ce T-CADRU GENERAL DE DEZVOLTARE. = £-CADRU GENERA! L._ twit mai 330 aero svi de inoue a Contarino et me man, ton de Constantin cel Mae pe oa vest Sere cl heron eo Teint ene, Tn SS rece Panu proces al caveat ox formas, tn Europa raat # decane ne ina andar pina act poli 2 exsenel901 io re ce nar, al 395d poe er é svolutia celor doua imperit a fost diferita: 0 imps Semper roman exit. Evol cl : ein de ie pra seal cin as 76, pe emsers, i pt roman 0 consi 2 acae ae events axa pods, Sigua pe conaia Gin Europe stra ie imperial, cosierndse peril anti fos spl Gast fond lense oman, coms seme commie oicale.aarind od spat esi fname sual en sl tznin tenet de sie cone de cai ine oul nsemeat al agiatrh s wintrece czononiea marca de Sy marie afore polo ene ane omer pl Slo, Tapezmt) 2 afr pose gegrafen 8 permis comace na i actvec Tea oietu continu si aetve Pizantn creat o sina soca, de anuita COmplENISS: 5 pase tas, ca 2 axl epee KLINE” pate conaeept a pecepe import dea nuatar @propasto¢ Se, io mel, wnet irr de dems x functional bua at pel funcire, o masiva popular gropaa in oh SS adminis Fras, pope vrbana sea din comers 8 Po oar fecvet in ism corpora, dar so ersten Stein XV. Rezulaul Hl consiuie © convomitet sef al sitll Domai". Conectata la pura Iai rpunzata in acest sistem_piramidal, Ta gee milenin mato, In component imperil bom intat ‘aFeopae mia, pe teen al scr sau a lug, eins OE, inet prin mPa fate eros, Ingo deci cn fete Bre, 0, desta Po Mp ovunca auorate Units imperil avi Wa ft Sen imperial roman, conte i oun os Toman TM i Gc oan precur unle MIU inte are fray C2 rol mai mult simbolic). In schimb, limba latina folosita in actele de-cancelarie «fost {nlocuita desta de rapid cu cea greaca verbita de majoritatea locitorilor capita. ‘Un alt factor de coeziune al conglomeratului einic aleatuitor al imperiului bizantin ra consiuitapartenenta populate la crestinism. In anul 391 crestnisml a ‘evenit unica religieoficiala a impervlui roman rasaritean adopata ulterior, pe diverse a We la liber accept prin misionaia, la impunere), de catre populate necrestine Cuprinse in imperi, Prezenta activa a biseriei in interiorul atortatit lice, sustndnd-o Gi legitimind-o, a fost una dintre caractersicile imperilui bizantin (in vreme ce ‘restinismul occidental a actionat, int-o Europa medicvala divizata,pluricelulaa, ca 0 Structur parasatala, cu 0 propre organzare,independenta). Tn acest temei, ca i in cel al menaltalor si comportamentelor umane prope acelor vremuri medicvale, religia a fost unul dine cei mai imporanti factor tn ‘onfigurarea culturiibizanine. Teologia cresina, savant elaborata de sinoade, discuata fn academia constantinopolitana, inflexbila in preceptele sale, a fost prezena, direct Sau indirect, tn filosofie si literatura, in arte plastice si aritectura prin ii, simboluri, ogme de reprezentare. Ambianta religoasa - monastica sau mireana - a fost spatiul Cultural major al lumii bizantine, Tot aici sau pastrat si reevaluat, informatie provenind din vechea cultura grecoenisica, asigurind o firava continitate ini Prarie iviteatt entice disparste si lumen noua 3 evului mediu. Copierea manuseriselor pastate th biblioicile manastrilor, frecventele interpreta si comentari al savantlor jzantini asupra unor texte apatinnd marilor flesofi au mentinut in interior eultrit medivale filonulantchtai ‘Schematizand o evolutie complicata si nuantata, de mare tntinere in timp, int- un spat eare a cunoscut permanent o anume dinamica, istoria lumii bizantine poate fi inserisa in trei mari perioade, cezurile find datorate unor evenimente police majore, cu efecte asupra ansemblul scietai 2. evioada Gimparie (Gen 450= #4] aparine genezecvilzai bizantine tn unite Sie defttor pin deprindcreatrepata din struc imperiali roman si caGeanca popllor sewer Sb Jusinan (527-56), comierat simboic util Tera Tonka geen impratbiznin,semn al crsalizari oii civizaiy se ‘Sea apoges! puri poitce smile Bzatine a cael aworiate 5 extins ape GhoTarn Bocuse cae cuprinda Tain, sul Spi, Africa de nod zona bleaica Gacleaiv Dobroges) Ass Mc, ajngind pana In Armenia, mite cae ov au mai fost stn ulterior. Tnchidre de care Justinian, In 529, a Scot platoniciene din Atena a fost ot un smo ect al abandon tmelor. reid ale pagdismali anita fvourea ltl crsine ola. Auris fost afl ansfeta Universal telogce dn Condanopa, fonda ea de Consatin ce Mate. Aces transfer aft un inte Sctocte muatel fundamonate prods in cla birantnasituata fn intgsiaea sin Stor spntualitai ces. in aritctura cao in eeate domeni ale nit civizati, 2 ava loc un proces de redeiires concepilr sata sonar slisice In concordana cy noe Sfuiont slicer see ani. Demi se a programe piri eich Ae cat's plaul imperial, senml caution a fos mazcat de icercari de a crea 3san pinot eoncranacen snl de at, ome Se mc man a a ca pie, i rie ds 2c Sana wr nme an re ne 2 Fe Ae caperenat ieee, a reat mara variate Ol in Poe ep gi oe oe oP, me Se one daa sess eo Soa a wc uma, imperil a fs sees sor ping in eal Sepa! ecto mirc, nomen nar se sant i eon Aunt Wana ik cae sa il Seve a a uh eno male Tal fot lata ese yng nein pul ei, saa are Sa ain Aa Mca, Decree mp smi a net Sito pr Nez komo, eacvind 0 a vsbe se ek nnd pbs repose =e i Sp el ee perar acts Geo, a del imag Goma an dace vet (piece GWE sult un ea ea Nein ee pun scale, MPL ae franc, feet, rae) ach press cal conduc i bal 8 pst dni inper Weeen Sapo temo ‘1204 itate_a_imperiului | Pernada edie 9 — 1204} exe ea de maxima subline + apes sizanin, ascii se poi altos situate fa Free Teale plc, avo sa fomelor de caltra Sita Sian 2 eee pala ¢tetorirpicréte, e mplcat n rvigorars So ea Reece cen ode, afc a perils dens sub ‘Ghrestile macedonenilor si comenilo, un uras prestigiy in raport cu inca neevoluats te aren anor Bae fox 0 masuca_ meta & prev So emacs cam ar fx conf koma, coven ccumeie i Sr grace a ppualo save cena. Dire sia 5 Ce ver ce ae Howick ceigenale sau adit, oficalind se rn sera even aul 124, a Ge spas latodonie consardnopaiane fsa Vata comp ‘cultura a epocii a cunoscut un proces de cristalizare In forme on tuft 8 opiuor etace ale Baral casi. Aparna ci unor camcne de reprecene in pict, a unr moles 5. pronaos ot 66. pridvor eta TICLE = au polarizat o componenta de mare semnificatc a viet reigioase vant si as ps aes opens otter oa exis rapid fn nteaga Europ, find recep sin imperial rasrean unde. +a Imanifesiat in forme varie, de Ia schimnich Ia shit st manasi, Esenta vies Inonasice find izolrea de lumen profena si concentra asia tailor spiritae smanasiile au fost structurale ca ansambluri destinate vietii comune-a-grupului_de Calvert. Comporamentlor si praciclr religioae hse adaiga st 0 sma de alte preocipar lectus, copiereananusrivelc, mestsuguri ansic s ineente atv Modul desi bulor este determina de “ opr Hrs unre emer semen Segoe epee indepeodenta sa cea cenobitc, in cae tate eclviale sint comune. In pil ar, nsamblul manasGrexe et lat dn bei avnd tn preajma conte de interes ‘comun, 5 Toile calugattor, individual, aseate in lative apropiee, ipale_ a, atigarkehrse pe aceasta cale oolaren prepuk de caligar. Ceatral incite! este ocpat de see, cece cai ind disse pede: cll, aapea (ala de res), uel rei rhonda pent emp), paral (Get Soe cates cetionae) bute allie eo. O ala fro exeiowa lace, cle cea a cimitirului cu capela si, tneori, bolnita (spitalul). Legate de incinta sunt si tmenaarlegospoduresi- Manastirea bizantina: orpanizarea funtionala ‘Athos - manastirea Chilandari: ‘cure ‘aghiasmatar trapeza ) biblioteca biserica principala (Katolikon) spital - bolita1. bolita 2. aghiasmatar 3. bucatarie han 5. chit 1a asezarea manastrlor ‘Insas ideca reeluziuni nt-o vita monahala a condus Ia asezarea 1 ‘in zone iztate, adesea grew acesibile(cazul manastii cxemitului Lucas din Eocida, in Grecia din sec. Xi. O sensfiatic similar o au si ansamblunile de_ mana dar grupate tnr-o anumita 2002, cel mai prestigios exemplu find ‘Athwalut (Sfantul Munte, Hsgion Oroa). In acest teritoriu din peninsula Chaleiica, {hes in secolul XT au aparat prime forme de shines de viata monasica,procea} Tensifcdndu-se in sccolele urmatoare astfel tncat in secolul XII existau cca ‘mamas s schituri dint care cele mai importante (Marca Lavra, Ivirul, Yaioped) ‘epasean © mie de ealugari. Consiuit ca entate religioasa, politica si economica, ‘centr de la Athos si-a-mentinut independenta,alcatind, dupa 1453, 0 enclava in {erioral imperil otoman. ‘Manastile intraurbane_(oumeroase find cele din capitala - Panthocratorl, (Chora, SL loan Studion) imbina scopul eseatl, cel al une viet spritale specifice, ct © suma de acivitat socal. O asemenca manastre (care ede si centr parcial) poste tuprnde tn incnta sa cadiri pentru scoala, orfeinat, spital, han ec, subsumand astel © parte din functunile de interes orasenesc si devenind un centru polarizator pent cartier. 7 AMENAJARILE EDILITARE. In contradictorile orase bizantne, cu cartiere sizere, ipsite de canalizare, cu palate si bsercistralucitoare,existenta unox amenajari cediltare reprezinta reminiscente ale traitilor si tebniilor romane, freovent refletari fale nevoli de prestigiu imperial sau necesita reale ale orasuui, Unele lucrari ingineresiremarcabile, poduri sau apeducte, nu difera esential de construct similareromane, aon é ‘Cisternele destnate pastrari rezervel de apa potsbila a orasului au prilejuit rezolvari dé un interes constuciv remarcabil. In fara amenajarilor simple a_unor mari boazine descoperite, sa recurs la solutia unor ample constetii subterane acoperite cu succesiuni de boliisi cupole sustinute prin sirur’ de coloane. Sunt notorit cisterele ‘monumentale cunoscute sub numele de "Bin-bt-dtek” ("Sala celor 1000 de coloano”) sau "Yerebatan-Sarai rdicato In sola V si VI in Constantinopol Cisterne constants 1. Yere ~ Batan ~ Sarai"; interior 2. "Bin bir - Dirk"To lume aflta in perpetua stare de razboi = construe fn acelasi timp, sub o autoitate centralizata Ueteput la mvel teritorial, Inteventile th acest scop au com Ssevan intarite in zonele de frontera (orase ~ ‘in Dobrogea) Drecum si forficarea,marilor aszari wane suceesive ‘onstructorilor romani: zidurt Inarite cu port si ‘Sonica fale att emi econ do cea x1 cadet medio ‘rilejuita Ge marle deplasari din mp crciateor. Cotati bizantine: Dobrogea, a caor destnate era legata de vala colectivi Drimei niverstati din Constantinopo, uprindea un spativ octogonal_ si juxtapus, un ‘gparute sau poate insuficient oercetate, dispar in ciferite sciei, sugereaza, fara putea crea © imagh ‘gad de complestate a vet ia orasclebizanine fi NSTRI ILE PENTRU APARARE, Importanta apararii prin dispozitive fet eat a fie agresiva fie agresata - si, a es ae ml sistem tes on Je. ions Pe SS Sate vlneable (Asa Mica olul, cu doua centuri crea at gee. de_orfcreperpucza_expesela ered 3 ‘urnuri rectangulare sau circulare. Este nari Featin a fs a ine Sree Pe cate cuncasterea ei find cctaea Troesmis etradision”, amplasata in centrul orasului care ‘dtu bazilcal, Putin. numeroase, ‘ile publice, hanurile, bazarele,_scoile ine coeren, un anumit (ALE St TEIN Remarcabilul nivel atins de gfndirea structurala side tehnica de construct in tumea bizaatina — cu precadere in perfectionarea sistemelor de acoperire cu bolt si tupole din caramida -Is\ are explicatia int-o anumita conjunctua defini de "exisienta, in provincile rasartene ale fostului imperiu roman, a. unci ‘experiente constructive exceptionale continuala nemijlocit de mesteri, bizantinis Specifieul conceptilor spatiale care a impus folosireasistemelor complexe de_ boi si cupote; *servituteconomice si de transport care au condus la folosirea, aproape In cexclusivitale, a materalelor locale sau a celor putin costisiteare; *specifical orgaizari sociale a muncit:imposibilitatea folosirii unei forte de rmunea numeroase dar necalificate (formula caracteristea imperiului roman) @ trebuit sa fie compensata print-un grad inal de.tehnicitale,ponderea in executie revenind unui numarrestrins de muncitor calificai: i _) © cxistentaunor cunostine_evoluale de_genmetrie_si_mecanicauilzate tn procesul de proiectare si exec ‘Materialele de constructc ulizate au fost, tn marea majoritate a cazunior, cele tocale, Raspindirea aritectri bizantine tn regiuni cu resursedifeite a condus, inte ‘anumite limite, la o diverstate a materialelor sia teniclor de punere alot in opera. In ‘anumite zone ca cele din Asia Mica sau Armenia, patra locala a consiuit material! folosit aproape in exclusivitate; in peninsula Balcanisa, in funetie de resurse, a fost preferaia caramida sau o combinati de piatra cu caramida, Cu exceptia nor regiuni cu fond forestier bogat, ralionalizagea necesara a lemnului a condus Ia anumite solutit constructive sau de executie méniio %2 limiteze utilzarea acesiia ex element de ‘onstructie,esafodaal boll sau combusibil pentru caramida si var. ipsa lemnult 1 fost, de pda, und din cauzele pentru care atitecti srieni av preferat patra, tehnica ‘de mare dificultate, in loculearaminii care implica un proces de ardre costisior. Principia structural fundamental aplict_tn_aritectu a este cal al acoperiit eu sisteme de bolt si cupoe ale earoriipinge dif (cain cazul pinzelor subtr) sunt tinsmise spre fundati prin intermediul masei ziduilor i a unor elemente_ e sprijinizolate = slp say coloa 7 ZIDUL este sealzat, conform tenicilor romane, éite-an masiy.de-ampiara cuprins re dova parament din pita, ceramda sau caramia kata cu pial care, ‘etinpal exceate, a roll de cfr) Fat demplectonal roman alatvit din ciment si mpl dul Bian este un blocaj in spartan de Pata de dimensiuni ceva mai. mas (10 - 15 cm) legate cu un mortar de foarte buna ‘alitate, adesea obtinut din cainafea marmurei, Paramenful es solidarizat de bloca) rin difeiesisteme:blocu cn pata eae patrund mal adic fn sidare sau 3-5 asiae (5 caramida disuse, I anumie distant, pe inveaga lame azialu cu rol de legaur SF de wife nieare w four Petra paramentl bizatin ete saracteristica grosimeamare cari, binds stl wn «soit de moray, cl pune craizi, inane a ae a tro Nop Cua meas mms coin de Ins Se arn lca no wine in vam Wo. Bare ee alr ea slau fot cen sail 6 Tema inglobat in bloc Parament mint, umplutura din bloca [LELEMENTELE DE SPRUIN IZOLATE: Peary scopes sl yr de mari dimensiuni fara a altera ‘unitara sau oie yc ie Se, ted cn, com sini ae eG crm eae ire 9 BO tre sae ee ee usa ee Soe temecie 'tcas ced pment ore se om em Pe pr care le primeste 0 asemenea coloan, a procedst eure it enone cere eee tara ep po Se oe wre eaten ge ae rem oe pe cated cr memn ee eee /SACOPERIREA SPATIILOR. Dire varistele modalitai de, acoperire spatiorpracicate, dela sarpaia dé lemn la bole cin pita, se diastara ca find ele mai semnifcaive - canta st eaiativ - pene gindiea tchnica a cvilizatici biantinesistemele de bolt din caramida . OpGunea consinctoilor bizantni pentru sceasta formula ns a fost intimplatore,reprezentind o solute rationala si economica data probiemelortenice(acoperiea uno spatit de cimensunirelaiv mari) si expresiv Simbolce (cupola concepua ca materilizare «bolt crest). Este inconesibi fat ca performancle contuctorilorbizanini sunt in cea rai mare masura explicable prit-o continutate fn raport cu evoluatele tchnii ntice precum si prin cunastrea unorindraznete bolt orientale. Din punctl de vedere al feometrel formeor se regasexc tipaile principale de arcade, boli sicupole ea si Jenvaele acestora (ol inerocisste cu muchit irate st ch macs lesa); problema ‘iia « coperii une: suprafte patrate sau poligonale cu 0 cupola a fost rezolvata prin introducerea_pendeavilr_sau_atompelor_(sferice_ori_conice). Practcile fonsructorilor antici au fost reevaate datorta uioc schimbariin- materiale si in tcnologia exec care conta * ulizrea exclusiva a cara petr bolt (in Jocl betonul roman}; necesara rationalizare a exccttiei pentru diminuarea consumului de tema pentru esafodare si cofare; entry eliminasea cofrajclor gonsizctori. ar imaginat mai multe ponder care ‘aa baza um prncipiu uni, ela realizar: unor arc din caremizidispuse pe lat eare fe alipesc sucesiv pe masora ce bolta avansazs, porind de Ia. pan. lin sau 0 ‘cada realizata prin cofare. In acest mod rezistenta in timpal execute se realzeaza fexclusiv prin adereta moran, fara a fi nevoie de un cof) general. Benim a preveni deformanie, tn ipoteza unei prize prea lente @ mortaului sau in cazul unr ‘eschider prea mari, +2 recurs In diverse varante umarind rezemarea parala 2 ‘szelor nol pe cele precedente prin dspunerea lor In panur laclinate sau suprafete tronconice. Procedeal a fost folosit att la boil clindrice simple elt si la exle intersectate. In acest mod, pentru exeotie neste necesar decdt un instrument de trasre: un_ax_orizntal cu o ja arculata si un fir pei pairarea distantlor Conform aceuisiprinepi, cupolele sunt realzaie din nee sicesive roncoice. CGradul mare de seismiciate al majontaregiuilorimper uli bizartin a impus Si unele masuri suplimentae fla de concepia generala a sticuni menite s2 asigure Stabiitatea si elastictatea eificilr print cae Brant in lemn si, mai rar, din metal, dispasi la nasteren boll si arcadelor. Ca toate acestea sunt consemnate, In cazil marl seisme, frecvente deierioran ~ unoor chiar distrugeri~ ale constrctilor bizantne, cazul cet mai cunoscut find prabusirea (st ultercara refacee) a cupotei Siniei Soni din Constantinopo. Bolt cilindrice realizate fara cofraje prin asize plane incinatecops satis un stem carictea pe sea repos ezare a ee demenle consrcire e usin recipe. See esp, ora fon ute I PS. Sonn a apoac pin opn suctc win peroman ein a Site So pe odo nn. Cap cena, cick emia Tales doe in Met. Copia cena ont sfx ia, pn iniemedilpendeivicn pese py o cet ay nngininal adn vom site ce dou Sm! rat unt peat Gee seme al ih oi Tingle col es ne so acada in ses ane mingle malt semi 8 om pe de nai cre al pa ara ont cn A Pe Awse ple sum waver oe aeade eal Soc PS Sina Rema o Gots “Heal ene sturale, ierarhizate in raport cu Fohul ce Te revine in-sistem, dominate. = 2 itil la exceptionala monumentalitate & -spatiului nu numai prin ‘central, contibuid eset Simensiuni el si prin posibiitatea pereepent sale integrale. 1m conceptiabizantina componentsle ‘Concept structurale blantin: Sf. Sofia din Consantinopol tot nivel pefomant demon! or a Bei moda cone de proce, OA vayteaor Din ale dame pss 92 sacs eno arunia ieri teiora = cons Ca er de conc Ramar deci ntcar aving x. prea complete nach (an com apart able votive), pc. ast mot pre Pose deme fansfe onscnae i Gene 0 ‘lascele desene care, Ins, nu s-au pas [GS CONCEPT SPATIALE SI PROCEDEE DE COMPOZITIE. Conceptile spatiale ale lumii bizantine pot fi surprinse tn manifestarile arhitecturale majore:clairile de cult si platele imperial, intre aceste dous tipuri de programe existind tnrudiri rezultate din extinderea ideii de sacraltate de la ritual feligis la cermonialul de cure. Este motivul pentru care in ambele programe tipologia, spatiala este similar. Dint-o analiza a formelor construite si a moduli de grupare 2 acestora in comporiti se pot identifica unele concept si optuni rezultatedintr-un mod. specific de intelogere aideli de spatiuarhtectural si anume cca de spatiu sacralizat: * spatolarhitecturl,alaturi de alte forme ale rtualui (rtigios sau auc) este investi cu_un rol psibologc activ, cel de_a contribu la creerea atmosferei mistce necesare: este ediicatoareairmata lui Procopius conform careia* abia intr. in acest leas sate rog, ca si simtl cum ma fost el ereat de puterea fomului ... i din vointa tui Dumnezeu spirtul, ialtandu-se spre ceruri pluteste rintre nouri si intelege ea Domnul fi € aproape, multumit sa se afl aici, printre cel pe care El anume i. ales) * spatul ee consierat ca o eftits'Gi valoaré simbolics; daca in crestnismal cccidental spatial este ment s adapostcasca gripul de eredincios dinjndu atenta care zona altar, a spectaoluli situa, tn ca rientala spatul devine Invalitor, el este "um alt cer pe pamdnt, 0 matrialzare acosmosul, cupola epreinia bolta cereasca, forma de cruce - credina efc.; este plima de semniicati desrirea lui Simeon din Saloni: *pronacsul era pamAntal in care trebuiau sa ramina catecumenit si penitent, nava centrala ~ cerul viaibil, destinat credinciosilor adulti, coral era regatul spiritulai par, fagaduit slujitortor biserici, atarul ~tronul lui Dumnezeu, luminile din altar erau steele si tarda era adirea si parfumul Stintului Duh * spatil este aparent alcctoic, demateializat, spre a crea atmosfera de sugestie transcendental, diferita de materialitate imperfecta a spatilor profane; — * spa interior sie polarzatoul preocuparilr creatoare; reflecting lips de interes pentru imaginea carului urban, cl exterior, cu raf except care apartin petioade’timpur, sporadie prelungirt ale raditilor romane, este negli. Procedeele dé compozitic @ spatilor sau constiut trepat;ttonarile in acest omenin au urmat fnsusi procesul de define a conceptilor despre spatiu tn ‘oncordanta cu preepteletcologice ale crestnismului orenal. Aceasta evoltie care Ainge pragul elasic in epoca medic, posticonoclasta, 2 reflectat fn modul cel mai semnificaiv in consturea si dinamica tipologie. spatia-structurale a edifcilor religioase (implicit a edifcilor aulice). Formula tip spatiatstructural reflec interdependenta dintre optiunile spatal-fustionae si componentatehnie, a structuri constructiveL _pRINCIPALELE TIPURI SPATIAL - STRUCTURALE (PN ical caret pan exsnta uni ax longitudinal de compere ordntd Mare wena de interes major alan sare ca_ sure rca bea a a dp dm epoca Cons cl Mase. api tt per eis ee oan nd Ge presi ier Marium 2 Stat rasan Fm ial Inaseasa ona fer perv roman sau produs relat Mori eae sali pine care, licen chiar din ecole V 8 VI i nn ec nporumt at are In eve principal (oclzknd ste et i a unde eu cl, ale cones impel), redicosot si Sf Dumitru, see. V) st «in Constantinopo} asec. V) proporiile navei principale se modifica Grin diminuarea lung ar colneralele sont tn general canto

 in
Gitectura Tari Rominest pina in secolal XVIM, un exemple dipanst (dest de 0

ala valoae) Find pronaosl bisericil manasii Vaca

(CE pol triaba,alatit dium spats ceva acoperit cu cupola sau las
cents prin tre aside (Ginwe care cra esica@ alarull) are anecedene alice, In
fpeteleciniterale romane i, tn periouda timpure, In usele cazui zo.
FRedecopeit in epoca mesic, tpul wilobat sta demonsat capactatea de a prea
functionilespecifice culului in bisrcle monasce si anume amplasarea In absiele
Intra a corurilordecalugari. Acest process concetat in ambianta athonita unde In
biserclor manilor manast (Lav, Iiron, Vatopedi, Cilandad) «fost,
formola tilbulii apicala unui naos “in cruce greaca Insris". Grate
Presigiusi Sfdnului Mune, modell athont a raspindit in arhitecura monastica din
Inteaga pninslabalcancaajngind pina tn Tasileromdne. Simplificat pentru biserii
tial mic cu raosl uta, fara sp intermedi, asa cium apre la biseriile ibe
de pe valea Moravel sa la Covi, Cotmeana, Sin pe tertoril tart noasre, si ipl
tsllobatperssa in peroaapostbizantin pina in pragulsecollui XIX, eu modifica s
teadeptr nosornifiative

‘Tipul spatial - structural trilobat: variante

Vaianta sin
Hosios Elias din Salonic

 

ipa ston tobe combina
spulerice greace inci”
Marea Lave 5°)Co, rien irc «sala grapaza spate minimal neceare SO Tn
{SoPrectngular boltit sau acoperit cu sarpanta si altar ou anes tog
mae aa aaa acopert on larg ‘ertoru pe toni dura Ton ae
onatine, Raspune modest a eseia tau biel «Sly GOUT, Det
Destin esol rurale sav wane, av fost flosite si dreptcapele cimiternle st

courte

 

Bisericle din Turnu Severin (A) s.
‘Cortea de Arges - San Nicoara (B)

 

pi combine rio debra au ea eas ma me tse
i act piu de dimen ral a, Une ne
saat wor cost rca pa si dsp i fa su
vata (ne rs de Kaa Sona, devs St, Simeon Sil. © me
SE ee pod ft ec Dvn cae tn oi)
Stator in omer grace tac
1 fon deco brat

fine aos

 

‘Tipurt
‘A. Manastiea Kalat Seman
‘San Marco din Venetia
C.Sfinii Apostoli- Constantnopol

 

iin i pa nia wc maar eA
ie ean ye eae acto ome
sy Seng mer anon ny

ee es ee
Da oo pt ee cel fo eo
eral inte concep st matrialzarea lorn composi. Din analiza creaiel acestl
sa oe ee 5 ati (ee ee
| Fence unc rincipi compocitionae spetie]

 

 

* comport spate est interaa, element ale mu pot exis independent,

fd componente le um ssem coer Sptie lsueare no apr

former geome prmare; ian sceors ns exe ferma, ce se ia,

fe"'ntepatnd cole aisle genernd impresa “de acloie, 2

dematiiate

CS" Compocia tilor ee lrarhicta: pte sn iguse tn cascada porind
sel cla ctl prin seta de bel cape, eae svell ner

+ Comporta spi ese Dixit fin, in Cnscina, generatore Ge ©

uta anbgunte: coexist, eu ala mporana, axl vec marcat de

opola cre cetera spt acl co ce ozo cae rea ees

prac

(Compose sailor exe Savaleare actonind psbologis asp cae
individualitati nu asupra unui grup nediferentiat. cia:

(CF Conroe ete erat dimensions ra ctv te
Gel dota sens de rv onan vera

 

rocedce de compozitie in cazul principalelor tipuri spatial - structurale:
‘central - San Vitale din Ravenna; baailiea eu eupola - SfAnta Sofia di Constantinopol
sin cruce greaca inscrisa" -Sfintul Nicolae Domnesc din Curtea de ArgesProcedce de comporii: JHTTECTURATA SI DECORATIVA
Inegrare sl lerarblzarea sailor - San Viale din Ravenna
Contrar une aparente inet silisice, plastica astitecturala a constructor

ieaniseu pocurso cra evoltic demande wana simofcatapar tn
la cafad etn, to relia dite tnegioen

insa de peroaa side mana eae imervin

 

  

 

‘bimaginiiinterioalui spre a erea cadrul desfasuraritritaluli eligios sau aulic,

Tn. perioada timpurie ponderea a revenit aproape in exclusivtate tatari
expresive a spatiului interior, mari edificii cum ar fi catedrala Sfintsi Sofii din
CConstantinopol, inglobate int-o masa de cladii anexe, nu participa la cadrul urban ca
volume de sine stattoure ci ca mase monumentale perceptbile In silueta orasului
Unele except apar fle in ceea ce prvestearhitectura aulica (marea poarta a Palatului
Sacru din Constaninopol) fie in mediul bizantn italic reminiscente ale traitor
ante

 

  

Bvolutia

 

teturale bizantine: dela ignorare la decorativism
Biaxialiatatea composite iserica manastior Hosos Les si Papin A. Perioada timpurie:
—_ Stinta Sofa din Constansinopol
wre (Gtampa din see. XVIM})

BB, Perioada mee:
Bisericile m-ritHosios Lucas

. Periada tsi
‘fini Apostli din Salonierezemala direct pe sistemal de

perioads medi

Preocupari mai consstente pentru expresvitateg volumelor si a fatadelor apar,
pentru edificile de cut, Incepnd din perioada medic’ cind constructile se detaseaza
independente in spatii urbane sau in cenirul incintele monastice tendinte care se

senteaza cate SArsitul imperial

\COMPOZITIA VOLUMELOR reflec, adesea nemijloct, structure spatiala
~| sais iene ind Spud pes-ipate cie aeblibr. PE
)>fptival ptr care xiao corspondena nie pile de comport ale spt

cole care definesc volumetiaeiificilor,

‘Organizarea volumelor este simetvca in masura in care functiunile sunt
simetrce (ca in cazul edificilor de cult), in achiteetaracivila'si fn ansambluri asim
este rerutatl prevalete siuctratilor functionale

Tn comporitia volumelor se pastreara
covizontalsi cal vertical, In-timitele acestui echilibru, tn _penoada-medic Sima
aceentual, in cea Heri, apate_o tendinia de inallae 2 constrctilor: de la cupola

fentvi a Sf, Sofia din Constantinopol) se trece la
formula unui famnbur iniermedia} cu un raportintre diametr si inaltime de-cca.1:2 in
seca Paniochaiorului din, Consantinopo!) si care atinge cca 1:1 in

‘Peioaa ree (S Aposil cin Saloni)

‘Reflectind structurarileinferioaré, compozitia volumelor este piramidala,
clemeticie xe succed ferarhiat, ela corpl prismatic a¥ naosutur Tr Torma Ue wie
bolilrcilindrice, total dominat de turla eu eupola. In perioada trzie apare o tendinta
de fmbogatire si complcare a comporitiei volumelor prin introducerea, in interiral
‘celuias principio al ierarhizari, a patru tur mai joase,subordonate celei principle,

‘asa cum apar la Sf. Apostoli din Saloic.

c

 

‘ompositia volumelor: tendinta de inaltare

 

  
 
  
   
 
  
   
 
 
  
 
 
  
  
  
  
 
 
 
  
   
 
  
   
  
  
  
  
 
 
  
  
   
   

rimentul celoresttice.
Emiibess inte sensul de dezvoltare

‘A: perioada timpurie: Sf. Sofia
din Salonic

B. perioada medie: Hosios Lucas

. pericada tirze: Sf. Apostoli din
Salonic

(Ca un rezultat'al principilor de comporitie adoptate, inte construct si mediul
atural nu exista 0 opoziie;aritectura creeaza senzatia de organicitate datorata lipsei
Be rsiitate a contururilor rezultata din combinaia echilibrata a suprafetelor curbe cu
ele plane, dia adeptarea la formele reliefuli, din caracerul si textura materilelor
via

 

‘Compoztia volumelor:integrarea organica in mediul natural
‘Bisericile din Mistra: Pantanassa si Hodigitria

 

 

TRATAREA FATADELOR se caractrizaza print econoriie J migloace!
‘rele lite sn n mejor ine = ania i, AIS a,
ia csi utiliza Gondert. Aceste principi se mentin chiar daca, in evolutie, este
SEiizabila 0 tendint, nici odata excesiva, de imbogatire a decorate, de elaborare mai
retoasa a fatadeor. La ereareaimaginlaritectralea fataelorconeura textra si
tpt parmeniul si ekmeme decwave simple cae sbi. pipe
Tine 3 pf: comie re, asd, gol & us fees, aadele
‘Compozitia si tratarea fatadelor nu este supusa unui sistem i
Oto ns nis snl wo sonnei = aon is sr 2
suiiecturit_Dizatine este evident. Aceasta unitate rezalta cin faptl ca mesteni
‘cclsi limba) formal si apeleaza frecvent ta reluaea unor *modele™ dar
‘spun side o anita liberate in distibutia si ponderea elementelor decorative.
Paramentul capaiavalente decorative prin diferenele cromatice side texturi ale
‘ateriallor uilizate, caramidealerala cu aszeorizontale di piatre- sparta unor ataresecundare si cape destnate cultuluirelievelor sau unor
shjbe special; asemenea sali pot amengjat:
+ in nava principal prin separa mobile;
= tnt absida in zona vestica,opusa atu (planul dela Sankt allen)
+ capele alipitesltaruli si ansepuli orientate cate est (San Miguel de Cusa);
= prin capele “radiale” fn jurul altarlu acesble print galerie nelaranumita
eambulator, inate semmnaata n sec. X Ta S. Marin din Tours si aproape
pop everizata in romani:
(FE> ania ar vee pin ei nares o bana erat cr
Imperiale si cd alare secundae; un aserenea organism numit Westmerk,
specific epocicarlingiene si. mai tirziy, romaniculei german, poste aves
dimensiunte une bisere (S,Riguer din Cent)Perpetuarea traditillor: St. Pierre din Vienne
(ee V sau VD.

Inovatii; Sankt Gallen (planul din see. TX): con,
crip, altar secundare in nava si Snt-o absida I

Inovati: San Miguel de Cuxa (sor.X - XI
‘apele orientate l altar si pe bratele de transept

novatii: St. Marin din Tours (97)
raiale si deambulator

Inovati: St. Riquier din Centula (ca 800)
constructie cu Westwerk

epee ya
safe capt, bapisteri, maririoane. Formele Inuite sunt varai -patale,
ae acne ee aioe © main

bisericit

CCripta biserci St, Germain din Auxerre
(cea 850)

ul paler se sre tn proce eoliy
el emir pn copra wor mae Baie a emis wliae sp
i i sre ortiz Goma de ea «ee
Spt in roe gence Isr a caela plan Carol el Mare cu otogon
‘Central este inspirata declarat din San Vitale din Ravenna. rs

Alaturi de acest tipuri spatiale de carecare importana este de presupus ~ si

atheslogia con
oga 0 confma - exserta a numeroae consucth modede din lem sau
aramid near cin pata, simple caper cu alr spe rasty 4. MATERIALE SI TEHNICI DE CONSTRUCTIE_
Sea Te wor comical imeregrale mine sO posta aie
De nt ei wale omar a fone prope Newel ep
) rn oer acl nrdice si conrale ale Earope, plata bia sau peucrataradimentar,
Nee ees akin inmura, opal prevodi dn mince ative, Prerea tn ope
comida Sede, ina s redmencn, ese un eva al ive sx al
Soars Srcts do urge i repin -peccind or gi romtinen ae
|, Sit romne se copind mall exsene fara eg so Scr

pserica din Germigay des Prés (799
818)

ZIDUL este realizat, In zonele puteric romanizate (sudul Frante, Italia) tnt
teica apropiata de cca romana: din piatra, patra combinata cu caramida sau numai
‘caramida, alcatuind concomitent cofrajul pentru emplecton si paramentul vizibil
Zidaria din moloane mici de circa 25 em., eu rosturi groase de mora, dispuse in spic
sau combinate cu asize de caramizi este caracteristica Galei ("opus galicum"). Zidaria
{ngrijita, din blocuri de piatra ecarisata,apare deabia in perioada carolingiana,

idaria preromanica: thnici rdimentare si inabile

 

 

 

 

  

ELEMENTELE DE SPRIJIN IZOLATE sunt, in majoritatea cazuilor, pile
in zidarie rectangular sau cruciforme. Coloanele din patra, frecvent wllizaze, provin
in constructit romane abandonate si sunt inserate tn nova structura prin adaptari
inbile. Alcatuind portice sau separind spati, coloanele sau pilele sunt legate fe prin
fantablamente din patra (si acesea adesearefoloite) fie prin arcade greoaie din patra
Sau caramida cu traseu semicircular; sub influenta aritecturi arabe, in peninsula
ibericaapare si forma de are in potcoava.

acer MCOPERIREA SPATIILOR, problema de maxima dificultate, pune in
‘evidenta cel mai impede regresul rezultat din deteriorarea tehnicilor romane. De-a
Tungul intregii perioade consiructorii au incercat variate formule, esecurile au fost

dar evolutia, desi lena, este perceptibila, dechizsnd modeste cai fructificate
ulterior in arhitectura romanica. Cel mai frecvent procedeu de acoperire folosit atat in
‘rhitectura civilacét si, In anumite cazur, in cea reigioasa (biserici de tip bazilical) a
fost sazpanta de lem aparenia. Acest sistem a cofdus uncori la rezolvari exceptionale
484 cum sa inamplat in tarile scandinave unde sa facut simtita experienta
‘Sonstructorilor de corabi. traditie pempetuata fn fn ftregul ev mediAcoperirea spatilr:sarpanta de lena. Experete norfice, sein Git Borgund,
ervegias formula cutenta: St Pitbert din Grandlieu se.)

  

  
  
 
 
 
 
 
 
 
  
  
    

‘Acoperrle cu sisteme de boli au fo
pentru spat mici (altel altarelor) sau

 aminese Imerae, caZul constructor subierane (rit
aan tonsuactt supratrane Timitate ca éimensi

      
      
  

ener de
Tncereaile 5-2 extins treptat i
fn general de tip central: capele sau baptis
ta inabil modele romane sau bizantine flosind
jmittinte, upole. In asa numita Renatere carolingians
‘acumulaile: acoperiea in Aachen vadeste 0 conceptic strc
aeuata prin interdependent sistemelor de bolt dar si unele Sng’ ‘Achitectal
a er ell eles scott “imperial coc tl Tusa Os
din Met ar Vitale dar ov inerente modifica: In Woul eupoll fetes Pe
Raveane Setagomul central, fil de realzt probabil, neles do SST
iia oer o upon din opt panourcabe cu care 2 rust PTO Fo
scat a0 PIE a soup dexaudee do 14,40 m. O compara COMPLE

aan tor de bot apare sil caelapalatina din Germigny des Prés

    
   

  

 
        
  
        
     

  
 

  
 

            

  

 

tn SS
eoperireaspatilor Ssteme de Bott Germigny des Pr

 

EE __
= CONCEPT SPATIALE SI PROCEDEE DE COMPOZITIE,

  

 

Cate de vam, cu oanbiguiae& suction i
ee ate Sees cra sees repent romain cen
seis toe fre, nenchegte tenia, Au even un factor ee
Jae cor supa concep pale pie car

+ aflual uno conceptit not aduse de asa nuitele“eivilizati a
: tele “ivilizai ale lemlei” tn
petal in Europa nordica si central cuo preferinta pentru spailcelulare;
‘Piersistena sau imitaea unor conceptit spatiale apartnind antchitaiiromane
cam oronrea son prin sini aie;

* absenta preocuparilor pentru amengjarea spatillor exter

ee spatilor exteroare, fenomen legat de

 

I ewe 3 es ners a
» fara dilatari si extinderi prin exedre sau nise, asa cum se pie
acu even res Inspec, xa Waning, Dene apr evdeme dn
ee
ann wes, San Ville din Ravenna. La‘San Vitale spatiul central oot ial
rie ote ial nae nl ain
Sates es myn paraa ol

‘Comporitiaspatilor:spatul celular.
Reichenau, Mittlzll si Si. Georg, Oberzll, Elvetia see. IXspatial celular preromanie si spatiul dilatatbizantin,

 

Compozitia spatilor:
‘Capelapalatina din Aachen si San Vitale din Ravenna
Domenia mai_permeabil influentelor si modelor, plastica arhitecurala si

ecorativa a construcilor preromanice evidentiaza insumarca unorelemente(eeToCte
(era! determinate de gustul - ciferit de la regiune Ja regione - a nolor
Sursele folositeau fst cele antce, prin copierea unor motive arhitecturale,
Pepttiantine cu un prestigisincontesail si cele proverite din orientale stilistice ale
Hof nou insalate in Europa cu trait creatoare limitate la ante minore, in
Perea! effevreia, Schimbarea fundameniala 0 constiuie abandonarea prinepilor
FiineoF elasice derivate din sitemul tile i, im consecina, nejustifiate de nile
Gimies de construct. Dispare ait procedcul de proportionare prin modulare cit si
Aicleelementeesetialeprintr care atablamentul. Renuniarea la orinee clasice are ca
Tota st inaptzata penraordonare in favoarea nei vital imaginative, raiva dar
Tips de consringer.

COMPOZITIA VOLUMELOR deriva din modal de organizare a spsilor
Imerioare, rezultind (frpari.de forme simpls) cu 0 Fare dite
componente exe subordonats arsanblull, eahia ee evidewiaa, volumele suat
rica limpede, chiar primar, mascte prin verticalele tumutlor - lantena sau

clopotita
Comportia volumelor: geometric primara

 

‘Aceeas ambiguitateapare sin comportaspsilo exeioare imitate, dea
la alcemiren unor ansambluri inchise cum ar fi manastrle si curile pala
Sinoratamal preromanic se traduce si acim rezlvar echivoce: gruparea construct
sinereree este de tip pavilionar, ca in fermele nordice din lemn, dar clausiul ali
Gloeeeit reediteaza atnul roman, La Ingelheim saa Aachen construct independen
Uieetviese comporititsimetrice, conform modelelor antice, fara ca acest princi s&

aplicat cu conseeventa

 

lor exterioare. Ingelheim si Aachen.

 

___TRATAREA FATADELOR tradeaza irae)
ncaamen; lore, elute dea, sn eliza fiance, Daring

ordin dispunereaacesiora este intémplatoae, in afara unui sisem de reguli dar
4 spontaneitat si inventivitate. Din alta zona cultraa, cea a opiuniloresttie ale
Popoatelor recent. sablzate a provenit preferinta pentru o tratae decorativa 2
Patamentilsrezulaa din jocul caramirilor si al pete, cu insert care amintese de
fesbusonei; chnica propre bijuerior. tn perioadacarolingianareceptarea atichitat
deyesese ive door inroducind © anumia erdoare: panic manasi din
Harsch are ftada trata prin colone 3 lls de fact romana dar elementle
flee sunt aerate prin copere 2 unor forme a caror logica mi a fost Inteeas:
ipsesteantablameatul plastri etsjlui sunt legati prin arivolte unghivlae sugerind
Wag frontoancle clasce. © asemenea strctra aritecturala Se suprapune Insa pe un
[arament slat din inser decorative din para 3 caramica

oa c F a

a peasTiCn ARUIMECTURATA STECORATIWA

foe-onPlastica arhitecturala: enuniarea la ideca de ordin
‘Bapisteral Si, Jean din Poitiers (sc. VID) si portiul mana din Lorsch es. VI)

 

  
 
 
 
 
 
 
  
 

DECORATIA INTERIOARA, datorta mosesteifinisajelor - zidul este
frecvent parent - a fost compensata prin variate adaosuri. Documents de
‘SEiuleass existenta a numeroase draperii, covoare, panouri pictate care defi
Ritginea interioulut contribuind si la crearea unui microcimat suportail spa
tres de ical. In cazuri speciale, la constructs deo anume inl, fresca si mo

erileaza imagines bisrcilor sata sailor de primie din palate, tehnicile folosie
‘eonografia cerficdnd sura lor bizantina

Reconsttuiteipotetica a inter
a biserci St. Georg, Oberzell

   

 

“Friese prevoranica « av un Lde-tanaie, sablind © pant Tne
viz sun ut exaleee: agg iea-medieanana-a eu
peta omanic otc a! Esrope occidentale, Preromanical se sitveaza astfl inte
chiibpl-anic si Geanisl cin mae Din aces, sat a rent un
escent, inl al reat vas ccm ar
ponte eare invert care creat promisele apart, d ria
: ih, dupa ancl 1000, a prime
friar «ie own vex wht wes tara2. ARHITECTURA ROMANICA
sec. XI - cca 1150ee oS
7. CADRU GENERAL DE DEZVOLTARE

Dupe secolele tulburi, de dezechiliru si de resgurana ale evului media
Gimpora, anu 1000 macheara In mod simbolicfneputl un proces de sabiliare a
Setar social Europel occidentale, vod al uel sei de fenomene si eveimente
{Eater pe fondul evolu fires acvilzt.

Progese Internat ~ desi lente ~ In practi agrare (rinte care introducerea

jc coroama sau a/asolamentlu. pena) au ciminut, fara sa climine tot,
Wadena de factor de" clina,alestori In proces de asigurare brane!
Scdentarizaes, organizarea pola si crestnaea ultielor popaattmigratowe,
‘ng aghia, topareaexpansin serait tn peninsula bec, au asigurl ©
‘uma lnse In pln politics militar. Eibefareaspiruala de temeriemilenarste =
fmenintarea spocalipica - prin depasrea anulut 1000 +-a transfert tn modifica
farvenie in planl mentale

Tn acest nou clmat, societatea medievala occdentala a intra to faa ei de

| cea “asica” Economia s-a mentinut predominant tn aria rurala,

le Find relat reduse, moneda neutfica. Un fenomen de cen mai mare

importa, cu repecusiuniasupra tng vilzaeuropene, a decanst tn lumen

tana. Orel incep sus defneasa uepat dentaten, functa specifica de cen ale

‘ronomie! de schimb, formdndu-se In parel sructunie urbane cancterisie. Acest

rces, mai activ fn unee regi din Talia, nord Fraei,Flanra, zona ena, va
‘ings matusiateadeaba tn epoca urmatoare.

‘Noclul economic principal ext feuds; pamdntu, propretatea funcara
sesionilor, este abut spe exploware valor fm schimbul protect mitre sia
ASigurari branci in pesoade de criza. Sa format ante! sistemol de reat de Sp
senioralnecesare petra asiguraechilibral social: © rte de legaturi de subordoaare
Ime pe itresereciproce, fara. a lipi contradict si confrunariledrete. Schema
social mecievale din secoele XT XIl este reat smpla, bazata pe dualitaenbogat

‘anc, sciori~ vas. Primul termen cuprinde, pe plan de egalitate, si der
fun salt selorial pot avea male manas si, tn rae cami, raul ea
Sooo (Sitmia cureta ese cea a ost dependent de un Snie
Jc de aparae i argrsion - urmare a insabltal police in plan local si
“etovl- au fost cauza apart institu caalriei care introduce Incite social
in grip specaizat, eel al miltarilor, de proverienta nobila, rubordona det
sesiont aaees

Socctaeaseniorilaetlpolizeniric,nuceu! de baa find castll senoral su
‘Mamasirea (in unele cazuri si orasul) cu autoritate asupra teritoriului inconjurator.
Aste seait,sistemul feudal au ete compatbil ca usitatea politica. Regi sunt, la
dul or, mari feoal ar autora lores mai mult simbolia, Timings tn apt
In propria euda. Tendintle de cetraizare si unificare sunt manifese dar Implniea
1or va aea loc deabia in scclele urmatoar. Into fara evolutiva soperoara + stat
Moathia englea, cu oierarhie organiza si relatv sabia ca x dnasa capctieilor
in Frana care, porind dela domenal regal. De de France, sa nari si exins wepat,
een. Avronien papalacopranationala in accnsiune a fox compencla sf aantata

 

 

fase [bEfn virtotea acelorasitendinte de desoentralizare specif ——TE———

F_CONSTRUCTIA ORASELOR

de cea a onginelor monasice,
CONSTRUCT ORASELOR

manic a fost dominat de ideea necesita

In planal mentalitatlor evul mei ro
rezultat din nesiguranta si temeri

apanencnti la un grup, comportament gree
aaa roti fica si spiral. Reig reprint, petra EUPUTIE UTA
rein Dra problemeor existential; aceasta receplare este susinu Pit

na de devivaie magica al relicvelot,

Complicate si spectaculoase, prin. cul
oa nena a judecati universe. Teologit fac un rps! conse’

ere a ead seine sac 8
“sera a cae a finomen uni iret eb: devas @
 evs on cen de ace pens
SS ee
DNS, es eegusorr, nal ntmplaoers san peda, &
eer ee ee
Sm ee ie cairoe. i ole ii a ore ores
Dburguri s-au format si “in preajma unci mari nee di ease
eae
ee eee
jzat majoritatea oraselor de dimensiuni medii din Eur occienmala. Ca
ee Sue cmcman iemmera ie nese 2 oe
‘noi (“villes neuves") cu functie agrara, Semiccae
: =e
‘unor zone ale domeniviui; unele dintre acest mae
==: eee

‘Orase formate in epoca feudala:

1. dint-un unie burg castral: Piri, Franta;

2 dinw-o prupate de hurgur casrale: Morlas,acest cad comun, oracle medievale se dierentiaza ca urmare a actin
Cand funetunile evonomice din asemenea aseari ating o anunita trap 4
caer att fc olde, ben, di ec Ta nor fas ease a1 anal specific pine cae si cei reat din Insasigeneza
SStoportamente- mena si rela interumane. Incepdnd din seoldl XI
Sfaruil penoedetromanice, a apart si institu sii bane: forme de nean
SRpurlor de metsugat (til byesilan, de cenducee a comunital en
cere ge. apmrare. colectva lide urbane) ampiicind:se asl
gamete de eine sul staal contemporar permite lectua. aces
‘Fuoctiunileerasulsi medieval s-au definit tn pesioada romanica find Se ee ae oe
era et et ee mes Seka woo etn pe ee ss
"A MEmcinnea scnomieh, cca determinana este_prezenia. noms dis, ee es mutes are on cen in_noile burguri au strazi cy
cconcentrata in spalit specilizate, Pracicarea mestesuguilar se desfasoara in Baers fear ae uu. pros Jar ccumacacoaLal aes
coca A ee gman ivi Clase i cs oat 0 am ee, ame
©

inc ea ap ua et pe all ro sa pen cle olune,
implica fore val ef), Adsea au menu een aga OS ac ata ecmgii
Subse se coms con, Im genera cu tll nde ee ee
in arice, fre miermetiaexsas 5 spa seal amersinl x
caer dig geen cry, in presi por
sas Septheaa pnceerinante ovale, de 1
cont ns Sate ban a xa cv, 8 pas mode
coma la oe en carer pe acest ea, alarndi- feevent
meg ea cele al suai
=) Funct TS justificata de violentletnfruntri inte ora si senior
main de ae gon exe, de nurs af, a conte
Free fuel ola c se dponieedfenve ale eel
2 ae pest prin cala lec episcopal) i
phate arte slealoaion ctr fr de
C.WEupetiune rativg, eventual mostenita din evul mediu.timpurit (
enna dere) a fox wept wansfraa intitle
Prentice: cons comnale, bree
Ce ra a a aserarilor, Orase evlui media romaic su a2
dimen nea arnt mie Toston find de 20000 = 40.000,
dimen at Miang Su Pail cave gsc co mut eet ie,
casei cum af, Mla Scr comune tauror opuror de asea scare
Site we prpewea in oo Uma:
ee ent UniGh pon cena extiare de fot
eae seipgust, constucle im est coninw se dezvolia uneot

 

seasi
Sy cant ome readin apis unr asec a pai in
ates Lond, Forel, lye.) aparSrocu pincleas veh
Gi le de a Cite” din Pais, “Ciy"-ul Londre) eu cate coma caedala “si

Gi integrate, mole borgur ina su exireurbane cupise in woe

  
     

  

llate_din_burguri_castrale bunt situate in_imediata a
ee ecient

Reema ea arse ae
= eee
ee ene

ese hae ree

 

 

Inakine,
> dezvolarea rijata de relat functionale simple, fra int aa
> eal xg, insta de ati fometonale simple, era Portal, Si acest tip de asezare poate sa rezulte din alaturarea mai multor BurBUri

data defntaidenttatea orasuli medieval, proces inceput in evul romani
fecelele rmatoare au dus mai depart tendincle dja conse atingind un maxim al

‘evolutic tn secotele
fe solele XI si XIV consivind un mediv fer pemru confguraea

Fie retus a confor wary dotarieilitare minimale;
existent sa an RTGS Pilar comer vcs sau elie
~s|sifueta caracteristich: ziduri de incinta puternice, © masa relativ
Feetmi angele ca dimensiuni dominaia se volumul_masiv_albi
CGiscopale si de vericaele turnurilor de apararc, ale ator bisericl, ook
‘rimariel sau ale unor lcuinte ale patsciatulProiecti

 

eterminate, comanda 10%
segnia acestora precam si mogul specific de
vere forte ale sisemuli, cea_ econo

tities, au finantat cele dova programe prion

programe de sine saa (tale od
flor programe, de la sve

Ia locuimte.

LOCUINTA. Strctu
Sr urban, populate insta (burghers

senior vals,
2 determinat si imitarea
tipori au rezultt din tra

italor dar ca minime preocopes pen

Seremeniarea spatilor oF
precare, reduse 1a. Vee

PrjacazaHnchiderea feresrlor cu eat
ra Meiea.rurala semnele unl evel OY

mono sau_picelular. cop

FRO GRANTELE DE ARHITECTURA

a unui sistem soci-e0on

 dorinta de editicare a unor eificit de mari dimensiuni - bisericile urbane si
“jonasice- principal impuls penta progres tei
()* sctra economic politica a cele regional corcaa cu difcultaile de
transport rerulat din abienta uel rele octet de drum si din eratral
| rudimeatar a miloacelor de tanspor, sae are 2 generat 0 rlatva ipa de
7 unitate‘ tennictor de consructe si o false, aproape tn exclusiva, &
+ jhymuteiloe ener
1) caacterl predominant agrar al economic care a facut ca fora dé munca
specaizata Sa fie limita, caren compensa prin. prelungrea, dura
rset;
&)* rnivelul inca modest al tehnicilor si uneletelor de lucru, desi superior secolelor
precedents, itatie care a action cao roa in evolutiassteneler cnsivcuve,

Occidentul romanic a fost dominat de aritectura lemnului: gospodarile rurale,
‘majoriatea locuintelor urbane, anexeie castelelor si ale manastrlor, au fost realizate
in acest material ifn i lesne de prelurat. Caramida a fost uilizata in zone deficitare
in emn. Piatra, material nob, simbol al perentatii si puter a_fost_rezervata
constructilor de aparare si celor mai importante edificii rcligioase; folosrea ei a
Patruns trepiat, fara a se generaliza, in arhitecura urbana de anumite pretenil, In
spacial in 2onele bogae In acest material (alia, Spaia)

 

« Sistemele constructive din lemn au depins de resursle si trate flecare!
regiuni une dnte ele perpetuate din vremuti stravech sistema loa, ou pereti din
‘dame orizontale si cel baZAl pe un schelet din lemf cu umplutura din alte materiale.
‘Acest din urma sistem, mai economic, +a exis ca urmare a procesului de defrsare
Padurilor sia penurei de lem pent construct. In mul dine regunile Europei
‘ecidentle & cunoscut o mare raspéndire sistemul
parter de patra or caramida se ridica 1-3 eae relia pi, grinziorizontale si
Jegaturi diagonale din lemn cu umputura din plana sau caramid; toate clementele de
Jem sunt laste aparente pe un fond de tencuala.

Constructile din piatra, prin dificultatle pe care le incumba punerea tn opera a
‘cestui material, dau adevaratamasura_ a nivelulitehnic al constructor st
informeaza cu privire la concept stuctrale prope romaniculZIDUL concordant cu prpieconstive ale ee, i romaic ee.
asi, conus, oar numero cau acoso ita in sate ane
‘eile: de-creae-a sda au lrepittun progres ema cu mare 4
pees victor de ere + pet sa sprit camesiner tn domesi
feometr, ipl el al som. "Opus alco, rslmenare are
Preromania fox inact vei In loal molec at fn mor rus
Bloat din pa at informe pismatce. Proce pent ominina aoazre
4 anterelor a fact ee pee In forma inital In calf st
via transport intl eather al esl. Zia ete elt anne
Bloat pramaize psn oper naz oro; dense cpl le leur
fac insa ca Inaltimea asizelor sa fie diferita. -

   

‘Materiales tehnici de constructie:sstemul Fach werk sizidaria din patra

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  
 
 
  
 
  

 

  

ELEMENTELE DE SPRIJIN IZOLATE. Inscrindu-se In principle generale
ale sistemului construtv, pentru divizarea spall au fost prefeatepilele de zidarie
legate cu arcade. Coloanele, mai fragile, au fost utlizate in special ia cazal_unor
deschideri mai mict - cazul pontcelor claustrului monastic sau ale unoe cladiripublice
si, adesea, pentru imparirea golurilor, usi sau ferestre. Configuratia pili, retativ
‘masiva, a evoluat dela formele simple, patrat, dreptunghi, poligon regula, etre forme
complete, in concordanta cu preluarea, prin intermedial arcelo, a eforturilor provenite

din sstemul de acoperire; au rezulat forme de pile cruiforme sau poliloba

 

Pila romanica: modelarea pentru receptareaeforturilor,tipuri de seetuni

 

OO e<>

ACOPERIREA SPATIILOR a fost cea mai importanta si_ce_maidificila
problema pust consructorior. Reperul fundamental al evolu atitectarit romanice
Catresntet gia i repreznia un lant de expermenar,reusite si esecur, lant uneori
‘icontinuy sau dfeit de la repiune la reine dar ch 0 cert tendnta ascendenta
Dinamica acest proces a av dept sursa 0 continua contradict inte nivelul technic al
cpoci si solictaile comanditarilor generind un efort constant in. concepe. si constr
Spatii de dimensiuni-mari, largi si tnalte, avind concomitent o iluminare_natuala
convenabia.

Procedeele tence care au sat la bara alcavirlor structurale au fost fie cele
preromanice imbunatatite, fe formule noi, inventate sau prelvate de la alte civilizatit
cum ar fi cea bizantina sav islamica; este posibil sa fi fost asimilat si un aport al
constructorilorarmeni, cu o reputata experienta in arhitectura pete.

Constructoritromanicului au operat cu sarpanta de lemn, boa clinica simpla

cE dublouri, bolta cu profil in arc fran (suprainaliata), bolle inerucsate
(Gitindice, In are frat, fnlarte cu nervuri, sixpartite, anticipind goticul) si cupola
sferica sau octogonala, din panoun. =

Legale int-un sistem, acesteprocedeetehnicestau la bazastrctrilor romanice
alcaror principiv este cel al echilibraritreciproce a maselor pentru asigurare stabibitatil
‘generale. Lao Dailica romania nava exe sistinvla de colaterale, zidure lateral sunt
Intanite eu contafori, la sabiliatea corlui sia absiei altar contribue_inelul
 40/2
* 0 arhitecura severa a fatadelor incadrate de dova turnuri, cu decoratie
‘minimala (St. Etienne din Caen, 1067 cu un cor gic); incadrarea cu turnuri ca
si accentuarea, prin procedee arhitectral, anuntaprincpiile otic.

Romanicul normand: St. Fieane din Caen

 

 

 

 

10sSCOALA DIN PROVENCE. Regiune putemic latinizata, Provence a mentinut
traditile romane, persistenta lor expictndu-se ait prin prezenta a numerease vesigit
‘antic copiate mai mult sau mai putin fidel de constructor, edt si printr-o continitate
‘ mentaltailor sia optiunilorestetie. Evoluia romanicului (si persistenta sa) a fost
selativ Intdriata, multe dintre edificile provensale apartinénd acest stl find
‘ontemporane cu primele manifestar ale goticu

Pinte caracteristicileromaniculi din Provence pot fi semnalate

* ‘Planuri si structuri simple, neevoluate: bisericimononavate (mai rar

trinavate), acoperite cu bot ilindrce;

* iluminare redusa a interioruli prin deschideri mici, formula justfcata de

‘onditile naturale specific sudului Frame;

* faiade fara turnuri, decorate somptuos cu marmura si caleare pretioase; in

Structurarea fatadelor principale se recunose princpii comporitinale. antce

Portalurite de a St. Trophime din Arles (1152 - 1180) si de la St. Gilles du

Gard (1152-1195) sugereaza formelor arcului de triumf roman, cu

antablamente, arcade, coloane angajate; apar deta si modenatuticlasice; peste

‘oeasta comporitc se suprapune un decor sculptural supraabundent.

 

Romanical provensal: St. Trophime din Ares si St. Gilles du Gard

 

 

SCOALA DIN POTTOU a avut érept centru orasul Poitiers situat pe traseul
‘unui important drum de peleriaj,sursa a unui anumiteelectism. Fdificile apartindnd
scestel Sool ge defines prin:

* varictate a tipurlor de plan, eu sau fara transept si deambulator, trinavate si
rmononavate;

* structuri simple: nava principala acoperita cu boltacilindrica iluminata nurmai
in colaterae;

* fata - ecran, independente de volumetria edifciulu, foarte bogat decorate;
sunt specifice pseudo-tumurile de colt aleatite din fascicole de coloane
‘angajate, acoperite in forma de con; pe ftada apar, de regula, tei portalu si
alert de acatur creénd nise pentru o foarte bogata decoratie sculptural,

Printre construcile cele mai semnificative apartinind scolii din Poitou se
‘numara St, Savin sur Gartempe (cca 1080) care pastezza unl dintre cele mai preicase

‘ansambluri de fresceoriginare si Notre Dame la Grande din Poitiers.
Scoala din Poitiers: St. Savin sur Gartempe si Notre Dame la Grande din Poitiers
Sconin din Poitiers: St. Savin sur Gartempe si Notre Dame la Grande din Poitiers

wr

mySCOALA BISERICILOR CU CUPOLA sa constitu in Perigord, cu
‘amificati si in regiuile invecinate. Ceea ce o partcularizeaza in raport cu integul
romanie european ese sistemul constructv adoptat prin rluarea modelulul prestgios al
‘atedralei San Marco din Veneta. Edificileaceste soli au ca tasaturi comune:

* plan mononavat sau in forma de cruce, alcatit din alaturarea unor travel

Detrate acoperitaficare cu cite 0 cupola pe pendentivi:

* 0 technica paticulara de executie a cupolelor executate din patra, diferia de

cca bizantina (find posible unele influente armenesti); ca_varanta. apar si

‘cupole suprainaltate,“domicale, cu nervui (catedrala din Angers, sec. Xi),

* fatade difeite,inluentat de unele soli invecinate;

* sputiv interior auster nu este unitar, din sistemul construciv rezultind 0

Jjuxtapunere a tre - patr celulerelatv independente, ficare de tip central

Printre eificile semnificative apartindnd acestei scoli se numara St. Front din
Perigucux (1120, fatadele renovate in sec. XIX), reluare  protoipulul venetian,
‘atedrala din Angouléme (1100 - 1119) si ea din Cahors (1100 - 1119)

Bisericicu cupola: St Front din Perigueux si catedrala din Angouléme

 

 

|

 

 

Pe linga aceste scoli regionale - mai mumeroase si mai nuantate decit cele
prezentate mai sus, romanicul francez a cunoscut si scoli cu mare raza de actiune, cu
‘aracter interregional sau inlemaional, legate fle de comportamente speciale
(elerinajele), fie de procesul de expansiune a uror ordine monastce, inclusiv modelele
arhitecturale

SCOALA BISERCILOR DE PELERINAJ « fost un factor imporant de
transmitere a ideilor arhiteeturale in intreaga Europa. Eaificii cu trasaturi comune au
fost ridicate pe traseele marilor pleringje, in anumite puncte nodale, print acestea
nnumardndu-se Se Fay din Congues (ca 1052), St. Semin din Toulouse (1077 ~ 1119)
si, punctu terminus, Saniago de Compostela din Spania (1078 - 1120)

‘Acesteedificit, ample relicvait care atrag un mare numar de pelesini, apartin
unui model arhitectural comun care a reultat din aeststatut speci:

 

+ dimensiun foarte mari, depasind frecvent 100 m. lungime;
* plan adaptatfonctuni: separarea uxuluipelerinlor de rituaul curent printro
cireulatie paralela: portalul dublu, colateralele care inconjeara si transeptul,
deambulatoral;

* acoperitea navelor en halt eindice pe dbl, fara fest,
redusa: prin colaterale(acoperite cu bolt in sert de eilindru),lanternou s altar;
* decorate sculpurala bogata,

 

Biserici de pelerina): Saint Sernin din Toulouse

Abbhhaaranidbs ne

BigcetSCOALA CISTERCENZA. Onin cstcem, cu centri In Fanta, la
8 consi nan 06, incu rel severe Ho. sce sea
sce, rete ell benedict Atiocun econ Seine She
ttn, ‘spospe i inregme poate st exc nd na
rec, de liar spit Onn lian, edind stan ea
Inzeage Europe, a conibui Ia rapndiea ple! caccaee he
indeprat, angi si pe tetra an nose Ca Cts Pel aa
Consoce crmns te gps

= il pln ipl, mae os rasp, and at cape cts

ar mga

= uct rrr apt

« seme de acpi evolu ble poi as nent, macndo

‘une cate eda mato, cn gous

«o remeabi soviet «formar lita dn enna eer I ore

Acco hits ss spur.

Fre mineral ananlur ‘nate cierene rpndte fn Inregu
storia european se mumaa ele de Ia Eunmy (139 11s) Danie 166
1210 fn Fant, Cra (1136 i Manna iad

   

 

 

Manastirecistereenza: Fontenay

 

1. biserica;
2. claustral;

3. sala capituara;
4. sala mare;

5. refectoriul;

6. fora si moara,

 

 

 

‘SCOLILE ROMANICULUI ITALIAN

Ca si in Franta, numarul mare al scollor regionale ale romaniculu italian cu
‘ante propri si inerfeente, cu zone de contact difwze, de ameste stilistc, nu permite
ect 0 prezentare simplifcatoare a citorva dine cale mai importante, sublinind
diverstatea fara a o descr,

In Italia diferenterle repionale au fost stenuate de existenta unui putemic fond
traditional comun: aritectura romana si cea erestinismului timpuriu. Acestul fond |
Se datoreaza persistenta unor tehnii romane, a unor imagini de factura clasica precum
siunu in ultimol rnd, formarea conceptilor spatile din spatul romaniculul ali,
dificil romanicului italian, acoperite eu sarpanta aparenta su cu mari boli
Incrucisate pe un numar redus de travei, nu att dinamismul celor din Franta sau
Germania; ritmal spatial este mai lent, formele sunt echilibrate, in spiritl anichitai
mediteraniene

Dezvoltareatimpurie a oraselor ~ comune, cu satutul lor de independenta si cu
structurle create in consecinta, justifica aparitia si multiplicarea programelor de
achitectura destinata viet civice, mult mai numeroase decat in alte tari europene
primar, bazlic urbane, hale ete,

 

SCOALA LOMBARDA. Formata in jurul orasului Milano, ceatrul

Lombardi, scoala sa extins si tn regiunile Inveinate. Lombardia a benefclat de 0

‘onsistenta trait constructva preromanica,asimilata si continuata in romanic.
CConstrucilereligioase lombarde se caracterizeaza pin

 

{planar trinavate de Iungime redus, in general faa transept si deambulator;
‘+ wilizarea zidariei de caramida (fara excludereapicte):

* acoperirea navelor prin mari bolt incrucisate pe tri - patr travel, persistind
{nsa si acoperirea cu sarpanta aparenta; iluminarea navelor se’ face prin
colaterale si eventuaullanterou;

* tatarea fatadelor, in majoritate suprafete plane incheate cu pinion, bazata in
special pe ritmul ‘erat de clementele de athitectura (nu cele decorativ.
Sculptural): cornise "lombarde” pe arcusoae, lezene, galeril de arcade oarbe
‘marcdnd comisa sau alatuind frize orizontale;

* prezenta campanilei, tumul clopotnita, element izolet, independent de
biserica;

* utilizarea, in unelecazuri, a tipuui de portal “inter leones*,

 

Constructile mai importante ale scoli lombarde sunt: Samt'Amibrogio ain
‘Milano (sc. XI - XID), San Michele din Pavia (1117 - 1155), San Zeno Maggiore din
‘Verona (1033 - 1138), catedrala din Parma (sc. XI),‘San Michele din Pavia sidomul din Parma
San Michele din Pavia si dom dia Parma _

m

 

SCOALA TOSCANA. Consituita in centrul Italii, avind ca centre urbane
imajore Florenta si Pisa, scoala toscana a practcato ahitectura a carci descendenta din
‘cea antes este evidenta. Este motivul patra care romanicul toscan est defn in unele
studii_ ca fiind o “protorenastre". Arhitectura religoasa toscana are ca elemente

* acoperitea spatilor cu sarpanta aparenta combinata cu arce ~ timpan din

2idarie, defining tavei mari si marcind careul lanternoului;

* uilizarea, pentru separarea navelr, a coloanelor, in local obisnuitelor pile de

‘idarie ervciforme sau polilobate;

* separarea de edificiul principal a campanilei si a baptisteriului, acestea din

‘urma devenind 0 impozanta consructe de sine statatoare de tip central;

* evidenierea structurilbailicale in comporitafatade principale;

* ‘ratarea paramentului cu intasii de marmora sau piatra divers colorata,

alcatuind un decor geometric a carui componitie esézegata de formele

aitecroi

* ordonarea fatadelor prin sucesiun de arcaturi rezemate pe coloane angajate

ale caror forme si propor deriva din cele romane clasice; uilizarea, in acelasi

Scop, a unor suprapuneri de galerii din arcaturi si colonete care imbraca partea

supetioara a fatade (formula caracteristica in special romaniculuipisan);

~ uulizarea rrecventa a formelor antcntatielasice romane: captelun conntice,

comise, ancadramente, alte modenatu

Reprezentative pentru scoala toscara sunt: San Miniato al Mante din Elorenta
(1062 - sec. XD, baptisteriul San Giovanni din Floreata (sec. XU - XID) si ansambtul
din Pisa cuprincand catedrala (1063 ~ sec. XII) bapiserul (1153 - 1265), camparila -
‘ural inctnat - constrete gotica din sec. XIN dar conceputa in spiritul ansamblulu si,
tot gotic, Campo Santo,

   

Romanicul toscan:

 
 
  

Florenta: San Miniato al Mont si bapisteriul San Giovani

 

mJ‘Ansamblul din Psa

 

SCOALA SICILIANA. Ocupata sucoesiv de Bizant si Islam, devenita din
secolul XI regat normand, Sicilia Infatiseaza o spectaculoasa sinteza culturala ale carei
reflexe in arhitectura sunt evidente. La eifiii cum ar fi capa palatina (1132 - 1143)
sau catedrala din Palermo (1171), caterala din Cefal (1131 - 1200), catedrala din
‘Montzale (1174), tipologii de plan occidentale, mozaicuri de factura bizantina,fatade
polio, anvaturiImpledie eu pronl frat, claustruni eu colonete fragile, bolt tagure
tipic islamice, coexsia creand imagini aritecturale neaseptate, eclectice dar unitare
prin tnserierea lor In spiriu!loculu

Sicilia a fost, datorita acestei siwati, un spatiu de tanzit pentru idei
aritecturale de surse si facturi difrite, intrelumea orientala si cea occidental,

‘Romaniculsicilian: Catedrala din Monreae si capela palatna din Palermo

 

 

 

 

CCelelalte scoli ale arhitecturii romanice formate pe teritoril Iaiei au fost fe
influentate de centrele mai importante din Lombardia, Toscana sau Sicilia, fie aflate in
contact eu ate civlizati: fn Veneto a actionat un puteric impuls bizantin generat si de
prestigiul catedralei San Marco din Venetia; in Latium activtatea constructiva sa
Timitat la reparatii sau, mai rar, la refaceri ale numeroaselor biserici existente din
secolele precedente.

Prezentarea succinta a arhitecturii romanice din Franta si Talia mu epuizeaza
‘complexitatea acestu fenomen athitectural,

Rapida maturizare a romanicului german, int-o perioada timpurie, sub
‘ttonieni, inte 960 si 1024, continind taditile carolingiene, a produs monumente
‘exceptionale cum ar fi Sf. Mibail din Hildesheim (Inceputa in 1022), bserica cu dublu
transept si dubla absida, la est si la vest. In epoca urmatoare, 2 Imparatilor Salient
(1023 - 1138) siapoi In cea a dinastei Hotenstauffen, romanicul german a prolifera in
ecdifcii monumentale, uncori cu Westwerk, adesea bolite in inregime, cu spatile
Iinterioare modulate si articulate (catrala din Speyer, 1031 - sec. XII, cea din Worms,
sec. XI XII, Sf. Maria im Capitol din Kéln (1185 - 1240),

Romanicul german:

 

 

  
    

  
 

“ereeteenes

Domul din Worms

 

 
 
 
 

® Boe

Catedral din Speyer‘Romanicul german 5-2 extns sin Tarile de Jos, cel francez a patruns, prin
ormanzi, in Anglia sia fost asimilat in Spania unde a absorbt ~ si retransmis
influente maure. Forme pariculare ale romanicului au aparut si in Scandinavia, cu
interesante interpretai in lemn sau in Europa centrala ajungand, ca limita esica, in
Polonia si Romania,

 

 

Prima manifesare orginala a cvilizatiel occidentale, arhitecturaromanica a fost]
Jrodut asimilarii si sintetizart traitilor antice cx cele proromanice, al inflventlor
izantine sau maure, al adaptarii Ia feluritele conditionari locale, oferind un raspuns
cocrent cerntelor si mentalitatilor medieval.

Variata si plina de vitalitte, arhitecura romanica cuprinde In germene|
ltendintele dezvolari ulterioare: rationalismul proiectari si al executei, inovatile
jennice, ordonarea spatilor st a tormelor prin determinare reciproca tnt-un sister
junta, elanul neimplinit catre verticalitate si luminocitate.

Pastrind inca starea de echilibru de sorgnte clasica mediteraneana, neatinging|
starle de tensiune ce caracterieara structure gotice, aritectura romanica a asiguat
|continuitatea inure cele doua mar civilizati

 

 

 

3. ARHITECTURA GOTICA
cca 1150 - cea 1550___ 5. CADRU GENERAL DE DEZVOLTARE

{In Europa postromanica - secolele XII-XVI - odata eu sedenarizarea
Ulimelor valuri migratoare, procesul de stabilize a structuilor socieatit
‘Occidentale si-a urmat cursul firesc. In secolele XIIEXIV s-a desfasurat si ultima
faza de expansivne a autoritaiicrestnismului papal catre est prin inciuderea Prusie
si a Lituaniei in *Respublica Cristiana” iar Reconquista spaniola a reintegrat
Peninsula iberica - except facind modestul regat al Granadei - in civilzaia
ccidentului medieval, punindu-seastel capat unei lung perioade de dezechlibre,
nelnisti si miscari de populati. Ace! fenomen complex care au fost cruciadele a
Contnvat, denind energiile umane polarizate in scopuleliberarii Tari Sfnt, pile)
e circulate a oamenilor sia ideilor: in 1204 Constantinopolul a devenit,pentru 0
Jumatate de secol(intre 1208 si 1261) regat latin dar cruciada a Villa, cea din 1270
‘ondusa de Ludovie cel Sfint, a fost ultima

‘Aceasta"lnistire” a lumii europene s-a produs pe fondul unui viibit
Drogres al sintelor practice, al agriculturi, al wansporturilr, al surselor de energie
si al mestesugurilor. Rezultatul a fost spectaculos: intre 1150 si 1300 populatia
Europei a crescut cu cca 45 % (dupa unele satstci, de la 50 la 73 milioane
Jocuitori). Societatea a continuat sa fic structurata in feude ca nuclee economice
fundamentale (feude seniorale, monasice sau cele ale womuitalur urbane),
Fenomenul cel mai important, cu repercusiuni asupra intregului sistem feudal in
twate structure sal, a fost ereserea rolului oraselor, a fortei lor economice si a
Poritiei lor de avangarda in cultura epocii. Fara a putea fi vorba de 0 societate
‘urbanizata - evul medi gotie ramine esentalmente rural - orasul se situeaza in
Porita de factor dinaminazitor al intregiiexistente umane. In aceste comune libere
8 creat un mediu propice pentru “liberalismul” economic nevesar activitalor
‘comercial-bancare si mesiesugaresti, pentru insiturea unor noi tipuri de relat
interumane bazate pe un sistem de’ “Solidaritatiorizontale”, cel al corporatilor.
Orasul este prielnic cautarlor intelecruale, cercearii, invatamintului, actvitati
esprinse de manastir: universaile urbane din mari orae ale Frante, Anglie,
aliei, Spaniei au devenit realele focare ale culturi medievale. Pe termen lung
forasul sa dovedit a fi un factor dezechilibrant pentru fevdalismul “clasic";
‘comunele urbane apartinind, prin interese, comportamente, mentalitai si cultura
Uunei *modernitai" nefevdae, cea a Renate

Un proces politic specific evului mediu gotic a fost cel de wnificare
partial si treptata a celulelor feudale in autoritatiteritoriale mai ample, de tp stata.
Srocneas cmciar's hel boas Es BE aS
frontiere, s manifesat mai activ in zone in care prime tentative avusesera loc in
‘ovul romanic - Franta capetina si Anglia plantageneta - In Spania, Italia si
Germania s-2 mentinut sistemul de disperse teritoriala a puter e
seniorala si a autortati comunelor urbane Hbere,

 

 

 

 

 

 

   

~_ Papalitatea deine o putere suprasatala prin organizarea ierahica in
teritoriu a clerului mirean si prin reteaua ordinelor monastic. Aceasta fora a fost
insa subminata de_muliplicarea erezllor (caharl. albigensif) contracarat pein
introducerea inchizitiei. Un anumit dezechilibru a afectat si structurile monasice:
‘oporitia dintre vechile ordne "seniorale™- cel mai important find cel benedictin =
si cele mai noi, ale calugatlor cersetori (franciscani, dominican), orientate caintrese catre medivl urban, iusteaza o criza a mentalitatilor religioase. Unele
‘ordine calugaresti, prin expansiunea lor teritorila, au avut un rol insemnat nu
‘numal in raspincirea cresinismuli catolic spe est, cis in cea a culturi si, in mare
‘masura, a ahitecturi gotice(prnte cele mai activ stindy-seordinul cistercenz).
‘Aczit sft de ev mei, contradictora prin concomitnta inrtilor
mentale cu deschiderea suprinatoare spre o noua lume spiritual, a fost marcat de
‘evolut in plana gindri care -au repercuatasupra inte civlzati occidentale
4 acest sens, aparta scolatici in mediul universitar urban ca metoda de invatamint
a insemat molt mai mult decit scopul delarat. Scolstica a introdus un nou mod
de gindie care a afectat nu numai scoala cl si telogia si, in ultima instana,
intreaga sprituaitate @ epoci. Noutatea a consat in importania care se acorda
rationamentului in procesul de cautae a adevarulii, inlocuind recursul la
“auctoritas” a sursa indubitabila a cunoastei, cu suocesuneaintebare (questi) ~
Aiscute (ispuato) - conciuie (concusio). Lumea rationaita a univesiatilor se
indreapta cate reaiateincercind so cuneasca si sao ordoneze. Summae-e snt
‘asemenea inereari de a regal in obiectul studul (fie ca este vorba de cunostinte
teologie, fie din domenil stintelor naturit) 0 ordine echivalenta cu cea divina,
‘tein un sistem de “part si part ale parlor" omologe inte ele.
‘Afirmarea_omului_ca tate (si_atenvarea_sentimentului
gzegar), condite & oriseanalui inireprinzator, si-a gasit-un reflex in gindlfea”
fenlogis, Relatia dint om si divine a0 “urbenizcaa’y tin previ al
‘ese implacabilajudecata de apo ci patimile ui aus, exaltind se astelcomponeata
s2 mana iar cultul feciarei Maria, personaj care intermediaza iertaea, devine
dominant. Nu in ultima instant, este semnificativa exaltarea luminil ca manifestare
a sacral.
“© ‘Secoll al XIV-lea marcheaza inceputul unor pulemice crze: criza
| ceonomica datorata unor foametedistrugatose, criza politica generata Ge razboiul
de 100 de ani care incepe in 1337, crza sociala marcata de rascoae, criza
religioas, fenomene peste care se suprapune marea caastofa a “ciumel negre™
‘ar, in 348, a decimat populatia Europei occidentale. Corelind aceste fap istrice
‘x dezechilibrele survenite in sstemul feodal prin aparia unei noi pute, cea
‘oraseneasca, prin instalaea tepata 2 unor noi mentaitati de esenta umanisa sia
unui rationalism incipient, se declanseaza in evul medi occidental acel proces de
|innoietfondamentale cate a dus, in Hala secoluli al XIV-la si, cu un anumit
| decal in celealte tari europene, I partis une nl civiizati, cca a Renaster

 

 

 

 

 

 

 

In nova structure 4 socetii evulii mediu try unele
procesele si fenomenele parte au generat condiionar care au determinateveuta
sn ansamblu a athitctur i construc gotce date care sermifcative sin
Alfoefnirea rolului orasului de (forts dinamizatoare primordiala) in
societatea medievale si apart, in conscina, a unor nol investor
ale carorinterese se tadve prin noi programe de ariictra casi
ee
©) *procesul de \aicizare partiala a culturl, stiintel, invatamiintajyl prin
‘transferul acestoredin amiblainia: monastica i Cea Urbaiid, proces care
‘incl si ceatia arhitectural-consttiva prin aperinenta ln acest
‘eta consroctorior,

 

 

 

te CE

v0 (evoluie accelerata a gindirii thnice|si a stiintei incitata de
solciarite Toulul up” de Societe, cu efecte asupra tehnicilor si
‘ehnologillor de executie, ca si asupra conceptilor structural-
<})“aparitia in mediul. universita urban a scolastiei, generatoare a unui
‘ou mod de gindire de orientare rationalisa care direct sau indirect,
8 fost asimilat de creatia ahitotural-constructiva;
modifica in domeniulteologici sia pratcilor Iiurgice transferate

 

 

 

anumita unificare slistia a arbitecturi: regionalismului_romanic i
‘se substitu "imternationaisml” gotic.

‘CONSTRUCTIA ORASELOR, ade

 

Aserari comunale sau seniriale, independente sau subordonate
regalitati, orasele perioadei goiceilustreaza teapta superioara a evolutel oral
‘medieval. Procesul de urbanizare de tip medieval a fost declansat inca de la
‘nceputul mileniului prin definirea functunii esentiale a orasului acesteiepoci, cea
de ceniru econoinc, prin structuraseatrepata a retclciasczarlor urbane in tertorie
si prin formarea, in paalel cu intereele, comportamentele si mentalitatile noilor
‘grupari sociale, a insituilor specifice si necesare acestora. In temeiul dezvottarit
 deschiderlor), de iluminare a spatiului prin fenesiraje mari si, mu in ultima

instants, de sconomie subsantala.de_matrle de constctie, menopera st
anspor.

Inova gosca, speciale prin schintaea radial principilor
consrctve, a fist reall Tope al um complex defacto genera de
Sehlmbers sue in ecooomia mec, n solcsea vrei, in mentalist, a
‘Sina a iconic teope. Deermineme per define vei nok comet
aos fe
7 Faecesia imperative de raonaliare ior de consructi|
‘Piaira, datorita costului foarte mare al transportului si a manoperel
rin mod dense lemael(ezenrcofar exec) event
sci ca ermaea dfs excesiclaia actor, in cilia dlr fcr concetior pe
siti etal ane

“Adorina de maxima uminare 4 pteroni bse in concordana
Une tale elope! cu prvi la metafialuiai

Din experientele intreprinse in perioada romanica in momente si
regiuni difesit, noua sinteza gotca a retinut un numar de “descoperci” care 5-2
 desearcarea zidurilor de efortusi suplimeniaze. pein arose “former”
‘W posiiltaie pracicari unor goluri de mari dimensiun, inte cele
‘dua pile putindu-se ajunge, la Himita, la eliminarea totala a masel

dare in favoareaferestrelorvitrate;

© )"evitarea_intersetior de ified in cara

“ Geometici varabile “a boltarlor de muchie) prin rezemarea
‘Panourlorboltite pe nervurle care pot fi aleatuite dint-un numar

~ minim ée tipuri de botai;

© Aposibilitateafolosirit rationale a materialelor si a manoperei: pista
cot mal Dann SIGE GN Co PAE nomal peo bata
‘nervarilor si ici blocari din pata tate si asamblate cu mai putina
‘goare penis panourie bots (ulterior tence);

(facilitate execute si economie de material lemnos: sistemul de
nervori profilate special si riicate int-o prima etapa snt foloste
rept ghidaje pentru_cintrele de lemn ale botlorasigurind att
trasarea corecta a profiluluiacestra, cit si evitarea cofraclo si

/yesoajelor din lem, masve si cosisitoare;

/ Yo insemnata economic de materiale: la obisrica goica se consuma
‘Giaproximativ 50% mai potna piatradect lao biserica romanica de
‘dimensiuni comparable

 

Forma cea mai simpla de acoperite gotica (prima aparuta in ordine
CD cronologica)/ a fost bolta cvadripartitautilizata, intr-o prima etapa, pentru
acoperirea traveilor navel principale, find ulterior rezervata colateralelor. Bolta
cvadripartita acopera.o travee de plan patrat si este alcatuita, in principiu dintr-o
Intersect de bolti.cu muchii iesite rezemate pe sistemul’ de arce diagonale,
transversale si forméfet. Asa cum s-2 praticat in amhitectura romana, bizatina si,
‘uneor, in cea romanica, intersectia clasica a boltilor incruciste este o eipsa, forma
Gificl'de trasat , cu'mari difcutati de realizare din cauza problemelor de
steteotomie (care bolar ar avea alta forma) si cu un profil aplatizat care ampliica
impingerile Iaterale. Constructor goticului, preluind o formula deja experimentata
in romanic, au evitt acest dezavantaj prin schimbarea geometrei boli realizind
inersectile si, implicit, acele diagonal, cu un profil semicircular (au elipsodal).
Pentru a se putea pasra o inaltime comparabila la chee, arele transverse si cele
“formeret”trebuie sa aiba, in acest caz un profil frnt, panourile botite adaptindu-se
‘cesior repere. Geometria componentslor ogivei fost adapista neveilor de
‘ationalizae a matrilelor sia execute: toate nervurile au forma unui are de cere
cu aceiasi raza, a carei dimensiune este data de semidiagonala patratului travel. In

B

 

 

acest mod, cu excepiacheilor de bola, tot cela oltari au aceasi forma si po fi,
in consecinta, tandardizti si prefabrict in cariera. Bolta cvadripartia are si unele
ezavantaje, printre care deschiderea mare a arcelor diagonale fata de cele
transversale si, in cazal sistemului legat (cu cite dova travel la colaterale pentru 0
travee a navei centrale), o incarcareinegala si deci, nerationala a pilelor care separa
navele.

Motta sixpartit permite 0 distrbutie mai rationaa a efortutilor prin
inroducerea nel nervuri transversale care leaga inire ele pilele intermediare.
Traveea, tot de plan patrat, ese astfel dvizata in sase suprafete triunghivlare
acoperite, fiecare, cu panouti bolite. In aceste conti, incarcarea pilelor, fara sa
fie egala (pilele ramin "alternate", diferentiate ca dimensivni) este mai ecilibrata
In

  
  
 

   

coreceaza inconvenientcle celei sixparite. Se
une! travel dreptunghiulare cu aceasi latime ca a taveilor
carcate uniform iar unitatea spatala este

 

Sinem de scope barony et expe pina 4 ratinlamae
set: o cone sacl mpa apa de spud epni aiteslor
Deno sali unr, wind, acl np, masa conte! eee
Semen

7 is iaprint 0 viz cre ae eigen a oie
asimind ile experene al romania! loc, Ese | bln’ sprint
‘proline deforma une cape, sutinta deo rea de neat le ehanae
carom au aaa, din gsm ice tart dines rt all,
inde “spine “panes supercars bot" url sa
Depend pe acl ave) dsr nerve ue in cinpal bl cae

leaga liemele de stip, alcatund o .
Pe masura evolutie! T iehnictlor de construcie sia gindisi

structurale constructor au atins adevarate pecformante dimensionale. Procesul a
‘condus, concomitent, la abandonarea formelor simple, rationale, in favoarea unor
‘configurati de bolt complexe rezultate nv att din considerente structurale, cit din
preccupari estetice. Prin multiplicarea numarului de nervuri suplimentare sa ajuns
Ja un sisiem in care nervurilealcatuiesc 0 textura omogena, no structura de
Polarizare a eforturilor. Din acest moment, bolle gotice evolueava cate forme in
‘are expresivitaiea devorativa domina rationalismul construciv. Apar boltile pe
retea de nervuri, cele cu nervuri in evantai convergente catre pile, cu nervuri

i panglic, spatiale,intzq miscare
anismul bolla-nervura ese asteldislcat) bolt isi
reia partial rolul structural far nervulle il pierd, probabil tot paral, in favoarea

cefectelor decorative.

 

 

SISTEME DE TRANSMITERE A EFORTURILOR. Princpacle
fortr care apar into strutura goticasnt cele renulate din sitemul de acoperire
Si din greuatea invelitori: impinges Sarcni vertical, O problema supimentara
ayare din inaltimea mare~a_cOnSUUGulor care poale conduce, potential, Ia
insabiltateaclementlr vericale, Se adauga efor suplimentare generate Je VR‘Tipuri de bottigotice:

([Bolta evadrpartit: corul abatici Saint Denis - consacrata in 1144

BX

      
 

   
    
  

4

 

7 Joka eu nervri—panglica: Hradal in Praga, so XVEE |

 

ie is it wurilor:
Complexiatca problemeior tehnice a impus constructorilor © gindire sistemica; ‘Sisteme de transmitere a efor = ig
‘cesta, in mod empiri-intuitiv, au conceput toate elementsle de constructic ca lementele structurale specializate catdrala din Reims, iceputa in 1211)
aflinduse in relat de interdependenta, fiecaruia revenindw-i un rol precs in cadvut
sistemului

‘Transmiterea eforturilor cate sol se face, in conceptia gotica, prin Pila

A
lemente de constructe specalizate: cele vertical prin sip si pile angajte, cele B. Cale,
C. Arce butante

 

conifers romanic cae ines il nate tone ein contaionl
lndepara de zd» caleea, eat de acesa pin ar ince arc Potty
Giese in lal de incidents a pigeror prose de bal de Sata Any
concept, ttre gota exe suru ct, semen car acanioe
Imatetalzind dlagrama transmit eforuree. Tbe nat peceas Rae,
Sema are el carats in special god frances oor Se
| “tas Grecia acess, in ale regu nd wll sonnel det orrane
‘ZADUL. incepind dintr-a doua jumatate a secolului al XTI-lea. zidaria
in pita Jogata mora fos ups unl pres de peeronae genoa
consderente economies ice. Est vor Ge misemara sortie topes
Pietei Gensbil mai mare dec cel al manopere) pan acecmes meat
ocurilor in carer, de facies execute ide orguat@PaGals ater
Inv weestseopx Fecurs la 0 standardizarepartala a blocutr de zidarie prin
1merare awe ini petes Rea se lar data lnc Saxe ee
Pettndo minima refrain caer, sie motte alu
ata de sidl roman mai, co gol pune, aria gota are un

 

 

  

‘cu totul alt rol. Prezenta arcelor( cu rol de arce de descarcare a diminuat
fumetia construtva szidatu care asl, inte dua ple, putea fi practic elimnat st Zidul “destructuralizat": : oa
inlocuit cu fenestrae zidariei revenindw-i rolul de inchidere a spatuli. Into levata nave cu patruregistre (Laon, sec-XIl) si cu tri reste (Rheims, Chartres)

clevatie a unei bsetici aparinind plat bailcal apare in mod  elocvent
“destturalizarea” zidului navel principle ca urmare a srutui-schelet. Un prim
regi exe alaiit din acadele care separa navlelaterale; un al doiea registra
Ponte aparea in cazulcoateralelor egjate cu tribune. Regisrl urmatorcorespunde
Sarpaniei navel ltr a acest nivel, zal este subat ldubat deo fale eae
‘2 foarte ingusta cu area, ciculabila numa accidental, numita fifrism>>
‘Umut regi ete cell arclor"ormert" a earur przets a permis locas
‘Marie cu fenestrae, In acest cxz profiatura din pata a marl Terese devine ¢
“strctrain structure” desinatanumaisustzer viralilo, Tendinta de ampifesre
4 deschderior side wificare a imaginii spatiale a condi, in-o anumita eape, la
sparta trifrilui si ilocuize Ii eu vital pin extnderea ferestrelor mar dela
‘ultima nve! (in acest scopacopeindysecolatzalele co invelitcare in doua 2p).
‘SUPORTII VERTICAL -coloane din pia cae separa navele sau
Pile angajateziduui- au o sectiune modelata in raport cu nervurile al caror efor
Peau, tendinta find de a crea o contnuitae inte nervuri si suport, in
S-ar putea să vă placă și
Drept Urban-Curs 9
Document7 pagini
Drept Urban-Curs 9
Alexandra Ardeleanu
Încă nu există evaluări
Design Interior
Document1 pagină
Design Interior
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Desen 45
Document1 pagină
Desen 45
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Reviste
Podcast-uri
Partitură
Pentru Emiterea Certificatului de Urbanism
Document1 pagină
Pentru Emiterea Certificatului de Urbanism
Radu Moisescu
Încă nu există evaluări
Pac, Dde, Pug, Puz, Pud
Document7 pagini
Pac, Dde, Pug, Puz, Pud
Radu Moisescu
Încă nu există evaluări
Leg Ce Tre Sa Contina Cererea de Emitere A Autorizatiei de Constructie
Document1 pagină
Leg Ce Tre Sa Contina Cererea de Emitere A Autorizatiei de Constructie
Vlad Dulcescu
Încă nu există evaluări
Compozitie Urbana
Document3 pagini
Compozitie Urbana
Theya TranceAddict
Încă nu există evaluări
Arhitectura Peisajului
Document78 pagini
Arhitectura Peisajului
florinursu1
80% (5)
Ghid Archicad
Document640 pagini
Ghid Archicad
Visan Roxana Cristina
Încă nu există evaluări
Lege 50
Document10 pagini
Lege 50
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Fil Culturii
Document2 pagini
Fil Culturii
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Capitol4 5
Document2 pagini
Capitol4 5
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
LEGE Nr2
Document211 pagini
LEGE Nr2
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Filoz Cult
Document1 pagină
Filoz Cult
Cristi Vasilache
Încă nu există evaluări
Filoz Cult
Document1 pagină
Filoz Cult
Cristi Vasilache
Încă nu există evaluări
PEISAGISTICA 
Document48 pagini
PEISAGISTICA 
Cristina Crs
100% (2)
FIL Cult
Document2 pagini
FIL Cult
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
CursSVoiculescu Antichitatea
Document125 pagini
CursSVoiculescu Antichitatea
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Arhitectura Peisajului
Document78 pagini
Arhitectura Peisajului
florinursu1
80% (5)
Plan Orizontal in Care Apar Punctele de Intersectie 1 Si 2 1
Document1 pagină
Plan Orizontal in Care Apar Punctele de Intersectie 1 Si 2 1
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
Ghid Archicad
Document640 pagini
Ghid Archicad
Visan Roxana Cristina
Încă nu există evaluări
Rimetea Declaratia
Document2 pagini
Rimetea Declaratia
Cristina Crs
Încă nu există evaluări
11 Sfera
Document4 pagini
11 Sfera
Cristina Crs
Încă nu există evaluări