GENEZA ARHITECTURI pce de genera a umaniai, a comporamentor al mento fandanepais state domentsoxsem pena ene epoca pie nen sre asoea mech nator cope tet wn pul are. Pe pares seit netone Se proce © sen feata eslue de simpla marcare si, ihc aren poweue’s wma Toe" aap, Ia “ares”, in aceptnes Trent s ncttrmen. Din acete moive, sl primelr fore ale tv _Sonuoctoe pine inn Ia tii se ‘ninco a miei care sb peed tori exe afl reompes, ote find mmc dpa nin, pean me : sii un ingen aca mac inevluia. groporilorunane din éieriele a Troe Recrind 'y reslaceQECNEeg deducts a Ineremen unor pum cu pov a popula ate iva fran aay pin de evolu, se pot formu utle concn mare mara cu carcte de pte. replica empctlepeoulan (anaes nodeuma converge) ous mat aps pleat st wali pot shia cape proces de genera & tec faue cu dteminnl le fda: el, module vii, “Eni nrumane nhc gins rat ee capacaten desea Epoen pateoliticuluk poste f situa ince cca 1,000,000 si 7.000 ien. Aceste timite sin onetatve, rceputurie ind rau de sali ar tecerea Ta epoca urmatoare ‘ifr ds la feiune la repune: mai rapid in oriental apropiat (cca 10,000 ier) si mult tnai Tema in ale regi iclusi Europa. Caracerisica geerala a paleolitcuut exe ‘Sopepdentsapinae ttle orl ata de medi principle eal de obtinere a bane Finafnatcarea $-euleslfgrupur mci, somade se dplasan dupa bran in funti de fanotimp. Una dintre mafle cucerisi a fos descoperiea, in paeolticl milcin, a foculul To in accasta epoca apars prinele icerean de a delimita din media ost wn tpati cae sa asigure 0 mina protectie fala de Intemperi, de agresvnileanimalelor Ru ale riburiloe vale. Accata ative areca seriiate hare in stapnie a unui tert dlimitat si, cv timp, prelcra conform unor epi care mu sini cele ale tatu fun prdus i tele wan, A ‘tn cadful proces evolu al louie in paleolic po f surpinslanumit pas: @ Yolosieaunoradapostur naturale neprecrate: eorburi de copaci grr rip 1 alesuires de adaposturtemporare improvzate din mater * dmenaarea penta louie a ono forme naturale: tine in suplomb ‘Complete cv imprejmuir di plete sa trunchiri de copac pester prin Smenajare in interior a unor coi (ia general in eavitate dna); ‘Treaizareaunoe construct independent, adeseacolectiv,ingropte, ‘ermingropate sau de suprafaa, de plan oveidalaeeguat su ruta, ex sooty in plates acopers informa de co in tata vegetle sau co schelet din ‘ase mari acoperit cu pe aAceste forme de lovire au aparut wep. cele ma veci cont paalel existenia. Unele manifetias out) rf) spurie_gopilr fae Dreocupat incipient ce odin spirit, cullul sooror. Th accu) mon plodeaza ab picture parcial dexoperte in peste dis diese ve (tat find eee Pini), 2 arorsemnitiaiepare se legata de prac LLocuint polcltce: clibaamenaala in rota Laval iy ain: Fournean ds Disb ca vealtull 6 saz in timp tt ine limite diferente 10.000 s 4.009 en in oneal propia ica mars nie in ale regi Tnoepend ep peel slefte a fox rca de Wansformar cimaeice ‘nporantegrcest ital de isalie generat modifica ecnoyce care a afectat coyote Roe fauna sa prods de icnenea inporunts erent ine tepmie globulu Toate atte schimta care su ava ex eal o imburaaire ‘lena conor de existent au nlvere Seneie evolu clvilaael umane "Reva nel” inset in pil id Sehimbae ad de bine a Grarc Agr si crvreaaninallor rerio intervene dele si Sinema asupre matali co wal fests dbinren nettle Independent fae eae, ponbiitaa. seni, ocean coopera sl-orpanizanit femal pent actin come, tend de lerarhinare in intron grupuror evan s devotes capac e waar Conseil acestor proceso rat Tepe supra moduli de leur si, Implicit, op formeor conte pi: ° Tso aera unan eesind newola de grate pnt actvitat sire uni vara rin materi, tebe Tog fnctonala) in concordant ew cima, resursele si weapta de civilize 2 aropului; + Kenna de ordonare a frmsorlesuineor; * apartiaunor prime entave de prelurare expresiva a formelor constr Ascne celtice we apart fea pers la vena eprops FeRelin ps nm fr lo earphone es Sia ee fr eee ce a aren anne en yt eee ee a =r csp a eb corer ts poy ees tre ses corer tent eg e Re ime ome eee ge eee es ieee ee a Sg ee fer ree eee se Te a vo ge ert en oe seated oe oe ron ns lye er mat ena Seon testes ign ea ea ike *Locuinle infatseaza o mare varietate de forme, options pene un amumit tip 4 leu find rezulatul determinantlor locale, fapt care explica si cootimutatea in timp a acesior forme, egasitefecvent in arttectar vernacular ‘Connrucil din ita brut ns cele cu ola Gin pia si sprsictra dn It sintcarclerisice burial Medicrane’ stator zone simiare ca resrse si cima. Tn ase de civilizate a lemnulu, cu precadere in Europa, domina constutile din birne ‘ispuse orizoral sa cele cs sheet din len umpltiradin mee imple lat ‘cle pe pla sit earactrsice zoneor lacus ceor latinas, Acaperisi ile ‘cu pn apat in zone cu precipita abundente, cele n teas in zoe cu sia wala, “Tendinta de erdonare 4 formelor a determin aparia down configurati spatiale: cea rectangular, aproape genealizata in eazul constructor din lr (dria. Seandinaa geometric material) si cele cirulare sa evoidale.carcteristice constructor din rata, Acest din urma material a fos lia event in forme rectangular. ” Ocpanizatea funcinala ders det espuns a reginne ig fanctie de pul de scivit, de_stuctua st oblceufle colsusitt. Im_gordul Europe pina. in fox descopeite lois eoective ai lemm-ewo ineapere uni, pentru Locuinte colectve din pita - ev mai mute fneaper spose in jurul une ‘ru vatra reotaguare sav ovoidale - apr si in Crea, la Chamais. Formele Ceca, de "Yas" cu soca din piatea si cupole fale din Dlosuri miei de pia sav Tot (de tpul“auraghe’-lor) a fost Wepltabandonate la locuit, find tizate pntra finetuni relgioase say fusrare. Fovmele rectangulae au generat © anume varie: ‘monocelulare feu 0 unica icaper),cazu el mai frecvent si plariellare (ncaperilor utd sa 6 adage spat dhs ~ pr’. Dispona inapenior {inclusiy port) in fongl uni ax de composite a generat un tip spatial innit ai ‘Srope cous c's ot Anta a Gece (re renege ast mot "megaon” pall eplor ae, sors a templul gree) O alta formula, cea cu ineapeile dispse_ Derpeiclac pe asulcrani caracterzeaza ale resuni print cae saul geografc al Tait note. Despre modul de utzare 8 doares locuiteor informatie sit minime: Satta in interior, rudimente ge mobiier fx din Tut sau piatra (cele din materiale Seastle care, probabil, au exit ind dsparte}, ueme inconsistente de decoratie parca, Se cunose cau in care in Jnterioral Tocuiniel se amplasau si gropile ner, Locuint neaitive: ‘Tipu spat ovoid: ‘Tipo spatial rectangular: Locintacolectva la Chanissi- Crea Locunt de ip megaron dia German oe “Sebi. Romania = ted Sis meen oman ie esis Seeger aes rae a rat“Arktectura megaitea cups un lo pricular in evolu ereatil constructive mane. Stuns i aati in frmele ci major, in zon tral alane a Europe (Gui Anta iain a inte miei TV 3 Tn, Ta init ine epoca een coe promi = mult writin aceasta z008 i rapt cu cilia dee istrie SS Nesopetamiel sou Egipnll ~ aceasta aritectura ete datorata wnei china ‘pando pore in opera mai toca de para megs fo") inram so cre earate fnchonalinen prmara, O asemenea cviizatedspune de 0 fora de muncs erin age dea dela boar de pba de orl nls cel mal are Sea i Locmasiager, in Panta avea cea 38D tone) la distant de pina ia km. de Sica st mona in strturl spatiale ordonate, cof fanerar sau els sabia (men he, pat longa in breton) sin espedt de pata spose ec semeal, de marcare a ui otint saul scr. Aces modal ‘Sima de nerve sana in medal ratra cu semnieatesimbalea, ange © {teapa superioara de complexiate in ‘i ising de meni care para fi ie religous, posi in reli coun ou sola sau al feria fn Brain, errand An ale mone), su parle de mesh cme pornese on ‘a Gamac (Pfin enh desfsoara pe ari Tangim care pot dpa un tlomet hemicile to nemtele int fe recangulare, fe circular. Ascmenca configura fed prea pair pri intaucere wor cones arate irs, ereihuete de fomele naturale let, avind al eapciaien de, # genet ‘xpeeivitate, de a ransmite un mess) de raura etic Arhitectura mega meni din Kerampuelven,Bretania., zs DBystnia, Dolsni ("dotmen", ams it le plata) sint leat ia wel tespesis coun verticals peste care exe ridcats oa tree, error nal. Aceasia struct repeznta 0 forma consevetiva. prinvordia forme contracvaprinori drum sem wi. Pouca exe 8 fa cas ints sseniaerdincloe din ahiectura Greiei antce, teat ride cp, conta ve je pasta h Spier), olmeni par sa Nut fen de tmonumente tor ee lgata de Crores scsi ind genera de sopaimensionses nt Nonomena erate. Semaiiat Dolenul dela Locimiagur, Brean Eoae casera ogee erie ct oe i ewes , in aceasta acceptic, un “calendar”. ae nual ete on ming mel PE fet pe cca a vn este de cata ceo Sele oe aie cee! Fo Iria leony y Bei —Intro alta dirctie 5.4 manifest ciiizatismegatica gig lasula Matta, Daca stinfamentele de menhit sau crormlechurile su prlucrat expesiv un spat ehterion, evopent, consruetile in Malta iusveaza 0 preccupare de cldnrate my femal ett a spatilorinerioare, invest cu capaci dea transite we anu se Morminele rupeste si, in special, templele de la Hal Tac si Moai (oilenia Tien. sn leit dn succesinl de sat abide dispuse dea ago ent ‘8X de composite. Preocuparile pentru abinerenexpresviatt pa afi mal consstente ‘naliates, ferarhzarea dimensional & celulelor abide care se contag. pe masina ‘avansart in templu sugerind penearea into zona a misicrlei seer, cea unt ‘resupus ata, forma concava, primiaare, a peretli ina precum si inceearle de ‘ecorare a suprafteor (eu mijloace minime) inarese aceasta ide, Preuind defnita ui Vitruvin eave ivesteste arhitectura cv cele tre eats general acepac, desi nuaiate de teoretinii modems anume: sabia utes —Framuseie, analiza created constructive infatscara acea lentaewSate cate poreste de 4a area in stapnire a unui spatix prin ineradive sau amenaaree una aspost ina in moment in care proqusulu constuctiv 1 se ada si calaten i formelor. Momeniul in cant cele tei clit cuprinse in. defniia yitruvianasint prezente concomitent ese ecla care tarciears tscerca deh “constrtie” Ie “uhitectura". Daca germeniipreseuparilorestetice Sau manifesta ‘impor, atingerea pragului de la care se poate vor despre areca se siveara ea la sista neoiteu Arhitectura megaitia dia Matt “Templul de fa Hal Teraien Foes Bronratal, ale cre incepute sat wi le deste tw timp in Wifeiele ‘zone ale ghoul, ev imporanele modiicar de natura soeial-eeonomica suvente ca urmare @ aparitich uneltelr cin mesa, ese aceea a aprited marlon civiza ale ‘orient milous ale rasta Mediterane la frst miler V intain itor civilizatile Mesopotamei si Exptl, in mile IV si I, cele preheenice in veme ‘ee oproapeinregultertori european a ranie inca mt tmp in sada primi. i . \ARHETECT URA MESOPOTAMIET ‘CAORUL GENERAL OF OEZVOLTARE Sis ti Figraiia bated sk, en sp. vapuade Netuaan pind Ty Golful Persie, we tntinge un terdtorty pe care greeks antics kacopotentety aeahen Gholdeerete oliswutee dior stopte eleienerd. Tereilivetensoluleds pesitio guegratieh tovrsbtld eontctelor edtsile sthsticrh ny S1GNT satslsnis set eel ingle gecesi (iL noturnde, cfapin eluvionard » Mesepotentet a consestust un peraanent! vunet de atrectée pentru diferite"tiburs nonade de etnit difertte cara, | sebtLindu-se An zona reepectiv’, ov percure un orocos de sedenterszera ontguefngi-ph exterengn fn: prinetool din agrsculturd ¢4 éreptaren vi- toler, Neceestetes tneranrinderst unor acpiunt colective vitele -eeandri, Arigertt 94 Indiguics @ escelerst procesul de orgentzere @ aocterayss Sn structurt soctele din co Sn gp nat connlexe conducting, tn finel,le covstaiuicas veer torpottunt wtitele “NYesetessl SaEinT corocterastus civtlAroyet fatroccheéene eats Poncantul edu, CEBEEY, veto ronrteterul ineregulut fond functor, shycile slteytt-evind to folovingdterenurilg egricole gt revenindu-Ie blsgagts de ertbut tn prodvse gt fn munch. Stetenul inplied o conducsr doepotied euetinuté deo tererhis\sdeinistrativé slestuité din dennttars| 4 foncttonerd cu diferite arraputaas exter inatscutha setavies, cone nue olinontatd erin robit pravensti-din chatoeie, fri ineh #8 boupe Jn toe tnsannet fn etcucture eocteld osvareéticaren asononiet rin gesvoltaren nestapugurtlor ¢t 8 con soryulut ® cordue foarte tinpurty a apardqin orapolor le afirqiti Misnivtediv ten ox fed! tn Sumer, aqetieh ne Tinnace of svetirt au davenit centre solitice, Eapiveleie-unor Torrorivatcetetele de Intindere Linitets. otvarnateten Vismaastaniet precim 91 ctrectio,pe oars sot terstariv a enerotrat-o fay8 ge poponrele Snvvcinate ey consti | runtaele unet continut AnbteRsLiCAss goliticas Etepe tapurtlor arhotee (onaocieso) vote carectortzeth prin incorstint axtorne reperate, rivelic] A804 Intro eetayile etates tentetive ole difertteler grupses de poruteti 43 -do aca extinds sunrenatie muupra tntragulut terttertu. Periodic, osu fe domtnotin sumertond, sumeromakkedten’, cunero-slanits. Inceotnd Gin mileriul 11 fen, mark despoekt aupun Anteagul terstortu el Mesopo- Coates se suceod cole tres agate) debtlonten, eatrien ¢t necbebtto- hisny 0 neriodizare @ Letories Toads seasporentene eote tres dificil Je stabilit datorkts fraeventalor gehsabiet ole eutoritayii politice hrecun 91 ¢ comiatangas unor atnte fn diteritele regiunt. atnted 94, More do unttate, polities aoroone pernenenth, ‘cultuewmesopatantend 9 avut un cerecter uniter, Structurat pe un fond initiol do origins , roluat 9i trbundeatit fn ‘ecocile urmitoare nein sportul oltor populerit. 0 alth constanth « fost Foligta core m parpetuat un anuatt a{atan de gindtre, seslod pentru cu toath diverester ‘Uiferitele conuntesys unane der concretizet tn divinaeByL distinct ote comund tdeea deapre rou ce ordonetor #i coenosulut, upd cum stat ‘comune gh practictle raligiosse, Ce tn ortee deapotie onttes, religte soe constitute ce o Anstitutie wenttd 26 ouszinB outoritotes stetel Controlind &ntrange vingh apiritueld: gtitnte, favatintntul, sertertle Literare ete: Gi doot, o unor alamente de eetrononse: necoattars 0 Diotnturtlor, de trsaares connielor de Arkgatse 9 9 digurilor » accele: fot dozvoltares cunogtingelor in donentul metenatiettor aplicetive,. tn oeciol ol ardtnatiets a4 qeonstetets ou endrut forme de tnvayéntnt srotnizat- geoltle de acribi. Subordonat® clerulut, fabrbcind forme magtco-roligioase, pthints nesopotantond e-a ndacut din necenttétt conerate eh 9i=8 plistrat iin coractar pravalent practic. Dintatizind perticuleritayile de dezvoltere # civilizaies nesopatontane, a9 pot deaprinde etteve sapects caractertdtice care au avut un rol determinant {n precesul do conetituire ol concepiilor #1 practsetlor din domentul arhitecturtt. Orgorizarce socials tn ateren teibutab, bazath pe existents lune nice autoritagi de tip despotic © evut inplicetti, prin intermediul conenzti sociale, asupra gonoi de progrene de or~ hitocturs precun #4 ss0rra tererhiet acestores eietenul tri- butar a parmin, deasonent, concentraree unor sense forte ueene nontru conseruchss. de nace amnion 4h Rolul (Celigiad go prinespal jopindtor a putertt deapotice Pracun gi forte econoaicd de care » benef 9 9 benoftesat elerul juvet= F468 Loew tneannat pe caro 1-e acupat arhitecture réligtoaes. Extorants uous (od do viets urbe’ eveluot tn cadrul orogete carats, trbetturh earactarissicd hocteratis aesosateniones 6 Generae dexvolterse urbontamulitintr-o epoch fosrte thepect Instabsitteren poltticd » tneregis regtunt. ceracterul agceoiv at dtferttoior populegii, paraénentele conflicts tnere stetele= + eRtByt au confertt un rol fngennee srhivecturss de eparer, riler. permittnd orotectaren 9f trose Paee nor elBdtet 94 ane Gomunttereneondititlor de wadiu geogratic. reiuese, conends soetols. pron tn tranatorare ty reculeara teadititlor de Le’ un centru In eltul, au fost factors care au estgueet un enracter unttar arhitesturss, te potide Lip 4 do unttate etnten 94 polities » Hesopotariel.PERIORDAs Eveninente reroerce awarrecrunay SOMUMENTE SeowreacATaVE 7. pRovosunERTAKA n wv S3o0-2900 Aparayin sveracstor urbane ce Ittttor din zond 91» evolve Hat Seonontets TaNPuRILE ARWATCE a8 i stetolor-cetsyd: akebinfeate policiod! fort 21 de contralize 1. Portoade eunertond veche 280022 Bo0 2. Pertonde sumero-' 2oeoe2380 3. Pertonde okkadton’ 23boc2ibo 4. Bertonde neoeuneriend ‘alseclote REOATUL vecut OxOILONEAN Loso-iaso. Tondineh de axpanotune vert Lorieléy Wamurebi. (1720°1606 Fogotvl ende eu ocupeyie cheoititor REGATUL,ASTRIAN ‘50-608, Centralizecdy egrses fe) doninatie.seupre. tne ‘eegts ‘Mecopneemts Sargon 27 [228%}05) sasourbonipel (ose 826). AREGATUL ticoBABILONEAN: aies39 Dominoyto bebsiontons Mocopotansas; no (s05"562} 1 ocupayie pereend ot dhetrugeroe orssulut. 16. fenplo' punersen ErTbo Fepesebure)s Tendinte de detovere @ tonplulut do cpoetcugusiie elution aperttta tere pluto! thle, Srenergtng sigurate Prvenpuul elb-"in Uru). Seperores eanctusrulvi’ de oreo prin ineineh'pragri Snttrieh (eonctusru (pmieced 8in'kany® Aporapse tompluius op eurte interton- '(tonpiul Gut abu‘ te'Eonunne): Aportyte ztgurotulul (eiguratut rut des tel tel" sBuion foun ow 5 | elatul, tempt | AM" Aeoure eiguratete Lut Anu’ ef Ae j al 1ut'enich, Vorettiontithe oFagulus 1) ur Serukine Reconotructta Gebstonulut (Forett tex T1L,"pooree Totor, poletele, tanplul Eoljot Ninswah, ongonblul tot Morduk, Habrecti”etonenentiycereterot r= CcomeTRUCTIA oRASELOR Existente unut sare nustr de oroge Sn bezinul Tigrulut 94 Eutra- aor forns de urbanten rational f94 ou Guolicetia in conetituires tinpurse @ usut nod.do vier8 urt tat din diferentieres seasonset. Funetiuntle urbane caractertetice ov razuitot din tipi de erng spaot fie regiunit. Pentru Mecopotente sete Coracteriaescd orgentzeren politieh in furmule eoxBydler-steter oregul yricolB aes mult seu nos sete eodiul puterts politice dominind 3, z0nb peti Sntineh, #onciftosndu-ne ov etatul, Agextri de prestigiu ous or 11 Assur |, copitelele incrogulut terktoriy mavopotenion fnsthe lor politick find dominant, pezdri ov © anumité particulortrate function Nuitve sou Bebtlon av devente, £9 enume ot 1096 exceptionel, unele notks oragul Mippur, fBrd eB #4 foet capttola vreurute dintre. erat toet ventrud religivs ce nek Ineennat al tntregulut Sumer dedicat z0- olut Emad, “rage al zetlor™ at “donnul pardi*. Funetiunen de loovire reflects erpecttates do polerizere ® popu stot po coro © dotin eregele. MuimBes? Yoouttoriler din seazirile Heeo- poteeies # fost surprineStor de nares ee presupune e& tn Uruk, tn ail Crliou 1000,000 Loeuttars ter Bebslonul tn epoce Lut Nex tol 121 fen Dueodancser etinges 3.090.000 ~ 4.900.000 locuitert, f1ind socottt cae rare uranB din veowursie veckt. a foot eritlots celes de locutre Functiunes aconent. Le 4 pr&vilitle Find cuprines tn Locuiny FuneLiucen oolitico-sdntnteteativ8 raflect® concentra de cotre suvoran: nalotul regel eate concomitant sinbolut purerti sbeo Love, recidonts regel8 of nadtud adainsetratten. ‘runctiunen do apdeare reprezintS o necesitete rezulteth din ein tul politie “1 orgenizeree soekelBs orepul trebute proteget és incvresuty th interiarul au se retrage, fn enz de perieols populetio din fanetuarul aint patti concapute zone agricols faveeinath, paletel ef ce find Aneccessbile publiculus. Jonah # oregeler rexvlts din inpliceree roligiet fol purer sn etetonvl sociel abeolvtiet. Oragul, ca etmbol 9s sediu politice rate 44 contrul: religios el teritorsulut aubordonat neh a confiqueatin tixicd e opericilor e-rexvitet din modul de ogexérii, din dtepoziyse fonctivnslot’ tn ore, din ponderse po cere o doin ftecare éintre ole 47Din ansliza princtpalalor orege = Ur, Uruk, Atsue, Dur Serukiny bilon = 90 doaprind unele resesturs comune printre care: sultar ceractervl predontnant do fartifsceris din snanant~ tates mores furctiok de entrarer orapele ofnt tntoseaune tn- conjurers eu! conturt do ziduri previzute cu turnurt ¢4 ports sntérste : Preocuperse pentru protectia populaties éin zonele subordone in ditortte modeldears prtacre cores Jonares incintes fortiticete prin tneluders tn = supress : afore orequlut propriuste,, » nor zone eu donattere re conform tradétiet, do Legenda ( ridursie Urukatus rieteete, nelgames, lung de 9 ke gf provizute cv un rol rogeverou Ons igeney, - leore nunée de turnurt, deliniteu © incints. do 4.5 bn?, dopt= 4 conservtes): Seind fnttnderes zone! ivordaree fartifioatiet 18 scerk terktortels, prin sterene de Ancinte concentrice (, ub Nabuesdenoser Babilonul arm tneon~ punnivoare orapulus “sn~ nt do trad conturt de ridurk cor i ; con des trete care theludes zone eut cttadele extersoard ot polatul de vers #3. urbattor) + extetenge # doub ensomblurt aajoro, hnento ch disenstund 91 ea anpleaare, depuntng fiecere de tor= . i srten pelagul 94 eenctuerul, domi ‘cepstale impertulut meaty Hfleotse proprte ( le Assur. r fle, senplvl dyblu el lus Anu 94 Adod, tomplul #8 polotele ri nordies © sncantes, xiguretul lui Assur efnt grupate tn zone nordic® @ 41 8 compacts de mari dimenedunti 1e sebston, pele~ nioitusnd 9 im ful 9 sengtuerate ent estua 8 orapulus, Golan Proowotunilor): ulus ce Urtare econonsos syparce Antonaiva 9 = usb de prezenta conturilor 6 fortsticetie: locutngeie stat Juxtopuse alestuind Aneule compacts, 18 A To Limtrole ecestor tréshturt comune oper unele diferentiers, tn spectel An cose ce privegte forna sncintes 41 trane stradele, rocehcn $e din modul diterst de genezs ol ogaztrilor: dezvoleste tr, ees are ‘ante, An urns unt act dectzional, pe beze unui. pron Aeexicile dexveltete tn timp (Ur, Uruk, Assur) eu un contur saree gules, traseud contursior de ztduri tind dictat de edenca $44 do toren sou de oxtindert 91 nods ticart aurventte tn #iter T irene etradels vate neropuiatd, strastle eint semsoes versebil.:-0 enumith conding® do convergent chore sone © pelatulut rerutta dinte-o etrovieyie nat activa th oc Assxirile reolizete pe bozs unor proscte vine doo setive, constsruind pranele fncercéri ele unui urbanion rastonel, socee crete eneritetets de oroentzare @ apetiviut. Principeiele cerectersed | eF8rs sink conturul regulet el incintet os 2 9001 trie ol traned striae, Oregul bon aneueaa nents gt Sargon 11 ovsph 0 incint® pbtrets de’ cen Soo he, tacortorery oe adurk putornten (lete de 24m. gh inolte de 23 ma). totdritt ou les taney $4 7 Ores monunentele. Pe leturs.de N-V, depleting inointa 4 domintnd craved: 9 elth tortatsoerae cuprinde peletvl ev sonctusrele vt cone | ful. Adsaconts pelatulut, po o Caress interiosrb, ote aaieara ee eHseoth grupessd locuintele deanstartlor. Restul orapelue cantante Zocvintele curente éiepuse ordonet, pe un oisten orvogonat Oe einety, B exovirile urbentstice reflecté conseovent cononde seerend, an raat fe Ancinte, porttse doninent® © palatulvi 94 anceabloet de core nares ) fersl de cetate puternie tntsria, tntens atracturdordonseds peeaseene Poth, ‘Mabilonud, dhetrue 41 rofdout te repetate rindurts sat sereenei ub Nabucedonovor, Sn traeeul ordonat al tigursion eregut anterior") 44 tm tendinta de ortopeneiivete teila.eecindere, fornete tn tips 1 slonente carnetertetice ‘ecessuns de Ancinte (in cazvl Gebtlonvioly eel ara orey al lunis vacki, cents incinte we resteing do tn eecea structure lucririler sntraprinee fn sec.ViI2_ tens Extatonte unvi nrotect ferttortulus 18 ceo © aneonblurilor rezidenpiele 41 religioese), erecon ‘#4 raportul de subordonore stabilit tntre constructiile aonumentale ate polatelor et tomplelor 9h locvintele eurente. 0 particvierivere » Bebilonutus 0 constitute configuretio tranet stradeie, doeineet de o Mord tretetd nonunontal: Clee Procestuntier are patrunde arin Poors principale « orepulut, coe dedtcaté zestot Later, 92 dece lense] sérete oe desthyoert princtpel ote, conetructts ale oreguiuy = solatere anki eu tuenul ut Babel, aanctuarul cevytie fe) = tut prtmetrat Marduce 19.Aenuet Acfortsficettile sn=confiquratie fazsce © pirilor: ceractor fertitseer ut urben conpect, doninat temple at un reldet a unes eerayt dupe tut Anaur-reconaeatutres 3. roconstituira a zones pox Yotulut 9 komplelor din cortier de locuinte dia in NAYERIALE Sx TeMurer OF consTaUCTTE pectul tahntets constructive erhitectura Mosopotaniel fost nunkth factor, prsntee esrer seteronie foarte modesto, Liat cond 9 Ap ut, natersote ‘ot, numol fn zone nordieé © Asiried, ptatra tiabrit, tn ectiviceres 0 coneerucyit, @ unui + cunegetintola, ovo otriet, ecu inplicatit favorable fn domentul eraairit 0 #1 protector! ‘exenplu, procs Aportul civilizeyses Mesopotonios le evelutte of te doneniul arhicocturts, o conetet in eleboraren unut tiv princrstel, cel ol xidérses din esrénide, o1 eplicer tom Ia edifieii Ge were conplexttate aperselb @ dinensionsl8, preci 1. reprezontBrts planuetior Le tn conditside aodancios ext: setolelor utilize! titvde 6 reolt perfornant ratersolui uitlizot curent gentry toate progranele, indiferent eo onpton or nu 6 putvt fh dectt lutul, prelue erat in forme eSromizilor crude sou uascate Te eoare (procedeul arderit hind eneros, tn sbsente Lennvlut ca motertol conbustibil). Rei Uimpurty e fost Antredush Sm conatructit cdreeice, anBiyuira ca rial de protectie # parenentulut et, in aceley tinp, o@ decore! folooteD ined rar, co o-formulé do lux. In mod sporedic, {n epecto) in niand 6 feet folpeits, pentru fundetst eau paranence, In zone nordich,a Aeieies, ence utiltcerd ot Inetoriol ete utslizee nurat tn ang te caracterszate printe-o pentru conatructas epactel fey mars coliters de reztetentb. Un elt netortel specific regtuntt, bituml, Lent find, fn eeelaes timp, un excelent hidroizolont. Selul Alagtings @ inpur eidiceren constructstlor pe ter 23Procedes 44 tehoict construe: reprozentict de plenurt prin reducers Le ecera (1. plonul unas agexirs po 0 tabliys Ge Lut ein Hippurs 2. planul unes eladirs reprazentet pe tablije eratutt Int Cudeee)s S.dtapuneren sirtmtzsior “plensconve Sebolth fo plin cintru pentru accpsriree tipurd do bolth (4bol4e tn “egcorbedlanent® | nut cenel Ie peletel din Our Serocinds 24 user fundatis aefiind pesibsie din edure nivelulut Lor frentiee. 8 dinensiunt f ju reelizate din clrsaids crude a tarh eu ploco exterior din ebr&eiéh arsd; conelo éin cérimidd elcdtu~ sau un essten conplicet do scurgere @ apelor de infsitresie. ftetele, 98pe foarte ridicet ol a zidud lalizet din clréaizt crude legote cu. norte teu pete tocate 94, 4 unele eazurd, pentru protectie contra 4 acop, pentru primate doub-tres seize rerietents ¢ eGrémizit crude aidurilors Le conerructssie curente her fn coxul fortitscattilor oe poate lunsdiogsi, ey bétun. Tn wool construsay dous zidurt jung ie 25-27 ole din obréniad Yenute gs 0 unplurure ge ut compa: Canalo 4 drerero. In cozvl zidurslor de mars lungins (fortaticopatle Gropolor so dowfdguray pe eute de motrs), pentru prelusres eventubtelor Soformoiit proventte din dAlecérd pt conteacsit euccesive ale moves. of iturd, presnttapi= Lut. se proctica formule alterndrts de nige gh 0 ind funotie redtcton ete eimilers, £0 princtpiu, ov nucle din ebfaateb crudh mooperst cu places din ehranidd ores. Ponteu fintentea ridurtlor sm ecopul protessest a feloeit, $0 aod curent, toncuis pelete, anunste epetst repr Lor din Babslon) eau portile cerByslor (18 Bobslon partes inferioerh @ zidurslor ere pleceth cu cerantcd Coromice fpfipte fn zidBrie sou plict decorative) 01 ‘oo pawtre fapuLt8 ort sculpters. ur-aerulin). fore Coute 9 coral Aekrhen Elenoniete de egritin szolate Antervin fn cozul unor eechiders ‘in vederee divizérts spetiulut core urneezb 08 etn forma crunchtursler de pel pit roletsy rer, Eonne din Utuk) jungAconscices apusiilor 2 etd.cet problens cifteile rezultere in slaba rovtntenid © seterselelor lecele, Procedeul treevent eate cel Si gusteronerst unor teunchiurs de palmter seu minunchturs de treetie peste deschiders dv dimenasunt mies: Sn cerurt oxcoptionale «: Le folovies dar nics fn wcoere condiysi deschisers2e rw puree depaes Sm. Dntorteé slimes useste, invelitearse nu ere nevose de pente pon= try eourgeres apes, trebuind sh asigure, tn echinb, protectio ternted fo clddirss of poosbilitaten do a ft ctrculabila. Se folonenee, ta contecknga, fnvelitoaren fn terse reslivath prin dispuneres, peste ous ano rezsatent cum ar oft cedeul tmportet din Lében olonentole de ecoperire, «© unui atret crae ce arghl® compacta: Acoperires eu bolt sav eupols, vttlizor0 reletiv rar, Jo suecesivé arizelor erizontele de chriaids Lge fhe prin rotroge: (volts falas sey “in eneorbetlenent”), fe cv Solters dtapuet readied (bolts reel8); tn snbele cezurk dupi useares eSrinizit 94 9 morteru= ut de lve, bolte devine un bloc conpect. In acest eisten av foot ecoperite in epecte) deechisart mat niet = censle de drenere seu portale-orssnlor 1, niitas Sn esnurs azotere, spaqis de dimenasuns hnot ners. Cupote aoare fn mod oxceptionsl, cue eate cezu} eupolel es elenorminceler de le Tell Arpetese. PROGRANSLE OF ARHITECTURA Progeomele de arhitocturd raflect& comende soctels corscterte- teh olvilizetios din Mesopotenta find eenntticative att din punetul! de vodore al gones de tone, abordate, eft 91 in col el interesulut | core « foot ecordat fxecdrube’ dintre ele, Tn acent sone pot 4 db Prange eftove trasiturt defintrortt 40 construetitlor curente exoesivs 0 color Legere de + imensa oseerepantd tntee ode Cloovinga) 94 nonumentaliter Pegolstere (pelate 91 conple} J ebannge ortekror prograne cu corecter public, Juetificet® statelor Hot Prin Anoxtatante, fn eociateten absoluereré potatos, 9 oFsebres Forme do viers ctvied = snporrante neobignutts ecordath orhitocturit de epdrare cere poste Fs eprectats ea program priorstar ol socserasat. func fia de apdcare find cuprinet ettt fn structure oregeler, oft #4 fn cvs 0 tenplelor of palotelor ropote, 26 ARHITECTURA RELICIOASA Religie mecopotemiank a-n conetstuit prin eintere unor tradigia fonaatete cu torne e cult ale rotlor caret, elestuind, dupd o enueité evolugie, un/eieten etebil cv un rituel efictelizet 91 perpetuet tn inp dn diferttele ‘formosiunt nolstice care eneu susceder, mnteanul potunisn ero elehruse din xeithys antroposorte cu perticularitays logore, fn general, de dirtier fenonerelor naturales rege el cerulus ot périnte ol zeslor, Enlil esto raul vintus | Aut core eduee plosin, Aded eote zoul furtunti ote. Zeit atnt inv TATA cu etatutel de stiptnt-protectort af oregalor: euprenstie unui orag etrage dup sino smpunert zovlut.proprtu. Pe sceesth co! cuprensties Babslomviut tn vel In epezirsie oovpes Ue, pilds, co urmere © inetstutrss Tigrulut 94 © Cufretuiut, xed ob Protector, Merduk, o deventt aul aupren al tntregih populatits culeulut, Proctsctle de cult care eu conéitionat rezolvérite templeler frou beret pe dous principti, 94 enueer + donenis au fost ereots epre o munet pentru ied clrore lt eo cuvts ofrande, Jertte of rughetunt, prectier cere Fevin prao- + ROLL afnt cot coro otabileve doetiaul canentloriveinte diving Doate fi descitratt prin cerceteres diferitelor eenne, fopt cere conduce 1s proliteraree unus corp cleric elebtuit din pr Bichtord, estrologi, doncintétort eter Révualut derivat din acoote princtpsi conste din ofrende, ruge otund ¢8 actiuni de divinerie, omplul venting sb cuprinds apatitie necesare dest équrérit lors + looutnge zeulut: + epatiul pentru ofrende, + epatit pentru practienrea divinetisier: incipertte corpulus é8 preot) + dapozite pentru ofrende. Gel mat yechi tip, de tenplu a-a constitute ined din mtteniud BV f..ns dn zona eudseb © Mesopotanted, tn Guners Lenplul vachi sunorion oste olestuit dintr-o tnctpore enplB, Sroptunghivlors seu in.forad de T, « chres functie este cea de locu= Anth 9 divansrtits po une dintee leturt we ef1b , eventuel intrao ive, stetute xovlut ridicsts pe ur aoclu, Acsesté tnclpere, colle 8erB, eate nconjureté de onatts pentru ofrande 9s tnotpert ole Preotilor. Printre cele met coractersetice monuments spertining 271b" din Uruk 28jotul tip an muniré Kerite ridicote tn atlentile qVeIT tiesn Evolutte ritualulut 9 condos citer Lintraree wecesutys pu bitevlut tn celle of cresterce seportantes cleculus eo snternessar Intro om gi eivinitote, Acorets tensinys soa nansteerat So ornttecten teapletor. ‘emblpl tnels (col wat cunoscut (ing “Teeplul alo" dio Uruk, mélentul THE), aloktutt din ecelweei osorst ridied po o platfornd Snalth care $5 accent atte prin szoleren gocentua:h s senctuareler de te Ridurt de Anctntd, oft fh prin rexelvicile pertteulors ate tenplul tradttie constructitler tneonjurizoare bn remplulut, acceeibit’ prin re, practibile de divinetie. Ge presupune eX deco de cenplu Inst Leh are sure tn refocerne succesivs » tanplelor fn acolay loc socotht joero, plettornele faind rarvitatul aglonerirti ruinelor eonstructisler ynplvl_cu urge sntersoarh grupsaré uno seu met multe colle tm jurul “une! curti in cere sp aflt wore ve ofanée: pe leturtle curtis tnt onenajote deporite a1 inetpers ole preotsior (teeplul zeulut-Abu Gin Eenunne, mtleniul IIT eau cel ot zesyet Kin Hoh din Babilon, sec. VE fon). Aeceaul publéculul este Linkter Le curtes intertoars; intel vin, dn peoiayt Adee, euccestunt de veetsbulurt care sublinser’ corac~ terul de Anscorssbsiseare ol collet. fenplul esicien, eoiiceput confore unor principit sintlare, fo eleBtuit din ecelessi spoysi dar dispuee dea Tungul unui ox Lone ottudinel, colle find eituath fn eapatul opus introrst ( tenplele din envenblul de le Dur Sarukin, secs IIT S-0-n-)+ Ziguratul este constrvetie religtenad corecteriotici Nesopo~ tented, geneze e8 find Leqeth, ago cum oo preoupune.ce "evoluste thpu~ ‘ut de templu tnalt; cel mas vochi zigurat eunoscut este cal ridteat de regele Uenonu tn Ur, dedicet zevlus lunar anne (ece 2000 f.0.n a constructit fiind ridteate'pi in secolele urnitoere: cel do Le chage Zenbit (see. XIT Aeesns), ziguretul dublu a2 101 Anu 9 Aded wu colebrul "turn el Lus*Bnbel* = ziguretet VE fen), Ziquratul esto eleitutt dintr-o nanpte platforne in-fornd da trunchs de ptranidd, 10 FLind eccestbil6 printe-un eteton de ecdrs #4 ramps 1 pe ultine dintre tore 18 un oesou Cots divinitsyit, Nu ae cunaagte cu prectzse functi 14: din dntorpretar docunontelor iterere veens se preeupuns cb 50. Zigueote B Le Inotnta anced oroi Arcurtoe Lut Nanna: B-cepala us Nanna; 3. ziguratul, 2. Roconstdeuire 9 xtgurstulut ain Ur. 3. Tenplul dublu ef zeflor Anu of Aded dim Avaurt A-eveten. tn rtoaras B-copelo 4, Sanctuerul Stepenanis din an bbtlons Aceurtay 0. Form aved* (ziguratut}; C-Ancaporsie eleruluts 0» hen pengru polerint,Eigurate} sveveo precttestor ae divinatie (in esvetel, cercete eulut agtetlor), jertfolor 44 ofrandelor, actiunt cere ae dactiguree be terone superion’A ef $n capelA. Optiunss sunteu forma és pir fn trepte poate f1 pusd tm Leghturs cu anunite sensurs skmbolie, pores do divinitate, winte ertifictel, tron el diviniea}sd ete, Ziguratul face parte dintraun anseablu, {14nd eap’ fortitieats pe laturile edresa co ghaese eostiile do coperitare, inet perile preotilor, ele:peleriniior ate. Aléturet8 ziguretulut se ef18 celle evcrd cu sterute divint: t41 snpleceth tnce-o naghe 8 totes ncsnee 0 perttculerse cardine) }e 8 construcsiflor relsgioess din Hesopotente a lore colturile indreptate chtre, punctate « Locunnra ; + Prinete forme Ge locuire ein zone color dous fwit fttute tn procesut de tre Le o ensarenta "#6 populetitior din repiune de 10 nonedion yntneie Locul eorturtlor @ fost Iver do estibe ein A ulte- ctrovlor sau receongular gi, intro os 0 Loovsnte Inttiel, locuinge ocupe une dintre loturile curyis gosposs~ roott, depozttse core « GezvoltBrit agezirtlor «bone a-e constituit un tip de Tocuints orbya~ tettet av decure din enuatte condttiontri: + cline uecats cv tonporaturt mart cere aolicité 0 protectio + oragul inconjurat eu zidurk cars cbiigh 16 economie de teren; + wodul de viey8 ol familter, coractertetic unis crientole, cu perpotuat fn nedsul rural, 88 mioure fat6 do Snsoriree ex inne contacts eu extertoruly + leraPhie vocals cu mort dtscrepbnte fntre diferttele plturt, genorind diferentieres locuintelor ca dimaneiund 41 ca gred de Locuintole nu elestuiosc voluse dtetinctos ele efnt legete Ante-un foaut urban continuu, evind o F441 Lorerels eomuns. 10 © condi} apere necoserd o curte intericars cv funetiunt multipte: riatre ® inclperilor, de dietributte » cirevietiilor, de, deefégur: nor activieBts goapodsrepts. Incbperil persnarret,nu eu functiunt préctee cu exéoptie celes rerervate BBLi) #6 presupune cb Le oto 2 ofleu dornttosrele sar Le porter; sparsile comune. Ta nord, tn Astria, une dintre tnctpert de éimensiuns mnt mart adtno Accosul fn curte wo fle tibial, veile find 0 din etradé ef nu posta {1 perceput intertarul locuinget. Uso vert ibi= 32 33 1 EOCUINTA HESOPOTAMTANA + Reconetituire spotericd 0 tuned ocuinte ain nediut rurely Tap, de Locusts ue ure 8 dinLululut este eingure deschsdero chtre exterior, Locvinte neaving reotro, Terese, in condifiile de cltad ADLIA at adeseord plenterhy unele & cunente iconagratice ercans, © inut ores 14ber, pe attipt, ev funetie prezenta, desaupra de umbrar. In marsla aplonersics urbane cum er fs nénive pare cb locuintele Wy Babtlon, ee sevoltou mult pe {rBltine 1 Heroder relerearh sera eaturs”. 8 Babtton e6 “eragul ore nuser: PaLATUL, Paletul rbepunde unor ‘corinte functionals rezultate din eta pectivs, ecole de condveh: for vate al Entrepis viers pelittee, praprietar el tuturor bunuestor otortole, reprerentont ol divinttettt ‘pt, tn ecpoerd din urmb calitere, eet aupren ol cultulus. Palatul sete conoonitent regadints, centeu vase a1 vietst polieice ¢1 al edeinietretios, tenplu af caters concepute & 14 snoxpugnads1b. Dinere rumeroavele palate ragale int somntticarive coh do Ye Mars (Snceputul’ wlensulus 11 fen) constéust go Zisteliny jon TE de Le Cur Serulein (eee. VIZE fan) sou oF din Gebilon (oee. VE fen) jeterul plurtfunctionel ol poletulus rege! e rczulter din Anatitutiot rogelitstit, principalele sole functiuns, + fanersunee 66 dominanth co dimenssunt 94 tracare, oterielizats fo opeyat tn oa fBgoard contactole tntre Fogo of eupupit 0t1 ot oudientos curst de cnoare. spats pentru eu, color ce Gopun trtbutul ates | functtunes do locuire: apertonentele regele yi ole senbriior fomslsets s ‘ 1 funersun 6 care poate f reprozentets printr=o atm pl6 cope: poote propia. de dimenetuntie unui mere sone tuar (18 Our grup do tres te rijkin zone religioass cate eledtutts dintr-un Le 94 un zigurat)s Fidurt do tnoint® orate ou dseporstive erehalurd, turnyes.e ports AmtBrite + functiunen edeinsetrativas birour, tnctpert ele demnttertlor, arhive, gcolt de seribs \ + functiines gospodireescs: bucstérss, deporite, orals pers ale personelulur de servietw « 1 Bh snc + Pelotut din Mark (A-zona iptr8rit cv corpul de gard ospett: Cmcurtes do onoare oy ante tronvluty Omzone de locuire regalia; Fazans adnintatrative cv seoole havele; G-zona goepodirwnsea: Meuagoatee) + fatul lus Sargon I ¢e le Our Sarukin (A-iner o-zone pentee ceapetss C-curtes da onaare cu sola tronulut; Dezona de locvire r= ge18; €-zone aacrh cu cole trot temple; Fezkguratuls GH vers). Polatul Ivs Nabucceonasor din Sabslon (A-curtes do onoare cu corpul de gerds; O-z0r0 ednintotrativ-cospodéreases: Creurtes de ono 9 tronulus; D-zann de Loeusre ragels; E-geBdinsle suspondate) jolatul 0Structure paleculus rezults din gruperes fntreun on 1 dictinete corespunzBtoere thechr: bly # unor ‘Santee functiund. Fee vattore functional eate alestuitl din epassile oferonte dee In surul unis eau nei sultor curs: cere aigurh eireviersaie ristren 34 tluntneren tnchoerilor. Intro unttBqile functionele Lesiters= 10 40 fae prin trecert #4 cortdonre. Letul mesopotenion, izolet de ores prin etdurt puternice, poate atinge dinenstuns coplepttaer 1" acUeB © ouprafass do Sooxison 40r Le Our Sarckin, 3ooK200m. cave a + conplexul materselo= CONCEPTEE SPATZALE St PROCEOEE OF coHPoZITEE Conceptiiie spatiale ele civilizeries mesopotentene oy foot fe © eerie vo tectors printre core hnset Je constructie,linttetty tn ef Pravegte pertornantele apatiale 1 obligind Le nessvite condi tiile pertiovlare de. clind, care obligd le 0 izelere w epetive Lut conatruss €e col raturel pentru sroteciie contre e€léurit ence} + inecebilitaten polities © regiunts cere o fBout 38 tie nace: formule spersele nchise contectolor cu exterioruli scetest tase 8 regboente gt fn interiorvl cerbtilor tn intentio tzolsedt wife. ritelor grupiri soctote: + somande eoctelé care situsezd tn contrul prescupbriler constructi~ Le oe trues dintre Me + Spassite prinare ev core rdee dortnta de supristeenstonare se onersezs prin axcinde, Ale deotinote rogelttatis, cultulus ¢4 opérdrit. in dotavoeres whe for programe: idee “regelut constevetor", tnttioter gi pertics. Pent activ Le edificeres paletelor 94 tenplelor cate lagete de dorintn exoranaras putertt despotice pf cv nxjloscele arhicecturit, Pe boxe unor a concepsis epattete e-ou constitute principit conporitie care eu stat le baze grupirit epetiiier in cadrul cone. Alor sau ol ensonbluriior. Trebute precizet faptul eb muneroaee fundenentele ele ln ‘ebut ara fn dtencys julut echitectural ou epérut tn ‘oxpresivitstis epetiele. operoazh eint cortaztone, forad ce rexule8 din uttlizeree chrdntzit 91 @ netertelelor vegetale; uncle reninteconte ale constructitior prinitive colibe circulars. din stuf ss trostie ole ciror fore au fost reluste epot fn’ cdrinité~ 18 ceonnreliea tetie 0 0c re mu permit doschidert morse! spatiitor. 36 Goncoptsi spesiele tn achs- O° Racture Motapetoniet? ‘apertul de tip cortdor (rom pul “rogu tn Uruk, Nusleul conporditonel caracterietie: tncépert (oov= arupace tn Jurul unas eurtt tnterton Ante) ‘Structuraree ansarblurtlor Prin: juxtepuneree nueleelor conpozttionsle datarminate curtile interioorn: compe: Zits derive din orsteritle functionete: axtelitaren 9 tnotrse,ofnt uttlizers epo~ raidte tn orgentzorea epotitior nor temple (peletul lui Sargon 11 do, 1a Our Sarukin). 3%aungintlor cave eo tonduico le satiul do tip coridor , corset tiotie eengtecturit mesopoteaiene: aint frecvente raporturi 6 13 sou 115 fneen lntuedle, uned tneboers. In oraesizacca apersilor in conpozitit priceez® eritertul func~ Clonol, Elenentul de structurere 0 opotiilor fn comporinit £2 ceetettuie curt intertesrs, epiruth ce © neceetrate functionela. see toneticuie oatfel nucleul comport ttonsl esractersetic olebtutt Gin cortoa intersgarS ef Snchpertie care o {ncontears: in fune~ {io de conplexitetes progremulus se utilizeez# un unte asenenes Myeiev (eur ev fntinpi& fn coz) locusntelor) cou ve Juxtapun met muito cuctes (1o palote seu ensanblurt de evlt). Grupares pe crix Terit fonctionale » inchpertlor fn juru} curttt eeu © nucleelor a, fa aojoriteres cezursior, conporttionale intro ele gener’ Sinotrin a1 exialitotes Sn orgontzoron apaystior aint utslizate fhe in attuatie tn cere ele, deriv8 din funcyiunes construstiot fie etnd ee couth ebstnores unor ofecte do ronunentelstoro sau do faccentuere #1 unui ‘elenont ol conpozi ties, Pentre siaotrie eu epbrut {nod din aileniul' el IV fon in-etructu Peres epapitlor Anterne ale tenplulut vecht eunersant 28 Uruk. Tepe Conre seu Erigy, colle tenplulut ere un ex longitudinal core 0 de ofrands sar archeash olenentut dominant, n4go eteruit ¢f ni Mpetstie enoxe onige sou Sncbpers= etnt dispuse etnatric forb de ceest ox. Téoca de exielitate ny cote knol conseovent urasritas Receoul fn tonply se face, poate Sin doringe obsinorst unut efoct Go surpriz8, po loture Lungs, dect perpendicier pe axul de conpor ‘ite, In unele cozurt accesul Se celle se foce pe un tra Scntabted repetate do dtrectie pentru @ eccontue ceracterul tnec~ Gonibil at sonetuorulut, © orgentzore exioll conaccvent® e spetit~ rien, exul find mercat de_une de 9, neces gh: ign etatutt. Ace toon tn forne neiptente, sporadice ¢i nu intodeauna conaocvent®, tind aplicnte Je nivelUl unor grupért opetiele do {ntindere Limi~ tars, fhrd © cuprinds tntregul ancemblu. Lor snore tn cezul teaplutut Je procedan, axtelitaren 44 03% PLASTZCA ARMITEGTURALA A CONSTRUCTEILOR n’condtysite unet’ enunite comenzt sociale specifica deepotttlor antice, procciparite dee confert volunelor ¢1 fetedelor un anuntt! 819 dy cnprosiuitate e-eu montfestet epronne exclusty le acele conotrvessi vcev regelitoten ei clarul: poletele #1 sanctusrate. Pieots teriolele #4 tuhnteste do cons= Sehitoctural& 8 font eonditionst® do 3s trustie, de concepritte spatiale, do tiput tnehresturs atabolich soltottat de comands socials. Gonooztsia volunetor In najorttat enzurslor, procedeela de conpoziyse # volt lor nu eint rodul unor preocupirs setetice deliberate ck rexilts ainte- un couplex oe factors constructivs sau functionals. Volunele rezultate be caractersza026 prin postvitate, coractar tnehte of discrepents Ainenatunttor sntre programele curente 91 cole reprezentative Gruperve volunelor in conpozttis dartvé nentjleett din ergent= znres tntorné 0 epatsilor tntartoers core, structurate 1a rfadul lor pe ertterit funcrtonele, etne tranapsee direct tn exterior. Siaotrio pL antalitaves eurvin nunas fn mdsura tn core ou fost folosite of in arupares apazsslor intersoare. Locuiagels atestus 48 unos Ansute Aimines de strb2i: forme razults din gruperae de volune simple, pris: fnatico, Snchiee de aupr 1¢ volune compacts ra orkzontols @ teri La conatevetisie reprazentacive 20 ures fay #1 zoulut, do ordo~ at einple,, cu odreed, Gtracth ebtce priviters, coplepires prin nonusentelitate of dtetenterse prin ecranul eidursler de foreitieasie. Linstole dictate de tohntesie de conetrucyte au fheut ca monumentalitates a8 nu poath fi eplicatd Le nsvelut eporisior ef Le eel ol volunelor. x9 ect Loeita worode prinare: eurulut de atdpfn auprem cera revine Fagelut notor ai coemoaulut, prin procedes dintra cole sone au fost to- + supredimenstone 1 idurt Lungs pf tnalte inconjoers onvan- blurste, {nBlgines ziguretelor etinge 70 - 60 a: + daplesaren pe fnblsine obliging le “tomplal a1b" din Uruk, capelele de cult de pe ultine reread a ziguretelor sau beletul regal din Our Serukin aint eituete mos nus deeft meen locuintelor pe cere 16 domina: steie tn organtzares volutelor,procedeu epitcat snoradic: sremul de ranpe 94 ectrs core loogh intre ole! toresole zigu~ percopere ascendonta: In arhitectura Masopotantot nu se poate vorbt de 0 conpunere 0 fayadalor conforn unor anunite prineipit ct de prezente unor Antentit do proluerore eateries. Prolucraren achitecturelA » supratetelor ae 14 ntteozh 1s oftava elenante a elror prerenta ente fustiti 4 funefsonel $4 care genereash un Limbey arhitectural apect ic. Printre wceaten 9¢ numdrb 39witice tenntetor conetruce aunchavet de mbs0de: yoorsonrd 0 x46uTu4 Meorseiv ee apsrere o sitmmentulut conseruetsety suiturtior pein portalurt noramansel® Se et ‘simbolic #4 functions? eeante pe fareae soreiné copartte ev on ote fe constructs gia prin ote tolooeate free * fount ‘eurtit intericere ule (Satsinith, 60 nl qth art Eonne din UK)» cs ‘tntipte tn oBrdm see vtitazere foe ie in ronurs de a1b, 0 a aarpeat euterse ropebtl 9 fj uecorete cu 80h jorqite orneelor rs oe jun mozete couagsior ore xcenttone) netreetuntior aie eabiton): 2 de decoratse orhicecturelir 2.2, plecoje din ceranice enbltutts tn Rotive geonetréce (Uruk) eau figu= rotive (Calea Proceetuntior din, edtton) 3. Detoliy ge pleco} ceranie Le Nintvey 4, becorathe seulpturil® in pistes: AL dee nineuds 5, oscarethe intertoars tn ystoiuk uk Hnabueodononor én Bebilon.rie, eeclurste conse Sscorate te m06 tracvunt sy boxorelseturt tn bnralt seu alabestru: sortie pelatelon atne fry cnte 0 touet androcefolt care Protasenr® sirtolte satrares rior en deettcoor8 trize cu corscter ner fn di forste srosteze, roprazentfnd euveranud Se utsltzenzs Froovent tn eecorayis ot A " Hie oMtertonrn bronguls folds do persale nooive din etesar, vie ale oresoler. bronz ovest Enbrseeu fusuréle colenretor Uneork crenelursie ridurtlor te forttt Osetrugertie survonice de Lungul secotelor ou Faevt cm decore- $40 intersoard 0 constructitor resosa:nnset $0 nunos Le nivolul fundatiiier - 28 mv = nares mesoritate péstre- interpreta sologtee, # o: Poash 2 cunoecuts eect prin jocunontelor secnogratice eau 0 frognentelo d en coperste tn peletul do Le Mark. Pentru evolutie arhitecturtt antics din constructortlor din Mesopotemie, eléturt do ce dororate unes alee mark civilizarii din sceiapt pecs, co. sotpteand, cotine © ineonnatete privordtors. rh In zone dintrd cele doub fuvis o fost creat, pontru, prin cel bazet pe zidirie de céransas: aoe 08 atct ov foot experinentate. prises x eee de prolucrere © spotiviut arhitecturel pentru as contert i porenavitere, Osrest, sev prin snternesiol Eqiptalul, ehoertontene tPrdnso in Henapotonia ou fost traneniee altos etvtiacsrer oon ar 11 cole prohetentes sev ce 2 Cractet entice. % le CCADRUIL GENERAL DF D=2VOLTARE: Teritorsu ce tntruneste tettlor ueane, valea "lulus > f leolieses. Fer~ puri, urse de viequire fLind atest ts ines din exece Eilitates solulus, confsquratis gererntses particulars core ostaura erin deserturt of zone nuntoase.c [vearectie netural au nerais dezvol= ree unete dintre civilizatisle asfore ole onttchirotit. pontry locuitortt vétt Milulut, 9 esror ocunetie nesneinele era norioultura, 9 sobrut ex 0 necesitate vitels fatrenrinderes unor vaste lueriet colective nenteu sinares canplelor de trigatie (fenonen simi] lesonotamies). Aceste imperative ou condus 19 apa~ cu cl coractertotte Pitta unui sistem de organszare contralszet: {9 cursul etleniulut 1V) | triburslor sub 9 sutorttate unt sockal-polttic exabil re mijlocul ton a avut loc nrocenul de untfacnre 5, one. faraonulus, constituincusse un stator core sa mentinut, cu anternitente aesennificntive, nfns © nileniulut I iten. Soeietates eqiotoans antics ve tnecrie in stetenul th core pronesetarul Sntrequiut te economic "tributal” sev “ortental Fitortu oortcol este faraonul, ce unie reprezentant al suterit nolitice tn vrene ce nucleele de rroductie, obstite sftesti, ov drapt de folo-~ Sings supra pénintulut eu obligatat de tipul teibutulus fn auneh of procuse fora nandetraciva ruegs sner-0 de putordtereo centeelé. Sirtenul implies 0 etructurs od- conplexd alcstutts din dennstari, funetioneri, aceibi, a4- Aerorhie precies, sleituind versgile internediare intra Farson 94 obstile atest. Conconstent cu aleAtutres structurilor soctal-politice dofinitivat ennonptiile fslozefsco-religioase, aen= cavilizn t1e enspteant 94. tolitotile caractersetice, » scunulot cunostinte stiintifice, » pus bozele culturit, dteraturst, ortelor plosttce 91 nahitecturit. Firh © putee obords problenele complexe ole eivilizoriet egiptene, ‘ae desprind unele trisSturt sennifieative pentru fntelegeren sensurslor mmnjore cor tn mod direct sou indirect, ev setionet ce determinante ‘ale fenomnulus constructivearhitectural. J)Exsatento unos sutorststi supreme, cea s(forsonului, investst cu nershite divine, st8pfn untc al intregulus Egipt, © svut implicorst nounre conenzis sociale, stft in privinge concentraria eforturtlor 94 dn copnestaten do unr de cbtre snunite prograne de orhitoctur’, antranore fn activitates de constructit © unut tnens lucrdtors. 45a) Patani pect ateheleyce Spbauleireligisgies antist eccsan et sthinted, Fixear’ conoanele te resrezentnre olastics 4 aodelele | aaunen continutulut. = Cunoesteree! stiintitici) tn Faiptul eatte a seine un nivel aurprane ZAtor de tnolt, orsentaren predilects f1ind, 99a cue ve tnelonts in ctvitszaytile agrare, catre doncniile de cpliccbilstate pesertess dintre acenten ve der 7 adncute din noceditatéa ah: surirst leturilor de pimint si ¢ troeielt ranalelor de arigstse ea2s neonetes onalisn,|prin atabslivetes atrueturilor ereate dn toate dosensiie ds setivitere, inclussy fn col al erhivecturit, Accesst erforscoe 9h are surea tn coracterul sutarhic al societitis ersntene, ssotata Telativ de coleloite civilizesii, nereceptive In influent Gin ate, 1h, porticularstate cesultets, la rindul ef, die Asslarce gecnres {408 9 vbit Milulut. Teadttionelivnul eotptean suatinis de forse ogeetor retipte ntselh » inaginit surpransheor do Uunttere pe care , peo dursth de oprospe trei mileets, ¢ fer cul, ture egiptennd. > Doninants nentolitatilor eoiptene 0 constituie|aredinte tn sipravie~ {uire] conceptie puternice imolantats in psihelogia locui torslor VOit WAlulut: eceosts conceptic 91-0 pus eeprente esupre mani tootd- Flor unene, create: artietice 9 orhitectural erecintes fm suprovieruiren sufletului poste #1 Snteleses ostusae Peredoxols core facut ce erhitectura funerard 8h fhe coo care o concentrat cole moi mari investitit in materiele durabile si fn for- 1h do munch, atnrerizind concoptisie craatosre ale unes intreg: ci vilizatas. 46 unas prin forteot benefictars deo traters olnstich svectals (ineirutct de elemente Gculoturele care craszi un cedru no-unental nercind: treseul eau alt= ates Tiber, yesutul urban find relativ #fin9t: zone contealb este mat den inte da arbort), In absanga fortsticorsslor oragele.de dezvolts ah, apre aeeiferte conatructiile alterneszs cv epertt libere sau dis pun de curts, Mescriers ale unor acrittord antici seanslenzi extstents | Unor aperit verzi enenajate = grddinieu slants decorstive #4 erbors. Ageztrile ccelizate conform unge elanurt orestabtlite ofers ple senntficetive pentru Sntolenerse gindirit urbaniatice » Egip~ tulut antic, ote de presupve of tdesea, in nnumite contre urbone, av fost ntrenrinse octiunt urbsnistice! legete de inctolares noit rege: Bingo a farmonutut er taconstetense venalor arheologtee nu permite 0 interoretare # nceatora. Dintre avenirile conserusce cen not complex’ pore 88 fi fost capitate conetruité do Uurmare 0 unut act Yecizionol. onal fornater Anenofis TV. (Fc'naton} - oregul Acheteton (pe locul actus Lei aseziri Toll-el~ Ansrna). Orapul e foot fondet in 1382 fen. 94 bbendonet duns ca 25 de ans, In moerten faraonulut. La Tell-el-Amer~ pe trono stredald este caracterizoré prin prezenta @ tret ertere men Jore dienuer pe dirnctia NaS, coe 9 viii Nilului; dintre acest humits de erhestogs “strad> Narelud Preott care conduce tonplu colar et us Aton, lerah €° 43 a4, era destineté probabil, me- | rilor procesiuns. Fats de aceste tret artere trasate cu o anunita rin chtee marele goere qeonetried, etrszsle eecundare, orientate £-¥ a un troseu max Dusan requlet,.urmtnd tno Lud fost delinitet nrin borne, fn intersorul eu constatinduesn 0 zontficere ©.cortterelor. Princkpis urbensetice not clare apor fn structure asezirilor colonis de mine’ ( El-Kahun,orequl constructoriior siranidet lui Se sostris 11, colonia de le Tell-el-Anerne pentru constructio capita~ | Les lus, Amenofie IV, Oetr: waral cureul torentilor. Teritoriul orasu- Modine, orequl constructorilor necropo- Vek Tebone). Oe dimensiunt wodeste (orsgul El-Kehun atinges 360x2809) , | aceate apezirs ocupeu 0 sunratars enroxinatay pi rate cu zidurh. In intertorul esezsrit regeaue de etrazi este rigu= | roe geometeich, delimiting lotues recrangulare. Un 2id internediar desparte dovs cartiere de dimensiuni inegale: col moi restrine este ocupet da locuintele modeste ale euncttorilor , celule dispuse’ tn re- ‘4m Sneha, cel aes oxplu rovenind morilor vile ele supraveghetori~ lor de lucr&rs. Structure socials © Seiprulu: cote astfel reflectats Sn atructure apezbeti: Serarhizarce orin dimensiunt © locuintelor, se Prrarea color dou8 cartiere prin 21d de optrere. St rats, fsind Saconjuede serarhin socials.oseztrilor eetotene ve 4% dezvolt complentrate sporsts de citre con ile de olen preatabttir sn rational; structure cartes tute orimele forte ole unut oriers aplicats tn cozud Iterior fn conficuratis de see. ockpteand ay foot condigsonate veo oor) MATERTALS SI TEHNICE DE CONST: Tehnicilo gi statenele constructive urslizore tn en ee Inetors oe diferdte na | turt dintre care se detagoazé: dutud organtzerea socketBtsi aniptens th sister eributer nermattnd uetlizeres unei forte de mune: practic nolint tard: extstente unet comenzi acesals anscifice core soliests realize- rea unor constructs. cu durets “vosnics", templele 91 ‘aorminte. Le, toate celetente constructi: Flin! dearinate uned extatenge Pebzents unor anunite meteriele de corstructie tn zone vata Ni~ Wwlus: Lut, matertele vanetsle uscses (trestie, onpirus) ef pie~ | tro do diverse colstits (calsare cunogtange evoluste tn donensul geoner~ greess, groniturt Aectaron e4 treseron constructslor pe teren sau ta gtiings tbe tort pietres (atereororie) un eneacter rudimentar 9. unelzolor realizete quant din lena, oi- Loxurs, cunru 94 Bronk ( fLerul, desi cunoscut, nofiind utilizar) Gonstevesia din efrtnsss neers zadut Lut fn areatee cu vase tocate, fn erent de snrijih continu, co renliza din eframizt de tot lutul. Fore etncunne cn Lent mule adoptats 9 fost cea mnt rationals entry condittile anecitice Eniptubut: arderee efréntstlor snsisee un rare consun de lenn, matertol arFacitar ne valen Milulus tor clins useats permites utilizares chrd= Singurol ineseventent a razuitat dia reat cu plod purine dar cu mars diferente de unt= fenonon caro conduce Le dste- tart 94 contractart succopive lo naged de lut. Pentru a contracare niztlor uscate 1a soara. mul higroaconie enact tse. dstate 9 atmonferes tatre zi 91 noepte neeat nenjuns, constructorsi au recurs In snumite orocedee printre care cel al rosturilor do dilatars foxeeuteres zidiriet tn tronsoane Andependente de coo 7-12 m.) say Ulnnrea rocturtlor vertieele dintre cirhmizi neumslute cu lient. Caracteristicile rerenvlus srqilos, cu scedess structuré ln sue Pratess of fn adtncine, 9 FSeut inutil’ executarce unor fundatii, pre= Q8tires terenulus vistonres construetss Linittndu-se In decaparen, strotulut vecetel gt 10 conpectaren eolulut. Tn enumite eituetii, pene tru e orevent:fenononul ce alunecare, traseul viitorulus 21d ora mare Or printr=o eudcesiune de nlanurs fnelinate sonertnd © sectiune lon gitudinelé in forms ce zinsi de fherdotedu. Procedavle de aconerire 9 erettitor ee bareazs ne uttlizerea man terialelor vegetnls sin clrimizii, Acopartres se face ev plan: drept realizet din trunchiues de nsleier Juxtapuse sou minunehiurs de nutele; fn cezul deschidertior'not mari, intervin puncte de sarsjin Anternediare realizate tor din materiale vegetele. Cline uscnté nu a obligat 19 folosires tnvelitorss fn pant8, cs otere so utilszet sie~ tenul terases: neste elenentele de acorerire se disoune un strat roe de lut corpsctet core constituie 0 excelonts izolere teraics 91 per— site co teres 98 fie circulabils. Loteral, strotul de lut cate susti- nut de ménunchiurs vereicole de nusele care erecazS parapetul teraset. Acopertren cu bolts » fost utilizath destul de rer, indeosebt te sna- $44 do dimonsiuni ict ( coridoare a4 aalerit).Penteu eviteree opato- eojelor din Lenn, s-a recurs lo un staten core permite ce, tn fiecare | moment ol constructiet, parten de bolts realizaté a8 tie stobilb; por fo, Gu rezistentS tn timo Limitats. Incentne din milensul 121 fen fn timpul dineties # 21E-* # imperstulut veens. s norwintole 94 templele = tnenp of tse ernstrvite din ssotrh, moter pragramele najore i rie} costsester, areu de prelucrat 9i seieveat, dar care seiguré cld- Girtior rezistents peste vescurt. 01> sceat monant =pe care tradd;te 82 1eagd de construire bYulus funerar 91 fargonulus Zoser de 30 Ssqgera, unde arhitectul Imhotep ar f1 folos:t penteu prane ord Diatre- fn arhitecture opspteent ai coexister doub siatene construc . tivo: col bezet pe utdlizares eérsnsxii nearse 91 cel care foloswats blocurs de phates, rezerver ténolnior 93 convtruertilor funerare, ind de Le un porete plin (tinnan), a0 executs succesiv arce din che réntzi diepuse radio! legete cu lisht. Oup& prizs, intreage structurd fu se comportdé co o bolts reald, cu bolteri, ci. ce v devine conpects: a un materiel opogen. 9 Gonstructsite din piate) CsvAltzatiod egiptene 1 6 datoreozd utilizeree 9% prelucrar: 54 fn forne expranive = pentey prin ooré in arhitevture aonumentels = &.Procedee ¢e neoperir dole-de pistré r: (Cy ea reas ut pein t aoane ce 20 ( varares enatéiler prin aie Lo estate hapoorsle (4 1 wt a0 ‘a unuta dintro siatenele constructive prinoréiele; cel tralitic. sinnl este conetruit din biogurt prisnetice finteate pe toate cole 6 fete. Pantry solidarizaree blocurtlor nu se foloseatt te ae recurge nunai le cone da Jenh|t8tete tn forma de “cosdd do rin~ fhinted=, in sajoratetes cozurilor zidul nu este onogon, ‘ci sete alch~ tote din doud fete Andopendente aikturate seu, pentru zidBrit mos gro sen eeperate printre-un spapiu cu unpluturs din pastes brucs sou etetp. Tnngest cnz, una dintre foyelo #4gulut -c0e exterioers- este incli- ats pentru ¢ aadgura otebilitnseps,te pilonis templeler, zidurt sn- Genendente ce sari fnbltied, nabale fete eu 0 upoar& fnclinere. Niet tn cozul constructitior din piatnsifu 9e foloveac fundotit. Pentru fuotneinpineres efecrelor proventt2! din taseres Anegals @ terenulut, (nero aidurt cu Snehrenre siferdtf nu extetd continuitare, ele fiind arate printr-un roet de t TProcadsele de aconarire o snatiulut dortvs din etotenul tri Litie. Pentru snayas de ienodunt mes modente a Golelor juxtepuae. Tn cozul doschisiorilor met marke aptrur neceseré Antroduceres unor elenente de sprijin intermediere..0 priaé incerce tn nense sono cote datoraté erhitectulu Tehotep, in cadrul anaomblu- tes go lo Saqqaeas 19 ventibulul de secee, epativl « fost divizot prin tronsosne do zidurt diepuse t ol, izolete any elipite cu unul dintre oanete neratilor loterelt. Formule rermite acoperires cu dole fo tntroquit spotty, dar continudtates aceetute nu cate avigurots. Tnconvenientul 9 fost eliminat prin utilizarea pileler (tronsoone de zidtrie de plan rectenqular sru pétrat) sau @ eoloanelor (reolizete Gin tonbururs suprepuse), ava cum oper le templul funorar ol pironides Lut Chefren,de 19 Gioeh. coloanele seu pilele suetin arhitreve de piatrs peste core stat saozote elenentele de inchidere spotiviui, delele juxtepuee. Cu ac! peecedeu pot {4 acopertte epetsi de nari dimenedunt: sole hipoetslt” tD tonolulus Luk Anon din Karnak (120 x $3 8.) aves plangeul euotinut Ge 184 colonne diapuse fh 16 rinduri. Pentru tlumineres epessuiui ome recure 1n Snélyeree zoned contrale 9 anenajarea unor deachiders o cupra zonélor loterale (age nunitul Tetsten bebslicel” core © foot freovont weilszet ulterdor, 4m arhitectura rosanB eau ceo modiovels). 12 recurs lo formule Constructis piremidelor. Pentru reelizeree aasivelor comocto core elcbtvieec piromidele, se preeupune cb se pornee de 18 un nuclou ra tnvelit cu atraturd succestve din blocuri do pi tr, Cate afirgstul Inperiulus Vecht ou fost construite 9 piremtde W termes grec tneennind anl6 cu plangeul sue¢inut de coloe! 57 piranidal core do pieerd.Stotene de aconerire n soatislor: doit din efrsnkzt nesree (1) 1 aco perires spatiilor din intersorul naromidelor cu plongee multiple nentru ehourantd st lesnezi de deselrarre © eforturiler (2 - comers fur neraré a pironidas lus Cheoos de 1s Guseh). Procedes de execute eransportul leepeztlor de piotrh cu osetomul plenuriler snelinote (1) #4 montaree obeliseurilor (. é 58 opayiile funerore din intersorul pirenidelor efnt ecoperite cu Lescezi puternice deasupra cArora, pentru micsorares tncseciris ma sivulus de 2idsrie, e¢ introduc lespezs fnelinate manite 98 difuze- ze eforturile in neem piranices. = do trensoort, nonte} 24 prelucrares pistres. Le de executse fn erhitecturs eqipteans au rezultet din neceattates conpensiesi dotérit tehnice relotiv rudimentare prin fo- Lostres fortes de munes 9 unus ukeg numir de luerstors. bozo pe cele mai modeste mijloace: diglocere cu pone de Laan udate pentru 8 88 dilata, tAiere cu unelte de ronz sau prin frecares unos frsa~ ghit ude pe un strat de nisip, fanisare tot cu nisip seu pierre mat dure. Transportul blecurilor de pintr’ care, tn cazul obelsacurtlor Extrageren pietros din carter 94 prelucrares blocurilor 20u 9 narilor etetui monolite, putesu dephes 200 tone, raprezente le de moxinl difscultate, Formule cen nai simpld este ces 9 tractiuntt directs prid cablurt seu cu ejutorul unor 98- una dintre probl: nit de lenn: pentru 9 fecilite transportul, ae proceds le oneno}) rea Ge drunuri, terenul find udat oentru a nicqora frecarea. 0 alts cale do transport © fost coo fluvialS: piesele, ancorate de enborce= Hund, erou portiel seufundate tn ap8 pentru ® 14 ee diminue grou- tatoa. Pontru piese de mars dimenesunt eau tn cezul unor trosee di- fickle, @9 proceds 1a ridicarge blocului do piatrs cu sjutorvl unor pirghit gi 1e introduceres de ntaip aub aceate, pins lo creeros unut plen Snclinat; blocul avanse prin alunecare pe planul nclinet, ope ratio -extron de Inborioass- repetindy: 60 ctte ors ara necesor. 0 ont In nivelul unde urmau 68 fie puse fn opers, fm condsyisle tn cere nu pusesu fi utilizare egafodese din Lenn, material deficiter pe ve- lea wilutut. Procedeul frecvent era, ao pare, cal el unor egatodase in pimint, tm trepte; blocursle ereu ridieate cu pirghit 91 plenurt inclinate treepta cu treopts. A fost foloeit 4 un utile) ingentos, censorul osctlant™, menevret tot eu pirghis. Pentru nontorea ob Asecurtlor ee proceds In ridicare ototen alestuit din doud z1éurs seperate printr-o unpluturs do nteip core so tnilyeu treptet, odet8 cu obeliscul; fn final, erin tnlétu- nisipulus, obeliscul, rezenat pe o grinds tranaverealé din’ lenn, bescule in pozitie verticals. Pentru narslor etotut 9 obeliscurtlor, Entre acest {19 fixate, 88 interpunsou saci de ntesp ca pozttie1 ‘finale. grau treptar goltts st pines r férh dateriordri 59 problem 0 constitute ridicarea pe gantier @ blocurilor Jor, tn pozitie ortzontals, pe un area cu precizte 0 ot bozo pe care uraeu ups stebsiare pectivs cobore lent,Tohnica de exccuste spipteant Ineunenzs precedes de nore ingo- niozitere, rezolviri logice ale unor condstit dete; estfel pravice problenele, ridicares unor edi ficst snoneo nu mad pore inexniicebils to predusul ines eoeterars cor vecore tehnic, s¢ situe fntre-un vtadiu de dezveltare relotiv neevo lust (corespunziter epockt branzulss), dar care f91 permitee o6 folo eosech nelimitat wunce unor mari colectivitOsi umene. S-0 inpus, de: sigur, 0 organizere conplexs & gantiprolor, eu echipe 91 megtari ape ctolizeti, conduestort de lucrirs atc. Cunoasteres legilor geometries, a avut seplicatis asupra proce declor de tresore 9 constructislor; afnt eurarinzdtoere precizis for olor, corectitudines oriontiris fats de punctele eardinele, étmeneio- frie exacte in conditisie unor siorene de misurat enpirice. Se pie~ Treezé docunente core atests oracticn prosecticsi oreslabile © cone- Eructitlor n roprezentari ortogonsle: un celebru santrus ain tinpud Imperiulut Nov reproduce planul sormintylut ui senses IV, construe~ ta reolizets nediferind ta nor esentio! do prosect. PROGRAMELE OE ARHITECTURA Comenda soctel © qenorst un numir relativ cestrins de prograws Ge orhitecturd. Locul central $1 detine pregramul funsrar, ca un re ‘ex @) concopties egaptene pravind supraviefuirea: 0 pozitie compa Fabi18 revine arhitecturis religionse,. fn virtuten rolulut pe core £1 dotine cradinga in puterea divinitstilor tn Eqiptul antics Aci dou programe 14 o¢ ecords aténsia maxims. din sunctul de vedere at eforturilor ereatoare gi ol tnvostititlor fn materiale dursbile 94 forg6 do munch, fiind concepute spre 0 reziste nolgnitat timpului. hoousngp ~de lo cea mat nodeets ping le paletul foraonului~ este tea terB eo un adBpoot vrenelnse, conetrust pentru o generarie, din na~ tertele perteabite. Se conetats absente unor orograne destinate vietii civics, pracy tie tnextstonts Ante-o societste subordonets eutorstesit unice » terse onulut gh ceracterizets prin concentrarce putertt ideologice de citro cler, Din acoote motive, funesiunile edainietrative, ca 92 cele cult rele, ev fost eumulate in etructure paletelor @1 2 tenpleior, ecar aot fel opayas pentru curtent, seribi, erhive, bibliotecs, scolt car core nu ee constituse n programe do cine etérstoare, cu ci tet of particularseétt de rezolvare. © ARHTTECTURA, FUNGRARA x Surea formelor utilizete fn orhitecture funeraré oqipteand oe Of18 th perticuleritatile conceptiiter nrivind existents postu Conform scestor concentit, © anvmith inostazs ufletulus celus codot ( eufletul “Ga") revine pe oinint ¢4, ca. conditie » supravie~ Suirkt sale, trebuie ek=pi reqasgnacs trupul mumificat, hran’, obs ecto fomtlinre, “nuele” pernetusr in inscriptts $4 imagines, in rt prezenthrt pictursle sau sculptural, S-n constituit tn consecints lun ritual comolex de fnmoraintare irnat de ofrande periacice. Programul funeror e-n concretizet Sn structuri enariale deter sinote de rituelul funrar care solinita: + un spatiu core i ertoure oroteetia trusulus 94 # obsectelor Gepuse pentru a roziste timoulus of @ f4 forste do eventualele epoltert: (0 component simbolick, de marcare » loculus unde oe! of18 mor= mintul, nantru perpetuares memories defunctulus: + un spetiu entry desfisurares ritualulus de fnnormintore 91° 0 color neriodice ulterioare. In Limite unor repere funeticnele comune, progranele funerare nu fost rezolvate diferit fn anunite neriosde istorice ot, tn interio= Ful aceloiest pertonde, ou exieror oarticularizics! tn functie de zo- na goonrafics ru de sterutul social ol defunctulus. MASTABA ( denunie ersbs tneennind bancé) eats tipul de mor nint foloait frecvent tn pertosds Inpersulus Vechs pentru foreons. rnenbra families regele e4 dennstars. Un nunBr inpresionant de mastabe 100 pletreazt fn cele 5 recropole ele vechis copitele, Menphios Abu- Rawns, Giech, Abu-Sir, Seqgers 91 Osshur. . © esenenea mastabr este slestuits dint + Incfperes funersrd eubterans accesibil& printr-un put vorticel tn core ote addpoarit sorcofagul + constructia supraterend de norcore 94 de protectie: un sv de zidirie tn forme unui trunchs do pireeids de indltiee redusi: + spertul pentru ritualul funerer care poate #1 “poarte flea" (0 simplé nig’ precedats de dose pentru ofrande) seu un grup de Inclipert onenajate f1e fn corpul eastabes, fie elipite: scoste: PIRAMIDA ( fn Limba egipteand mer") tinot tn exclusivitate foracnulus. Se regas ee tpul de morntnt doa — 16 10 piranids,. pe o PtH supertoars de complexitate, elenentele constitutive ale mest bes: 64 |e.conoro funorars; bigalerse vertscelé de to porad acces 1a canara funerars fc elenentul dr marcore: ¢e pentru cult. Evolutie mormintulut-piramids: 1. pirenide lus Zoser de le Soq~ gore, tn trepte: 2. piramida lui Snefru do lo'Metdun: 3-piren.~ dd de 1g Oeshur-ud, “rombosdels"; 4. oiromide de 19 Dashur nord, prima pirensdd cu forad geohot rich perfects: S.pirenide | lus Choope de le Giseh. 0 - comorole funerare. 62 Sncéperes sau tncipersie funerers omenajate sub nivelul solu= ut (1a Saqaere) seu tn corpul: airenides (1e Gisch), in care Bint depuse sercofagul 91 inventerul de bunuri nacesere supra vioruirsd; comera funerar8 eete sccessbilé prin gelerii cart 4up8 dopunerea sarcofegulut,’ sint blocate cu lespezi de piotes; im nunerosse cazurt au fost koastrutte piramide cu rol de cena. tof fn care av fost depuse sarcot agit goale: elonentul de rarcare 91 de protgc;ie 9 norntntulus = pironide transounere fn forme monunentele 9 ideii tumulusului neolitic (movils de nistp ridiests in acop sinbolico-nagic desoupra Gropst funerare): prinul mormint in forad de piremids cunsecut 8 Saqnare, constructie din cal car elestutts dintr-0 suprapunere de 6 trapte ridicate descu- Pra canerelor funerare subterane, reprezentind 0 extindere, in ‘etape succesive, @ unet mastebe ines vechty jupunie 8 seren de edtre orhitectul -Inhotep.s formet pirensdele pentru, un mormint nu a fost strBing do ideee “drstiqulus solar el fe Foonulus care, dupd moarte, urna di=pi petreacs existente in s0ettul cerese, eltturi de zeul-soare #8; treptele piranidet, tn ece0sts Adee, or factlite asconsiunea forsonului-zeu citre bel- to cereascs; fn goneza moreintulus-piromids trebuie, ceosenenes, luate fn considerare congtiinge contructorulus privin forte de ® volunulut nasiv perceput ce un relief recreat fn peisojul plet el Eotptulus, precun ie © eventusld sugestie oforitd de (oud dinasesa rv), formele piromidnlor au evolust: Le Meidun opere piremide in tres trepte, le Dashur piramide "oud" (numsts 1 “ronbotdelé*) are un profal frint.tn vrene ce piransde *nord* ore forma geonotrich perfectd: evoluria » culninet cu morsle pirensde ale faraontlor Cheops, Chefren 9s Mikerinos din necropole do le Giach; dups sun stosté surse 1iterare contemporane, 34 tn cazul piromides 24 forms geonetric8 perfects otsbolul solar este prezent, forna Piromidelé motersalizind imegines razelor soerelui cere pstrund Prantr-o epérturé fn nord: piramida # foot forme caracterioticd 0 mormint regal tn tinpul Imperiului Vecht, tn epocile uraBtoe- Fre FLind obsndonaté treptat; opottiie pentru desfigurares ritualurilor funerare etructurete, in cozul pirenidet-normint regal, fn conformitete cu function spectelé de moreint 01 farsonulut-zeu; 1s Seagere, piranide lot Zoer face porte dintraun eneenblu: o ineints tnconjurats cu z1- dura An intersorul cSreie se ef18 cepele, cenotefart; sinulecre do temple. daporite: pe leturo do nord # pironives este alipic® 6s este cel al fareonulus Zoser ziguratele Mesopotamies; tn persoada urmitos)Ansenbluri funerare: comple fafaonulus Zoser de 1a Sagaers: Lieees: 2-nnlerie-voetibul; 3.cuftes pentru sBrbstoares “seb 6.d0- eu eimulscrele de temple; 4. pozite. Lit funerart S-piramida A.angoablul de 1 Gieeh: L-picanide Lui Cheope;"2.ptranida lui Chefren: B.piranide lus Mskerinoe: 4.tenplul funerar al piro- ides lui Chofron: S.tenplul “ein eal plu} funerer 94 tomplul-’ noe: Suorupurs de, nestebi B.tomplul funerar el piranides lui chefre Le" (0, e018 hiposrala): 2 tile 1 6sdronos: 7-8.ton- barcader 81 piri det lus Makers lo. afinxul. Lstemplul “din vo~ + tenplul funerar (BeaBli hipos- creurte cu portice: d. cele § capele de cult; e-anexe). 6 re Per eae 1, Tenple funersre: tenplul lus Raneee 11r do In Modinet-Habu- 2.3, Mipogee: marninte din necrepole| tebe: nd - Veles Renslor (S.-mornintul fi 7 reonulut Tutencanon) eek pe 3) " [ lon neat f 1 ts. I i 5 Scheme functionale fn orhitecture funerard ( F = oF C= spatitte de cult; M - ele 0) eps ramide; 3. normtntul somirupes ru; 5. sepsra~ ren spaiulut funerer de cel deatinet cultulus in conetructit d3 tinct jera funerard: ntul de marcere): 1. mornintul run 6Sncinerea care adiposteste ctatuts fareonulus, “serdabul"; in complexul de 12 Giseh. en dofinstiveozé structure templulut funes Far: col med bine pistrat dintre asemenco temple cote cel anoxet Paramides lus Chefren, alestugt din dous construcfii legate intro ele erinte-un lung corsdor scoperit: templul “din vale (seu tone plul vestsbul] , sper tn otiros pe malul wilulus, servind drepe dobareader pentru barca sects enre transportase trupul tarsonulus ot tomplul funerar propriuzis), snplasat Ling pireeidd 91 slestur At dintro euccasiune de veetibuluri, © curte eu portice, 5 capes Le de cult 91 Sneipert anexe. MORWINTUL GAPAT IH STINCA (adifetnt rupestru seu hipegeu) este © foraUIF Goracteristrot-rones-andiane © Epiptulut, unde relieful sete Srapiee unor esomenes onenesiri: faleza sttncosas din tone Tebo! see unole vit secundore ole fluviulus. Rer utilizate tn perioade Tepertee Lui Veoht, hipogeote dovin nuseroate in Imperiut Hediu of cel news to LogSturs cu mutaren capivated 2o, Tebe Ntpogeele cuprind sceleast paris core apar tn orice constructie funerard: ecestes se succed de-n lungul unui ax orizontel pi stnt pore S401 anu antegred espate in stinet. In punctil gel ani indendrter ef28 conera funorord, e cepstul unet qsleri, uneorii omenojat® Lo copbeul unus put vertical. Complexul funerar 91 fernonulut entuhotep (din. XI) de 1a dese wl Bohrs, tn zone Tobodreprezintd 0 sintezs tnire traditiile Ine portulut Vooht ou formule hipegeulus fiine alestuit dinte-o constroc= ‘80 eupraterond g4 amenejérs rupestre. Ansanblul, anplacst tntr-un mscere naturel creat dé folezb, este fornat dintr-o succestune 40 anetit: 0 nore curte mBrginits de zidurs, core cv por= tHe9, accossbile printr-o ramps, deasupra crore vp ridicé © pirants 48 simbolies, 0 alta curte tnconsurats cu coloone #4, edpath fn etin= ch, © mare 201d Mipostilé. Din acesets #615 pornegte 0 galerie lungs de 150 a. cara conduce 1a conera funerard (eub piremid® se afl o tn ctpere-cenotat tn. cere se afin un sercotag gol gto etatuie » fareon mulut). : Pontru tipul de morntnte omenajate integral prin sdpiturd fn f Lez8, caractortetice stnt cole ale principilor dinestisior XI-KI1 de 2e dont chie spre exterior cu Un sir de coloone (vind rolul de wlenent de nareers), une be sea multe ef14 (eventual hapostile) aépate tn ettned, pentru practictie de cult 94 conere tunerard. In tinpul Tepertulut Nou, cind ee generelizeazh folosires hipor ovolor pentru wormintole recale. se produce o seperere neve tuncrso= 66 ‘suprepu A; aceetes cuprind un vostibul di nea de cult funerar (core se amplifich substantial) 94 coa de eoritnt. Mormintl, conceput c@ 0 locuings aubterans, este eiset tn ettned fa treo zon grou cecestbils tar epativl ce cult devine un templu funerer de sine ScAtitor, oenlesat pe ralu) Halulud, find etrueturst tor cv tenplul de cult divin, coresrunzétor Ades, Feonului. Celebrele norminte ele ‘areonslor tebant din necropolele cu noscute sud uncle co “Volee Regilor* ei"Veles féginelor”, nu aveau spetid pentru destéqurares rituslurilor funerare, acestes avind loc tn sarile temple funerare ridicate pe relul Hilului, O aseaenen functiune Andeplineau tenple ce col al raqinas sotcepeut de le Deir-ol-Gahri, Remesseurul construit de Renses II }4nge Tebe, tomplul lut Sett 1 de lo Abidos sau ol lut Romaes TIT de Lo Medinet Habu. ARHETEGTURA.RELIGIOASA PFincipelele tipurt de tenple datseate divinitettlor au cone= UitusE pe boze perticulerstétilor de cesfisurare 8 rituelului relagios, Le Féndul lus determinat de conceptitie feligtoese proprii lumii egip- tens, Relisia eosptean’ ee bazeazh pe_idees existentet unei fiinte di- vine unice cu nenifestart multiple Sn entitati religtosse distincte. Aconaes conceptic unificatoore aca caneratizat tntraun penteon complex care ® fneunat torenurs 9s divinktats proprit diferitelor triburt ole Deriondes nredinastice. Atributele divinttétilor eu derivat din nevose. explicérit unor fenomene ole naturss, @ unor notiunt sbetracte sou Stn concepte de ordin coemogonig: reststile egiptene eu un coracter an- troponarf conbinat cu elenente zoonorfe (trup umen, cap de goin, lup le seu obsecte saves ete), persistind of formule de tip totemte (ond tite cu etesbure divine). Sensul"ritumlulus reliqios egiptesn eate acole de 9 esigura in fegritetea of puritoree zeulut (personificat prin etatuie so), pentru £0 acesta 96-94 posts mentine puteren commich 94 forte benefics, caren te © doofheuririt normale a ciclulut zi-noapte 94 © succesiunss ano~ timpurtior. Rituelul conete, fn consecints,.din ofrende de hrend 94 pu- riftedrt ineotite de recitarea unor snnuri de edoratic, find indepli- nit de*marele profet* tnsotat de un corp linitet de cleriet eu atribu- TA opectole, Actiuntle rituale principsle ae desfégurau_ziinic, ince- pind cu “trezire” zeului care, odors. purificet 94 hrinit, parcurges tenplul (sinbol o1 deplasirii z1inice soarelut pe bolte ceresses) , Pentru ca sgara 9h fie readus, cu olte formule rituale, tn tncipe In fare scvetut rituel dur, aveau loc procestuni seriodien fn care stotute zeulut ere erdtets publiculus; le animite edrbétors ~zoul ore frenaportet pe tresee mai lungi, le tenplele altor divinttsy (zou anon din tamplul de In Karnek ero tronsportat periodic le templul din Luxor, onbete in sors Tevex, porcurging 0 alee de 2 km. mbrganits deyp = complexul de 1a kernok + Asctomplul ut Amen 1B. templul lus Honey: C. templul zeiser Hut B. templul lui Monty E. ecul saccu F. alee de sfincss core conduce spre Nal G. alae do sfinces core conduce obtre Luxor. ‘Toeplu egiptean ~ tenplul ut Anon de le Kernok: As phlont: , ©. tomplul Lut Romsee Tz ©. tomplul lus sect 7 E. eile hipoststa; F. curte intormediors Gs khom sokhom: H. sole de alingamante de ofinced. Sintetizind cole do nes eue, rozults acet fectors care au aetionat En nroceaul d> conetstuire 9 tenplulut eospe ia. 94 numer = Tenplul eqiptean oste o locuings m divinitatit 94, tn act Log tino, © inraine aimbelicé m lumii parcura tn doploseree ap ziinies. Practicile de cult n religie egipteans nu eint publice (cu cxceptia nomantelor spectole etnd etetuse divinitStit pBrdaey- te zona seers spre m fi oritats publiculus. de dsvinatate Prototinul templulut entmtann a-a constituit printe-o evelue tHe ale cfres etene int insutictent cunoscuta. Din tispul Inperiulus vecht 91 @ celut ediu, urmele arheologice méstrate sint neconcludente Tonplul de cult divin epere inchecat fntr=o formuld etabil8, fn timpul Impersulus Nou: merile tenple cn le Karnek gi Luxor ou fost structurt te sandler, cu inerente dar nesonnsficative difarentiert. Prototipul de tonpiu este cersistent, regdsindu-se si fn nerioads tirzio le ten plul lus Horus de le Eéfu. Trobuie prectznt faptul eh unele elenente de atructurare a cpattulut din eemplul de eult divin prerints onelogtt cu fornulele aolicate tne% din perioadele anterioere tn tenplele de cult funerer ale farsontlor -1e rindul lor investita cu statut de di~ vindtates astfel tnctt, este de binuit ¢d fntre cele doud progr existot © relagie de intercondittonere. Tenplul egiptean este slestust, fn principiu, din douk zone funettonete cajore: locuinte divinitstia 94 zona eccooibil8 publiculua Locuinta divinstaist fn core pot pltrunde numa norele profet #1 sjutoorere eale cuprince + capele zeulut (Ithea sekhen = “locul gore nu trabuie ob fie cunoscut"), secestbila excluetv marelui profet care adiposteste barco sacré eu esutorul cireie cote deplasat zoul fn timoul proceetuntior: + Incdpert pontru depozitares hranes ,tebrécémintit, parfunurilor 94 altor ofrende foloeite fn cerenontile z1lnice; + capele eecundere ele altor civinitats. Zonn ecceesbils publiculut elestusts dintr-o succesiune de curts eu portice (fn care ee of1A status, altere secundare, copele)et de 9814 hinostile (deetinate nunot “celor puri") ocups pertes antersoord @ tesplulus. + tretper Conform ritualulus egiptean, pe mésuré ce se avane 2B chtre Senctuarul dtvanitatia, mumirul color care pot patrunde tn diferstele spertt a0 restringe nentru ce, fn finel, tn capele zeului 86 au intro sere © sangura perscand. Narctnd sinbolic aceste interdicyis. intro 6srototioul tomplutus do cult ns templul ui Honew din smblvl de Le ici Tonplu soler: tenplul Scaredut rdicat de:Fersonul Neuseeres Templu rupestru: teapiul ridicot do Raneee III pen= ramide: C.curte etreihspogee do le 7 Mrupestru: mormintul/ 1ud Mentuhotep de Le Deirsel= dovchied; D.sela hipostild; €. com Ansemblul do le Deir=el-se- het: Asmoratntul 2u - hotep: 8.templul funerer 01 regines Wtcepout.tiecore dintee zonole distincte mle tomplulut se interpun pilont so- pumentels. cehene funetionelé @ unui nsesenea tenplu, e9@ cum apore 1s templole lui Anon de le Luxor oi Kérnek eau lo templul Jui Honsu din Senoablal de lo Karnak este caractarizets, in formul® sinplificors fein suecesiunes pilon - curte ei fartice - pilon - eol8 hipoeti1s - = ptlon = snnctuarul éivinttagite | Teaplul face parte dintr-un_lansaably de mori dinensiund freon juret cu zidurd care deliniteazs afta secr8. In Antersorul sncinres En atera tenplulut principal, not, @fistB tomple excundare, altere, one- nodérs pentru diferite cerenonis (cha ar fz lacul sscru sau canalele pentru trensportul barcii eolere). Siferitele cosponente ele ansomblu Lut stat legate prin let monunentate mBroinite de sfinced sav cite plenente”sinbolice, corespunzitor traeeulut procestunilor. Tomplul qonereazs multiple cctivstits secundere: culturele, de Envitimint, economice. Po Ling! asrile sonctuore functionau ecold de acribi of bibliotect (1e tomplul lui Horus din Edfu eo plstreszs o “a 2s @ cbegiior® cu inventaryl bibliotecss {nacris pe pereti). Sint ansn~ tite in documente “ease ole vietii", contre de culturd de tipul acede- aidlor An eare se rocncteu #4 80 copiau scrierile secre sau sttintiti~ ce 94 po Lingh core funetionsu, probabil, 94 ecolile; asemenes construc {14 fas nu e-su pastrat. Tonplele egintene benefitiou de bunuri metersele rezultate din donatis care le traneformeu Sn adevéeste centre economice: tenplele din Taba stSptnecu, 1a un monent det, 65 sate, 2393 kap. terenurs, poste 4o0000 vite. In caste condifit este de presupue ch, alsturd de annctuare existau enatss goopodirestt 94 edministrative, depozite, a tellers, locuinge ale nersonalulut ote. : Tenplul_runestey apare cao varsanta a celui construit 10 sup fate solulut: precedat de curts g4 terase, tomplul diepune de aceleass opayss (8018 hipostilé, senctvarul divinttBy1t) care efat tnes edpere in stincd. Peretele exterior cote onenajot ca un pilon, decorat cu totus monuentale (templul conetruit de Ronses TI Le Abu Simbel, dodi~ cat zeslor Anon, Pteh 94 Srouss fersonului sau cel din scotasi folezs, dedicot zettet Hator). Tenplul solar fece parte dintr-0 categorie deosebit8: tn etrucy ture lud Hipeegte lecvings zevlut, eultul desfSgurtndu-se tn aor liber Cel moi bino conservet dintre tenplele aclere este cel construtt de ren) Nausere (dineotia V) le Abu-3ir, pentru zeUl cintB tn contrul efreta ap afla un obelinc inelt de 56 m-, cu virful v3 oare RB: 0 Ane sure, ridient paate un trunchi da siromads. Tn prt ccleu centres] se aflau altarul renter ofeance 94 9 copels, onsonblut Fsind conpletat cu spaqit de denozitere. In afera incintes onare six ulacrul bircii solare realizet gin cirfinidl, In lungine de cca 30m. Corectoristich Inperiulus Vech, ideo tenplulut solar reapare fn Inperiul Nou, en urmere e refornes raligionse inisioté de Anenofie nl 1V-lee core construsegte, fn en2stele en de le Tell-el-Ansrne, un vino acestut nu tonplu dedicat lus Aton fn cere cultul ee Cesfagura tn eer Liber. LoournTa Locuints egiptesns cate relociv pusin eunoscuté; din corobore: re dotelor arheologice sunare cu sacherele cere inte, cu repreventdrile in pictur si eu unele deseriert, ce ofteva trssturs errectertetice scesui proors + Lecuintele sfnt concenute gentry o durath Linstote, f1ind construite ein materiele vorsuabtle; ettuatta esto similor 6 tn cozul polatelor regale, construtte pentru un enue faroon 9a abondanate dup moartes scastuio. + Steucturoren Incuintas eate condittonats de porticularies lines: regin de precspitayss sosrut 94 insoriro excesiva. Lo- cuintele elestuiese volune conoscte, Snehee cdtre exterior, cu goluri putine: aoar frecvent curts intersoare, loggtt a1 portice menkte ef anigure srotectia contro caldurit gf @ tnso- Tirkt pree puternice, Din aceleas motive se practics scoperi- reo fn teress, speriv utilizabil nentru adinns sears 9i nospten. + Locuintele efnt serarhizate co dinensiuot 91 grad de contort ‘in funetie Ge stotutul eocsal-econonse ol praprserarulus. O1- Ferentiorile int insennate: ersele locutterilor din El-Kahun Wu Deir-el-Hedina se Snacrsu intr-un lot fnguet, cu frontul de 7alo ., Sn vreme ce vilele denniterslor*ocuns suprafete mult moi wards vile “gefulus turnelor de bot ale tenplulus Lut Aton" din Tell-el-Anerna ndeura 70x78 m., nefiind coe moi more Sintre constructiile de acest tip. + Soatisle loevinges efnt diferengsate funetsenel. Im cezul lo- cuintelor modeete, fiecare dintre fneipers are 0 destinerie orecieb. Epte enrncteristics cuceestunes de spasit diepuse in anfileds: camer do orimire, camer& de 24 cu nies de cult, dor~ itor, curte gosnodsressca cu cuptor,hi Lerass. Lo locuintels de mars dimenaiund sper zone funcyso~ on AngB, situates Antr-o inckneh Liatters eu zidued, cunrind = conetructin princinals cu anortamontele atapinulut(avind spo: Fit de primtre (verte dezvoltwce) gi, separer, harenu2 oaeri~ 73 ice cepuce in nor~ rind ore $4 scars de acces nole distinete separate prin curti intertoe snenee locu=Reprezentare 9 unei locutnte wotptene. Se ddeting: construe tHe propriveisé cu etos, gradi~ na, henberele pentru ceresle. Locuinte modesté: ce- S.chtoge pentru odthna. 5 Polet regel: poletul foreonulus Jotul feraonulus; € 001: lus; F.gr8dins Zoologica: cheers she curt Leaole de audio lor: Henares Grupares functiuntior de tenplu 93 Romeseurul. (A. templul lus ‘Anon: Os. palotél lus Ramses, 12%; ©. templul lus Seti 1: D.ceporstay.cal, pe mésure avensiris ch tre senctuarul divinsterat. eat No fn oxelussvitare Linit 9¢ suprofore dropte; aconets ‘ohnicile de constructie care nu inte= reperul prénespel tele cardinele, conetructsalor funerare4 color religionse, © condue 19 Sore 2 concepts anattale. In organizare f4one}, fn vrose ce, $n cnzul elor aejore, a8 deearind anumite conceprii erivind expresivitetes spefitlor gi masajul ge care aceste erebuie af-1 tranaati. La aceste tipurs de od pf depéevoren vosts de scare uanini -monunentalitates= pentru ovi= dontieroa putorss coplasitoare a faracnulut seu e divinitasii ougereroe 1do1i de Anaccessbplatere (seu do eccesibiltote 1ini~ tars), atte tn constructitle, da cult, eft of in cole funerere. Pentru transpunsres ecestor goncepti! spatiale tn forme cons= treo sintezs senntficativs, in orgieszerce tonplulut ce oult diviy wu funerar. Ete greu de precizall tn ce mésurd procedsele de con- | vortsie eplicete de achirectis egtfitent stor rodud unes intentit a chee, deliberate: este do presupue eh aplicorss lor s fost scontan: determiners ce un conolex de cesteras arinire care un loc dsports B21, otin cole funetionnle a4 conatryetive, dor 91 darints obtinerss unui enunst t10 de exresivitate. + Suoradinaneianarea epntisior inate un nrocodeu oetmer cara, orin @enfrtares de acare.ussak, concuen 1a smanint monumentote. 10 : arhitectura egsateans suoradimensionares o6te onlicath concoms tent tuturor componeatelor unut ovatiu (lungive, Litiee, snk time), formole rezuleore f1ind achs live cesive pe © anume directio. « Axiolitetea i frontelithtes int procedee eerc, sein rigosres ReoReTrHEH po care o antredue, aint qeneretoare de sancina no nunentole, {11nd atesine de fornele neturale, organtcr, 1a cere \ omul @ raportesé in nod firases In arhitectuea egiptona’, exe {Atle 80 eucced dene lungul unut ox mrjor de compozttse; acces fn fiecore dintre snerii este dispue axial, Brocade care con duce 1s percoperse froneolé structurilor orhitecturélo. Tdeon inacersibilitbyit 90 refloeth tm relotio dimtre & apetss care, in succesiunes lor, aint tretete diterempiot, ur AUrindu-se © gradare e efectelor. In eezul templulus, din ape {ul exterior prelucrat nusnt prin morcsres etebolieh-o alos: do veces, ee pétrunde ntr-un spertu descoperst dor Qumte ot po Fimotrel (curtes ov partics) urmesxh sole hipoursia ALé cires soloand grosee opturesz# parsis! percoperoe spatiutut "in zone senctuarulut, diminvaree spativiui ee secontuesz8. Coneaei ten: cu revtrtngeres in plon © spatiilor replulus, vo wicsorenzé pA Anbl¢imen acostora prin coboriree plangeolor 91 nilyeres treptats 9 perdovelit, croindu-se eorfel opetsi“telescopico”. 78 Mlunineres ae diminuenzh trotst, pe wisure avansiirit fn temple accentutnd otnosfers de misrer. Inter nuctoeie spatiale succe siviniengiis Astted coneeoutth connositda apatesld o rene PLASTICA ARMITECTURALA A souphuCr?tLoR constevetitlor aniotene ev runtet maertolele of tetmictio de ovecu, cAtieh solicitind nonumontalivate, preceptele relaqiones fe toloncee f unut secon de etabelurt ete, Soasortite volunetor. Achitectura eointeons utilizene4 oluae asanle, stare, davere inate de Linii 4 surratete arepter doo ferenle aeonenrice ertevrex = priena, cubul, pironida, trunchsul da niramids. Acerati ongiune o Fezultar din tehnice de construetse tq blocuri de states. voluneie on of apersiie, 488 de scora unnnb: piremids Lut Cheops otinge 147 9. tor romplud us ‘Amon din Karnak ocuph 0 suprafers de anroximativ 4 hae Gruparen volunelor rezults din ere-nizares gencroi\ » snatssto Urmarindu-ee 0 indepirtore vo~ shat suoradinensionete,, core este tronapues direct fn exterior: tenplul, conceaut pe oreo unw! ox Go conporitie, se deatiscors ce 9 succesiune de volune Sntrerunie ee ptlonti monunenteli. ‘ 19 reporter core ou rezultet din enrectertetict qrogratice eietancee. Tr tore nor 4tc8 a Eointulut, volunele monunentele er detngeazh cf un rain! ovtin fictel tn ofepse plats a delte pleler funerare din marsie necrosole de Ye Ciseh, Songnrs sou Bochur In zone centralé » vit NilulUs, tn preogee Tabe!, mar! onson- blurt cun or 1% cele de le Dete-el-sdhri, Lurmbrese configuratie egcendents a terenulut, pitrunzing ones in fen Incooed. Compozttia a0 raporteors le formele ve relie’ firs snes 2 99 subordona elenentulut naturel pe cere £1 prelucrenzs. In snvele cozurs imagines arhitecturels este coplesitosre nein sugnctim setenslut a> munch snveatit fn realizorce constructilor gi, implicit, » userit elute ® Fereonutut 94 9 nrincipelulus to sparsuKagtural yes contuceazs dou portsss este cezul mestabelor, iranid dostBgoark fn torese core MW auBtinator, relioso,forme qeonetrice ereeazs un relief ortifs: zones do nord a vais Mslului. genarind 0 Conpozitia volumelor: angonblul dele Deir-el-sehrs. Succestunes. vo lunelor de-a Lungut lors formele naturele ale terenului sint prelucrate prin omple tere hrs 9h decaptrs. Wit nx de compozitie reflects organizores spets 80 Trataren suprafeselor: tn cozul constructislor de eérs: MAGE zidurite sint ritmote prin eliturs (mornint ‘opel de 1s Seqgoro: thine). Prinele constructss de pia- tra postreozh traditia reze- Litursloe: nassablul de lo Seogers. Palonul templuiud + suvroterd neteds ceco- rath cu reliefurs plete #4 culoare. Intraree eote morcots pein obe~ Asscurs. Trovaree # locuinges tirk piotate Andi prezenta ~tn unele oa zurt~ 9 Logitlor eau porttcetor. 81Irstaren suneateceloe. Prelucrares annginii erhitecturale © suprefetelor intervine, tn snectal, fn carul eonstructislor representative, aepnctil exterior ot consteuctislor nodaate fiind in genera) noutrus zsdurs) golurdy En enzul eonatrucyailor dojnart dimenetunt s-a recurs 1s anus nite orocedan mentite 94 ovite monotonia: zidurile din cirsmids neared ole sormintului lui Menes de La Naqadon stnt alestutee, duns medelul arhitecturst Hesopotenies, din succestuns de rezalituri; scoloy! Form 1S reapare, ca 0 reniniscents @ vnor tradiyit, 1s zidurile, de dato aconsta din pistes, ale ansanblut do Is Saqqara. Ultertor, ecesets for~ mmulé a foot abandonot8, zidurile fiind trovote en usrafeye continu’ pe care a0 dotngoazh nunns qeonetrsa asizelor alternate: Portes supertoars » zidurilor > inchei ‘ape numite “cornigh egipteans™. Surea povatut element corecterietic 28 ofl8 tn rBluarea fornet porapetelor toraselor core, fsine reslizere din nutele, prin preatunos lutulus foldest ca invelitcare, oo curbeasé chtee exterior. In mojorstetes cozurilor una dintre fatade coe orin core se eevede fn oonotrussse- bonefiedses de @ tratere orhitocturalé vuseubt 18. Pe fatadele orincinale ale peletelor regele vou ole vilelor denns~ tertlor, intrarea este morcots printr-un portel de for’ trapezoids) 4, cu ancedranent de pistra, care so detageas ne cimpul ziduiui de ciré- mics. Le compli zentB actioneszd psthologic ssupre celor cnre intensioneuzh 8 fn sanctuar prin earseterul moprinstor rezultat cin supradimonsionore. Fotedele locuintelor modeste stAt tn generel sinple: in unele cazurt, apece, ant nerforate de un numir sinim de eu un profil concav, intrares ee face printr-un pilon neeiv © crus pre= 3 patrun in docunente iconografice, reiese prezenta unor portice snu logis. goloane. Coloane eate una dintre componentale esentiole ale plastiess arhitecturele. Dtepuse tn girurt pe leturile curtilor intariesre, de Lungul tereselor sau in Anterior, in eSlile hipostile, coloanele gen rears un element important al Liebojulus arhitecturel, ritmul necesor ordonirts spatdulut 91 dirtjarii orenties cétre puncte Goloane egipteand este alcstuizs dinte=o bezé pleté cu auchiile rotunjite, un fue tronconse reelizet cin tenbururi sou lun eapitel g1 0 ebacd prisneticl interpuss intro coloand 91 arhitrova Inch din timpul Inpersulus Vocht s-au constituit tipurtle prin cipele de coloene, diferentiete dupé formole copitolulus of fueulut; alte tipurt seau adBuget Sn epocile urmatoars, 82 mn Faewtive. din forsele parapetelor Le torasn. QB ee Oe Srineipslele tipurt de coloene egiptene: S.coloand pelniforns; C.colosnd loti forms; D.colaand papirs form eoloand companitorns; F. coloan’ hatortes. Kecoloend protodortcs &= Colosnele“arhttecturnle”,cole nei sinple, efnt olestuite dintr= un fus conelet 94 0 abacd orieneeses (f8r8 cepitel): sine cue Roscute gi cud denuniren de “rrotodorice” datoritd unor simi~ Litudind cu ordinul dorte grec; au fost folosite 1a Geni H 94 Deir-el-Bahes. Colosrele “vegetate, cole ant rheptndite, eu rezultat din stilizares fn ofatré 9 minuschiurilor de nutele care erau fo- losite ca sttlpt; utilizares lor are $i un rol sinbolic. Sou emetituit tn timp cfteve riouri de esenanee coloene ele céror copitelurt diterd tm functse de planta core e fost etilizats, + Coloone palmifornd are conitelul aleétuit din @ lobs ear smatd frunzele do poinser ier fusul este noted (conplexul funerar ol lus Sehure de 1e!Abusir) Coloana lotsforas ore un copitel insniret din forma Floris Inchise de lotus, fusul’ tmtttnd un mdnuncht de tije legat eu bandours ( conploxil funerar de 1s Abustr). + Coloana napirifores, ‘cee mas réepindité in erhitecture egip= teens, are un canttel inenirat din forme florii tnchiee de Popirus, fusul find fosckeulet seu nated (remntul lus Anon din Luxor). Goloane campeniforms ore un espitel Sn form de clopot, stix Lizare ® unei flori deschise, fusul find noted (temolul Lui Anon din Karnak) + Goloann conpozits imbing forme vegetale diferite, find cox racteristich persoedes tirzit, Goloanele antroponorte,cunoseute $4 sub denumires de “hatorice” (condtelut lor eate decorat cu chspul zaizet Hetor), ou fost folosite fn specsel 1e sanctuarele dedicate aceste divinitats, un se fA tenplul funerar al regines Hateepbut de 1s Doir-el~ -2ehrs. In docoretin constructitlor egiptene au, fost utilizete diferite Procedee orintre care sculpture in piatrs (bosoreliet stucotura piorers, elenente, de fecturé arhitecturel§( cornie proftlate,cepitelurs ate.). Decorate eplicets constructitlor este conceputs co 0 ‘conponentd ginkt erhitecturale . Statuile colosale de farsond, care decorenzh faradele unor tomple (cele din feleze dea abu-sinbel) Seu tneirutrile de stetut din curtile intersoere ele teablelor ou v. loore ungr elenente arhitecturele; basorelieturile scopers ca 0 peli= u18 suprafepele mort ole pilontior, tain perceptibile numes din &% ar (A). sve oint 12 folosite fn trate 7 (8), frtzelor (c).aproptere #4, deck, subordonindu-e amosinad erhitecturale. srt decorate cu besorelsefurs capitelurtle, arhitravele, cormisole oint ¢ c Ww pheturi reprezentind motive eaneteice sbetracte ood etilizirs a) re simbolic& (e¢srcoeul, garnele, floarea de papiru Oecoratia ste subordonsts ures enumite stabolietict sagico- Lu este 0 trananusyre in paatea @ tmagsnis unis pe relighoase. Ton) 8 Det re ‘care © percurge zilnic divinitatea: pardoseala sa este color: te solul lutos ol viit HiLULUL, pangeul albratru rearadus souls solar, eoloane oerul cu optes tn gore plutente berce sscrt/» saulut soler, coloeneie sisenth vanatarte. In norninte, prazonia atatutlor os + trescelor tienes f n rol “funetional” re alot ecestuie, Sculpture 9 psctura po eetfal un rol “f intro ertele visuele, arhitectgra epiprean® ginslind sculoture + inte componente ale expreeivitstis. ture co el Arnttecturs epiptemnt, surprinsitoare prin excesive e# roruren elitete, prin precizia tehnich, orin impregreres cu simboluri orev Se tonettent, a foot expresin unek anonire eoctototd co rotund srs satura portsculere, Moi putin receptivd unor influene externe, craa- d t, in schimb, epocilor urmitoare experiente fer tie epiptoand » oferst, & sane fe tie: tehnice eStart pietret in blovuri regulate qb pretucrerss om presivé a sietonulut trtlitic se ragheose in Gracta anticd 197 eset c0 elentstic’ 9 cea ronené te cospozititier monumentale din eno : tne dintre wuree fm contectul dintre nceats eiviltzatit #1 com “Eqaptulus Antics 86 furtunii simbolizat de “Labrie” (inecinea éubled smnmomR crviuamie: Peewee ee ARETTEDTURA CIVILTZATIEE caeminE Gear) _coneral ge tezvoltere Din cole wef vend tinpari, sheentnd tned ain ni ten eret nonstre, 09 toritoziul Greted au eplizut forme €> locus ire omeneaset. Tnsule » ourit Lorvitentior oti eondi fit propiee dea Siourveli unel aetivi tet corer fe gr testettand af 9 sale, situatd in diedmte vermin Cozvoltaren (gael cial) naturale seu cu cele create de interes eovorei mle, 1m dy mut neeibiat fa fe enre st Ie ssigure novoite euren- © nrodiee qtiierete ge sogtequrari. vtaegt de nevicotor wi luntt vechi eae au fost ter Eis intra tm eonteet ou Ite ef vi- Venti, Go agi tench opizontut prin ssinterse de fei gt eapertone tenot. uetia prtvitoctatt a ine:2ef,_antieatt natura), » orcat pre- Rizale Zoratrlt unor cruvint politics eondurn ay ret yuntte fatima Pelazic dr tty confaterntiy, +1 doilinate, a0 mare, 0 cele eu eedlul Is Cnoeson gi Thatctos. Grats Zevonit trantat o + pont tet cere sims asicurat, erintr-o suterie! Mott, aga muita soerntio", supromatin erupra si mol etteiante ett rosenniate, Sratie seostog wontitit rots a tonetictat, sentra 0 lnc nertonté, de un ettnat de seouritate st rotetind gesenortnetey fondtsts eoeniiond pentru eeavotterea unel eulvsr! eolbeier fate Senta unor daconente eerige aus” unor informnstt evrte, vivions His oretent se ponte reconpane ¢in locendole teaemia. nein tneeroe- eiet mntion dar mat ateo, nein interpeevazen uae Agente neem oarventt: fresce, reprenaatint sieeamle re Ge" aonstectuss sracticnte. Tonve areste date ne intorsece eonna motutut ce viagl si » Pentelititilon srasivion Sosietateaeretant a» conturona% on flind tnelinats ertre o vie er, Gentine eonsortatiie, » eleel eestigarare a stat aah Seema oiguranget sotitice janeratk ee eitustie tnautand. 0 tending chtze Anatviduation care pre’ere fantezia st varletates forselony nen fetnd reproduceren anor achune, nore tf ceractertsene aentelliighie 2st! oretene: Welicieleretant” » arut 19 bark, dupt cum 9¢ premopon toon ¢Ssinet te zeize-nant, eeorett in @itertte {port ourt enre ar fi Gat Gi munete de Ladirint noleturns cin Cnosece) gi nater a7 indirect ‘stwur, Un earneter divin ere conferit gi unor elenente raturale:etine! invonre, arbori, grote. Fornele do 1 tunl eurunte ersu dansurile, jo- curile encre, luptele cu teuri (tsurokatapeia), rituri de plantare © arberilor, procesiunt, ofrange, auioritetes “ecftgurtndu-ce tn Liber. Curcevitorti civilienties, Geschisttor ée drumri, Arthur Syms, au otsbilit ¢ cronologie > prine cinalelor etape parcurse de lunea "pinciei" (numit® astfel apt Tecen- Garul rege al Cnossooulul, Minow). Periodizaven civilizetiel oretone. Frincipalele sonurente. vamoranan tae (732000 ce.) urve regueT-Ze oniteetart: ence ¢ pe colin 18 Tooi2ikt, prototin stivittosnelor ralotey sorein= te ce tip “tholbe" in etenteT tone, dintre cane ee detagenst, cx FINOIARUL FEDTU (2000-1600 Sen.) constructio nrinelor palate 1a Caosses, Thnietos, Vallie: eaen oval ge 1a Chant 1150-1700 fen. = eistrurerea nrimclor palate ve rarele eutremur, urmatt do's dous faz! e nelatelor; re- on, Melting Tacereo color ge 1a Gnoscos, The: oresul cumin | MINOTANUL ReOENT (1600-1200 ton.) veriontt. te tnflorize » artelor; repararee pala telors (FES) instavcaren contnasiet sieentene opie princini [acheenly earcing Sacheferea sunrenaf ies uni Conetructia oragelor. Referindu-se ln Grete, donc, srunee et "en are osnent nuserogi Dini Ln infinit gi Jo de ornce™. Denoitates Ge locuire oernnlotit de i antict 9 Zest cnt !es]Bs Go cooetislie erheotovice care nu ovidentiat, elBteri ce ferna ikolate, este eou ettune, exitenga lunor ageziri nei tneomete srintre care Cnoesos, Hagia Trivéa, Our hia, Palesonetro ete. i Analiza unei asenence exdatr + un prototin putiad £1 cosotitt Garnia, centra megtecucirese o gosereial - permite ¢esprinderen unor \bTaxanre Dcvwie ageztritor urbane eretane + esracterul sponten el cparffiel eyesurit, tn aceenge wut plan prentabiltts = trove ctradolt nererulats :/etmisile av cezultet din eoatitte Uisene rinaaa intre eonotrvettt, urmlirind conzicurs{ia, ou nu neronse Genivettiri, 9 terenului gi stadélind logkturi tntre aizeritele puncte ate oraqulut, eu 9 tendint? ce eonverventt ttre contra; : ‘ = ocunsse interratt eu lecuinte 9 snewleror gintre etrtst; elt aisiie ute tstewe wotupe evspnete, eu eeleare eotune, {unt= aren gi naptoizen reattatatscee sein oiet eurtt intent + functin gegtecuziresset (fn earut Cuntel, atellorele de olf Fit) oo combint eu eva ¢ locuire); = existenjs unui centr ¢-t#2 core eoiverce refeoin stradelt, alottuit Cin palatal eontsestoratut gh un 2 ge tip ocora’ os contextual luaii astice, rentru petra oar tn Greta, atect ind exigtenje wor aaustte Zonse de partictpare 9 locuitoriter age~ ztrii tn vintn public (enosun exre prenense “omele te orre- nizore socinlf rie civitizattel crecegti); In lecitwrt oe acest eatin ~niagt gi ortontat citre el, un crup ce_cracene atest tenga uno spestacole, nrobabil eu enracter Fitv@l, consti: tuind prinele forse cunoscute ale viitorulut procren te(teatra)) =_sboenga funetiel de eotrare: agertrilereretane, protejate na- turel de mare gi deo floth ruternict, nu ai foot fortiticate; = prozenga unor preocuptrt pentru confort urban: aduetiint de apt, evecunren apelor reziduale gt pluviale prin rigole qi. drenaje ubterme (uneor! reallzate ain plese cereniee), etrtst pavate ou dale do grea fot viotti etvice; un neorenes ent - “4 |Le selenice Arhitecture eroteni ernresivitate, palete? p Patt eepphitucture fu tiv rectrine ce conetrucyit: tholos Hintng wincianutut vecbiy a! tote, att atutl soctel el £01 munetul de vedere al cinensioniiar (rez econonie ol ororrietaruluid, cftjyi cin ce Gt onalize vestigitior erheologige cau a maginilor oéetrate tn frecco eau piel eorenics, o8 corune, meneatteriie luatt eretave, inoiinatia avicents oltre sndtytduati- gare, prezentt in toote root “Zallifive seestel etyiTives coat or. Cy toate SE Ceenpingersa user triv ee ocuinsa cretan’ ot cnodsi= in mnunite tinolosii, renredy tm eerie. Plecare conetraetic once naan ek vanitoutery 1 fea fling Cletatk de conitsi do tereny ce anunite ceringe Sunct! fete, de ootiuni ale celui ebrula|t} avartinca lecuinga Jn condi itie erestol veriatits, co detorenzli unele orincin generale eu actiime constant’ care innrins teiol tortie snecitice Toeninget eretone: mM Inserterea luc tojel intr-uagcontur nerecat, c@ultat é1 azanteren In Cenivallinile =a8e0 ~ fate torenulat precum gi in interrarea fn gocutul = cruparea, sporeat terfut_funetionels care 62 pot {eola, berwficlind te o anucite port eu reatel Locuingel, cup cam ceren, nrokab{t, vodbl ae vintt earseterictio; wzordonatl, a tnetnerilor, prevaling eri- fot Adentiticate = proventa,’ ca elesent doninant, » guryii interionre ou func} multiple: aerisizes gi luninares fnetoor] ior, cietributte Ciroulagittor (inelusiy 9 celei verticale-scare de crea In tes), deafigureren unor activittyi comestices | = extetenje-unor gpatti de trangitie tntre inctveri of curte crotan, eamer® ceschtek po une dintre leturi, ASTER eventual cu colomne; utiligerda freevonti @ rorticelor 0 jane evigentt o predilectic centra deeftgursres wel pir} Anportente e loeuirli fn ser Miber protejate prin acoperire; = rezolverea "epagials' locuingei relizett pri sou partisl&, prin terase circulebile, erin folos in etajare totelé tick entit_a denivedixilor terenu}s se lst contort: spare tn noe wu tn posit deschice dar + Patetul te Ye Cnosa0e - Ehrector Ssachtoesaiepcare Sn'teren, eurtiete tenefls- rate: Crasate in strat amet gargscde onoare, treoeunis! vierozorelor ere sroc}io cchometict splay i mivetut eunttt Teeestew"; 2.reontievt eo nord euearéa nity seeusts der casares a taanecoetteeee: fetory daselatronte Etonnetary Tagore 2 foe) ten Yor stapartunentul reginei" (de~ tniad Pravedee conpoe' ton chile eretane? al Funteelo, rosorturs ts oo fprananc) continal tate ope 2 en asinetrie ploll"Intre Interior gi ex depion, total soncepat tn Taeen ooginertt unut caruc~ top de intinitate 3 content. 3. cur} 3 i interionre scrupunt san Hes 2 ny teePoletul orinciar cote procroml car: ed scevtvets wicurh 9 arhitecturii eivitizetiel cretenc, «tit out ert ai ab eet at tratirit artitestoreis. asenenee patnee on pistret » cum er fi cele de le Onobsos, stos sau van? sa eins de 0 orcenizare Pmesionslt si deo comozitie inrnte ne ent etpii unitare care, I alti ecard, ec intelor. Teaginea paktslui, tn ectizesc gi fn erhitedtuns oe Anh « regeiah alviniany, ooncer il gece tol oer eee 2 twtxtiunen fmetiet reliciosce tn ipterion aneccaey eee pata dietinetes epartomntes seed Eero Teltghoeeh lepiiely tone gonntsnafiee tha Cartierele, te rindud lor, oivt o- miznte tm Iintertoare parate, ale eirei cin netunt oo e-copiv ce cele on iste curten interioart co In Sueseae ever abrosioatie soos Ourtes rare n palatului prelus, ‘negis do ciot retsta permiging gi ceattgurarea unor ne tivit: rentativ eau retire Din arhitecturs ssletelor ere con conditit care 9 tntluentet oi onzanizites orszelon, oferta ee aituatia tn motia de anieare ~ zleuct froeve. apiirare eau turnurt -1ingesto. 7 7 4 cLpeeste, Tin? TratiT le care £2 compun aint nletituite din tneciperi de dirensiuni motest gruvate tn jurul unor wtet curti interios : core peratt tuminaren gf acricives, Patatele or dees goart e123 mlreturl, uneto éintre tea Tiind pergiale sau commletste cu t rage 2 regis terenului. ¢ 7 “ Ler, Pe, eu Laturi? a nivelul ineBperii, eceesibils orin trente), eduetiun! de ant si « lizere. ope < - Gonceptii eatinte 21 sroceces comport tionsls. Woeur de tngerecer tielui arhivecturet tn civitian sretenk eate rocul enor soréitionri ¢oratexe: mod de ¥ ters tie, posibilittgi termice, eontaste cu site civinize oferite doretiat mi permis em no-eem tv importanth, Pe te alti sort, ous eretent nere ai) ff Coat fnetinetl etre ovingt destined, ‘ntr-un nde sphitec tunel confortabit gf irvocti# eu estit st vetetien. } ea un clovent doffaitoria, tandings ceo individsotisn ceneratonre de fantezie gi yeriggrt: sor “sine que erprenta Supra Sntrectt culturi cretene. Tn coe}az tinn, onertencnta Crete! 1s lunée meditereniant creoun i contactele sonstmte intre:inute eu civi zasiile contosporme ei - evan [cf atului ena cca soine-chntCeeantt ~ explict optiancs pontru claritete gi ceometrie » comelor, trifevitux!i core co regheagte attt fn aritteptir® e7t gf fn artele aIsetion. Se go prind efteve anecit! seantiele fo rogoLite 11s oneei= peture ce conture 2) fio eretene do 9 tntolers cone tural, ‘Vind conditionst Go seeata. 21eirile uretrese nontele natin Pale ole terenutat, folosose Cenivavirtte ssactuin nentru » crea nix velurt nartiale ent torneo; fntre ole=omt oe atabilegte 9 relate 26 coptinuftate, ori tect 14 decconecite coy 96 deechide otra ein ‘ul fneon jurvtor. © Foros enabinte utilizste aint Corinibite ceonstnie, es 0 cores prevorinsa pontiu 6 lo Timttate o> Liniy cronte, rolunele l= ektuin’ priese; inaginite eure result tate gi eohitibru, Acolag echitidru ce recinegte af Sn relenin Linkile orizontale ci cule verticale, fini cezvoltiri excesiv eonctmite of ect Lodeazs ven at enreeterizeazi: prin nei enunite cirectii. © Spat 2k 1n sare Uma) 94 eint éimenel onate in consccingi; prevaleazl carseterul ce intimitete tn detrinentul efectelor ge crangoare gi xonumentalitete. Aceator modalitesi enecitice de a ingelege epesiul azhitec- turel le corsspunde © cant de_procedee compozitionals m care construc: torii eretani le-mu aplicat eu coneceventt. © reanizaren spatiiter in cadrul uiei eompozifii se reslizeart, in primil rind, pe eriterit cunesi €g alei rezultt ca- iracterul haotic al crupirii inetperilér, aparent noorganizat, generind inc din entichitate idea de labirint, aplicatli ps- Letelor eretane. @ Preocuptrile de a ve conferi ealittsi expresive opagiulul ar- hitectural ;Wu)e-au aéresat conotructiiler fn ‘sneasbIul lor: area curte interiosri paletelor eretane este in orirul Pind © resultentl fune{ioneli, flrs et £1 fost conceputti tn veterea odfinerii vnor munite efecte. Aceste prescuntir’ eint ino presente 1a nivelu1 resolvuntior comport ytonate ae cetaliu, ”fn unor nuclee organizet: te jurul nicilor eurti interioere. Palatete eretene ofert fecinen parngoealti a unor eompositii expresive, de dimmnefuni rélativ raduse eare, “prin juxtapu- nore, alectaiesc un ancaublu n clrui orconizare pare Legit 4e sub controtut ricurea >) uror lect comozitionole. Or odur ee communere al sfatiilor reflect’ © certt tnelinngie igoritor sinotrios gi axt cbtre tmtezie, oltre! ritesii, accentutne on ; Desponentele eerecteriatide unei sornociii in arhttecturn cron ets neal yf etl cee dor eneia pe une dintre laturi, e¥eupuel orintr-un gir ce colome, or tioul gi eurten cescopart th. Din Suxtoruneres eceater epniit se realisdosat o tranzitié fluent tntre interior gi exterior, confering arhitecturii ur gorecter deachie ci, tn weelny Uinp, ¢e intivitete ch espfort, fn conform tate eu rorul de trot ‘opecizic croton. Pinetio: arhitecturals 9 eonetruetiilor Concengitte spatiale oropris luaft cretnne tei rectceee core nontente fn oncanizaren volunelor qt plrctielt axhitectarsie. crus pares epatiflor fn eadrul wou! aneiablu, earacterizatt prin etutteree lunor efecte expresive nunai In inivelu) nucleelor cere $2 conrun, expli- ct (ipa unor preccuptri Ce grr antzare a comnozi tel conerale n volo e157. Fonotevegie razultt din edantarca volunelor 2a conricirapin te- ronilui, alektuind 0 auecesiune corplicath ée terase 2i sivelurl pare Hole. Caracterur composipiet este organic, intecrat fires: in mesivd natural pe care nu £1 neagi ef $1 accentuseat, forele. Masticn arhitectirels « @xterlosrelor este, negli intl: e cretene alettuiau nace inpozante car nu avons fasode elaborat Taacinen po care 0 ofereau aceate construchil ceces 0 percepere "ena tial" nut pleat", » unor fatade tratate arhitecturel « Intereou} constsuctorilor se tndreaptt' cttre orgenizures ples- care se situesei cub semvl acelereg reincipit Sa epegiale: corscterul intis, fantezin, siopo- ViMi10 moimetrice. Blementele ce vocebular care participt 18 elnbo- rares plastioii amhitectarale sint restrin sanente Oo olatst, pile gi goloane de Yenn, Coloma cretenk, eu formate Bm 20 constituie ca une dintre inaginile ce caracterizeest ahitectura crotent: slettaits gintr-un enpttel cu aback priematicr| g{ echint tn fort ce tur, are un fu0 tronconte care se eubfiesl, tn rod nanedoxnl, particulare, chtre omrton jaferivaniy a0 tne tocio: constructive Components rental = oY w tieti unht toetunn? te [SaTaareeP tout cu cutonra, Se obkest SoR-T cotumole eine teorerits ¢ nine roniiznto din eatiriale nroter jhocee eum ar Mala! neteats fetal hunel ea o rszolvare funetlonalt c\ 1 em roaultet al preventel anes Arhitecturn enentt fenowen oricinot, eu profunde tect turi particulere. fe uduee nowy tn contextul veontlor elvittzatti, neceste conpos!{ionale cere, reugece el contere anatiulus exnrestvitate, snparitate de a transnite, prin tee Ginite crente, mnumite idet cinites care ae detazepet com a unul codru constrett intim, rnnortat In abeiin uranti. Tn nceot mod, athitectura cretenk none monunentn1iteten recultats din supragimeneionare, prove Gee cnractertatic decpotittor selavaglate din Beipt eau Mesopotante, Cu toate center, ae pot recnoagte unele ide! conpozijionale care £0 regiseec tn arhitectura altor eivilzagii: rezolvarea palatelor cretane cu o curte interioary naJord 21 elte curfi, mal modeste, eu Lordonate, eucerensé, cu toute ciferentierile ee inasini objinute, © preluare n formelor intfinite tn pnlatele lumii aoiro-cheldeene, Constituiné o verich tn lenzul dexvolttirit fenonensiul erhi- teoturml, arhitecturn exetani: » furnizat experiente preluate de sivi- Vieatfiile cir wu suecedat-o: lune wleentank gi, prin intormedtul ef, conn Creciel mtice. Albturt de unele opfiun! de orcantzare n epe. iulut care tin ef de mented itt3t comme unet anunite arti cuturale = Sn acest enz, conn litoralulus moditeranten= s-ou tranavio gt sleden- eroten’ oreficurenst: formele dericclui freee civi"teotin eretant co ¢etinegte ca un te conernte: colonnARNTTEOTURA CTVTLIZATTEY tICatTtE uk general ce Cezvoltace : Te teritorhul “rectel eontiviptnte, In tneerutsl mLtaniulu at Titan teugre instalet © populapie! sootk, ee pore, din Anatoliagces seiburite acheese pi resgit wteel Inetttute éontnatie Aeunta FecRTloc ponulazii Nelledbop zip trentaty acuore tntrectt 20° ne eceene, inelugiy Ineula Greta, gpozeD) puterii etvitizagiel acheene Achaenti ochu eoncentent Tn flotul Peloponesulus, tn Arcolide unde au rigient mutemice tortitionsit: cettgile Pylos, Arcos, Tirint af, cen uni fneumati cintre ele, datat care a dat gi munele civitizatiet reonective = civitizatia “aicenionk™. (Geznstarele FEGEAT) ate civiticesie! icaniene ne otnt eunoscu- te, In Tipoa unor Goounente scriay contenrorene destSzurérii eveniwen- tolor, din textele honerice, ni noi ct eftevn secole. Acjtunile setor| aout cpopel-are Crrstet ontice ~probebil preluersri ale unor veehi 1 gende- 9-03 “seftigueat fn luren uoheenilor: ée 19 Teens ou porntt truvele oonduee 26 Acomerman nontini a atara hocata cetnte fe pe hm toroiel Aavei Mel, rota, gf tot le Meene ene dorulat tragedia Atri~ eilor. “ureroaso date furnizate ge enopeile honerice au feat confirma rile arheolocice {¢e altfel, tnotai epectaculonan de: perire n Trofel ¢e etre Sehlignonn ona dntorat intorpretirst texte Jor lui Honer, arheolocia confireing ulterior gi éntaron colevm iui Mizbot aga cur 0 nropusene “erodot, 12%0 tens)« Din corctorares aatelor furnizate de eronnite crecegti ci cele provenite din atud\ul urcolor sateriate cesconerite ( tot Sehiienann tr fost cel enre, nentma nrina care, 0 coneetat ruigeTe te 2a Moeney seotind 1a iveal”, printro altel, ai colebrul tezaur rrewpue de ol © fi ararsinut recitor atrizt), 20 pot recommune, paryiel, clerente inforaative privind rodul ce viesti, nivelut culturii materiale gf eninituole, mental tigilo lucid micentone. jeheoni lor par si ee fi concentrat citre acteu}tu- ‘ah; qponter or a1 peacticores unor gogteguguri: olérital gt yrelucraree metelelor (bronzul qi sarul, civittzatia miceniae necu- novcin’ fierul). 0 activitate coneretalt intensti este atestatt de presenta unor obfecte miceniene in sadul Tteliel, fm Sulgeria, ee Tungul Dustrity tn efuterea ucbret ot 0 cost torulul, negustorii mice pieri au ajune pint denarte tm noré, pe 1itoralul wirii Paltice. Asintiren accator tereraze drunuri conereiale este, pictratt 26 99 te de cererelents Tonutntta soheeant era Grated tn crontint sot ter eonduse ce wm spontocu” (Govenie ulterior Te iveei baat ous eu enfiultnee te nttettd; cette soma uneori lecate fein nelatit-de ip contoeorativ. Terendare luptt nentru Toot) itustrenzt_earseterul apr) civitizngiel eiconiene, cnracter ¢on"inaet ol tn uternte iy al Go umole mterinte pie. trate; eidurtle maaive ale cetil}!Dor ‘es qi freoventelo reprezontint ae lupte eau de risboinie’ ce pe \uie cov oblecte ¢e metal nreluerat confirm’ fuptul eX rizboiul ee eit fn central preceu pirilor lumit sicenter Aveot popor de rizboiniei,(Serded)si Grreaid) nu o foot purtt- tora unor traditit ailturele rafinate-leheenii si-taprumutat ferme Hi idel ertistice din tinuturt cu o clvilizapie evolisth = lunes seit Flot onu e inovlet Crete = ci Ye-pu!eupue, pe fondyh heladte exietént, tne! reelabortes tntr-un nou opisit, Din lumen eretant au foot relia Si plenente ate religiet ~ Zorme ce cult Pat color de wured Looald. Chete Oink trol gree de nai ttrsiv: Arteate, Foceigon, Hermes, Diontaos. Se pare, Go eitfely ef gh Limba sicenta in descitrénite en- Plemotal Yentria, ar 1 foot o fored exhaled a 1indtt ToS toner. contre (I253-TeR}. aber ‘ncinele cenne ale presentei unet nol pops Letli agrevive coterie ain nord, cen ng Tnvnata dorkentlon, triburt pateraton care ounogtens tennien prelusrirtt ftarulul, a maz cat oftegtta} elvi2en{iot wleentone: Sm Surul mulut(1209) toate age tirlle alcentene ev fost incendinte qu sbendonate, putemnion M'cene a Tost total eleteusl fn Ios ten. Pextonge dintre 1240 gt 2100 fens conoseut proceei} inflitratiet acrectve gf apol, ol instalicit Gort niler in lunes eceeml, produetne puternice nerturbér! tn echitibrat inte ol, inplictt, st elvidtantiiior locale: o barbartzaze a formelor Ge euttors, conero¥iaaren utiiigisit flerulut es Inpllcepiile reapect!~ vo tn mifloacete de productie, o fuziune etnict” fntre noii veniti gf Donvtegiiie autohtone. Aceot oreces Indeloneat @ avut om ezultat nein utotit soceeaive, formeren unut not" popor, eetfree) purtitor a unei hot civitizngit, eiferite colitatiy ce cele prebelonioe: Chvittzapiile rehelentce au furalant exneriente celel grecegtt dar diferenttertte Care spar la nivelul esentet ‘enonenslor conduc 1a inteleceren lor nuen fave ate une! nice clvitizagit ef ca etape dlatincto, person 19 con Peles Uzate, ote istorie! eulturti. foo Findul el, y voordonnto (dali ee evicurare a w¢- eceate condipii eva vensistult eleteml constructiv ioc: sSdtpia ein tmenee blocurt polt- ” stout evte tntt 7 i relutiv wart gle rorintelor eireuta Hi te onepsi nates cuoch sidirie eteto nailer de in eetn= ‘(in Moneordertenent: Tt trea Cen Loeuinge micenione gin anrant Aiitemnestret SY dp toa tothe Homer sntvunes tm, bet ivontirtent eanarity atte snn{it c: an Oguplenclieiivtetts- pani og, A Rit 2 proenee eint omer! to ce aeitvetura velighon™, re= fr. $n Jarsl onor attare tin intert rut cathyiter ¢ eu int? ana ei tun cn ieterionul se oronataiy nalotup cum apnee din mnelien sone rue iior pliotrate te Pint eu Tiaune, ale tulwen op onter outcome forttficat. ce dea= nring eftern trio" tuet curueterietice: eo obleet, me @ Eafltime cure setcurey arin eonti= Ox moragin te utus, un trim clarent ce nrotes oy uncort ubte, care © ineonJuraren Incinted oo bidet noternic, urmtrony contigupntin texenulat proteJoren sunli- renter a portit, en nunet vulnormbil épzecetath Ge un coricor feacorertt,aromoe, note 4 obNge atnentortt of ofere fianewl nepretecnt do grat), calertt noonerite omens FPanenajarca a mureronce dieport tive de apteare conconat snest Jate in prosinen 2i2urilor, poryi secundare, hoerete ete. Qorranizaros cistenelor to anirare in a 2 proteegic nolotulul reine fel, Snest ot neigure scimum a + gmplacat fn nonetul cet ni Inne wt ineintel, nconenew donsonuld redieval wl eetMyil eo prote.are m unui teritoziu Linitrof aleutuit in nocet rotiv, munlirul ée Toecinge af hate in cetate wate redua (In “icene) onu inexiatents ln Tirint,pla- owl eothkis eote sounat de putet eu enex: ey ce depori te epapit pentru carmizome csr © @ doun incintt, Juxtepuct, urne aU ndtpostensed, in one revigol, populayin din toni toriite teole 20 itonre, ourertnd ‘in nou @ esentnere cu rtiticnne 019 Io© Mol de moctron micenian: peletot princiar de la Tirint ~ sokere <7 70d0R085 eomett Grate Lpeuinta micenian% curentt, nofeett es imenciuni oi matertale urilignte, se teenie, firt elementt speciale cere eto nersonalizese, fo asbian nediteraniant . Losoingele cescoperite In alertuite din tnctpert de olen reetenisilar crupate fn jurul unei_curjt Intextonre, lerate uneor’ fntre ele prin coridoare. Una dintre thetip “Sea mai importants, se decehide ctrect ett re carte, fn unele earuri anar ti rortien ar nreocuntrite pentru syvarea unor inacint expresive afnt mult reduae f% ranart ou cele ole 1iplt erctene. Loeulngele aveau ad A orinciar alettateste’ cetmyii tntirite, on 0 re- flectare « stetutulei conducttorulut, Forsele sale au resultat éin pre~ | luererea, 16 scart monumentals, a unui tip de locuint& existent din cele mai vecht timpuri pe teritoriul Creciei cintinentule, .al iuropei centre-_ 16 gh riedritene gi al Asie rici Vecaronul este oteitutt aintaro vee extels ; Saithovsn dornti ona prothyran, eprtiu ge acdes avind o Latur doeenia: ttre exterior, unvort Lisitntt prin colome, cet dot pareti Taterali Vind alcitifi din ante, predungiren stdurtlor conatructieis ©orodonos,veotitulul proprivete, tnetipere ee trecere clitre epa- tier loctinged: QD eegaranut, inesneren peine} pels, Coninanth ca dicenstunt, avind fn centru vatra, ackare; entra evneueres fumululy dencupra ver trel eo practicn 0 ceschidere in acoperig; 1m eonptructiile 20 Gineneiunk mat mari -cum,eote cncvl negaronuiut mare de 1a Tirint plangoct find eusginet tn dreptul dereniderit ce patra colome. Yecarona) era enln insortonti a onlntlui micenien, alfturtadu- {00 apconfe intocenune ci nlto épabii: An Tirint apeke o curte de onosre cu portice, un negaron “el recinet”, tnetpert de locuit, 0 eald de bate, probabil ou carecter ritual ete, : shitecturn funeras ace coneti wit In Tome care rZapunden june de enatit aiapuse corintelor rituslulai funerar: norminte-camorii gi cerenonii ¢e tipu). Denchetelor funerere, cultul mortilor perpetutndu-se ée- lungul unei Tereratit. : vorne asi vechi Ce inmormintare efnt reprezentate de-cele dou “cereuri sle sorsintelor” d-ceoncrite In Meene, éintre care, col numit Ge erheclogi "A" ge afl sn Intorforul ineinted (andele preceding cons- truspie eetmyit, find dotate in cee. XY fen.}. Fete vorba ce rorminte eolestive crupate tntr-un spayiv Limitat prin élepunerea, pe un contur circular, e’unor lespesi vertical: de dimenefunt mari, forma de cere W055inal fiind totonurt2 Gopeonsit aregiale si precedes sompositio= Ronararaate rin " dale te ctei teat iatateeatengs “ommoelite pres Getatee Teint: T-accesul principal; 2. nropilee; enone; S.nakeot prineia r 4scurten de “-negaron; 6.me- neat wnerer my is nro! teginets Teeatanate; B.tepire gi hocat ceenratt. © fae 8 ei exte arene secrdit: 9."oragul de joa". LY lotoral. Cunota este sooner mint, even’ nape ++ opel? geometries crupate fine yionals sireteiet; mecaronvt co dom nonté s donvoaitiet; traseu cy multiple achimbcri de axe accentutne idea de tut onei cotine ts care of trunds Le bee co: Doncersiite sratiol: care a} ceserst 2 svagiivor tn eomoriyit «a ri Lerea nor exneriente ceneralizate fn, lumen retite ondigis ee clint ch de cosibilitnyl co eonatruciie of noneentli_ennti ty agente Ie at dinte-s eial pe fondu unor eentalitzsi oronrit eivitt ointetto orcanizare eoetnt=-oli ther rive? Fit matertate. Se cetasenz!, eftera len = ontiones pentru coatii derinisite 225 arteziané, fenonen cenereliznt fn lunes fediterene! rusirit Le circulers als tologurtlor ev necriu £9 wecisgi :eonetrie ciepl constituie excengit, Linitate 19’ “uneyin epeciatt ge coatiu Ainerar = ummirinen. eu eonsreventi irecint turole eu canneter rebarbativ, ’e fortirent inexournubile ful pe care trebuie eel tronemity conetructin sicentanti ora cel co sem curitate pentru locuitorii ei of co fors® ispenetrabilH entra atecatorhy tice arbi tecturals:m vitete, carecter rebnrbatiy al volunslon puternice, for tificate (tmeorenre de recone tituize a cetttit tirint). = yp_snumit tip Je relatio intre enntiv’ constrult gi ce} natural care poregte do le ideea utiliatrii. cu raxinur de éficients » ferme Lor terenulut pentru necesiteri de aptrare; eonstrucsiite se tnscriv firess fn peisas der epafiul nu ee dvechide outre exterior ci se tnchide Gin doringe ce protectie (din acest punct Ce vedere, civilizatio sice~ nian are o nozifie dianetral opusti celet cretene). t Ta proce te oon coptit eoensiele Her: le conpori fionale, core x derivat din unite prineipii de orgenizére » spapi- conturat tick eimplt, oe tnitingutese jerk eriteriul fune- Spagtite, ev eonticurasie tor ceo tm compozigii tn # etror otructurare pris Honan. 06 wor@eomerizio nu eote sroreti, o: wubontones core este, tm ena? ceti itor, nd contuse etre aceat munet fine) oI ‘urge © eucce- siune de enatit - scoverite en ou multime echinbit ¢2 direetit; coneopit r inguate, 2 tesent2 gf go annlisiet tor pivulul 16 6 ate eregte Lonte aceste procedee contetvuie ' secentul nantiel de apt pare # angamblutui gi, in spec ultinet redute cars este necaronud princes 3m orgenisares enayiitor anay unele tentinge de axisditate, te eituepisle tn csre ce urroreste tal: evecesiunes (20 eltfel 3 ‘contunres carwcterutus sonuens mar’), 9 erejtiter ee al- stuieas megaronul. Tendingn ¢ inant este tne% ceo core vetvati einetrio gi axisliteten: 1s Tirinty tn fonoare care preceze nerrronu! eure sete degayat, fir © wot eccerul in eurten de fone ionol cou ronetructivé inperionst. GQ fomele onagiilor detrninste e rorticicatii!-ineintels cetty ior Fezultz in agantaren 19 conficurutin teremulel, vtiliztnd entven Lerite terenului sn econurs ee lnte mle acestor snagit contrae construsts cu ricanes cartes‘ent @ or nflate in interiors! ineintelor. Plaation snhitee Rezolvaren composi tel epatinle, In rindul or condi tionate specific eo carn at coneens4 flor rele generate ele civilicatiel miceniene. Yolunile exterioare rezelt moni Jlocit din crapawe epags tier si reflect pe deplin functia ce aptrare core conetituie oreceunaren ecenjialt a arhitecturii eiecnione, ure'rin? formele teronulel pe cere per gt le completese. Voluncle efnt naeive, gupradimensionate, 2idurile pline ridieate fa tebnien “eiclonicn” comin’, nunindu-ei aanrents nauor: inacinii aphitceturnte, intr=o totnlli opositie eu eoracteral deschie al peloteter eretene. Zeteten eats nerconutt clavaly, ca 0 expreeie » forget scronive, nreacunares oentru tentacea arhitecturs)® a exterionilus este “inutS1f fou chier incocodt t8 cnau) unor arreeiuni externe, Jincurul ae cent 17 constitute cosrta principal: 1e Micene, aceaats eete decoratt e2 un elesent soulptural de Teetur” heraléies, #loiteit din eouk leoaice ntwte, separate nrinte-9 colons. Ta Interloral eeottitos, sent compe ai:iilor epatana, aper uncle tendinge éo elabormre a fomelon. Lientt rolatty freevent coloars 7. portion, propitee sau iy sce Veh fee mgunce Ue ro) ron, oloma mineninnti ge nore 6% senroducen forvele celet ereta- ne: renrezentaren de po Lintovl tefunchiular a1 porgii Leilor de 1a nootag’ Uregine St Iritl 4m palatele Cretei, a tet com ine “Senne of Lome ea un eonstel fn form! co tor gi cu Tusul Ingustat In part orient Tn ori tecture interionsior, preceusirile pentru © cecoratie borat aint nerentunte, tn camul sparonulut semalinds-se 0 tending’ 20 Dux ornngental, rod npotabil al unor Influenge orfentale af el unor Snelinetti pronrii unei civitiaasii snl pugin ratinate. Peseronul ~age con indie? ornele pistrete To “irints avea pardosealn pietatt tn culori vil, vereyit eraa trnogabitt eu fresee de Tactur eretant. Se utilize Nstarcn peregitor ou ninbnotra eau Laptelazzuli gi eplicarea unor rovete Ge brane (ea cele deoconerite,te"teraurut Lut Atreu'). Deco not eter opulent; nezeat de un cromation violent ¢ Retonae ce ctriat cote Serarhizatt i wciats atrial principale care les wortite ornguiul, separ: eartions In inte> ele gi ecnicr, etre aco. Pa tor colen nrocesiunilor contucd eitre aimetuarut @ pe neroroldtn vrere c@ cortiorels resigentinle étn" tv © amunits Iectelagic urban’ tet tive si clemente ge rent Ge veoih tte oragului, oplicarea ei £4in@ onprew iL "antanonot*. i Agvetirite ev plan preotabiiit, uniter concepute, etnt cele enre vite ce oteisi cecundnre. woringii Lindt cigure ceo tsuruean viegtt nt de fune$ionnr’ epeeimli, mux tain pre Nuotronzi eel rat excresiv eomcen(iije ww fotion alo lumit crecestl, nivelul ating Ce rcents cLitnys sn poen reancetivs. Trincle forme Se onemonee ogeztiri nu artnet, ee ir}, tne’ fn porionda achoted, tn Lockturh eu nrocesil Co colonigere. Th breve etrmtalt» nor agestri- eolonti ~Jetinunte, anol, Voreitia, wn coeei frenct (eu dificultate, Ain coun continattttit ee vieguir=| si ile ureitowe) aplicares tnor princintt ordonatosre : otrist ¢is~uar tm gnhy sarslele gi peroen= Ahowtars fates ele, My ponte Ti. Imai sorba ge © concephie gesingiries ch ey aplicnrea celui moi ronid elatm dv fegirtize terenulul now ccupst tn loturi rectanzulore, proscsu intilnit in cipt gi reduaty reate mite coeatey sm broticele mdivvslee Tn periowte clesiet, tn Toni, sy ns rut rrincle forme nian rations), gu preseuptri funetiansle. eben, tietnoul noi i ortenvigh > ‘© fost, confvim tredi {ilor trarenise dr arriitorti sntiel Sin "ilet ne care Aritotel £1 rlumegte “s:teorolocos" (cconettur mate Weticton) gi*arhitecton"; { av tribute, ce obicst, ciotumatizaren Mo Tetolui ai a sostutut Prev, lue-Eri Intrenvinee 44 eroMn(Y tend Tot fn voriones otasict @ “oot Proiectath si una dintee agee*riteerle mai corncteristic® mollor nrinciptt, Clintul, tm “recia continentalit at 8-91 pos bozele Btructursrsi oraqului Friene din feta Mel, exptiri= ent tn enoen elonietict. De altrel, epacu eleniotic® wete cea care | cundnate maxima rtaptndire gi utilizore » wine ipiitor Nipnodastee, ten= Ainke genvrrats de fondorea a numeronce acrziri nol, cen tai notorie flind Moxonéria,sn Beipte Din mnoliza celor cai esrecteristice Milet~ ee deopring principtiie cenerale core au etnt 1a be oragelor de tip *hipnodamie’s = tran atredels 4 doternintnd Loturl egale, coupate ce Voevinge; contigura}ia enrtezinnt n retelet de atria » de- torninat gi form’-agorelor smi n eltor snagii pullice a eBror form tn. plon eate rectanculnrts as 3 tint -CUint, Potehe proteaicit |se 1. ASEZARI GU PLAN PRESTABILIT Ls Selinunte: forme ce Potizere etmplt caracterietice prove eului ¢e colonizare tn peri onde arhaiet (ou uprapunert le epockt romene); Ay2,0,D- ~ temple. + OLints teams wtraceda tn gan a unei ageztri not din periondn claeies. + Priene: expreste © prineipiilor urbentsmuloi hippodemie - tran otradel tn goh; independents a trenei otredale tn raport cu re LMefel; inependengit intre eupre faze conatruith gi incinte forti- float; absent unet artere majo- re; ronificare clart « functiuni- lor. 1. agora; 2. piata co LU; 3. omnétuarel Atenei Polise; 4. tootral. rei ASEZARI CU PLAN PRESTABILIT 1,2. vileted - exemplu de zonificare funcfionals : tn protectal initial au fost menajete sone 1ibere pentru edificerea, in timp, a dothri~ lor oragulut; anplesarea acestora 1m convergenjs cartierelor de locuit rHepunde unor ceringé func}ionale; zonele ceotinate comer gulai stnt legate de centrete viefit economice care aint porturl le, Ay agora politic; C. agorele conerctale; p. dotiri publice (tea tru gi ginnazion); P. porturt; L. eartierele de locuit. 3. Mexanart ippodante nunentelisare @ spagiulut ur- ban: una dintre strisi, Canope, ‘oppredinensionats fn rt port eu oi permite deefiguraren unor anple procestunt.rie, | = relative in‘cnentonti «ty Euratia terenului: Yo Triery, orsgul ox desficowr® no panta unei InBltini ou o diferent ce nivel ge feate 200 m. ne care 0 suprepune structure ri,ié:, tn coh, @ regelet de otrtaisain acest motiv, o serie de ate] ofnt disnuse conform curbelor nivel In vreno ce, ne dires}is nerpendloular’, otrizile uret - panta abrupt, steseori Sing Iniocuite e: seoliri, lectture tntrs tonele oragului fictnduveg 4u ci icuttate; . = 9 relativé independentt intte suprafats construs til of incinte eheat ce zidurile Je aritere; dissozifie zidurilor, contura? scestora este deterninat de nacositaten folovirii eficiente « terenulut ta scopul acigurif\t protectiei gi, prin Zorsele or- genice, aparent nereculate, Controsteezt cu ceoretria ricuroest a rejelel de otrézi; : = nediferenticres strizilor orin dirowiuni, steunta unei axe lore care at conduct! la odfineren unor e'ecte Je monusen tate prin aplicarca principiilor sinctriei; > zonificare functional o eceztrii; ornqul este tapirjit tn cur tere, In unele cazuri cestinate unor .ror"ri etsicu dizertte; oe eonetituie centre cu conjinut furetional vietinet: 1a Met, « in anropierea color ¢out porturi ce «18 pi " inn fn zona de converrenst carticrelor rezidentinle, acora politico-néministrativiz sonctunrs) oraqului este ~onivent de obicei fn gone cea mal tnalts 9 acemtrii. 4 Pay ce caracteristictte cenernle ele urtentarulut im uote cazurt tendinge eiferite, cenorin’ clte cirectii tr eolusta stitntet constrveyset oragutut : le Percen, myerere elenisties, sub Anfiuenge concentifior anecitice Wurii orientete ci tm conti jist» exeate Ge abaotutinmal monvehic al dinestie’ elentrtice a r atriéture urbmd ureiroate objineres unor ofucte “> onus rtlitiee pele > tepmeren constine|siter in terove caccestve, precbtine, Gens erga! principalvlot drum de neces pe osropol%, inacint arhitenurnte evecta cwloase, coplegi toare. » Atuint de prinetplite urbenitice propeit eivitizayte! crocegtt ~ cae’ mt foot ‘tsonerie oi fn orocticn eft ielelt orégélor, au setrut $4 preocuptint care tims Toragut ideal", proieeste mune! clatirt abe- fracte, titorotiee. Propinertio unor mir’ riesoft, eu ar fi Flaten Ws Arietotel, depi dmetizabite, {Vuetroct oivelul etadirii teoretice A tn anticnitaten greacd, coschizind oii nontra seeronen evathni intres prince tn epoctie umiton Per ior ottstiei 124 cone, & PROGRAMELS DE ARHETSZTURA Gana ce prograne ereste de construetori{ greet oa riepuns 1a co- onde soctsi& este deosedit ce scanifientivé pentra ingeTegerea complext 9 societilgit Creciei. entice. Structure eoctel-polttics a Creciel, demo- erase ecleraaistt, care sctien ¢ thre partiohvare'a seelpniten =| beri le vista polisului a erent pronizele aperitiet unor tipari de pro- greme necunoscute civilizetitior anterioare, cele legate de deoftigarares © ‘iferitelor menifeattr! ale viesii civiee. Exlatenta diferitelor orge- nisme Ge conducere colectivi = afstu) oragului (bald), acunarea poporu- doi (oselesia), corpul de megiotrayi (pritant)-a impus ereeree unui aro construit fa care ecestea sl-g) Ceoftgoare activitaten; eontectele footale frecvente, siecutiile, trarracfiile comerefale au generat spa- ritia unor spatit urbeniotice constituite ce centre vitele ale agesiri- pentru unele wetivitsts colective indiepensabite soctett- [4 grecegtt au Fost crente teatre gi odecene, palestre, ginnezioane stadionne. Civilizatia grescti este prime cintre rerile civilizagit ai ontichi tajTi cere impane omhitesturti o congndt sociell ae lor = agers! Ge locwingk, un numir Limitat ge prograse: paletul, templul, odifietul tuners viata clviek ‘ind nractic inex\etentl, mu eu aptrat niet pre- arenole Go athitecturd corvepunsitoare, Preluind sunerele expertenge fumizete de eivilizagiite prehelenice, arhiteegit greci au fost obli= aati ob inovere, al creese clldirt eorespunzbtoare unor fumoftent nol. Rerolvtrite fieckrute dintre prograze au fost condi jionate Ce sotul do viatd eeracterietie, ce fectert de elird, de teinietle de sone trveyie, de concengitle spatiale proprii-lusii grecegti; forsee lor wx conoscut © evelutie tn tinp, eu inerente elutirt gi perzec{iontst care tv condus 2 stabiliren unr tipolegit. Humeroece dintre progranele create Ge constructeri! grect aa sonstitutt sures de tneptrepie peatra pertondele e¢ au ormet: teatrul ronan, atedionul sou tenpisl au rezultet din prelucraree, fnti~o visiune moad, e wodelelor grecegtt Tn contextul multitudini! de programe destinate vieyid public 0 etagens¥ programs? prioritar a1 amnitectistt Grectd antiee, cel care o carretenizenst fn nod seential, [templol) expresie a rolului religiel | in societoten antiek dar gi simbol eivie, saterializare « puterit gf prestigtulut potieutut. RSLoeuintele doaind arnitocturs unci erect prin runir dar tratares lor nu le oituess tn rindul eldirilor reprezentative pentra eonesp- Lille eotetice aajore, pentru nivelst teinicii eonetuctive. In echia, formele de loevire aint capabile ce > reflecta in moc semnificetiy 0 anunith civilizesie: mod de viaih onvcitic, mentalithyi, relagit eoct~ ale ete. Tomine de 1a aceste prerise, locuinga gresel se cistinge prin enumite perticuleri ttyl care as ge sat regolvirile concrete ale acee- tot program: 1. Locuinga ee dezvolts £2 constpiite unei ocuptirt intensive « te~ renului éin interior) es7zirilor (tn majoritatens enturtlor teritorivl urban ftind Hritat fe ce idurt ge antrere, fie ae contiguratin gecerefics); rezolvaren carecterieticn co eee n fuxtepinerit locuinselor, cenerind fronturi continu’ ef- tre etredi. 2s Nodal de viegS corncterietic in cadral families, distineyia ne- 1 tntre viege poblicd Ie eare aveou acces exclusty barbetti gi cea a nucleulot fanflol, » inpus o orcanizare « locuintes fou apagiile ortentate eftre Interior, spre © curte, concositent eno obturare enroane totel etre exterior; tn interioral lo- cuingel, fir8 a beneficin de rezolviri functionale epeciate, 9° contura © sond oferent® birbeg itor, andronitia gio alta, wai Fetraod, destinats femeilor unde erao incluse gi spagiile got podtregtt, gmneconitie. Aetfel conceputtl, locuinia, cu fazede- Le noutre, “eimpl yrticipl em elesent eatetic 1a cadral urban, fncBresture ée expresivitate revening construcsitlor publice. 5. China carncterietic® 9 persio gi a inoue desftgurares unui nu~ slr ware de activithti in at jetor @ generat uti~ Licerea sultifunctionel& « curti! interiosre precus i extaten- fe unor spa;ii intersediare deochiee dar ecoverite: loggii sau portice. 4. tn evolupia locuingei crecesti tai et sociale caracteriatice fieckrel perioade: tn epoca cl condi fille democratic! celavagiete, locuingele mu reflect ren~ gol seu sterea materials » proprieteralul; aftrrares social ot Feoliza in doneniul viefii publice # polisului der nu atrigen Gop alne Goringa reeliair! unei locuinge de pretentii (cate Ge presupue, de pias, ch Tericle nu locuia tntr-o cael aitert~ ‘Uh de cele ale altor cethgent atentent), degi anunite nuante fm rerolveree mat anplS a unor case sugereast 0 tending de alferentiere per Liber; aceot = Delog: eeutil urban carscterietic agertrilor constituite evontan @ generat forma neroguleti a Locuin- Jelor; ocupares terenului este in- tenaivi. a @® rocuinge ein cartier) ang tegugirese din Atene (aec.t) foree Teeutnge wo" renal tot din tneorierea tn 5 tui urban qi din reunire dou loeuinge reazenajates atelionl este orientat 2ttre otrade "Warmurter{lor". + loulnge arhaice din Corint tn care func {ie m le pentru olfrit ~ entiprincipit ou sctiune constant, epar unele direrensi Proceaul evolutiv firese precus 9! ner traditi{ locale tn citeritele zone ale Te periods mnisticll, abandonores prinetplilor denocretiel avagiote, sodul de condscere monarhied a dir: itelor state 0 alotitutau lusoa greack predum gi influentele orientale avintate au creat premizele unoi diterenjieri sensibile a Jocuingelor ca dineneiuni, contort gi tra attelizilor ¢e pe acropoln Perganulut) 18 arhi tecturale. # carecteristic faptul ci, tn civilizetia grencl, srogre Bal de polat epere exclusiv tn epoca elenictics (r. pele: In resolvirile concrete ale lecuintelor, alsturi de sceste Aare sau fn ariile colonizate. onda arhatet gi ce suetiresc ce 1a corint eou cele din gone arorei ateniene, ceractes Ge agertritor eu genezt spontent. Treva stratal® G4 tmptrgirite eau contopirite ourvenite in timp av onerat forse nm Fegulatt # lotului gi, implicit, » constructiei. constant&, curtes interioaré care grupeart tonte tn: Pentru agentrile de plon prestebtlit ele enocii clasics - ein Printre rarele urme arheologice core ne~ elaoied se munkr¥ loouinjele ¢in carts rerltate din auange regionsle, rod al perpetutr!i Grecie{ continentale, insc- porventt din veri 1 mogt ne geonetmick precun Sa recheegte, soo rile locuinges eee mat bine cuncscuth prin cereetiri arheologice eate SVintal ~ tint de loouinst este mai cler definit. Loturile de fort tectangulast, som stot egale (aprox. 17x17n) resultate din reteais etreds1% tn ech oa pernii virl cseatnitoare. 2s OLint uti 2izar ‘eoentiale pentru o locuints react: = vestibulol ae ces, prothyron; taut tip uniter de construesii, ov rezol= Ih condi giile spiritualitésit erecegti, uritates Ru @ condue 1a identitete, le rezolviri tip, de individualizere » fiectrei loouinge. fiind evidents o tending Th toate cazurile aper enntisie + curtea interiors, aule, eu rol de dietribugic @ cizculsy{ilor Gnetusty o: verticall, scare de acces le a, fm acelag timp, epasiu pentru unele activi titi dom wventualul otn5) = tnetperen de prisire a copului femtliei, androns}, aocosiDi2 Gin vestibul prin intermediui unui epejiu interaedier; in andres ee desfigurau sosele tive, 1 wm prints o perits pe Laturile eale erau amenojete binci de piatri find gf wingure Inetpere unde ve constatt ainige preccupliri estetice: sozaie pavimentar sau decor eromstic aplicet pe pereti; 7e 1, OLint-agezare din eee.Vien: trama otra Gol8 caracteristich oragslor eu plan pré atebilit a deterninat forme rectangular! 9 lotwrfier, 2. Lecuinge Gin Olint: in imitele unei ti pologit unitere, resolvtrile e@ parties Lnrizeact refusind monotonia.Locuingele grupate elettulese tlot-uri limitate de etriizi; cele doul girurl de case care al! clituiese flot-ul sint separate printr- lee de sorviciu, ‘a.vestibal (orothyren); becurte (aule); c.anticanera androsulut; d.andros: ‘ort; f-logeia (pastas); g-eata de nest (otkos); h.date; d.buetttrie; J.tnetpert k.atelier. 7 tribuie, eireulesi ile; tactelor sociale gi a reletitlor economia (androsal AN gi etolioral AT) eats orientas 1 oltre trad’, seperath de cea a vietit de femtiie (B,bucktar! + Hommere). 729pastowul (ee0 pastas), Loggia cesenieX etre curte printe-un gir do ottipt de een, epatiy in care oe deatagure o Gin eetivitapsie fom Itt, = sate de nese, olkos: Z nueleul Sale-bucktirie, cole ouk inetpert fling grupete pentry f foloei efietent inellatren comunk; buch tErle ee desfugure pe Intrenge Sn82 th et ffl, pentru a eeigire evacuares fumi- wt, nu avee platen; = stelleral avon acces in etradh direct gf éin prothyron; ol ere tetfel euplacat Ineft of fle ecos Ain eizeultul vietii gropilut fomiiel; = tnoliperile de locuit, doraiibarete, completan opagiite anintite tn mumeroase cezuri eras attuete 1a eta, elestuind sone eepa~ rath a gyneconi tioului; elteori 1a etaj ereu oftuate inetperite nodeste ale sclavilor. Preocuptrtle pontra e asigura condijit winine de hiciens etnt prerente, fle ef eote vorbe de forse de canalizere, fie oti erau eplico- te amune prescripfii de ortentere © Snctperiior princtpete (pastoos2, cites, grupares bote-buclitirie) etre aud. T ee atribuie, de altret, Iu! Socreve do ebare Xenofon justiticaras aceatel orfentiri: "Cind easels Sint ortentate opre miaztet, soarele patrunde terme tn tnetpert, in vre- oe vare el trace pe Ceasupra capetelor noastre, peste scoperiguri, ne eek fn usbri. odestiel formelor gi decoretie! 11 coreepunee gi o sodeotic a sobiticrulut: inventerele plotrate ca gi roprezentirile ¢e pe vasele | Dictate inéict presente unui nuplir Hmitat de plese: paturi, neve, ecaunt Cu epfiter seo fEst, plese de depozttare de tipul Iéeilor. | tn lonea colontitor ain dela Hie, cum ar fi Triene, in rezol- wren loaéntelor spar unele nuange: Sintre tnctperite grupste in jurul | Gurtit interlosre se detageasl nuclea2 ofkosutui, elextuit dintr-o fneli- pere principal din care ee accede in dou casere de locuit diopose 1o- terel, Olkoaul sate precedat de un prostas, portic deschis citre curte slotitaind © gripare aseaindtoare et megaronvl prehelenic. 2. Locuingt 1a Delos - Case i ca un semn el modifieirilor in concep}ii gi fn etructura socie- . lui Dionisos (e | tapi, fn epoca elentsticn e-au aceentuat tendingele de difermtiere « Locuingolor. Deol la OLint loturiie erau aproape egele (eprox.290 mp), 2e Priene, Haltate de aceiagl rejea etradall fn geh, lotarile devin ineg: 1e, aptrind diferente srg de 1a 200 18 500 np. Concositent apar ¢! preceupirt penta o tretare mal pretensioas « locuinjet: curt terioart cote fneonJuratt eu un portie de coloane desftgurat pe-toate : BI (50 wre parts Liab. Locuingt le Priene (see.IT ten Particularituti regionale de rezol- vere:nucleu) "oikos" reproduce for— ele negaronului prehelente. ~ 2 D+ Locuinyt 1p Priene (sec. I fen.). 1 fen.) Portonda eleneticl eete caracterisetl prin diferentieres lecoin- felor ca Gimensiuni gi en grad de confort; curtes interioarl este tratath bogat, cu perietilon gi decoratie tn mosaic.Leturile, elettuind un peristilun . 1a Delos, aceleagi tendinte aper mai accentuate: unele loturi ating Too mp ier tratarea arhitecturalk devine faetuonel. Conatruetit cum ar fi Casa Delfinului, a Tridentulut, 9 Wigtilor, eint realisate din platré cu cous nivelori, tn curtes inte. ricart perietilurile we deathgoaré le parter gi etajgi stnt decorate cu oraicuri pretioase. Apar freovent in control curtii basine de ap. Avtfel conceputt, curtea locuinget jtnoumearl, pe ing conginutul de opatiu multifunctional, de distributi a cireulejiilor gi de deeftgure. ro unor activititi domestics, gi funcjie de agresent ou tnekredture eotetion reepectivi. Un tip particular de locuire este ateatat de documente: locuin= te colective, synoikial,in Atena far in Alexenéria, imobile multietasate caracteristice marilor aglomeriri urbene (foraull reluatl ulterior de etviligetie romani in eltuafii eimilere, tn capitels anu tn portul ei. Ostia). Loeutnta greact ee inserie in contextul mai empl al lumit ri stritene unde condifiile de elie gi sodul ce viegi au condus, aproape pretutindent, la resolviri care drlentensh epagiile edtre interior, ert ind 0 fermi delimitare intre viege publict! gi cea privat. Unele elenente ale locuinget grecegti, cu prectidere din epocile tireli, au fost preluate ae civilizepia roman Tie datorit# convenabilelor rezolvirl funeyional fhe din doringa imitarii sodului de locuire din preatigioasa civilizaiio lent: cavele tradi tionale cu atzius din agestrile romane sou fnboghiit prin aélugarea curfii cu perietil, epatiu de agrement asemtntitor celor intfinite le Delos eau Friene. Constructiite relisilonse in Grecie antict program coninant, narele lor nusiir precum gi atenjie care 11 s-a acordat @in ponetul de vedere al eaterialelor foloeite gi, in, special, din eel fal expresivitljit formelor glaindu-9i oxplicatia fn rolul Important pe core {1 defines roligie tn concopfiile lusii antice atft le nivelul in- Givistlor ett gf le eel ol societazii. Formele de practicare a cultulul precun gi modul de ingeleg re a religiet au fost factorii care au condittonet constituires une’ anu~ mite tipologli » arhitecturti religtoass Religia greack » avot un carecter antroponorf: s0ithpile ereu Saaginote ca benefictind de inflyigere umank, de reactil,, sentimente 41 atitudini omenegtt, participind activ le viata individulut gi a eceieta- Hil. Formole de cult eare ee precticay individual erau dintre cele mai staple: rogiciunl, purttietri oau ofrande gi sserifieii, Cultul ecleativ implica partictparea tuturor eetttentlor pollaului la marile eerbiirt eat (32 fipt ¢ (mos, sews, toxewu ote Doe wacunoRe ADIN FREMRLIrC: Inetperee prinel pelt’ megaronulal faving nace (8), local vetel (7) fete Tost de etatate seluail (@), Pronaoout (F) sate Gobet fe um epee | He eisitar, optotedonon (0), tnerea sonotruciie sete ineonjrett ae o eolonedt = ptarone. 1. seat em pterone! aduce un spor ae expresivitate templaiui, oo “put opre a fi percepat ca volun tn eadrul oncemblurior. 5. Reconatituire Spotatiot de mega 4. Partenonut.aisturt de conginutul relighoe, dezines gi 0 components socials, de ex primere a spiritulat cfvie al unei comunitlyi usane. In eadrul serbiri- lor -cere uneori durau eftera eile- avea loo procesiunt gi onerifielt, dar gi tntreceri eportive sau concursuri culturale cu large participare ‘a cetiigentior poliaulut. Relajia intre religte gi viaje civic este re~ Flectath gi de feptul eX In Creoie ontict nu existe un corp distinet de preoji, sceseth functie find indeplinitl de eagistratii poltoulut. ‘Templvl grec _s fost conceput ce © loovinth eisboliek » xeulut storializat printr-o representare entroponorfs, otatuls. Aceasti con eeptie a condus 1a alegerea unui model de edificiu care trebuts st eon- find {deen de locutre eu caracter reprezentatiy dar, in acelag timp, al Aifere de Locuings curents pentru a ec sccentue confinutal eimbolic, sa ora el tegplului ui)eoare a fost ales i care coresrundes scestor deriderate te locuinge prineiars preheleniel de tip segaron. Tneiperen’ principe 16 devine naooul texplului, locul vetrei fliné lust de statute eutui gi alettuleste, impreunl eu veatibulul deechie, pronacsyl,un nueleu ca devenit un arhetip, reluat cu unele preluertri in epocile urattoare. YVeotitulul de intrare a fost roluat in partes opust # nacsulul printr= tun spatin siniler, opistodonos; in unele eaturi, intre oplstodosoe gi aos. ca 1m Partenonul atenien, o fncipere intermediaré ou rol de tezsur. Naceul @ suferit uncle orelucriri rezultate din necesttaten a- coperirti spetiuiui eau din doringa ereerii unui eadru arhitestural opti pentru perceneres statuii : au fost introduee gizuri de coloane disouse de-a lungul peretilor Interali eau pe trei leturi delimiting spatiul aferent represent#rii zeului. (inele terple de diseneiuni wert aveau pla- fonut naceului partiel eeecoperit (temple hypetre), Formulk care condu- cea In obfinerea unor efecte epectaculoase rezultete ‘sin iluninarea otataii. interpui ibi1 maset de oredin- Spatiul eacru al tomplului nu era acc! chogi. Pentru cetizenii polisului imagines care ve oferea exteriorului edificiulul religios, perceputh fie,ce mast doninentX tn cadre] agertrii eau a senctuarului, fie prin parcurgerea unui traseu pre- ei, eel ol procestunilor care inconjurau templol. In aceste condifit imoginea relativ simpll # megsronulul prehelenic, eu o einguri fapeds aecentuatl de prozenta unor colosne nu er fi fost suficient de expreei- hu ar fi avut puteren de eugestie necesard supra publiculut. Inet Qin periods arhateX @ foot introdue un nou element el e¥rui rol era cel dee conferi plasticii arhitecturele edifictulat un spor de expreat~ 13% vitete: un gtr d@ colomne eare tneonjoart edifieinl pe toate 1aturiie aebtuind un portie, pteroma. Odatk introdus gi acest elenent, proto tipol templuluh gree sate gata conotituit. Trateren echivalentt « colo! patro fejede, T6rH accentuaren uneia intre ele ca fiind prinetpell f resultat din tnougi modul de percepere # constrocftel, @inante, pe ioura parcurgertt treseulut procgetunil, urmfringa-e» ca inaginile ox re 90 succed ai-qi piatreze expresivitates. Dominant ca mast, denefieliné deo tratare elaboratl a plas- Heli orhitecturale, texplul-loouing® diving « theunat gt calita de einbot a1 conunttAyit uname eare 11 conatruiee, expresie « presti~ stulut potfeutut independent. 1m funetie de periosda fn care au fost ridicate tenplele, ée dimenstuntie lor, 46 sone geografiok au do anunite condi jtontet gt particularttiti ale cultulut, ava conetituit © anaeitl tipologte constructiiior religioase. Conform acestei tipologit, un templu poate £4 detinit copa: = nuntrul de colomne e'pe lature scurti: tetrastii (cu patra soleane) Gn carul templului Atenei Mike 20 pe acropole Ate= ret; hezaot!t (eu gaee eolome), tipo curent de temple; agtostit (co opt oloane), ea fh comul Partenonatul sau t0 carurile excepjionaie ale tenplelor de mari éinenetun! din asia Wiel, . deenstt2 (cu 10 colosne); in perioada elastet, nuntrot é¢ eoloene 46 pe Latsra scurth (n) deternine mostra color de pe lature Lungl confore formules N= 2n +1 (on tem plu hexastil aves 25 colonne pe lature Lungt) ; ~ sontiguratia pteromei: tespiul in antie,tip arhaic, reluare a ronului (templui "A" ain Prinies, tn Greta, datind din pes ronda howerict), utilizat 1a unele constrictii de sit éimen- stunt (teraural atenientlor de ie Delfi); tenoiol [prostii, eu © colonedt fn fatada principall, cel anfiptvstil,cu eclonade pe onbele leturi scurte ( tenplul Atenei Nike); peripter,eu colonadi freonjurdtoare, forili de cea nal larei rlpindire utticett le majoritaten teaptelor; templolot peripter 11 eo reopund net multe vertante, dintre cane cele sei inportante :peripter gonopter, oo © singiné colonadl, coreepunstng Prototipulat de teaplu gree, de In conetructiiie arhaice ptni 4a cele clastee gi elentaticn); peripter dipter, ox éubit eo- oneal, en 2 catal sartlor temple din on Heratonul ¢in Senos oan Artemieional din Efes} paeudoperipter, cu colomele angejate sidoiat (teaplal lai Zeve din Agrtgente); pacudadipter, eu 0 singurd colonadl deptrtatl de sidol celle! eu 0 tran 135 etn1 a » 4 ' ml a ‘TIPOLOGTA TEYPLELOR GRECESTI DUPA CONFTOURATIA PPEROMET: ‘im entie (tenplul lui Thesis din Remut) prostil ( templul Artesisei ain Epideur) ‘anfiproetil (tenplul Atenei Nike din Ateni peripter monopter (Pertenonul din axena) peripter dipter (templul lui Apollo Dydimeeionsl ting milet); peeudoperipter (templul lui Zous de Le Agrigente peeudodipter (tesplul "6" din Selinunte) 136 _ ut Apollo de 1a Delfi er = ordinal folosit: temple dorice, rigieate tn apeciel in Grecia continentalX eau in coloniile din Haga Graves: teaple ioniee, caracteristice Asses Wiel gi temple corin- tice aparfinind eu preciidere epocii tirsii, elentotiees In unele earuri, in conposifia templulut intré gi elt ordin Aiferit de cel utilizat pentru pterona ( 1a Fartenon, tn tnciperen texaurulat au foot identifieste 4 coloane Leniee Aor templul lui Apollo din Passee cuprindes, ta interior, coloane foniee gi o colosnt corintieN); definitoria rimine sno ordinul exterior; 0 rezolvare particulars este cea a Imloeutrii eolosneler cu eculpturi entroponorfe: stlanti, lm tomplul dorie gi, ¢ariatide, le unele construcfit tonic us ar fi texauru) Siphnienilor de 2a Delfi eau Erechtetonul } atenian. Conform scostoi tipologii, un templu grec ponte fi defintt in mod complex: templul Atenei Nike eate un templu ionic,anfiprostil, totraatil, tonplul Atenei Aphaia din inoule Aegina este doric,. peripter, herastil, dar ‘leralonul din Senos, ionie, peripter éipter, octostil. Pentru snumite functiuni particulere sa constituit gi un Ap de tompiu efroul twit aintr-un nucleu oflingrio, Anconfurat cu o pterone gi avind 0 colonadt pe plen cireular gi fn in= terior (tolosul ain Epidaur sau cel de 1e Olimpia). Templele se tnecri fn_eneamblurile complexe ale senctue- lor care slcdtuieac zona ancria Plecirul polis, ‘Lind agezste de obi~ ' eo fnligine, acropols. Tn numerosee casuri ~cum ar fi gi cel al ncropolei Atenei- sanctuarol este amplasat intr-o sont unde exietaeri forge de loeuire anterioare, apartining civilizasitlor prenelenice {ar encanbiul sactu cunuleazi gi un continut ietoric, de renenorare « unor ‘tradipit ale comunitiyit unene respective. In cadrul ineinted oul, linitat de ziduri gi aceesibil prin porti monunentale (propi- yee detagessH dominante templele, ierarhizate in funetie de seani- Fieapia lor; 11 o¢ adaugt eltere do secriticiu (simple platforme delate) 4 nuneroase statul cu csracter hi Te mult ay pppegsonnfortate, sanctaarele panelentoe eran tthivate de intreeut Pewee ies piitru munite fore de cult: eet al eanonest pentru precticite de Givineiiiy 2a Eideur, ezletenta and Levoere termsle a conferit senetuerslel, virtatl Go tannocise, Le Heute su deetigares miotere logste de oultal Destrel teceotttte munel fnl{iajilen, Ja Gerint gi Ollaple avees oc Sntfintrite Pertotice ale popelefiel prilejatte de jocurile Sataioe gi: de cele cdtwptee 137? i ‘ Be a tet ek © Smetuer pnslenic ~ Zpidaur: 1.teaplut Tut Aeklepi oo; 2-tot0eut; Sunton; Aeeloteri; S-eimnasion; €.d8i publice; 7-stadion; 8.han Centazoeton); 9.tentra. 1s Hot A gyn ep leurs 2stmpes ers agogion) ; buleutertonul; crt onaVa asemenes sanctuar era un opaziv tn care ee desttguran acti- vitupi variate resultate cin forme2e de cult gi, tn coneecinta, ere alottuit cin constructii eu diferite funogiuni. Séiticitie dominance rau tomplele dedicate zeului care patrona sanctusrul sau, uneort, ¢i altor seittyi. Se adtiugan numerosse altare, statul, tezaire (miei este cule donate de diferite polteuri), locuinge ale preotilor, teatre, ste Gtomne, palestre gi gimazioane, hanuri pentru adtpoctires pelerintion Ceatagogion). cul,)prin continutul iu, e@ situessh 1a Lisite dintre clE- Civile FeTigfonse gi cele au destinatie 1nick. Primele anenajtiri oinple de gredene deatinate perceperii de cttre public @ unui anumit tip de spectecol cu consinut neprecizat, probadi? Feligios, apartin civilizatiel pretelenice. Cu exceptin accator forme onbrionare cu funetie inci neclert, teatrul fnteles ca un organism com Plex, apropiat de concepsia nodemt meupra acestui program, vote o ere. apie a eivilizatiet grecesti, ropunzing unor ceringe indi epenoa Vieyit sociale mle lumii eten Nodelitugile concrete de rezolvare « progremulu! de tentru au foot conditionate de specificul forselor pe core le adopta arte opect solwist gi, implicit, crematurcia gresed; tntre cele trei componente = = constructie, spectacol, text cranatic - a existat o releyie continu Ge interdependent. Pentra tnt legerea formelor pe care le-e adeptet teatrol grec este indiopenssbiis o cunoagtere de prineipiu a tipului de spectacol care ae practice in lusom antic gi a evolugiel aceatuia in timp. Spectacolul teatral a avut un confinut initial religion. origi- ictacolulut oe eitueart fn doneniul odscur al unor forme de ritual @tonioiee: un dans tneofit de incentagii (ditirembii, coruri tn einai Iwi Dionieos), destgurat peo pletforas circulant (Brin spetiu ae Joc, germene oi vittoaret orchestre) tn jurul unui alter eflat in centmu, nu: mit tis edi tieat Spectacolul evolust rapid, consinutul textelor prin introducerea unor elemente mitclogice smu cy caracter istoric, £o- losin oa suret Legendele eau epopeiie honerice; aceste proces » condue 1a aperizie tragediei gia crane! eatirice. Prima inovatie esentiels a foot datoratl ui Teapis, ctgtightorel concureulut toatral organizat in, 530 cu prilejul marilor eirbitort aioniesace din Atena: deeprinderce lunut: actor, protagonistul, eare intra in dialog eu gomul.Ulterior, la Inceputal secolulut Y, Esch{l a introdua gi al doilea actor, deuterago- nietul,ier Sofoele @ fnmuljit nustral actorilor 1a trei. In aceaotl va- to Fianth -corul ei cet trei nctort (care sutemu juen gi roluri diferite)= s-0u Tixet foreele spectacolulut gree pentru secolele care au urmat. Be steure evolutie! escethsii gi m coneepfitior lumit antice, fencgin relichonst ne care o indenlines teatrul a fost completats gt cu alte elerente eu conginut iste: tn conediite tut arlatofen eau, mal tirstu, ole loi Yeneandru, oft freevente referirite In eveniments onu pereonalithti contenporene. Spectacalul - rituel devine treptat gf erectacol ~ divertiozent, co larg earecter popular. Pe mbaura conturte FUL aceotor {dei not se produee gi un transfer de pondere de le inter vengiile corclui 1s jocul actoriter. Frogramul de teatru a evoluat conditionat tind de arte epee tacolului care @ generat rezolvirile caracteristice. Find in periosda clasicd ova deoftgurat procesuh de ginezh sl acestui tip de procre pomning ¢e le an efeten eimplu de cradene din. lem rezenate direct pe Panta terenului, s-e trecut 1a constructia din piatré, cu gradene dio- puee in fora de U, de trapes sau ne contur oval. S-o ajune detfel trep= tat le tentrele secoluiut IV ~ cel a Tui Dionieos éin Atena eau cel in Epidaur, construit de Foliclet eel tinlir, care au fixat cancanele etl progr Aga cus avare din exenplarele epocl{ clasice sau a celet ele. tentrut gree oe diatinge prin anunite trishturi caracteriette Anplesanentul teatrului este dictat ge continutul relicios al ‘unctiunii ne cere o indeplineste, Teatrele aint ampli ‘aneamblul sane tusrelor aproplerea incintei cecte » poliului ( iw Atena, teatrul Jai Dionieos, amplasat pe panta acropolet). Intre epativt construit 0 testrulut_oi medio) tnconjurtitor 9 Flslizesrh o relatic de continuitste: gradenele aint rezenate Girect pe panta terenului, organiemul ecenei nu obturessl total privirea spectatorilor, astrel incSt peigajil natural interri. ne cn fundal; scoot tip de rezolvare corespunde pe deplin con ceppiilor opagiale caracteristice lumii grecegti de @ tneceie odiectul construit tn netark; Resolvirile functionsle ele tontreler grecestt aervese tiny ee spectacol specific lusii antice ei evolueszt tn paraiel evolutia dresatursiel, Tentrul cuprings dou componente funestonale evenfieie: epayiul Geotibet spectatorilor gi cel aferent desfugurarii spectacdlules. © Spatiul deatinet spectatorilor, teatronul, este sledtuit dintr- un sistem de grodene de platr reremate pe panta, uger axenajatl, « onel Gents ele se Inscriu Intr-un contur care depligegte cu pujin un eeuicere tetTrotat= de An Cnoasos,eec.X¥ fen.) in civilizetia eretent, program} de definitive in lunes granck, parcurginé unele etape evoluti- | Elatatent ein tericos (550 fan.); Sevechiul toatra al et Dionieoe | Min atone fr poce Rot Beek (oee.V ten.) ~ reconatituire spotetict, GB tostron ate Sptdoue 1 testruiui grec; amplacaren eradenslor pe panta naturel 9 terenului, dimenstunie reduai SS ‘ale organiomului scenei perait integrares constructiei in me~ @iul tnconjuréitor; rezolveres epatiuiut de joc a rerultat éin ‘ipul de spectacot-practicat,” dazat pe dislegul dintre coral ‘enplasat pe platforma orchestres ai grupul de actori de pe scent. sas its eset une tat ose = prototip S. ekene; Ly logeton; P. pere- dot; 0, orchestra; T. tinele; dar extremitatile eint Intirite eu 2iduri de oprijin. Accesul gi evacuar’ ren speotatorilor {care,le Wegalopolis, atingeau un numir de 44000) ae fhcen printroun siotem de cirovle{ii orizontale nunite Giasoma, aniasat te le partes superioaré « testronvlui; 1s teatrele do mari dimenstunt ferme introduee gf ona env Gout éissone intermediare. Circoletitie ori~ tontele eran legate prin_scfiri caro tuptirteau tentronul tm sectoare."y Primal ring de gradene, cel ge le nivelul Inferior, era dostinet preo- Hor, prftantlor eau cettgenilor a privilegit spectale, fiind atet~ tu{t, aga cum spare In tentral loi Pontsos din Atena, dintr-un gir de fotolit din pietr, rete eincure ¢iferentiere pe critert! sociale: care ‘apare In tratnrea epativlu' srectetertlor, tn ovorttie cu teatrele ro- lanne unde steatiflenren commlext n ecoietBiii apere evident tn rezol~ vorea, o@ grade do confort a(ferits, © Intregului teatra. Renotvaren impecabi1% © prcilenelor acustice cote estgurath pri sne"¢i fordin tentronului cere, permite - 6 reflectare convensb{& 9 sunetelor; ‘se adaugh forsule introducertt nor pane cerarice ¢o rezonantt ab gradene gi, 18 partea supertoant tenerulaf, orezenja une! perdéle de vegetetie el etre rol este cel Ae 9 abeordt cunctele. Spatinl An ion ante nientutt din dou componente: platforma cir+ culeré central, grcheatna,ncntra evolufia corului gi avsamblul scenei unde svoluma actorii. Orcheetra area fn centru un elter, tinele , sf ere vertisl Inconjurath do gradene, ample rezervati corvlul tn codra? srectacotelut. Ace tr 00 Te Scena ere slehtuits aintr-o platform pentru foc, logeion, gi un fundal conetrult so rol gt ce culfse, skene. ce pare cH greci{ folosenu tn epectacolele lor un decor euges: tiv (na ¢e Sdusie), donefieling gl de enumite elonente tehnice cun ar Hrpractieabilele; cecoral-fundsl pletat ne buckti dé plete gi montat, entry modificares inflzinilor, pe un,eistes de evi telescopice; de- 4 laterale alettuite din priene triunghiulare rotative care perai- teno schimbirt rapide (periektoi); seripeti pentru aparitia personase- or divine (mechané); platforse rotatives dtepoettire pentra creat ote ete. cu tizpul, pe sleura evolutiei draseturgiet gt, implicit, « svectacololut, rolul eofulul se disinueazh tar edend devine malt mat Awportant&, sporegte in dimensiunt gi beneftectas®, fn special tn pert- cade elenteticN, deo tratere arhitectarelt mai bogatt. Teatrele ele afetice fae aetfel treceren etre constructiite lunit rose: Civitizefia greack « cunoecut gl un alt tip de constructie cess Unath epectacolelor muzicele: odecntl careera, tn esentt, un teatra acoperit. 3 precedes diterite, tneepingAgorele int anoambluriie urbene cerscteristice civilizatiel gr cogtt. Agora reprezintt tnatigi esenje policului, eate contre] viegii civice @ acestuia, looul de intfinire « cetitenilor pentru dezbatert gi delivers’ in problene de interes conun. Forse enbricnare de agora au apfrut inet in civilizapiile prene- Lenice: soatiut public al oragului curnis din Creta este seanul existen- tel unor snumite forse de vieth civic der condipiile constituirt depli- fe 8 ecestut program urban eu eper{inut civilizagiei Th epoca clasie’, acora a fost ridicath le rencul de aneasblu monven= tal, expresie deplin& « comenzii ecciale caracteristice democrayiet ecle- vagiote, altturt de eanctusral eitust pe ecropolt, agora a cevenit un eimbol ol independentei gi prestigiuiut polieulut liber. Pornind de la functia on esentiall, ces de desftgurare 0 vietit civics, agora a cumlet treptat gi alte functii: cea conercials gi cen roligtonsl, care au rims inst eubordonate Funetia civiel, cen coninanth, ee desftigure tn tnougi spagiul 11- ber al piogel unde, in nuneroace polieuri, aveau loc intrunirile penio- dice ele cotstenilor sleituind ecclesia, eduneres poporului. In jurul spefiuhd central erau diapuee principalele conetructii destinate vietii colective ® polisulul, spajiile de intrunire » diferitelor orgentane politice - buleuterionul @au oritaneionul, erhivele cetHyii ete. 0 com ponent& carecteristicl @ acorei eate portical, stoa, epeyiu scoperit, Limitet ettre agora prin coloane, deotinat promensdei, contectelor gi Alocutiilor tatre cettiyent - constructic oimilent tntructtva bazilicilor din forurile romene de mai tirzia. Punetia comereiels a foot svimtlets gure in aer iter, in bardet inprovizate 0: special asenajate: unele stom erau dublate de giruri de prévélii, eum epar le Corint ai accentuat fn ces alenietied oc contureazi o tendingh de separere 8 functiei conereiale de ci acorel politice, unde ‘fla bulouterionsl gi priteneionsl, { eo juxtepune o piat& conereielt, Le Kilet, fn preajma celor coud porturi sint amplai ev functie exclusiy conerciels. . Functie religions rezultt din continutul sacra conferit sgorei: Locul unde oe luau hotdririle majore privind viata pol{eului trebiia of Ge afle oud protectia zellor. In agora se afleu norsinte ale unor pereo- nalitlji ele fetoriel cetstii ~ uneori fondetorul legetdar al ecestete: ereu ridicate altare, uneori temple (col dedicat 1ui Hefnistos, tn Ate~ ‘ne eas cole} lui Zeus din preaime egore! din Priene). Agora din Atene era traveroatl de calea marilor procesiuni penatensice care conduc ty Grecies entice i tireiu agoret gi se desta- fn unele cazuri, 9 apayil toot sworn 80 tena: ensois ceracterietic agesirilor cu nagtere eponten; spa }ul nu are-o confi guratio ordoneth (A.tolooul prit nilor; B-buleutertonal gt jedi) arhivelor; C.templul lui Hefeietoe-"Tesetonul"; Destoa Poscil preaupua; F.cales proceatu- nilor; Pistoa lui Attsios; G.etonruri genering o wict piegii comereiel&). Plenul corespunde epoeii elenisti- anonmblo carecteristic egeztrilor protectate;spagiile au form! prisnatic® ier gruparea lor rezult¥ dintr-o zonifienre funetionalf (A.arora politict; B.pinje conereisl&; C-eanctusrul Atenes Po~ Lies; a-stos encrf; b.tuleuterionul; ¢.pri- teneionul; €. eleneziul; e.teatrul; f.inein= te templulut lui Zeus). 4“ + Aneanblul central @in Milet ove desvoltat tn etape succesive pe un teritoriu reser vet donenivlui public de protectal intji+ fa (eee.¥ fen, ove-II fen., 600-11 e.n.~ epoce ronan) pletringu-gi chractertt Spostaata.stoe portelas tb.pioge uni lor ja-baleuterso~Aaplacanental agorei coincle, in sajorttates casurtlor, eu central de greutate al ageztrli: 1n Atena, agora ee ef1X la intereeo}ié prineipelelor atrizi ale oragulut, 1a Mlet, 1% confluenta celor tret cartiere de locvinge \ Configurezia fistos a egorel 's foat doterminatt ¢e tipol de ai tare olreie {1 apartine. In agerirl conetituite epontan, cum a fost carol tenet, forme agorel nu ae fiecrie intr-o geouetrie rigurosst apapiul Liber al pletii » rerultat ain juxtepuneres fn timp « nor construc{it @lepase relatiy perinetrel P6r% a ures un contur reoten- gvlar; fronturtle nu afnt eospacte, tneht bul pare conatitalt tntfaplstor, fark un plan preslabil. In agezBrile e tip hpodente ~ = Priene eau Hilet = tn trama atradaif fn gah au fost aenajete tnt $1al apatit aferente domeniulut public, ‘aferente viitoarelor centre etviee Aotfel conetitatte, agorele, chiar cect au rezuitat din aportel unor pertonde diferite, au deneficiat ceo foral or‘onatl, rectangular, renultats din configuratia traze! stradele. Prezente etom-urllor care deofuqureu ve Inturile pletit au conferit sceatui tip de agore,. tn spectal tn perionda alenietic®; un carecter uniter, actionina ce nte de integrare funetionalN - legind atferitele edifieii intre ele #1 de unttioare « imaginii eoniteotarele. Conatructiite contra adundnt publice alettaiess o categorie Laren care taglobeeal prograne relatiy Gifertte dar care au benefleiat de rezelvirs funesionele seertnstonre. Aparitia lor o-a datorat exie~ tenget unor organiane de conducere @ polimilot, ev stribopii 1 pre rogative diferite care ae intruneas periodic qi aveaa nevol cingh, de snajitte amiitecturale coreeponss toare. Senatsi polieulal, poul®, forul eare defines puteree poli tiem (ateatutt, pentru Atena In aoe. TT din S00 e Teprecentantt at . cvlor lo triburt) gi deeftgure tntrunirite in baleutherion. Gonetrue~ ie poerts uneori densairen de tareliion, dupt mwele eenetulut din pelieul respectiv ‘Adunaren poporutut, ecclesia (eeu gegoe), oral dectztonel : supres care aprobs oa infires acpiunile propase de boul¥ eupringe : togi cetsgenit polisuluf. Intrunire i se desfiigure, in ma~ ae ‘tm con= Joritates casurilor, in er liber: 1a Atena, in vremurile arhaice, 1o- : Sreseed cul de tntruntre era agore, apo! o colink supusl unor amenajtii, ° co . Pnixul (ar maf tfrziu, teatral lof Dionteos. u exietat inet qi cone tructit epeciale destinate aduntrii poporulut, seclesiasterioane. M7 6 Rgzolveres constructiilor pen ‘tha aduniri publice « urstrit | tabineren necei t8yilor func~ Honale, (aoigurarea visibili~ UHyii pentra un eare nuaiir de persone eXtre un spatiu cen= | tral) cu cele constructive, | Ge mcoperire » unor deschidert, nari:@)bateuterionst arheic | ain Olimpia (A), reluat ulte rior identic (8); 2.telesteri= 5. onl din Elevaie; 3.tereilio- nul din egalopolie;4.buleute- rionul din Priene; 5.buleate- rlonul dia wilet. Priteneioanele reproduc forme ale loouingel, fHrk oh oo tne erie intr-o tipologie anumits: G.prifaneiona din Priens; ‘T.pritanctonol din Rleusie,Pritenis alewtuiay un corp de sagiotragi (1a Atena tn numtr de 50), alegi pentru o perioedt linitatt de 35-39 elle care nu aveau pu tere executivi eau Cecizionel& der é2yineau oimbolurile autori tazit supreme: eigiliul statului gi cheile tezaunslul. Pritanslor le reve- nea atribugie platrhrii focului eners al zoitel Hestia. Ei folosean © conatructie, priteneional,unde ve tatrunemu, primeau ambasadori gf in care era adlipootit gi focal sacry #1 polieulut. De miei dimension, pritenefonsl se enropic de imagines unei locuinge; formele pe care 1e-d adoptat aint foarte éiferite, neccmsti tuinds recterietict. Un ene particular {1 consticule adunirile religions deotigurate Im oanctuare cu caracter particulur. La Eleusis, partici pantii 1am! terele legate de cu2tel @imenetuni nunith Pentru toate tipurt de constructii (cu excepste pritan Aomnelor), problesete pose in Satu arhitectilor eras similare: adbpes: tiren unui mare nomir de perticipenti, amplasaren acestora estfel tnott 98 pont! percene tribuna vorbitorilor (tem oarecsm aceainktoare eu cea a testrolui, der cu orgentsmul scenei limitat lo 0 tribunt) gi nooperiven spm{iulul euplu care resulta. Bvolugia buloutherionnelor gi # alter constructii similare e-a Geefigurat tm tinp, prin wodifictrt gi tebunllttyiri succesive. In p rioada arhaiet, In Olimpia, spare o primi form de buleutherion: 0 conetructie elettuitt dintr-un opatiu rectangular cu o tersinagie abet: Gott; dinetle de lean erau disuse, probabil, pe lnturile lungi ter entra acoperires apatiului, un gir central de etilpi delinite dou nave, obturtnd tne percoperen - functiunile principale nu erau incl resolvate convensbil. Saltul calitatiy 11 constituie treceren 1a ai punerea gradenelor fn form de U, pe trei leturi (fermul¥ eplicats, pare pentru prime dat, la vechiol baleutherion din agora Atenei): participanjii 1a edunare putea pereepe tribune aaplaontti central. Yo- Golul e fost reluat gi porfectionat tm epocile ulterioare ofnd preceu- pire e-nu concentrat aoupra regolvirit eietenelor de acoperire » spe Hillor. Ls Priene, buleutherionel, concept perttru Too de peraoane, ‘avea un oieten de tribune fn fore de U, construite ais piatr tn yre~ 0 un gir de coloane Limited cirduletia perinstrell perwijind 9 acoperires spatiulul. entry o constructic de dimensiuni mai mart cum a fost cea a telesterionulai - sala Misterelor - din Eleueie, aco- riven spajiilor ceren inplantares stfipilor gi in epatiul gradene- lor. Rezolvaren propust de arhitectii Tetinos gi Hetagence ve apropie ae cen 9 atlilor hipostile - apedenele - din arhitectura medo-pergilor: U8 © anume tinologie mnetre! ve mdunay intr-o constructie de serion. plangeul este sussinut de gimurt de coloane echidistante, scoentutnd atmosfere stranie ceruth de ééofigureren misterelor eleusine. La He gnlopolia, teratitonul, sale de sdunare a color 10.000 de arcadient, ae atmensiunt foarte mari (aprox. 52 x 67m) aven aceiagi contiguratie do oslk nipostilm dar dtepositia colomelor dup o ee ent radial! ou central fn zona tribune! rezolva problenele ce percepere « vorbitoru- Jui Gin orice loc al eBlit. ta Milet, buleuthertonul se spropti schea de Gispozitie a gratenelor, de formule teatrelor gi a odeoan: or; plangeal era euetinut ge patra colome anplesate aotfel inett of nu obtureze perceperes tribunet. Constractia sBlitor pentru adantri publice «pus exhitectitor probleme de mare complexitate care au rezultat din necesitates rezol- virlt corecte # funetiuntlor fn condi tiie unor tehnies de ecoperire neevolunte: grinzile de lean sau piatri. Aportul constrictorilor greet const tocmai fn gtsires unor scheme func ionale care eX poeth fi adep- tate nfvelutul tennic al epocti. : Donstructitie pentru educstie fiziek au deneficiat ge o anu mitt atengte tn lusea grove gratie rolului pe care £2 define prac= ticarea eportului tn viafe sockethtil - fle ca preceupare constentd, educatia fizict tnscriindy-se ca una cin componentele de basi ale ois. temului de tnvijlimint, fe in forma intrecerilor frecvente cere Gesftqureu tn legiturk cu serbirile religicase. Gimnasiomnele gi peloctrete erau deotinate prectictrii eur te a exercigiilor fistee fiind aleBtuite tn general dintr-o curte em pL tneonjuratt de aiferite tnetpert anexe (bi, epetii pentru odihnl) precedate de portice. Ginnaziomele slestuieu, in unele earuri, ensen- biuri de dimensiuni mari, explasate tn cadrul sanctuarelor eau in apro~ pierea oragelor, fn zone cu vegetagic bogatl fling hecesaré presenta unui rfu eau onui isvor. | Atena beieficia de trei gimasioane: Cino- earges, Liceul gi Acedemia. Aceste din ural, saplasat intr-o pidure ‘sacri din epropierea oragulat, @ cumulat, ea gi alte constructii a eUnttoare, gi funejia de local destinat invipigintulai de rang superior prin inetelarea geolii eondusll de Platon,in anul 387. ‘Stadionul ere destinat tntreceriior atletice , amplesaren oa tn complexol sanctuerelor find resuliate) motivatiiler religions ale epectacoluiut sportiv: asemenea constructii spar tn toate marile oane- ‘toare panelenice cuz ar fi Delfi, Zpidaur eau Olimpia. Constructorii greci aa pus bazele acestul program tntr-o rexolvare functionalé care, preluatl de romani, oe regloegte ftir modi ficlri eventiale pi tn epoca “egConotructii pentru educagie ftetet: Q@prigsrra ain spidaur; 2.schena unat “Stadion cree (1.blocurile de start: “oip!72.punetol e inflexiune terme) constructia cate rezeaatl nergiel pe panta naturelé @ terenulut. hee fii it {rm : a arbitecturil grecegti: monumente funerere (3.2qusoleul 4in Halicarnae); henuri (ketagogionsl din Epideur); dibiiotect (S.dibliotece ih Pergas,- A. bli de lecturd; B-tnclipere destinatd aoiget protectoare Atena; C. porticul dibliotecii;cD.tnelpert situate Le nivelol inferior a eliror functie eate legatt de sanctuarul Atenet Ain care face parte gi biblioteca situats 1a etaj). go nodernl. Blenentul eoengtel al etadionviui £1 conetitule plate de alergirl 9 ctirel lungine ara dictatl ce tungines tradi qionslé » cureel: un stadia, cose ce corespunde eu aprox. 180m. Fentru deeraguraren snor curse ani longi, plete era @ubli; locurile de start erau sarcate prin sipl, plese eilingrice aplatizate din oietri iar punctul de intflextune printe-o pies asemtndtoare nant t% terme. Pe laturite plete! erau ¢& puse tribunele alettuing un sontur arentunghiular (Le Olispia sau 1a Bpidaur) oan de U alungit (1e Ateos aa Delfi). Ca gt in cats? teste tor, constructor{t ai utilizat fn sod constant parte neturelli a teres nulut: le Delfi tribunete de pe una dintre leturi efnt rezenate pe pan 1 iar cole de pe lature opusk sint ricicate pe uapluturh; In Atena pentru anplasaren atedionului 9 foot al aotrer tneit anbele tribune aint conatruite direct oe terenul tnelinaes 8 0 depresiun Arhitectura funerars nu a cunoscut 0 cezvoltare deosedits tn Lumen greact, rituslurile ce tosorntntare gi cultul mortilor avind for- ne relativ simple, Se prectica iarcerce moratatului printr-un vae foe nerar de mari timensiuni (in perioadele vechi) sau printr-o atels ocul- ptati. Th ochimb, fn 2s a concep SiSlor orientale s-nu ridicat morminte de mori dineneluni, construite 1a suprafate solului cuprinetnd uneori multiole apayii (monumental fu nerer ridicat de Artemisa pentru sojul ef. Yausolus le Halicamae 1iue- treazt aceastt tendinte) entontitor AeSei Yiei, oub influ Pe 1sngH progranele anintite care desin 0 isporteny& coosetice pentru ingelegeren couplext a dervoltiri' arhitecturit Areciel entice, conotructorit greci au realizat gi alte tipuri de copetnueyit eerate de toraele de desttgurare ale vie}ii oociele. Printre sovstes oe nes mr Dibiiotecile, BEile publice, hanurile, deposi tele de aisturl a senetele ote, Oregele tual grecegti Deneticien de extatenga u muses oaoe nongsente cu caracter conenoratiy ridicate in onoare efgtigite= Nior unor conetraurt (nonunentul coigie al lui tleterate din htene), de Fintsnt cocorative eau utilitare, de parcuri amenajate. OlvtAizatie ereect or contureath astfel ea fiind osine dintre eivilizastite lust entice caren creat o atft de aapil gent de propre we 60 arbitecturt. 187Slotom constructiv earacterietic exhitecturi! grecesti ate col tri~ Litte; proceaul de eleborare sstetict fornelor acestui Que Le aparitia ordinelor de arhitecturt. ten 8 con Procedes gi tehnic! constructi- Forsele ordinvlor ge arhitec- ‘tart rezultl, se pare,din pre lueraren celor caracteristice conetruetitior din lem ca: e-wa precedat pe cele din pia tnt.Dintre sistenele constructive utiligate in lumen creveti ee dete geost cel bezat po utilizeren pietri,'gi nareurei prelucrate, reflecting pe goplin nivelul eingirii tennice 9 grocii; oistemele curente care utiligenst roteriale nodes sn acest conenis. ne ce grinst ortvontale spe platt reobat). Deacupra stereobatulni o@, in trei trepte, crepidomm, cv rol tructie; cuprafeye superioerti a cry feu o » Gove plattorml, de reestt Jaelu yenoral pentra intrece cone~ lope’ poartt denuriren de sti lobe tal de agrafe gi cremnoone din brongl!2i@el are o structur® aubit: " ~ opthostetul, ferten inferioort a zidului, alettuieste un oudsszent Salt forest Ain oud sirurl, pdrblete ge blocurt de plotrt| cepa rate printr-un spayiu median ddr’ pereite eeriy = zidul propriuzis, din’ anise de piatrs orizontale, cu rosturile ver ticnle elternate pentru tesere}|Slocirite ce pintré etnt an cuntoru strmturttor at carter’. Blenentele ¢e eprijin izolate ou foct folocite pentru civizarea epatiilor pres mori ce ursau ot fie aroperite sau pentru relizerea por- ticelor. i oe Pile, ¢e plan patrat cou reptrnguloy este in ceengt un fregHent de 2id tratat, tn consecings, ee etore: asize orizontale de pie~ ‘trl cu rosturile verticele sltemate. Golonny a fost componenta esenfial’ o plasticii arhitecturale Realisat® inifiel dintr-un bloc ronolit de piatrt (le temlul iui Apoklo de 1a Corint, in eee. VII), creu de deplasat gi ge montat, tennicn de constructie 0 colomei fteut un importent salt prin sistem ge divigere in tombururi cere @ Inliturat diricultaplle ge trensoort gi acanblare. Blenentele de acoperire a1 cerivet din peineipivl tajor, cel a? eieterulul trilitte: coloanele aint legate prin’ dehitrave ce plate Ine eoapiite inchiso ent acoperite.cu aistene de grinzi princinole gi se~ cundare. Spagiile Iitere dintre grinsi stnt tnchiec ou dele ge mote (uneori pliei ceramice),, rezulting plengee casetate. Involitonren ae realize Sx dout ape printr-o gersentt din crinzt ae pintré (17 uncle cazurl, dim lern), » elrei form! ere Catt de cuori~ ort {nclinati; din acest sisten resulta, po leturile scurte ole cons: tructiel, trjunghtur'le frohtosnelor. Tavelitosree propriuzi ct ere din 3% Sfcle (Keranoe) osezate pe un otrat ivnormenbit de argilk. sxietea Riese enecinle nontra aeurcerse enelor: cimactt) gi leerei Jchtoburi de colectare (sina, ori in formi de capete de leu (oo~ rorcue de evacuare, adi ou Leontokef alos). Ordinele de erhitectur, pnciuctere expresiys a sistemtut cone- tructiy erilitie Tdeea de ordin Ce srhitecturis a exietat gi sn efvilizatit ante rioare cole grecexti: lusen eciptesn’ eunogten colome cu bazk, fhe ai canitel iar civiiisnttite provelinice nrecizssert amunite forme ca Factoriotice care prenergeau goricul. Constructorii Greciei antice aint cet care au creat sistemil onfinelor elaborate conform unor rejuli pre~ cive, Sezate pe o misurt comunt, cnir-o deplink unitate m componentelors Trocesi1 ce elatorsre al ordidclor de arhitectur:: ca deofdgurot lent, Inceptnd din nrfvele azcole te vtetenti ote civilizasjel elene. Se precuoune off Fornele pe care lem utilizat mrincinelols ordine - = dorieut, fonieut gi cerivete aorututa, eorinticut ~ a retultat ain trencpuneres in piatrii a elenenielor cor atructive caracterietice Lom nulut, ceneze odinelor coinelatné ou trecersa ¢2 1a conatructille ge Vown alo pertonte! Neruriee, Ya e@ittctite din plated ou marmura, Bvlwtin oreinetor e-e Cersigurat prin scumulirt euecesive, ou Rotifietri rinime, din aproune tn enroan#, fort aalterl epectaculoas Gor a condus Term gi conservent citre nerfee:iunea proprie epocit cle Teéeen do ortin nv fnazannl nuai ontiunea nentra enunite forme conontznte. “conte orginutai reel@i in gistomyl de relatii entesatice steditite Intre coaponentele cade: givensiunes flectirui clenent results Gintr-o miéevré comnt, nodular, aceeptats en fiind raza coloanei 10 dont. Trin mogul’ cau subsultinlii acestuin sint iapnaionate reperete pajore ~ interestonerente, fnz)jinea eolaunelor, a antablamentulud. @ar.ni cele asi nici cetelii ale profileturii. dstfel eonceputil, arhi- tecture devine coherent, cuvornats ce lecea unittfis, ninie nu este toriy ci reavltY dintro ri;uroact 4h replonalé erestie. Ordinul dorie s-n constituit pe teritoriul Creeici continentale, Snetsl, Yenunizen cars { av ent minting to rosutatt'ts coriene stedi- Lite acolo. Tormele eal: efnt eabée, + expreela plastict este Ge otodititate gi eehilinra, Cecorstie, aubordonath arhitecturii, este Pondernti. Tm tratetul™*Deanre orsitoctine", arhitectul ronan Vitraviy ‘epunen cti “astfel tneenu eolosnn dorios a Infbyige in elkeiri oropor- tHe computa! birhttess, turin 9) frumucegen lal. USfolomns torict eote atectulty din Zua gi enoiter; tose Lipsegte, usu) ce MGieY nemislocit a pe etileint, suorafegn plan » creptdoms« 1 ere araront 0 forst troidoniet; in rualitate srefilul ofa vertical este sult cai cleborst; troimea inforioari! eate ettine ered, cere sunerioare, ent tifgconice, recortarea find Link, : conforw unei curve rafinate, | Uetiiaaree ordinelor fapliet ai- enoionaren, pe bese unor relayii Bateaatice preciog, flectiret componente condtrussiel ~ ole | mente majors (alatente intre ec- “lomne, tntisinea coloane!, ante: Dlasentulut) enc deteiit ~ porn de 1 0 mfourk comunt, nodulul (3) (oloteasl de dinensionare folosit 2a Partenon). herceptitite. Procedcal, care poart: cenumires de celbare sau enti lp, urtregte 0 coreetie optict me- | DIU a8 accontuore ecneatio drletaititate « fuastaly Tost cecoret cu canguri-canelurt- dhe eubtintaed verticelitetea; tn perionta clasteti nunzrul eereidpiior vate te Zoe + fapiteea este eierutt sev a leot peisnetict avtnd ro- let ce egalizere a earcinitor’ | yrticole ale antablarentului gi 0 Geatnea (Goats) (templud atensat -apti- sgbin¥ circular 16 olan, dar gh, ere! nrovii este dictat geo ta ata Tassie damit curb ¢ clrel conficurasie ougerons® fnatgl Linie traepitorst oo Es Treceren ge In fus In cepited ac! fmon orinto-un preci veines te Neeset | cea tatyies ankstecen: inelar care ereasi o linits intre Aoyi propri sie-qi ur troneon cfiin= | Coptoty2); H.teiek; T. cornigh Gric legat de capitel, nurit nynotrachelion. ‘iynotractielionul este ée- Sctrigiétt), Kv’ eatepe' corat cu un alt grup de orofjle tnelate ineizate - onulf - al efrar tol eccasiak 37 ata 7 sate doa ernara, orin Liniite urtrite create, corponentele colonel. sntablarentol vate nisen orizontalZ, suppinot! ee eolonne, corse sagpotrechelton; rental 5 Raerivaiuntay bawtaity Gaps “|”, paler saperiels emesarhipt iatcehn eee ee ‘tao; j-cimast (sima); k. gargue formet ¢herbitravt, frinit gi ‘cornice. Ceontokefeiot); Lenterixe; mti- + Athiteave (gnicty1) este rebtatru) coresrunetter grins! lor ontzon- ae (Kerenoe); M. modal. tale care leacs tntrs cle colocnrles narten eunerioer’ achitees , vel ‘ente rarenti 2 un profil iecit rere 0 senart ee fiat. Eelga este reciatrul ease coresnunce eapetetor ¢e crinsi tramaver= 5 ante. aceate canete Go arin:i aint decorate eu tzislifi (trei one neluri verticnte avind ceacunra o nignt® usor itgita) gi etnt an- Masate pe oxul fivctire’ cotoace gi Na Jurttaten Cletantel ‘intr ‘sreotea. Spafiul Uber sina Inte trigliti eote reseat cu netope~ i riiei ge piste (in epoca ahalet', din ceramict), Cecorate cu eculr ‘ turt Figurative. ‘ | rulga (geyeon) are rolul 2e nroteetic a constructict, eontiging, “| ohtre exterior; Linie erhitravel, gi a feizel; soprefeie ca interioay ri cote fnelinatl, avind rotul Ge lkerimar (pentru # ni refine ane); ft» érevtal triglifitor, sud comigh, apar ple! ée plotré, sutull, sucering {Gera congoletor ¢e Lenn.cars au aplicate, tn nartea lor inertoons, gutae, *plesturi", niet plese oiindrice Ge plates core ci ele anintese formete euielor ¢e terns Me 197Kot a » a ordinul corintic, varientt a ordi~ nului onie 0,D. oréinul corin~ tie utilisat 1a monumental coreg! 1 lui Listerate din AtenaP Astonteut okt numat et Polias jentul ot ul Wike bitue; ¢ Ca nrotatip ot ordinulut dorte nocte Si cocottt cel ot Pertencnu Lol ete cures forme, cu proporgille stavilizate, {luatreest iendul de vrfentiune ot epocit elusice. MApricate $n odali, divenetunile ord}. nati Moric do In Tartanon esnts - + tnlyinea colomne: + Int pinew antemtanentulut + Intlpinoa totale. + {ntereolonarentul, -T1 pours néduti Ps poruni +38 boaunt Spdinut_jonie a art at tated In eolontile Ce pe Utoralah modi terantan + 11 formele oale Pind renurabite inf ivent- ale Tuntt ort= entale, orintre care cole ole arhiteeturii Trevului sctle. ioniene, acest orein a “oct cifurat °h Creel; contact eu torieat, © oaterit une? Din eolontite continentalt unde, nein ocitletri. Tn Attica, conetructiite ahi sintezs produst intro cele aout ordine, cxoresie a wror teneinte opuae: sobefetaten corieutut albtri de grapie si fentezia fonieulus. aevonotei ateniene {tual Créinut fonie » acinitet cin ‘nelinagiite estetice ele lumii ori~ entale svplejen 51 ologensa, Zecorotia ce eote mult net tucuti. Aeeleg “iteuviu auezines e& fonicul » foot onceput “Cupt oveltejen fenei need, cu pooabe gi oroporsii fe-eiesti*. Golome ionict este formeté cin carl, fue gi capitel. Prezenta bazei co eleront intermediar tntre etilovet gi fus reorezinté una dintre @iferentole tntre ontinul fonte cl cet orier + Suna avolt cate decornt eu caneluri eu ruchit toglte (19 ondinel forte, canelurite aveau vueh{t vit) gi sete calbat; numtrut aa nore de pmeluri, aungin€ ofnt 18 24, 6 gl Liniile ouptiventare Fenultate Gin testrea wuchtitor contriiuie le accentusrea vertice atest : te conpuat: Ginth-o stint ptteats gf gout toruri senarate erintr-un profit concov; profitele bazei pot 1 cecorite eu moti= ve aculntarale éelicate, tn relict plat. * fapiterul este ce) care particularizeezd cel mat sccentust ondinud onic. 1 eate aledtuit ¢intr-o adscd gi o chin ou volute, le Bente tn epirali pe care Vitruviy le esenina ov *niste zulu ce rir care atimt". Intre volute, un profil ge lectturt t forci ae tor vote decorat ou ove. Antablanemy] fonts va avut Cou variante: cea # ionieulut actatic,! “arhitravat", finB Arial, (cu comize rexeeath Gireet pe orhitrevd) af cel attic’, enacitic “resiei continentsle, 1s care aren toote cele trel com ronent'. Seige fonteulvi attic « Yo continot, nefntrarunth am tet lit 159qh peraite ceafigureres unor onpie sot7oriit eoulnturste. Peqtee ionieul attic, et einai orototin nintru enecn elasted aote cel el avecnteSonutui ge pe acronol” stent, sFinetnolele reletis Qo einenotuni ofnt ursitoerele: | eypslyiven coloanet «+ e-++++8i}) nodal 1 gatitinen astadtaentuléi.+»)4)e0euli 1 Taeereotonimentudsssecseseofilh woeolt + inBlgiees totalt...+ 2b, voguti (Zep de 15 moduli Ye dorié Sr Sonar Lt apse sail clgneeth unde eer ee ened ous es To Tunes acta Gimenstunile templelor mult noi mri porpiile atenuate ca ureare » conthritulot o: ordinul cor} arhitecton ceschs nu ste fT soegll tun orcin Go aine etsthtors for- Bene athe in esongt tontee. singura éizerenE eate con 9 renolri= wrrredbtvenunua, terme deeorot cu fanse Ge scant, nan oun anare, &@ silane te monunented soregte at iu! Eelerate cin Atens. Cortaticuly seaeet delieuteten ea, a fort ultTiaat scoreoei in'interion tneioal exe weete ee Zebinare al celor iret ondipe, ternIut 1st ipolle ipteurioe ce a Teseue, are o ccloant evrinticx tm nalia, acelag ordin fing folosit fi fn intertoro tolovsrilor ¢in Deft gf Tkcaur. eedinete orvate Ge conetructorii creet - opert: neevalent eoulp- pturelf, dublatt geo srofundi: ipjelecere @ saneulut conctzuctiy - au Tenettevet eo 0 neod{qnuitz vitoLitote, Telunte gi reclobarate, fntr-un runraduee tn socionta renagtertt opirit pronriu, de erhituctura nomen gin beroculvt, coniate deliberht denn lungul epecit elestctemalul, au Jeroiotat fn variante care nu Le-n avectat esenta pint In pracul epoctt poderne, fn arhitectura enlectick de ly e*trgitul eegolutut XIX. CONCEPETT SPATIALG ST FROCEDSE COrPOZTTTCHALE SPECTZICE conceptiite spogiale proorit civilizagiel crecegti mu rezultat din"aopiunen unei ouxe de fectori de cele mai Ciferite raturl core a Qcterminat modali thyile ce Intelevere a epazivivi constrait, opjiunes pentru anumite forme, refuri1 eltore, crupsrea spayitlor tn composi tsi. Dontitiile oferite de clint, nodul erecitic de vietuire, nivelul tonnic, rentaliteyile epecifice comuni tYyit unane plone s-au constituit ce ce- terminente ala unor princip{i ma ore ce organizare = epefiului arhitec- tural. joo 1s anogiyl covet ny eonett sotaditate de {fo pelatie eu cet gatun, sngelere waparsul intre abieetu? ronsteu!t e ov af nasiv) treoncurétor serults lin nemtalitegh cre derintoitcy tetda ghevet, onintre cere un interes dotli", 1 enpte re@.eint relics siol et porutetied, in emeitiice fen ootivitzjilor curente t7 + srarune oneorate in ost ri tan oveetiy pentru forme! he planvt conezet, ne) elisel reninevtet, inn parte in aor Liber sj guupea el abortrt ie ) ein pre onderentn des cu {) octivitesitor colvetive aa ineivieunte © 4. Tnenronizeree snetition, peomatnts el puro onic od 214 certezions 9 Hduttat ¢in tolnielle Ge cor a connonentelor prinip.s a A _genze 5. Jn structurores enotiilor cen. sun eeti i i sul vestical gi eel orlzontal j eeelce sist ol mBcartl viet 4 ontind pentru iesgini atodile, eehilitrate. . ait tret ott: $ = utiliaeren aoelor forre de relies cere beneficiast de cali titi Qeosebite, configuraisa lor find eceentuatt, pus! nein arplacarea construegillers aneanblul religios a ‘pe aerepol sau tempted éo henge el eliror caracter epectaculos, dosinant tn repert eu zone inconJurtitonre este eporit ca urmere a prezentet elenentului construit; = eubordonarea conetrucsiiler fay ce formele de relief) teatrol 16/ sn voloare toned .€ 1p Sunion ee dexvoltt pe proeni~WODALTTATT DE RAPORTARE A CONSTRUCTITLOR LA MEDIUL RATURAI = prin utiliseres unor forme de relief deosebite, amplacarea constructiflor accentuindu-le calithyile naturale Q)ecro- pola Atenet; 2.templul lei Poseidon de 18 Cap Sunion); = prin eubordonarea construcliflor fath Ge formele de reltef @ ewsetuarut tut Apotte de ie Delfi). fore gradenele mulate pe punta maturslt a terenului, 1s senctu- arul @e La Delfi eau 1a agore din Priene constructiile ocupl terase succesive, legate tntve cle prin elei tn cerpentint eau. actri, adeptindu-se terenului clirula nu ti neagt.configuratia: = explostarea calititilor eotetice ele pelsajulul; teatrele eint astfel anplasate incit eBeie ‘cli beneficieze ce un fundal natural spectaculos ea + Spatiul interior rezult! din! gHapares unor spetii de fore geom trise simple: Sint oreferate Zorméllcurteziene, configuratiile ¢e tip cirouler sfnt rate, conetiteiné exceptis (toloaurite).-Assmblaren ope iiflor fn composifii eate dictate ¢onsiderente functionsle; rel {ite dintre eiferitele funetiuni no persit orgmiatri oinetrice Gar dontve In ierartiza Ginensional® @ tnelperilor confore importante pe care 0 detin: 1a locuinge conpoz\jia eete astrotrigS dar ordonatt de curtes interioart. Principivl organizirii speziilor de-a lungul unut fx longitusinel de compost jie este utiliact oxclusly Ln temple. (Intro concepiie, de altfel, prinard), derivat lin tnetgi, runctiunea cone ruc {Heigl ain cringe objinert| une!’ Inagin! Inpresichonte’asupre statult zeulat. + Inte epetiu? interior gf cet extorior se interpun elecente ge tranzitie = porticd de coloane ew fpetpert avin’ uns Cintre laturt ceo- chiet. Le locuinge eete earacterietipe succestunea incipere de Locutt-, = paétos, ou un nerete deschia ~ eurte intertoari; portico ce eolome tnoonjonr terplele, preced conftruetitle pudlice, ee deettgonrt pe Iatuzl tntregt ole acorelor alettuind stoomurl. + Segeniznren fn comnozitii o snativiui exterior (urban\atie) deri~ PiGin godul dinanie ¢7 percensre a magrdlulul. Spayiul urbentetic ‘ste astrel Eoncoput tnest of oblige I pereurserva woul, trascu moor, da-a luncul ofruie.se nercep tn euccesiune imagini gle conatructiet arincinele in relatie cu cele utordonate (por! tie totel opiei celet derivate dintr-o percenere atattet a constructies Cintr-o piet® aou elt tip €e spagtu urvantette care nu obligh 19 gigeare). Compoziyiiie de earscterizeest prin: = extetente unul elonont dominant prin dixen tn senetuare); seontrolul penseperii elenestulut dominant din’ punetele nodele, ale ansombiulut (aceesul’ prin propiiee) sau de-n Lungul unui traseu efor (calee proceaiunitor); eonatrueyiile ofet actfel axplaoate sneat eB ofere cea nat interesanti imagine a lor, sceca care le faccentueazd cargeterul sculptural (in somentul pitrunderit pe platoul acropolél ateniene, pe axtl privirii ee afl un prim punet | 165 joni gi positie (templu3|Spagivi interior resultat din gruper ‘anor epefit de fora geomstrick simpli: Locwingh 14 Clint; spagitie sint grup: pe eriterii funcyionale, 1i eriei gi axielitugijdominen- in uy rol functionel tertoart’ gi prstacul. Spayii @tepuse de Yonge unut ex: Par ‘tenonsh; conpozttie este aimpl8 gt Fexul- TH din tnetgi tunetia texplului, urmérin~ @a-ae creeres unui spatia care of pernitl fmplesaree otatuil reulot gi obsineres tunei imagini de air de eoloane delim; rijeast privires oXtre ot Spapiu exterior « elirui fornii nu este de- finibiM geometric ef remulth din ixplen- ‘teres unor volune prisnatice fntr-un an~ samblu: agora Atenei in perionds ‘clesick; ‘epatitle pltrand printre constructit, contrag oma se Gilet, ou un carecter organic. Aypk ny UP Spotit cu configuregie certezient tn ageziri de plan preatebilit: ansan- diol centrel din Hilet; jaxtepuneree spazitior ee face pe eriterit fune- Honele; nu se aplict principiile sinetriel gf axtalittyit; porticele Ge coloane creaati o trenzitie fntre spagiile interiosre gi cele exterion- re, detin un rol functional, de protejare a circulagiilor tn conditiile opecitice de incorize gi contribule 1s obtineren unei imagini arhi tect sale unitare; prin pertiee toate couponentele ecorei sint integra tun unie eouplex functional. Ea U5joninante. © compoet Giioein sopiosase (attononaiy; eoetses a notulul de persepore s dizecielor aditteti din punctele nodnte ale trase~ ater ‘aed monuzentell tate 2i1a iegires din propiles (punctul 8) atentia este captatt tn print mom Ge statuia Atenel, protectoares qitjelrets 11 eote deatinet intregal Bendtuar;ain seelag puncte. @ iat pereepute din urghiurl Leterele, Scomntainduces caracteral eculptare! ai°volunelor. 166 7 Senctuarul lui Apollo de la Delfi; ‘Tr acceeul in senctuar; 2.tezeure 13. porticu atententior; 4.ecceoul ‘th texenoeul teaplulut; 6,tempiu1 ul Apollo; 7.teatrul; 8. ettnet eu somnittontie oscrt. by Hot ses? kip Frocedee comporitionale utiticate ‘sbapiuloteosponen- | tn funetie de eo Facterul dinamte al perceperti; tra: sel elt eacre cote warcat de ele. mente de ineotire care creas 9 sue: cestune de inagini expresive; tn Punctele nodele, de echinbare » tre jeulut, sfnt amplasate constructit care fnchid perspective; teapiul ete astfer anplasat tnett obturead 28 teatrul; tn acest mod, templul fol pliotreast rolul de doninantd a comporttiel, resultati din ¢imen- stunt gi amplesare pe o terest ou perioart; din interior Qui, tempted are rotul de funda Partial, pereigind gi perceperea ‘elenentulus natural,ae interes, statula Atench Preachoe dar isediat atengis se conce yalui Imagini prelucvate, cxpresive. Tajedelor nu 11 vo aeordé atengie acinit Tartoneaslui, yerecput coprinatitor, ou douk fin pons " i ks sone 2in punctul co veders el plecticii wrhiteeturale, eincurste preocuptis! Ge eladorare mlastict edreetndu-oc, $n epectel in cerioade elenioticl, rozolvirsi curfilor interioare. Parstruetiile representative ofnt cele care rolerizexzt interesul creotot tor, pozisie care reflect pe deplin relajin Gintee viate particulert gi fos publiex fn avcieteten crench. | Dintre efifictile destinaty bélectivitttii se detegeast templut| esre, mmplacot to senctusre om adore, domink comnoeitia ansemblurilor treset ovupra fi Fotade concox! tent); . _ urarires obfinerit unor ofecte «xpresive rezultate din perceperes uitieli (Partenonal inpreunti ev simuttan’ = dout ena rot rult Sreentesonsl); fn ackot coz Siennve dintre edificii este perceput intecral, evitingu-es euprepuiaren Leecindi lor care er mace par tint uno gintre ele gi ier a°csan caracterul sculpturel = atiizerea conticurapied tere aiid nentre a cree anunite fecte . gig tntropelui onng nrin einensiunt, pozitie gi plastich arhitecture (eitre oronilesie acrenotet ¢'nj Atera ge erenas,, din eter Fee: 1&5 toate vrocedecle utilizate de.ednetructori pentru realizarea sces= An beag trentelor ge acces, » parcpective ascencentis care 1e ao- tui tip de exificiu concurs In erenyey unei Inecini eevloturnie, per cenqioanl gerackern? somunmntys, ¢o otabol al reneteamstid conuti optim pe tradecle proceciuniloz: Flestion axhitecturnli a odi- Grove co din intoriors! ineinsel, fling arnlasate Ls ur nivel cove indo aa Flettlor éeotinate viezit civice + suleckterioace, nxfteneloane @te. = TEN tecaut, fwacinea lor eo everucess ga Serértany®, atentia fin +, nu urwtiregte di ferentiezen acestorn fa phezenge arhitceturale de sine coptet’ de Partenon, areznt fn jpte ces sal riétesti) f atitttoare ef le untticé nein etoa-ept i ‘oncanbo} unttor al nconel, feonge entation pioeuptrt pinine aplicaren, #0 scunoeiiie eoatiy Hi ti dstagieeat ancicos unter doepten tice loath foi urtantetic, » princi ntile cinetriet si ocinlttszit, orinet pl Vodalittpite ce abor’me © spoothelt arhitecturnle in “rect ‘4 re’ atatic! » cong*ueii lor, Caracte- ate ce pereenere’ static’ » const ructii ls antie& stnt suborgonate unor orineipii chnerale a etror dctiune este tatea oreei constant: nine’ g cenerat soinetria optiunes oc Sndrecott crtre volyse stnplay 2 care oint pol tinamte #1 roreeperit, 220 fi unst eueeosiuni de Imeciai intersennte (9 Loeal und i meteor feraelor cnaginia, atserte unor orgentztri dxiales i SO SOCe TA aeteT Tt eee sae ndnZicuraiisé ena{iviled exterlor (urbsniotie) # cenogcut. un proces aint elae, Hevesi, reaultsh at onivituslitegii nroprit civi- evalutivs Tr varionda arvioted hin eco clasic® enngiiie rint parent Lisajiel crecegti, inclinot etre sivmlitate si rigour Setorre, negerintbile ceoreteic, jete remultine cin coplacores. construc ~ Golunele cbeplexe rezuls: din aenablarca wor volume cizple titvor ‘uneor! in bertoade diferite? conform sabe lelor Leg 26 compe: weitfiggose'eltstriay Ii naerains'sin:ds.eqnsicuatt? - ech este tithe erunjete; epalitte pberuné nxintre etercrtole conntratte, ae con 3) ‘Brechteional - incinos vote sculpturald gi, fn scelng timp, frog sau ve 2iTatll, ao un carseter orcanie, vit. Tn perioade, eteniotic® iSigaltod? Gaiabiated Senoonontator ashe tensiti tin feonpiwrte fou cerveni thet ein cen clastet), so constitute o alt tencinyt,. rod |, Giferite ns care le av gi din nogesitti ce adaptare lo teres; ol peneretintirlt prineipiilor hinnodanice In conetrugtie oragelor. Spe- + fatncere ‘ny osnt giforontiate $n prineipsle ef eveungare, pro~ fitte urbeietice -sgorele- cint prosectate conform unei geonstrtt car epee) Bestea") 8h Spfisnise: panto vormaremeigeirala’ racerotis fertenc; ele ee juxtapun conform sceloragi prineipis conpe#l {ionale tn bile clobal; templele ofnt inconjurate ou pterone cere unifick inagines tturor laturflor conatmiesiei: cind fatecels aint tretate diferit ~ cum ote coaul Srechtetonvlsi ~ ele beneti- clark 280 atengie ecalé, nici une dintge fajade no ce conoti- tafe on princtoaily, ; ov) enentin! tn plastion arbi onotituie PIASTICK ARHtyDCHURATA A CoNSTROCETILOR es : \, BtLLizanga ondinelor de-arhitector’; de alot resvlt8 upul dine : tre alesentele definitontt ale 1indajuiot aphttecturel tn 1o- ‘problenele de Ferélvare 9 plesticii arhitecturale tn lunes greece ‘ = Sere nee a ereceptitior epegiata apbeitlesy eedalitt}tlor 2e en erat sms, care sige conrniesemoriiel gh i ns foot. eubordona Saf oubairiie du eareeter ten ai intereolonenentele egale deteraint! traveile care pereonere conatruefittor, funegsunit acestans, OMatrit constitute eo, suport orconater al conpori tel; pornind de. 8 4K lgeuingele, pringe, tn fesutul urban, nu ofert ore dit, toate elomentele conntmngial atnt detarminats ‘yolun'2a ultima eeteliu eecorativ; 70. Gere ereveleazi perceperce Oinantcl, Turk eimettie gi-exielitate dar tt] { pier coracteral orgmic, evin riguroase; preneita ¢indinii creatoare pa eet cote disimuletli ovb aparenta firescului ef apare ca un act mant- fo written, tH arVolussl_Zrechtetonuiul este com pus sculptural prin asemblerea ‘anor volume simple; asinetria re~ alti din rezolverea funefiuniox cuprinderea unor lecuri sacre ex- ietente intr-un eingyr editieta - Asennetuaral Atenei Poliee;B- san tunrul lui Poseidon-srechteu; C.log- gia cariatidelor de unde se accede: Sngorintal subteran al lui Keerops W.eKelinul ssoru al Atenei; T-urma tridentului lui Poseidon. Patedele nu sint tratete ca prinet~ ‘i cocundare accentutnds- caracterul sculptural ol volumolui- Fateda oot 4 Corectiile optice practicate de i Tetinos gi Callorates 1a Partenon: Lecrepidome eate 0 ouprarest eu due cn D1 curburk; plenortle tape eint Inolinate cbtre interior; be accentueasti fn acest nod 01 yia de otabilite | Regolosnele sint galbate; ee tni8- turd ilusie optics datoritt etre: Aa un trunehi de con pare of aibl conturul ugor concer; Beaxele coloanelor, urairind aceleg ‘s00p de accentuare « 4.tn fincgie de perceverea diferen- {atts colomelor, ttt acootes eft gi distenjele intre ele au av aceleagi aineneiuni: coloanele 0 col} care ve proiecteazi pe un * funda) Liber ao éianetro mai eare fayh de cole care ee euptepun pe ouprafate uabritt « cellel; ain 4. motive similare, intercolonanentul prefayi luninoast (7483 ~~ ordinele efnt folovite tn direrite variente: ces curent®, a com Lonadei care, oo deerrgour oe un aingur nivel gi cea s ordine- Lor eurrapuse, pe dout- trei iniveluri (fn functie, de proporgitie corecteristice fiectrui ondin} miprenunerea ee face tn ordinea Goric - tonic - corintic, colsenele mai robuste de le primul ni- vel,-cele méi eurte le ning ale, colonele ordinetor efgi) felocutte eu roprecentiri entro~ ponorte, coriatide vou + + Im plostica arhitestural# Tick ile crepte sint prenonderente ; geonetria figuroact a constiuefiilor Creciel antice refuat 1i- nile curbe, arcul ny face porte din vocabulerul formal el ar hitecjilor, foreele gi contaruwile oint clan celinitate; rigi- Gitates care ar rezulte din eplicaron strict a ceonetriztirit corteziene @ forselor eote inet atenuaté eubtil orin procedee Ge un surprineiter refinanent: corectii ontice practicate ¢e constructori al clror rezultet face ce, pentra un-edificiu:el epocii elasice cum este Partenonul, nici o sunrafagi et nu fie perfect plan8, nici o linie verticelt ea oriental; ugoare curvare Gnu tnclinare o liniilor, impercept ibils na altereast geonetrin cnr a construcsiiler dar le confer% o expreoivitate ‘enor tts + sfectele ce unbri gi lumint oe cénstituic cs elonente ale ples- ticiiarhitecturale; condifiile de tluninere derivate din eli- ma Greciei au permie folcsires relotiel undré-lumin’ pentra ob yinerem unor efecte plactice: colomele ar cetageazt pe fondul Sntuneeat «1 zidului, ri'tml lor este subliniat, nccentuat, unoreie create de caneluri ouefin ecngul vertical, al colosnei, profileturite oint scone tn cviden|a, contrgetele puternice care ee creezt conferii clyritate Lint lor arhitecturii. fe superioere); tn cazuri apeci~ Decoratia arhitecturelis ate conceputh intr-o relajie intims ou forsele construite eirora “1 sv cubordoneast. Cu exceptia perioadel jenistice cind elementele ¢e decor tind st devint coplegitoore, crecie! avties a creat 0 arhitecturt in care tectonica forselor eate ceo domi- nant, simul ateurfipropriu acestet-civilieagif refuzind exe nonertatii. caracterui dominant 1 cecoragiei sn arhitectura react feote bel sculntural, in concordangt ce ineligi eonceptia edificiitor. Yrocedecle utilicate ofnt aiferite, nergind de 1a Gecoratin cu conti- nut arhitectural - rrofiteturi, capiteluri ete.- 1a cea iguretive. Freccuptiri constonte av existot pentru decorul cromatic, splicat for- 172. ive or lor erhitecturil: straturt ce pictur, uneori tn culori violente, ecce Pereau colomnele, capitelurile, esbtininu fricele; tn pertoede elenteti. cb interyine, In ppecial fm arhitocturs locuingelor, un alt proceden corntiy bazat ne culosre - moznicuri te ravimentare ier’ docunentele erocii se referd gi in exietenta fescelor « Decoretia cu corscter orhite:tuial este Legatd de contiguratia ordinelor:canelurite colonelor ce:: cublintesi verticalitetes fusulut, copiteluri® cx un caracter oi or-vanyut ornamental 1a ordinul tonie 31 et corintic, mai aproptat de eins? constructiy 1a cel doric, trix cUTiL doriet;, profiiaturiie onto: mentelor decorate eu ornenente geo- notrice onu vocetale: ove, denticu:i!', nulmete, plese care decoreash Snvelitoares aving, uneori si un wl! unetionel: cerquele tel: acrotereles Decoretia eu eerecter ietorint ~ eculgturi representing acene ~ are un continut sinbolie, lecat de atunificagia ecnetructioi respective. Anolacarea’scestut tin ce decorapin yrauregte concomi tent oubliniere forrolor arhitecturii si nercenaran ontinti 9 dconelor eculotate. Spa- Hille care revin cculotarii ntr-o avnstructio creseti eint, do obiee = frontoanele; 1a Fartenon, cele cov frostomne eint decorate cu scene Ionate de vinia xeliet srotectonre 3 texelulul af oregulul- tens Touvigon; Frontomele terplului Mtonei Aphaia Gin incutn ausina Inf. tigau scene cin rdcholul trom pi ota cic netorele; evly ate Tartenovatui renzezinta, tntr-o sueceetume de | ini, luptele lonitilor, cigantonachia i luptele contra Protet! frizele Sonice; cvs e tenpluiui stensi Mike 2+ ne esropolé repre nent seere Cin tunta do 11 oteen; ~ frine Geersqurate pe belustrede evy voclurt: soelul altarului 1at Povo din Per, ere cecornt cu ur ancortiu moruvental ge beaore- Lieurt reprecontind lustn ¢intre zei gi clgenti;wr eas rartiou- lar 11 constitulo coledra Rote important de semnelat © mnune condi tig o urbanterutul rom mrn care 11 situenzt in pozitia de precursor al gindirii moderna tn n= cet domeniu gi, fn scelng timp, £1 alferentieas de cel al witor'civi- Liznpit wel vecht. Rote vorba deapre ofera de naxink conploxi pre ehreta a aofionat teorie ei prectTcn urbenietied a epoeit e consti tuindu-ee tntr-un[eleten unital # abordat © multi blone torarnteate, de 1a eigtanntiznren teritorialé gt protoctares de ssentei nol, 10 itn feoutul ortan existent, Je.comnunercn Gr eee ertgaelsclamaaal 90 eesTEET Hs Ee tole, serth sonrie In doe conetnis ntact] Deo ps ne#1. Aoeet nrincipta, Lowi errco-0} \etice = const tn raportares epatiului construit se sruk tee snore perpendlevlare, orientate dupf punstele serdinciey ‘Trasaren acestor oul axe = ne intrepri Eaecunenvg = represintl prima ects i ecupre teritoriuiui netursl fer importants cere 1 oe e | dedeat ngs Ustretd ae faptud ot cet care o practict cote un prect, cadrul unui act ritual. acest mod do ato | F8 " relatiitor snepiole:_ranoxtanes arte?ou_pnge ve-ca ne sien do axe eoordonate eoreapunde Eirone, cltre 0 ordine denlint 4 | conetrnit. \ [Donate ue stetarntion proceeul de extingere continut « Bm, contribuind tn mod esentiol Pie mi fost nottunt mifoncore nosidite tn vederme at porie se 4 > ctemizarea retclei putiere > inpertutut Stent moceeul trupeior 1 at eeeresta font drunirtte car “oti: tm epoce de ‘expaneiu in sosele é¢ wortie centre cure, 1» Antre aueut Ttalte! ai ait pentru cnzsren gamtzomelor, orm fteaon coloniiie resulta din den Joonte mai veeht, tn cadrol otror moenbluri gf cltdirt menite ont Pedioml configuratin preextatentt Birt erevundea fatodemmna unor px Ler ‘Yoda verenptorie consti tuiné-o persietente peste Mari contre europene,a unor toate Jonéra, Tutetia Pariatorus - Pari 20€ Fe reflect o anume tntelepo- aeei fnelinatii chtre © grometie in sistenele de orgenizore « spatial BLEPTIOEISTY av apsrut ca necevare erent toler rdpublicii gt impersurui Aa succesut politicii cxpmotoni ste Ne onor cusenitort tucizi care Sneerit seonutut 1 rile nierente,wenite 0 ts te apol, Lecture pereenenth eb conic ISAS" nu este o olmplt figura de ne inperiuiut, capitate ora lense pene, Via Anpia traverss Paicanit gi, are la Soator, asigura leghtura cu Asia Lick iar viay oralul nordic al frie: cum gi fonderes de not oivintngin font fot soptonte note ineipt ca conatetnge qaviepaien as: tactze tau eolont rotane Lenin as (M) im protelele de cost (8) A dn agus Fars Temgedul, Yd ia anal 400 (C-) Se vennaned: Ce apetiai dafnitance Aunties ware piatra tne apts Ceuataait, pomaniion oh ducackind rage Bai dike opens pric tea de ini,= tantntizes ter toriutus ocupst in vederes eietribuirit sale spre exctontare nericol’ = Featirizereds scenath operatie se deeftgura cu euled rigosre, urntnd ua'anone ritual. Un preot, mgir, trase etubo- He cele douk axe tragitionsle, cede pt de oink dere beasarts procedeu 1a Smptryiven teritoriulut tn genturl, euprerese patrate de cea So he, Meitete de dromri publtce gi raportate, printron eleten de bome,1a axele principale. Slaten! 4r centurizare ere elastic, 11- Disfiren plinintului tn loturi se ficen in funetie de produetivitates terenalul, Ureele unor aeemenen centuriatri pot fl obscrvate gi esttei prin fotografi aeriene fn éiterita regiunt, cum ar £4 cele ain srensao Fadovel cou a Fodenes. Trebuie orectast faptul ef process de ofete tlgare teritorta1e-s anut un caracter centrifue, dinenre ore ebitre pe riferiite inperiulat, uratnd procesul de extindere teriterioth. Conetructie oragelor urmenst princinii ssentnttoare oa 6 oplicats tn actiunile de etetenatizare teritorielB. Dorental cet oxpreeiv dé manifestare a gtiingei construcziei de agezir’ a foat col 01 REGEFSIGH militare, cu o tipologie precist, sstfel conceputt pentru O fi leone de adoptnt nor condistt iterite. Aceoogi schent a foat re- Tuas gi fn constrocgin de ornge colonti care, th enforitnten enauciter represontet!decvoTt8nt ole unor cnatre exietante. Ping varba de agert nol, concepute uniter, anal{an lor neralte © fnielerore direct « orin. cipitior urbantetice ranene) Citeva peincipit aint tne" generale, int! - Dindinee atft ln ngeatrite protcctate, eft gf In eele enre au resultant in deavoltaren unor centro preextotent “ concenie apecitic rovint deonte(xelatia dinkre teri tural qt cel donatmuit, aéeste din urms find conceput on o(aseaed primiud; ageztrile nol ereu otnict delisitate printr-un rituel ge tre~ ore_a perinetrulit,percet_e-o-20n8-non adificand!. (pomerius) 91 de teaser {dari or; itoriul agextnis era socotit exer Zorme ordonatey proprie montelitititor roeene, ae regteegte atit im compositia Ge ansenblu a agezinilor, tnecriee, tn aajoritaten engurtlor, intr-un contur éreptonghiuler, eft gi tnuetzustus zn rejolei stradale; acente conste éintr-o trast e otrist paralele, po Aout directii, interacctate in unghi rept, determining” inctile tmguare (prineiptu asestnttor eu cel al ageztrilor hipodeaice); = tntroagn compozitie este eubordonatt eelor Gout axe eajore, care oe interavcteash fn centrul de greutate al agentrli: cargo gi decu- ane; intereeetia lor ftxens’ pozitia punetulul de interes mafor: 208 Geatorig) in enstre anu(foru}) tn colonit gi orage; eceste axe se rert- sestel tn acolo ornge romane denvoltate pe loci] unor ageztirt anterion pe, en teamey mal putin ordonat, Sn “unetie de anumite eondittontri 1c~ cate =fssoion aienaTwia ter (orteioi urbe reriects on anunit oa ao vidit gi result din fenonenat strechiei efereltate Qe oraq eti~ bre povolatiel; fa interiors Tineulne-lor™ delinitete de etetsi, stnra- fate construité ete net dominant fn rapert cu cee, rlasat Liberd, con. atindooae freevant, fn caaul unor rari agesiri eu af £1 Rome em por tol care o serven, Ostle, © desvoltere uneert excestvll a e®netructi lor In tntitine (tm toms inperisll se stebilige Linite superioard de tht- oo tn 28-70n Var unele ante indict 0 deneitnte de Locvire de 526 toe/ha.) onracteriaticile funeyiennte ale oragelor ronane deriv ain contitin lor de contre prevalent ndeinfateative; din acenstscmzl, 0 inare pondere o detin constriesiéie ev-cerecter-mublie: sneamblol feru- int ou nnexelo onto deotinate desféguriril vie}ii polities gi edeinictre Sel; intirt 45 eccoten, erm nelivette din agesirile romane dottri cu =o hisodremort, bi- pliotect, wtrturte » unot mod de viet profind urbm; Fmetiile eonerei~ le erm tndeptinite fie de niage = ferenti = amslaante tn Tectturk cu Toul, fie de 0 regen de peGveiii dieteibuite 1s partersd Loevingetor Ge pe arterele majere; ifturt de covert - care, tn unele cenuei, gene ase tnatgh operitia geziris on'cantri de achinb pe trasexl uno dmu- coneretale = 0 ith funstie econonicl, een a megttqustrilor, era Present fn ora; afor8 de aceate aapeote economice, principalele fins {Ni productive tn lunes ronand se Geef%gure in afare oragelor, agricdl~ ture gf eregteree vitelor riisinind prinetpaia ocunatie » loctiterttor inpertutsi : Triaktuntie aemnlate 2¢ regiaese in concepiie tuturer: onnae~ oz consteutte fm lunes ronment, prezentn lor eonferindu-le un earacter pe deniin uniter, fvident inal! ell, tn analiza concrets a flectret agent! sone munmte, renultate din anume conditit lecale, din prezente uner tn Aight, Gin contimuragin epecitiek a terenuiui ete. Tnterventitle romane in lunea gresct av foot mat putin eonsee- vente principiilor generale tntructt in aceaett oni exietage & putemt~ oh civilizatie care fyi crease propritie modele . Le Aten# eau 1# Corint, Intervongiite romane e-au eubordonat etructurit urbene exletentey In reenile centre eleniatice, princtpiile urbaniemului hipodanic au foot 209Buasdes whoa t Lb mare ds omioudi: pubtie tie rang Bo fo fev Con fel bp, ged ema) fe 1» benrat (2), Couns fone Ned, nal) amine (6) de lua ays Mrifecko ini mod de ols atm evans Ra nin bi mranennt, é peaade Recuwraanten he dir Seba. (W'S) We Ua dc aloe (VM) 210 PSs LaDy OS << my muaseat A lrental bogie, Torta yi Toraconde (4) z Maken romant ia pute yobont Aare baditir Ie. Monn, annorllovde urapeta (A) 45 agora (a) suc dat dea ba ayMalt te setae depinba Sree oe pe pape Soria ie oe Soope Waals tote fo Atay ME th» Jp vate taf pro gett, game yee meio ein. dats a Baoath ho edagiad He amare puns ca endl eck on aie deified Han sheds dan waste se ot (daar brane denen), pont Ou Waa wars bgats qnoved. tases don. nenrwehad yoote : user adeotate conseptt ier sonene, tn wrene of provinetite din muropa ecidentalh eau cele din norest Dontrts, tn Lipes anor treditit de lejutre urbank eoetetente, a ofenit constmictortor romani un teren provice gnttetist! propeiiior princtpii. “Piormmemrrens—rewproceryt-c4 vreore » proceeuiul epecisie de gonest al sgestrii reanectives castra treneformat in colonie (Fie fn), colonie (Torino), org constitutt pe un treseu conercial, th le- euterd cu presenta onti tire (ope munltel® ttt forenel), eeu fn prea: Gan unci more eanetoar (Peleire, ealbek) ste, Txtatange onor elamente naturate condisionay dencenen, sonfiguratie ageclrit (Leptie Yopne) Tm orsgeie peeextetente, absterile de le principle compost Hionaie oo foet inerente, gi, In aepet ome, macea exceptie 9 eoette tute Inatgt Rome, deevalteth sparent hectic, ve un teritorto ah post permanent nor operetil urbase de amploare prin implanterea de esanbiors eononentate, Ln alte agestrt se restnoagte efortol adapt PHL prinetstitor generele Jeeutulal exlotenti tn treme stradeli a Poms peluiut ee dieting trverele = mu corte ondomnte = tle afterelor sajo- re, cargo ai deounanve. Tapelegerea deplink a conceptittor urbmtetice romano resl~ {8 cel mai cler din interpretaren toxtelor vehi gi, fn epecta?, din fotudiul seetor agestini core mu gizau continuat extetenta in secciele urnifteare fitné, Aintr-un motix eny eltul, plirteite, oferind uree arhe- Loare (Toxpal, Leptis, UIpia contrelor urbane romane au be- ‘Traiona Sarstzegstuen ete. neficiat insti deo existent epzoepe nefntreruptl, pint tn zilele noas~ ettrile arheologice evidentting, pe mfaurn posiditi tassior, lurme de elfdirt romone oub yesutul urbon actual gi care nu pereit re- compunerea Imaginilor originare. Slonentul care o-a ptietrat that pro pe Sntodesunil, cu un ineredibil conservatoriem, este tzame etradelit care 0 éescifreast cu mare uguring in texture centfelor ietorice ale iri ce Florenja, Bologne, Clus-tanoce ete, (Gonatructie oneamblurilor urbang tei glsegte denline oxpresie tn realizaren acelor intr ele viegii publice, Peligiow oe gi conereiale ale ageztirilor care ert Forut a fost conce put ce un element functional indlspensabi2 oraquiui gi, tn acelag tinp, ca 0 manifeetare » autoritiyii impapiaiuitn notle agestici eax preo- tigiutui {nperatorilor tn forurite eapitelel. Tn sceste conditii, fora) ee constituie en programil maior 02 athitecturi{ ronane, cel care pole rinensti tntreage cepacitate ereatoare e conetructoriler gi amhitectilor. 213c a cs forse in gages in jmcht bo gaya ap inc mgahive 4s puiodanc tbs Juminvale ta de mda : Ce cumin eben paaceipabe rayteocL fe ert, (Jou saevan Bier, A) Don nina fal a eegia da ibaa diplis Magua ,8,), te wlaaedas adeuln corte 1 teaumariad dan ibrnuice ad Buteudtny in sahil anya, gavectae (Tomgade 0) | | oles (ie) apo Yumetaiscl ente covrele | i, eyisilen. perma delewciiond, Sima. Sal, siespndls a wAadulsna, gman ale elie CuboinCe), ‘ale (Py en A), Wininad(, Aout ell (1) ina 0.) 0: Ara ditch, mast Munk aan ld, te Linch AS de ydavile omit. Coal de queatete ak rama: sth oupat dy aaclonk pi SLs frat wore C0 be ech 10) gece agate Baten), | ile dita, majors. Sint’ Ba oan : Aig da vite. - Youd bonrriume 4), omiepontarm, (5); tesla Lui Aanrcelbns (6), Coberseivm (#1), Crcno Aeayiimus (8) eumdle Lai. Trasann (9), Canarcella (10) ai Praclchdan (AK), eageanea rayubiat (42), inlet ade vipa’ conten, Cie al : win, Rarsimin (98), wie somtactama Cas), wa Tasoia CVT), Vian Appa (WAH, va Qatenne (40); wie, Aunlinne. (VK) 24 | a he conspopihad. i pee a Bihan weed la focaltate dem de retinut faptul of in civilizetie romani, carscter: printroun mod e visti urbsn svoluat, progresul dominent sub aa} Yatereoulot care 1 ae ecords, ma esto un program de arhitecturdl ef anv arbentetie detnsenz® co Foo aber srorele green reoteral efiotal, dirint de stat, > cant arorelor, ferurite permit Fit ageatnti, deen erupenst conetzucsitle publice co al agestiz! precum gi de tendintele generale ronstruit. Pore: constituite epontan, In inter: tote tm timp prin ncnosuri gi epapiul lor eate traverant de ont wl epocti republican conturenst 0 1 yilte orier forules ee piets relor carde ai ders dati etebi1its optiunee pentra forme epotiatefinahiad, ro~ wl evolueesi tn concordantti ou cvolutia idetlor Goomporipionale gronetrice eimple co ax longitudinal puterie accentust (Peril 10: Qle Fel pea: dee Dr ye ma weal anoamible deat Up endl puterzar), deavolttrt ele epatiului central prin exedre (forul lui Augustue) seu spagit complexe cu axe mltiple gi aucceaiuni de inegini controlete, de-n lungul axutui principal, pentru obtinerea unor efecte acenogratice (fora) ut train). PROGRAMELE DE ARHITEOTUBA Cons programelor de arhitecturs nl€ lumii romane « rezuttet Gin interactiunen unui mare numir de fecteri dintre care rolul detersi- | nent 1a jucet comands social, 1 rindul ei conditionatt de formele sre cifice de organizare ale scctethyii romane, de un anuné sod de vintit, or tradipit gi menteli tuts proprii. . Modul de vinti urben @ generat nuntrui mare de prograne cx caracter public, destinate edmintetraziel, reuniunilor politice, ovltu rif, opectecolelor ete. Dintre nceaten, 2 dunk parte répreziatt devo! tri gou prelucrtri ele unor procrams oxietente gi tn alte civilszatii, anterioare sau conterporane Roméi antice, in vrene ce sltele - printre care temole, dasilicile, asfitaatrats - stmt cres}ii proprii lumi ron he. Resligmil concepsiilor romane wanifestat in modul de eompunere a) funefiunilor fn cadrol unui gnustt progras, a fueut ch anuaite rezoletr! de prineipiu oli-gi pistreze velabilitetes peste epoci, Tipu ge peatry Foman, nenodificat esential, @ nereietat pint tn pregul epocii contemso. rene tH Wreae ee structure wari ior anfiteatry oe rogiseste tn cea a gta: @ionnelor de astiel « le 2a D Wes ped, Kadina (Laybicn in Pompui yA) to exter, Aplin Lani scondradhe cu tabewnet (Bae za. Nemdin, 8, ae Spite Was pucch tah adcidane shine ties (reat ese es 8) tise ( acta aie Tompt'B), lu Ze ee fone ile 0 ernst, wri (Aue « tals Tratorti dui, fou Wipe, 8) weAcceaul 98 fWcen prin intemmcdiui-unul-veptibi ~ chalotatcun - ler tn interior, ameneint uneori Entr-o exedrs, ve afin opatiul deatinet Judecttorulut, tribunalul. Ta eompoci ia bazilietior pot intervent gf site olomente fineptonele, otm ar f\ tabernae-te, giruri ge pravalii eli- site constructie! prinetoale. Miatrind aceleagi elenente func{ionale, beziticile ronone ou nereure 0 evolutie fn concordan{s eu'cen peonrte intregli arhitecturt « troctt; prinele besttict ale epcets tip pertoeda republicent, ery organi ate cu un ax longitudinal, aeceaul fHctnéu-se pe lature mien » construc tiet (1a bastiies din Ponpet), In tpenmatil tmneriviot acceotl ge trons fork pe Lotura lungh (bazilieite kesSiin gf Tulta Gin forul rosan din noma), Sn pertondn ge apogea,anagin) Jor s@ frboestente oo ample oxedce Aenuse sinetric (oeztlice "ipta), fn ivrene ce tn ultinn nerionds a inne ulus formele monusentele, eu boltirt coaplexe tnlocuiese Past ite ainpic coperite cu garnantl le basflictlor anterionre (bezi tien 1u} Fexent tu Gin ona preia {deen epatials m mncilor etl din terme). oncenuth en epatiu déatingt adontrit unst munis mare de por JJeomne, varitien romani m fost alenst drent rodel - interpretat gf ndaptat |Junor ceringe tunesionote apecttice - pentru (eTEdTsTia €> cit} ale arhites- [fists cregtine tinmurti de tn effrgitit trosriutui rorsn. Constructiile destinate corerjulul ocunl, tn cenered, ample cerente centrale fn eadrul ageztrii. Un emporium crane, intr-o constructic oniet, mal pulte nravinit, tabemae.tacedin, nictele alinentare, elettu- ou ansanbiuri omplasate, de obicet, tn arropierea forulu!. Un asenenea nacellum, cum este cel din Penne’, cuprindea, crupate tn jurul unes curgi Snterionre cu portice, wiei privelii dispuse perinetral, centrul curgié osupat @o un pavition cere adtipostea fintina. Korres aveau funeiie Ge aepoaite, cole mai anple gi inoorante find rigicate in oragele-porturs (catia). B Adeseori funcyiunite conerciele pitrindem tn interiorul foru- aut, grupete sn zone Aletinete, om fn cazul foruiui Uipium (erenti Trai nei) smu ndosate bazi2ictlor. Dupi cum o-a mai ePue, o mare parte w aces tori funetiuni ere dietribuitt de-a lungol etrézilor principale, tn teber= nne-le de le parterul loeuintelor, de multe ori tndeplinind eoncomitent ¢! fonetia de ateliere de producti: oragele ronane beneficiau asttel de 0 regen comercials com plex’, rational distrabuita tn carol ageztirii, eu 0 concentrare fireascd in zona centrelé din apropieres forurilor. ane ou conetituit on propron cereetertatic lumii romane snc de In efirgitul repoblicii, orintre cele mai vechi construetii de aceat tip nuntirinds-se tereele Stnbiene tin Fompei 1a eare aber, intr-0 Glopozitie clart, principnlele componente func {tonale. Presenta temelor, uneori tn numtr foarte mare, in toate orsaele ronsne stest® importante be care 0 detinea acest program in viata coleetivitagil. ‘Termele au evoluat, oud nopect funetionel, a 1s simple bai pu biles, tn periondn Fepublicagtl, le complexele multifunctionale cu carsc- tor de recresre ale inperivlui meaiv qi tireiu. wucteul de bast al unel terme ~ care se repteegte 1a oricare din- indiferent do dimeneiuni gi de complexitate - este aleltuit din veetiarel complexalai, usnat de 0 atecesiune de spetit des- ‘note biilor propriusiee, dispose pradet, tn funetie de temperatura lor interioark; frigi¢ertun, tepigeriun 34 celderium. Th numeroase cazuri s edtiuge eadetio, pentru bHi de aburi gi un bezin de inot, o piecins muni io. Un eieten care ponte fi accotit foarte evoluat gi pentru.epo- cs eodemty ncicure tnetiiziren le nivelul corespunstiter const de epayiul reapectiv, ° gia ngentului tormie in perdogenls gi peresii Inesperilor. Sietenul, numit (itpocaust Yolesea o re;en ce canale emenaje~ te tn eubstructia elSdirilor gi in eiduri eare seiguray circuletia dai cald produs de o vatrs central. Pe mlsure evolutiel in timp,modifictrile funesionsle au dictat eparigia unor epagit noi. varie terme imperiale din capitals, cele ale lui cerscalia sau Dioelegion, situate le un nivel eupertor €o complexit to, grupau epetiile destinate builor intr-o uniell eonstruetie. In afara inctperilor tradi tionale amintite, acensts constructie mat cunrinden ew Dine individuale, oBlt speciale ventra nasej, pélestre pentru procticares nor jocuri sportive, Clidires terme! era cuprinsl intr-o ineinth de sard aimenaiuni, afunginé pink 1a 4-500 leturt, pe eonturil c’reia erau dis~ puse alte spatii de recreere: bibliotesi, exedre, nimfee, constructii aportive, Ta scart mai mict, sodele cnpitelel. au foot reluate gi fm ore gole de provincies Rolul sociel pe care t1 detineau termele era atte de insemat Inctt, tn repetate rinduri, constructia unui asenenes edificiu avon drept acop recuceriren prostigiulul imperial tn rindul populagiel. motiv a etet In base edificsrii, de ciitze freien, » unor mari Girt ore torme onplesate ostentetiv fn locu? palatului lui Nero, Domus Aurea, a2 ekrui lux provocase nemuljunirea maselor. omplexe de terme individutle, de intindere mei mic sau mai ro, aplicens freevent, cao doved de opwlenti, gm vilele patricieniior ‘sn Sn cole ele inperatorsior- 20vailftlact enctimel tual nemcs trl (opedtinn)- A. Fpiganiiom <¥ - og~ Hanon edaonan gegen ale spats Pan theonale: bagin da inet (rmatatic-W) 4 Ui de abun na abr cal (dudattco ,S) ndhansa! Groplant ta bevel Lo Conmcall : mae base) nf nelate Tale fans pam stablinta maw acre portlet dashed pale sada tinct nll — tt £0). abt Ae astegtone a pagina), fugictaninne (A, tape (8) dani (2) ou nae Wiha pe saan (m) i fader (pen fh peut spt) tse bien opal Yee Clan), moda che, Suh tana ine pemans: gpa demal. (4) in potecms ,incenfotar pictn Mime CA) cantaal wer tnchinake ‘nlvrwina ceeunlat ceneweniite, dm ge be Appa ale rama im pp dobre sada he Pech de point ody: Kar ulate afte ta atic Sonstructiite pentru enectacole smu bucurat deo atentie aps cles, deteretnats de ponderee po care o detince acent gen de distros Ho t vinga soctetutt romsne. Tn sajoritates agerérllor au foot ridi- conte conatmuct!i pentr angotacels dranntice om tusicale ~ tester 44 ofecnne ~ em pentru lopte ee glaciatori = antitentrele. Vanstone! unui GBA deotinat tntrecertlor de caress foot mult vreme priviterin exetusly a1 capttales. Tatrocerity stietice, introduee ew {nflaonte eSEet greceati, mi som bucunat do xroa mare poputaritate in limes 1o- rant, netfer theft, etodtonne © dup8 model preco-ntent eth ce ~ nu au fost foarte mnerones, [GEERT roren) o-n cesvoiter aud influonte modetetor grreesti ale ctsor prineTpi funetionsle le-n ptolust dar lev treneforent, tn furetie de anelgbonet tontrt oneet ice. 0 noerenen condi tie definitorie este cos éentt go senlesscont testrul grec fnee parte inteczanth dinteesn saneiuaz in vrone ce tent) ronnn tra concenut no ctrnonenth n oraguiuif De nici ad rezultat unet¢ aiferentioei inporimte a aca = toatrol grec ce dosenide Ge BAERIUT neonfTHEOD, tn rene Stgpertrul rowsn este 0 conotructie tnchiati, inoorats tn jesutul te avinTItutiv AT GraquIGT, TEAERU sonay Ofer atniait teasing c or FAYSUE-STaborate, ou miualed preetangay decorate ou patorit gt “oreine supramase; tential gree ou area agned, ot sete “ta_cpenitiun anre epaiiu conesy, amenasnt;| = th teetral gree, graconole ee Fenzeet nerileoit pe px Pelli terenutul; teatzul ronon ee ridiet densupre soluiu! tor gretene- Ye sale ofnt suefinate ce un tntzeg eieten de aidurt ratiale si galerti portite; th goost fel, efnt elininate cevitufite cietate de teren, on tontru putind fi anplacnt oriunce este nevote; = accegcl apectntoritor ‘n tentral cree ee Fade musa! prin partes sunertonrt a caveet mu prin cole dou intrtrt care flimeneass orchestrn structora teatrulut roman permite o mat bunt evacuare gt intrare rotn nats tetorilor, prin accese multiple, 1a toate nivelurite -|voniterii] - lege te tntre ele prin galeriile eare evatin ineligi construgpiay un watz Fonan pates olf adtpostesset! un muskr relatiy mare de epectatori , eel #2 dui varceTlus ain Roma aviné 0 cepnoitete de 21,000 de lecur!. © a1 perticuleritate core's avut tmplieayii fn ercunizaree onatiutut acenie,a foot lepatt de evolutia litereturti dranstice gf « artet anectecolulat: diminuazen, pint 1a anthilare, a rolului coralut ¢ cnogteren inpartantei scenelor jucate de actori. De sick a resltat; > straiiorsa orshaatrei, devenitx tnotfi", gi trmstomeree Gintrun gpatiu circular - le teetrele crecegtl ~ tntr-un spatie seni © 23 ‘erancireular: = eervoltaren scenei cere devine, eintreun sinplu pogiue Le tentrele grecegti, Sntroun orconion complex, detat ou diferite mi flow ce tohnice nentra obtineren unor enunfte efecte, iar fundalul sta cari {un corscter arhiteetural elabcrat, find conceput ca decor fix. Th formele ente pe éootin eonetituite, teatrel roman a 6 rit exemple? unei Loriet functfonale remarcabite,motiv pentra care a fost Foloeit ca model pentru teatrely renagterii gi, ca uncle prelue ertirl, pentru ole enocilor care au urmet, pint tn pracul celet conte sefiteatrl este unul din orocronele carncteristice aociett~ tit rommne, erentie originslX 9 arhitecturii epocii, fling destinat lunor manifestotit cere se bicuray de 9 deosebiti ponuleritate in rin- Gul maselor: lunte do pledistort sau mlte epectorole ge anplonre, cum far tf naunehiile sau lustele eu minate siltation. Yecesitates cunring deri unui nustr foarte core én enectatori » conéie 1a aree\garen re zolvirli functionale: 0 extingere a eradenelor unui temtra tn suru) ue nel_arene elinsotdale. se repvaczte seeing oiaten conatructiy foloait ai le teatre, ou ziduri radinle ct enterti pote ‘sneotatoritor nrin ¥ sort Prone } rings precedes de aceon gi evscuns Woccs au este ridientt, Ae obfeei, snate 0 ones! tennien neceasre 401 erectcatului. Fringele benetiel net ae acelae decor do oréine curr puse pe mni multe aivolus Trezmts sn orice acezare de wai mare inportanti - reoturite | unui noemenen edifeiu e-ou nrotrnt cf 1a Ulnin Troine Saretzecetvon = anfiteatrele se imoun prin nacn lor volusinos, siengind 1a dinensiun! foorte ori, Anfitentrul Tlovilor, celodrul Colosseun din Ron, cure paten orini 100.000 de snectatori, aves axa more lunc% 2¢ 1889 {ar ces mick, de €6. Ferfornmtelor tohice - de trasnre gi réaligare a unui eaiticiy ae noomenea dinensiuni ne un plan dificil, ‘elipsoige, 14 se ‘ednvet utilizaren unor precede enre covedese rarinement gi ingeniozi~ inte. In silele insorite, tribunele arau protesate ou o ine velerium - a ctrei montnre revenen snrinarilor flotei ronsn putea, fn uncle eszuri, sf ae traneforme intron mare bezin Geaftiquran Lupte nautice intro diverite ombareatiunt. Cireurile erm utitizate pentru un alt gon de apectaccle, cel ol tntrecerflor de ovedrige. Tribunele ee deefigurm, in forme unei potconve alungite, tn jurul pistes. Accaste era dcaptrtith printr-o enini central pe care concurentii, care luau stentul din carce boxe snecisle =, urmau ef 0 ocolenses.Circus Maximus din Rona aven 0 luncime de 600 m., ier cel al lui Maxensiv, peste 480 2B. Tonstructitte 5 anenebluriie de cult - temple, altare, smotie #0 conetituit tn forms apecifice ca urmere procesutut de aig e24 progus tntre tradtiste otrusco-Ietine gi putenteria ponetrapit. eras Loniation. Templul roren g_gretuet te to clvitieatia etruscl (deen de est trent nf mie GefSagued) A,in interiorul ctruia, afiat sub proteciie seilor, oWBites Geetiqure ritualul, Faificaren conetras Hel ere presedats de trasares celcr cous axe majore,|cando gi decumanody cudatres tompluut ere clvisntl in a6u4 ofrjh aproxinatiy otter arse sntica, un expt portic unde preosti practiom Tornsie €o cult gi eree Seation,celle inahtet deatcath settor, uneort taptriits tn trel arent coreapunstitonre triades divine. Ye aflte tn fae unel alte eonoepstiy dic ferith ae con a grecilon care vedeus ta tenplu tecuinga seutul, ¢ seas seulptard tn apaiia ne care particspantii In procesiont o tmeongucen Precticaren ritustolut roman ae ¥en tn presenja unt partisularitate finetionalh eare.a detersiaat tne! ial, remtat comm, ca, de altfel gf eel etruce din care derieh, nana gantsat pe dasa unui ax longitodinel cere diri sents atentte ence see sitice) opatiul de practicare @ cultulut. Tn aceate conaiqit, erase fenplulut s© aiferentiazs, una din ole aevenind srineinall gi fine ee tatit {m consocinga. 0 aster de eliidire ae Inovreath firese tn geource urban ems fnte-vn ansosbla monumental cum este font: seplaeres oi ce se face tn centrul unat spatiy care 0 tneonionré, wind nevote suerte © suprataxK 1iderd tn Fete constmictiei. Treditiile etruece- ating. ie Findol Lor consti tuite o¢ base unor eondtsiontet specttice de elie qi ae relief, au ougerat formule riieHii tenplulu! pe un aibecseer, peter scceotbit printr-o soars monumentall caze accontun Lacon Tafluenta ergack gra amitestat prin introducerea cloner det sncongurttore, BEEFGR}y case Tied, n amhitectane reeente a sone orelueratt tn apiritol conceptisior traditionsle: sir ie coleme ee fat Inconjoaré tntregul edfictu ca un portic de eénlh deschiders, el a Vimiteart 20 fayede principalt gt, uneort, 14 cele douk fapnds Lateraley sceentutnd @rerentieren aceotore gi mentintnd deen de axieli tere, as seori colonsda posterioard gi cele latersle otnt ‘angejate zidului collet, Aceot tip de tenplu a foot carscterioticy in special, perioe. dot cepubticane af a colet teperiale iiepurii. uitertor, teaplul on ox Jong: tudtgad « evotuat, ca ursare a arrities ideit de aiviaicare « to etorotst, « compltetrit eultulut pein introducerea unor divinitiqi nels provenind din lunes ortentului sau a unor {det arhitecturale: inovetoore, Pay Ge forsede clesice ale teaplulut Tortunei Virilie din fore, sey see 225WSL ate ‘tampa diwre (ol que (6) at aaa pein infin. tu Bante Le plem(c) Ghats (0) ah ak mad de La pe), Airwstae, po Saude a ga snguials » Baal Bat, Ale Ae Sia arAenn cepa, pape a et ate tt pol | Hicbadtite Ble ot cas ec: + Rophal mane ue 3 22€ Uhh de eth nfl eget din sal ss la - Poem nova 6 Anim tbe Roca Spats Be Irummdhiansele ne rruered de o Mae ne de met dri 6) ow ftnn nual, hi ee eae Tie je de ebahevalilen moe Bailedal dh Cp wntial wilt Lo mansnotee i bepaleri ; capa eae he Spat excel aeopeach woes hed 4 a abana ma jr spacal pic louna Arcam ne fae pt una wba “a free (in Apri Salas a ee fli de ume pocheGleat de Adrian Yenerei gi Ronei, cu cele “out opajii de cult edosato, acoverite cu volsi cilindrice gi tnecnjurate de o colonadt, tae cin ow Goveds 0 vitelittgii ernitecturii romans. remplele de forme centrole, derivate Cin toloeirile creceot indeolineau o sth funetie. Spatiul Jor nu ere un temolus deatinat ri toalulus, of erie sacrt mentth 6% adkposteasen, prin ari, tolelor, focvl oncru al cetbtit. Tipe? sentra Yoltet fn forme monurentale cau fn etricturt Ge mare complexitete cone tructivt, tind adoptet gi pentru alte forme de cult: Pantheonul vin Rone, templu dedicat tuturor zetlor cau complicataconstrictic n tenp Lat rotund ain eenetuarvl de In Paal-Pek. Smnctuarele - caracteristice verionde’ republican ~ erupau gi un teatra, tntregal onsamblu find tneonJuret, oe tre! le pernotuat of ona de orf, iltate presentt mereu th azhitectre Tosa. oly Gi tn ecest cus, lo un spor Go complenitete, mmnfeatet expres Samblut ge 1a Beal-reke amitecuare e€itiettior de cult cunongte. mutatis top aa sftegital fmperiulet, on ureare » pttrunderti gt generaiizt not religli, eregtinioml, Duod 0 eerlond! tn cere Sncere in Be wn flout ce notte foree de cult ab se Seaftgoare tn cea amu in 2ocuri aseanse cum er fi cetocenbole Monet, 9 vr cregtinieniloi ce religie stntatat gly in coneeeiniz, Hipeloctt tm achitectura constrontitier te cult. sive definit foreete tn Sine torminante legate Ge podil de deattqurare a} ritunlaiu!, Crest Introdusess 0 neat coneeptie, cea a edfficiatul religios menit psteoeol o meek do crediaciogi fn veceres pertivipisil Lor la cotuiut oferit ge ritiel, Ce trance, constrictor! pico trépeptet ates {He anupre scedet adsl cunoecut fn lunes ronan caré saponin amor ee Hoje Sine}ionsle simtiere ~CQGeT1Igp. PAetrind dens unel nave cents Ye obcele 4 oe eubordoneast doolomn patra neve Laterale, a foct intro cae q-absigh senicincalard pe latura tngustl, etre eet - tio print pertondl olterul ore ortentat etre vgst), precetet Co an srluafal, taistente nevelor laterale peraite stperaree bérbetilor def fet fle prin otiltzaren navel din etinge drept atrones, fle prin cc Fisen aceatet AincHit stajelor colateralelor, cind acesten exictnus 0 e048 nerd traneverseld, tn faje alterstol, transeptel azptivies spetteh de suit, soceonl tm basilica ereytiog ov fsen pe letare ingueth, print wn vestival, aarten, cate serves gt ce 2oe de adSpostire ol nectistier. 228 in tsp coneuee ‘eonetructit anexe cu portice de coloone, cl aceingi Ider de wi Tntreags constructiv eate preeeditt deo curte ou portice, atrium, preluatl din arhitectura locuintal, in centrul eirets se afls phislas, Fintinn de nblusiunt. Avtfel conceputh, beri? ice cregtink mu mai participt 1a 4: pete cadrutut urban, intereaul ©» soneentrenst soupra epetiului inter, for care este prelucrat astfol ‘ictt ot avlgure perceperen optini ritualulut. rave centraih flanc::t de girertle ge eolonne ce o,ccpe~ Pi de coleterale, este ortentat? fmm clitre zone slterulus, ritms? gat ol eolonadelor contribuind ir secentuaren unui ax longitudinal eirtjat. Pentru haptiterii ei ynusolae - arareori pentru diserict 9 fost arontat un alt tip apatin eel ol constructiei centrale, ou un contur eizeutnr ems poliponni, “natin maior, ocoperit ex o unos pate,tn news? coz, inecnfurst de colaternle mai joase, scparate prin tietu a Smetictat ae trnitit efurt de colonne. 53 seeat tip ue edi th conetructi« ronant: ninfoe, musolee, unele cneliperi ain teme ete. xnerfengele care ny conéua 1a eerinitiverca wnoer prototi~ port eva desttcurat no Sntre7 cunrineut tmperiutui, cv munnie i at fercntier! eveeitiee: basilicite din lunea Stelies eloseas eu rect deer, aintems? de aconerire eu gnrpanth do lum, tn yrene c@ busitiel Ve orlentake. utitizay uncori bo2tt? ite triurfete, votive en commorative , rid tn numtir mare pe tot cunrineal inperiulul,eint dstorate dorintel ceo elorizica personalittti env eveninente, tn iden afirmirii autor tt tii romone. Tornole lor afnt extren de variate, ae 29 co} este cea rigictt de trata penta a maren victorin ssupre Zeciies, trofee = timlusul monumental ridieat de acelag tnpiret e ktan ovo0i Ling’ naezares de ta Tropaeum Trateni - nergind pfpk 1s areurite de triumt, Arhitecture accotera,foerte asemtnktonre ctl cea a portilor momurentale olesrngelor, @ evolust de in fersele eizple, ot o incurs Geochidere (arcu ui Titue cin Roma), 19 cele complexe, cu triply deoenidere, rigiente tn ononren tai Septimiu Sever sau Constantin. “aracterul ocestor constructii s inpus o tratare decorativé special: wtiiatrii ordinelor 1 se adaug’ prezenta unor ample stipratese cu be- coreliefuri any a ineerip}islor. Poneto Constructisle funerere wu cunoscut © mare cack de forme, de Sle colective pentru adkpostinea cenuget, colisbanii, le ti soluouri conunentnle care protejeast gi norcheast prezenta canerei Punerere (normintul Caecilied Vetella, mausoleu? 1ui AUcuotia,etc.). 229Interdietii religionse ox obligat Io ssplaserea sermintelor tn afare Linitet secre a oragulul, extra murce, aceeten grupinduase de obicei Gera lungol morilor artere de acces, cun este eseul celebret Tie Anpie Antiqua én Rom. Ronstruepiite adilstare, soduri gf eneeucte, ab orfiejuit tntogeamme objineren unor adevlinnte perfornente tehnice. Apeductele 2 foarte meri, etre cen trele urbane. Manalul pronrisie ere eetinut coo Intraneh gubatruct ic @in zidtirie, ou aread* fnalte (tna Cleusia @in Roma), uneo pe mai multe niveluni (age numitat Pont o2 Card, apeductut onagulul msmea). teeingi etruetani, cu anrle arenge ee poduri (cel din tleantara, consirsit ée Coin: gu feline care fen). 0 variantz Indetencatt n cone-pst ipoleder din Tanase pentru tra verenrea Dunirii ls Drobeta. onstructin en este realizsth ain pinte masivi de sidtrio care esetinens © suprastructusi ein’ aletituind 0 succeatune de rence. sefguray aduetiunos apeijuneori ge Io éiote aSspuse idirie se vegtaeste 1 Lecer amu pow eicura accesul, peste Tbr, efre mauscleul lui Adri= Aphitecturs Joouintelor s-n giferentint tn terieticiie megivlul -urben eu rurel- precun qi 3 propristarului, neneing de in forméls cole mat periale. Epcuints urbank 9 conoscut, Ye riagut ei, moi a de rezolvere, Tocuinga unifeni Linl& de tip YWloRis e-n desvortat th me aiul rurel gi a fost preluats ‘nm ornge in prricada care n prenere pro- ceaul do cregtere m ponulntic£ gi ao oounare intenely% a terens: rxemplele cele mai caractoriatice mi feat oferite de cercetiiniie arne~ ologice intreprinse le Pompei gi Mereutanun, agestigi « elror ex!atens a fost fntrerupts violent, tn primi ani ai inperiutui, de erupzia auyiulud. © avemenes locuingi, Sn structure clreia ve repisees tx $A etruscocttalice, o¢ caracterizeast pri = obturaree construcyiei etre exterior; = presenge unui spagiu central descoperit, atriumctitre co int orfentate tomte incliperiie Losuinjel; atriv-u? este incon uret de 0 golerte dcschisl, acoperitt prin preluncirea invelitorit. in cone 14 sou prin suspinerea acesteia Ge patru coleane (atrium toscanicus 9! atrium fetrastilum);tn centrel atriun-ulul e@ afl4 un basin ct o cls Lemt eubterant pentru colecterce apelor pluviale; = diferentierea funezionnls a inetiperilor: piesa rineipelt, 280 hei See it ra 2 demwurnd alle (4), oouinitio. co he's pad toot Bana (2) 4 oui ae pre fstab Cum dd TaunotS) fe fsey H chsemra Nebel tobe clini, CCecdlinuan ds ema. Le dena), T dalfinn, P. ‘ian gH tert, 8. Cucitants €- baie sf Aalevmat,) ta, cecme te Wena din Cink ta nant. Und dill'abico 0 merece (4) stl te lage w dendove ongopionale jopeadindane : fanste-Blnse., “fmm 5 alin puidiins=tcrdarn- hlarisn (5) iach Boge Ae can mba, (4) aaa eri 257annlnsath wclal este tablinum, deatinnt visti! publice a etentmutul em seh; Gout tnetneri Intorele, nige deachiae comet cite atriuny numite as, eotnostese {macines,portretele etrimosilor; gublewiae.crmerete. de Yocult completenst fronturite lateral? ale atriun-ulul; alnturl de aceoe te plese mininole, ‘n conploxs7 locwinto! ae tip dome pot oi mal erat af olte tnctiperi: triclinun, gala de smchete, tnbemmonia geachiee nae ani oltre streak, amplaeate tn etince gi tn crcanta yeatibululut {tquees) = exiatenga, fn partes posteriont a constructiol, » unel gradin nunith hortus, fnehies cu ziduri cltre exterior, folosi th Initial sentes culturt agricole de wrink necesitets af traneformatt apo! fn apapiv de ecroment; = prezente, fn unele cazuri, iaeede tot eBtre atsiu, deotinat mirtit coooutiregti gt locuintelor sclaviier; + erganizarea spaziitor contorn 1eeilor simotried qi aximlitMtit + Giverentiagn seential vont eteg orienta ou dece presenta unui nx mejor -fouces,atziur, tadtin: Gomusul roman ge loevinte creco-eleni stich Tocuinta de tip doms can mentinut tn linitele unel rodeattt ce caracterizn viata Roel republfeane, Po micure trecerti tisnului, eerinn Hele din ee fn ce mai accentuate de tux gi contort, dobtute de mutermics Penetratie m ideilor erecoeloninticn, a cencrat

S-ar putea să vă placă și

• Leg Ce Tre Sa Contina Cererea de Emitere A Autorizatiei de Constructie

  

  Document1 pagină

  Leg Ce Tre Sa Contina Cererea de Emitere A Autorizatiei de Constructie

  Vlad Dulcescu

  Încă nu există evaluări
• Design Interior

  

  Document1 pagină

  Design Interior

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Drept Urban-Curs 9

  

  Document7 pagini

  Drept Urban-Curs 9

  Alexandra Ardeleanu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Desen 45

  

  Document1 pagină

  Desen 45

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Pac, Dde, Pug, Puz, Pud

  

  Document7 pagini

  Pac, Dde, Pug, Puz, Pud

  Radu Moisescu

  Încă nu există evaluări
• Pentru Emiterea Certificatului de Urbanism

  

  Document1 pagină

  Pentru Emiterea Certificatului de Urbanism

  Radu Moisescu

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura Peisajului

  

  Document78 pagini

  Arhitectura Peisajului

  florinursu1

  80% (5)
• LEGE Nr2

  

  Document211 pagini

  LEGE Nr2

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Compozitie Urbana

  

  Document3 pagini

  Compozitie Urbana

  Theya TranceAddict

  Încă nu există evaluări
• Capitol4 5

  

  Document2 pagini

  Capitol4 5

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Lege 50

  

  Document10 pagini

  Lege 50

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Plan Orizontal in Care Apar Punctele de Intersectie 1 Si 2 1

  

  Document1 pagină

  Plan Orizontal in Care Apar Punctele de Intersectie 1 Si 2 1

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Filoz Cult

  

  Document1 pagină

  Filoz Cult

  Cristi Vasilache

  Încă nu există evaluări
• Fil Culturii

  

  Document2 pagini

  Fil Culturii

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• CursSVoiculescu EvulMediu PDF

  

  Document94 pagini

  CursSVoiculescu EvulMediu PDF

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• PEISAGISTICA

  

  Document48 pagini

  PEISAGISTICA

  Cristina Crs

  100% (2)
• Filoz Cult

  

  Document1 pagină

  Filoz Cult

  Cristi Vasilache

  Încă nu există evaluări
• Ghid Archicad

  

  Document640 pagini

  Ghid Archicad

  Visan Roxana Cristina

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura Peisajului

  

  Document78 pagini

  Arhitectura Peisajului

  florinursu1

  80% (5)
• FIL Cult

  

  Document2 pagini

  FIL Cult

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Rimetea Declaratia

  

  Document2 pagini

  Rimetea Declaratia

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• 11 Sfera

  

  Document4 pagini

  11 Sfera

  Cristina Crs

  Încă nu există evaluări
• Ghid Archicad

  

  Document640 pagini

  Ghid Archicad

  Visan Roxana Cristina

  Încă nu există evaluări