Dezvoltarea accelerat a electronicii n ultimele decenii a dus la apariia i extinderea

calculatoarelor definite ca mecanisme, aparate electronice capabile s prelucreze date i s

foloseasc programe (seturi de instruciuni) stocate n memorie pentru a rezolva probleme, prin
acceptarea de date, executarea operaiilor asupra datelor (procesare de exemplu, stocarea,
sortarea, ntmpinarea, tergerea datelor etc.) i furnizarea rezultatului acestor operaii.
Pentru facilitarea accesului la distan, adic a posibilitii unui utilizator de a se
conecta la un calculator situat ntr-o alt locaie geografic la sute sau chiar mii de
kilometri distan i de a-i folosi anumite resurse programele, fiierele, baza de
date n anul 1969 a fost creat o reea de calculatoare cuprinznd patru
comutatoare de mesaje, situate n universitile din Los Angeles, Santa Barbara
(California), Stanford i Utah. Este vorba de reeaua ARPAnet, care st la originea
Internet-ului. Dup prima demonstraie public a reelei ARPA, n 1972, apar
germenii ideii de a se crea o reea global de calculatoare, care s acopere nevoile
de comunicaie. ARPAnet devine o reea internaional n 1973. n 1977
Universitatea din Wisconsin adaug reelei serviciul de pot electronic (e-mail),
cel care va aduce numrul cel mai mare de utilizatori, n 1979 se creeaz serviciul
Usenet o reea de tiri, iar anul 1983 este considerat momentul esenial n crearea
Internet-ului, prin introducerea protocolului (regulilor) de comunicaie ntre
calculatoare, numit TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol), bine
adaptat interconectrii unor reele diferite, care a creat premisele pentru saltul de la
interconectarea unor calculatoare autonome la interconectarea de reele, fie locale
(LAN), fie de arie larg (WAN). Sistemul s-a dezvoltat exponenial i la ora actual se
apreciaz c Internetul cuprinde cteva zeci de milioane de calculatoare i zeci de
mii de reele locale, peste 15 milioane de utilizatori navigheaz n fiecare moment
prin Internet, folosind serviciul Web (WWW World Wide Web). Internet-ul creeaz
un imens potenial de dezvoltare n toate domeniile vieii sociale, aplicaiile sale
fiind practic inepuizabile. Tehnologia oferit deschide ns noi orizonturi comiterii de
infraciuni, fie clasice furtul, nelciunea, fie specifice, cu un caracter nalt
sofisticat.