irL*:; yo

/'? Wtd * ^',.ir' { * ***d'fu.*

*#'o

?nfi ,,

,C,; ',

,1.'l'

:)

t{,t#-"f

ih'

aNn

fi

i'

A{'u' tn cr{r-s.--dr L.L-{,i

(ifi. d&il-l-'Trm*.if

E.t-

{ax"i

rovrta ruNcttoN.q.r,A a lp.lnarur,ur canotoVASCULAR

Este alcdtuit din inim6 gi arborele circulator.

A. INIMA - este un organ muscular cavitar, cu

etajul inferior

al

rol de pompd. Se afld in

mediastinului intre cei doi pldmdni qi deasupra

diafragmului.

CONFIGURATIA EXTERNA
Are forma unui con turtit, cdruia

i se descriu o baz[, un v6rf, dou[ fele qi

doud margini.

Baza inimii

* apar,tine atriilor, in special a celui sting. La nivelul bazei se

observd cele 8 vase mari ale inimii:

4 vene pulmonare
2 vene cave - superioar[
- inferioard
- a. aortd
- a. pulmonari
Varful - este rotunjit qi aprline ventricolului st6ng.
Fala anterioarE: sterno - costal6. Pe ea se observ6 un qan! longitudinal, care
se intinde de la vdrful inimii, pen6 la baza a. pulmonare. El se nume$te gan!
logitudinal anterior sau gan! interventricular anterior gi marcheazd limita intre
ventricolul stdng gi drept.
Tot pe fala anterioar6 se observi un gan! perpendicular pe Sanful longitudinal
qi care trece pe sub a.pulmonxd. el se nume$te gan! atrioventricular sau qan!
coronar qi marcheazd,limita dintre artrii gi ventricule. Deasupra acestui qan!, fala
anterioard este acoperitd de arterd pulmonard gi in spateleei de a. aort6. Lateral de
ele se observ6 atriile gi prelingirile acestora numite urechiuqe.
Fala inferioard: diafragmaticd - st6 culcat6 pe muqchiul diafragm. Pe ea se
observ6 un gan! longitudinal inferior sau posterior continuarea celui anterior $i un
gan! transversal numit gan! coronar, prelungirea celui de pe fala anterioar[.
Marginea dreaptd - este mai asculitd qi vine in raport cu diafragmul.
Marginea stangd - este rotunjitd qi vine in raport cu pldm0nul stdng.

CONFIGURATIA INTERNA
interior inima este imp6rlit6 prin niqte pere{i, unul longitudinal qi unul
transversal, numit septuri.
Peretele longitudinal desparte inima in doud pdrti:
- dreaptE; stdng6. Peretele tarnsversal imparte fiecare din cele doud cavit6li intr-o
parte superioar6 numit[ atriu gi una inferioard, ventricul.
Peretele longitudinal este format din doud p5rfi:
- sept interatrial; sept interventricular, iar peretele transversal, numit gi atrioventricular este deasemenea format din dou6 parti: - dreapt6; st6ng[.

ln

1. Ventriculele sunt cavit6li de formb piramidali, cu bazd cdtre atriu

qi

v6rful inimii.
Bazaventriculelor este formatd din septul antrioventricular, pe care se gdsesc
dou6 orificii:
- orificiul atrio-ventricular, prin care comunicd cu atriul
corespununzStor;
arterial, prin care comunicd cu artere care pleacl din el.
Perelii prezintd trabeeule clrnoase gi mugchi papilari. Traheculele cdmoase
sunt coloane musculare care fie cE se prind de pereli cu toatd lungimea 1or, fie c[
trec ca o punte de pe un perete pe altul, prezentdndu-de doar la extremitSli. Muqchii
papilari se prind cubaza pe peretele ventricular, iar vArful se inser[ pe valvulele
atrio-ventriculare prin intermediul cordaj elor tendinoase.
Ventriculul stdng - preantd,la nivelul bazei orificiiatrio- ventricular
stdng gi orificiul anerei aorte.
Orificiul A.-V. Stdng - permite comunicarea cu AS;
-in jurul lui se afl6 un inel fibros;
-pe partea dinspre ventricul se afld valvule atrioventriculard st0ngi valvule bicuspide: valvue mitrale.
Ea este formatd din dou6 valvule - internd; - extern6.
Baza valvulelor se prinde de inelul fibros, iar vdrful este liber. Pe fala
interioar6 a valvulelor se afl6 cordajele tendinoase de care se fixeazd muqchii

a)

papilari.

Orificiul aortic - este prevSzut cu un inel fibros;

- la nivelul orificiului se afld trei pliuri membroase, in form6 de cuib
de rdndunicd numite valvule sigmoide sau semilunare;
o margine a valvulelor sigmoide este prinsd de pertele arterei, iar
cealaltd margine este liberd gi privegte spre celelate valvule.
Ventriculul drept la nivelul bazei prezintd, orificiu atrio ventricular

b)

drept gi orificiul arterei pulmonare.

Orificiul A. -V. drep - este asem[ndtor cu cel st6ng, numai cd valvula este
format[ din trei
posterioar[
interioarS.
Din acest motiv se mai numeqte qi EsuspidE.
Orficiul arterei pulmonare - are aceleagi caractere cu cele ale orificiului
arterei aorte.
Valvulele atrio-ventriculare dinjeazd s6ngele din atrii in ventricule,
nepermildnd gi circulalia in sens invers.
Valvulele sigmoide permit trecerea s6ngelui din ventricule in artere qi
impiedicl intoarcerea lui inventricule.

valve

anterioard

?-*

2.Atriile

sunt cavitSli aproximativ cubice. Perefii sunt mult mai subliri

decdt cei ai ventriculelor qi prezintd mai multe orificii. Fiecare atriu are o
prelungire : urechiuqi.
a) Atriul drept - in el se deschid:
- vend cavl superioard
- ven6 cavd inferioard
- sinusul coronar
b) Atriul stdng - in el se deschid venele pulmonare.
Structura perelilor inimii
De la interior spre exterior, peretele inimii este format din: -

endocard
miocard
la care se adauge scheletul fibros $i aparatul de
conducere.
epicard
Endocardul este o membran[ care c6ptugegte toate cavit5lile inimii gi se
continud cu tunica intern6 a vaselor care vin sau pleacd de la inimd.
- este format dintr-un strat superficial de celule endoteliale qi un
strat profund cu lesut conjunctiv.
Intre endocard gi miocard se interpune un strat de lesuturiconjunctive numit
subendocardic.
Miocardul - alcdtuiegte muqchiul cardiac;
fibrele d al nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule oblic spiralate;
musculatura atriilor
se continui
musculatura

ventriculelor;

nu

cu

muqchii se inseri pe scheletul fibros al inimii format din: patru

inele fibroase (2 atrio-ventriculare gi 2 orificii arteriale);
trigoane fibroase situate intre orificiul atrio- ventricular qi

inelul orificiuluir#Jl

septul interventricular.
In grosimea miocardului se afld aparatul de conducere sau sistemul excitoconductor. El este format din:
- in pertele atriului drept, intre cele doui vene cave este modulul sino-atrial (Keith -

Flack);
- in partea inferioari a septului interatrial, ldmngi valve tricuspid6 este nodulul
atrio- ventricular (Aschoff- Tawar);
- de la modulul strio-ventricular pleac6 fasciculul atrio-ventricular sau fasciculul
Hise. El coboar6 in interiorul septului interventricular gi se bifurci in ramuri pentru
fiecare ventricul.

- cele dou6 ramuri se bifurci sub endocard inntr-o relea numitd releaua Purkinje;
Epicardul
este o foitd conjunctivd care rcprezinth foila viscerala a
paricardului.
Vascularizatia inimii
Arterele care hr[nesc inima iau nagtere din artero-aortd qi se numesc artere
coronare dreaptd ; stdng6. intre cele dou[ coronare existd anostomo ze, dar din
punct de vedere funclional ele sunt ineficiente.
Singele venos este cules de marea ven6 coronarE, mica vend coronar6 qi vena
interventriculard posterioarS. Ele se adund insinusul coronar care se varsi in atriul
drept.
Proprietdlile fundamentale ale cordului
Ritmiticitatea funclia cronotrond
2. Conductibilitatea funclia dromotropi
3. Excibilitatea : funclia batmotropd
4. Contractibilitatea = func{ia inotrop6
/. Ritmiticitatea automatismul proprietatea cordului de a se contracta
ritmic, ca urmare a unor impulsuri interioare.
2. Conductibilitatea proprietatea miocardului, in psecial a lesutului nodal
de a transmite unda de excita,tie de la nivelul nodulului sino-atrial.
3. Excibilitatea : proprietatea miocardului de a rdspunde printr-o contraclie,
la stimuli alecvafi.
4. Contractibititatea proprietatea mugchiului cardiac de a se contracta ca
ufinare a undei de excitalie.

l.

B. Arborele circulator
Este alcatuit din:
artere
capilare
vene

Arborele circulator reprezint6 un sistem inchis de tuburi prin care circulE

sdngel^e de la cord la lesuturi gi de aici din nou la cord.

In

sistemul aterial, sdngele circul5 datorit6 activitelii ritmice a pompei

cardiace, iar in sistemul venos, unde forta pompeieste aproap e epuizatd, intervin o
serie de factori extracirculatori care asigur6 reintoarcerea s6ngelui la inimd.
1. Arterele sunt vase prin care singele circulE de la inim[ la re[eua capilard
din lesurturi. Diametrul lor scade pe mdsur6 ce se departeaz6 de cord. in func1ie de
calibru se deosebesc:
- artere mari;
- artere mijlocii;
- artere mici : arteriale;
- matarteriale.
Totalitatea arterelor mari, mijlocii gi mici alcdtuieqte sistemu arterial care se
subimparte in:
- sistem arterial al marii circulafii : circula{ia sistematicE;

sistem arterial al micii circulalii circulalia pulmonard.

Structura arterelor - peretele arterial este alcituit din trei straturi:
tunica internd: intime
tunica medie
tunica externE: adventicea
Tunica intern[ este alcdtuitd dint-un endoteliu format dintr-un strat de celule
poligenale turtite, aqezate pe o membrand,bazald,.
Tunica medie este formatd din:
lesut conj. bogat in fibre elastice;
lesut muscular neted.
Tunica externd este formati din lesut conj. ce conline fibre ca calogen.
DupE structura tunicii medii, arterele se impart in doud categorii: musculare; - elastice.
in arterele musculare tunica medie e formatl predominant de fibre musculare
netede, iar in arterele elastice, in tunica medie predomind fesutul elastic.
Arterele mici qi mijlocii sunt de tip muscular, ele av6nd un rol activ, de
reglare a circulaliei sdngelui prin modificarea tonusului 1or. Arterele mari sunt de
tip elastic ele avdnd rolul pasiv de a se destinde sub presiunea jetului de sdnge
expulzat de inimd gi de a reveni apoi la normal.

Sistemul arterial al marii circulafii

Este format din aofid gi ramurile ei, de aceea
aortic' Ea pleacd
in 3 porfiuni:

se

mai numegte qi sistemui

iTJt"J:.',io#li.e
arcul aortei
aortd descendent5

- aofiitoracali

- aortdabdominal[
Aorta ascendentd

prevdzuti cu valvule semilunare, la nivelul

cdrora pomesc cele dou6 arter coronare - dreaptd gi stingd pentru inimd.
b) Arcul aortei - din arcul aortei pornesc trei artere mari:
- trunchiul brohio- cefalic
- aofid caroticd comund stdng6
a)

este

- aorti subclavie stdng6

Trunchiul bronhio-cefalic se bifurc6 in aortd carotid[ comun6 dreapt6 gi
aortd subclavie dreapt[.
Arterele carotide comune se bifurc6 in arterelecarotidd extem6 gi artera
carotid6 intem6. La locul de bifurcare prezintd,o ugoar[ dilatare numitd sinus
carotidian.
Artera carotidi externl prin ramurile ei terminale gi colaterale vascularizeazd
o mare parte din organele gdtului gi capului.
Artera carotidi intemd irigd porliunea anterioari qi lateralS laterald a
encefalului gi globul ocular.
Artera subclavie dd urmdtoarele ramuri:

a. vertebrald

a. toracicd int.
a. tireocervical
a. cestocervical

c) Aortd descendentd

l. Aorta toracicl - se intinde pdna la diafram.

Din

ea pornesc doud

feluri

de ramuri:
- ramuri viscerale - esofag
- pericard
- bronhii
- ramuri parietale - peretele toracic
2. Aorta abdominald - se intinde de la diafragm pa.ne in dreptul vetebrei La
unde se bifurcd in cele dou6 artere
- viscerale
- parietale
- terminale
Sistemul arterial al micii circulalii
Este format din trunchi a. pulmonare qi ramurile lui.
Trunchiul pleacd din VD qi dup[ 3-4 centimentri se bifurc5 in : a. pulmonar6
dreapti gi st6ng6; cele doud ramuri pdtrund in pl6m6ni qi se divid in ramuri din ce
in ce mai mici, terminAndu -se cu releaua capilard din jurul alveolelor pulmonare.

2. Capilarele
Se interpun sub forma unei relele intre artere gi vene. Peretele capilar este
alc6tuit dintr-un endotelin, format dintr-un rdnd de celule turtite, situate pe o
membrandbazald,.
Celulele endoteliale qi membranabazal[ formeazd o membrani biologicd cu
permeabilitatea selectivd; lasd sE treacd O z $i substanlele nutritive din sdnge spre
celule gi CO 2 qi metabolilii, dinspre celule spre singe.

3. Venele
Sunt vase prin care sdngele se intoarce la inim6. Diametrul lor cregte cu c6t
se apropie de inim6.
Structura venelor
Perelii sunt mai subliri decdt ai arterelor qi sunt formali din aceleaqi tunici
numai.cE este greu de diferenliat tunica medie de cea extem6.
In raport cu skuctura tunicii medii se deosebesc 3 categorii de vene:
- fibroase;
- fibroelastice;
- musculare.
in venele fibroase gi fibroelastice, predomind in tunica medie fibrele de
colagen qi fibrele elastice, iar in cele musculare predomind fibrele musculare.
Acestea sunt dispuse fie circular, fie longitudinal, fie ?n ambele direclii.
Venele de tip muscular in special cele ale membrelor inferioare prezintd
valvule care impiedici refluxul coloanei de sdnge. Valvulele sunt niqte pliuri c*e.
'

\i
\[CL,.LJ.

tf
/MJotru' \PW .n
i

/9

lt'tf&\rQnc