MORTECI DIANA-ELENA

F.E.F.S Grupa: B ANUL II

Profesor Univ. : Ion Ene Mircea
REFERAT JUDO
PROCEDEUL TAI-OTOSHI
1.Acest procedeu tehnic este fercvent intalnit in competitii si este accesibil tuturor
judokanilor. Este un procedeu de mare amplitudine, bazat in special pe actiunea bratelor.
Practicarea acestui procedeu dezovolta simtul echilibrului dinamic, forta picioarelor si
intareste muschii abdominali.
Tori retrage piciorul stang in timp ce trage cu bratul stang orizontal / in afara, iar cu
bratul drept impinge in sus spre umarul drept al lui Uke dezechilibrandu-l inainte-dreapta. In
continuare, Tori intorcandu-se spre stanga, retrage piciorul stang in fata si putin in afara
piciorului stang al lui Uke apoi, fara a intrerupe actiunea bratelor deplaseaza piciorul drept
inaintea si in exteriorul gleznei drepte a lui Uke. In faza finala, Tori trage in jos cu bratul stang
si impinge cu bratul drept in sus si spre dreapta lui Uke, apoi se rasuceste cu corpul spre
stanga aruncandu-l cu spatele pe saltea.
Tori=atacantul
Uke=oponentul
KUZUSHI (dezechilibrare): lateral, inainte dreapta
KOKORO (oportunitate): Uke se afla in pozitia statica; avanseaza piciorul drept; se
deplaseaza lateral-dreapta; avanseaza piciorul drept si mentine in pozitie de aparare (Jigotai).
TSUKURI (intrarea): Cei doi parteneri stau in pozitie fundamentala dreapta, Tori
retrage piciorul stang pe aceeasi linie cu piciorul drept, usor in exteriorul piciorului stang a lui
Uke. Trece greutatea ininte pe partea anterioara a labelor picioarelor. Cu mana stanga trage
inainte dreapta paralel cu salteaza. Bratul drept ridica si impinge lateral dreapta, in timp ce
piciorul drept blocheaza la nivelul glenei, piciorul drept al lui Uke.
KAKE (explozia finala): In continuare, Tori prin intinderea piciorului stang urmat de
cel drept, in acelasi timp cu tractiunea energica in jos a bratului stang si de impingere in sus
spre stanga cu bratul drept, rasuceste corpul spre stanga, proiectandu-l pe Uke cu spatele pe
saltea.
INDICATII METODICE
in momentul dezechilibrarii, genunchii atacantului trebuie sa fie usor flexati, pentru
a cobori centrul de greutate
capul conduce miscarea odata cu tractiunea din brate si rasucirea trunchiului
piciorul fandat se intinde odata cu inceperea aruncarii
dezechilibrarea din brate trebuie sa aiba continuitate
intoarcerea cu spatele la adversar nu trebuie sa fie completa
partea stanga a corpului atacantului se afla la o distanta oarecare fara de adversar
GRESELI FRECVENTE
dezechilibrarea insuficienta
dezechilibrarea gresit executata

pozitia gresita a piciorului sprijin sau a celui care blocheaza piciorul adversarului
prin exterior
nesincronizarea lucrului din brate cu cel al picioarelor
in timpul aruncarii, trunchiul nu se rasuceste spre stanga ci se apleaca inainte
JOCURI:
SCOATE-L DIN CERC (dezvoltarea fortei)
In picioare pe perechi intr-un cerc format din doua centuri, fiecare cauta sa-si scoata
partenerul din cerc prin impingere, fara a folosi miscari de dezechilibrare.
ALERGARE FARA A ATINGE COLEGII (dezvoltarea vitezei)
Jocul incepe dand comanda de alergare usoara pe toata salteaua, in diferite directii. Se
va indica pozitia membrelor superioare si anume: intinse inainte/lateral/in sus,impreunate la
piept/la ceafa/in spate etc.
Cel care a atins un coleg va iesi din joc si va primi sarcini suplimentare.
LUPTA COCOSILOR (simtul pentru dezechilibrari)
Pe perechi, fiecare cu mainile la piept sare intru-un picior incercand ca prin lovire cu
un umar sa isi dezechilibreze partenerul.
CARE-I MAI RAPID (utilizarea greutatii corpului)
Pe perechi, unul culcat pe spate, celalalt pe genuchi intr-o partea a partenerului in
directia capului. La un semnal sonor cel culcat pe spate incearca sa se rasuceasca cu fata in
jos, iar celalalt incearca sa-l prinda pe spate sa-l fixeze.
TINE BRATUL (dezvoltarea forta)
Pe perechi, unul dintre parteneri este bratul si sta pe spate iar celalalt il fixeaza si
nu-l lasa sa se miste.
Jocul dureaza 15-20 de secunde si castiga bratul daca reuseste sa iasa sau partenerul
care il mentine.
PIETRELE DE MOARA
Se lucreaza pe perechi, dar partenerii trebuie sa aiba aproximativ aceeasi greutate.Unul
din parteneri este intins pe spate iar celalalt deasupra cu pieptul pe pieptul lui, bratele si
picioarele sprijinite pe saltea. Partenerul de deasupra trebuie sa faca rotatie de un cerc complet
deplasandu-se lateral cu mainile si picioarele iar cu pieptul il preseaza pe cel de jos,
impiedicandu-l sa se ridice sau sa se intoarca.
EXERCITII:
1.Exercitii de atentie: luarea diferitelor pozitii specifice/fundamentale la semnal sonor
(garda pe dreapta/stanga).
2.Flotari in sprijin inainte pe degete ( 3 serii de 10 flotari).
3.Dezechilibrarea partenerului in diferite directii.
4.Intrari si iesiri in pozitie de fixare.
5.Genoflexiuni cu partener pe umeri.

2. CALITATILE MOTRICE V.I.R.F.M

VITEZA
Este iuiteala sau rapiditatea cu care se executa actele si actiunile motrice.
Reprezinta rapiditatea cu care organismul percepe semnale externe, le receptioneaza,
si le prelucreaza emitand un raspuns printr-o actiune.
Reprezinta rapiditatea cu care se repeta o miscare intr-un anumit interval de timp.
Viteza este de mai multe feluri : V de deplasare, V de reactie, V de decizie, V de
executie, V de repetitie.
Factori care conditioneaza dezvoltarea c.m Viteza
calitatea S.N.C de a transmite impulsurile nervoase catre receptori
finetea sau acuitatea organelor receptoare (vaz, auz, miros)
calitatea fibrelor musculare care intra in contractie
calitatea A.T.P-forma de energie din celule
viteza de disociere a A.T.P sub influienta impulsului nervos.
calitatea motrica viteza tine de nivelul de dezvoltare a M.S.E
-factori de natura psihologica:
capacitatea de concentrare a atentiei
capacitatea de apreciere a vitezei
echilibrul afectiv
Modele pentru dezvoltarea c.m Viteza
-probe si norme de control
-proba de parcugere a unei distante in viteza maxima (30m)
-proba de testare a detentei (V+F=detenta)
-saritura in lungime de pe loc
-deplasari in pozitie de garda
In judo, viteza este necesara sub toate formele ei de manifestare, cea mai mare
importanta avand-o insa viteza de reactie si viteza de executie.
INDEMANAREA-COORDONAREA
Reprezinta capacitatea sportivului de a-si insusi cu usurinta, cu precizie un consum
redus de energie in actele si actiunile motrice efectuate si de a le aplica in conditii schibatoare
in fata adversarului.
Reprezinta capacitatea de a coordona, fie miscarile unor segmente ale corpului, fie
actiuni de miscare la care participa intregul sistem locomotor.
Indemanarea-coordonarea poate fi: generala sau specifica
Factori care conditioneaza deazvoltarea c.m Indemanarea/Coordonarea
calitatea S.N.C de a transmite impulsurile nervoase catre receptori
calitatea proceselor de excitatie si inhibitie
calitatea organelor receptoare (vaz,auz,miros)
calitatea proceselor metabolice si a surselor de energie din organism
-factori de natura motrica
in dezvoltarea indemanarii se are in vedere numarul mare de repetari

prin repetarile multiple se vor dezvolta anumite simturi (ex: simtul partenerului,
simtul mingii, simtul cosului,simtul portii).
-factori de natura psihologica
calitatea proceselor volitive
spiritul de autocontrol,increderea de sine, ambitia
calitatea proceselor cognitive: memorie, imaginatie, creativitate, putere de analiza,
puterea de a lui decizii.
Modele pentru dezvoltarea c.m Indemanarea/Coordonarea
-stafete cu transportul unor materiale sau a unui partener
-pase in doi cu mingea
-deplasare in pozitie fundamentala medie printre mai multe obstacole dispuse variat in spatii
mici
REZISTENTA
Reprezinta capacitatea organismului sportivului de a sustine un efort de lunga durata posibil
prin invingerea oboselii
Rezistenta poate fi : generala si specifica
Factori care conditioneaza dezvoltarera c.m Rezistenta
Rezistenta este determinata de trei categorii de factori
1.Factori anatomo-functionali (volumu pulmonar, volumul cardiac, volumul respirator)
2.Sistemul Nervos Central
3.Factori biochimici (calitatea fibrelor musculare)
calitatea S.N.C de a sustine un efort de lunga durata si mai ales de a relua efortul
calitatea proceselor de excitatie si inhibitie
calitatea proceselor metabolice si a surselor de energie
calitatea proceselor volitive
calitatea aparatelor organismului (respirator, circulator, cardiovascular)
Modele pentru dezvoltarea c.m Rezistenta
-alergarea de durata
-efectuarea exercitiilor cu greutati
-lupta pe perechi cu diferite teme
FORTA
Reprezinta capacitatea organismului sportivului de a opune contractii musculare prin
invingerea oboselii.
Reprezinta capacitatea organismului de a invinge o rezistenta externa sau interna (a propriului
corp) printr-un efort muscular.
Forta poate fi : genelara si specifica
Factori care conditioneaza dezvoltarea c.m Forta
nivelul de dezvoltare a muschiului (cu cat muschiul este mai mare cu atat si forta este mai
mare)
timpul reactiei motrice;
putere de concentrare maxima

calitatea S.N.C
calitatea proceselor metabolice si a surselor de energie
calitatea fibrelor musculare
calitatea articulatiilor
Modele pentru dezvoltarea c.m Forta
-tractiuni in brate din atarnat
-genoflexiuni
-flotari din culcat ventral
-dinamometrie la mana stanga/dreapta
-anumite exercitii executate cu haltere/gantere
-catarare pe franghie
-lupta pentru mentinerea prizelor
-flotari pe degete
-impins culcat cu partener
MOBILITATEA
Reprezinta capacitatea aparatului locomotor de a executa diferite miscari intre segmentele
corpului cu o amplitudine cat mai mare.
Mobilitatea poate fi : generala si specifica
Factori care conditioneaza dezvoltarea c.m Mobilitatea
calitatea S.N.C de a trasmite impulsurile nervoase catre receptori
finetea sau acuitatea organelor receptoare (vaz, auz, miros)
calitatea A.T.P-forma de energie din celule
ritmul carcadian (zi/noapte) influienteaza diferit mobilitatea, dimineata fiind mai redusa
calitatea aparatelor organismului (respirator, circulator, cardiac)
Modele pentru dezvoltarea c.m Mobilitatea
-mentinearea in pozitie de intindere a unui uschi/unor muschi
-deplasari in pozitie de garda joasa
-balansarea picioarelor spre inapoi-latera, imitand unele aruncari specifice

3. SISTEME DE ACTIONARE (specifice-nespecifice)

Pentru dezvoltarea Vitezei
specific
Proiectari la semnal sau in unitate de timp
-intensitate maxima 4/4
-volum minim 3 repetari a cate 10 secunde fiecare
-complexitate scazuta
-pauza lunga: 20 secunde intre repetari
nespecific
Alergare de viteza pe distanta de 30m
-intensitate maxima 4/4
-volum mic: o repetare 8 secunde
-complexitate scazuta

-pauza lunga: 50 secunde

Pentru dezvoltarea Indemanarii-Coordonarii
specific
Exersarea procedeului Tai-Otoshi pe partea neindemanatica
-intensitatea variaza in functie de nivelul de coordonare pe care il are individul-este mixta
-volum maxim-10 repetari a cate 5 secunde
-complexitate-cat mai mare
-paua lunga-20 secunde intre repetari
nespecific
Aruncarea unei mingi dintr-o mana in alta
-intensitate: crescuta
-volum ridicat 5 serii a cate 30 repetari 1 minut
-complexitate crescuta
-pauza lunga intre repetari: 30 recunde intre repetari
Pentru dezvoltarea Rezistentei
specific
Reprize prelungite pentru luarea prizelor
-intensitate mixta 2/4
-volum ridicat- 10 repetari a cate 1 minut
-complexitate-mixta
-pauze scurte intre repetari- 8-10 secunde
nespecific
Alergare de rezistenta
-intensitate scazuta 1/4
-volum scazut 1 executie
-complexitate scazuta
-pauza scurta: 10-15 secunde
Pentru dezvoltarea Fortei
specific
Dezechilibrarea partenerului pe diferite directii
-intensitate crescuta 3/4 , 4/4
-volum ridicat- 4 serii a cate 10 repetari
-complexitate ridicata
-pauze lungi intre repetari 20-30 secunde
nespecific
Genoflexiuni cu greutate (haltera de 5-7 kg) pe umeri
-intensitate ridicata 3/4 , 4/4
-volum ridicat-5 serii a cate 10 repetari- 1 minut seria
-complexitate crescuta
-pauze lungi intre repetari 30 secunde