Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FARMACIE GALATI
CIRCULATIA VENOASA
CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia venoasa
Venele sunt vasele care adun sngele de la periferie i
il transport la inim.
Diametrul crete de la capilare spre inim.
Sistemul venos al marii circulaii este format din toate
venele care conduc sngele venos n venele cave
superioar i inferioar ce se deschid n inim.
Peretele venos este format din trei tunici (intima, media si
adventicea), fibrele musculare fiind mai putin reprezentate
comparativ cu arterele.
2) Contractilitatea
Reprezinta capacitatea venelor de calibru mic si mijlociu
de a se contracta cu ajutorul fibrelor musculare din
structura lor, asigurand astfel intoarcerea venoasa.
Parametrii circulatiei venoase
a) Viteza sngelui este de 0,5mm/s la periferie i de
95mm/s n venele cave.
b) Presiunea hidrodinamica este de 9mmHg la capatul
venos al capilarelor sanguine si scade pana la o valoare
de aproximativ 0 mmHg la nivelul venelor mari si a
atriului drept (presiune venoasa centrala PVC).
3) Sistola VS:
Impinge coloana de snge n
artere
capilare
3) Micrile respiratorii:
inspirul presiunea negativa din cutia toracic =>
sngele este aspirat n sus din vene (vis a fronte);
- expir forat cu glota nchis (manevra Valsalva) =>
ntoarcerea venoas.
-
4) Diafragmul:
Coboar n inspir => preseaz venele abdominale
=> ntoarcerea venoas
Valve
deschise
Muchi
Valve
nchise
Ven
Efectul gravitatiei
Circulaia limfatic
Este circulaie de tip secundar, care ajunge n final n vene.
Cu ajutorul ei fluidele ajung din spatiul interstitial inapoi in
vasele de sange (2-3 litri/zi).
Aproape toate tesuturile organismului prezinta canale
limfatice speciale care dreneaza fluidele direct din spatiul
interstitial.
Exceptie fac portiunea superficiala a pielii, sistemul nervos
central, endomisium muschilor si oasele, care prezinta niste
mici canale prelimfatice cu rol asemanator.