FINANTELE PUBLICE

-Finantele publice sunt relatii sociale de natura economica ce apar in procesul de

repartitie al venitului rational si care sunt puse la dispozitia statului pt a se asigura
indeplinirea functiilor si serviciilor sale.
DREPTUL FINANCIAR
-Putem defini dreptul financiar ca fiind totalitatea normelor juridice ce reglementeaza
activitatea financiara a statului si a colectivitatilor publice locale.Aceasta activitate
presupune alcatuirea bugetelor ,contabilitatea si controlul operatiilor financiare,
efectuarea cheltuierilor publice, reglementarea relatiilor de credit, circulatia monedei, etc.
-Obiectul stiintei financiare il constituie studiul problemei legate de chelutieli, veniturii si
de aplicare a veniturilor si cheltuielilor publice.
-Desi face parte din dreptul public ,dreptul financiar prezinta si o larga autonomie fata de
celelalte discipline de drept public.
Ex: fata de dreptul administrativ el prezinta o serie de diferente.
-Dreptul administrativ este dat de ansamblul normelor juridice care guverneaza
activitatea administratiei de stat.
-Sub acest aspect atat activitatea adimistrative cat si administratia financiara fiscala se
realizeaza de catre agentii administratiei.
-Cu toate acestea dreptul financiar se organizeaza intr un mod particular fata de dreptul
administrativ.
IZVOARELE DE DREPT FINANCIAR
-Prin izvor de drept in sens juridic se intelege forma specifica de exprimare a normei
juridice.
-Este recunoscut ca in toate remurile de drept si in toate sistemele de drept existe o
pluraritate de izvoare de drept.pornind de la norma juridica si mergand pana la cutuma
sau obicei al locului.
-Izvoarele de drept financiar nu se pot constitui pe baza doctrinei ,cutumei,etc.
-Dreptul financiar rep. rarortul dintre stat si participanti prin care se obtin venituri
publice, sunt atat de importante incat nu pot fi exprimate decat in forma juridica,de acte
normative.
-In dreptul financiar vom gasi izvoare de drept specifice cat si izvoare comune cu alte
ramuri.
-Cele mai importante izvoare specifice ale dreptului financiar se grupeaza in functie de
materia pe care o reglementeaza , in acte normative , cum ar fi legea finantelor publice
locale, codul fiscal , legea contabilitatii publice.
-Pornind de la aceaste categorii de norme avem o multitudine de acte inferioare ,notiunea
de guvern , deciziile ministrilor , etc.
NORMELE DE DREPT FINANCIAR
-Norma de drept financiar este tot o regula de conduita edictata si recunoscuta de stat care
cuprinde dreptul si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar.
-Continutul normei de drept financiar are aceasi structura logico-juridica ,totodata are
aceea structura tehnico-juridica.
-Caracteristica normelor de drept financiar este data de sanctiune.

-In dreptul financiar intalnim sanctiuni specifice cum ar fi penalitati de intarziere,

majorari de intarziere , amenda fiscala , suspendarea operatiunilor, etc.
RAPORTURI DE DREPT FINANCIAR
-Raporturile juridoce financiare se disting de celelalte raporturi juridice atat prin
subiectele participante si pozitia care o au unele fata de altele si prin obiectul lor ,
reglementari si mai ales printr-o diversitate de modalitati de exprimare date de activitatile
financiare fiscale, etc.
Subiectele raportului juridic financiar:
-Unul dintre subiecte este statul care intra in raport jurific prin unul dintre organele sau
institutiile sale ,dar pe pozitia de purtator al autoritatii publice.Aceasta face statul sa se
afle intr-o pozitie dominanta fata de orcare alt subiect participant la raportul juridic.
-Celalalt subiect poate fi orice persoana fizica sau juridica, ce intra in relatii cu statul din
diverse motive, fie desfasoara activitati de natura impozabila ,fie solicita un serviciu
public ,fie este executata silit pentru neplata obligatiilor impozitelor fiscale.
-Continutul raportului juridic financiar este doar de drepturi si obligatii colective ale
subiectelor participante la raport.Nu pot exista drepturi fara obligatii colective nici
interes.
Obiectul raportului juridic financiar:
-In functie de fiecare raport avem si un obiect specific, in raporturile juridice monetare
avem ca obiect actiuni de circulatie monetara, ereditare , etc.
-In raporturile juridice de control financiar avem actiuni de control .
-In raporturile juridice fiscale, actiuni din plata unor sume de bani.
MONEDA
Cea mai veche forma de schimb este schimbul direct sau in natura.
Ptentru efectuarea acestuia, trebuiau indeplinite cumulativ 3 conditii:
1.conditia de loc si timp: ambii coschimbasi sa se gaseasca in acelasi loc si in acelasi
timp
2.conditia ca nevoia de bunuri a fiecaruia sa se regaseasca in bunurile celuilalt
3.bunurile care se schimba sa aibe valori aproximativ egale
Datorita primelor 2 conditii schimbul se face din ce in ce mai greu, iar datorita conditiei a
3-a devine aproape imposibil atunci cand bunurile care se schimba nu au aceeasi valoare
si nici nu se pot imparti.
Dificultatea schimbului a fost solutionata de ratiunea omului prin crearea si folosirea in
cadrul schimbului a unui instrument cu ajutorul caruia schimbul direct de bunuri a fost
impartit in 2 faze: faza de vanzare si faza de cumparare, transformand schimbul perfect in
schimb imperfect.
Nevoia de a cunoaste valoarea unui bun o simtim numai cand este vorba de un act care se
produce numai dupa o prealabila comparatie intre valorile bunurilor care se schimba.
Valoarea pare sa aibe 2 intelesuri:
1.exprima utilitatea unui bun valoarea de intrebuintare
2.exprima puterea de cumparare, de procurare a altor bunuri pe care o putem realiza cu
posesiunea acelui bun

FUNCTIILE MONEDEI
-Moneda isi justifica existenta prin functiile pe care le indeplineste.
-Pentru ca un bun sau o marfa sa serveasca drept instrument de schimb trb. Sa
indeplineasca cumultativ 2 conditii esentiale:
1.divizibilitatea in gradul cel mai desavarsit.
2.egalitatea intre partile divizate.
Functia de evaluare
-Cu ajutorul monedei se masoara valoarea tuturol celorlalte marfuri.Intrucat prin
intermediul semnului monetar este ea insasi o marfa ,cum este cazul aurului si argintului,
ea are pe langa puterea de cumparare inscrisa pe memnul monetar si o valoare de
intrebuintare ,care valoare este de obicei egala cu puterea de cumparare.
Functia de mijlocire a platilor
-Prin intermediul monedei exprimata printr-un semn monetar, se efectueaza egal si
valabil orice plata in orice tranzactie ,stingandu-se astfel in raportl obligational ,obligatia
de a face.
-Creditorul nu se poate obtine efectuarii platii de catre debitor, intrucat semnul monetar
care exprima moneda poarta girul autoritatii publice.
Functia de mijlocire a creditului
-Semnele monetare pot fi transcrise nu numai in tranzactiile de vanzare-cumparare, ele
pot fi si imprumutate.
-Imprumutul in moneda este in realitate o operatie de credit.
MONEDA CA INSTRUMENT DE SCHIMB
-Legatura intre epoca in care schimbul se facea direct si epoca in care se face prin
intermediul banului se face printr-o perioada de tranzitie.
-In aceasta epoca instrumentul de schimb desi avea toate calitatile fizice caracteristice
banului, totusi el era folosit in virtutea functionarii sale de instrument de schimb fara sa fi
fost incestit cu puterea si calitatile monedei.
Din acest punct de vedere distingem 2 mari epoci:
-Epoca premonetara in care functiile si insusirile sale de instrument de schimb era creatia
liberei vointe a indivizilor , fara nici un amestec din partea autoritatii si suveranitatii
statului.
-Epoca monetara in care semnul cu insusirile sale ne apare ca tutelat de stat sau ca o
creatie a statului.
Distinctia intre mijloc de schimb si instrument de schimb, mijlocul de schimb poate fi
transformat oricand intr-un bun care sa ne serveasca o cerinta sociala imediata.
Moneda este un instrument de schimb intrucat scopul si destinatia sa este numai schimbul
si plata.
Moneda este un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimbului si
acumulari , fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente ,se
bucura de incredere si se impune in societate prin forta de constrangere a starului.
CIRCULATIA BANEASCA
-Principala menire a circulatiei banesti o constituie intermedierea schimbului si consta in
procesul obiectiv de miscare a banilor in cadrul circulatiei marfurilor.

-Pentru ca un schimb sa aiba loc este necesar sa existe pe piata o anumita cantitate de
bunuri si servicii si apoi sa existe pe piata o cantitate de moneda exhilibrata cu valoarea
bunurilor si serviciilor de pe piata.
-Bani care se afla pe piata se prezinta sub forma de numeral, fie sub forma de moneda
scripturala sau de cont.
-Moneda scripturala sau de cont este un instrument de schimb creat de banci prin
intermediul depozitelor pe care unele persoane fizice sau joridice le detin la banci.
-Capitalurile aflate sub forma de depozite la banci pot fi utilizate in plata sau onorarea
unui angajament prin una din cele 3 metode:
1.ridicand din depozitul aflat la banca sau din contul curent suma necesara in moneda
efectiva si inmultind-o creditorului beneficiar.
2.dand ordin de plata bancii sa plateasca creditorului din depozitul sau contul titularului
suma pe care o datora.
3.cand beneficiarul are si el cont in banca sa poate da ordin banci sa vireze suma din
contul sau in contul creditorului.
-Definim circulatia baneasca ca un mecanism economici-financiar complex prin
intermediul caruia are loc miscarea banilor in procesul productiei ,circulatiei si
consumului de marfuri si servicii ,miscare concentra ta in operatiuni de plati, operatiuni
de credit , etc.
SISTEMUL BANESC SI ELEMENTE
-Definim sistemul banesc drept un complex de relatii economico-financiare
reglementate de norme juridice financiare fiscale prin intermediul carora se realizeaza
crearea semnelor banesti si circulatia banilor si care cuprinde deopotriva totalitatea
instrumentelor si tehnicilor de plata.
Sistemul banesc cuprinde urmatoarele elemente:
-unitatea baneasca
-modul de punere in circulatie a banilor metalici cu valoare intreaga.
-emisia de bancnote
-emisia de moneda cu valoare reprezentativa
-circulatia cecurilor si a altor instrumente de plata
EMISIA DE BANCNOTE
-Insuficienta metalului pretios, uzura inregistrata de metalul pretios in sfera circulatiei
precum si numeroasele tentative de contrafacere a condus cu timpul la scoaterea din
circulatie a banilor din aur si argint.
-Treptat metalul pretios a fost inlocuit cu bancnote, punerea in curculatie a acestora era
un atribut al bancilor de emisiune.
-La inceput bancnotele aveau si o oarecare stabilitate intrucat in proportie de 1/3 aveau
acoperire in aur ,putand fi comvertibile , la cerere, in aur.acest tip de semne monetare au
mai fost denumite si moneda, hartie.
-Cu timpul bancnotele s-au transformat in hartie, moneda fara acoperire cu aur.

EMISIA BANEASCA
-Putem defini emisia baneasca ca fiind un ansamblu de acte si operatiuni efectuate de stat
prin organele sale abilitate , si care constau atat in crearea de semne banesti , stocarea ,
punerea in curculatie si retragerea acestora din circulatie.
Emisia baneasca are loc pe 2 cai:
a.emisia semnelor banesti
b.formarea banilor scripturali
-Emisia semnelor banesti consta in confectionarea acertora respectiv si in stocarea la
emitent in vederea punerilor in circulatie , se refera numai la numeral.
-Formarea banilor sciptulari presupune operatiuni de stricta tehnica bancara, de aceea o
banca centrala contriubie la formarea banilor scripturali prin 3 modalitati:
1.refinantarea bancilor comerciale cu ajutorul rescontului, in vederea formarii de surse
banesti necesare acordarii de credite clientilor lor.
2.efectuarea unor operatiuni pe piata financiara care constau in cumpararea sau vanzarea
de obligatiuni ale statului.
3.acordarea de credite , direct unor intrprinderi de catre banca centrala in ciuda faptului
ca de regula creditele se acorda agentilor economici de catre bancile comerciale.

MASA MONETARA
-Masa monetara reprezinta totalitatea mijloacelor banesti ,indiferent de sursa, forma
,cantitate sau structura, necesare efectuarii tuturor platilor si existente la un anumit
moment in sfera circulatiei intr-o economie data.
-Stabilitatea monetara reprezinta posibilitatea mentinerii puterii de cumparare a monedei
nationale laintervale diferite de timp.
-Fenomenul opus stabilitatii masei monetare este cunoscut sub decumirea de devalorizare
monetara si poate fi definit ca fiind reducerea legale a valorii monedei nationale.
-Echilibrul monetar reprezinta o stare de normalitate data in primul rand de stabilitatea
monedei nationale, stabilitate asigurata in principal de raportul corect dintre oferta de
bunuri si servicii si masa monetara.
INFLATIA SI DIFLATIA
-Inflatie este definita ca ruperea de echilibru la un moment dat intre masa monetara si
masa de bunuri si servicii si inmultirea semnelor monetare in asa masura incat sa fie
urmata de fenomenul general de crestere a preturilor, respectiv deprecierea monetara.
Principalele cauze care genereaza inflatia:
-cresterea nemasurata a cantitatii de semne banesti in circulatie fara acoperire in marfuri
si servicii.
-scaderea sau ramanera la aceleasi limite a masei de marfuri si servicii, in raportul vechi
al masei monetare.
Metodele prin care se produce inflatia monetara pot fi:
-inmultirea semnelor monetare de catre institutia sau organul autorizat sa emita in mod
legal monede.
-emiterea semnelor monetare direct de catre stat.

-emiterea semnelor monetare de catre bancile comerciale ,prin acordarea nejustificata de

credite.
-Diflatia reprezinta un dezechilibru prin reducerea de semnelor monetare fata de
cantitatea de marfuri si servicii si urmata de scaderea preturilor.
Cauzele care pot duce la diflatie:
-sunt dictate de o anumita politica monetara cu scopul de a produce o urcare a puterii de
cumparare a unitatii monetare.
-cand urmarim o introducere in cursul schimbului monedei nationale in vederea activarii
importului de produse straine.
-fenomenul minetar deflationist eset cunoscut si sub numele de apreciere monetara.
DREPTUL BUGETAR
Bugetul de stat este definit ca fiind in principal acel plan financiar al statului numit
echilibru general economic si social al societatii prin care sunt prevazute veniturile si
cheltuielile aprobate pe o periada de timp.
Principiile procedurii bugetare
1.Universalitatea bugetara-principiul dupa care veniturile si cheluielile publice trebuie sa
figureze in buget cu sumele lor totale, cu alte cuvinte bugetul ce se va intocmi va avea
acel buget net in care se va stabili diferenta intre venit si cheltuieli.
2.Unitatea bugetara-presupune ca toate veniturile si cheluielile bugetare sa fie inscrise
intr-un singur document atat pt a prezenta situatia clara a rersurselor statului cat si
destinatia acestora.
3.Neafectarea veniturilor bugetare-potrivit acestui principiu un venit bugetar nu trebuie
destinat unei anume cheltuieli, veniturile publice odata incasate la buget se
depersonealizeaza si servesc la efectuarea unor cheltuieli in ordinea inscrierii in buget.
4.Specializarea bugetului-potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie inscrise in
buget si aprobate de Parlament resurse de provenienta, iar creditele bugetare pe categoriii
de cheltuieli ce determina ca acest principiu sa fie denumit de specialisti ca si al realitatii
bugetare.
5.Echilibru bugetar- principiu potrivit caruia cheltuielile bugetare trebuie acoperite
intregral din veniturile ordinare cu alte cuvinte bugetul trebuie sa se prezinte echilibrat
adica cheltuielile trebuie sa fie egale cu veniturile.
6.Anualitatea bugetului- executia bugetului, incasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor se intend pe o perioada de 1 an.
Etapele bugetare
1.Elaborarea sau intocmirea bugetului de stat
Sarcina elaborari acestui proiect ii revine puterii executive neexistand niciodata dero garii
de la aceasta practica. De regula la momentul intocmirii unui proiect se vor respecta
anumite regului de baza cum ar fi:
-elaborarea propriilor proiecte de buget de fiecare ordonator principal de credite,
-resursele bugetare sunt intotdeauna mai mari decat posibilitatile de asigurare a acestora,
legea dand posibilitatea ministerelor de finante sa stabileasca limitele de cheltuieli ale
fiecarui ordonator principal de credite;
-stabilirea procedurilor specifice de rezolvare a conflictelor care apar inevitabil in cadrul
acestor etape.

Proiectul de buget trebuie sa fie fundamentat pe aspectele invocate de ordonatorii

principali cat sip e baza proiectului de buget a ministerului finantelor publice care va
intocmi proiectul final atat al bugetului de stat cat si proiectul asigurarilor sociale si a
fondurilor speciale pe care il depune la Guvern pana la data de 25 septembrie a fiecarui
an.
2.Aprobarea proiectului bugetului de stat
Competenta de aprobare a proiectului bugetului de stat revine pruterii legislative. In
Romania aprobarea proiectului de buget de stat apartine potrivit art.5 alin.1 liat.a din
Legea finantelor publice Parlamentului si acesta se aproba prin lege. Dezbaterea
parlamentara si aprobarea proiectului trebuie sa se incadreze in intervalul de timp
stability de lege respective 10 oct-28 dec de fiecare an. Trebuie precizat ca arobarea
proiectului de buget va interveni numai prin specializarea votului in sensul ca
Parlamentul urmeaza sa-si dea votul odata asupra cheltuielilor si odata asupra veniturilor.
In cazul in care Parlamentul nu a aprobat bugetul inainte de inceperea exercitiului bugetar
Guvernul este totusi autorizat sa angajeze cheltuieli insa pe o perioada determinate si in
anumite limite.
3.Executarea bugetului
Se defineste prin:
-incasare a veniturilor si efectuarea cheltuielilor prevazute de actul bugetar.
Executarea bugetara este de competenta puterii executive si se efectueaza prin
intermediul organelor specializate mai ales cele din structura ministerelor finantelor.
Executarea bugetului de stat presupune la randul sau 2 etape:
1.Realizarea veniturilor bugetare, aceasta la randul ei parcurge mai multe etape
concretizate in acte si operatiuni materiale dupa cum urmeaza:
-asezarea care este operatiunea prin care se identifica material impozabila a unei personae
fizice sau juridice;
-lichidarea cuantumului impozabil datorat de contribuabili in cauza;
-perceperea propriu-zisa a impozitului este aceea activitate de incasare propriu-zisa a
impozitelor si taxelor fiind incluse chiar si amenzile neachitate.
2.Efectuarea cheltuielilor bugetare, este cunoscut ca orice plata mai inainte de a fi
efectuata trecerea printr-o serie de operatiuni cum ar fi:
-angajarea cheltuielilor caz in care statul devine debitor fata de un tert, obligatie ce se
naste dintr-un contract sau hotarare judecatoreasca sau decizie ministeriala;
-lichidarea este operatiunea adm care consta in verificarea titlurilor prin care creditorii
statului retind anumite plati intotdeauna trebuie sa existe acte justificative care sa
confirme realziarea lucrarilor;
-ordonantareas este operatiunea financiar-contabila prin care se dispune plata unei sume
de bani din contul bugetului in favoarea unui tert.
4.Incheierea exercitiului bugetar si contolul executiei bugetare
In aceasta etapa sunt intocmite conturile de executie bugetara si are loc controlul acestuia.
Contul general anual de executie a bugetului asigurarii sociale, cat si conturile anuale de
executie pt bugetele fondurilor speciale se intocmesc in aceasi structura ca si bugetele
aprobate si au anexa intotdeauna conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor
principali de credite inclusive anexele acestora. Excedentul sau deficitul bugetar atat cel
al bugetului de stat, al asigurarilor sociale sau fondurilor speciale se stabilesc ca diferenta

intre veniturile incasate pana la incheierea exercitiului financiar si platile effectuate pana
la aceasi data.
RAPORTURILE JURIDICE BUGETARE
Def.Raporturile juridice bugetare sunt realtiile financiare reglementate de normele
juridice financiar-fiscale care iau nastere in procesul repartizarii unei parti din venitul
national si al redistribuirii unor venituri ale persoanelor fizice sau juridice cu scopul
constituirii fondurilor banesti la bugetul statului.
Rapoturile juridice bugetare pastreaza aceleasi elemente ca orice raport juridic financiarfiscal-subiect, continut si obiect.
Obligatia bugetare
Aplicarea individuala a regulilor de impunere naste in persoana contribuabilului numai
obligatiuni obiective, cu alte cuvinte obligatiuni lagale, care deriva direct din lege. Aceste
particularitati privesc mai ales izvorul obligatiei, beneficiarul, obiectul material, forma si
conditiile de stabilire, modificare si stingere.
a.Obligatia bugetara deriva din legea de impozit care indica pe cale generala si
impersonala care sunt conditiile de impunere, bazele impozabile, cota impozitului,
modalitatile de constatare si percepere.
b.Beneficiarul obligatiei bugetare este theoretic intreaga societate. Intrucat prin
intermediul obligatiei bugetare se realizeaza veniturile la bugetul statului, care apoi
finanteaza toate cheltuielile de interes general.
c.Obiectul material al obligatiei bugetare consta dintr-o suma de bani si anume suma de
bani pe care contribuanilul o datoreaza bugetului.
d.Obligatia bugetara se concretizeaza in titlul de creanta bugetara si se exprima in forma
scrisa.
e.Conditiile de stabilire a obligatiei bugetare difera pt fiecare categorie de venituri in
parte, fiind stabilite prin actele normative ce instituie veniturile bugetare, impozit, taxa,
contributie etc.
f.Modificarea obligatiei bugetare se face tot potrivit legii care instituie venitul respective,
atunci cand sunt indeplinite conditiile legii.
TITLUL DE CRANTA BUGETARA
Concretizarea obligatiei bugetare, care este in esenta o obligatie generala, obiectiva,
nascuta pe baza legii, intr-o obligatie particulara, care incuba unui anumit contribuabil se
face printr-un inscris numit titlu de creanta bugetara.
Def. Titlu de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata si se individualizeaza
obligatiile de plata privind creantele bugetare, intocmit de organelle de specialitate sau
persoanele imputernicite potrivit legii.
Categorii de titluri de creanta:
a)procesul-verbal de impunere sau actul declarative al contribuabilului;
b)pt obligatiile bugetare care se stabilesc de catre platitor, titlul de creanta il reprezinta
documentul de evidenta intocmit de acesta(decontul TVA);
c)pt diferentele constate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal
datorate, nclusiv pt majorarile de intarziere datorate pt neplata la termen a impozitelor,
taxelor si altor venituri stabilite cu ocazia verificarilor effectuate de organelle
competente, titlul de creanta il reprezinta actul de control;

d)pt obligatiile de plata constate in vama, titlul de creanta il constituie declaratia vamala;
e)pt obligatiile bugetare reprezentand taxa pt prestarea unor servicii sau taxa de timbru,
titlul de creanta il constituie documentul de plata sau actul pe care s-au anulat timbrele
fiscale mobile;
f)pt obligatiile de plata a amenzilor, titlul de creanta bugetara il constituie procesulverbal de constatare si sanctionare a constraventiei;
g)pt obligatiile de plata a amenzilor, cheltuielilor judiciare sau a altor crante bugetare
stabilite de instanta judecatoreasca sau de procurer, titlul de creanta bugetara il reprezinta
hotararea judecatoreasca;
h)pt obligatiile de plata a majorarilor de intarziere titlul de creanta bugetara il constituie
actul prin care se constata suma de plata;
i)orice alte acte emise de organelle competente prin care se constata si se individualizeaza
creante bugetare.
Titlul de creanta bugetara prezinta 2 particularitati care il deosebesc fundamental de
celelalte titluri de creante:
a)Titlul de creanta bugetara este un act declarative de drepturi si obligatii si nu un act
constitutive de dreptuti si obligatii.
b)Titlul de creanta bugetara este executoriu prin el insusi.
TITLURILE DE CREANTA BUGETARA EXPLICITE
Majoritatea actelor administrative constatatoare de obligatii in sarcina contribuabililor de
a plati bugetului o anumita suma de bani sunt acte explicite, ele fiind intocmite exclusive
cu scopul constatarii in concret a obligatiilor contribuabililor, cu scopul individualizarii
obligatiei generale instituite de lege-obligatia bugetara. Astfel de titluri sunt:
a)Procesul-verbal de impunere
Pt anumite categorii de venituri, intinderea obligatiunii bugetare ce revine fiecarui
contribuabil se determina de catre organelle fiscale pe baza datelor declarate de acesta. Pe
aceasta baza, organelle fiscale intocmesc procesul-verbal de impunere comunicandt
totodata debitorului o instiintare de plata pt suma pe care urmeaza sa o plateasca cu un
anumit titlu si termen de plata.
b)Declaratia de impunere
Pt unele categorii de impozite titlul de creanta bugetara il reperezinta chiar declaratia de
impunere intocmita de contribuabil si depusa la organul fiscal competent, care se
limiteaza doar la verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratia de
impunere.
c)Documentul de evidenta intocmit de platitor
Una dintre obligatiile bugetare care se stabilesc de platitor este si TVA. Debitorul
obligatiei in acest caz cumparatorul bunului sau serviciului, care suporta taxa, tax ace
este inclusa in pretul bunului sau serviciului, iar platitorul obligatiei bugetare este
vanzatorul care incaseaza taxa pe care apoi o vireaza bugetului.
d)Declaratia vamala
TITLURILE DE CREANTA BUGETARA IMPLICITE
Titlurile de creanta bugetara pot fi si alte documente emise de organelle competente, prin
care se constata si se individualizeaza creante bugetare. Este cazul unor acte juridice care
se intocmesc cu alt scop decat stabilirea si individualizarea creantelor bugetare, insa

aceste documente contin implicit si creante bugetare, avand in acelasi timp natura
juridical a unui titlu de creanta bugetara.
Dintre aceste documente enumeram:
a)documentele deplata a salariilor si altor drepturi salariale, documentele de plata a
veniturilor sau altor drepturi banesti cuvenite colaboratorilor externi pe baza unei
conventii de colaborare si documentele ce constata plata catre asociati sau actionari a
dividentelor cuvenite dupa repartizarea profitului net.
b)actul constatator intocmit de organul de control financiar.