1

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI
ASISTENTA SOCIALA
MASTER ID : DEVIANTA , CRIMINALITATE
SI INTERVENTIE SOCIALA
TEMA : VIOLENTA IN FAMILIE
Relatiile interumane sunt unele dintre cele
mai complexe tipuri de realatii . Comportamentele sociale
nu sunt specifice numai omului . Ele apar si alte specii ,
insala nicio alata specie violenta nu se manifesta cu o
brutalitate mai mare si efecte mai devastatoare . Violenta in
mediul familial nu este o moda de care ne ocupam acum ,
ea exista si persista de sute de ani in majoritatea culturilor
si societatilor , prin tolerare , intarire si invatare, in acele
societati care o permit .
1.Motivatia alegerii temei
In viata de zi cu zi se tot vorbeste de o emancipare a
femeii, de o eliminare a discriminarii femeii, de o egalitate
in drepturi intre femeie si barbat, dar realitatea e cu totul
alta. Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult
in unele situatii femeia nu e respectata nici ca om pentru ca
inainte de orice diferentiere de gen toti suntem oameni,
fiinte cu drepturi si sentimente.
In societatea noastra majoritatea oamenilor inca traiesc in
sisteme de putere patriarhala careprivilegiaza barbatii fata
de femei.Ce este crud si de necceptat si totodata un motiv
pentru care m-am decis sa fac aceasta lucrare pe : Violenta
asupra femeii din Romania, este ca barbatii se impun in
fata femeii prin violenta (fizica, psihica, sexuala).Inca se
mai circula acele proverbe, expresii care promoveaza
normalitatea bataii:femeia nebatuta este ca mancarea
nesarata (revista de asistenta sociala).

2. Fixarea obiectivelor.
Obiectivele :
-definirea fenomenului de violenta dar si de
violenta asupra femeii;
- cauzele/factorii care duc la violenta impotriva
femeii;

Termeni s
Con
Creeaz

- formele de violenta la care sunt supuse femeile din

Romania si nu numai;
-teorii are ar putea explica fenomenul de violenta;
- efectele violentei asupra sanatatii femeii;
- formularea cateva ipoteze privind fenomenul;
-prezentarea catorva statistici in ce priveste
fenomenul de violenta impotriva femeii;
-conceptia bisericii despre aceasta discriminare a
femeii;
-cateva metode de interventie in cazul violentei;
3. Documentarea prealabila
Livreasca
-Sorin M. Radulescu in Sociologia violentei (intra)
familiale;
-Florin Dumitrescu, Mihaela Pruna, Ioan Gaborean, Maria
Voinea (coord) in Sex si sanctiune;
-precum si numeroase informatii culese de pe internet.
Documentare de teren
- cercetarea a fost realizata cu ajutorul Primariei
orasului Mihailesti , judetul Giurgiu , compartiment
asistenta sociala si a politistului de proximitate din cadrul
Politiei orasului Mihailesti .
4.Definirea universului cercetarii
Desi fenomenul violenta impotriva
femeii a luat o foarte mare amploare am incercat sa ma
limitez doar la impactul pe care il are acest fenomen la noi
in tara.In ce priveste varsta nu s-a impus o limita deorece
se poate constata cu usurinta, din pacate, ca violenta nu are
limite nici in ce priveste varsta (exista cazuri in care fetele
sunt batute, violate de mici de un tata alcoolic sau de un
strain sau chiar batute de propria lor mama; iar la celalta
extrema putem spune ca nici in cazul femeilor invarsta
situatia nu este una buna).Astfel in lucrarea mea am
incercat sa surprind efectele distrugatoare ale violentei,
asupra femeii in general

5. Definirea cadrului teoretic

In literatura si practica , termenul de
violenta domestica mai poate fi ragasit ca: violenta in
familie , violenta intrafamiliala , violenta asupra
partenerului , abuzul asupra sotiei , violenta de cuplu , etc.
S-a optat pentru varianta violenta domestica , pentru a nu
reduce sfera notiunii la cadrul oficializat prin casatorie , din
simplul motiv ca structura actuala a familiei este in
modificare, cuplurile aleg mai des forme neoficializate de a
trai in comun.
E necesar sa se faca unele specificari
:violenta nu este acelasi lucru cu conflictul, agresivitatea ,
frustrarea sau abuzul.

Conflict - divergenta/diferenta de opinii

si interese ( in varianta cea mai simpla),care are forme
diferite de manifestare pe un cunatum care poate ajunge la
extreme daca nu este rezolvat in stadiilie incipiente.

Agresivitate - instinct si raspuns invatat ( prin

intarire , tolerare si intimitatie ). Apare la mai multe specii.
Are functii adaptive , de supravietuire : apare a teritoriului ,
obtinerea/definire statut, aparare pui, competitia pentru
imperechere. La om , biologic , agresivitatea are baza
hormonala ( testosteron )

Frustrare disonanta/dezacord intre asteptari si

realitate , ce produce o stare de tensiune interioara

Abuz exagerarea unui fapt reprobabil care se

repeta ( apare frecvent in violenta domestica )
Violenta domestica este o serie repetata de comportamente
coercitive si de atac fixic, sexual si psihic pe acre o
persoana le manifesta fata de partener, in scopul
controlarii si dominarii acestuia , uzitand fora si/sau
incapacitatea de aparare a victimei , ce apare in cadrul unei
relatii de cuplu. Include si abuzurile de tip economic si
social.
Violenta domestica :
-

Cumul de comportamente coercitive si de atac

In cadrul unei relatii de cuplu
Produsa prin forta
Repetativa
Instrumentala
Intentionala
Invatata
Incalca drepturile fundamentale ale omului.
In societatea romaneasca traditioanala

situatia standard era familia nucleara: cuplul proaspat

casatorit isi stabilea de regula propria lor gospodarie,
autoritatea noii familii fiind limitata.Femeiile ocupau de
regula doua pozitii sociale importante: pe de o parte pozitia
data de apartenenta la o familie: mama, fiica, sora, sotieiar pe de alta parte femeile risca sa devina obiecte sexuale.
O definitie mai generala folosita in
literature de specialitate pentru violenta impotriva femeilor
este cea utilizata in cadrul Declaratiei Natiunilor Unite
(1993): orice act de violenta bazatpe diferenta de gen si
care cauzeaza, sau ar putea cauza femeii suferinta sau
vatamare fizica, sexuala sau psihologica, incluzand
amenintarile cu astfel de acte, coercitia si privarea arbitrara
de libertate, fie in viata publica, fie in cea privata (The
Monee Project, UNICEF, 1999.).Formele de manifestare
ale violentei sunt diferite: fizica, sexuala, verbala,
psihologica etc.
Abuzul fizic- reprezinta vatamarea sanatatii
fizice a unei personae (dar si amenintarea cu aceasta)
produsa neaccidental de un agresor.Ea consta in gesture si
loviri adresate unei persoane, producandu-i durere sau
menite sa distruga bunurie ei.
Abuzul psihologic- mai des intalnit este in
cazul izolarii victimei (legarea, incuierea ei in diferite spatii
inchise, in pivnita etc.); neacordarea raspunsurilor
emotionale; terorizarea ei si refuzul de a-i acorda ajutor la
solicitarea acesteia; degradarea ei, exploatarea ei sau
folosirea ei ca servitor; coruperea ei morala prin amenintari
si terorizare.In cazul abuzului psihologic de multe ori se
produce o infantilizare a unei femei sau a unei tinere care
este obligata sa ceara voie persoanelor dominatoare pentru
realizarea tuturor nevoilor si dorintelor ei.
Abzul sexual- fortarea si obligarea victimei
sa participle la activitati de natura sexuala, care sa
serveasca la obtinerea placerii de catre persoane care comit
agresiunea.In Romania conceptual de abuz sexual a fost
acceptat din punct de vedere teoretic numai in ultimii ani.
Exploatarea unei persoane- este si ea o
forma de violenta la care persoana dominanta are beneficii
materiale sau de alta natura de pe urma celei victimei,
solicitand acesteia un efort care ii depaseste capacitatile.Ea
poate fi: exploatare prin munca (victima este obigata sa
presteze munci care ii depasesc capacitatile fizice si/sau
este privata de profitul muncii sale); de exploatare sexuala
(obligarea unui membru al familiei sau a altcuiva la
prostitutie) si psihologica (folosirea victimei la munci

injositoare,).
Acest fenomen de violenta impotriva
femeii a primit diverse explicatii care pot avea surse
teoretice.O prima categorie de explicatii ale fenomenului,
porneste de la cateva domenii majore cum ar fi: biologia,
psihologia, sociologia, feminismul.Punctul de vedere
biologic sta la baza constituirii unor teorii privitoare la
violenta care fac apel la agresivitate ca la o caracteristica a
tuturor fiintelor vii, deci inclusive a naturii umane.Ca
urmare violenta este ereditara, o conditie de supravietuire,
expresie a unor forte impulsive, mostenite genetic.Acestea
au o functie adaptativa, in sensul ca diferentele hormonale
dintre barbati si femei dau nastere la diferentele lor de
putere fizica, de musculatura, care la randul lor pot explica
rolurile fixate istoric de genul masculine.
Pe langa acesta teorie biologica avem si una
socio-culturala care porneste de la analiza cauzelor si a
efectelor sociale si culturale ale violentei si ale diferentei
de gen.Violenta este vazuta prin prisma relatiei individului
cu societatea, care e considerata un spatiu de manifestare a
inegalitatilor sociale structurale.Tensiunile din campul
social, conflictele din interiorul unor grupuri si cele dintre
grupuri pot da nastere la comportamente agresive.Modelul
acestora poate fi preluat de la o generatie la alta, de la un
membru al unui grup la altul si, la randul lui, poate fe
transmis altor indivizi sau generatii.Mai mult, violenta este
vazuta ca instrument pentru atingerea unor scopuri sociale,
pentru mentinerea sau tulburarea unei anumite ordini.
Teoria psihologica privind violenta isi are
originea in conceptia psihanalitica.Teoria freudiana si
conceptiile neofreudiene localizeaza cauzele violentei
intrapsihic, la nivelul frustrarilor, al copilariei traumatice,
al impulsurulor reprimatice, al tulburarilor de personalitate.
Teoria feminista privind violenta porneste de
la conceptualizarea barbatilor ca un grup investit cu putere,
a caror dominare asupra femeilor este o constructie istorica
si sociala, care se produce si se mentine intr-o mare
varietate de feluri, cum ar fi manipularea, convingerea,
influentarea, fortarea, asocierea, conditionarea.Violenta
barbatilor fata de femei, inclusive fata de femeile apropiate
de ei, este inteleasa ca parte a unui sistem structurat de
putere si de exploatare in cadrul relatiilor patriarhale
In conceptia feminista, in societatea de azi
din Europa de est, dar si in cele occidentale, majoritatea
oamenilor traiesc in sisteme de putere patriahala care
privilegiaza barbatii fata de femei.Aceasta societate nu

poate impiedica producerea unor acte de violenta si nu

asigura suficiente servicii care sa ofere asistenta victimelor
si sa previna revictimizarea.Mentalitatea construita de-a
luingul anilor considera naturala si legitima idea ca
barbatul trebuie sa detina bunurile si puterea in familie si,
ca atare, el trebuie sa dispuna de femeie si copii.
Cauzele violente sunt variate cum ar fi:
saracia, conflicte conjugale, infidelitea sotiei, consumul de
alcool sau tulburari psihice ale barbatului.O alta cauza
poate fi si faptul ca inca se perpetueaza mentalitatea
traditionala cu privire la statutul superior al barbatului si
legitimitatea folosirii violentei, in baza superioritatii sale
(aceste modele sunt frecvente in mediile rurale).Tot o cauza
importanta este si procesul de dezorganizare sociala.Prima
parte a perioadei de tranzitie introduce o serie de factori
suplimentari cum ar fi : cresterea stresului si a frustrarii
generate de: depresia economica, somaj ridicat, nivel
scazut de trai, cresterea exploziva a polarizarii sociale;
liberalizarea sexuala brusca, mai ales sub influenta massmedia, a accentuat imaginea femeii ca obiect sexual.
Violenta impotriva femeii poate avea
consecinte grave asupra sanatatii lor.Cele trei mari planuri
pe care poate actiona violenta astfel incat sa afecteze
sanatatea femeii sunt:
-in ceea ce priveste sanatatea mentala: avem depresie,
frica, anxietate, stima de sine redusa, tulburari de
sexualitate, de somn si de alimentatie, obsesii, acte
compulsive, sindromul stresului post-traumatic, tentative
de suicid;
-in ceea ce priveste sanatatea fizica: moarte, invaliditate
temporara sau permanenta, ranire, durere fizica a diferitelor
organe, durere de cap, astm, consum de alcool sau droguri,
comportament nesanatos (fumat sex neprotejat si alte forme
de expunere la pericol etc.);
-privind sanatatea reproducerii: sarcina nedorita, afectiuni
ginecologice, boli si dureri vaginale (in cazul abuzului
sexual), avort, copil mort la nastere (abuz fizic), greutate
scazuta a copilului la nastere, afectiuni la nastere.
Conform Barometului de gen din 2000,
53% dintre persoanele chestionate, cunosc barbati care siau batut sotiile sau partenerele de viata, iar 18% dintre
femei recunosc ca au fost cel putin odata batute de sot sau
de partener, pe cand doar 1% din barbati raspund
afirmativ.In ce priveste niste publicatii din SUA, releva ca
barbatii constituie 99% dintre cei care comit violuri, 88%

dintre cei arestati pentru crima, 92% dintre cei arestati

pentru jaf si 87% pentru jaf armat, 83% dintre vinovati de
violenta in familie, 82% dintre cei care provoaca dezordine
in locuri publice, 90% dintre cei care comit omucideri.Asta
arata ca in ce priveste diferentierea comportamentele
umane in functie de gen, violenta este clar o calitate
masculina.(Kimmel (2000) apud Maria Roth-Szamoskozi,
pag.270). La Conferinta Europeana a Femeilor din
Lisabona (2000), comisionarul European Ana
Diamantopoulou declara ca intre varsta de 15 si 44 de ani
mai multe femei sunt schilodite sau omorate prin acte de
violenta de gen, decat in razboaie.
In continuare vom incerca sa analizam
cateva din practicile religioase crestine din Romania, in
care sunt relevate comportamente si atitudini fata de
femei.Biserica Ortodoxa pastreaza si azi vechile canoane
ale ritului marital, prin care nu se cere explicit
consimtamantul la casatorie, mentinandu-se formulele Se
cununa robul lui Dumnezeu cu roaba lui Dumnezeu si
respectiv Se cununa roaba lui Dumnezeu cu robul lui
Dumnezeu.De asemenea femeii i se cere supunere si
ascultare fata de barbat .In cadrul cununiei preotul spune ca
femeia trebuie sa se plece in toate barbatului sau tot
atunci spune ca barbatul este capul femeii() ; iar femeia
sa se teama de barbat(wwwww).In legatura cu pacatul
adulterului, Biserica recunoaste ca femeile sunt mai
nedreptatite fiindca un barbat care a preacurvit nu
trebuie sa fie parasit de femeie chiar daca ea a fost batuta,
nedreptatita, umilita.Insa daca o femeie a preacurvit sotul
trebuie sa o alunge.O alta practica sexista si discriminatorie
este si cea a randuielii botezului cand preotul ia pruncul si
daca va fi de parte barbateasca il duce in Sfantul
Altar..iar de va fi de parte femeiasca o va duce pana la
usile altarului(wwww).
6.Tipul de cercetare utilizat
S-a folosit studiu de caz
Prin alipirea la deplasarile comisiei
pentru ancheta sociala s-au obtinut informatii direct de la
sursa despre situatia familiala conflictuala in care avea
loc agresiunea, violenta cat si cauzele agresiunilor
suportate de femei si de copii.
S-au obtinut de asemnea ,
raspunsuri despre relatiile din grupul familial si modul in
care suportau situatiile conflictuale membrii familiei.

7.Metode de cercetare
Metodologia, termen ce vine din
grecescul methodos = cale de mijloc, mod de expunere,
este cea care il ajuta in continuare pe cercetator sa:
o Delimiteze obiectul de studiat in cercetarea empirica
o Analizeze metodele si tehnicile de cercetare, pentru o cat
mai buna adecvare a acestora
o Sistematizeze datele obtinute in cercetarea empirica
o Formalizeze rationamentele
Pentru obtinerea informatiilor necesare
construirii studiului de caz, s-a folosit cu predilectie,
observatia si interviul, deoarece cand trebuie studiate
comportamente dificil de intuit pentru ca se desfasoara in
locuri private, cand se cerceteaza atitudinile, neexistand
documente scrise despre acestea, in astfel de cazuri cea mai
buna solutie o reprezinta interviul si observatia.
Metoda de cercetare a fost studiu de caz
Studiul de caz este prin excelenta o
metoda calitativa . Aceasta metoda se instituie intr-o
procedura de abordare a respectivelor modalitati, prin
abordarea unei entitati sociale , de la indivizi pana la
comunitati sau organizatii , cu scopul de a ajunge la o
imagine cat mai completa posibil despre entitate.
Cazul este unitatea de baza uitata de
sistemul social pentru identificarea problemelor clientului ,
a cauzelor care au determinat situatia respectiva si a
microsistemului social al subiectului.
8.Stabilirea tehnicilor de cercetare
A doua metoda folosita ( complementara
studiului de caz ) a fost observatia deoarece copii si
femeile cu care am lucrat spun foarte multe prin
comportamentul non-verbal. Gesturile , actiunile lor ,
expresivitatea emotionala si verbala , comportamentul in
grup sau in familie au fost surprinse prin intermediul
observatiei.
Observatia constituie tehnica principala de
investigatie sociologica , intrucat ne ofera informatii cu
valoare de fapte care constituie materialul cel mai bogat,
divers si nuantat , suscceptibil de analize calitative.

Am urmarit receptivitatea parintelui la nevoile

copilului , disponibilitatea de a-i raspunde, exprimarea
atentiei fata de el, dovedirea unei atitudini defectuase , la
care se pot adauga informatii despre tonul sau expresia
fetei in cadrul comunicarii precum gestica.
A observa inseamna a cunoaste, a face
constatari si remarci la cea ce s-a privit cu atentie. In actul
observatiei sunt implicate personalitatea si factorii
socioculturali, caracteristicile observatorului observatia
parcticipativa fiind metoda folosita pentru surprinderea si
inregistrarea unor anumite comportamente in momentul
desfasurarii lor.
In analiza comportamentului la scoala, in
grupul de prieteni, familie s-a folosit fise de observatie
9.Stabilirea procedeelor de cercetare
Domnul profesor Septimiu Chelcea definea
interviul drept tehnica de obtinere prin intrebari si
raspunsuri , a informatiilor verbale de la individ si grupuri
umane in vederea verificarii ipotezelor si pentru descrierea
stiintifica a fenomenelor socioumane
In timpul intrevederilor cu copii abuzati cat si
cu femeile abuzate , s-a urmarit nu numai informatiile
verbale ci si unele aspecte latente ale personalitatii
acestora, manifestate prin comportamentul non
verbal:conduite, fapte, reactii, stari afective, am intampinat
dificultati deoarece copiilor cat si femeilor agresate le era
greu sa se axeze pe un singur aspect, manifestand reticenta
vizibila fata de straini. S-a ales in cercetare folosirea
anchetei prin interviu deoarece cu ajutorul interviului se
poate ajunge cel mai sigur la formularea unor ipoteze
interesante si valide. Trebuie tinut cont ca reticenta copiilor
si femeilor intervievati provine si din faptul ca traiesc intr-o
localitate care mentalitatile rurale sunt impregnate in
comportamentul lor.
10.Elaborarea instrumentelor de cercetare
Instrumentele de lucru utilizate pentru
obtinerea datelor au fost fisa de observatie anexa 1 si
respectiv, ghidul de interviu.
11. Cercetarea pilot
Se prezinta un studiu de caz intalnit, marcant
pentru violenta domestica :

10

Caz Tipul de abuz - emotional si fizic

I.Z.
Data nasterii: 18.03.1964
Locul nasterii: orasul Mihailesti
Sexul:femeiesc
Etnia:roman
Religia:ortodoxa
Istoricul cazului: Situatia socio economica a familiei:
I.Z. are varsta de 43 de ani, nivelul de instruire este
de 12 clase, avand specializarea de fotograf,actualmente
casnica,deoarece sotul ei nu o lasa la serviciu; acest lucru
pe fondul unei gelozii masive, R.Z. are varsta de 48 de ani,
nivelul de instruire 12 clase, avand specializarea controlor
feroviar

.Z. are varsta de 12 ani

Veniturile familiei: - salariul tatalui
- alocatia copiilor
Situatia locativa: toti patru locuiesc intr-o casa de 4
camere, curte,conditii de trai normale,(apa potabila,
canalizare,curent electric,gaze).
La sesizarea vecinilor ne-am deplasat la locuinta
familei Z. Unde am gasit pe sotia I.Z. intr-o balta de sange,
imobilizata, pe copilul G.Z. valid traumatizat intr-un colt al
camerei unde se afla mama sa: copilul D.Z. prezinta urme
clare de violenta vanatai,excoliatii, facuse pe ea.
Am chemat ambulanta, care a constatat;
- la mama I.Z. fractura de coloana , fractura deschisa
de membru inferior drept, alte urme de violenta in urma
bataii aplicate de sot cu un corp dur( baston din lemn de

11

stejar)
- la baiatul G.Z. contuzii la ambele brate, soc
traumatic geme incontinu
- la fetita D.Z. fractura de clavicula dreapta,
contuzie facio - maxilara, entorsa glezna dreapta.
Toate victimele au fost transportate la spital.
Dupa interviurile luate vecinilor am costatat ca
domnul R.Z. nu era la prima abatere de agest gen.
Politistul de proximitate a confirmat ca il cunostea si ca de
fiecare data cand el ajungea la casa familiei Z. Dupa
asemenea activitati domestice , domnul R.Z. spunea ca
nu o sa mai faca.
Modul de relationare al sotiei:
-izolare sociala
-timiditate
Concluzii:
1. Copii trebuie integrati in grup pentru o mai buna
relationare
2. Tatal abuziv decazut din drepturile parintesti
3. Sotia trebuie indrumata catre cabinetele de consiliere
familiala pentru a-si pune ordine in idei si pentru a
concluziona singura ce trebuie facut pentru a putea sa-si
duca viata mai departe,
Impreuna cu copii sai, in conditii optime, desigur in acelasi
timp, sotul trebuie sa primeasca interdictie de a o mai
vedea, pana la limpezirea situatiei.
Violenta domestica are un registrul larg de
manifestari : psihice, fizice, sexuale , sedate. Ele se pot
combina intr-un amalgam infernal si cu anumite
consecinte evidente , de suprafata , dar si de profunzime
asupra victimelor .
Femei care isi pierd increderea si buciria
vietii , copii care cresc invatand violenta ca pe o metoda de
schimb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale
modificarilor profunde ce apar in cazul victimelor violentei
domestice.

12

Consecintele maladive ale violentei au

determinat Organizatia Mondiala a Sanatatii sa lanseze in
anul 1996 , un program de prevenire a violentei , in special
a manifestarii de violenta in familie .
Programul indica 4 nivele de risc si in
acelasi timp, de interventii necesare in abordarea
fenomenului :
1. Nivelul individual :
Riscul de violenta e dat de experientele
anterioare de abuz si respingere , precum si de boli si
tulburari mintale.
Este evident faptul ca ample programe de
educatie comunitara pot fi de maxima utilitate la acest nivel
.
2. Nivelul interpersonal :
Riscul de violenta se leaga de consumul
de alcool sau droguri , de controlul barbatului asupra
bunurilor familiei , precum si de conflictele in cadrul
familiei .
Preventia inseamna cresterea coeziunii
familiei , cultivarea bunelor relatii intre parinti si copii si
incurajarea femeii spre a lua parte la controlul veniturilor
casei.
3. Nivelul institutional
Este reprezentat de factorii cauzali pentru
comportamentele violente : statutul socio-economic
scazut, somajul , etc.
Preventia se poate materiliza prin
frecventarea scolilor si a programelor educative
comunitare, dezvoltarea serviciilor si a facilitatilor pentru
familii in vecinatate, etc.
4.Nivelul structural :
Riscul de violenta este insotit de
tolerarea culturala a vilentei in rezolvarea disputelor ,
promovarea unor roluri de gen rigide, cultivarea
dominantei elementului masculin.
Protectia o reprezinta stabilitatea
politica, un control al pietei muncii , promovarea egalitatii

13

de gen si a non violentei in societate .

In final , concluzia la toate aceste
afirmatii este ca violenta in familie se afla la originea celor
mai dificile probleme sociale ale comunitatilor. Pare de
necrezut faptul ca atentia publica si a specialistilor pentru
aceasta maladie sociala dateaza de putin timp.
Atata vreme cat violenta in familie e
ignorata, lasata sa isi continue existenta secreta si
devastatoare , nu putem vorbi de o reala politica sociala,
tinzand spre o buna calitate a vietii individului si a familiei.
ANEXA NR.1
FISA DE OBSERVATIE INDIVIDUALA
Profilul psihologic al copilului abuzat

Starea de sanatate a copilului

Structura familiei

Starea de sanatate a parintilor

Nivelul de studii al parintilor

Evolutia copilului

Tipul de tratament

Relationarea copilului cu ceilalti copii din anturaj

14

Bariere in procesul de comunicare

Indicatori ai abuzului

ANEXA NR.2
GHID DE INTERVIU
1. DATE PRIVIND SUBIECTUL
Varsta
Sex
Mediu de provenienta
Studii
Stare de sanatate

2. DATE PRIVIND FAMILIA SUBIECTULUI

Numar de membrii
Varsta si starea civila a parintilor
Ocupatia si mediul de provenienta al parintilor
Suficienta sau insuficienta bunurilor de consum de
baza
Starea de sanatate a membrilor familiei
Date privind locuinta
3.RELATII INTRE MEMBRII FAMILIEI
Relatii intre frati
Relatiile familiei cu exteriorul grupului de prieteni
4.VIOLENTA ASUPRA COPILULUI

15

Abuz direct sau indirect

Tipul de abuz asupra copilului
Frecventa starilor conflictuale in familie
Atitudinea parintilor si a copilului fata de situatia
existenta
5.COMPORTAMENTUL IN SISTEMUL DE
INVATAMANT
6. PERCEPTIA SITUATIEI ACTUALE SI
PERSPECTIVELE DE VIITOR.

BIBLIOGRAFIE :
***Codul familiei

***Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea

violentei in familie

***Hotararea nr.686/12 iulie 2005 pentru aprobarea

strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii
fenomenului violentei in familie

***Legea nr.47/8 martie 2006 privind sistemul national de

asistenta sociala

1. Elena Zafir, Adrian Neculau , Psihosociologie sociala

,ed. Polirom, Iasi 1996

16

2. Ioan Marginean , Metodologia cercetarii sociologice ,

curs master ID : Devianta, criminalitate si interventie
sociala, Bucuresti 2006/2007

3. Maria Voinea , Psihologia familiei, ed. Universitatii

Bucuresti, Bucuresti , 1996

4. Petre Iliut , Abordare calitativa a socioumanului : , ed.

Polirom, Iasi 1997

SCHEMA

17