 25). Despre sulcqul, at cdrui copil bolnav
20
21
22
23
24
'11 vindecd
20
19
11100CAAKH C111 CHOE1'0, AA N crik THoll 190CAAKFIT TI NH E]ISE
Al
K TES* 11AK
Rik
A
3r
314
HEWS, 11-10, EVAIF W 1W4
34
AA rpAlTk Wit mu&

g
FiliVS, A.
Kit miipk, HaoiNitia

rOn8sH
Ea HE IM, g,
,f
EV
W MA BA
nr
0 Or1114111 kick, AIM KTO ,Kti3S,6,ETIa
A EYET6
grkxk vrk Xi. IVf
25
W MA 3t1 Ali. 0 110CAA111111 OictIENIIKk

A
11X1t
sKrni MKprk 13K0 SAWA n HAAN
fp
A. o Komilan kick npi mope rilAHANIICTE.

iro, 10 AOKATEhl ;Ask .
1103Ka FIETpl, A ANA,ptia SpATA
30 Kt HINE, P. iV w
151c0
4
MA 3r1
11
Fil. CIAT(1/1HHK6 Tir10 ECTIa Oico, A HFIKT6,KI
MONIFTk AKEMA VOCII0A1130Aid thiSOTaTli

E.%
A,
HEIM,
gg
si
Itp
A. EV W Md 34 KE. 0 ChTHH11,* iMOtipKE 6TIFOKA pACC/1416/1111a
fie 1.1,*M1
g;71,
23 Tip. UWE
31
Tip.
mimaro rocnomiNoma.
www.dacoromanica.ro
555
In Dumineca a cincea. (De la Mateiu, zaceala 28)

25
Despre vindecarea celor doi drdciti
In Dumineca a asea. (Evanghelie de la Mateiu, za5
10
15
20
ceala 29). Despre vindecarea bolnavului . . . .

In Dumineca a aptea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 33). Despre vindecarea celor doi orbi . . .
In Dumineca a opts. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 58). Despre cele cinci pani si cei doi peOi .
In Dumineca a noua. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 59). Despre umblarea lui Isus pe mare, si
mantui pe Petra care se cufunda
In Dumineca a zecea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 72). Despre vindecarea celui ce se drdcea
la fiece lund noud
In Dumineca a unsprezecea. (De la Mateiu, zaceala
77). Despre cei ce datoresc mii de talang . . .
In Dumineca a doudsprezecea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 79). Despre bogatul care a intrebat
pe Isus: ce sd fac ca sd am viald vecinicd? . . .
In Dumineca a ireisprezecea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 87). Parabola viei
,s.
RII HEIM, E. W MA Ba KH. 0 HCIVEMH1H AKS W148101101 CIA
EL HMV, S. ilf W Ma Sti KA. 0 NCH:KAMM paccadsaEHA

4
,F
A
A
&Et HEAIO, S. IV W M BA ill'. 0 HCIVKilillY11 AKS CAEIRS
25
,F
A'
0 HETH XA'frga
30
....
.E'll HIAIO, KI,
il 6 Agovo inist;
(619)
ilii
Ma ad HA. W KOMil-ITH !ark, nb mwrno. ii niTpa
rik,
rt
..
ji
fli W MA
ev w
23 Tip. OHC14fHIH
;IS
BA 0,0,. 0 111111001.11UIEMIs E0rATEMI& k-a,
O h
HM,
,... ,
4To C'KTK6p10 Ad 11M*10 IrK411111 ?KHIIWTIt
KIL
Rg
h. HM10. AI, W MA SA OS. 0 AOMHHI&I TA1010 TAAAHTk

A
33
dau,a
..
32
KI
,0,7
H.
31
oVTWnatoipa cud
4 ,. ,
,e
.k.
A
HEM07 I. W W Ma sd OK. W NC1:K/1E10H secntitowa era Ha H1inth1
30
1111
29
A
NEMO,
t
fir
28
HiA10, H. HI' W MA SA
1
27
Ell
..
26
MA sa
n3. nperrqa 0 shnorpaivk
28 Tip. RecuStotpm.
www.dacoromanica.ro
AK
AF
556
In Dumineca a patrusprezecea. (Evanghelie de la

Mateiu, zaceala 89). Despre cei chemafi la nuntd .
In Dumineca a cincisprezecea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 92). Despre icindrul care a tntrebat
5
34
pe Isus, cum se poate mo$tent viata de veci . . 35

In Dumineca a $asesprezecea. (Evanghelie de la Mateiu, zaceala 105). Despre cei ce au luat talantii . 36
In Dumineca a $aptesprezecea. (Evanghelie de la

Mateiu, zaceala 62). Despre muierea din Hamio
15
20
;Ida $i, despre vindecarea fiicei ei tndrdcite . . .

In Dumineca a optsprezecea. (Evanghelie de la Luca,
zaceala 17). Despre vet' neitoarea de pe$te . . . .
In Dumineca a noudsprezecea. (Evanghelie de la Luca,
zaceala 26). Despre dragoste, ca sd iubim pe du$mani $i sa fim cu dragoste cdtre cei ce ne urdsc .
In Dumineca a doudzecea. (Evanghelie de la Luca,
zaceala 30). Despre tnvierea fiului vdduvii . . .
,f
A
4
HEA10, ;4,1. Elr W MA SA
A
F1
39
40
rip,. w SKAH61 IIA spatai
3,1,
Cl, EV W MA SA q13. 0 10111i1WH K6NpOCFIKWEAI6, ICd. KilK0

HacivkAfirii MIIIHWTA K'64HAr0
HEA10.
25
Rlt NEMO, SI, W MA SA pe. o HigiAIWIIK TAAAHTII .

,
K HOMO, 31,
WW
W MA SA
K.
0 ?Mirk XAHAN*H H
F1
HIIMO, HI.
A
R11 HIMO.
4 e....
k.
6 licickAiiiiii
A5
W Ay SA 31. 0
hW
e,
AI,
lit
W Air SA
,....
pi
KS. 0 MORKH
All
li .
41061iTH
FiKe
Hparii
II
TII6CIHTH M0Rti1116 HEHAIIII,A,M1PHM6 HACK

A
K-i,
NEMO,
4
ell
%Tr Ay 3A A. A. W
11
g. lir
Ei.% REAM, li:1. ill.
Klt
A
HEA10,
gg.
bar
kTii
Mr
It'6C19WEHili
SA A6. flciliTtla o vkaaparo (sic!) .
a./ Ay, 3,1
27 Tip. Ai-IN-1W
'AA.
Cfia .
AE
Ag
Altipipi EM EECHS101.11EH Cat

A
35
38
In Dumineca a doudzeci $i una. (Evanghelie de la

Luca, zaceala 35). Parabola senzdndtorului . . 41
In Dumineca a doudzeci $i doua. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 83). Despre bogat $i despre Lazar
eel sdrinan
42
R'll
30
37
it. 0 ROTATE,
11,L1,61:1114A
iii
gal
H 0 Htill.11 AA3APH.
4,0iin.
www.dacoromanica.ro
Aik
557
In Dumineca a doudzeci i treia. (Evanghelie de la

Luca, zaceala 38). Despre vindecarea celui in43
drdcit 0 care avea un leghion de draci
In Dumineca a doudzeci si patra. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 39). Despre invierea fetei mai-marelui sinagogei ?i despre muierea cea cu scurgere
44
de sange
In Dumineca a doudzeci si cincea. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 53). Desp'e legiuitorul care a in-
trebat pe Isus, ce sd facd ca sa mo0eneascd

45
viala de veci fi care e de-aproapele
10
In Dumineca a doudzeci si .asea. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 66). Despre bogatul cdruia i se
46
inmulfese pdmd ntul

15
20
In Dumineca a doudzeci si $aptea. (Evanghelie de la

Luca, zaceala 71). Despre vindecarea femeii care
avea duh nesdnatos de 18 ani si era zgdfcitd . 47
In Dumineca a doudzeci si opta. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 76). Despre cei chemati la cind . 48
In Dumineca a doudzeci si noua. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 85). Despre cei zece lepro0, dintre
care unul aduse mullumitd lui Dumnezeu . . 49
.
I'
Felt HIA'k, ki".
iv ili Ay
SA
;iii. 6 ficivkitinbi
KICHS1141dr0
CM,
LtiF
tim81itEm6 6106111% AfraHlt
25
EL%
HMV, KA,
hr iii
Air BA AA.
Lb
KlitKpIllilITH Alill111111 XIIKIICHiii,S,
HAPOPOK*, ii 6 Kpoll0T01111KH11 H:111*

A
Rit MA*. FE, Ilr W Ay ad hi'. 6
111t11P0111WE SAKOHHHIA*,
ia.
LIT.e,
)41.
CitTKOPHKIkt HIHKOT:1 /1-61HAr0 HACA4iASE, 11 KTO ECTI1 BAH
Ell
30
iv
Ech
HENK, Kg.
A ,
HENN, Kg.
pi
HEA10, gii, iv
CO
rty
SA Aga.
g
6 6WrilTEAth iNISH11 oirrossii Cl MIKA.
Aig
iii*
mr SA O. 0 ACH,tAilITH >Mil imStpui ASKE.

Ai5 I
HEASMEH11 ATh, ill. 11 K'kIllt CKSVIEHA
A
WIA MAIO,
'v7,
E. lir
(iv
..x, mr
26 Tip. ilkpho
mr SA OS, W
iM1H11111 Ich3AAAh
35
Cc
SKAHls.1
HA KI41010
Ail
SA 116. 0 AECATH IltiOICAMEHkIrk. it; IiiirKE
AA
XlianS 08
TOMIRNH
28
Tip.
SICHTOTa
Tip. imam'
www.dacoromanica.ro
30 Tip. 61.
(620>
558
In Dumineca a treizecea. (Evanghelie de la Luca,

zaceala 91). Despre boierul cel bogat care a intrebat pe Isus, ce sa facd pentru mo#enirea viefii
vecinice
5 In Dumineca a treizeci gi una. (Evanghelie de la
10
15
50
Luca, zaceala 93). Despre vindecarea orbului . . 51

In Dumineca a treizeci doua. (Evanghelie de la
Luca, zaceala 94). Despre intrarea lui Isus in
casa lui Zacheiu
52
invdtdturile la praznicele domne0i 0 in ..amintirea
Invdiaturd
sfinfilor ale. Luna Septemvrie,
de inceputul anului nou
In aceea0 zi. (Evanghelie de la Luca, zaceala 13)
Duhul Domnului peste mine, pentru care m'a
uns"
In Dumineca inainte de indlfarea sfintei cruel. (Evan-
53
ghelie de la Loan, zaceala 9). Ninzenea nu s'a

indllat la ceruri, decal dupd ce s'a pogorit din cer".
54
Luna Octomvrie, in 26. intru amintirea sfantului si

marelui mucenic Dimitrie. (Evanghelie de la loan,
20
zaceala 52). invaidtura lui Hristos sd tubiti

r
il
ii
M
M
A
Eli NEMO, A. it,' iii Ay. SA -4S. w KIIHOWIllf Kr130 KorATf, k.A. 'ITO
C'KTKOpHBI
git
95
ifiliFLOTh
EV W
REMO, AA.
E.% MAIO, AK. 6V
110$0iHil1, HA
i,;?
KiilHiH
4,
Ay SA qr. o
HACA4A6CTKSKI
HCLLl
1.1
NA
CA11 1.1,21
Air SA GA. 0 KHIiTYH ICK-k, a AO SAKX*1111%
A
KA," 111A/A 11 11A3AHHISH.
firt
11 114 IlaM6TH
VilIkt, 1136 PAnttl.
HMO CifiTAgfilat, S. nocktunire Kit HAWAII* NOKAr0 44TA. . .
Bit
I'
Arik. hr if:, Alf SA fri. Atli rim HA Mirk, irkK6 pAAH
To113:1,
HOMASA MAt
30
tiF
M
b.
Hit H6A10, nivx KlISAIKIIMEHTE. LITHAr0, KoTa. iv iii itiv-A SA A. HHKTonte
liltSgiAl HA Hii0 TliKM0 CIWIEAKIH Clt HECE
NA
111Na OicTogpiA, KS. HA SAMETk ciTo HIMIKAPO MN61CA Al7A1HTpiA

F
II
hr ir, MIA SA fig. 110 (*WHIM Kiit, AA AfogHTE Apoivb. Apoirra.

22
35
31
Tip. 31 63
Tip. cililiAlit
24
Tip. sl rif
25
Tip.
se lip,
33 Tip. Itirryitiin.
www.dacoromanica.ro
28
Tip
114M1-110
559
unul pe altul" si despre mangditorul, pe care it

volt' trinzite voud, duhul carele de la tatdl purcede"
55
Luna Noemvrie, inta Intru amintirea sfintilor neludtori de mild Cosma si Damian. (Evanghelie
5
-10
de la Mateiu, zaceala 34). Despre trimiterea ucenicilor cdtre oile pierdute ale casei lui Izrail, $i
le-a poruncit for sa vindece bolnavii
56
Aceeasi lund, in treisprezece. Intru amintirea celui
intru sfinfi pdrintelui nostru Loan Gurd-de-aur.
(Evanghelie de la loan, zaceala 36). Despre pastorii cei bunt
57
Aceeasi lund in doudzeci si unu. La Intrarea (in bisericd) a preacinstitei Doainnei noastre Nascatoare
de Dumnezeu. (Evanghelie de la Luca, zaceala 54)
15
Despre venirea Ndscatoarei de Dumnezeu in

casa but Zaharia si despre sdrutarea Maicii
58
Domnului cu Elisaveta
Luna Dechemvrie, in doudzeci si cinci. (Evanghelie
90
de la Mateiu, zaceala 3). Despre nasterea Doinnului Dumnezeului si Mcintuitorului nostru

59
Isus Hristos .i despre magi
W
W wika
arrtWHTEAH, irkinite HOCA10 KAM Ath 1 I
iicK6AHTh
Mao Hoimitoia, Q. HA IMMRTh C1110 6E3Mi3AHH1i$ KW3M8, II AA25
SA
A,A, W EIOCAAHUI Oif11111:11. rce 01114AM11.
norAsuimh, Aoms
iHpMCa. 11 HOBEAERAETh 11Mh HEA0OCHIgh
MUMS. EV W MA
rig
CIVAEILITH
AURA TOro?KE, PT. HA EILIMATk

,P
S AATAIkCTAVO
4
W IWA SA
ANCI 1K'h CT111
AS, 5
b.,
30
HE
11U-LI,A T6r0}111, fa. Ha MAMIE flPTKI1A
W11,A Hatuiro. TWAHHA
HACT1i1(110
A,
(sic!)
A060111
1i
MAMA gaA,
Elf W AY
31i HA. w 11(1HWECTSTH SRA Irk MSMK SArAPilitlh H 11,EAORAH111

CIO Cit inncaai.ccmo
nil
iiiaka
Ana MIRCITA, I. Elf W MA
HatuFro
35
IC xA. N 0
SA
r. 0 PONIAKCTIck fa, EPA 17 crica
Ilirtallt
34 Tip. 1' RA1acit.
www.dacoromanica.ro
HjJ
560
Luna lanuarie, in vase. La Ardtarea Domnului.

(Evanghelie de la Mateiu. zaceala 6). Despre Botezul Domnului in Jordan de cdtre Joan $i despre
pogorirea duhului slant

5 Luna Fevruarie, in doi. La Intdmpinarea Domnului
60
(Evanghelie de la Luca, zaceala 8). Despre Simeon
eel drept, care a luat pe Hristos pe bratele sale,

binecuva nta nd pe Duinnezeu
10
15
61
Luna Iunie in 24. La na$terea lui loan botezdtorul

(Evanghelie de la Mateiu, zaceala 40). Despre
trin2iterea a doi ucenici din partea lui loan cdtre
Isus, sd-1 intrebe: Tu esti cel ce e sd vie, sau sd
a$teptdm pe altul?"
62
Aceea$i lung, in doudzeci $i nowt. In amintirea sfinlilor apostoli Petri' $i Pavel. (Cauca la Dumineca
a optsprezecea, evanghelie de la Luca, zaceala 17:
In vremea aceea stand Isus ldngd lacul Ghenisaretului)
63
20
Luna lui August, in vase. (Evanghelie de la Luca,

zaceala 45). Despre Schimbarea la fatd a Dumnezeului $i Mdntuitorului nostru Isus Hristos . 64
4
A'
UCLA ritacipiE, S. HA GPOISHAEHIE Vim EVATE lt, Nal 3d g; 0 HM41E11111'1

Vi114, Kit lOpAaHll W fivkina, N 0 runicTklit rfAro AXA .
k
AlF11,4 ZPIIIISAOTE, E.
25
A
HpAIKEHE.
AURA ironic,
HA CIATEHIE rill. iv
H*I Hoi fa, Ha 133K3 CH010.
I.
W
11
Alf 3d N. 0
EAlla EPA .
HA pOAKCTIKO,
;k
itliAttha KpTA10.
6 HOCAZIHIN AH010 vA'IlEHIllth. W
along.
EV
iikAinu. Kit
al MA SA M,
IFS. 1110flOWA/A
iro, TM AN Eck! rpi t, wH. AAA 171H6V0 4/AEMIL

1111h1,A TOVONiE,
Ilk,
HA
naminTk cildxk
'SOAK HETOA H IlAritIA.
30
Kb HEA*A10, rH. w W mr
nplt
Mao
isip-k
Hiiwiro
IC
22 Tip. 3a4
R11 HAMA OHO CTO/
I.
PEHNCAOTCKOMIt
k
Akr8cTA
BA 51.
thpfi
A. iv W Ay
BA At E. W
npeWspAmitaii, Oa H dice
f.1
;s;
24 Tip. 3d 3
27 Tip. may-
32 Tip. 1111Cuot Took m.
www.dacoromanica.ro
(021)
561
Aceea$1 tuna, in doudzeci si noud. (Evanghelie de la

Marcu, zaceala 24). Despre Tdierea-capului lui
loan inainte-mergdeorul
65
lal,d
ji
ilf W AMA SA
TOPW30, K.
KA.
kCEICHOgiliTH MIAMI]
A
11114HH4
116
Rugaciunea ce-au invatatu Dorm 111 nostru Isusil Hristosil,

ucenicii sai, cumil zice Mathei 18, fi Luca 55. Apropiiara-se,
zice, apostolii cAtra Isusu, vi zisera : Doamne, invata-ne a ne
ruga, cumu pi loannti uceninii sai". ,Si zise lord: Cando vi rugati",
zice atm :
10
Tatcild nostru ce e$ti in ceri, sfinleascd-se numele

tdu, sd vie impdrciiiia ta, fie voia ta, cumu in ceri, a$a
$1 pre pdmdntil. Pita noastrd scifioasd dd-ne noao astdzi,
$i iartd noao gre$alele noastre, cumu ertdma $1 not gre$ifilora nostri, $i nu ne duce in ndpaste, Ce ne izbdvea$te
pre not de hitleanula, cci a ta e impdrdliia $i putearea fi
slava in vecie, amino.
15
13 Tip. crho I Oci..

Variants: (A2 i C, dupa Mateiu vl, 9 -13; A2 fi C2 duptt Luca XI,
12 cerij Ai M C, ceriure
cumu in ceri] Ai C, cumu e la ceri
At A2 M a C2 sit fie
14 Pita] Al M C.
13-14 asa si pre ptimantti] A2 a sl la pall-anal
Musa l dd. ne] A2 Ca da o astitzi] A2 Ca in toate zile 15 iarta
15-16 cumu ertamit si not
noao gresalele] A2 Ca lasit noao datoarele
gresitilorti nostril A2 Ca i insine lasamu tuturorii datornicilorti nostri
17 A2 C2 lipsefle pre
16 duce In napaste] A2 Ca duce not In ispitit
17-18 A2 C2 lipsefte ca
e] A, M Cs Taste impardtiial C, Imptiratie
1$ vecie]
a tEt. 0 1mparallia si putearea si slava In vecie, amino
2-4; M dinfMolitvelnicul luti Coresi din 1564)
13 fie]
20
Al M Ca veactl.
36
41297
www.dacoromanica.ro
25
562
Credinta crecitineasca (ce e aipSia ab iAiluwre ga):
(1) Crezu intru Dumnezeu, in takila putearnicula,

feiceitoriula ceriului fi alit pdman,tului,vdzuteloril tuturora
se nevdzutelora.
5
10
(2) 51 intru unula Domna lsusa Hristosa, fiiulu lu

Dumnezeu, unula ruiscuta, ce den tatdla ndsca mainte
de toate veacure, lumind den lumind, Dumnezeu derepta
den Dumnezeu derepta, ndscuta insd nu Mould, unula
cu taidia, pren tine toate fdcute santa. (3) Dereptu noi
oamenii pi derepta ispdseniia noastrd, venit-au den ceri I
fi au ndscuta den duhula sfdntu qi den Mariia fatd omit
(622)
fu. (4) Rdstignitu-se-au dereptu noi supta Pilate den
Ponta. (5) Chinuita si ingrupata, ?i invise a treia zi, dupd

scripturd. (6) 51 se sal in ceri sr, oide a derea4ota tatdlui.
15
20
(7) 51 lard va vent cu slavd a judeca viii si mortii, cd

impdrdfiia lui nu iaste obeownie.
(8) 51 in duhula stanta, Domnula ce viii face, cela ce

den tatdla vine, cela ce cu tatdla $i cu fiiula inchinatu e
i sldvita, curna au grdita prorocii. (9) 5i intr'una sfantd
a sdborului apostolilora beseareca. (10) Illdrturisea0e un
boteza in .ertdciunea pdcatelora. (11) A0eptdma sculatula
mortiloru (12) i viata ce va sd fie in vecie, amino.
22 Tip. mtGumnapk.
Varlante: 2 fritru]
25 M a tote liitoriulu
M intr'unuld I M 1ipsefte in
5 fntru unuld] M inteunuld
putearniculit
5-6
lu Du-
mnezeu] M Domnului 6 nascutill M na'scutulti

7 veacure] M
8 dereptd] M adeveritii insd]
veacurele dereptii] M adeverittl
8-9 unulii cu] M intru o fire cu
M ce
9 pren tine toate (acute
j
santu] M ce dereptii ell toate furd Dereptu noi] M Si derptd

10 ispilseniia noastra] M a noastra ispasenie venit -au] M dWinse
ceri] M ceriu 11 t,4i au ndscutii] M ei se impelitd 11-12 Mania fats ma
12 Rastignitu-se-au] M rastigni-se
fu] M Maria feciora omeni-se
suptd] den 14 M lipsefte se ceri] M ceriu 15-16 ca imparatiia lui
nu iaste obarenie] M di a lui imparb,lie sfd,rittl n'are
17 ce viii
face, cell] M viata fa,ctitoriuld vine, cell] M iase
18 cu fiiuld
inchinatu e ei ski-vita] M fiiuld inteuna sa ne inchindmii i sa sitiviniii
I
30
35
19 prorocii] H pren proroci M lipsefte $i

19-20 a sdborului apostoElora beseareca] M ei de sabord apostoleasca besearecd 20 Marturisetel H Spuiu fn ertaciuneal M intru itisarea 21 14teptiimii
sculatuld] M AFteptd scularea
22 sa fie] M fi
vecie] H veacti.
I
40
www.dacoromanica.ro
563
Aceastea santu 10 cuvinte, ce deade Dumnezeu lu Moysi

proroc0 in varhuld muntelul de Sinaia.
Dentcii: Eu Bantu Domnulii Dumnezeu al tdu; pre

ngd mine Dumnezei striini sd n'aibi.
A doa: numele Domnului Dumnezeului Ida in tiara
sd nu -lu iai pren gura ta, cci nevinovatu nu veri fi.
A treia: sdrbeazd Dumeneca.
A patra: tatd-tdu vi mumei-ta cinstea0e-i, sd yeti sd
aibi zile multe 0 bune pre pdmcintu.
A cincea: sd nu ucizi.
A vase: sd nu fit curvari.
10
A aptea: nu fura.
A opta: sd nu fit mcirturie strdmbd vecinului tdu.

A noa: sd nu pohte$1i cases vecinului tdu.
A zeacea: sd nu pohte0i vecinului tdu nece muiare-i,
nece fata-i, nece feciorulu, nece boula, nece asinulu, nece
nemica ce Taste a lui.
17 Tip. annoy H.
www.dacoromanica.ro
15
TABLOUL EVANGHELIILOR TALCUITE
Pag.
1111ateiu :
II 1-12
III 13-17
IV 18-23
VI 14-21
VI 22-33. .
VIII 5-13
VIII 28-IX 1
IX 1-8
IX 27-35
498
505
208
43
.
214
222
232
.
240
249
.
. . 476
X 32-37 (v. XIX 27-30) . . 200
521
XI 2-15
X 1-8 ......
XIV 14-22 .
XIV 22-34
XV 21-28
XVII 14-22
XVIII 23-35
XIX 16-26
XIX 27-30 (v. X 32-37) .
XXI 33-42
XXII 2-14
XXII 35-46
XXV 14-30. . .
.
.
XXV 31-46 . .
256
262
321
271
280
288
201
296
301
308
314
33
Marcia :
II 1-12 .
VI 14-30
VIII 34-IX 1 .
IX 17-31
54
540
64
76
Pag.
X 33-45
XV 43-XVI 8
85
134
Luca :
I 39-56
II 25-40
IV 16-22
491
...
V 1-10 (cfr. pag. 530)
.
VI 31-36
VII 11-16 .
VIII 5-15 .
VIII 27-39
VIII 41-56 .
IX 28 -36.
X 25-37
XII 16-21
XIII 10-17
XIV 16-24
XV 11-32
XVI 19-31
XVII 12-19
XVIII 10-14
XVIII 18-27
XVIII 35-43
XIX 1-10
514
456
329
336
345
350
372
380
531
387
396
404
412
20
361
421
11
429
438
446
loan
III 13-17
IV 5-42
460
V 1-15
142
www.dacoromanica.ro
151
566
Pag.
VII 37-52, VIII 12 .
IX 1-38
X 9-16
XI 1-45
XII 1-18 . .
XV 17-XVI 2
XVII 1-13
XX 19-31
188
165
482
94
Tatal-nostru
Crezul
....
Poruncile lui Moisi .
pag. 561
,
.,
www.dacoromanica.ro
562
563
.....
Pag.
102
467
180
124
www.dacoromanica.ro

Coresi - Carte Cu Invatatura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coresi - Carte Cu Invatatura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ek xx 763

COMISIA ISTORICA A ROMANIEI

COIVIISIA ISTORICA A ROMANIEI

D-Lui IOAN BOGDAN

INCHINA. ACEASTA. CARTE

C: Evangheliarul din 1574 scris de Radu din Miinicesti

Evanghelie cn invatatura, in anii gi in zilele Mariei In &tad

a tail tinutulli Barsei, jaluii gi deda de le tiparii in lauda tatalui

in Bragovil. Si se-an inceputil aceasta carte a se tipari dnpa

intrnparea fiinlui gi cuvantulti In Dumnezen, la o mie 580, iar dela

lar lui Dumnezeu care a dat a se incepe si care a ingaduit

in faja acestui titlu e un ornament mare pe toatd pagina incadrand

23 Tot astfel iar dela facere: a W

urmeaza dupd Iunie 28 e slavonefte

6ir0A380AHEWIMS. CAA84 WICk A noKnontifie 8'k EICKOHNH.iik 8'6h1; 8MHHIL.

Domnulti Dumnezeu, totallitoriula, in multe chipuri de

acesta 1 evanghelistii Ioannu marturiseate graindti, ca

trupurelora, narodului celuia ce creade in Hristosa deadera.

firile lora, nice a se amistui intru ei varece eresure sa

cuvintele tale, mai vartosti de miiarea rostului mieu I.

intru voi sa-la primiiti, ca multi rodti yeti face !. alma 0

fact. $i Luca Inca graimte : Fericati carei asculta cuvantulti

sa intramil In rapaosubi acela. Sh ne nevoimu, zice, 1 candai

nu ne ajunge credinta care', spasenie, ce trebuiate sa se

rurile lu Dumnezeu, ce nu e puteare de-a spunerea. Ce,

earei vorti cauta, afla-vorti, ca batatorilorri de chide- le- se -va,

tine scapti; invata-ma sa facti voia to 1. Dereptti aceaia 0

voi, cretini, catra acela sa scapati!

sa osandescti lumea, ce sa spasescii lumea; nu venii a chema

lui sa imbli, ca acicea de veni lacul bine, iara acolo, intru

n'au auzitti i la inima omului n'au intratti, ce-au gatitil

Dumnezeu carei iubescii pre elti.

i is arninte, asculta scriptura, i fa. $i nu te leni de a to

aceasta apa limpede i spasitoare, i impleti i beati de va

inseta5a, in veaci, ce rauri den inima lui cura-vorti ape vii 1.

minata carte. Dereptti aceaia in multe parti an-Ai intrebatil

se indulci. Si foarte ma sfatuii cu luminatulti mitropolitula,

Dereptii aceaia multemiti i blagosloviti, nu procletireti,

Si noi, pentru rugaciunea voastra, sa ne spodobimti cu voi,

Invataturi alese din Sranta evanghelie ci din multe scrieri

1-4 Tit lut in slavonefte: n g

'Jacobi& W cfro If al.

michilii. rXimaa iii Spriipteh ilskA-crk Ira akcticSuo

XPTonmdurnimb. mogimk. AA npowiTaimo,

Hil HO% 4111.16

Evanghelie a vamecului ci a fariseului.

(Luca, XVIII, 10) Zise Domnulit pilda aceasta: Doi

lui, graiie : Doamne, milostiva flu mie, pdcatosuke.

(14) Grciescez voao, cd dolinse acesta dereptata in casa

seiuld state T Fariseiulti state

Variante: 4 Unulfi, farisei] T Unuld, amu, farisei

T altulu, mitariu j E fariseiuld

AC E farisei state B E fari7 mitari] ABC mitarnicti T mi-

8 Postescu-ma] ABC Postiiet-se

9 dau den total catti cettigii]

invalStura den ceastS sfant5 evanghelie.

fletelorti noastre, ca aceasta pilda ce e de fariseiu i de mitariu

carii nadajduescti spre sine ca santti derepti i ocarascti pre

de ce ne se pare noao folosti a avea, cu aceastea sa inta-

ratAmil not Dumnezeu spre not i s maniemti nezlobivulti i

geri, carele era mai mare, trufa-lti lepiida den ceriu, i In

locti de luceararti luminatti, diavolti I fact-Iti de-lti chearnh. Si

stramowlti nostru Adarnti, trufa si iubirea de dulceath