Capitolul I Procesul constituirii gimnasticii Originile gimnasticii se pierd undeva, in negura vremurilor, evolutia acesteia find strans legata de evolutia omenirii. Marturii ale inceperii practicarii gimnasticii jned din antichitate sunt obiectele, documentele si basoreliefurile descoperite in si yechile monumente istorice. La egipteni, se pare c& exercitiile acrobatice de gimnastica au fost practicate din cele mai vechi timpuri in stransa legatura cu dansul, dansut putand fi considerat ima dintre cele mai vechi forme de manifestare ale spiritului uman. Marturie a ve- chimii practicarii exercitiilor acrobatice sunt inscriptiile si desenele, pe care vre- mea nu lea putut sterge de pe monumentele mormintelor unor conducatori de seama. Altfel, pe monumentul mormdntului lui Roti, mare conducator de osti al Egiptului, inc’ se pot vedea grupuri de tinere fete care executd, printre alte migcari, podul si rastumnarea in doi, miscari care constituiau un numar de spectacol, menit si distreze nobilimea acelor vremuri. De remarcat este faptul cd in Egipt gimnastica avea un loc de frunte, migcari- le find grupate dupa actiunea lor asupra partilor corpului omenesc: miscari pentru brafe, trunchi, picioare, acordandu-se o important deosebita pozitiilor initiale. Exercifiile acrobatice erau practicate si de grecii antici. Acestia oficiau in cinstea zeilor ceremonii si serbari publice insotite de jocuri, intreceri de gimnasti- 4, intilniri pugilistice, lupte de tauri etc. ,,Gimnastica”, provine de la cuvantul grec ,,gymnos” = gol, stiut find faptul & in Grecia antica toate exercitiile se prac- ican fr imbracdminte, Mai era folosit si termenul ,,gymnasion” = termen care definea 0 institutie public de invatamant, deschisa tuturor cetafenilor, unde erau instruiti atat din punct de vedere fizic cat $i intelectual. in Grecia antica 0 impor- tanfé majora a fost acordata gimnasticii medicale, Herodikos putand fi socotit in- temeietorul gimnasticii igienice si terapeutice. fn China antica, medicul Kong-Fu este cel care initiaza un sistem de gimnas- ticd medicata pornind de la premisa c& bolile sunt determinate de congestionarea 51 Paralizarea unor anumite organe. Pentru inlaturarea acestor efecte, Kong-Fu pro- trans& legatura cu diferite proce- Pune 0 serie de migcari ce puteau fi executate in st * de respiratie, din stand, agezat, culcat facial sau culcat dorsal an, git dia apare sistemul Yoga, care are 0 vechime atestata de peste 2000 de Ku sistem complex cu un bogat confinut de migcari $1 de indicatii referitoare la 'mentatie, igiend etc, in Roma antica, gimnastica s-a facut cunoscut4 sub doud aspecte: ee> gimnastica medicala; He : > gimnastica subordonata pregatirit pentru razboaie. specte, in Egipt, in Grecia cat si in Roma anticg, exis Pe langa aceste doua as] : 0 tau numerosi oameni care practicau gimnastica sub forma exercitiile acrobatice i dansului pe franghie ete. Aceste obiceiuri ale romanilor s-au raspandit odata oy cresterea puteril $1 imperiului Jor si au avut influente si asupra locuitorilor teritg. riilor cucerite. ion a ; i busirea imperiului roman, se pare ca se pierde si inte. Odata cu declinul si pral 1 resul pentru practicarea gimnasticii, foarte putine documente ale acelor vremuri amintind despre exercitiile acrobatice. oe Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, exercitiile acrobatice incep sa fie practi. cate din nou, cele mai des executate fiind rasturnarile, la diferite serbari cu caracter de masa. Din cele amintite, reiese c& pana in secolul al XVITI-lea gimnastica era prac- ticata atat pentru formarea unui organism sAnatos al indivizilor cu o musculatura armonios dezvoltata, cat si pentru spectacol. Dupa ani 1800, mari pedagogi ai umanismului au preluat denumirea de gimnastica, dar i-au schimbat injelesul antic, gimnastica devenind prioritate cen- trala pentru educafia si sanatatea indivizilor. Incepand cu aceasta perioada, gimnas- tica se desprinde de alte ramuri sportive, devenind ramura sportiva de sine statatoa- re. Un rol important in dezvoltarea gimnasticii acelei perioade, il are J.J. Rous- seau care considera ca: ,educatia fiziea acompaniaza si completeaza formarea in- telectuala gi moral” a oamenilor. El pledeaza pentru intoarcerea omului la natura, dar si pentru folosirea exercitiilor din gimnastica pentru prevenirea imbolnavirilor, Elvetianul Pestafozzi pune bazele pedagogiei moderne, considerdnd fiinta umand un tot unitar care se dezvolta armonios numai daca este influenfat multila- teral in trei directii: spiritual, intelectual gi fizic. .H. Pestalozzi elaboreaza un sis- tem de migcari pornind de fa structura aparatului locomotor, precum si de la parti- culartatile de varsta ale copiilor. Gimnastica elementara propusa de Pestalozzi fo- loseste migcari simple pentru cap-gat, trunchi, brate si picioare, fiind initiatorul exercitiilor libere, fara aparate. In Germania, J.C. Guis-Muths in cartea sa ,,Gimnastica pentru tineret”, aratd cA gimnastica este parte component a educatiei, considerand ca eforturile fizice sunt legate de cele intelectuale, elemente ce influenfeazA formarea personalitatii umane. Sistemul propus de Guis-Muths foloseste in masura mai mica exercitille libere, punand accent pe exercitiile de cajarare, pe sarituri si pe exercitiile execu tate din atarnat. F-L. Jahn este socotit ,,parintele gimnasticii germane”, care rupe barierele traditiei lectiilor de gimnastica scolara in cea ce priveste locul de desfasurare. pro- punand exercitii in aer liber, pe terenuri de gimnastica special amenajate CU aparate pentru diferite genuri de miscari.————— {n anul 1816 apare cartea lui F. L, Jahn in colaborare ou Biselen, cu tittl: arta gimmasticii germane”, carte in care sunt puse bazele gimnasticii lui Jahn ntica, ¢; robaticg : Cee structurata pe patru parti: ,,Terminologia”, ,,Exercifiile”, ,Jocurile” gi t odata ~ ,Metodica”. lor tae {n Franta, primul care incearca alcatuirea unui sistem de gimmastica este Don i Francesco Amoros, un ofiter spaniol refugiat la Paris. Dupa scopul propus, gun- rde si int nastica lui Amoros este imparfitd in trei grupe: oF vrem o>: > gimnastica civil; ‘uri > gimnastica medicala; fie pract. > gimnastica militard. ae Gimnastica civila propusa de Amoros, cuprinde exercitii elementare si apli- “U Caracter cative, cea medicalé cuprinde exercitii pentru uz igienic, terapeutic, fortifiant si ortosomatic, iar cea militaré cuprinde exercifii necesare formarii soldatilor pentru 1 era prac- ‘nvingerea diferitelor obstacole. usculatura, H. Clias, adversar a lui Amoros, este socotit intemeietorul gcolii franceze, pundnd bazele gimnasticii copilariei inc’ de Ja varsta sugarului. umirea de F. Nachtegal este initiatorul gimnasticii daneze care, influentat de cartea lui ritate cen- Guts-Muths ‘nfiinteaza prima institutie particulara de gimnastica din Europa. El se i, gimnas- remarca in special datorita gandirii metodice accentuate, dar si datoritd faptului cd 2 statatoa- stabileste c4teva principii valoroase privind gradarea miscarilor, Peer Henrik Ling este creatorul gimnasticii suedeze care imparte gimnastica dupa criterii pshiho-pedagogico-fiziologice in patra ramuri: J.J. Rows- ‘marea in- > gimnastica pedagogica; la natura, > gimnasticd militara, ; Avirilor. ze gimnasticd medicala si ortopedica; and fiinta > gimnastica estetica. : a ele De remarcat in sistematizarea ramurilor gimnasticii propuse de Ling, este paras faptul cd apare si gimnastica esteticd, gimnasticd care se adreseaza in exclusivitate eee femeilor. Nace 6 Ling, este cel care a inventat si o serie de aparate, dintre care recunoastem: ee seara fixa si banca de gimnastica. initiator La inceputul secolului al XX- lea, incep sé se cristalizeze ramurile gimnasti- S ci moderne, evidentiindu-se gimnastica de baza si gimnastica sportiva. et”, aratd in anul 1881, ia fiingd Federatia Internationala de Gimnastica ~ F.1.G., forul rile fizice de conducere al gimnasticii pe plan mondial, la propunerea lui N. L. Cuperus (pre- sonalitatit sedintele Federatiei de gimnastica din Belgia), cu aderarea Federatiilor de gimnas- exercitiile tied din Franja si Olanda. Mai tarziu, toate arile in care se practica gimnastica s-au le execu afiliat la F.1.G Privind in urmé, activitatea F.1.G. cunoaste mai multe etape de dezvoltare: barierele 1. 1896 (J.0. de la Atena) ~ 1911 (coneurs organizat de F.1.G. la Torino), es- rare, pro- te etapa care se caracterizeaza prin introducerea gimnasticii masculine in cadrul u aparate sporturilor olimpice. Chiar daca continutul gimnasticii masculine de la acea vreme7 urat la urmatoarele aparate: bara, ie - cana at facut catarari $i ansambturi 1a aoe Mele tig i en? (.0. : de la Stockholm) - 1920 (concurs Organi: Ljubliana), este etapa care se remarca prin maltple Rimiatic 2 ively . datorita parerilor impartite legate de aparatele la care trel ia S& se Conetteg G fel, la 1.0. de la Stockholm s-a concurat atat la probe din gimnastica gy, ities si la aparate, iar la concursurile organizate de F.LG., pe tanga €xecutia la cele Paty aparate (bara, paralele, cal cu manere gi inele) s-a concurat si la trei Probe de a a 3, 1924 (5.0. de la Paris) ~ 1948 (J.O. de la Londra) | ele masculine de concurs sunt definitivate prin introducerea exercitilor | arbitrarea exercitiilor ficandu-se dupa un cod de punctaj. Cea mai de Pret realizar, a acestei perioade este aparitia gimnasticii feminine. 4. 1952 (1.0. de la Helsinki) — 1962 (CM. de la Praga), remarca 0 dezvoltare rapida a continutului exercitiilor din gir dar si feminina, precum si introducerea acompaniamentului mi tiile feminine la sol. at de py ), este etapa iy care este etapa in cate s¢ mnastica masculing. uzical pentru exerci 5. 1964 (1.0. de la Tokio ) ~ pana in prezent, este perioada in care se remar- ca participarea unui numér tot mai mare de gimnasti la competitiile internationale, dar este si petioada in care se distinge Cresterea la un nivel nebainuit a dificuat exercitiilor. Gimnastica in Romania __ th Romania, ta inceput, gimnastica a fost Ter pat! document in care apare cuvantul lui luteran Serai, in anul 1830, prin care sol fiintarii unei scoli. " : Predata de diferiti specialisti strd- ~gimnastica” find 0 cerere a pastont- licita generalului Kiseleff aprobarea in- otusi, concret despre gimnastica in fara rbi abia din anul 1862, cant r Roastra putem vorbi abia din anil ca eee ‘heorghe Moceanu reuseste Introducerea gimnasticii in coli si in social, ttt! 1867, tot datorita activitatii neobosite a tui Ghe Moceanu, ia fit »Societatea romana de Bimnastica”, in anii unmatori infiinfindu-se mai multe Societati de gimnastica in diferite zone ale fond il 1879, eimnastica a fost decretata obiect de studiu obligatoriu in inv Wai root Btadele, continurul Programelor fiind orientat dupa modelu! fran- = ty hia Spot dupa cel german a lui John iar ca mijloace au fost folosite crite exerciti de front si ording fliers ve (bastoane, haltere mici ete.) sila aparate. “Titi bere si cu obiecte portatve (! Adept al modelului lui Jahn, at Moceanu * ae j + al exercitiil itice, Ghe. ipreund co elevii i a partcinat ca prone sanmast dar wien dansetar diferite manifestani sportive si anistice, ducénd faima gimnasticii si coresrafil 8eee ifestari sportive $i artistice, ducdn 7 pars, Roma, Londra, Hamburg, Berl ea eamnast si coregrafiei romanesti Moceanu nu 2 fost doar o figura proeminenté in domenitl etc. Astfel, profesorul femeietor de scoal, pe drept cuvant, putand ee esi al simnastc roménesti lerat ,,parintele” educagiei fi- fn anul 1906 toate societatile de a A tere ,Federatia societatilor de pinioaude xe lesa s pane eo eeaael congrese, ae demonstratii $i concursuri de gimnasti, eon al Perioada urmatoare este marcata de orient ivitatii i i a einnastin cre pregtiea militar, datorta color daua iebosie mondial Dupa cele dou rizboaie mondiale, educatia fizich devine obiect de studiu obligatoriu in invayaméntul de toate gradele, pundndu-se bazele unui nou sistem al educatiei fizice scolare. In paralel, evolutia pozitiva a practicarii sporturilor, printre care sia gimnasticii, favorizeazd dezvoltarea acestora. ; Din anul 1952, echipele romanesti participa la marile intreceri de gimnasti- ca: Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Jocuri Mondiale Universitare, Campi- onate Europene etc. De remarcat ca, gimnastica feminina are 0 evolufie mult mai rapida si mai spectaculoas4 decat cea masculina, gimnastica artistica devenind al I-lea sport olimpic ca valoare si importanta in ierarhia sporturilor olimpice. Anali- za competitillor de mare anvergura, evidentiaza faptul cd gimnastica se dezvolta continuu, mai ales in privinta cresterii dificultatii, complexitatii si spectaculozitatii exercitiilor, concomitent cu perfectionarea tehnicii si maiestrici. REZUMAT Marturii ale practicarii gimnasticii inca din antichitate sunt obiectele, docu- mentele si basoreliefurile descoperite pe vechile monumente. In Romania, intemeietor de scoala, figura proeminenta in domeniu! educatiei fizice si gimnasticii este profesorul Gheorghe Moceanu, considerat si ,parintele” gimnasticii romanesti. INTREBARI 1) Care dintre aparatele inventate de Peer Henrik Ling sunt folosite $i in zi- lele noastre? 2) Cine este socotit ,,parintele’ 3) Care dintre umanistii secolul pe patru ramuri, dintre care una s 4) Care sunt etapele in care se rema 5) ince an a fost inclusa gimnastica ” gimnasticii germane? : tui al XVIll-lea sistematizeaza gimnastica e adreseaza in special femeilor? rca activitatea F.1.G.? feminina printre sporturile olimpice?Capitolul I Obiectul teoriei si metodicii gimnasticii ca discipling de baz a educatiei fizice 4 a militarilor, in usstitutii ete. Una dintre particularitatile Metodice ale celelalte ramuri Sportive, constd in influenta selectiva Pe care o exercitd asupra Organismului executantilor, Alese i i Pot actiona selectiv si chiar izolat asupra diferitelor Contribuind in acelasi timp si grupe de muschi si articulatii, la dezvoltarea calitatil trice. lor fizice si a deprinderilor mo- Posibilitatea de a actiona cu exercifii din gimnastica, in mod selectiv asupra organismulii_uman, Permite si formarea unei Mnute corecte precum si corectarea unor deficiente fizice ale xecutantilor, in cazul existentei acestora, contribuind si la restabilirea functiilor o1 rganismului. Existenta unei seri de particularitdti meto- dologice, diferentiaza gimnastica de celelalte di scipline sportive prin: * multitudinea si varietatea exercifiilor din gimnastica, permitand acti- Onarea multilateral asupra tuturor sistemelor gi aparatelor organismului exccutantilor; > posibilitatea de a actiona selectiv asupra aparatului locomotor; 7 » posibilitatea de a stabili modul de executie a miscarilor, determinand gradul de incordare si relaxare musculara Printre altele, aceste particularitati Metodologice asiguré gimnasticii primul loc intre mijloacele educatiei ei fizice, permitand practicarea acesteia de orice indi- vid, indiferent de varsta, sex, nivel de pregatire ete,—_ Ih, Scopul gi sarcinile gimnasticii Alaturi de celelalte ramuri sportive ale educatiei fizice, gimnastica are ca rincipal dezvoltarea fizicd armonioasa si pregatirea multilaterald a executan- scop P ‘i asi ntribuind totodata si la formarea personalitatii acestora. Acest lucru poate fi jor, 00! . conoretizat prin realizarea urmatoarelor sarcini: > contribuie la dezvoltarea corecta si armonioasé a organismului in crestere; » contribuie la formarea si mentinerea unei tinute corecte si armo- nioase; > contribuie la formarea capacitatii de a executa miscarile estetic si ar- tistic, cultivand gustul pentru frumos; > contribuie la dezvoltarea calitatilor motrice; > contribuie la dezvoltarea marilor functiuni ale organismului execu- tantilor; > contribuie la insusirea bazelor generale ale migcarilor (traiectorie, di- rectie, amplitudine, ritm, tempo etc.); > contribuie la corectarea unor deficiente fizice; > contribuie la dezvoltarea unor calitéti de vointd gi a trasaturilor pozi- tive de caracter. Il, Caracteristicile gimnasticii de gimnastica actioneaza multilateral Dupa cum s-a mai amintit, exercitiile ub diferite forme, tuturor categoriilor asupra intregului organism, find accesibile, s de indivizi, indiferent de varsta, sex, grad de pregatire. Dintre caracteristicile girnasticii amintim: > are un continut specific; > are o varietate mare de exercifii, dand posibilitatea combinarii diferi- telor pozitii si migcari pentru a crea dificultate, asigurand astfel o prega- tire fizicaé multilateral; : : > are posibilitatea influentarii precise si selective asupra diferitelor grupe musculare $i articulare; : 2 { multilaterala a aparatului locomo- > determina stapanirea elementara $! tor in diferite pozitii de sprijin, atamat, temporala; i > contribuie la educarea proceselor volitive ale executantilor, dezvol- tand curajul, hotararea, perseverenta, disciplina constienta c¥e- > contribuie la dervoltarea capacitatii de a efectua miseanie cu mum de precizie, corectitudine i amplitudine. echilibru si orientarea spafio- maxi- WIls, Mijloacele gimnasticij Gimnastica, de-a lungul dezvoltarii sale, de id catia fizica, ingloband in continutul sau $i numeroase mijloace Nespecif In prezent, aceasta dispune de 0 Mare varietate de xercitii cu g uri fice, exercitii care au fost Special elaborate Pentru a exercita influente cat 4 SPeci, cise asupra organismului xecutantilor, atat din Punct de vedere Morfologie Bre functional. Cat 5 multe ori sa j eNtificat cu ice, th, i, gimnastica fol sistematizate astfel: sigura Captarea ater ‘ivelor de executany chimbari de format loseste g Serie 1. Exercitii de JSront, ordine $i formatii ~ a i filor precum gi Organizarea gi disciplinarea colect; rite actiuni Pe loc gi din deplasare, aledtuiri si 5 plasari in figuri; ntiei €Xecutan, i folosind di. N St diferite de. , banca de gimnastica, Perfectionarea deprinderilor mo- : mers, alergare, Saritura, prinde- i, tarare, Catarare si escala- 4 Exerciii acrobatice ~ special concepute pentru a 1 Tese dezvoltarea coordonarij neuro-musculare si educarea calitat ‘4 caracterul lor, acestea pot fi: statice gi dinamice. Exercitii din &imnastica ritmica Sportiva — asigura educarea ritmicitatii, i fundamentale si nonfundamentale dificultate, urma- lor psiho-motrice. aparatele de concurs) ~ rmarese Perfectionarea coordondrii neuro-musculare prin folosirea unor Pozitii si migcari boi forta si de balans cu Structuri complexe. Aparatele din gimnastica masculina su bara, cal cu ménere, inele, paralele egale. arituri si sol. Aparatele din gimnastice feminina sunt: sdrituri, Paralele inegale, barna gi sol,il, Ramurile gimnasticii Activitatea practicd a permis sis oe entarea exercitiilor pe care le foloseste in'mal aaa gimnasticii, dupa scopul si ori > gimnastica de baza; — > gimnastica de performanta; » gimnastica aplicata in alte domenii Gimnastica de baztt, este disciplina principala a educatiei fizice scolare, dar este si disciplina sportiva care se adreseaza indivizilor de varsta mijlocie si ‘nain- tatd, avand caracter de mas. Prin mijloacele sale, gimnastica de baza urmareste dezvoltarea fizicd armonioasa, dar Si perfectionarea multilateralé a motricitatii in- divizilor, de la cea mai frageda varsta pana la cea mai inaintata, Continutul gimnasticii de baza il constituie: exercitiile de front, ordine si formatii, exercitiile de dezvoltare fizicd generala, exercitiile aplicative, jocurile de migcare precum gi exercitiile acrobatice elementare. Gimnastica de baz, prin mijloacele de care dispune, mai este intalnita si in: gimnastica de inviorare si in gimnastica igienica. Gimnastica de inviorare — practicata dimineata, cu sau fara acompaniament muzical, acasd, in tabere, in cdmine etc., contribuie Ja intensificarea marilor functi- uni ale organismului, functiuni care isi reduc activitatea in timpul somnului, deter- minind inlocuirea starii de inhibitie a scoartei cerebrale cu starea de excitatie ner- voasd necesara angrenarii activitatii organismului in activitate. Gimnastica igienica — practicata individual sau in grup, in fiecare zi, asigura un regim de viata corect, prelungind viata celor care o practica, prin utilizarea mis- carilor care corecteaza i amplified respiratia. Gimnastica de performanta, este disciplina sportiva care se adreseazA co- piilor si tinerilor cu calitati deosebite, in vederea atingerii maiestriei sportive. Gim- nastica de performanta cuprinde urmatoarele ramuri: gimnastica artistica, gimnas- tica ritmicd sportiva, gimnastica acrobatica si gimnastica aerobied (sportul aero- bic) : = cunoscuta mai ales sub numele de gimnasticd spor- tiva, este consideratd sportul frumusetii si perfectiunti misearilor, constituind forma superioara de manifestare a capacitatilor motrice ale fiintei umane. Cone it ca s~ simnastica arti xpune executii 1a diferite aparate, pentru gimnast prepare iy turi, paralele egale si la bara fixa, iar pentru cna la: sl, cal eu manee, ince, sri, aralele eb se Simnastica artistic feminind: sarituri, paralele incga'®, i Gimnastica ritmica sportivd — cunoscuti ca disciplina sportva care ee Voliat la granita dintre arta, educatie fizica si sport, are ca scop perfechionteea fr Pacititii motrice feminine. Gimnastica ritmica sportiva, este sportul a =e a $e824 in exclusivitate fetelor, folosind acompaniament -murical oD in re os ee Si in competiti La concursuri, sunt prezentate exercitit cu objecte porns Oe Concepute ca marime, forma si dimensiune: coardé, panglicd, cere, mInES, Sl ansambturi, Gimnastica artistica-inlina sportiva care solicita gimnastilor jn, parca — este disciplina SPO°" te fi practicata individual Gimnastica acro! { mult curaj. Po: : , demanare, orientare spaliosrrorat e aparate speciale: plasa elastica, basculy, : i liber sat is echi sau in gTUP; fat petals, pe podium acrobatic or erobic) _ igi are radacinile in gimnastica ag. 5 sport ari . Ginnasicd er vretuand pasii specifice, saltarile etc., dupa mode. robica de int ee F aerobic ,.patterns”. Ca discip! dtoarele probe: indj. lu aerobs Ce iplind de concurs cuprinde urm: ‘ob i emisin, nin, in dividual nase, perechi, trio si ansamblu cu 6 sportivi de sey vidual fe ional. a a Gimnastica aplicaté in alte domentt — este ramura gimnasticii care are ca. are, contribuind la realizarea obiecti. racter de completare, compensae® i ee si la recuperarea functionala ip id de pera bona Gimnastica aplicatd in alte domenii cu- prinde. gimnastiea pentru alte discipline sportive, gimnastica In productie si gim- is ical. Te cesta pentru alte discipline sportive — asigura pregatirea fizica multila- terala si special a sportivilor din diferite ramuri sportive; de altfel este cunoscuti existenta gimnasticii atletului, gimnastica luptatorului, a boxerului, a schiorului etc, Gimnastica in producfie — este ramura gimnasticii care se efectueaza in tim- pul activitatilor profesionale ale indivizilor, in doar cateva minute, folosind diferite migcari simple in vederea reducerii oboselii si a deficientelor fizice de posturd. Ginmastica medicalé - contribuie la restabilirea capacitatii functionale a or- ganismului si a functiilor motrice ale indivizilor in urma unor afectiuni sau acci- dente care au daunat sanatatii acestora. Mijloacele folosite de gimnastica medicala constau din diferite exercitii gi migcari fizice statice si dinamice cu efect recupera- tor, terapeutic. REZUMAT Gimnastica, este disciplina sportiva i izicA armo- E iva care asigura dezv i tica % oltarea fi nioasé si stapanirea multilaterala a aparatului locomotor al indivizilor, in cele mai neobisnuite situatii. Prin mijloacele de i isu car i : la orice varsta indiferent de sex sau grad ea Saree ae poate et Pinenicale INTREBARI 1) Care sunt sarcinile gimnasticii? 2) Care sunt caracteristicile gimnasticii? } 3) Care sunt ramurile gimnasticii? 14Capitolul Hy Terminologia gimnasticii Educatia ane aa simnastica, ca orice domeniu de activitate sau ca orice ramura stimnfifica, are o terminologie proprie. Tetminologia trebuie sa fie obligatoriu in strans& legatura cu continutul, teoria, metodica si practica stiintei pe care 0 yeprezinta. : : ae Astfel, seat eee Cuprinde totalitatea termenilor specifici fo- Jositi pentru denumirea pozitii lor, miscarilor $i exercifiilor. Terminologia este cea care contribuie la imbunatatirea procesului de invatare, usurand comunicarea dintre devi si profesori, dintre sportivi si antrenori, dintre concurenti si arbitri, descrierea terminologica corecta a exercifiilor avand o importanta majora in intelegerea esen- tei miscanilor si in crearea imaginii corecte a acestora. Principalele cerinte care stau la baza terminologiei in gimnasticd sunt: ® 88 fie precisdi- termenul folosit in denumirea unei miscari s4 nu dea nagtere Ja mai multe interpretari; > sa fie unitara- termenul folosit in denumirea unei migcari sa fie iden- tic cu continutul; > sa fie clard- sa redea imaginea reali a migcarii; ® sa fie concisd- s& foloseascé un numar redus de cuvinte in redarea unei migcari; > sa fie stiintificd- dar in acelasi timp sensibila, > sa fie sonord- termenii folositi s4 aiba o anumita forma, care sa per- mitd perceperea cu usurinti a modulatiilor vocii in dictarea unei co- menzi; » s& respecte particularitdtile de limba, > sa aiba calitatea de a servi gi ca mijloc de comunicare internationala. ILL, Pozitiile fundamentale, principalele derivate si genurile de miseari derigl” Simmnasticd exista ase pozitii fandamentale, dar 0 varietate foarte mare de 7 ri ale acestor pozifii fundamentale, determinate de multiplele posibilitati de © a segmentelor corpului in spatiu.> apropiat*; > departat 5 - inplan lateral; - in plan sagital; > incrucigat > cu genunchii: = usor indoiti; - indoiti; - mutt indoiti; > fandat — inainte, lateral, inapoi. ‘Stand — pe ambele Pil cioare***; Toate pozitiile derivate prezentate anterior pot fi executate si cu ridicare pe varfuri constituind noi pozitii derivate ale pozitiei fundamentale stand. Exemplu : i a) stand departat in plan sagital cu piciorul stang inainte ; ! b) stand departat in plan sagital cu piciorul stang inainte pe varfuri. Stand pe un picior, cu celélalt picior : > sprijinit intins/indoit (inainte, lateral, inapoi); > sustinut — cumpana - intins/indoit (inainte, lateral, inapoi). Pe genunchi — pe ambii genunchi***: > apropiat *; > departat; > incrucisat; > pe calcdie asezat; ___ 7 Pe un gemunchi, cu piciorul liber : - sprijinit - intins/indoit (inainte, lateral, inapoi); ~ Susfinut - intins/indoit (inainte, lateral, inapoi). Asezat e apropiat / cu picioarele intinse sau indoite: : departat / cu picioarele intinse sau indoite- incrucisat / cu picioarele intinse sau indoite; 16» echer / cu picioarele inting 2 Be ¢ sau indoite: » lateral / cu picicarele intinse sau indoite: > ghemuit. 7 Culcat » dorsal / cu picioarele intinse sau indoite, apropiate sau departate; » facial / cu picioarele intinge sau indoite, apropiate sau departate;_ » lateral (costal) ~ spre sténga/dreapta, ou picioarele intinse/indoite. Sprijin > simplu: - inainte; - inapoi; + lateral; - echer; - calare; > mixt: - stand; = pe genunchi; = culcat. Atdrnat > simplu (de mini) - pe verticala: - inapoi; - rasucit; - echer; - rasturnat; - indoit. > agatat: - de genunchi; - de un genunchi; - de varfuri; + deo alta parte a corpului; - de genunchi; > de varfuri. La nivel segmentar exist o sistematizare a pozitiilor si miscarilor: Pouitii ale capului si gétului: > cap aplecat: - inainte; - inapoi; - lateral dreapta/sténga; > cap rasucit - spre dreapta/stanga. Miscari :Ra > aplecare: - inainte (flexie); - inapoi (extensie); - lateral dreapta/stanga. » rasucire; > rotare ~rotire - circumductie; Pozitii ale brateior: Bratele dupa atitudinea lor, pot fi: a) intinse; b) indoite; ¢) indoite in unghi drept; 4) incrucisate; ©) rotunjite (coroana), al) brate intinse > inainte; > lateral; > sus; > jos. pe directii principale : a2) brate intinse pe > inainte jos; inainte sus; lateral jos; lateral sus; inapoi jos. directii intermediare 7 v vv a3) brate intinse Be directti oblice : > oblic inainte jos; oblic inainte sus; > oblic inapoi jos; » oblic inapoi sus, b) brate indoite : » miinile pe crestet: ” miainile la ceafa; » mainile pe umeri; > mainile la piept; > mainile pe solduri ©) brate tndoite in unghi dreps > in sus:inainte: p injos; » asimetric. brate incrucigate : > intinse (in sus, inainte, in jos); > indoite (in sus, inainte, in jos); ¢) brage rotunyite (Jos, inainte, sus, lateral ). d) > indoini; > intinden, > balansan, > rasuciri; > rotari, > duceri (miscari care se realizeaza in acelasi plan); > valuri; > extensii. Pozitii ale trunchiului: > trunchi inclinat - 45°- inainte sau jnapot; > trunchi aplecat - 90° - inainte; > trunchi indoit - peste 90° - inainte, jnapoi sau lateral; > trunchi rasucit - spre dreapta sau stanga. Miscari: > inclinari; > aplecari; > indoii > rasuciri; > indoiri rasucite; > extensii; rotari; balansari; valuri. vv pozitiile fundamentale amintite anterior Positit i f fanaa picioarelor - sunt exact Miscari: » ridicari: > coboraris » indoiri; > intinderi;| » rasucini; > balansari, > rotari; > duceri. Pozitii la aparate: > sprijin - simplu gi mixt; > atarat - simplu si mixt. Miscafri la aparate: balansari; rotari; ‘indreptari; rastumar subbalansari, ureari pe aparate; coborari de pe aparate. ny, VV VVVYVY Wk, Deserierea exercitiilor in gimnasticd Pentru descrierea corecta a exercitiilor de dezvoltare fizica generala trebuic precizate urmatoarele elemente: 1. Pozitia initiala (P.1.) - reprezinta pozitia din care se incepe migcarea, de cele mai multe ori fiind una dintre pozitile fundamentale amintite anterior save derivatd a acestora. in situatiile in care pozitia initial este complexa, deseriere’ §ncepe de la reazem (suprafata de sprijin) spre extremitate. in cazul legarilor sa combinatiilor, pozitia initiala trebuie precizata doar la inceput deoarece pozitia fi nala a unei miscari trebuie s4 fie identica cu pozifia inifiald sau apropiatd ca struc: turd pentru a permite reluarea exercifiului. 2. Denumirea miscarii - reprezint& termenul sau termenii principali cat asigura descrierea unui exercifin, dénd numele actiunii migeari care se executd 3. Partea sau partile corpului (segmentul sau segmentele) care execu migcarea trunchi, brat, antebrat, picior, gamba etc. 4. Directia miscarii - denumeste planul in care se executd miscarea (inainte: inapoi, lateral dreapta sau stanga). 5. Pozitia finald - pozitia in care se incheie miscarea. Descrierea exercitiilor in gimnastica se poate realiza pe verticald (exe plu): PL. stand departat, mainile pe solduri: T,-Tp indoirea trunchiului spre dreapta cu arouire; Ts-T, aceeasi spre stanga: Ts-T¢ rasucirea trunchiului spre dreapta cu arcuire; 20T-Ts aceeagi spre stanga. - oe orizontald, miscarile puta i pe orizonta i, migcarule putand fi deg . om ail oO: ‘crise in continuare, find despartite doar prn P’stand: 1. indoirea bratelor inainte la ni stra: 3ucerea brafelor inainte; 4revenire, 'velul pieptului; 2. intinderea brafelor IH, Reprezentarea grafica a exercitiilor Pentru o mai buna infelegere si i E astica se folosesc duseicd releases fe Sa in . . les se adaugd st unele semne speciale. Astfel se incepe prin feneaiaes Se paid se face prin trasarea unei lini orizontale, pe care se deseneaza gimnastul din fata, din spate sau din lateral. Pentru desenarea gimnastului din lateral, in pozitia stand, picioarele departate, piciorul dinspre desenator se va trece sub linia solului é Reprezentarea aparatelor se face de regula din lateral, cu e ia i manere care se va desena din spate. Perec Reprezentarea proporttilor corpului - pentru o cat mai corecta desenare a gimnastului se traseaza o linie orizontala ce trebuie impartita in 7 parti egale. Ca- pul trebuie sa reprezinte 1/7, iar corpul si picioarele cate 3/7. Capul se poate desena din fafa, din spate si din lateral, el fiind reprezentat astfel: - din fata - un cere; - din dreapta - un cere cu o linie spre dreapta (reprezinta imaginea executantilor din profil dreapta); - din stnga - un cere cu 0 linie spre sténga; - din spate - un cerc hasurat in fntregime; - de sus - un cerc hasurat pe jumatate. miscari au fost stabilite 0 serie de Pentru redarea anumitor detalii ale unor ‘ai buna infelegere a seme conventionale care completeazd desenul si duc la 0 m acestuia: —> -reprezinta directia de deplasare; 3x - indica numarul de repetari a migcanii; + -aratd cA migcarea se executd si in sens opus, 90° - marimea in grade. an rmatorii fac- in reprezentarea grafic a exercitii a ‘lor trebuie s& se find cont de i , : Penns - primul desen trebuie s4 reprezinte pozitia initial’; a - urmatoarele desene se realizeaza in ordine conse ae respectivei migcari se noteaza sub linia solului si sub figuré tiva; 21fr = ~ Pentru usurarea infelegerii desenului se folosesc Si alte semne 9 i ale. REZUMAT Terminologia este folosita pentru a ajuta intelegerea corecta a unei discipline $i Pentru a facilita comunicarea dintre profesor si elev, nor si sportiv, dintre arbitra si concurent. Continutaly, dintre antre, INTREBARI 1) Care sunt pozitiile fundamentale in gimnastica? 2) Care sunt derivatele pozitiei fundamentale stand”? 3) Care sunt genurile de miscari care se pot realiza 4) Care sunt Pozitiile bratelor pe directii intermediar 5) Care sunt derivatele Pozitiei ,,culcat”? 6) Care sunt planurile Pe care se pot descrie exercitiile in gimnastica? 7) Care sunt elementete care asigura descrierea corecta a exercitiilor dezvoltare fizica generala? 8) Care sunt Proportiile corporale in descrierea graficd a exercitiilor gimnastica? 9) Care este semm s ul grafic care indica directia de executie sau de deplasar 10) Descrieti grafic POzitiile fundamentale din gimnastica, cu bratele? re?Capitolul IV Gimnastica de bazi Gimnastica de baza reprezinta acea ramura a gimnasticii care foloseste exer- citii naturale si special create, in functie de particularitatile anatomice si fiziologice ale corpulut uman, Precum gi in functie de legile biomecanicii, pentru a asigura 0 dezvoltare fizicd armonioasa a executantilor, dar gi stapanirea multilaterala a apara- tului locomotor. Gimnastica de baza se adreseaza tuturor indivizilor, indiferent de varsta, sex, religie, profesie sau grad de pregatire fizicd sau intelectuala. Ea poate fi practicata oriunde, in sali special amenajate sau neamenajate, in aer liber, acasd, la birou, in clas sau in spafii improvizate, pretutindeni unde exist conditii corespunzatoare din punct de vedere igienic. Gimnastica de baz foloseste mai multe grupe de mijloace: 1. exercitii de front, ordine si formatii; 2. exercitii de dezvoltare fizicd generala; ifii aplicative; 4. exercifii acrobatice elementare. IV,, Exercitii de front, ordine si formatti Exercitiile de front, ordine si formatii constituie o grupa de mijloace a gim- nasticii de baza, care urmaregte prin diferitele actiuni motrice, ce se pot executa atit pe loc cat si in deplasare, individual si in grup, organizarea $i disciplinarea co- lectivelor de lucru. Prin folosirea acestor exercifii se urmareste indeplinirea unor sarcini necesa- Te rezolvarii obiectivelor lectiei : > organizarea colectivului pent > captarea atenfiei executanfl dat; > disciplinarea colectivului ; : : > realizarea ach execufii sincronizate la comanda unica, cao A prinderi executantilor de a actiona in colectiv in mod unitar, dezvoltant totod: ului si tempoului ; a > Se ae ao aitaahi entra efort prin cresterea indicilor marilor functiuni ale organismului (puls, respiratie etc. ). tru activitatea ulterioara ; Jor in vederea insusirii materialului pre-ne PO Continutul bogat si variat al exercitilor de front, ordine ‘impartit dupa scopul urmarit si dupa felul > actiuni pe loc ; > actiuni in deplasare ; : > alc&tuiri si schimbari de formatii ; > deplasari in figuri. Pentru o buna infelegere a continutului exercitiilor de front, i, ordine gi forna. fii este necesara Cunoasterea si insusirea terminologiei cu care se Opereaza in tim, pul predarii. Printre termenii necesari a fi insusiti se aumara: Comanda ~ reprezinté formularea Scurta, precisa si energica in vederea Tea, lizarii sarcinilor de catre executanfi si organizarea colectivelor folosind deferite actiuni pe loc si din deplasare, Comanda are dona Parti distincte : partea prevestitoare - care anunta colectivul ce are de executat; > partea Sdvarsitoare (executiva) - care determing momentul inceperi actiunii comandate. Formatia - reprezinta dispunerea executantilor pentru realizarea diferitelor sareini. in activitatea practica Sunt Cunoscute $i folosite trei tipuri de formatii : > formatii de adunare (exemplu : in linie Pe un singur rand sau pe mai multe randuri, in careu, in Semicere, in cocor sau unghi deschis, in cere, ete.) , > formatii de deplasare (exemplu : in coloana cate 1,2, 3,4, ete.) ; > formatii de lucru (exemplu : pe doua sau ‘mai multe Linii, in trepte, in sah, in cocor, in cere, etc.). Latimea formatiei - Constituie departarea, distanta dintre flancuri, Adancimea Sormatie’ ~ constituie departarea dintre Primul gi ultimul execu- si formatii de executie in urmatoarele grupe =) tant. _ Frontul - reprezinta Partea formatiei dispusa cu fata cdtre cel care conduce activitatea. Flancut - reprezinta extremitatea dreapta say stang a formatiei, Réndul - reprezinta dispunerea executantilor pe linia umerilor. Sirul - reprezinta dispunerea xecutantilor unul dupa altul, Intervalul - reprezinta departarea €xecutantilor pe linia umerilor. Distanta - reprezinta departarea &xecutantilor in adancime TVi4, Actiuni Pe loc Actiunile pe loc - reprezinta suportul organi storie ‘i ae inceputul si sfarsitul acestora, Banizatorie al lectillor, mai ale 1. Adunarea - reprezinta actiunea de erupare a ex, 3 comandata, indicandu-se totodata o baz Silocul de aq inane anlar intr-o formati¢rate § orma. 1 tim a Tea-~ ferite eperii itelor cere, te, in xecu- duce les 1a mafic Exemplu : Grupa, studentul X p; in linie pe un Singur rand in stanga lui, in A” = s ‘Alinierea - reprezinta actiunea de neers ‘adunarea”, gata, La comanda , v-aliniati”, executanti vor intoares canuh ne ee te doi brajl dept, mina pe sold si cu pasi mici gi repezi inate. mapor, tera ene sau dreapta se vor alinia astfel incdt fiecare s4 vada pieptul celui de-al patrulea exeeatant In practicd se poate folosi si alinierea spre stanga, comanda find: .spre stanga v-aliniagi . Executia este identicd cu alinierea spre dreapta, doar privirea gi braful indoit sunt opuse. - 3. Pozitia de ,,drepti” - pozitie fundamentala in gimnastica - trecerea in alte poritii facandu-se din pozitia de ,,drepti”, Comanda pentru luarea acestei pozitii este : Atenfie.. drepfi!” sau Grupa, clasi.. drepfil” Pozitia de ,,drepti” este corecta cand corpul executantului are o atitudine dreaptd, naturald, cu greutatea repartizata egal pe ambele picioare, calediele lipite, cu varfurile picioarelor departate pe linia frontului la o litime de o talpa, genunchii bine intingi; abdomenul este supt si pieptul usor proiectat spre inainte; brafele sunt intinse pe !angé corp cu palmele spre interior, degetele intinse atingand coapsele; umerii sunt pe aceeasi linie, trasi in jos si spre inapoi; capul este tinut drept cu pri- virea orientata spre inainte. {n aceasta pozitie, musculatura intregului corp se afla intr-o contractie accen- tuatd, consumul de energie fiind semnificativ, oboseala intervine rapid, constituind si motivul pentru care nu se abuzeaza in mentinerea ei. 4, Comanda ,,repaus” - determina luarea unei pozitii cat mai lejere, cat mai telaxate pentru odihna, pozitie care difera de la o situatie la alta in functie de dis- Punerea executantilor. In gimnastica sunt folosite urmatoarele tipuri de repaus: a) pe loc repaus” - in formatie stransd (in linie), este comanda la care exe- cutantii due energic piciorul stdng inainte, bratele libere pe langa corp, greutatea corpului fiind repartizaté mai mult pe piciorul drept, fara a face alte miscari si fara parisi formatia, continuand sa fie atenti la cel care comanda. b) we loc repaus” - in formapie largitd (in coloana), este comanda la care €xecutantii duc lateral piciorul stang la latimea umerilor, greutatea corpului find Tepartizata pe ambele picioare, brajele inapoi, mana stinga apucd incheietura mai- nui drepte. . i ©) de voie pe loc repaus”, este comanda care se poate da atét in formatie Strinsa cét si in formatie largita (rarit4), fiind identicd cu modul de executie al pita (ri 5 c &ésiora,executanfi putand vorbi incet sau puténdu-si aranja echipamentul, fara a ve ‘lor 1)» repaus rupeti randurile - mars Mot ptasirea formatiei dupa ce executa trei pasi de front, sau parses pur ‘Ommatia, 8. Numaratoarea - este folosita pentru controlul . alcatuirea sau desfigurarca diferitelor formatii. Comanda es! aza, in coltul sting din faja oglinzi- lor x ” este comanda care permite executan- si sim- efectivului grupei ott 7 2sdreapta (sténga), cdte I, 2, 3, etc. .. numdrati”. Executantii vor ince de la dreapta sau stanga cu intoarcerea scurta a capului spre sténga pe sa Tumete Sau Spre drean, ta in momentul pronuntirii cifrei corespunzatoare, dupa care capul revine in fia initial. Ultimul executant face un pas inainte si rosteste cifra care incheie me mératoarea dupa care se integreaz in formatie. : ieee 6. Raportul - este reprezentat de momentul organizatoric la inc ; lor de educatie fizica si este prezentat de unul dintre executanti. Comenzile Pregiti. toare raportului sunt ; Grupa... drepti... > v-aliniati » drepti. > de la dreapta in continuare - numara f > drepti.. > Grupé pentru Taport... inainte.. Formula de raport este : Pregétitd pentru inceperea lech Dupa aceasta formula profesorul saluta grupa. Grupa raspunde salutului intr. un singur glas, tare si clar. Dupa salut, executantul care a dupa care se deplaseaza in flancul stan; 1, Intoarcerite Pe loc - Intoarcerile se executa la comanda : wla stan - ga”. ala dreap - ta”; wla stdnga - mpre - jur™; > ,jumdtate la stan - ga”; 3 »Jumdtate le dreap - ta” Intoarcerile pe loc se pot executa intr-un singur timp prin saritura sau in doi timpi : > pe timpul 1 se executa intoarcerea pe calcdiul Piciorului de partea in-! toarcerii si pe varful piciorului opus; » Petimpul 2 se apropie piciorul din ‘inapoi de ce] dinainte Vio, Actiuni din deplasare | eperea lecti, »Domnule profesor, Srupa...cu un efectiv de . este iei de gimnasticd... Raporteazd student, elev...” dat raportul di comanda: » be loc repaus", ig sau drept al formatiei. vVVVVV Sunt actiuni care se folosesc in Scopul schimbarii di- Tectiei frontului dupa necesitate. Actiunile din deplasare - re; anda Prezinta o gama larga de exercitii ce se execut 1. Mersul sau Pornirea »mars”. La aceasta comanda Pului spre inainte, la comand: in mers - se executa, €xecutantul Tealizeaza la prevestitoare, la comanda : Grupa - inainit! ° dezechilibrare usoara a co” » Urmata d © Dasirea tnainse ms ec mierdhumerg © drean_ zis heie ny. a lectij. Pregati. @ ...este hui intr- epaus”, \barii di- wu in doi artea in- executa inainte @ a cor piciorul ang, la comanda savarsitoare - Mars”, trej = sy inns deplete | ‘¥"; tei pasi de front dupa care vor continua 2. Pasul de mars - este deosebit de m : ersul normal datorita acest pas een cu solul Se ia mai intai pe varf $1 apoi se peter tah : brafele se mised liber pe langa corp Executantii vor pleca in deplasare i rl stang cu trei pasi de front dupa care vor ace continua cu pas de 3, Pasul de front - este pasui cadentat cu ridi mars. co U ridicarea pici intins jnainte la 15-20 cm. de sol si marcarea accentuata la contactul a ou oa 4. Opririle din mers - reprezinta actiunile de incetare a deplasarilor lizeaza la comanda Grupdi pe loc... ,, stai”. Comanda siviyitoare se ‘a pe picirel sténg, executantii mai fac un pas energic cu piciorul drept si se oprese apropiind piciorul stang. 5. Mersul pe loc - se executa la comanda : Grupa pe loc. aceasté comanda executantii vor realiza un mers Pe loc accentuat cu coapsa ridica- mal (brat — picior opus), ca in mersul cu deplasare. 6. Trecerea de la mers la alergare - este determinata de schimbarea vitezei de deplasare, modificdndu-se totodata $1 structura actiunii, comanda fiind : Gru- P4...pas alergdtor... ,,mars”. Comanda sdvarsitoare se da pe piciorul stang, execu- ‘anf vor mai face un pas cu piciorul drept si vor pleca in alergare cu piciorul sting cu un usor pas saltat. e 7, Alergarea - se executa la comanda : Grupa... pas alergétor... ,,marg”. in timpul alergarii picioarele realizeaza o rulare a talpilor (pingea - vrf), genunchii avand 0 traiectorie spre inainte, iar inclinarea trunchiului inainte urmareste ca pro- lectia centrului de greutate sa se realizeze inaintea sprijinului. fn alergare braele Sunt indoite din articulatia cotului realizind o miscare inainte — ‘inapoi pe langa Corp, privirea spre inainte. st Z 8. Alergarea pe loc - se realizeaza la comanda : Grupa... pe loc pas alerga- ‘or... ,mars". La aceasta comanda executantii realizeaza o alergare pe loc ridicdnd ara Sus pana la orizontalitatea coapsei, neers isi pastreaza verticalitatea, ‘ar bratcle se balanseaza normal pe Inga corp inainte - inapoi. 9. Trecerea de la aareare Ja mers - se realizeaza la comanda : Grupa... oe Pas.. mars”. Comanda savarsitoare se di pe piciorul drept, moment nase eXecutantii vor mai face doi pasi de echilibrare pentru apes sl payin ad (drept, sting) si vor eee ee stang cu tre1 pas > Se cont sarea Cl paieie a i te Obata tata = determina sshimbaree bis . Pcie 0 Ocolire i tanga, la dreapta, la stanga- leg pine a Gant cu ocolire la stinga’ dreapla.stangarmprejur schimbari ale directiei de deplasare \1. fntoarcerite din mers - determina ta stdn- ae Stanga, dreapta, stanga-mprejur $i Se realizeaza la comanda : Grupa 27» Pentru jntoarcerile la stanga comand, gngo-mprojur Aah intoar ga n ea area or sept urmand s4 S¢ facd inca be pas cu vee sting savarsitoare se da PS 5 rep executantii 4ntorcandu-se 90° spre sie iY de pas cu Lge 5 la sténga ae ident ey doar ind CO er i 180°. intoarcerea la eapta se realizeaza i i fntoarcere i : ch xe pe stang, pas fnainte cu piciont! cae gi pas cu pi. i" i i. onl sting, intoarcere 90° spre dreapta si continuarea deplas TVi3. Alcatuiri si schimbari de formatii de formatii contribuie Ja buna organizare a colec- todata gi un grad sporit de Alcatuirile $i schimbarile acestora, asigurand tot tivelor precum gi la disciplinarea atractivitate. Schimbarile de formatii se pot reali: re side lucru. Ca acfiunt se pot realiza desftgurari, incrucigari, intrepatrunderi, etc. za din formatii de adunare , de deplasa- intalniri, contopiri, opriti Formatiile de adunare - reprezinté forma de organizare a colectivelor pet- tru raport, explicatii, demonstratii, etc. In functie de numarul executantilor, formatiile de adunare pot fi: » to linie pe un singur rand, sau pe mai multe randuri ; > incareu; > in semicere ; > incerc etc. Desfagurarea din lini ir fi ini i. iE a ee id pe un singur rand, in linie pe doud rénduri se reali eeaetia ds ital Grupa... pe doud randuri .. ,,mars”, dupa ce initial s-a dat 0 Sie ae ape asl Sn ea rae ne a Bee a impi (executat de numerele doi jnait eu piciorul sténg, pas lateral cu piciorul drept pentru a se D. fie cu un pas fnait 1, actiune ce se realizeaza ‘in trei timpi. plasa in faa mumerel Desftisurarea din linie ain ” pe un rand in linie i < A = ees pe trei rénduri .. Serer a rindurt se realizeaz a ipa care numerele unu executd un pas inapoi comanda de mumaratos” spre sténga si se apropie piciorul sting poi cu piciorul drept, apo ™ Formatiile de deplasare - pentru diferite actiuni 4; reprezinta forma de . a vera exeeutantlor se Cea qnetssalergare Niedleal aarti colectivel™! ‘Schiml or se pot folasi formafii de coloand: edte 1-7 etc.). in functie i > mm form: ana: cate 1, 2, si din alergare afiile de deplasare se pot autres Her aa mersor de at Pentru a realiza desfasurarea din coloa Q e 4 i ind cate unul in coloand cate doi se ne comanda de numdaratoare cate doi in adancime. Numaratoarea in adancime se stanga numerelor unu. Desfisurarea din coloana cate unul in za la comanda : Grupa -_ Prin ocolire spre sténga si spre dreapta alterna- tiv...ymars”. Se di comanda de numératoare cate doi in adancime, numerele unu se vor deplasa cu ocolire spre stanga iar numerele doi spre dreapta. Aceasta desfa- gurare se realizeaza cand executantii se deplaseaza pe mijlocul sali. Acest proce- deu mai este folosit si pentru desfisurarea din coloand cite doi in doud coloane de cite doi. In acest caz se va da o comanda de numiritoare a perechilor cate 2 dupa care perechile numarul unu vor ocoli spre sténga iar perechile cu numarul doi vor ocoli spre dreapta. Am amintit c& in cazurile in care dowd sau mai multe coloane vin din directii opuse ele se pot: contopi, apropia sau traversa prin incrucisare sau prin intrepé- trundere. Contopirea se realizeaza la comanda : in coloand céte unul.. mars” si este determinata de deplasarea a doua coloane de cate unul care vin din directii opuse gi trec intr-o singura coloana cate unul. Apropierea se realizeaza la comanda : in coloand cate doi... mars” si este determinata de deplasarea a doua coloane de cate unul care vin din directii opuse si prin apropiere formeaza o coloana de cate doi Incrucisarea se realizeazi la comanda : cu incrucisare la centrul sdlii.. »mars”. Aceasta actiune se realizeaz atunci cdnd doud coloane ce vin din directii Opuse pe diagonal se intersecteaza la mijlocul salii. Actiunea de intersectare se face altemativ, prin trecerea unui executant dintr-o coloand si a altuia din cealalta coloana. Intrepitrunderea se realizeaz4 la comanda : prin intrepditrundere... ,, mars”. ta actiune se realizeaz4 atunci cand doua coloane formate din mai multe si- Turi care vin din directii opuse trec printre intervalele dintre coloane. oud coloune cate unul se realizea- Formatiile de lucru_- reprezinta forma de organizare a colectivelor pentru fitcularea diferitelor exercifii, in special a celor de dezvoltare fizici generala. in “tie de numarul executantilor si de scopul propus acestea pot fi : > pe doud sau pe mai multe linii ; > intrepte ; > in cocor ; > incere, etc. . . Desfasurarea din linie pe un singur rand in formatie cate patru in trepte. Tare 4° COManda de numaratoare céte patru, urmata de comanda : pentru as ™ formatie de lucru in trepte, numerele unu ~ doi pasi inainte, numerele doi -numerele patru - opt Pasi ing. inainte, e, numerele iret - gase past in inaint potru past ina cog ste si” 9-6-3 - pe inte... ,Mars - fasurarii anterioare In trepte este $1 - 0” : pe Varianta asemanatoare desfas d sa se deplaseze inainte cu uy executantii trebuin » eomanda fiind identicd, e stoare. aoa ; Arului strigat la . a numar de pasi ea un singur rand tn cocor se realizeaza in urma as i dupa care ur. Desfagurarea i Goud flancuri spre centru, 2 primirii comenzii de numaratoare din cele ein formagie de lucra in co. ae eo ii i sd laseze spre inain- reaaenncareeen comanda executantil vor trebui sa se dep! pI COF... , aratoare. i a ilui strigat la numarat te cu un numar de pasi corespunzator numaru hah pari e hee patra sete Desftisurarea din doud siruri in format peas Cait aL As lizeazd dupa ce se da o comanda de numaratoare 1D Me bale tiie vane comanda : pentru desfaisurare in formatie de lucru in * -@ sal Hal iy doi pasi in exterior, apoi numerele unu executd un pas spre stang doi un pas spre dreapta.. IV,4, Deplasari in figuri Deplasarile in figuri intr in componenta grupei de mijloace de bazd a exercitiilor de front, ordine si formafii si urmareste captarea atentiei executantilor, dar si perfectionarea deprinderilor de deplasare. Aceste deplasari in figuri sunt fo- losite mai ales in cadrul demonstratiilor sportive, dar se folosesc si in salile de gimnastica si in salile de sport cu dimensiuni reduse pentru a fi folosit judicios in- tregul spatiu de lucru. Ca modalitati de deplasare pot fi folosite atat diferite varian- te de pasi de mers si de alergare, cat si sarituri. Figurile realizate in timpul deplasa- Tii pot fi de diferite marimi : mari (cand se desfagoarA pe toat’i intinderea salii), mijlocii (cénd se realizeaza pe jumatate din spatiul de lucru) si mici (cand se dest. fret bl dsc Su inc dspace eee: eu amintim: dep pean + Ceplasarea serpuita, deplasarea in spirala, in Bucla deschisa sau inchisé se executa la comanda : ee in bucla inchisa / " sd.. mars”. La aceasta comanda execi chisei / deschi Serpuirea se executa la comanda : puitd...,,mars” si se realize: (dreapta) imprejur. Spirala se executa la com: i 2 anda : in . ae t Spirala - mars” i ini Ai Desfaceres ate in forma de mele, culoarul dine yhoo eaizeaza prin ine pasi sfacerea § _ tre liniile spiralei fiind de 1,2 piralei se poate realiza ori re la stan, jur, coada pa Soi Wa prin intoarcer ai j rului devenind cap de coloana, sau Prin ocolire la tinge mene pe laa Fs langa sir. Cu ocolire stanga - /dreapta deplasare ser- za cu deplasari in sens opus prin oolve nea Prin ocolire la stanga- fn functie 7 imaginatia celui Care conduce lectia deplasarile in figuri pot fi folosite in numar foarte mare, Pe langa cele descrise anterior mai putem aminti de- plasrile : pe diagonala, in semicere, in Cer, in opt ete, TV2, Exerei de dezvoltare fizica generala Exercitille de dezvoltare fizica generala sunt folosite in special pentru prelu- crarea calitativa a musculaturii gi articulafiilor, pentru incalzirea generala a orga- nismului in vederea desfasurarii diferitelor activitati sportive, pentru insusirea ba- zelor generale ale migcarilor dar si pentru formarea unei tinute corecte. Datoritd structurilor sale simple aceste exercifii au o larga aplicabilitate la colectivele de toate marimile, indiferent de sex sau de gradul de pregatire. Ele con- stituie continutul de baza al gimnasticii aplicate si in alte domenii gimnastica igi- enicd, de productie, corectiva. Aceste exercitii sunt folosite in toate lectiile de edu- catie fizicd in invatamdntul de toate gradele, indiferent de sarcinile lectiei, de locul de desfagurare sau de nivelul bazei materiale, precum si in lectiile pe ramuri spor- tive sub forma de incalzire. Folosite sistematic, aceste exercifii influenteazA dezvoltarea aparatului lo- comotor, amelioreaza functiile aparatului cardiovascular si respirator, ale sistemu- lui nervos, contribuind la cresterea capacitatii de munca, a rezistentei si vitalitatii organismului. Folosirea acestor exercitii de dezvoltare fizicé general contribuie la realiza- tea urmatoarelor sarcini: » prelucrarea selectiva a musculaturii si articulatiilor, > dezvoltarea vitezei si fortei musculare; > dezvoltarea mobilitatii articulare; > formarea tinutei corecte la nivelul intregului corp; > formarea capacitatii de altemare a contractiei cu relaxarea musculara; ® formarea capacitatii de dirijare si coordonare a miscarile segmentelor corporale. . ; Exercifiile de dezvoltare fizicd generala pot fi sistematizate dupa mai multe eri : A. Dupé criteriul anatomic : ” exercitii pentru cap-gat, exercitii pentru centura scapulo-humerala, exercitii pentru membrele superioare; exercitii pentru trunchi (spate, abdomen), = exercifii pentru centura coxo-femurala (pelviana); exercitii pentru membrele inferioare. 8. Dupi criteriul dezvoltanii calitatilor motrice : > exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii; viv‘i oltarea fortel; > exercitii ae ee vitezei, > exercitii penta dezvoltarea rezistenft C. Dupa criteriul modului de executie : > exercifii individuale; > exercifii in perechi; > exercifii in grup. D. Dupa criteriul de execufte » exercifii pe loc: > exercitit din deplasare. E, Dupa criteriul de loc: . > exercifii in sdlile de gimnastica, > exercifii in aer liber; > exercifii in spatii improvizate. F. Dupa criteriul bazei materiale > exercifii libere; : a > exercitii cu obiecte portative (bastoane, cercun, corzi, mingl de dife rite marimi, mingi umplute-medicinale, esarfe, extensoare, benzi elast ce, gantere, saculeti cu nisip etc.); > exercitii cu si la aparate (scari fixe, banci de gimnasticd, banci curba te, helcometre etc.). Pentru a putea alcdtui complexe de exercitii de dezvoltare fizica generala e: te necesara cunoasterea pozitiilor fundamentale precum gi a pozitiilor tuturor seg mentelor corpului, dar si genurile de miscari care se pot executa la nivel segmentar. In determinarea pozitiilor fundamentale s-a luat ca reper natura reazemuli corpului fata de sol sau fata de aparat (cal, bara, paralele, scar fixa ete. ), precum § a segmentelor corpului unele fata de celelalte. Prin schimbarea pozifiei segmente lor corpului uncle fafa de celelalte, se creeaza derivate ale pozitiilor fundamental Astfel, varietatea mare de pozitii derivate este determinata de posibilitatile er de deplasare a segmentelor corpului unele fata de cel iferi os ta de celelalte, sub diferite forme si al actiunilor TV21, Exercitii libere Exercitiile libere — pot fi ex : : ‘ecutate individual Ain 2s * in aer liber, e ual sau in it eae Pe coridoare sau chiar in sdlile de clasa deos erup, atat in sala ora | ndifii materiale deosebite. it Bye eee ne necesita aparatl directia Precisa ; 5 amplitudinea maxima ; iife- Sti- ba- eg: ar. alui n $1 ate ale. iple | pe > ritmul si tempoul corespunzator : » gradul de incordare musculara, necesar executiei ; > finuta corespunzatoare a segmentelor. Complexele de dezvoltare fizicg de 4-6 ori in raport i ii 1y trebuie repetat port cu complexitatea si influentele pe care le are aa organismului. Complexele de exercifii trebuie repetate 4-6 Sapte pentru a fi insusite, dupa care, pentru a nu interveni monotonia se alcatuieste un alt com- plex. Exemplu: complex de exercitii libere: Exercitiul nr.1 P.L: stand departat, bratele indoite, mainile pe solduri: TI - flexia capului T2 - extensia capului T3 - indoire laterala spre stanga T4 - indoire laterala spre dreapta TS - rasucirea capului spre sténga 6 - résucirea capului spre dreapta 17 - balans al capului in arc de cere in plan frontal spre stanga T8 - balans al capului in arc de cere in plan frontal spre dreapta; Exercitiul nr.2 PLL: stand: Tl - ridicarea bratelor inainte T2 - ducerea brafelor lateral 13 - ridicarea bratelor prin lateral, sus 1% - revenire in P.I. prin coborarea brafelor prin lateral, jos . TS ~indoirea usoara a picioarelor , asezarea palmelor pe genunchi 6 ~revenire 17- indoirea picioarelor cu asezarea palmelor pe sol 8- revenire in P.L.; Exercitiul nr.3 PLL: stnd departat, brafele lateral: ~Tasucirea trunchiului spre sténga ~revenire 13 - risucirea trunchiului spre dreapta ~Tevenire aPy~ fi ti 5 - indoirea trunchiului lateral sting? simult ‘T6 - revenire ‘ T7-T8 - idem T5-T6 - spre dreapta; 1 j an cu ridicarea bratelor sus | Exercitiul or.4 | PL: stand departat, pratele lateral: : ‘T1-T2 - balans de trunchi si de brate in plan frontal - ial mire Ee : oi Tet6 - ‘ducerea bratelor inainte simultan cu incrucisarea lor in plan frontal T7-T8 - ducerea bratelor lateral in P.I.; Exercifiul nr.5 PL: stand: TI - rotarea bratului stang spre {napoi [2 - rotarea bratului drept spre ‘inapoi T3 - ghemuire cu agezarea palmelor pe sol 14 - revenire TS - rotarea bratului stang spre inainte [6 - rotarea bratului drept spre inainte T7 - indoirea trunchiului cu agezarea palmelor pe sol [8 -revenire in P.1.; Exercitiul nr.6 P.L: stand departat, brajele lateral: T] - rasucirea trunchiului spre stanga T2 - revenire T3 - T4 - idem T1-T2 spre dreapta TS - aplecarea trunchiului cu ridicarea bratelor sus T6 - indoirea trunchiului cu asezarea palmelor pe sol 7 - ridicarea trunchiului Ja orizontala 78 - revenire in PL; Sanat Exercitiul nr,7 1 : os departat, brafele lateral: - indoirea trunchiului eae fang aes ‘ui lateral spre sténga simultan cu ridicarea bratelor & T2 - revenire 13 -T4 idem TL-T2 g pre TS -indoirea usoara dreapta a genunchil lor simultan cu ducerea bratelor inainte76 - ridicarea pe varfuri simultan cu ridicarea bratelor sus 77 -revenire , genunchii usor indoiti, bratele inainte 7g - revenire in P.I.; Exercifiul nr.8 P.L.; stand: TI - balansarea piciorului stang indoit inainte simultan cu apucarea acestuia Ja nivelul gambei T2 - revemire J3-T4 idem T1-T2 cu piciorul drept 15 - ridicare pe varfuri simultan cu ridicarea bratelor prin inainte, sus T6 - revenire T7-indoirea usoara a genunchilor cu alunecarea palmelor pe coapse 78 - revenire in P.I.; Exercitiul nr.9 PL: stand: TI - ridicarea bratului stang inainte T2 - ridicarea bratului drept inainte T3 - ducerea bratului stang lateral T4 - ducerea bratului drept lateral TS - ridicarea bratului stang sus T6 - ridicarea bratului drept sus T7 - coborarea ambelor brate inainte 18 - revenire in P.I1.; Exercitiul nr.10 P.L: stand: TI - fandare laterala inalta spre stanga ~Tevenire 13-14 idem T1-T2 spre dreapta 5 - fandare laterala joasa spre stanga cu asez: ~Tevenire T7-T8 idem T5-16 spre dreapta; area palmelor pe solExercifiul nr.11 : it: oe ae icarea pratului stang prin inainte, sus ‘72 - ridicarea bratului drept prin inainte, sus 73-14 indoirea trunchiului cu arcuire ‘[5-T8 idem T1-T4 in asezat departat, Exercifiul n.12 P.L: asezat departat: T1 - rasucirea trunchiului spre stanga cu agezarea palmelor pe sol T2 - revenire T3-T4 idem T1-T2 spre dreapta : TS - indoire rasucit& spre stanga cu asezarea trunchiului pe sol T6 - revenire T7-T8 idem TS-T6 spre dreapta; Exercifiul nr.13 P.L.: asezat, sprijin inapoi pe palme: T1 - balansarea piciorului stang indoit inainte ‘T2 - balansarea piciorului stang intins inainte T3 -T4 idem T1-T2 cu piciorul drept TS - indoirea picioarelor 16 - intinderea picioarelor in echer 17 - indoirea picioarelor 8 - revenire in PL; Exercifiul nr.14 PI: culcat, bratele sus: Tl - ridicare in a i sezat simul indoirea piciorului Sopa uultan cu indoirea piciorului stang, cu apucs” T2 - revenire te fae TI-T2 cu piciorul drept aaa icare in asezat, brafele sus ~ indoirea trunchiului 17 - revenire in as TR revenirc ae bratele suseb Exercitiul nr.15 P..; asezat lateral stanga, sprijin pe antebrat: T1 - balansarea piciorului drept indoit inainte 72 - revere 73 - ridicarea ambelor picioare indoite inainte T4 - revenire ‘75 - balansarea piciorului drept intins inainte T6 - revenire 17 - ridicarea ambelor picioare in echer inainte 8 - revenire; pana la nivelul pieptului Exercitiul nr.16 PL: culcat facial bratele sus: Tl - ridicarea bratelor, trunchiului, picioarelor in extensie T2 - revenire T3-T4 idem T1-T2 cu coborarea bratelor lateral TS-T6-T7 - ridicare in extensie, mentinere T8 —revenire; Exercitiul nr.17 P.L: culcat facial, bratele sus: ‘ : TI - coborarea bratelor prin lateral, indoite Ja nivelul pieptului, palmele pe sol 12 - trecere prin sdritura in sprijin ghemuit inainte T3 - saritura dreapta cu ridicarea bratelor prin inainte sus 14 - revenire in sprijinit ghemuit inainte : : : : TS - trecere prin saritura in culcat facial, brafele indoite la nivelul pieptulut 16 - ridicarea bratelor prin lateral sus_ T7-extensia bratelor, trunchiului, picioarelor 18 - revenire in P.1.; Exercitiul nr.18 PL: culcat, bratele sus: : 1 - ridicare in agezat simultan cu Ti la nivelul gleznei ~Tevenire 13-14 idem T1-T2 cu piciorul drept ‘dicarea piciorului stang inainte, apucare aq7 mentinere 5-16: ridicare in echer, bratele lateral, 16-7 - 5 Ty vovenire la PIs Exercitiul nr.19 PL: asezat, spryin fnapoi pe palme: Tl - indoirea aoe el 9 - indoirea picioarelor in ; a - coborarea picioarelor prin forfecare TS - indoirea picioarelor fees : {6 - rasucirea picioarelor jndoite spre stanga 77 - rasucirea picioarelor indoite spre dreapta 78 - revenire in PI. Exercifiul nr.20 PI: pe genunchi, pe calcdie asezat: T1 - intinderea bratelor inainte T2 - intinderea bratelor lateral T3 - intinderea brafelor sus T4 - coborarea bratelor relaxate prin inainte, jos TS - ridicarea bratului stang prin inainte, sus T6 - idem TS cu bratul drept T7 - coborarea bratului stang relaxat prin inainte, jos T8 - revenire in P.L.; Exercitiul nr.21 Pl T tind apropiat: ~ saritura tn departat cu ridicarea bratelor pri i batai io ase telor prin lateral sus si bataia palm T2 - revenire in PL. cu ai col - . . * Be cle: borarea brafelor prin lateral jos gi bataia palmel Exercitiul nr.22 Pas stind departat, bratele sus: zl bia Cu relaxare din articulatia mainj loirea bratelor oy Fic, ce relaxare i i relaxarea bratelor din aticulaie eit ea r 4 - indoirea tran, ichiului cu rel laxarea intregului aL corp TS-T8 - reveni trea lenta a trunchi : unchiului pate Jor prin lateral sus. 'W la verticala simultan ou ridicarea blde dezvoltare fizics generala cu partener Exercifiile cu partener - ocupa un rol deosebit in cadrul mijloacelor cu care opereaz gimnastica de baza, datorita caracterului lor formativ - educativ orientat spre colaborare, ajutor reciproc, intrecere directa. in functie de scopul urmarit, ro- lul partenerului este variat, el putand constitui element de ingreuiere, punct de Spri- Jin sau ajutor. a in cazul folosirii exercitiilor cu partener, trebuie tinut seama de urmatoarele cerinte : > exercitiile sa fie selectionate in functie de varst4, sex gi nivel de pre- gatire; > partenerii sa fie repartizati in functie de talie si greutate ; > partenerii s4 fie diferentiati pe litere sau cifte (partenerul A si parte- nerul B sau partenerul 1 si partenerul 2). in functie de aceste diferentieri se stabilesc directiile si planurile de miscare ; » profesorul trebuie s4 stabileascd prin comenzi clare si precise sarcinile celor doi parteneri; > ambii parteneri trebuie sA execute exercifiile propuse schimband lo- curile gi rolurile. Exemplu: complex de exercitii cu partener: Exercitiul nr.1 PL: partenerii fata in fata in stind departat, trunchiul aplecat, brafele sus cu . palmele sprijinite pe umerii partenerului: indoire spre inainte cu arcui- Te; or Exercifiul nr.2 in stand departat, trunchiul aplecat, bratele sus cu PL i a 4 eee rsuciri ale trunchiului cu ar- palmele sprijinite pe umerii partenerului: Cuire spre stanga si spre dreapta; Exercitiul ar.3 indoit si celalalt intins inainte, de maini PL: F A Partes un brat ee esive ale brafelor cu opunere de rezis- apucat: jndoiri si intinderi suce! tenta; 39Exercitiul nr.4 PL: partenerul A — stand departat, partenerul B — stand departat cu trunchiyl! aplecat, bratele sus, apuca la nivelul taliei partenerul A: partenerul A cu palmele sprijinite la nivelul umerilor partenerului B realizeaza pre.| siuni pentru a creste mobilitatea la nivelul centurii scapulo-humerale; | artenerii spate in spate, bratele sus, de mdini apucat: fandari spre inal inte pe piciorul stang sau drept, simultan cu extensia accentuata a spay telui; Exercifiul nr.5 Exercitiul nr.6 els partenerii umar la umar, cu fata de aceeasi parte, bratele din interior le. teral jos, bratele din exterior lateral sus, apucd la nivelul mainilor: fan-| dari laterale in exterior, punand accent pe indoirea lateral a trunchiu} lu, Exercifiul nr.7 | Partenerii spate in spate, bratele lateral, de maini apucat: rotari scurte in articulatia scapulo-humerala spre inainte si spre inapoi; Pil: Exercitiul nr.8 PL. partenerul A — sprijin ghemuit inainte, partenerul B — stand dep inapoia partenerului A, cu palmele sprijinite pe umerii acestuia: parte! nerul A revine in stand prin intinderea picioarelor, partenerul B opt Tezisten{a cu presiuni la nivelul umerilor; Exercifiul nr.9 P.L: partenerul A - culcat facial, brajele sus; partenerul B — stand departd calare la nivelul taliei partenerului A; partenerul B - apucd prin interid. articulatiei coatelor partenerul A si cu deplasare spre ‘inapoi, realizead extensia accentuata a spatelui acestuia;hint LA pre~ ein irtat arte- artat 2riot eazh Exercitiul nr.10 mate rae fata, stand pe un picior, cu piciorul din exterior ridicat, mainile fenior apuca la nivelul gleznelor: sarituri succesive pe un picior cu dezechilibrarea partenerului Exercifiul nr.11 PL: partenerii Spate in spate, Pe genunchi pe calcaie asezat, bratele inapoi jos, de maint apucat: ridicare pe genunchi cu spatele in extensie simul- tan cu ridicarea bratelor lateral sus; Exercifiul nr.12 PLL: partenerii fata in faya, asezat departat, talpa in talpa, bratele inainte, de méaini apucat: indoirea trunchiului partenerului A concomitent cu tre- cerea in culcat dorsal a partenerului B; Exercitiul nr.13 P.L: partenerii fata in fata, stand pe un picior cu celalalt indoit inapoi, bratul din exterior apucd la nivelul gleznei: sarituri succesive cautand sa dezechilibreze partenerul cu ajutorul bratului liber; Exercigiul nr.14 PL: partenerii fata in fat, ghemuit, bratele indoite la nivelul pieptului, pal- mele inainte: sarituri succesive, dezechilibrarea partenerului prin lovi- tea palmelor. IV23, Exercitii de dezvoltare fizicd generala cu obiecte portative ificul lor contribuie la dezvoltarea ‘arii de sdndtate a executan- rin caracterul lor complex, gi a coordonarii neuro - _. Exercitiile cu obiecte portative - prin speci ‘nyeguhui organism, 1a menfinerea si la imbundtafirea st. lind eeste exercitii isi demonstreaz4 supecioitatea and i i jitarea indemanarii ™useilare, paralel si pentru dezvol adrul complexelor de exercitii de dez- Dintre obi ive folosite in c ¢ i ce. Obieetele portative mingile de diferite marimi si greutati, Voltare fizica, generala, amintim : bastoanele, 4lmingile umplute-medicinale, steguletele, cercurile, corzile, bela _ © Setic de obiecte neconventionale (conuri de brad, bulgari de zapada, pietre etc. it intrebuintate in mod corespunzator, exercitiile cu obiecte portal at amp fica activitatea de educare si corectare, creste starea emotionala a execut . + ACtio. nand asupra trasdturilor psihologice ale acestora. Obiectele portative folosite jy complexele de dezvoltare fizica generala pot constitui factori de aa sau de usurare a exercitiilor, asigurand o buna localizare a efectelor miscarilor. Exemplu: complex de exercitii cu bastoane: Exercitiul nr.1 PL: stand departat, bratele sus, bastonul de Capete apucat: . T1- indoirea bratelor, bastonul la ceaf’, simultan cu ridicare pe varfuri ‘T2 ~revenire TS - rasucirea trunchiului spre stanga T4 — revenire ‘T5-T8 - acelasi in sens opus; Exercitiul nr.2 P.L: stand departat, bastonul inainte de capete apucat: TI - ridicarea bastonului inainte 12 - indoirea trunchiului inainte TS - ridicarea trunchiului fa orizont T4 - revenire ‘T5-T8 - acelasi din stand; tala, brafele sus Exercitiul nr.3 P.L.: stand, bastonul inainte, de capete apucat: T1- fandare laterala Pre stanga simultan cu ridicarea bratelor inainte T2 - revenire 13-T4 - acelagi spre dreapta TS - fandare spre inainte pe piciorul stang simultan cu ridicarea bratelor prin tnainte sus T6 - revenire T7-T8 - acelasi cu Piciorul drept; Exercitiul nr.4 P.I.: stand, bastonul in: ‘apoi de capete apuc; if TI. rasucirea trunchi oe lului spre stinga arle de lificg actio. ite iq au de or prin T2 - revenire 73-T4 - acelasi spre dreapta TS - aplecarea trunchiului inainte T6 - revenire 7 - ghemuire 78 - revenire; Exercitiul nr.5 P.L.: stand departat, bastonul inapoi, la nivelul coatelor apucat: T1- indoirea trunchiului spre stanga T2 - revenire T3 - rsucirea trunchiului spre stanga 14 - revenire T5-T8 - acelasi spre dreapta; Exercitiul nr.6 P.L.: ghemuit, bastonul inainte de capete apucat: TI- ridicare in stand pe piciorul drept simultan cu balansarea piciorului stang inapoi, bratele prin inainte sus T2-revenire T3- ridicare in stand pe piciorul drept, trunchiul aplecat, simultan cu balan- sarea piciorului stang lateral, bratele prin inainte sus T4- revenire T5-T8- acelasi cu piciorul opus; Exercifiul nr.7 P.L: stand departat, trunchiul aplecat, bratele sus, bastonul de capete apucat: T1-T4- rotarea trunchiului spre stanga 15-T8- rotarea trunchiului spre dreapta; Exercitiul nr.8 PL: culcat dorsal, bratele sus, bastonul de capete apucat: Tl-ridicare in asezat, bratele sus : T2- indoirea trunchiului inainte, bastonul atinge varful picioarelor 73 - revenire in asezat, brafele sus 4 - revenire in PLL. 15-78 - acelasi in asezat departat;ST Exercitiul nr.9 e apucat: jnainte de capet : bastonnl inainlt : zarea bastonului pe sol de ace. P.L: asezat departat, bast n TI - rdsucirea trunchiului spre stanga cu ase: easi parte B i bie trunchiului de partea piciorului stang, bastonul sprijinit la nive. Jul gleznei T4 - revenire TS-T8 - acelasi spre dreapta; Exercifiul nr.10 P.L: culcat dorsal, bratele sus: T1- ridicarea in asezat ghemuit simultan c' 72 - revenire ict 3 - ridicare in asezat echer ghemuit simultan cu rasucirea trunchiului spr sténga 14 - revenire T5-T8 - acelasi spre dreapta; 1 rasucirea trunchiului spre stnga Exercitiul nr.11 P.1.: culcat facial, bratele sus: TI- ridicarea trunchiului si bratelor in extensie simultan cu balansarea pici( tului stang inapoi T2- revenire T3-T4- acelasi cu piciorul drept T5- ridicarea trunchiului, bratelor si picioarelor in extensie T6-T7- mentinere T8- revenire; Exercitiul nr.12 P1- stand apropiat, T1- saritura inaint T2- . , bastonul inainte de capete apucat: r pe ambele picioare peste bast: x . re ne revenue prin saritur inapoi peste baston.Exemplu: complex de exercitii cw mingt umplute (exercitiindividuale) Exercitiul nr.1 PL: stand departat, bratele indoite, min ea inaint - Intinderi si indoir| ale bratelor; 8 fe apucat: intinderi si indoiri Exercitiul nr.2 PL. stand, bratele indoite, mingea apucata din lateral, sprijinité pe crestet: ridicari pe varfuri simultan cu intinderea bratelor sus si revenire; Exercitiul nr.3 P.L: stand, bratele indoite, mingea susfinuta la nivelul pieptului: fandari suc- cesive spre inainte simultan cu intinderea bratelor; Exercitiul nr.4 P.L.: stand departat, bratele indoite, mingea sustinuta la nivelul pieptului: in- tinderi ale brafelor simultan cu aruncarea mingii in sus, prinderi cu re- venire prin indoirea bratelor; Exercitiul nr.5 P.L: stand departat, bratele sus, mingea din lateral apucat: indoiri de trunchi laterale spre stanga si spre dreapta, aplecari si indoint de trunchi; Exercitiul nr.6 P.L: stand departat, bratele sus, mingea din lateral apucat: rasuciri de trunchi spre sténga $i spre dreapta; Exercitiul nr.7 us, mingea din lateral apucat: indoiri ale dreapta simultan cu jntinderea piciorului chiului si a bratelor sus; PLL: pe genunchi, bratele indoite s trunchiului spre stanga si spre in lateral de partea indoirit trunExercitiul nr.8 PL: culeat dorsal, bratele sus > mi ingea din lateral apucat: Tidicari ale tron chiului la vertical si coborari Exercitiul nr.9 ulcat dorsal, bratele si us, mingea intre gl Cioarelor la 45°, 90° gi ezne sustinuta: ridicari ale Bie coborari; Exercitiul nr.10 PLL: culcat facial, brajele sus, mingea din lateral apucat: ridi cari ale trunchiy. lui si bratelor in extensie si coborari, Exercitiul nr.11 P.L: culcat facial, bratele Sus, mingea sustinuta la nivelul gleznelor: ridicési ale picioatelor spre inapoi si cobordri: Exercitiul ar.12 .: sténd, mingea Sustinuta intre glezne: Sarituri suecesive Pe loc cu indoi- Tea genunchilor spre inainte. la aparate Exercitiile la aparate— au un rol deosebit determinand: » influentarea selectiya mai complexa a aparatului locomotor, prin at grenarea in lucru a un V2.5, Exercifii de dezvoltare fizicg generala | til numar mai mare de languri musculare i "| lare ; localizarea, gradarea si dozarea Optuna a efortului ; Prevenirea si corectarea dé cresterea —interesului atractivitani €xercitiilor, Dintre exercitiile Iq 4parate amintim: © exercitiila banca de gimnastica; > exercitii la scara fixa; vv leficientelor fizice + sxecutantilor pentru miscare daioritt» exercifii la helcometru; > exercitii la banca curbata; > exercifii cu cdruciorul mobil etc, Banca de gimnastica Exercitiile la banca de gimnastica pot fi sistematizate in : > exercifii pentru prelucrarea analitica si selectiva a aparatului locomo- tor, care, dupa modul de executie, se a a impart in : exercitii individuale, in perechi, in grup, cu ingreuiere (mingi umplute-medicinale, bastoane, cercuri etc.). > exercifii pentru formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ- utilitare, concretizate in : exercitii de mers, de alergare, sarituri, exercitii de cdtarare, echilibru, trare, transport de greutati, sta- fete si parcursuri aplicative. Banca de gimnastica, fiind un aparat multifunctional oferd si posibilitati variate de folosire : loc de asezare pentru executanti in timpul explicatiilor; element de ingreuiere; mijloc ajutator pentru sarituri; suport pentru catarari; suprafata de lucru pentru exercitiile de echilibru si transport de greu- tay; mijloc pentru organizarea parcursurilor aplicative. u A. vvVVV v oi- a Exemplu: complex de exercitii la banca de gimnasticd (exercitii libere): Exercitiul nr.1 P.1: Stand pe un picior cu celalalt sprijinit cu talpa pe banca, cu fata la ban- ca, banca asezata transversal: fandare joasa spre inainte cu arcuire , si- multan cu ridicarea bratelor prin inainte sus. Miscarea se executa alter- Nativ pe ambele picioare; a Exercifiul nr.2 c versal: i hi cu PLL: Agezat , bratele sus, banca dispusé transversal: indoiri de tune arcuire urmate de reveniri la vertical; ita Exercitiul nr.3 e banca, banca asezata PL: Sprijin culcat facial cu mainile sprilinite P dicarea alter- A Jor simultan cu m1 transversal: indoiri si intinderi ale brats Nativa a picioarelor inapot; 47PL: PL: PL: Pi: PL: Pi: Exercitiul nr.4 ite pe banca, banca asez, ulcat facial in sprijin ghem doirea si intinderea picioa al cu mainile sprijini temnative din spryn © cesive cu in Sprijin culcat faci transversal: treceri alte langa banca, prin sarituri suc lor; Exercitiul nr.5 Stand cu trunchiul aplecat, bratele inainte sprijinite pe banca, ban asezata transversal: deplasare spre inapoi prin pasiri succesive pe v furile picioarelor pana in pozitia sprijin culcat facial, revenire prin | siri succesive pe varfurile picioarelor spre inainte; Exercitiul nr.6 Culcat facial, bratele sus, sprijinul la nivelul regiunii abdominale, bar asezat transversal: ridicari ale trunchiului, brafelor si capului in ext sie, revenire; Exercitiul nr.7 Asezat cu spatele la banca, bratele indoite, pe palme inapoi pe bar sprijinit, banca asezata transversal: intinderea lenta a bratelor simul! cu ridicarea bazinului in pozitia sprijin culcat inapoi, revenire prin doirea bratelor si coborarea bazinului pe sol; Exercitiul nr.8 Sprijin culcat facial cu varfurile pici ijinit at facial cu v: Ppicioarelor sprijinite pe banca agez sransversal: indoiri si intinderi succesive ale bratelor Chota ). el arcitiu se poate ¢e executa si cu ridicar i ici city ate ¢e ex ea alternativa inapoi odata cu thdoirea bratelor; a Exercitiul nr.9 Sprijin culcat facial cu palmele indoirea brajelor péna la atingeces eras Pe banca asezata transvers ‘a bancii cu pieptul, intinderea brusc!uit nce en anci ita a ir ezatl celag! r spit vers sal uscd * bata? teriZ” Exercifiul nr.10 PL: Asezat, picioarele intinse _sprijinite cu varfurile pe sol, banca dispusa transversal: indoiri si intinderi ale picioarelor; Exercitiul nr.11 PL: Asezat, picioarele intinse sprijinite cu varfurile pe sol, banca dispus4 transversal: ridicarea si coborarea picioarelor simultan cu forfecare al- ternativa in plan sagital; Exercitiul nr.12 P.L.: Culcat dorsal pe sol, bratele intinse peste bancd apucd marginea inde- partata cu palmele, banca asezati transversal: ridicarea si cobordrea lent a picioarelor intinse sau indoite; Exercitiul nr.13 PL: Stand cu fata spre banca asezata transversal: sarituri succesive spre ina~ inte si spre inapoi peste banca, cu impulsie si aterizare pe ambele pi- cioare. Scara fixt , Exercitille la scara fixd sunt sistematizate in : exercitii individuale, exercitii in doi si exercitii combinate folosind obiecte portative si alte aparate. : ___ Seara fixa, datorita caracteristicilor sale de constructie, ofera puncte de spri- jin si de atamat la diferite inaltimi, permitand o gradare optima a exercitiilor, un Nivel crescut de complexitate al exercitiilor st executii cu amplitudine crescuta. Exemplu: complex de exercifii la seara fiva (exerciti individuale): Exercifiul nr.1 Pil: Stand departat cu trunchiul aplecat, bratele sus, palmele sprijinite pe scara: indoirea trunchiului cu arcurrt repetate prin presarea pieptului si umerilor in jos, bratele intinse, capul pe spate;PL. PL Pi! Pp. Pie PI: Pils : Stand cu spatele Spre scara fixa, cu tal; ! Culcat dorsal, bratele su: Exercitiul nr.2 Stand cu spatele spre scara fixa, bratele inapoi de jos apucat la nivelul bazinului: fandari succesive spre inainte punand accent pe extensia Spa- telui si capului; Exercitiul nr.3 Stand pe un picior, cu celalalt _picior ridicat sprijinit pe o treapta a sca- nit fixe la nivelul bazinului: indoiri ale trunchiului spre inainte simul- tan cu asezarea palmelor pe sol, cu arcuire, revenire; Exercitiul nr.4 pile sprijinite pe prima treaptd a nivelul bazinului: indoirea trun- lezechilibrare, revenire; scarii, bratele inapoi, de jos apucat la chiului spre inainte simultan cu usoara di Exercitiul nr.s ‘ulcat is, mainile apuca ultima treapta a scarii fixe: ro- tari simultane, scurte sau ample ale Picioarelor, Tevenire; Exercitial nr.6 Atémat, cu spatele Spre scara fixa: ridicarea Picioarelor indoite inainte. alternativ sau suce i esiv, cat mai sus, Tevenire; Exercitiul nr.7 Atamat, cu Spatele g) a 5 Pre scara fix: ridicarea pic it i be orizontala, Tevenire; eee Exercitiul nr. Atémat, cu g atel . le a ae a zontal’ cu forfesay Pre scara fixa: ridicarea Picioarelor intinse la ori : Scurte in plan sa; ital say Z fe- cari scurte in aveleasi plan sital sau frontal, revenire cu fortExercitiul nr.9 PL: Atarnat, cu spatele spre scara fixa: ridicarea picioarelor indoite spre stanga sau spre dreapta pe langa scara fixa, revemre, Exercifiul nr.10 PL: Culcat dorsal cu varfurile picioarelor sprijinite sub ultima treapta a sca- tii fixe, bratele sus: ridicarea trunchiului la verticala, revenire IV, Exercitii aplicative Exercitiile aplicative constituie 0 grupa importanta de mijloace in cadrul gimnasticii de baz, contribuind la: > formarea si perfectionarea deprinderilor motrice cu caracter aplicativ utilitar; > influentarea multilaterala a intregului organism; > dezvoltarea calitatilor motrice (forta, rezistenta, indemanare, vitezd de reactie si de executie); > baz pentru pregatirea fizicd necesara diferitelor ramuri sportive. Exercitiile aplicative pot fi sistematizate in functie de deprinderile motrice pe care le dezvolta si perfectioneaza, astfel : exerciti? de mers, alergare, scrituri, aruncare si prindere, tardre, echilibru, cdtdrare §t escaladare, ridicare si transport de greutdti, tractiuni $i impingeri, grapate in parcursuri aplicative. Exercitiile aplicative pot fi : mespecifice gimnasticii (mers, alergare, arunca- re si prindere, sArituri) si specifice gimnasticii ( echilibru, tardre, ridicare si transport de greutafi, tractiune si impingere, cdtarare $1 escaladare). TV3,, Mersul Este mujlocul cel mai natural, cel mai simplu gi mai sigur de deplasare, in gimnastica, mersul se caracterizeaza printr-o deplasare ordonata, controlata, cu o finuta bine definita intr-un cuvant : ,,wers gimnic”. in functie de sarcinile care tre- buie realizate in diferitele parti ale lectiilor, poate contribui la dezvoltarea calitayi- lor motrice, avand caracter de forta, rezistenta, de viteza $1 de indemanare : a) variante de mers folosite in diferite momente ale lectiilor : mers cu pas de mars; mers cu pas de front; mers pe varfuri; mers pe laturile interme sau externe ale labei picioarelor; vv> mers incrucisat (jnainte sau lateral); > mers fandat; ae ; a > mers combinat cu diferite sariturt simple: deplasarea a at turi pe un picior, Pe ambele picioare, de pe un picior pe lt ete. b) variante de mers cu caracter de fora: > mers cu genunchii usor indoiti; > mers ghemuit, > mers cu trunchiul aplecat sau indoit; > mers cate doi cu trachune, > mers cate doi cu impingere; > mers cu transport de greutati etc. c) variante de mers cu caracter de vitezd: > mers accelerat; > mers ou pasi hungi (de urias); > mers cu unmarirea celui de dinainte; % mers cu schimbarea locurilor Ja diferite semnale. d) variante de mers cu caracter de rezistenta : ) > mers cu treceri peste, pe sub gi cu ocolire de obstacole; > mers cu urcare si coborare de pe diferite obstacole si aparate. @) variante de mers cu caracter de indemanare : > mers cu realizari ale unor sarcini suplimentare (ridicari si cobo- rari de brate, balansari de brate, valuri etc.); } mers incrucisat pe o linie trasat pe covor; > mers cu manuirea unor obiecte portative etc. 1V32, Alergarea Constituie un mijloc mai rapid de deplasare decdt mersul. in gimnasticé alergarea difera fati de cea din atletism sau din jocurile sportive, fiind mai supla, mai elasticd, contactul cu solul luinduse pe varfurle picioarelor. Ca si in. cazl mersului, alergarea poate fi folosité atat pentru rezolvarea diferitelor sarcini ale | lectiei ct si pentru dezvoltarea calitatilor motrice. | a) variante de alergare folosite in diferite m A | jomente alk | ae Cir ts ceplae le lectiilor executate atal \ > alergare obignuita; i > alergare cu genunchii sus; \ ® alergare cu pendularea gambelor inapoi; z ae eae adaugati (inainte, lateral. fnapoi), cu forfecarea pici : s | a picioarelor intinse inainte sau inapoi; | > alergare cu miscari suplime i | b)varante de alergare ou caracter de forge stoaToeT,oprii es » alergare cu ridicarea genunchilor sus;> alergare cu pas sarit; Si - alergare cu pas saltat; lalay y prsubd Cu transportul partenerului; . ‘ergare cu transportul de obiecte Pportative etc. ) variante de alergare cu caracter de Viteza : » alergare cu alternarea vitezei de deplasare; alergare cu schimbarea locurilor in formatie la diferite semnale: alergare accelerata; i alergare cu pas adaugat; ; alergare cu pendularea gambelor inapoi etc. d) variante de alergare cu caracter de rezistenta : » alergare cu treceri peste, pe sub si cu ocolire de obstacole; > diferite variante de alergare pe distante cAt mai lungi (alergare de durata). e) variante de alergare cu caracter de indemdnare: > alergare printre jaloane; » alergarea cu efectuarea unor miscari de brate (ridicari, cobordri, balansari, duceri, rasuciri etc.); > alergarea cu manuirea unor obiecte portative usoare etc. VVVY TV33, Aruncarea si prinderea Exercitiile de aruncare si prindere sunt nespecifice gimnasticii, constituind obo- un bun mijloc pentru dezvoltarea indemananii, coordonarii, preciziei, vitezei de Teactie, aprecierea distantei, avand ca scop dezvoltarea simtului muscular, in speci- al al musculaturii bratelor i centurii scapulo — humerale. \ Din punct de vedere al dificultatii coordonarii in formarea si perfectionarea deprinderilor de aruncare si prindere, prinderea este mai complicata decdt arunca- tea fiind necesar a fi determinate directia, viteza de deplasare a obiectului, volumul “od si greutatea acestuia. ee epee ass ne Dintre obiectele ce pot fi folosite in exercitiile de aruncare si prindere Fema va tim: mingi de diferite marimi si greutati, bastoane, cercuri, etc., precum si ol — ae improvizate in cazul in care lectiile se desfiyoara in aer liber: pietre, conurt i al : brad, bulgari de zapada etc. tit Baie de aruncare si prindere pot fi Se : a i prindere executate : - aruncare $i prin a i iE He Se cu ambele maini din fata trunchiului si din lateral; aruncarea de la piept; aruncarea de la umar; aruncarea de deasupra capt aruncarea de la spate; aruncarea printre picio: aruncarea de deasupra aruncarea pe sub brat; yului; are; + ana: capului cu o singura mand VVVVVVVVY 53ambel simultan sau succesiv 2) Sa si prindere Ja distanta de Pe aoe at i he Ba il ales in aer liber, Io - i i lectiilor care se desfasoara mat area | ee See de brad, bulgiri de reas 7 . = ai ii inalte (stand, stand dey , itil joas | ale ae Se din deplasare (mers, alergare, comely hn folosite mingile umplute — medicinale pentru aruncarile la le maini a dowd mingi, (pe genunchi, asezat, cul | | salile de gimnastica sunt salon a mand sau cu . oe fits ete de aruncare si prindere /a finté sunt executate re rae ict aer liber ct si in sala. Ca obiecte de aruncare sunt folosite mingile le difes ; | rimi si greutati, iar afara: pietre, conuri de brad, bulgari de zapada, etc. Tin ia va | alleas in functie de colectiv : mare sau mica, fixa sau mobila, permanenta sau spontand, apropiata sau depdrtata. fn sala pot fi folosite ca finta: lada de gimnasti- cA, cercuri, diferite panouri, inele, etc. : 4) - exercitii de prindere si aruncare executate in doi — folosesc aceleasi pro- cedee de aruncare amintite la aruncarea individuala, cu mentiunea ca obiectul nu este proiectat in sus, ci spre partener care poate fi situat inaintea, inapoia sau in la- teralul celui care arunca. Ca obiecte de aruncat sunt folosite mingile de diferite ma- Timi si greutati: » aruncare si prindere de la piept; > aruncare $i prindere de deasupra capului; aruncare si prindere din asezat, culcat etc. IV34, Sariturile Sunt mijloace de baza care contribuie la dezvoltarea proprii etc, Sariturile din gimnastica pot fi sistem 1) sarituri naturale; 2) sarituri cons Sdriturile naturale ee jatizate in doua mari gtupe : aero + 0 balta ete.), fara s4 aiba la baza 1 Sériturile construite ~ sunt inventate a : - special pentru 5 | A lo a a 4 crea ditt in ve. are, rezistenta, curaj, hotarére ete Mitr five si peihice * forts, ion a 4. : » Witeza, indema- i Sariturile construite M sunt mult mai © tehnica si o metoda specifica in Sees decat cele naturale si presupun { In fi { ‘n tunctie de aparatele say obstacolele folosite Pentru sarit, Sdriturile pot fj : mé» libere — cuprinzind 1 : intrea; ituri : ae oo de sarituri, executate fara peste obstacole (naturale Sau nu) - cuprinzand intreaga gama de Sarituri pentru a caror executie sunt necesare = obstacole sau aparate special construi- Atat sariturile naturale, cat si cele co > nstruit i crie centrul de greutate a corpului in spatiu in fase dupa traiectoria pe care 0 des- x 7 4 Spatiu in faza de zbor, dupa planul intrebuin- fat, in functie de aparatele folosite precum gi de modul de intrebuiny b i mainilor in timpul executiei, pot fi clasificate in: es > sarituri fara sprijin; : > sarituri cu sprijin. B ee ee sprijin putem exemplifica: ) sciri turi pe loc (gen sarituri ca mingea pe ambele picioare sau pe un pici- or, simple sau cu diferite actiuni ale bratelor). B) sdrituri in indiltime de pe loc si cu elan - > sarituri peste o stacheta ridicata la diferite inaltimi cu impulsie pe ambele picioare, cu genunchii intinsi sau indoiti, chiar si cu diferite intoarceri; > sérituri din stand lateral, prin pasire; > cu elan, cu bataie pe un picior gi balansarea piciorului liber pentru a depasi diferite obstacole; > cu elan, sirituri cu bataie pe ambele picioare pe un obstacol ete. C) sdrituri in lungime de pe loc si cu elan— se executa ca si sariturile in inal- time, impulsia determinand faza de zbor spre inainte sub un unghi de 45°. D) sdrituri in adancime — se executd de pe diferite aparate din sala de gimnastica, de la inaltimi diferite : > stand pe banca de gimnastica, impulsie pe ambele picioare, sari- turd cu aterizare pe ambele picioare (aceleasi sdrituri se pot executa de pe lada de gimnastica, de pe calul de gimnastica, de pe barnd ete.); > stand pe banca de gin liber, aterizare pe am D cuta de pe lada de gimnastica, bard etc.). ; ie ip ile E) sdrituri prin fereastra — presupun executia unor sdrituri in spati et nate de doua sfori, de dowd stafete sau ae ie un cadru de la lada de i it jrituri tfel : gimnastica. Aceste sarituri pot fi executate ast ‘ > dupa bataia pe un picior, trecerea corpului $i a pil 4 in acelasi timp; eee Se ie picioare cu bratele inainte, contactul cu > dupa bataia pe ambele a soul inaniae pe palme, urmat de rostogolire inainte. mnastica, impulsie de pe un picior, balans bele picioare (aceleasi sdrituri se pot exe- de pe calul de gimnastica, de pe icioarelor prin 55je - F Sarai cu cea F) sdirituri cu coarda — se pot executa atat cu coarda lungdi cat si cu cea scy rm ta: - 5 - _ sarituri | > coarda lunga este invartita de doi parteneri - sariturt pe ambely icioare sau pe un picior; -, : ; » tonrda aa « diferite sarituri pe ambele picioare $i Pe UN pici, or, coarda find invartita individual, dinainte spre inapoi sau qi, \ ee 24 a | i 7 imple sariturt lasticdt t fi exeoutate diferite sarituni simp | G) sarituri la trambulina elas! pot dife ; dar care pot constitui si elemente ajut eae tiuni ; parti componente ale sariturilor cu sprijin : > de pe trambulina, saritura dreapta; - : > de pe trambulina saritura dreaptd cu intoarcere (90°, 180° 270°, | 360° etc.; > de pe trambulind, sariturd grupata sau ghemuit; > de pe trambulind, saritura in echer apropiat sau departat. Sariturile cu sprijin — se executa la diferite aparate din sala de gimnastica capra, lada, calul de gimnastica. in functie de pozitia corpului fati de aparat in tim. pul sariturii, acestea pot fi: > sarituri directe; > sarituri prin rasturnare; = > sarituri laterale. Jn executia unei sarituri cu sprijin s¢ disting urmatoarele faze : > elanul; » pasul saltat si bataia; » primul zbor; . > contactul mainilor pe aparat; > al doilea zbor; ' > aterizarea. TV35, Echilibrul Pozitii joase si inve supli i » Ficanduse moditic iplimentare in timpul deplasarii, Prin introducerea rs. Treptat, se vat? Ari in ceea ce prives unor migeari si sarciteaoa"__ ———— voy, bay ei, ‘a. Die ae, 0° Cele mai folosite aparate pentru elementele de echilibru sunt : bancile de gist bana de concurs la diferite inaltimi. Exercitile de echilibru se pot eect ‘tat pe loc cat si in deplasare : a) exercitiile pe bee oo diferite pozitii din stand sau din stand pe un picior, pe toata talpa sau pe varf, combinate cu diferit itt i aye side trunch u diferite pozitii si miscari > intoarceri pe ambele picioare sau pe un picior; > pozitii de sprijin mixt; : _® treceri din pozitii inalte in pozitii joase si invers. b) exercifiile in deplasare cuprind : > diferite variante de mers si alergare, cu execufia unor migcari de brate si de trunchi; : i. . > diferite deplasari in sprijin mixt; > treceri peste obstacole; > transport de greutati; > aruncarea si prinderea unor obiecte; > diferite exercitii cu partener etc. 1V3., Tararea Este forma de deplasare a corpului din pozifii cat mai apropiate de sol. Exer- citile de taérare au o influenfé multilaterala asupra aparatului locomotor, contribu- ind si la dezvoltarea calitatilor motrice : forta, viteza, indemanare si rezistenta. Exercitiile de tarare, prin natura lor, ofera posibilitati de influenfare eficienté a musculaturii spatelui, find recomandate pentru prevenirea si corectarea anumitor deficiente ale coloanei vertebrale. Tardrea poate fi fraltd (tarare in sprijin pe palme gi talpi ~ mers cu trunchiul indoit cu sprijinul palmelor pe sol, medie (tarare pe antebrate si pe genunchi) $i joasd (tarare pe abdomen sau pe spate pe suprafata solului). : Tardrea se poate executa prin diferite procedee dintre care minum « : > tarare pe antebrate gi pe genunchi — deplasarea ficdndu-se alternativ sau suecesiv ou acelasi brat si cuacelasipicior, > tardre in sprijin pe maini $1 pe genunchi (deplasare in patru labe); | > tarire din asezat (cu ajutorul mainilor si @ picioarelor sau numai cu ajutorul picioarelor); > tarare pe antebrate ~ picioarele sunt mentinute > tdrdre pe abdomen — deplasarea s jicioarelor; A ig tse cu ingreuieri - deplasarea S° Leepe oe une jmpingere, tractiune : : > earl aa partener ~ (in spate, pe piept, sub brat etc.); > tardre pe banca de gimnastica — (cu tractiune simultand sau alternati- va etc.). deplasarea sé realizeazi numai pe antebrate, jntinse si apropiate, e face fara ajutorul bratelor sau ale cu transportul 7en ee IV37, Catirarea si escaladarea io cheae ee modalitatea de urcare cu ajutorul mainitor, picioar. lor si a altor parti ale corpului pe diferite obiecte, aparate (garduri, trunchiur; copaci, scara fix, bama, franghie etc.), iar escaladarea presupune eee $i treeg, ; Tea sau depagirea unor obstacole, aparate cu ajutorul mainilor, picioarelor si a alto, i ale corpului. al Dupa structura lor, catararile pot fi clasificate astfel : > in atamat mixt; > in atamat simplu; > cu opriri; > cu ingreunare. 81) Catdrare in atérnat mixt la Scara fixd : > urcare si coborare cu bratul si piciorul opus, > urcare si coborare cu acelasi brat si acelasi picior; > urcarea cu apucarea simultand a mainilor Si eu parasirea simultang Picioarelor prin saritura, a2) Céitdrare in atérnat mixt la sau in trei timpi. Cajararea in trei ‘impi ~ se realizeaza din atarnat cu bratele intinse : Ty ~ indoirea picioarelor prin impingere in timp ce bratele se indoaie prin: tractiune; Ta — deplasarea altemativé a mainilor in Sus ajungandu-se in atamat cv bratele intinse; Ts ~ se mentine apucarea franghiei cu picioarele. Cobordrea se Tealizeaza astfel: Ti ~ deplasarea succesiva a mainilor in jos la nivelul Pieptului cu brafele indoite; To -indoirea picicarelor eu : Ts ~ intinderea picioarelor. Jranghia verticala - se poate realiza in do bratele indoite; bi) Cajarare in atdrnat simplu las oe $i coborarea se face numai in braje, ou si fra balansdt laterale. KT 1) Catérare in atarnat simplu la franghia verticala: > ite Si coborarea se fac cy Corpul intins sau in echer, cu pr tiv an SP Fopiate sau departate, rai r Andu-se alter ven Di > Mainile deplasandu-se alt 62) Cajarare cu obriri la franghia venticalg — Opririle sunt necesare in scopt! cliberarii unei maini sau ambelor maini, iz il fasurarea franphiei - ‘cara fixd - infisurarea coapsei into bucla; > infasurarea in bucla a ambelor Picioare; 58SS » infagurare in forma de opt, Te. a Capdrare cu ingreuiere la scara fixd: > cAtdrarea cu transportul . 7 brat: Portul mingii umplute ~ medicinale sub un a > cdtarare in atamat cu min; tor ay igea umpluta ~ medic i > eifarae cu partenerul clare pe umer, ne me IVs. Tractiuni $i impingeri Exercifiile de tractiune $i impingere sunt determinate de modalitatea de sport a uml obiect sau a unui partener fSrd ca acesta si fie ridicat de pe sol. Se recomanda ca exercitiile de tractiune s& alterneze cu cele de impingere, rarer solcitd grape musculare difeite, iar pentru a nu interven obosela si amraonia,procedecle de tractiune si impingere nu trebuie repetate mai mult de 2- jon, De asemenea exercitiile de tractiune si impingere trebuie selectionate in fun- a fie de partioularitatile de varsta, sex si grad de pregatire al executantilor. Se pot executa in perechi sau in grup. Exercitii de tractiuni : >partenerii fafa in fafa, in fandare inainte, de o mana apucat — tragerea o partenerului peste un semn sau o linie trasata pe sol; > acelagi exercifiu cu apucarea ambelor maint, > acelagi exercitiu cu apucarea unui baston sau a unel mingi umplute; >partenerii spate in spate, bratele inapoi, de maini apucat, cu tractiunt ale partenerului peste un semn sau 0 linie trasata pe sol etc. >doud siruri fata in fata, tractiuni cu ajutorul franghiei sau apucat de un baston; >partenerii, unul inapoia celuilalt, partenerul A (dinainte). cu bratele inapoi jos, partenerul B apuca mainile partenerului inainte jos ~ parte- nerul A executd tractiune, deplasandu-se tn mers sau in alergare, par- tenerul B opune rezistenta. Exercitii de impingeri : a i > partenerii fafa in fata, bratele indoite, palma in palma — impingert cu dezechilibrare; * acelasi exercitiu din ghemult, > partenerii fata in fata, stand gleznei piciorul din exterior — fm * partenerii, unul inapoia celuilalt, inainte indoite, sprijina la nivelul B execurs impingere, deplasindu-! tenta. i 59 a trun picior, parteneril apuct Ia nivelul ipingeri Cu dezechilibrare; partencral B (dinapol), © bratele i ral A ~ partenerul ilor parten' : 1 umerilor pé mA cate opune ceIV35, Ridicarea si transportul de 8 utati cba ‘uie 1a formarea deprin, Exercitiile de ridicare gi transport de greutatt cone forte, ndemandrit $i re derilor necesare in viata cotidiana, zistentei, urmarind dezvoltarea fi sistematizate astfel: itil de ri rt de greutafi pot : : Exercifiile de ridicare gi transport de er sa anaterialelor $1 apart A) - exercitii de ridicare si transport @ obiectel ‘Aa) ridicarea si transportul marerialelor $1 apa ca: din sala de gimmastica. - ‘A\) ridicarea gi transportul obiectelor porratye” i ‘ = mingi de diferite marimi, cate una in mand sau mai multe in brate; gimnastica, cate 10-20 in brate; ean te 1020 jn jurul trunchiulu; cercuri, cfite 10-20 pe brat sau i aed ingi ale) pe cap, umar, sub brat, intre glezne etc. mingi umplute (medicinale) 0° OU paratelor din sala de gimnasi. saltelele de gimnastic&; banca de gimnasticd; capra; Tada; bama de concurs etc. B) — exercitii de ridicare si transport a partenerului (individual, in perechi gi in grup). B,) ridicarea gi transportul partenerului individual: roaba”, transport in spate; transport calare pe umeri; transport pe un umar; transport in brate (un brat apucd la spate celdlalt sub genunchi). B,) ridicarea si transportul partenerului de cditre doud persoane: coguletul”; »seaunelul”; starga” etc. Bs) ridicare si transport in grup: transport pe bratele a 3-4 persoane; transport pe pat de brate etc. IV3,10, Parcursuri aplicative Cea mai bund modalitate de apli z iplicare a deprinderilor motri mat opens) ice 11 es te asigurata de folosirea acestora in jocuri, stafete si parcursuri ay licat a Vi ne tea exercitiilor aplicative, precum si accesibilitatea acestora esnieintie de: nol zvoltar rea indeménari, a coordonarii, a spiritului de observati usor si rapid de la o miscare la alta, O alta trasaturs ie sia capacitatii de a trect definitorie a acestor exercifl 60 e Pa eaeT a aN eR TS Tea at RAE SH ta din caracterul lor atractiv, emotional si i ‘desfasuranii lor sub forma de intrecere. ee Pentru alcatuirea coreesa a parcursurilor aplicative trebuie tinut cont de ur- matoarea succesiune Tat ional: elementele de echilibru si indemdnare trebuie sa fie propuse 2 i Sa in prima parte a parcursului aplicativ, exercitiile de forfa (tarare, capairare, ri dicare st transport de greutéiti) in partea de mijloc, iar escala- darile, sarriturile fara sprijin, alergarea, in partea finala a parcursului aplicativ. De asemenea, 10 parcursurile aplicative, pe langa exercitiile aplicative pot fi incluse si miscari simple (rostogoliri) din grupa exercitiilor acrobatice, daca au fost insusite anterior. tositd Exemplu: parcurs aplicativ Materiale: ~ 4 banci de gimnastica; - 2 lazi de gimnastica; - 2 saltele. Colectivul este impartit pe doua siruri cu numar egal de executanti, dispusi jnapoia liniei de plecare, avand fiecare in fata urmatoarele: - la 5m de Ja linia de plecare este asezata longitudinal o banca, $n continuare o alta baned, asezata inclinat, sprijinita pe o lada de gimnas- ticd, dispusa transversal gi o saltea asezata longitudinal in continuarea 1a- zii de gimnastica. ‘La semnal sonor, primul executant al fiecdrui sir parcurge in alergare distanta pana la prima banca , urcare pe banca de gimnastica in sprijin pe palme si pe genunchi, deplasare in patru Jabe pe cele doua banci, revenire in stand pe capa- tul indepartat al celei de-a doua panci, odatd cu pasirea pe lada de gimnastica. De pe lada, saritura. in adancime simultan cu ridicarea brafelor prin inainte sus, ateri- zare pe ambele picioare urmatd de 0 rostogolire spre inainte pe saltea, alergare prin exterior si predarea stafetei urmatorului executant. IVs, Exercitii acrobatice Exercitiile acrobatice cuprind o mare diversitate de migcari care pot fi sis- tematizate in: > exercitii individuale; > exercitii in perechi si in grup, > piramide, > exercifii la aparate speciale. Prezenta Iucrare nu-si propune $4 apro’ Tnigeari amintite anterior, rezumandu-se doar 1a desi Supa exercillor acrobatice individual. fundeze detaliile fiecdrei grupe de ‘crierea elementelor ce compun 61Dupa structura lor exercifiile acrobatice pot fi impartite in doug maj subgrupe: : > exercitii cu caracter static; > exercitii cu caracter dinamic. 1. Exercitiile acrobatice cu caracter static > exercitii cu caracter de mobilitate gi echilibru: - cumpana; - sfoara; + podul. > exercifii cu caracter de forta si echilibru: - stand pe umen; - stand pe antebrate si piept, - stand pe cap; - stand pe maini. A, Elemente cu caracter de mobilitate $i echilibru Cumpana — este o derivata a pozitici de stand (stand pe un picior cu picior! liber sustinut inainte, inapoi sau lateral, intins sau indoit), in care executantul este nevoit sa pastreze un echilibru stabil, corpul si bratele putand fi mentinute in diferi- te pozitii in acelasi plan sau in planuri diferite. Cumpenele se pot executa in plan sagital sau frontal. in cazul in care seg- mentele corpului sunt orientate in acelasi plan si in aceeasi directie, cumpenele sunt simetrice, iar fn cazuf in care segmentele corpului sunt orientate in planuri $1 directii diferite ele se numesc cumpene asimetrice. Cumpenele se pot executa inainie, in plan lateral si fnapoi. Wet Ce eee poe eee atat pe piciorul drept cat si pe piciorul eres , lateral sus, oblic inainte sus, inainte, sus Se executa din i Bee isa a pe varf, brafele sus, Migeita Stand e un picior, en celalalt picior inapoi sprijnit Pentru ca migcarea s& i ' poata fi insusita o ~ Z de mai multe ori pozitia de plecare, ff 2 corect, executanii vor trebui sa repete la executarea cumy cumpana. Dupa aces ce 2 ipenei la scara fi " aw. ‘pi ea Se va tre pe scara fixa la inaltimea soldula, 1x4, sprijinind méinile sau varful Piciorului liberin momentul in care executantii vor ave: | a Suficier riispatelui, elementul global se va executa in "nt control asupra musculatu- tr-un ritm lent, iar pe masura ce aces- Exemplu: cumpene inainte : 7 — cumpand inainte cu apucarea Piciorului liber din interior i Ja nivelul genunchiului; 7” — cumpana inainte cu apucarea Piciorului liber din interior la nivelul gleznei; > cumpana inainte Cu indoirea trunchiului inainte si apuca- Tea piciorului de sprijin Ja nivelul gleznei ete. Cumpana lateralé — se poate executa atat spre dreapta cat si spre stdnga, bratele putand fi sustinute lateral, sus sau asimetric. Pozitia de plecare este: stand pe un picior ~ varful piciorului de sprijin orien- tat mult in exterior ~ piciorul liber sprijinit lateral pe varf. Migcarea incepe in mo- mentul in care trunchiul se inclina spre piciorul de sprijin simultan cu ridicarea ten- t4a piciorului liber in plan lateral, bazinul find ugor proiectat spre inainte, capul se rasuceste in directia in care se inclind trunchiul, brajele putand fi sustinute in diferite poziti Cumpana laterala este corect executata atunci cand corpul este situat intr-o pozitie orizontala in plan frontal, cu capul, umarul, soldul si varful piciorului liber la aceeasi indlfime. Exemplu: cumpene laterale: * : > — cumpana laterala cu ridicarea piciorului liber lateral sus; > cumpana laterala cu apucarea piciorului liber la nivelul gleznei. Cumpiina inapoi — se executa din pozitia stand pe un picior, cu Picioral ber Sprijinit inainte, bratele sus. Migcarea incepe in momentul in care corpul ee Seana spre inapoi, iar piciorul liber se ridicd prin inainte sus. Concomitet ev si area Piciorului liber si extensia spatelui, bazinul este protectat spre inau cel care amplifica miscarea de extensie a trunchiului 5 trunchiului care se afla Miscarea este mai dificil de insusit, datorita ea vriin intins sau indoit gi Textensie. Acest element se poate executa cu piciorul de spr Su piciorul liber intins sau indoit mobilitate care se realizeaza ee ate Ja nivelul Sfoara — este elementul acrobatic static ie eo buna elastic # tive articulatiei coxo-femurale, bazandu~ "exii musculaturi a picioarelor. 63ye Sfoara se poate executa cu sau fara sprijin pe sol din diferite pozitii, Cea maj itata find cea din stand. d : 7 . Be chart se poate executa in plan sagital (cu piciorul stang sau drept inant, celalalt inapoi) si in plan frontal (sfoara laterala). : Sfoara in plan sagital - din stand se executd prin al a in pozitia asezat cu picioarele bine intinse astfel incat Piciorul dinainte sa ia cont, cu solul pe partea Posterioara, cu varful orientat in sus, iar piciorul dinapoi s5 in Contact cu solul pe partea anterioara cu varful orientat in jos. In momentul executiei sforii, trunchiul si bratele pot fi sustimute in iferite prin alunecarea picioarelor pj, poziti ‘Sfoara in plan frontal ~ are un grad mai mare de dificultate plan sagital si se executa prin alunecarea picioarelor in faa de cele iy Solul luandu-se pe toaté lungim plan frontal, contactul cy ea lor pe partea interioara, Pentru realizarea unei executii corecte, bazinul este usor Proiectat spre inain. fe, trunchiul pastrandu-gi verticalitatea, bratele putand fi sustinute in diferite pozi. ti. Podul — este un element acrobatic static, de mobilitate si echilibru si se poate executa din pozitiile: culcat, stand si stand pe mini, Podul se executa prin extensia ampla a trunchiului, greutatea find Tepartiza- *4 pe maini $i pe picioare — ‘podul din culcat . Pentru realizarea i acestui element este necesara o bund mobilitate la nivelul coloanei vertebrale, precum st la nivelul centurii scapulo-humerale gi COX femurale, Din pozitia stand departat, bratele sus, se Tealizeaza in tunchiului, pana cand palmele iau cont: \doirea spre inapoi a ‘act cu solul, capul Pe spate. Miscarea este ‘pingerii cu palmele Pe sol si proiectarea bazimului spre inainte. gradul de mobilitate al “xecutantilor, in momentul revenirii It Verticala, picioarele pot fi ‘intinse v Sau indoite, bratele si capul fj rami mura, finalizand miscarea, wi # capa ind cele care B. Elemente cy Caracter de forta si echilibry Stand pe ant - 7 Poate executa din , prt rularea trunchiului spre inapoi, in Heruentul in care ceafa ia contact cu solul $ corpul se afla in pozitia rastumat-indoit, se Tealizeaza intinderea Corpului spre ver” ticala prin deschiderea unghiului format de Micloare si trunchi, bazinul este proiec” tat inainte, mainile spryjina trunchiul la nivelut taliei,Pentru 0 execufie corecta este necesara dez i jaturii Re ‘voltar ii foanei vertebrale, a centurii abdominale si a bratelor. Te ene Miscarea cl mal ae Tealiza si fara sprijinul mainilor la nivelul taliei, bra- tele ee a ai sol inapoia trunchiului, Picioarele pot fi sustinute intinse si apropiate dar si in alte pozitii (un picior indoit, celalalt intins: semisfoara, sfoara etc.). i Stand pe antebrate si pe piept ~ se executa din Pozitia culcat facial, cu bra- tele lateral jos sprijinite pe sol, palmele orientate in jos. Din aceasta pozitie, trecandu-se greutatea pe antebrate, piept si barbie, se ba- lanseazd unul dintre picioare inapoi sus, celalalt picior ramanand sprijinit cu gamba orientata in jos pe sol. In urma impingerii cu piciorul de sprijin in sol, corpul este risturnat la verticala in stand pe antebrate si pe piept. Dupa ce elementul a fost insusit din pozifia culcat facial, se poate executa si din pozitia pe genunchi. Stand pe cap - presupune o tehnica de executie mai pretentioasd decat cea a standului pe umeri, putandu-se executa din forta sau cu elan. Stand pe cap cu elan, se poate executa din pozitiile sprijin ghemuit inainte pe un picior sau sprijin inainte pe un genunchi, cu celalalt picior intins inapoi. Tehnica de executie a acestui element presupune ca: mainile trebuie sprijini- te pe sol la latimea umerilor gi fruntea (cel de-al treilea punct de sprijin), este spri- jinité la 20-30 cm inaintea mainilor, formand un triunghi echilateral, dupa care ur- meazi balansarea piciorului liber inapoi spre verticala. Piciorul de sprijin, printr-o usoara impulsie cu varful pe sol se apropie de ce- lalalt picior pe linia verticalei, greutatea find repartizata pe cele trei puncte de spri- jin. Revenirea la pozitia de plecare se poate face prin coborarea picioarelor pe sol sau prin rotunjirea spatelui si trecere in rostogolire inainte. Acest element se mai poate executa $i cu sprijin pe antebrate si pe cap iar ca Pozitie de plecare pot fi: stand gi stand departat. Stand pe mdini — este elementul cu cea mai mare aplicabilitate in gimnastica Si se poate executa din forté sau cuclan. i a Sténdul pe maini se poate executa din diferite pozitii de plecare: stand, din stand departat, stind pe un picior cu celalalt picior sprijinit inainte, spryin shemuit inainte, sprijin ghemuit inainte pe un picior cu celilalt picior sprijinit ina- Poi, pe genunchi, culcat facial, ete., determindnd si modalitatile de ne oe Cel mai des folosit este standul pe main, care a ae Sa ea Stind pe un picior cu celalalt picior sprijnit inainte pe vart, bratele sus © Mmar balansarea piciorului liber inainte si pasirea inainte pe acest Pict eee er tea pane elalalt picior este balansat spre Dupa tr tatii pe piciorul dinainte, ie } fe inapoi pentru ail jn stand pe mau, picioarele lipindu-se la vertices | f | I1a. Pentru o mai buna echilibrar © este necesara incordarea intregii MUSCUlat: corpului cu capul pe spate IV,, Exereifii acrobatice cu caracter dinamic Din punct ce vedere structural se impart in urmatoarele grupe: > mulari; Tostogoliri; indreptari; rastunari; salturi. vvvvy Ruléirile ~ sunt elemente acrobatice dinamice jn care corpul ia contact Sue. Cesiv cu solul intr-o migcare de Semirotatie. Ele se pot executa eu compul ghemut Cu corpul indoit si cu Corpul intins, inainte, in plan lateral $1 spre inapoi. Rostogolirite — Sunt elemente acrobatice dinamice in Care corpul ia conta Succesiv cu solul intro miscare completa de Totatie. Ele se Pot executa cu corpul ghemuit, cu Corpul indoit sau ‘intins, cu Picioarele apropiate sau departate, de Pe loc sau din elan, inainte, inapoi si in plan lateral. Rostogoliri inainte Rostogolire inainte cu corpul ghemuit - muscarea incepe odata cu asezares palmelor pe sol $i dezechilibrarea trunchiului spre inainte, urmate de impulsia pi cioarelor cu varfurile in sol, dupa care Corpul este rasturnat inainte cu barbia i Plept. Primul contact cu solul este Iuat Ja nivelul cefei si in continuare pe spate $ bazin, picioarele fiind grupate inainte, mainile apuea la nivelul genunchilor, Rev nirea in pozitia ghemuit este determinata de Proiectia trunchiului si a capului spre or, tulare de pe ceafi. in momentul trecerii pe ia Plat, palmele se desprind de pe Sol, trunchiul ridicdndu-se progresiv spre Can ramanénd indoit pana cang Srcutatea corpului este trecuta Pe talpi, picioarele man intinse si trunchiul revine la verticala, naire) Rostogolire inainte CU corpul intins cy (recere peste umar (cilindru inait ~ Se poate executa din diferite Pozitii: culeat facial, pe genunchi,pin pozitia pe genunchi in urma unej inte, . ext ii zechilibrarea trunchiului spre inai tensii accent ce : e entuate a spatelui si . pyatele indoite la nivelul pieptului. Dupa ees ia contact cy nae te de la genunchi Spre biept, lar prin presarea picioarelor mt Se Tuleaza spre inain- wan impingere in brate executantul se nen ‘ad in sus $1 spre inapoi si- sate realiza atat peste umarul drept cat si paste tire Pe spate. Trecerea se jnacest caz: culcat dorsal bratele sus, Stang, pozitia finala fiind Rostogoliri inapoi: Rostogolire tnapoi cu corpul ghemuit — 5 sau sprijin ghemuit inainte cu spatele spre Mie tae es Pozitiile stand it inate cu spatele spre directia de inaintare, executantul se cis ghemu- jnapoi iar corpul acestuia ruleaza in acelasi sens de la bazin spre coats Brae ia doite vor fi asezate pe sol de o parte si de alta a capului, iar in urma inter acestora simultan cu impulsia in sol, se realizeaza rostogolirea corpului peste cap, contactul Tuandu-se pe varfurile picioarelor , migcarea finalizandu-se in pozitia sprijin ghemuit inainte. Rostogolire inapoi cu corpul indoit — se poate executa cu picioarele apropia- te sau departate din pozitia stand sau stind departat , miscarea finalizdndu-se tot in pozitia sténd sau in stand departat. Din stand cu bratele sus, cu spatele spre direc- tia de inaintare se executd o indoire de trunchi spre inainte simultan cu o dezechi- librare spre inapoi , bratele coboara prin inainte jos inapoi ludnd primele contact cu solul pe palme de o parte si de alta a picioarelor. Se trece in agezat dupa care umeazd rularea trunchiului spre inapoi de la bazin spre ceafa, bratele indoite sunt Sprijinite pe sol la nivelul capului, picioarele pliate peste trunchi. in uma intinderii bratelor si a impulsiei acestora in sol trunchiul este ros- togolit peste cap, contactul cu solul ludndu-se pe varful picioarelor, dupa care se Tece pe toatd talpa si trunchiul revine la verticala. : Rostogolire spre inapoi cu corpul intins ( cilindru spre inapoi) ~ se seat ‘xecuta din pozitiile stdnd , agezat sau culcat. Din stand cu bratele sus, oe 7 a Sore directia de inaintare se executd o indoire de trunchi spre ane ee . Ubrare spre inapoi, brafele coboard de sus prin inainte jos inapol pa aepariaa Solul pe palme de o parte si de alta a picioarelor. Se trece in asezat, a a Ue “orpului spre inapoi, picioarele sunt proiectate spre ee a pee trecerea corpului de linia verticalei peste un war $ domen si coapse, ele- 4, trunchiul continua cu o migcare de rulare pe plePt & , Mlul finalizéndu-se in pozitia sprijin culcat facial. ia stand cu bratele e ze ecuta din pozitl i ‘ostogolire i in stand pe mdini ~ Se exe hiului spre inainte inapoi in Pi urmeaza indoirea trunc’ rit °U spatele jnaintare, 4 prin inainte jos inapol itultan ag Selig inapoi, bratele coboard Prt Dae ts agezat , iar upg 22°t cu solul pe palme de o parte a i _ ae te si coat, aiuyge 2 spre inapoi de la nivelul azine tise, depastate fa nivel! ‘nto pozitie rastumnata cu ceafa Pe $+ «1umerilor, executa o impingere energica in sol in timp ce picioarele sunt Proicera, pe vertical, spre stand pe maini. Prin coborarea picioarelor se realizeaza si reve, rea trunchiului la verticala. Indreptarite - sunt elemente acrobatice dinamice in care Compul trece ding © pozitic joasa intr-o pozitie inaltd putandu-se executa de pe cap, de pe coal say de pe maini, pe loc sau din elan, finalizandu-se in Aiferite pozitii: stand, shemyy asezat iar in cazul indreptarilor cu intoarcere , in pozifia sprijin culcat facial, i Indreptarea de pe cap — se executa din Pozitia stand cu bratele sus, dupa a Te corpul se indoaie spre inainte concomitent cu indoirea articulatiilor genunchily si ale coapselor. Brafele sunt coborate prin inainte jos gi iau contact cu Solu pe palme odata cu sprijinul fruntii. fn continuare, picioarele efectueaza o impulse energica in sol, dupa care greutatea corpului este preluata de bratele indoite Sprij- nite pe sol si de cap (frunte). Progresiv, odata cu deplasarea picioarelor pe vertice 1a, bratele imping energie in sol, iar migcarea accentuat de extensie a capului faci. liteaza si extensia tranchiului Miscarea este finalizata in momentul in care Picioa- rele iau contact cu solul de pe varfuri pe toata talpa, genunchii indoindu-se user Pentru a amortiza aterizarea, bratele gi capul fiind cele care incheie moiscarea rami- nand in urma, Indreptarea de pe ceafai ~ se executa din Pozitia asezat cu bratele sus dupi care urmeaz& rularea trunchiului spre inapoi cu corpul indoit , bratele indoite sui sprijinite pe palme de o parte si alta a capului. Dupa aceasta pliere a picioarelor este trunchi urmeazé deschiderea activa a unghiului dintre trunchi si membrele inferioare, concomitent cu intinderea bratelor si proiectarea corpului in sus si spe ‘Inainte in stand cu bratele sus. Pentru a “sura aterizarea, dupa contactul talpilor pt sol, gemunchii se indoaie usor Rasturnirite — sunt clememe acrobatice dinamice Teprezentate de rotatid Corpului in spatiu tm care intervine gi Sprijinul mainilor pe sol, Dupa modul & execulie rastumndrile pot fi: lente sau cu faza de zbor. Ele se pot efectua spt inainte, inapoi si in plan lateral cu impulsie gi aterizare Pe un picior sau pe ambele picioare. Rasturnari inainte Résturnare lenta inainte — se executa din pozitia stand pe un picior , cu ce Jalalt picior sprijnit inaimte pe varf, bratele Sus, maza balapeal peacoat Het pasire spre inainte si rasturnarea corpului in stand pe maini cu picioarele departal® in plan antero-posterior. Urmeaza extensia accentuata a Spatelui la nivelul colo nei lombare prin actiunea de presare a pieptulu spre inapoi $i coborsi a primului picior pe sol , cautand un Sprijin cat mai apropiat de sprijinul mainilot Dupa asezarea primului picior pe sol, bazinul este Proiectat spre inainte , centrul greutate trecdnd deasupra reazemului odata cu Capul si bratele sunt cel cu Tevenirea trunchiului la vertical le care finalizeaza miscarea in momentul revenirii la vet” cala, piciorul liber coborand progresiv pe sol. Rastumarea lent spre inainte se po* 68ae a a k it i b i I ' ¢ | r te executa $1 cu finalizare pe ambel. wvenire in stand © Plcioare: din stand rel — stand pe maini — pod — Rasturnari inapoi Ra turnare lenta inapoi ~ se executa din pozitia stand pe un picior cu cela- lalt picior intins inainte, sprijinit pe varf, cu spatele spre directia de inaintare, brate- le sus. Bratele si capul sunt primele care incep migcarea de extensie, migcare conti- nuata si la nivelul trunchiului. Contactul cu solul in urma extensiei corpului se fa- ce pe palme, la o distanta cat mai mica de sprijinul talpilor, piciorul liber _balan- seazi in sus odata cu impulsia piciorului de sprijin, trecdndu-se in stand pe maini cu picioare departate in plan sagital. Finalizarea miscarii se realizeaza in momentul contactului pe sol cu primul picior, urmat de ridicarea trunchiului prin inainte sus la verticala , bratele sus, piciorul al doilea putand fi mentinut intins inapoi sau spri- Jinit inapoi pe varf. P ; Ca si rasturnarea lenta spre inainte si rasturnarea lenta inapoi poate fi finali- zat pe ambele picioare: din sténd — pod — trecere in stand pe maini ~ revenire in stand. Rasturnare inapoi (flic-flac) ~ se executa din pozitia stand cu bratele sus, Cu rmeazA coborirea bratelor prin inainte jos ina- Spatele spre directia de inaintare, w i hil i si Ff iului spre inainte si usoara indoire a genunchilor. Poi simultan cu inclinarea trunchi PI ic. de jos prin inainte sus si spre In continuare, bratele efectueaza un balans energi dezechilibrare gi extensia inapoi concomitent cu intinderea picioarelor, impulsie, oo aa ail iad Aecentuaté a corpului eu proiectarea acest in ree ae nee ar spreinapoi i trecitor. Migcarea este finalizata prin actiunea eneraied & PRC A Sipe in jos in stind si revenirea trunchiului la vertical. Ateri un picior, se executa din pozitia stand departat, nae : ia de inaintare, urmeaza balansul later i ‘ai de executie, odata cu trecerea grew ore iseste pe piciorul de balans care se Résturnari laterale Rasturnare laterald (roata) - lateral, cu o laturé a corpului spre di al unuia dintre picioare corespunzator ‘Eni corpului pe celalalt picior, dupa care 69indoaie usor, trunchiul se indoaie in plan lateral, pentru a permite luarea contacty. lui palmelor cu solul. Trunchiul este rasturnat lateral, greutatea corpului fiing trecuta pe brafe, in stind pe mdini cu picioarele departate in plan frontal. Partea a doua a migcani este constituita prin asezarea talpilor pe sol si ridicarea trunchiulyj la vertical in pozitia stand departat cu bratele lateral. Roaté intoarsa (ronda) - se executd dupa un elan, alergare 3-4 pasi, pas sal. tat, dupa care corpul se indoaie spre inainte pentru a permite asezarea palmelor pe sol in urma unei intoarceri in plan longitudinal al corpului. Trecdnd progresiv prin stand pe maini, extensia spatelui si corbetarea energicé a picioarelor asigura reve- nirea corpului la verticala. Contactul picioarelor cu solul se face pe partea ante- rioara a talpilor urmand o usoara indoire a genunchilor pentru a amortiza aterizarea sat pentru a realiza o impulsie in vederea legarii roti intoarse cu un alt element, stiut fiind faptul ca aceasta este un element de legatura. Salturile — sunt elemente acrobatice dinamice Teprezentate de miscarile de Totafie executate in aer in jurul axului longitudinal sau transversal al corpului. Cele executate in jurul axului longitudinal sunt salturile cu insurubari de 360° pana la 1080° cu corpul intins, iar cele executate in jurul axului transversal al corpului sunt salturi simple, duble sau triple avand sensul de rotatie spre inainte sau spre inapoi, corpul putand fi: ghemuit, indoit sau intins, Salturi inainte Salt inainte grupat - se executa dupa un elan , alergare 3-4 pasi, impulsie pe ambele picioare cu bratele sus, urmeaza desprinderea pe vertical si gruparea cor pului determinata de aplecarea capului spre inainte cu barbia in piept si rotunjirea spatelui. In punctul maxim al zborului corpul este grupat, iar revenirea la sol se realizeazi prin deschiderea unghiurilor dintre brate, trunchi si picioare. Contactul cu solul se ia de pe varfuri pe toata talpa cu usoara indoire a genunchilor pentru a amortiza aterizarea., trunchiut Tamane la verticala. Saitul inainte se poate executa §! cu corpul indoit sau intins, aterizarea putandu-se face si pe un singur picior in ca zul salturilor simple. Satturi inapoi Salt inapot &rupat - se executa din spre directia de inaintare. Urmeaza 9 usoar fl ieee ul tuandu-se de pe varfuri pe toata talp> genunchii usor indoifi pentru a amortiza aterizarca . Salturile spre “Tnapoi se pot executa $i cu corpul indoit sau intins, aterizarea putandu-se face si pe un sing picior in cazul salturilor simple._ | | REZUMAT | Gimnastica de bazd este ramura sportiva care se adreseaz4 tuturor indivi jor, putnd fi practicaté ortunde exist condifi igienice minime: in sali “special pmengjate sau neamenajate, in aer liber, la birou, la domiciliu, in sali de clasa sau ja spat improvizate, : Datorité multitudinii de mijloace de care dispune, gimnastica de baz este mai indicat mijloc pentru dezvoltarea fizic& armonioasé, dar si pentru dezvolta- eel jical 7 i" motricitati generale atat a copiilor cat si a adultilor. rea {NTREBARI 1) Care sunt mijloacele gimnasticii de baz? 2) Care sunt grupele de mijloace care alcatuiesc ,, Exercitiile de front, ordi- ne si formatii”? 3) Enumerafi si descrieti trei actiuni pe loc. 4) Care este formula de raport? 5) Care sunt actiunile ce se pot realiza din deplasare? 6) Care sunt deprinderile motrice de baza cunoscute? 7) Cum pot fi elementele acrobatice dupa structura lor? ' 8) Care sunt elementele acrobatice statice de mobilitate si echilibru? 9) Care sunt grupele de elemente acrobatice dinamice? . 10) Alcatuifi si descrieti un complex de 8-10 exercift de dezvoltare fizicd ge- nerald — exercitii libere.Capitolul V Gimnastica de performanta Gimnastica, sport si spectacol, a reusit s4 capteze definitiv atentia gi interesu] specialistilor si nespecialistilor, atragi de imbinarea dintre ritm $1 miscare, de alter. nanta dintre risc, poezie si gratie. Concursurile de gimnastica impun respect, intr-o liniste de catedrala, invitindu-ne sé reflectém asupra stapanirii de sine, asupra efor- tului ce trebuie depus pentru a ajunge la autoperfectionare fizica si psihicd. Puini sunt cei care stiu ce se ascunde in spatele spectacolului, cat de greu este drumul de Ja primele nofiuni pana la perfectiune, cata energie fizica si psihica se consumé la fiecare antrenament, cénd gimnastii mari sau mici, incepatori consolideaza si perfectioneaza diferite elemente si misca antrenament. sau avansati, invata, jn nenumérate ore de Gimnastica de performanta este ramura sportiva care se adreseaza atat copii lor cat gi tinerilor cu calitati native deosebite. Prin practicarea sistematica a exerci- fillor specifice gimnasticii de performanta se urmiareste atingerea maiestriei sporti- ve gi in final, obtinerea performantelor pe plan national si international, ca o incu: nunare a muncii si talentului individual. : Ramurile gimnasticii de performanta sunt: gimnastica artisticd, gimnastica ritmica sportiva, gimnastica acrobatica si gimnastica aerobica. V,, Gimnastica artistica Gimnastica artistica este un domeniu cu 0 evolutie spectaculoasa, care de- lungul anilor a inregistrat progrese remarcabile, bucuraindu-se de succes si popula ritate in fata unui public larg. Caracterul dinamic al evolutiei sale este consecint fireasca a cerintelor de noutate, virtuozitate si originalitate, __ Spre deosebire de oricare alt sport, gimnastica artisticg dispune de o mare varietate de elemente care alcatuiesc continutul tehnic al acestei ramuri sportive. Exercitiile in gimnastica artisticd se modifica, nu numai la ffeceres de la? categorie de clasificare sportiva la alta, ci periodic chiar in cadrul aceleiasi cates” hii sportive, dificultatea exercitiilor crescénd gradat pentru a asigura astfel conti" tatea procesului de instruire. Datorita a ) cestor modificari, atat pe plan intern cat # pe plan international, gimnastii si gimnastele, spre deosebire de sportivii altora sun, trebuie s4 invete mereu elemente noi, impuse gi liber alese, sd-si revizuiascd permanent exercipiile pentru a putea ajunge pe podiumul marilor valori. Gimnastica artisticd se caracterizeaz4 printr-un continut extrem de bogat $2 variat, la fiecare aparat putandu-se executa o gama infinita de elemente a caror structuré. poate prezenta numeroase deosebiri chiar in cadrul aceleiasi probe. Aceasta disciplina sportiva se deosebeste de celelalte ramuri sportive si datorita urmatoarelor particularitagi: - miscarile au un caracter aciclic si complex; - exist& pozitii specifice de reazem ale corpului; - miscdrile au un caracter diferit fata de cel intalnit in viata cotidiana; - aparatele au forma gi dimensiuni specifice. Principalele trdsdturi care concur la insusirea corecta a tehnicii miscarilor in gimnastica artistica sunt: - forfele interne si externe care intervin in timpul actiunilor motrice; - pozitille corpului si segmentelor acestuia inainte, in timpul si la finalul miscarilor; - traiectoria miscdrilor c&reia i se alatura: viteza, ritmul si tempoul. Fortele interne — faciliteazi executia diferitelor miscari si elemente din gimnastica artistica si sunt concretizate prin: - forja musculard — este considerata principala fora activa care determina migcarile corpului, mugchii determindnd atat actiuni de fixare cat si acti- uni de miscare; - articulatiile si ligamentele — teprezinta fortele pasive ale corpului uman, care pot modifica, frana sau limita migcarile Fortele externe — intervin in timpul actiunilor motrice si au rol de franare sau de accelerare a acestora. Aceste forte externe sunt: - fora gravitajionald — are acfune permanenta asupra intregului corp $i poate avea influente pozitive sau negative in executia miscarilor; forta de reactie a reazemului ~ are actiune opusa forfei gravitationale si poate interveni in cazul execufiel miscarilor astfel: = ca reactie staticd - egala cu greutatea corpului si cu actiune in sens contrar; = ca reactie dinamicd - cu actiune in cazul in care greutatii corpului ise adauga si o forta de inertie. i - forta de reactie specifica — este determinata de franarea migcani unor segmente, din care vor rezulta compensator miscari la nivelul altor seg- mente in sens contrar, - forta de rezistena a aerului — gimnastica artistica. oe : fn timpul executici diferitelor migcari si clemente care alcatuiese continutul exercitiilor la aparate, corpul executantelor adopta si trece succesiv prin mat multe Pozitii cunoscute sub denumirea de: pozifit initiale, pozitii intermediare si pozitit Sinale, are actiune minima in cazul exercifiilor din BDaca pentru exercitiile ce se executa pe suprafata solului existd anumit zitit fundamentale si o serie de derivate ale acestora ~ stand, culcat si pentru lucrul la aparate exista pozitii fundamentale sic te ii atamat. De retinut ca, aceste pozitii findamentale pot constitui pozitii initiale, in. Do. Pe genunchi, aserat si derivate ~ sprijin termediare sau finale, care trebuie s permita trecerea cu usurinta de la un element la altul, pozitia finala a unui element constituind Pozitia initiala pentru alt ee. ment. Pozitia sprijin — impune ca linia umerilor sd fie situata deasupra punctelor de apucare, Aceasta pozitie are anumite particularitati in functie de natura aparatuluj la care este folosita, astfel, Pozifia sprijin la paralele egale sau la inele nu este iden. ticd cu pozitia sprijin intalnita la bara fixA unde exista si sprijinul coapselor pe lin. ga cel al mainilor pe aparat, Pozitia atarnat — impune ca linia umerilor sa fie sub linia punctelor de apu- care. Exercitiile din gimnastica artistica sunt alcatuite din miscari care pot avea caracter de fortd sau de balans. Miscérile de fora sunt folosite in numar redus in exercitii comparativ cu cele de balans, atat datorita dificultatii de realizare a acestora, cat si datorita cerin- jelor limitate impuse de regulamentele competitionale. Cele mai frecvent folosite miscari de forté sunt trecerile. Acestea determina ridicarea corpului executantilor din pozitii joase in pozitii inalte (ureari), sau coborarea corpului executantilor din Pozitii inalte in pozitii joase (lasari). Miscarile de balans sunt actiuni ce alcdtuiesc aproape intregul continut al tuturor exercitiilor din gimnastica artistica, Aceste miscari de balans pot fi rezulta- tul deplasarii corpului fata de aparat, sau pot fi rezultatul deplasarii partilor corpu- lui unele fata de altele, inlantuiri de elemente si i In functie de trasaturile lor Comune, miscarile de balans pot fi sistematizate astfel: 1, Miscari din balans in: actiuni de pendulare ale se; sensul de miscare in plan ainte sau miscari din bal: ‘ementelor corpului sau al sagital, frontal sau orizont: lans inapoi ~balansari — sunt le corpului in totalitate, avand d al. Balansarile pot fi folosite io exercifit atat_ca elemente de len, cat sica elemente de legatura, 2. Rotari ~ sunt miscari dinamice, circulate care Se realizeaza in jurul axult! transversal al aparatelor din gimnastica, : 3. Indreptari ~ sunt aciiuni de trecere a co Joasa intr-o pozitie inalta prin inchiderea si des formate Ta nivelul articulatiilor scapulo-humerale 4. Subbalansari — sunt actiuni de trecere rpului executantilor dintr-o pozitie schiderea succesiva a unghiuilot si coxo-femurale ea ht 4 corpului executantilor dintr-o PO” Zifie de spnijin intr-o pozitie de atarnat. 5. Intoarceri — sunt actiuni de invartire a corpului executangilor in jurul xv" Jui longitudinal al acestuia. 6. Salturi — sunt migcari de rotatie efectuate in jurul axului transversal # Corpului, in aer. Salturile se pot executa atit spre inainte edt si spre inapoi, cu co” 4pul Laamnte ee u corpul intins. fn cazul in care miscarea de ro- tafie a corp lizeaza in j A “ 1 despre salluri surub, jurul axului longitudinal al corpului putem vorbi Pe langa miscarile descrise anterior, trebuie SA aminti i Ja aparate au in componenta lor 0 urcare pe aparat si o prety 7 oa ia 7. Urcari ~ sunt elemente sau procedee Prin care se ia contact cu aparatul in vederea executiei unei suite de miscari. 8. Coborari = cunoscute si sub numele de .,iesiri”, sunt elemente sau proce- dee prin care se finalizeaza un exercitiu in gimnastica artistica. In prezent, gimnastica artistica, fie ea masculind sau feminina, se dezvolt& atét pe linia cresterii continue a dificultatii si complexitatii migcarilor, cat si a com- pozitiei exercitiilor, atingand culmi nebanuite in trecut Pentru ca viitorii performeri si Poata face fata cerintelor mereu crescande ale gimnasticii atat pe plan national cat si pe plan mondial, trebuie si se acorde o deo- sebita atentie selectiei. Se stie ca selectia in gimnastica este un proces destul de dificil de realizat datorita faptuhui c4 aceasta incepe la varste foarte fragede, la 5-6 ani, copii trebuind s& posede calitati deosebite Pentru practicarea acestui sport. Probele de concurs in gimnastica artistica, in ordinea clasica intalnita in pro- gramele competitionale, sunt: - in gimnastica artistica masculina: sol, cal cu manere, inele, sarituri, para- lele egale, bara fixa; - in gimnastica artistica feminina: sarituri, paralele inegale, bad, sol. Vi, Sarituri Sariturile cu sprijin reprezinta proba cea mai dinamica din Poliatlonul de gimnastica, chiar daca se realizeaza intr-un timp foarte scurt, executia unei sdrituri avind o durata de cel mult 5-6 secunde, constituie totusi una dintre probele cele mai spectaculoase ale competitillor de gimnastica. Executia sariturilor Sana din partea executantilor o serie de calitati deosebite: viteza, detenta, forta, coordonare i ori - 4, concentrare $i curaj. : si —_ facarseeiiaalrsd @ sariturile se efectueaza peste call egezt longitu nal, iar in gimnastica feminind, sariturile se efectueaza peste calul aseza ungim¢ i fnaltimea de 135cm. pentru baieti $i -atului este de 160¢m iar in ica aera aul calului de sarit are o lafime ke se ae acestuia Hind acer pile S A pa aE Ue Pentru elan este necesara 0 pis ae tan salina de 2025512 Was arn tl te om T care se execul ler sper Glamis ae liiagine de 120cm, lafimea de 60cm si inaltimes 78Toate sariturile cu sprijin au o trasatura comund, determinata de fazele com. ponente ale acestora: 1. Blanul; 2. Pasul sarit si bataia pe trambulina; 3. Primul zbor; 4. Contactul mainilor pe aparat; 5. Al doilea zbor; 6. Aterizarea. J. Elanul - este asigurat de alergare, care trebuie sa fie elastica si uniform accelerata, contactul cu solul realizandu-se pe pingea, bratele indoite din coate trebuind sa realizeze o migcare libera de balans inainte-inapoi. ‘Lungimea elanului variaza in functie de structura sariturii, de forma, de ind- fimea si lungimea aparatului, precum si de calitatile si de nivelul de pregatire al executantilor, 2. Pasul siérit - este o fazd specifica siriturilor ‘impreuna cu bitaia pe ambele Picioare. in timpul pasului Sarit, miscarile alternative ale bratelor si picioarelor se transforma in mod voluntar in miscari simultane. Dupa ultimul pas al alergirii, pi- ciorul liber este Jansat inainte, usor indoit din articulatia gemmehiului, apoi se alé- turd si celalalt picior. in timpul proiectarii picioarelor inainte, corpul trebuie si fie inclinat inainte din articulatia coxo-femurala, centrul de greutate ramanand in ur ma. Pe ultimul pas, brajele coboara inapoi-jos pe langa corp, iar in momentul bi- taii ele actioneazi de jos prin inainte-sus, asigurand astfel inaltarea corpului dupi desprindere, Pe partea anterioara a labei picioarelor, tipi si varfurile trebuind sa fie pe aceeasi i ; linie, indoirea cét mai redusa a genunchilor timpul bétaii asiguré tensionarea m ‘axima 2 trambulinei in minimul de timp, dU contactului picioarelor pe trambulina find in medie de la 0,08 pana la 0,1s. 3. Primul chor - este teprezentat de faza care intervine odata cu desprinde” rea corpului de pe trambulina, pand la sprijinul mainilor Pe aparat. Durata $1 0" mea acestui zbor depind de structura sariturii, de distanta dintre trambulina si 2” rat, de inaltimea aparatului precum gi de locul de sprijin al mainilor pe aparal. od 4, Sprijinul mainilor pe aparat - asigura continuarea fazei de zbot i one tii schimbate, aceasta faz fiind important deoarece determina calitatea ra celui de-al doilea zbor si realizarea propriu-zis4 a structurii caracteristice fi sarituri. Sprijinul méinilor pe aparat se manifesta in mod diferit: prin blocarea &™ a Oo y”rilor la sariturile cu rastumare si prin schimbarea sensului de rotatie la sariturile directe cu sprijin plutitor. $. Zborul al doilea - dureaza de la desprinderea mainilor de pe aparat pana la aterizare. Conform cerintelor regulamentului de concurs acest zbor trebuie sa aibé o traiectorie inaltd si lunga, aterizarea facdndu-se cat mai departe de aparat. 6. Aterizarea - este faza finald a fiecdrei sarituri si incepe din momentul in care corpul tinde sa coboare si se termina cand varfurile picioarelor iau contact cu solul, dupa care se trece pe toatd talpa. Aterizarea se face cu picioarele apropiate sau ugor departate si indoite din articulatiile genunchilor si coxo-femurale; contac- tul cu solul se ia pe varfuri si apoi pe toata talpa; trunchiul trebuie s& fie cat mai aproape de vertical; bratele lateral sau lateral-sus; capul cu privirea spre inainte, dupa care, intregul corp revine la verticala. in cadrul procesului de insugire a sariturilor cu sprijin se tine cont de urma- toarea succesiune a fazelor componente: aterizarea, elanul, pasul sarit si bataia, primul zbor, sprijinul mainilor pe aparat si al doilea zbor in functie de gradu! de pregatire al executantilor precum si al particularitatilor de varsta si sex, vor fi se- lectionate exercifiile corespunzatoate insusirii si perfectionarii fazelor izolate ale sariturilor cu sprijin. in functie de pozitia segmentelor corpului fata de aparat si a segmentelor corpului unele fata de celelalte, ‘sAriturile cu sprijin se impart ia: - sdrituri directe; = sarituri cu rasturnare prin stand pe mdini; = sdirituri prin rdsturnare inapoi; - sdrituri prin rdsturnare inapoi din roaté intoarsd. ‘A) in cadrul grupei striturilor directe se disting urmatoarele subgrupe: a) sarituri cu picioarele depdrtate - sunt caracterizate de departarea $i apropierea picioarelor in cel de-al doilea zbor. Exemple: - sariturd cu picioarele departate; - sdrituri cu picioarele departate cu intoarcere de 180° sau 360°. b) sarituri cu picioarele indoite - sunt caracterizate de indoirea si intin- derea picioarelor in timpul celui de-al doilea zbor. Exemple: = sariturA cu picioarele indoite peste cal; = sdriturd cu picioarele indoite cu intoarcere de 180° sau 360°. : ¢) sarituri cu corpul indoit - sunt caracterizate de indoirea si intinderea corpului in timpul celui de-al doilea zbor. Exemple: : = saritura cu corpul fndoit; . : = sériturd cu corpul indoit cu $ntoarcere la 180° sau 360°. d) sarituri cu corpul intins. Exemple: Et = saritura cu corpul intins; 1| | | Exemple: Saritura cu rastumare inainte saritura cu rastumare jnainte prin stand pe maini cu intoarcere 180°; ~ saritura cu rastumare inainte prin stand Pe maini cu echer in zborul al do. ilea cu si fara intoarcere de 180° sau 360°; Saritura cu rastumare inainte prin stand pe maini cu 1 % salt te cu si fara intoarcere de 180° sau 360°; Saritura cu rastumare inainte Prin stand pe maini cu 1 cu si fara intoarcere de 180° sau 360°; Saritura cu rasturnare inainte Prin sténd pe méini cu intoarcere de 90° 180° in primul zbor cu si fara intoarcere in zborul al doilea ete C)Sariturile prin rasturnare énapoi — sunt caracterizate de executia unor in- toarceri de 90” sau 180° in primul zbor si a unor salturi in cel de-al doilea zbor in jurul axului transversal si longitudinal al corpului, Exemple: sanituri prin rastumare inapoi_ cu corpul ghemuit, indoit sau intins (Tankahara”) simple sau cu intoarceri Gingurubari) de 360°, 540° sau 720° in ax longitudinal. Prin stand pe maini; grupat fnain. % salt echer inainte sau D) apoi din roatit intoarsa prin executia unei rastumari ‘napoi din roata intoarsa, bat executandu-se cu spatele itaia_ pe trambulini Some aparat, de unde pot fi executate toate variantele de Sdrituri cu salturi spre inapoi: grupat, echer sal i 'u intins, simple sau cu intoarceri (it surubari) de 360°, $40° sau 720° in jurul axului longitudinal al corpului. ~ Sunt caracterizaté Vi2. Paralele Regulamentul de concurs prevede pentru gimnastica antistica mascuité ce crul la paralele egale si pentru gimnastica artistica. femining exercitii 1a parale inegale, A) Paralele egale Constructia specifica a paralelelor e; asst gale permite executia unui cae a de elemente si migcari. Combinatiile executate la acest aparat sunt rezultatnari miscarilor de balans, de forta si al pozitiilor statice cum ar fi: urcdri, rotdrt, Fastogoliri, salturi, dntoarceri, indreptdr, eobordn ete. Execiile se executa din sprijin, din stand pe brate si din atarnat transversal si longitudinal, cu schimbarea alternativa sau siroultana a prizei mdinilor pe aparat, la mijlocul si la capetele bare- Exercitiile la paralele egale dezvolt4 musculatura bratelor si a centurii scapu- Jo-humerale, musculatura trunchiului si orientarea spatio-temporal, solicitarea maxima fiind la nivelul articulatilor mainilor. : Trebuie amintit faptul c, indlfimea si largimea barelor paralelelor egale pot fi reglate, existind si posibilitatea asezérii $i mutarii aparatului pentru asigurare sau fnvatare. Exercitiile la paralele egale sunt foarte dinamice, regulamentul competitio- nal impunand, nu mai mult de trei opriri. Tehnica migcarilor de balans are Ja baza acelasi principiu ca la bara fixa, fiind adaptata caracteristicilor specifice aparatului, permijand chiar executia .figanticilor” inainte si inapoi cu si fara intoarceri, a sal- turilor simple si duble, grupate, echer $i intinse. Pentru invatarea diferitelor exercitii Ja paralele egale este necesara insusirea unor seri de migcari si elemente simple: balansari, pozitii statice, urcari, miscari cu balansari din sprijin si din atarnat rasturat cu corpul indoit, coborari etc. Dintre pozitiile si miscdrile ce se pot realiza la paralele egale amintim: 1. Pozitii fata de aparat: stand transversal fata de aparat, stand transversal cu spatele la aparat; stand la mijloc, transversal; stand longitudinal cu fata spre aparat; stand longitudinal cu spatele spre aparat; stand cu umarul drept spre aparat, stand cu umarul stang spre aparat, ~ stand Jongitudinal intre bare. 2. Pozitii pe aparat: a) Sprijin mixt: sprijin asezat departat, sprijin agezat pe 0 coapsa, sprijin departat, sprijin asezat pe 0 bara; sprijin pe o bara; sprijin culeat departat; : sprijin culcat departat inapol, sprijin culcat longitudinal; sprijin culcat inapo! longitudinal, vartate: sprijin pe brafe cu picioarele dep: % | sprijin inapoi pe brate culcat cu picioarele departate.estates eo b) Sprijin: = sprijin cu bratele indoite; = sprijin pe antebrate; + sprijin pe brate; - sprijin echer; - cumpana pe un cot; - cumpand pe coate; = cumpana libera. ¢) Sprijin cu corpul rasturnat: - stand pe brate; - stand pe antebrate; = stand pe maini; - stand pe o mana. 3. Migcari de fort - ridicari: ~ Tidicare din forta cu corpul si cu bratele indoite in stind pe mai ridicare din forta cu corpul intins si bratele indoite in stand pe maini; ridicare din fora cu corpul gi bratele intinse in stand pe maini; ridicare din forta cu bratele intinse si corpul indoit in stand pe maini; = ridicare din forta in cumpana libera. 4, Balansari: - din sprijin balans inainte; ~ din sprijin balans inapoi; - din sprijin pe brate balans inainte; - din sprijin pe brate balans inapoi: = din sprijin balans inainte in sprijin pe brate indoit; ~ din sprijin balans inainte in sprijin; = din sprijin balans inapoi in sprijin pe brate; = din sprijin balans inapoi in stnd pe maini; = din sprijin pe brafe indoit balans inapoi in sprijin; ~ din sprijin pe brate indoit balans inapoi in stand pe maini; ~ balans inainte in sprijin cu intoarcere 180°. 5. Indreptari: ~ indreptare de pe brate in sprijin; = indreptare lunga; - indreptare inainte; eens a in sprijin cu balans din atarnat; i See t eesivh din sprijin la balans inainte in sprijin pe brate- 6. Rotari: rotari incomplete - din stand pe brafe, rasturnare inainte in sprit " brate; - rotari complete: = cilindru inapoi, 80~ cilindru inainte. 7, intoarceri: - schimb inainte; + schimb inapoi; intoarcere surub spre stanga; intoarcere inainte in stand pe maini: Sntoarcere fnapoi in stand : - schimb simultan. pe maini; 8. Salturi: ~ salt sub aparat din sprijin in sprijin; ~ salt inapoi peste aparat din sprijin in sprijin; > salt inainte din sprijin in sprijin 9. Miscari speciale cu picioarele: ~ trecere departata din sprijin in sprijin; ~ trecere departata din sprijin pe brate in sprijin cher. 10. Uredri: - saritura lateral cu intoarcere spre stinga din stand longitudinal cu stan- 2a jos apucat; ~ sarituré prin sfoard cu intoarcere spre sténga din stand longitudinal cu fata spre aparat; - urcare cu intoarcere spre o bara; - sdritura in departat lateral in stand pe maini si intoarcere: ~ urcare inapoi in sprijin Ja balans inapoi din sprijin pe brate, = urcare inainte in sprijin la balans inainte din sprijin pe brate; - urcare printre bare cu intoarcere 180° in sprijin pe brate. 11. Coborari: - saritura departata Ja capatul aparatului, ~ balans inainte si coborare cu intoarcere spre aparat, - din stand pe maini coborare prin roata; - coborare prin salt inainte; a : ~ balans inapol in echer cu intoarcere 180°, coborare. a micheal a specifieut si constructia lor, ofera posibilitatea efec- ‘wari celor mai xeCU vi legari dis a i tate in variate legari dinamice cu paré Harti cel i neobignuite elemente, ¢* i ite ; sitea barelor, schimbarea prizelor canal rep bare sau in afara acestora. Caracte- lu gimnastei intre bare, deasupra barelor. a de continua trecere de pe Tistica exercitiilor la paralelele inegale ee bari pe alta, cu fafa, cu spatele sau cu 0 Jat 81Tehnica exercitiilor la paralelele inegale este identica celei intalnite la barg fixa, dar existenta celor doud bare permite executia umut numar mai mare de mis, cari. 2 Astfel, la paralelele inegale, intélnim diferite po2/fHt de sprijin 3 de aténa, pozitii care reprezinté. momente intermediare ale deplasanii corpului sau cel mul marcari ale inceputului sau sfarsitului unei miscart, miscari de eas cia ceri, pardsiri ale barelor sau treceri peste bare cu reapuca” e precum a alclele i i Dintre pozitile, migcdrile si elementele ce se pot exceuta 12 Pal © mega. Je amintim: 1. Pozitii fata de aparat: | - stand cu fata spre aparat; - stand cu spatele spre aparat; i: - stand pe ie aes ea Be sau cu spatele spre aparat, ~ stand intre bare longitudinal 2. Pozitii pe aparat: \ = sprijin inainte; - sprijin inapoi; sprijin echer inalt, \ = sprijin ghemuit; = sprijin in stand sau stand departat; sprijin in stand pe maini; atamnat de bara inalta;, atamat echer; ~ atérmat cu trunchiul indoit; - atarnat rasucit apucat. 3. Balanséri: ~ sprijin inainte, balans inapoi in stand pe maini, - din atarnat cu spatele spre bara joasa, balans inapoi, desprindere si zbor in echer departat peste bara joasa; - din sprijin inainte pe bara inalta, balans inapoi in atérnat, - din sprijin pe bara joasa, balans inapoi si salt inainte departat in atamal de bara inalta, cu spatele la cea joasa; ~ din atérnat pe bara inalt4, cu fafa spre cea joasa, balans inapoi cu des: prindere gi intoarcere 360°, cu apucarea barei joase. 4, Indreptari: = indreptare in sprijin plutitor; - ae in oe pe bara joasa, desprindere gi intoarcere 180° in ath nat de bara inalta; - indreptare pe bara joasa, desprindere si apucarea barei inalte; - indreptare in sprijin asezat departat; ~ din atarnat pe bara inalta, indreptare in sprijin inainte. 5. Subbalansari: - subbalansare din sprijin; 82- subbalansare inapoi; - subbalansare din sprijin mi Un mixt $i intoare, . ere Pe - subbalansare din sprijin deparat echer coe ie cu ene barei inalte; Cu desprindere si intoarcere 180°, ~ subbalansare cu intoarcere 40° tn ats 6. Rotari: nin ee 5 ia sprijin inainte rasucit, roata inainte; ~ din stnd cu trunchiul indoit, sprijin «. see > SI aini i, spain: (roata inainte pe talpiy, ‘Prijin pe maini si pe talpi, roata inainte in » os sprijin inapoi, roata ‘inapoi; 7 sprijin in stand pe maini, roata inapoi in sta ini: aves 5 poi in stand - roata inainte in departat lateral in stand pe maini Endo" - Toata inainte din sprijin inapoi sau din atamat rasucit — Adler”; - roata inainte sau inapoi din atarnat - gigantica; - i - gigantica inapoi cu intoarcere 180°, trecere in gigantica inainte — = gigantic inainte - giganticd inapoi cu intoarcere 360°, 1. Ureari: - urcare prin saritura pe bara joasa; - urcare prin saritura cu sprijin peste bara joasa, atérnat de bara inalta; - urcare prin indreptare in sprijin; - urcare prin indreptare in sprijin inapoi; - urcare prin salt inainte grupat, echer sau echer departat peste bara joasa, atarnat de bara inalta; : - urcare prin roaté intoarsa, intoarcere 180° gi salt inainte grupat sau echer, in asezat trecator pe bara joasa; = urcare prin roata intoarsa si rasturnare inapoi.in stand pe maini pe bara Joasa; 8. Cobordri: i poe - coborare cu corpul intins din roata inapot In sprijin; a in stand pe maini; : f - eae oe latte cu intoarcere 180° si salt grupat inapoi “in it "cobordre prin salt intins jnapoi cu intoarcere 360°-720°- a rin dublu salt inapor grupat, echer sau intins; ; . eee ee rin dublu grupat, echer sau fntins cu in- + din atarnat col toarcere 360° sau 720°. salt inapol 83V3, Calul cu manere Calul cu manere poate fi considerat ca unul cA din antichitate calul de lemn era folosit in instrui Constructia aparatului cat si regulamentul nere a unor misciiri de pendulare a picioarelor in plan frontal precum si miscari circulare in plan orizontal. Miscarile de pendulare ale picioarelor sunt executate din articulatia coxo-femurala, iar miscanile circulare se realizeazi din articulatia unerilor, find angrenat intregul corp. Migcarile amintite pot fi executate in combi- natie cu diferite intoarceri, cercuri, desprinderi si deplasari, atat pe unul dintre manere cat si pe ambele manere dar si pe extremitatile aparatului. Exercitiile la calul cu manere sunt caracterizate de dinamism si continuitate, opririle si mentinerile find interzise de regulamentul competitional. Aceste exerci- dintre cele mai vechi aparate, in. irea cavaleriei. permit executarea la calul cy ma Arilor picioarelor si mentinerea echili- brului in cele mai diferite pozitii de sprijin. Elementele fundamentale ce intra in componenta exercitiilor la calul cu mi here sunt sistematizate astfel: I. Miscari de pendulare (balansari): ~ balansari in sprijin calare cu Piciorul stang inainte; ~ balans peste 51 inapoi cu piciorul drept: ~ balans peste cu ambele Picioare spre staénga. 2. Miscdiri circulare (cercuri): cercuri duble pe ménere; + Gereuri duble in sprijin mixt (un méner gi extremitati); ~ cercuri duble pe un singur maner in Sprijin longitudinal; > cercuri duble in sprijin transversal pe extremitate: + cercuri duble in sprijin transversal i i i Pe un singur maner, + cercuri duble in sprijin transversal intre manere, 3. Foarfeca: ~ foarfeca inainte; + foarfeca inapoi; + fluturas - cercul ,, Thomas”, 4, Deplasari: ~ transportul lateral; - coroana; - ,,Tramlot”; ~ coroana dubla - ,,Stdckli”; = surub;a eee | - surub dublu - ,Rus”. ‘obor ari: 56 ~ aruncare dubla; - aruncare tripla; a - ocolire dorsala; ~ ocolire laterala (costala); é ~ ocolire ventrala; a - coborare prin ridicare in stand pe maini — ,,Korolew”. ti hw ti V1.4. Inele tt & Inelele, reprezint& aparatul la care se pot executa diferite migeari din poziti « le sprijin si atérnat, iar datoritd mobilitatii punctelor de sustinere, acestea ofera ® conditii de executie specifice. o Exercifiile la inele sunt alcatuite din elemente de balans i de forja precum si u din pozitii statice mentinute a cdror gama de dificultate este foarte mare. at Elementele de balans sunt dinamice, mai putin obositoare dar considerabil mai complexe ca structura. Pentru executia acestor miscari pe un sprijin mobil, o executantii trebuie sA posede 0 find coordonare neuro-musculara, 0 bund orientare spatio-temporara precum $i un simt al echilibrului ireprosabil. Pozitiile statice si elementele de forta solicita jncordari musculare foarte mari la nivelul intregului corp. Pentru execufia acestor miscari, executantii trebuie si posede o bund capacitate de coordonare a actiunilor si precizie in miscari, dar si foutd. ngcesari mgntinerii comuby in.diferite no» te pozitiile si elementele fundamentale care intra {ulor la inele amintim: 1. Pozitii: a) atérnat: atamat simplu; atarnat cu bratele indoite; atrnat echer; atarat indoit; atamnat rasturnat, atarnat inapoi; ~ atémat inainte; ~ »plansa” inapoi. d) sprijin: + sprijin simplu; > Sprijin echer; ~ spnijin in stand pe maini; > sprijin lateral; ziti in ore intra in componenta exerci-= cumpana Libera; = cumpand lateral in stand pe maini. 2. Balanséri: - balans inainte-inapoi; ~ balans inainte in sprijin; + balans tnapoi in sprijin; ~ balans inapoi in stand pe mini, ~ rastumare in sprijin; ~ rasturnare in stand pe maini. 3. Rasuciri: + rasucire inainte; ~ rasucire inapoi; - cilindru; ~ gigantica inainte sau inapoi. 4. indreptari: - indreptare in sprijin; ~ indreptare inapoi in sprijin; + indreptare in sprijin echer din atarnat rasturnat S. Coborari: ~ balans énainte si cobordre in extensie; + coborire prin rasucire inapoi; + salt inapoi in departat lateral: ~ dublu salt inapoi grupat echer sau intins; - dublu salt grupat inainte. 6. Treceri: ~ din atémnat, urcare prin forta in sprijin; din atamat, prin forta, trecere in atarnat rsturnat cu extensie; din atamat, prin forta, urcare prin rasturnare in sprijin; din atamat, prin forta, urcare prin rasturnare cu stand pe maini; din sprijin echer, prin forta, cu corpul gi bratele indoite, ridicare in stind pe main. .s. Bara fixa Datorita spectacolului pe care il ofera, bara fixa se situeaza printre cele m atraetive probe din poliatlonul masculin de gimnnastica : Elementele principale ale exercitiilor la bara fixa sunt cele de balans. aa mente care au un pronuntat caracter dinamic in care deplasarea corpului aa i zeazA ‘inaintea inertiei. Datorita constructiei speciale a aparatului, elemente ev bara fixd au o tehnicd specifica de executie, fortele externe si in special forta & 86 tliol Cunoasterea si infelegerea efectelor fo, 5 i ttelor exteme forta forta de reactie a reazemului, forta de reactie Specific’, forta ih Rome see precum si a forfelor inteme (forta musculara, articulatile i igamentele), dar si a legilor biomecanicii ajut& la insusirea Corecta a tebnicii de executie a elementel ce alcatuiesc exercitiile la bara fix, ee Bara fixd, caracterizata ca un aparat prin excelenta de elan, solicit din par- tea executantilor © buna pregitire fizicd atat la nivelul centurii scapulo-humerale cat si la nivelul musculaturij dorsale, a arti ! articulatiei coxo-femurale sia flexorilor palmari. Dintre apucarile (prize), amintim: 1 Apucari: - de sus apucat; - de jos apucat; - apropiat apucat; - departat apucat; - mixt apucat; - incrucisat cu mana stanga/dreapta peste apucat; ~ rasucit apucat, Pozitile si miscarile ce se pot executa la bara fixa 2. Pozitii: 4) atarnat: ~ cu bratele indoite; - thapoi; - echer; + rasturnat; - rasturnat inainte; - indoit; ~ indoit inainte. 2) sprijin: - pe abdomen; - cu bratele indoite; + inapoi; - echer; > ghemuit; ~ departat; apropiat. 3 Batansar: : : ny tae de sus sau de jos apucat; ~ balans inapoi in sprijin;~ balans tnapoi si saritura cu intoarcere 180° in stand din sprijin; ~ balans inapoi si sdritura peste bar& cu intoarcere de 180° din sprijin; - balans inapoi in sprijin mixt si subbalansare din sprijin; ~ balans inapoi in stand pe mini din sprijin; ~ balans inapoi si pirueta 360° in atarnat; - balans inapoi saritura echer peste bard cu intoarcere 180° in atamat; ~ balans inapoi gi salt echer departat inainte in departat, - balans foarte inalt inainte-sus $i salt grupat inainte. 4. Indreptiiri: - indreptare in sprijin inainte; - indreptare in sprijin inapoi; - indreptare inainte in atarnat rasucit apucat- Adler”; - indreptare inapoi in sprijin inapoi; - indreptare cu intoarcere; - indreptare in sprijin dorsal, desprindere si intoarcere 180° in stand, din atamat echer. 5. Subbalansari: = subbalansare din sprijin echer departat; j subbalansare din sprijin stand departat, subbalansare cu echer si coborare; subbalansare si salt echer inainte; = subbalansare si salt grupat inainte cu intoarcere 180°; subbalansare si salt grupat dublu inainte; 6.Rotiri: roata inapoi in sprijin; roatd inainte in sprijin; roata libera in sprijin; roata libera in atarnat; roata libera in stand pe maini; roata inainte din sprijin inapoi; roata inainte din sprijin departat; roat inapoi (pe talpi) din sprijin stand, desprindere si salt echer depaitat jnainte in atarnat, | ~ gigantica inainte, - gigantic inapoi; - gigantic inainte si 1 % salt grupat inainte; = ,Stalder” inapot, - gigantica inainte sau inapoi intr-o mana. 7, Elemente cu desprindere sau trecere peste aparat si revenire in atdarnat: ~ pirueta 360° din atdmnat in atémnat; ~ salt inapoi cu intoarcere 180° si reapucarea barei — Ginger” = salt inapoi cu intoarcere 540° si reapucarea barei — Deff’;dé cu reapucarea barei —,,Jager”; _ salt inainte salt inainte CU ei—.Winkler”, __ galt inainte peste bard cu trecere in atrmat apucat de jos ~ Gaylord”; -balans inainte gi trecere jnapoi peste bara apropiat sau departat in atarnat; ~ balans jnapoi si trecere peste bara in echer -— ,Flanche”. fntoarcere 360° Bj Coborari: din sprjin stand, coborare prin subbalansare; ~ din subbalansare, salt inainte grupat sau echer; - din gigantica jnainte, salt intins inainte; ~ din gigantica inapoi, salt grupat inapo!, ~ din giganticd jnapoi, dublu salt inapoi grupat, echer sau intins. Vj«, Barna dificile probe ale gimnasticii artistice feminine, ofera mari satisfactii estetice spectatorilor atunc! cand exercitille sunt executate cu amplitudine, virtuozitate, expresivitate, sigurant’ eleganté. Desi exercitiile de la bara au multe asemanari cu ce! prezinta serioase dificultati legate jndeosebi de pastrarea echilibrului corpului in Timitele unei suprafete de sPrUvin redusd ~ 10cm la o inalyime de 1,20m. Exercitiile de pasi gimnich. sarituri, intoarcer!, piruele, Ja bana trebuie 88 ouprinda variatit elemente acrobatice, pozitii specifice de echilibru mareate sau mentinute, precum si diferite treceri din pozitii Joase in pozifii inalte st invers. De semeni, pentru ca aprecierea $8 fie la cote maxime, este necesara executia UNOT urcari $i coborari pe si de pe aparat, jn stransd concordant cu dificultatea exercitiilor. In continutul exercitiilor la baad vor predomina intr-adevar elementele dinamice, dar nu trebuie neglijate nici elementele Jhilibru, elemente ce primese un bonus in plus {n aprecierea finala Barna este ap: partea executantilor 0 serie de calitati fi- zice deosebite si ‘moral-vol : g fina coordonare neuro-musculara, 0 buna capacitate de armonizare si migcarilor complexe, 0 bund orientare spatio-temporal, precum $i cura). control, si 0 bund capacitate de concentrare a atenticl. Dintre pozitille si elementele specifice fu aparat, caracterizat prin excelenta de echilibru, atat din punct de ve psihic, amintim: 1. Pozitit: = arabesque; + attitude; = passé; Bama, una dintre cele mai ie de Ta sol, executia lor de mare ec! aratul care solicita din itive cum at fi dinjare a darzenie, aut indamentale care se executa la acest dere fizic cat gi 89 fn jurul axului longitudinal si reapucarea2. Urcatri: sfoara verticala. urcare prin saritura in sprijin ghemuit; urcare prin saritura in sprijin departat; urcare prin stand pe maini, urcare prin indreptare de pe cap, urcare prin rastumare inainte; urcare prin salt grupat inainte; urcare prin roata intoars4 si rasturnare inapoi. 3. Variatii de pasi: 4. Pasi de a pas usor; pas arcuit; pas ascutit; pas inalt; pas fandat. dans: pas de vals; pas adaugat; pas schimbat. Sérituri artistice: a) fara balans pregdtitor: ~ saritura dreaptd cu gi fara intoarcere 180° si 360°; saritura semisfoara; saritura in sfoara; saritura ghemuita, saritura ,,sissone”. 5) cu balans pregdtitor: ___ Solul poate fi considerat aparatul cel mai spectaculos din poliatlom lin si feminin de gimnasticd datorita torentelor acrobatice, iar in cazul datorita migcdrilor artistice de mare amplitudine si a acompaniamentului ™ saritura inchisa; sdritura deschisa; saritura pas; sdritura cu intoarcere 180° - ,.fouette”; saritura cu forfecarea picioarelor inainte, intinse sau indoite. Vi7, Sol Exercitiile la sol trebuie s4 se incadreze in 50-70s la masculin si in 70-905 !@ nin, suprafata de lucru fiind de 12/12m. ul mse telor fel od feo”Exercitille la sol reclama din partea ex cum si o serie de calitati deosebite specifier pate © bun’ pregatire fizica 7 jonare, vitezd de reactie, orientare spafio temp val eee mnului, tempoului, expresivitate, imaginatie, gratie si in on aya — 1] Continutul exercitiilor la sol este alcatuit dintr-o mare variet ° ‘de mised, dominante find cele acrobatice dinamice (rulari, rostogoliri, india Sicia rng stance (de mobile si ehiiba si de for seca). iar eatin ie rasticii artistice feminine: variatii de pasi ritmici de mers $i de alergare, pst de dans, sdrituri, piruete $i alte elemente coregrafice. Este important ca exercitile la sol s& aiba un inceput frumos, care sd atraga atentia, o repartizare judicioasa a dife- ritelor elemente pe tot parcursul acestora si un final valoros corespunzétor nivelului de dificultate a intregilor compozitii. Exercifiile de la sol trebuie s4 scoatd in evident bagajul motric, calitatile fi- vice, temperamental, expresivitatea, capacitatea de interpretare si personalitatea executantilor. Dintre elementele fundamentale care alcdtuies 1. Elemente acrobatice: a) statice: - cu caracter de mobi - podul; - sfoara; ~ cumpand inainte, inapoi, sau in plan lateral. | ~ cu caracter de forta st echilibru: | ~ stand pe omoplati; ~ stand pe cap; ~ stand pe maint; ~ stand pe o mana. sc exercitiile 1a sol amintim: ilitate si echilibra b) dinamice: = ruldiri: - rulare inapoi cu corpul ghemuit; - rulare inainte cu corpul intins; - rulare lateral spre sténga sau spre dreapta cu corpul in- tins. - rostogoliri: ~ rostogolire inainte sau jnapoi cu corpul ghemuit; inapoi cu corpul indoit = rostogolire inainte sau i i : re inainte sau inapoi cu corpul intins (cilindru); ~ rostogolit 1 Cor re inapoi in stand pe maini. = rostogoli = indreptari: vindreptare de pe ceafa in asezat ~ indreptare de pe cap pe genunchi; ~ indreptare de pe cap in sténd. ~ rasturndri. asturnare lent inainte sau inapoi pe dowd picioare: a1 \- rasturnare lenta inainte sau inapoi pe un picior, - rasturnare laterala (roata); fe -rastumare inainte sau inapoi pe ambele picioare . 4; * allie. flac”; ~ rasturnare inainte sau inapoi pe un picior; - roatd intoarsa - ,,rondad”. ~ salturi: - salt inainte grupat, echer sau intins pe ambele picioare, - salt inapoi grupat, echer sau intins pe ambele picioare. - salt inainte grupat cu intoarcere 180°; ~ salt intins inapoi cu intoarcere 360°, 720° si 1080°; - dublu salt inapoi grupat, echer si intins; ~ dublu salt inainte grupat si echer; - dublu salt inapoi grupat cu intoarcere 360° si 720°. 2, Elemente ritmice a) variatii de pasi ritmici de mers si alergare: - mers si alergare cu pas usor: - mers si alergare cu pas ascutit; - mers gi alergare cu pas arcuit, ~ mers gi alergare cu pas inalt; ~ mers si alergare cu pas fandat. b) pasi de dans: - pas de galop; - pas adaugat, = pas schimbat; - pas de mazurca; - pas de vals. c) elemente de echilibru: ~ passé inainte gi lateral; ~ attitude inainte gi inapoi; - arabesque; ~ sur le cou de pied; - ala secondé. qd invartiri: - intoarcert: : | > intoarcere cu pasi succesivi, §ntoarcere cu pas arcuit, > intoarcere prin invaluire; } intoarcere fouette. - piruete: > pirueta passé; > piruetd attitude; 92- > pitueta arabesque; > piruetd a la secondé; » pirueta a sur le coup de pied. e) sdrituri: : e,) fara balans pregdtitor: - saritura dreapta; - saritura dreapta cu intoarcere 180°, 360°, 720°: + saritura cuib pe unul > picioare, ioe Sd sau pe ambele picioare; ~ sdritura sissone inaimte, lateral sau inapoi e2) cu batans pregéititor: : - saritura inchisa; - saritura fouette; - saritura cabriole; - saritura pas simpla si cu dévéloppé; - saritura cloche. V2, Gimnastica ritmicd sportiva Situata la granita dintre sport si arta, gimnastica ritmica sportiva scoate in evidenta frumusefea, gratia, expresivitatea gi personalitatea feminina, imbinate ar- monios pe acorduri muzicale. Desprinsa din marea sfera a gimnasticii, gimnastica ritmicd este ramura sportiva in exclusivitate feminina in care intregul continut de mijloace se desfasoara cu acompaniament muzical. Gimnastica ritmica sportiva are ca obiect de studiu perfectionarea dezvoltarii fizice armonioase precum si a capacitafl motrice a organismului, alaturi de perfec- tionarea tehnicii corporale si a celei cu obiecte portative. Ca sport, gimnastica rit- mica urméreste atingerea maiestriei in exercifii in vederea obfinerii inaltelor per- formante atat in probele individuale cu obiecte portative ct $i in ansamblu. Aceas- tA disciplina sportiva poate fi considerat in acelasi timp tehnica si expresivitate, performanta si arta, activitate individuala si colectiva, cu un pronuntat caracter es- tetico-expresiv. : eee Particularitatile care diferentiazd gimnastica ritmica de celelalte ramuri ale gimnasticii sunt: 3 - este practicaté numa de persoanele de sex feminin; - foloseste acompaniamentul muzical atat in pregatire cat si in concurs; - foloseste obiecte portative special confectionate, = are o larg incidenta cu arta (dans, muzica, coregrafie, teatru etc.); - presupune o estetica specifica a miscarilor;, - foloseste un numar impresionant de mijloace de dificultati diferite, ceea ce permite folosirea lor la orice varsta, indiferent de gradul de pregatire, 93= mijloacele (exercitiile) sunt special concepute pentru a Cotespunde nt ticularitatilor organismutui feminin, ae : Ca mijloc al educatiei fizice, gimnastica ritmica, alaturi de alte TAMU po, tive contribuie la realizarea urmatoarelor obiective: ~ asigura dezvoltare corecta si armonioasa a persoanelor de sex feminin, ~ contribuie la mentinerea sanatatii lor; - contribuie la formarea si perfectionarea deprinderilor motrice; ~ contribuie la insusirea unui bogat bagaj de cunostinte de specialitate. ~ asiguré dezvoltarea calitatilor motrice cu accent pe ‘indemanare (tpleg snabdlitane panttinretti te, vineZa ln reatiny : ++ stimuleazd interesul pentru miscare; ~ formeaza capacitatea de practicare independenta a e3 - contribuie la formarea unei culturi muzicale; ~ contribuie la formarea si perfectionarea unei tinute $i executi artistice, + cultiva gustul pentru frumos etc, Gimnastica ritmicd sportiva are urmatoarele caracteristici: naturalete, usurintd in executie, capacitate de coordonare intre segmentele ‘corpora. le si obiectele portative, alternare echilibrat: intre incordarea si relaxarea muscula- 1a, toate acestea armonios impletite cu acompaniamentul muzical, Pentru a putea obtine miscari expresive si artistice, intr-un cuvant berfecti- une”, pregatirea fetelor trebuie sA fie minutioasa, continua si atent orientata peo Perioada de cel putin tret-patru ani, selectia primara realizandu-se la varsta de $6 ani. Xercitillor fizice, suplete, Brafie, Se pare ca gimnastica ritmica a aparut in urma preocuparilor de a gisi mij loacele si metodel le cele mai eficiente care sa respecte particularitatile organismului feminin, dar sé-t si influenteze Pozitiv din punct de vedere fizic, fiziologic, psi, intelectual si moral, Alaturi de aceste particularitati s-a tinut seama si de inclinatia fetelor de a reda prin migcare trairile interioare folosind si acompaniamentul muz- cal. Astfel, daca baietii vor marca prin batai din palme sau prin migcari pe loo nt mul muzici, fetele se manifesta prin migeari, prin asi gratiosi, angrennd in mig care intregul corp. In gimnastica rit de masa sau disciplinei. i __,_ Confinutul bogat si variat de mijloace al gimnasticii ritmice sportive poat® sistematizat astfel: > mijloace de baza; ~ elemente de tehnica Corporala; ~ elemente de tehnica de manuire a obiectelor portative. tmicd sportiva, fie cd este vorba de latura ei competion, Scolara, acompaniamental muzical constituie o caracteristicd pce din ct ti, aC jn lec sins losite exert lecti nistV21.Mijloacele de baz& Aucaracter larg formativ find alcatuite din: if exercitii pentru dezvoltarea orientarii spatio-temporale (exercitii de | front si formatie), | 2. exercitii pentru formare tinutei corecte si executiei artistice; 3. exercitii pentru optimizarea dezvoltarii fizice armonioase; 4. exercifii pentru educarea ritmicitatii si a muzicalitatii. rea orientarii spatio-temporale - sunt preluate fiind chiar exercitiile de front, ordine si forma- ii ritmice sportive. Aceste exercitii sunt folosite lectivelor, pregatirea organismului pentru efort si insusirea, dezvoltarea si perfectionarea deprinderilor motrice, dar mai sunt fo- i Josite gi ca elemente de imbogatire si infrumusetare & desenului compozitional al a exervitiilor de ansamblu sau in demonstratiile sportive. a Prin folosirea acestor exercifit se urmareste Ore izarea si disciplinarea co- ectivelor, sincronizarea si omogenizarea executiilor, introducerea treptatd a orga- nismului in efort, creand o stare emotionala $1 functionala ridicata. In compozitia ansamblurilor, alcdtuirile si schimbarile de formatii reprezinta mijloacele de baza in crearea elementelor surpriza a desenelor competitionale. In aniamentul muzical, de gradul de pregatire functie de natura exercitiului, de acomp: Jhimbarile de formatti pot descrie desene de la cele 1. Exercitii pentru dezvolta din continutul gimnasticii de baza, tii, adaptate specificului gimnastici in lectii in verigile: organizarea col il a executantelor, alcatuirile si scl ie mai simple la cele mai complexe: siruri, linii paralele, linii incrucisate, formatii in ih »V”, in °T”, in patrat, romb, cocor (unghi), cere, semicere ete: yo | o | 2. Exercitii pentru formarea tinutei corecte $i @ executiei artistice ft Componentele tinutei corecte $1 @ executiei artistice reprezinta preocuparea i de bazi a executantilor si a profesorilor deoarece sunt elemente care asiguré expresivitatea migcarilor: 7 gi = capul are actiunea intarziata dand impresia de prelungire a miscarii trun- st chiului; : + trunchiul are 0 pozitie specifica caracterizata prin proiectarea usoard a i bazinului spre inainte, abdomenul supt, umert trasi in jos si spre inapoi pentru a degaja linia gatulul, + brajele sustinute lateral sau jnainte trebuie SA fie sit lor, ugor rotunjite din articulatille coatelor si mainilor; ~ Picioarele s& fie cu genunchii $t varfurile usor rasucite in afara; - in miscdrile brarelor, mainile au actiune intarziata pentru a crea im- Presia de prelungire a miscarii; ea : > in miscarile picioarelor, la ridicare, varfurile parasesc ultimele solul iar la revenire sunt primele care iau © uate sub linia umeri- ontact cu solul;TL 7 - in miscarile trunchiului este importanta si participarea celorlalte seg. mente ale corpului, prelungind si accentuand miscarea de baza, Mijloacele prin care se realizeaza formare finutei corecte $i a executici artis. tice sunt in special exercitiile la bara de perete. Lucrul fa bara de perete presupune insusirea corecta a pozitiilor fundamentale imprumutate din gimnastica de baza; stand, pe genunchi, asezat si culcat si a derivatelor acestora precum $i genurile de miscari ce se pot realiza la nivelul capului $i gatului, trunchiului, bratelor si picioa- relor. Acestea nu sunt singurele elemente ce trebuie insusite pentru formarea unei | finute corecte si a unei miscari estetice, deoarece pe langa cele amintite exista si o | serie de pozitii ale bratelor si picioarelor specifice gimnasticii ritmice, dar $io serie | de miscari. : fe eeceelt Pozitiile cu care se lucreaza la bara de perete sunt determinate de atitudinea | bratelor si picioarelor in momentul inceperii unei migcari, in timpul sau la finalul acesteia. La acestea se adauga pozitiile de echilibru si miscarile specifice gimnasti- ci ritmice sportive, imprumutate din baletul clasic, denumirea acestora fiind cea original din limba franceza. Pozitiile de bazé ale brayelor: Pozitia 1: bratele sunt sustinute rotunjite inainte jos, palmele orientate fata in fata, avand o distanta de 2-3cm. intre degetele mijlocii; Pozitia a I a: bratele sunt ridicate si sustinute inainte la nivelul apendicelui xifoid, palmele sunt orientate spre trunchi, pastrandu-se ace- easi distanta de 2-3cm. intre degetele mijlocii. Pozitia a III a: bratele sunt ridicate si sustinute sus, usor oblic spre inainte cu palmele orientate spre frunte Pozitia a IVa: din pozitia a I a, un brat coboara in pozitia a II a, celalalt brat ramAndnd sustinut in pozitia a III a. Pozitia a Va: din pozitia a IV a, bratul sustinut inainte este dus si susfinut in plan lateral, celalalt brat ramanand sustinut sus. Pozitia a V1: din pozitia a V a, bratul sustinut sus este coborat si sustinut inainte, celalalt pastrandu-si pozitia anterioara. Pozitia a VII a: din pozitia a VI a, bratul sustinut inainte este dus si sustinut in plan lateral, la fel ca gi celalalt brat. Pozitiile de baza ale picioarelor: Pozitia I: stand cu talpile picioarelor i li 4 i eae (oe roe sty pe aceeasi linie, cdlcdiele apropiate, Poziia a II a: stand cu talpile picioarclor pe aceeasi linie, calcaiele departat Jao lungime de talpa, varfurile rasucite in afara. Pozitia a Il] a: stand cu picioarele suprapuse pe suprafata solului unul in poia celuilalt, calcdiul piciorului dinainte aflandu-se i dreptul bolfii plantare a piciorului dinapoi, varfurile rasuc tein afara.rr Be Pozitia a IV a: stand cu picioarele suprapuse Pe suprafata solului inapoia celuilalt, departate la o lungime de talpa ia oa sagital, calcaiul piciorului dinainte aflandu-se pe Tine : directie cu varful piciorului dinapoi, varfurile rasucite in Pozitia a Va: statiaticu talpile picioarelor paralele si apropiate, calediul pi- ciorului dinainte aflandu-se pe aceeasi linie cu varful picio- rului dinapoi, varfurile rasucite in afard. Pozitiile de echilibru: Arabesque - stand pe un picior, cu celalalt picior sustinut intins inapoi cel putin la orizontala, cu trunchiul la vertical sau in usoara ex- ; tensie. ‘ Attitude — stand pe un picior, cu celalalt picior sustinut indoit inainte sau inapoi in unghi obtuz, peste orizontala. a Passe — stand pe un picior, cu celalalt picior indoit sprijinit cu varful in jos Ja nivelul piciorului opus, cu genunchiul orientat spre inainte sau | lateral. it Sur le cou-de-pied - stand pe un picior , cu celalalt picior sprijinit indoit la Ja nivelul gleznei piciorului opus. i A la seconde ~ stand pe un picior, cu celalalt picior sustinut intins inainte % sau lateral peste orizontala. i pt Miscari la bara de perete: Plie: indoirea picioarelor cu genunchii in afara, urmata de intinderea lor. Are a ca variante: demi - plie — indoire mai mica sau jumatate de indoire a genunchilor fara a ridica calediele de pe sol; grand — plie ~ indoire mare a genunchilor. of Battement: alunecari ale picioarelor inainte, lateral si inapoi, cu parasini ale contactului cu solul sau nu. Are ca variante: battement tendu — alunecarea alterna- x tiva a picioarelor intinse cu varful sprijinit pe sol si revenire; battement jete ~ ridi- carea energica a picioarelor alternativ spre inainte, lateral si inapoi, cu revenire; battement soutenu — indoirea unui picior in demi-plie simultan cu alunecarea picio- rului opus intins inainte, lateral $i inapoi sau cu ridicarea acestuia in aceleasi pla- nuri la 45° sau 90° cu revenire; battement fondu — unul dintre picioare executa demi-plie iar celatalt sur-le-coup de pied cu revenire, battement developpe — ridi- carea alternativa a picioarelor in passe lateral dupa care urmeaza intinderea picio- i rului indoit inainte la 90° cu revenire; grand battement ~ picioarele sunt ridicate alternativ inainte, lateral si inapoi la 90° cu revenire. if Ronde de jambe: migcari circulare ale piciorului liber executate pe sol (par terre) siin aer (en | air). io ‘“Adaggio: combinatii de elemente in tempo foarte lent, care cuprind: indoiri 4 si intinderi ale picicarelor, indoiri ale trunchiului inainte, lateral si inapoi, elemente ff de echilibru, intoarceri etc. Cambre - miscari de indoire a tranchiului inainte, lateral si inapoi 973. Exercitii pentru optimizarea dezvoltirii fizice armonioase specific fem. nine Dezvoltarea fizicd armonioasa specific feminind este una dintre componen. tele indispensabile ale expresivitatii migcarilor. Este cunoscut faptul ca impresig. neaza placut dezvoltarea fizicd a practicantelor gimnasticii ritmice Sportive, care ay segmente lungi, armonios proportionate, sunt suple, gratioase, fara depuneri agi. Poase excesive, iar miscarile lor surprind prin usurinté, armonie, amplitudine si precizie. Mijloacele pentru realizarea dezvoltarii fizice armonioase sunt selectate din- tre exercitiile de influentare selectiva a aparatului locomotor $i sunt structurate in complexe de exercitii ce pot fi executate liber, cu partener, cu obiecte portative say la difenite aparate (altele decat cele de concurs intalnite in gimnastica artistica), Prin folosirea acestor complexe de exercitii se unnareste realizarea urmatoa. telor objective: ~ cresterea elasticitatii musculare; ~ cresterea mobilitafii articulare; - dezvoltarea fortei de sustinere la nivelul diferitelor segmente corporale; - dezvoltarea capacitatii de alternare a contractiilor musculare cu Telaxa- Tea; - dezvoltarea coordonarii $ia simtului kinestezic; ~ perfectionarea tinutei sia executiei artistice; ~ dezvoltarea capacitatii de orientare spatio-temporala. in alcatuirea complexelor de exercifii pentru dezvoltarea fizicd armonioasa specific feminine, trebuie sa se tind cont de o anumita succesiune metodicd in ex- punere: exercitii de introducere ~ cu caracter de intindere si respiratie: pent musculatura capului, a gatului sia membrelor superioare, executate din diferite pozitii inalte sau joase, cu sau fara angrenarea trenului inferior, exercifii pentru musculatura trunchiului, bazinului si membrelor inferioa re, executate din pozitii inalte; exercitii speciale pentru prelucrarea musculaturii anterioare si posterioare a corpului dar si pentru cresterea mobilitatii la nivelul articulagiei cox0 femurale. Aceste exercitii se executa din Pozitii joase, regimul de luc fiind foarte variat: izotonic, izometric; fee exercifii dinamice la nivelul intregului corp in vederea cresterii activité! marilor functiuni ale organismului; ~ exercitii finale, punandu-se accent pe relaxare si respiratie. = Predarea complexelor de exercitii de dezvoltare fizicd generala se oe 2 dat, adreséndu-se la inceput anumitor parti ale corpului sau anumitor grupe zi ri a dupa care se va luera integral, folosindu-se piese muzicale accesibile nae ear usor de sesizat. Ingreuierea complexelor de dezvoltare fizica gene!a " é “ca, ate roaliz2 prin modificarea acompaniamentului muzical, prin cresterea numaru- fi de repetati ‘sau prin cresterea intensitatii efortului. 4 Exercitii pentru educarea ritmicitatii gi muzicalitatit Componente ale expresivitatil miscarilor, muzica si migcarea determind pu- temice emotii estetice atat executantelor cat si spectatorilor. "Acestea se concreti- aa in modul fidel de redare prin miscare a nuantelor muzicale de catre execu tante. Muzica este procedeul metodic care contribuie la insusirea corecta si rapidd a deprinderilor motrice specifice. Educarea muzicala se realizeaza permanent, de-a lungul intregii perioade de egatire, urmarindu-se perceperea ritmului, tempoului, valorii notelor, intensitatit si acuitatii sunetelor, caracterului muzicii, smelodiei si frazarii muzicale. Mijloacele prin oare sé dezvolta ritmicitatea si muzicalitatea sunt: temele ritmice, jocurile muzicale $i combinatiile de dans. Temele ritmice sunt grupari de note muzicale, de sunete cu yalori diferite, redate prin percuhe, ummarindu-se perceperea particularitatilor masurilor muzicale. Jocurile muzicale sunt structuri de miscart special create pentru a crea difi- cultate executantelor in subordonarea miscarilor pe melodii cu caracter variat. Combinatiile de dans sus ente, in care miscarile nt structurile cele mat efici subliniaza particularitatile caracterului muzicii. V22.Elemente de tehnicd corporala Elementele de tehnica corporal sunt sistematizate astfel: 1. variatii de pasts 2. balansari; 3. valuri; 4, invartiri; 5. sariturt 1. Variatii de past de mers si alergare specifice gimnasticii ritmice sportive si jinfrumuseteaza si diversificd compo- Variatiile de pas pasii de dans sunt elemente care jmbogatesc. zitia exercitiilor. Acestt past pot fi folositi a elemente de legatura sau pentru elan in vederea realizarit diferitelor sarituri, sau in schimbarile de formatii. Pasii specifici gimnasticit ritmice sunt: = pasul si alergarea usoara, ~ pasul gi alergarea ascutita, ~ pasul si alergarea arcuita; pasui si alergarea fandaté; pasul si alergarea inalta.. Pasii folositi in gimnastica ritmicd sportiva au tehnici de executie speci au caracteristici diferite si se exeoutd pe ritmuri dferite, astfel: mersul cu por — pth are un caracter de plutire fara oscilatii pe verticala; pasul ascusit se caracterizen ; printr-un aspect sacadat determinat de trecerea greutatii de pe un picior pe cell prin forfecare; pasul arcuit se caracterizeaza prin oscilatii mari pe vertical deter. minate de dubla rulare a talpii pe sol si de indoirea si intinderea succesiva a genun. chilor; pasul fandat are un caracter grav, Viguros, lar pasul inalt are caracter eroig, majestuos. ; Alergarile cu pasii specifici gimnasticii ritmice sportive pastreaz’ aceeasi tehnicd de executic ca si mersul, cu mentiunea ca in alergare intervin si usoare faze | de zbor. | unt Pagii de dans — spre deosebire de pasii descrigi anterior, nu sunt specific) | gimnasticii ritmice, ei sunt preluati din diferite jocuri populare sau dansuri si adap. linead tati specificului si particularitatilor gimnasticii ritmice sportive. fond Pasii de dans frecvent folositi in gimnastica ritmica sportiva sunt: - pasul saltat; ordor = pasul de galop; prec - pasul de vals; - pasul de polea; comp - pasul de mazurea, ~ pasi folclorici stilizati; - pasi de dans modern. 2. Balansari Balansarile sunt migcari de pendulare care au o tehnica de executie special, bazatd pe capacitatea folosirii inerfiei de migcare in conditii de alternare jntre com Ele tractia si relaxarea musculara. Executarea lor solicit 0 buna mobilitate articular, Ted elasticitate musculara, o find coordonare neuro-musculara precum $1 0 deosebité | capacitate de relaxare reflexa. | Dupa modul de executie, balansatile pot fi: ; ~ active - se realizeaz4 prin contractia permanenté a segmentulut cae | realizeazd miscarea; | = pasive = se realizeazA prntr-o contractie muscular inital pues continuata de miscarea propriu-zisé de balans realzaié © felaxarea sepmentului balansat, finalizarea interverité urma unei noi contractii musculare pentru ridicare® in opus a segmentului balansat. Balansarile se pot executa in plan frontal, orizontal nul descris de segmentul balansat, pot fi: ~ balansari in arc de cere; - balansari in cere; | - balansari in opt; \ ¥ se 1 sau sagital si dupafn functie de partea sau partile care realizeazi migcarea de balans, acestea mat _ balansari de brate; _ palansari de picioare; ~ balansari de trunchi; _ balansari cu intregul corp. 3. Valuri Valurile, ca si balansai ile, sunt mijloace specifice gimnasticii ritmice sport- ve care au la baza executarii ramanerea in urma migcarii a segmentelor terminale: trunchi, brafe, cap. Valurile sunt miscari ondulatorii in care articulatiile segmentelor care Je rea- lizeaz intra succesiv intr-o miscare de indoire-relaxare-intindere, transmisa sub forma de unda segmentelor. Ca si in cazul balansarilor, executia valurilor p' ordonare neuro-musculara, o bund ‘mobilitate articulara $1 ligamentara precum si o deosebita capacitate de relaxare reflexa. Valurile se pot realiza la nivelul anumitor parti resupune un inalt grad de co- si musculara ale corpului sau cu intregul corp: - valuri de brate; - valuri de trunchi; = valuri de corp. 4. fnvartiri a a fnvartirile sunt migcdri de rotatie ale corpului in jurul axului longitudinal. Ele sunt determinate de imbinarea perfectd a echilibrarii corpului pe © suprafata redusa de sprijin, cu forta de rotatie. ‘in structura migcarilor de invartire se disting wmatoarele faze componente: a) preparatia - este faza pregatitoare pentru executia diferitelor miscari de rotatie si const in situarea corpului intr-o pozitie cat mai echilibrata favorabild urmatoaret faze; izeaza in urma unui impuls care favori- este faza care se real zeaza ridicarea corpului pe axa de rotape $1 imprima corpu- lui migcarea de invartire; ©) oprirea din invartire - este faza in care se realizeaza frdnarea inertiei de rotatie prin marirea suprafetei de sprijin. ghiuri de diferite marimi determina impartirea b) impulsia - Executarea invartirilor sub uni acestora in doua mari subgrupe: a) intoarceri; b) piruete. ®) Intoarcerile — sunt schimbari de directie in timpul carora se realizeaza invartiri ale corpului in jurul axului longitudinal, de maxim 360°. 101ions | intoarcerile pot fi sistematizate astfel: - intoarceri de pe un picior pe celdlalt: - cu pasi succesivi; cu pas arcuit; ~ inlanquite ~ chanés. - intoarceri pe ambele picioare: - prin invaluire. - intoarceri pe un picior: ~ la balans inainte sau inapoi ~ fouette; ~ lente. + intoarceri pe un genunchi: - de pe un gemunchi pe celalalt; = pe ambii genunchi; > pe un genunchi. + intoarceri din asezat: - echer; - pe 0 coapsa, - Intoarceri din culcat: - cu corpul intins. 4) — Piruete - sunt miscari de invartire ale corpului in jurul axului longite dinal de minim 360°. Ca si in cazul intoarcerilor, piruetele pot fi sistematizate in mai multe subgrupe: - piruete pe un picior: - pirueta passé; | - pirueta sur la cou-de-pied; - pirueta arabesque; - pirveta tire-bouchon; - piruetd a la seconde; = pirueta attitude. - piruete de pe un picior pe altul: | - pirueta pique. piruete pe ambele picioare: - pirueta cu genunchii fntinsi sau indoiti; A ' \ - piruetd cu trunchiul pe verticala, rotunjit sau in extensie. | - piruete pe genunchi: : { - piruet pe un genunchi; | - pirueta pe ambii genunchi. - piruete din asezat: | 7 - pirueta cu corpul in echer; | | - piruetd pe 0 coapsa. \ee 5 Sarit sariturile artistice sunt caracterizate de proiectarea corpului in aer in urma nei impulsi puternice in sol pe unul sau pe ambele picioare. Executia sariturilor artistice solicita urmatoarele calitati fizice executantelor: fort exploziva (detenta), mobilitate articulara si elasticitate ligamentard, fort de sustinere Se i gmentelor corpului in pozitii de mare amplitudine, coordonare neuro- nusculara, simt al echilibrului, orientare spatio-temporala ete. in structura Ariturilor artistice se disting patru faze’ a) faza pregdtitoare - faza de elan, de avantare necesara crearii conditii- Jor favorabile realizarii fazei de impulsie, b) faza de impulsie - este determinata de impulsia in sol si intinderea €x- ploziva a membrelor inferioare in vederea desprin- Herii de pe sol si proiectarea corpulu in aer pe © traiectorie corespunzatoare sariturii; e determinata de drumul pareurs de corpul executan- tilor in aer din momentul desprinderii de pe sol pana fn momentul luarii contactului cu solul; este determinata de momentul in care executanta ia contact cu solul in urma fazei de zbor, pe unul sau 7 pe ambele picioare. fn functie de faza pregatitoare, de impulsie si de aterizare, sdriturile au fost ‘impartite in doua man grupe: ©) faza de zbor - est ) faza de aterizare - A) Stirituri fara balans pregatitor 1) sdrituri cu impulsie si aterizare Pe ambele picioare: saritura dreapta, - sariturd dreapta cu jntoare - saritura sfoard, saritura ghemuita; - sriturd in extensie; « sdritura cuib, ay) sGrituri cu impulsie pe ambele picioare si aterizare pe un picior: . saritura sisson ouverte (deschisa); - sdritura sissone fermeé (inchisa). sere 180°, 360°, 720°; B) Sarituri cu balans pregititor by) sarinuri cu impulsie pe un picior si aferizare pe ambele picioare: - saritura assemble. by) sarituri cu impulsie pe un picior si ate! ~ saritura inchisa; = saritura deschisa, = saritura passé; srizare pe acelasi picior: 103| | + sdriturd fouetté; - sAritura cabriole; - saritura cloche. bs) sdiritura cu impulsie pe un picior si aterizare pe celéfalt picior: saritura pas; saritura pas cu developpé; saritura entrelassé; saritura cu forfecarea picioarelor inainte intinse sau indoite, V23, Elemente de tehnicd a mAnuirii obiectelor portative Folosirea obiectelor portative in competitiile de gimnastica ritmica sportiyg reprezinta tocmai caracteristica acestei ramuri sportive. Daca in dans si in balei sunt folosite obiecte portative decorative pentru a completa estetica costumului, pentru a intregi desenul plastic al compozitiilor, pentru a mari puterea de sugestie « miscarilor in exprimarea ideilor, a temei dansului, in gimnastica ritmicd sportiva acestea au fost special confectionate pentru a creste gradul de motricitate al execu- tantelor, dar si pentru a asigura o dezvoltare fizica armonioasa specific feminina. Alaturi de cele amintite, folosirea obiectelor portative urmareste $i formarea unei finute estetice gi a unei executii artistice, precum $i dezvoltarea indemAnarii, a co- ordonarii neuro-musculare, a vitezei sub diversele ei forme de manifestare, a fortei, dar contribuie si Ja formarea capacitatii de concentrare, a vointei, creativitafii, ima- ginatiei etc. in concursurile oficiale programul tehnic este alcdtuit din exercitii cu obiecte portative, ca probe specifice gimnastici ritmice: exercitii cu cercul, mingea, coarda, panglica si cu maciucile. in compozitia exercifiilor vor fi folosite atét elemente de tehnicd corporala cat si elemente tehnice de actionare a obiectelor portative. in alcdtuirea unui exet- citiu cu obiecte portative se va tine cont si de cerinfele regulamentare, astfel: ~ obiectul portativ trebuie sa fie in continua miscare; - obiectul portativ trebuic mAnuit variat folosindu-se toate procedeele 4° ménuire specifice obiectului, in toate planurile; - obiectul portativ tebuie manuit cu virtuozitate in tempouri si ritmuni va" Tiate; - ebieanl portativ trebuie manuit in perfecté armonie cu miscdrile comt lui; - obiectul portativ trebuie ménuit, in egala masura, cu ambele maini, ati ca durata cat si ca dificultate. : Procedeele specifice de manuire a obiectelor portative in gimnastica rivmict sportiva pot fi sistematizate astfel Balansari - sunt miscari de pendulare a brajelor cu transmiterea enersici & miscare obiectelor portative. Sunt procedee specifice tuturor obiectelor portative © 4 104pn ge pot executa in plan frontal, sagital sau orizontal. Balansarile pot fi executate din jericlatia mainilor ~ mci, din articulatia coatelor — mijlocii si din articulatia ume- ir - mari, in functie de desenul descris in miseare, balansarle se pot executa tn wre de cere, in cerc Sau in opt. Rotari - sunt miscari circulare proprii cercului, rotatia realiz4ndu-se in jurul axului perpendicular al cerculut situat in interiorul circumferinjei acestuia. Rotarile xt fi; cu apucarea cercului sau libere. Rotdrile cu apucare, tip ,,volan”, sunt mis- cari lente in care cercul finut cu ambele maini este rotit in jurul centrului sau ima- ginar prin incrucisarea bratelor, Aceste rotari se pot executa in plan frontal, sagital sau orizontal find asociate miscarilor de trunchi, intoarcerilor sau piruetelor. Rofa- rile libere se executd in jurul mainilor, al picioarelor, taliei sau gatului care repre- zinta chiar axa de totatie "Ruldri - sunt procedee specifice cercului, mingii gi maciucilor in care obiec- tele in migcarea de rotatie ia contact succesiv cu solul sau cu corpul executantelor, cu toate punctele circumferintei sale. Rularile pot fi: /ibere sau conduse. ‘nvartiri ~ sunt procedee specifice cercului, mingii si corzit in care miscarea de rotatie a obiectului se realizeazi in jurul unuia dintre diametrele sale (vertical, orizontal sau oblic). invartirile pot fi executate pe sol si pe corpul executantelor, att in aer cat si cu prizd permanenta. Lansari (aruncéiri) - sunt procedee specifice tururor obiectelor portative prin care obiectele sunt proiectate in aer gi se pot executa cu 0 ména sau cu ambele maini, in toate planurile $i pe toate directiile. Aruncdrile pot fi: directe, din balans, din invdrtire sau din rotare. "Prinderi - sunt modalitati de recuperare @ obiectelor 4n urma lansarilor gi se pot realiza Ja punct (fix, sau printr-o migcare ‘continud care prelungeste traiectonia obiectului. Prinderile se pot efectua cu una, cu ‘ambele mini sau cu o alta parte sau segment al corpului. ‘Sdrituri - sunt procedce specifice trecerea corpului prin sarituri_Z sau prin sau peste obiect. Infasurari - sunt procedee specifice corzii si panglicii si se realizeaza prin migcari cireulare executate succesiv pe diferite segmente corporale: brate, truncbi, picioare. Ricosari (batai, loviri) - sunt procedee specifice mingii, corzii si mAciucilor si teprezint lovirea obiectului pe sol sau pe diferite parti ale corpului. Serpuiri - sunt procedee specifice panglicii $1 sunt reprezentate de migcarile sinusoidale executate din articulatia mainilor, ‘desendnd unduiri care sa prezinte cel putin 4-5 serpuiri de aceeasi amplitudine. Serpuirile pot fi ieee icale . migcari suecesive ale mainii in sus si tn jos, bastonasul fi- ‘nd susfinut orizontal fata de sol; = orizontale - migeasi succesive ale main in plan lateral dreapta-stanga, bastonasul fiind susfinut vertical fafa de sol. cercului, panglicii sau mingii ce presupun 105ii si sunt obtinute in urma mi inale - sunt procedee specifice panglicit $1 cca scar. lor eee din arveultia mainilor care dau aspectul unei palnit sau tub spiragy H .a si serpuirile pot fi: ee Sade - perpendiculare cu solul; ~ orizontale - paralele cu solul. an Regulamentele competitionale prevad pe Tanga cerintele legate de continutul exercitiilor din gimnastica ritmica sportiva si cerinfe legate de dimensiunile, forma, culoarea si greutatea obiectelor portative. Mingea - poate sa fie confectionata din cauciuc sau material plastic si tre. buie si aiba diametrul de 18-20em si greutatea de 400gr. Poate fi colorata diferit excluzand culorile: auriu, argintiu, aramiu (bronz). Mingea trebuie finuta suplu pe palma sau palme, care trebuie sa se rotun- jeascd dupa forma mingii, cu degetele apropiate sau departate, fara a apuca saua sprijini mingea pe antebraf. Procedeele specifice de mdnuire a mingii sunt: balansarile, lansérile gi pre- juarile, rularile, bataile, rotarile, sariturile, ducerile si purtarile. Cercul - poate fi confectionat din lemn sau material plastic gi trebuie si a- ba un diametru de 70-80cm (la interior) pentru junioare si de 80-90cm pentru se- nioare si o greutate de 200-300gr. Cercul poate fi divers colorat exceptandu-se cu- lorile: auriu, argintiu si bronz. Prin forma sa cercul ofera largi posibilitati de manu- ire, putdnd permite si trecerea corpului prin el si executia unei game variate de migcari. : Procedeele specifice de manuire ale cercului sunt: balansarile, rotarile, rulé- rile, invartirile, aruncarile, prinderile si sariturile in, prin gi peste cere. Coarda - poate fi confectionata din canepa sau-din material sintetic care si posede calitatea de suplefe a cdnepii, Lungimea corzii se stabileste in funch® e talia gimnastei, masurandu-se de la mijlocul corzii pana sub axile. Coarda poate avea culori diferite excluzand culorile: auriu, argintiu, aramiu (bronz). Procedeele specifice de ménuire a corzii sunt: balansarile, infasurarile, turile, aruncarile gi prinderile. : Panglica - este alcatuit dintr-o b: i ; 0 bas tru fixate panglica proprizisa gheta (bastonas), un atas pent Bagheta poate fi confectionata din | n cls $ é lemn de bambus, din fibra de stic material plastic si are o lungime de 50-60cm, in care se include si partea de fixare Atagul (dispozitivul de fixare — vartejul) are o Iungime de maximum 70% § o teprezentat de un mecanism special, fixat pe extremitatea superioard 4 peaCon, isn Rey | a dig | Se rat, ea sa; ‘lesion aie st sents dust or de nist vant ii «at i fut y ah nfectionaté din satin sau alta fesdturi asemanatoare. ca poate fi cot glicii poate vara intre 2,5 si 6m, latimea fiind de 4-6em , culoarea Lungimea PY “ . % ti variata, excluzand culorile: auriu, argintiu, aramiu (bronz). puta procedeele specifice de manuire ale panglicii sunt: balansarile, serpuirile, spirale, uncarile si prinderile si sarturile peste obiect. fi confectionate din lemn, cauciuc sau material plastic, tre- de 40-50cm de la o extremitate a cealalta si o greutate de gi are ca parti componen- © parte pangli Maciucile - pot buind sa aiba o lungime 150gr. Forma miaciucii este asemanatoare cu @ unei sticle te: corp - partea ingrosata, gat sau td - segmental lung $t subtire; cap - sferica cu diametrul de 3em. Priza poate fi la nivelul capului, gétului saw corpului, cu ‘mand sau cu ambele mActuci intr-o mana. "Procedeele specifice de mamuire ale mdciucilor sunt: balansérile, moristile, aruncarile si prinderile, rulrile si bataile pe suprafata solului ‘© maciuca in fiecare V3, Gimnastica acrobaticd Gimnastica acrobatica, ramura competitionala a gimnasticii, cuprinde o serie de miscari speciale cu caracter spectaculos ce se pot executa individual, in perechi sau in grup, la sol sau la diferite aparate specifice: roata metalicd, trambulina elas- ticd, plasa elastica. Gimnastica acro’ neuro-musculara, orientare spatio-temporal, bund mobilitate a coloanet vertebrale si la nivel coxe-femurale, dar si mult cural. Ca si celelalte ramurt ale gimnasticii i gimnastica acrobatic are ca suport gimnastica de baz, din continutul cAreia foloseste un namar variat de elemente gi pozitii. Miscarile din gimnastica ‘acrobatica sunt complexe, dar plac deopotriva si executantilor cét si spectatorilor. Ca gi celelalte ramuri ale gimnasticii caracteristici dintre care enumeram: ~ are caracter Sportiv, deoarece urmareste intrecerea $i clasificarea pe baza programelor competitionale; = contribuie la perfectionarea calitatilor fizice, intelectuale si morale; = asigura insusirea $f perfectionarea tehnicii de executie a elementelor jn vederea atingerit maiestriet sportive; asigura dezvoltarea simtului echilibrului, coordonani si orientarii spatio-temporale; = se adreseazA copiilor si tinerilor cu calitati deosebite. Mijloacele gimnasticit acrobatice sunt: " patica reclama din partea executantilor o find coordonare un dezvoltat simt al echilibrului, 0 Ju) articulatiilor scapulo-humerale gi si girmnastica acrobaticd are o serie de 107