UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

PROCEDEE I TEHNICI DE EANTIONARE

PROF. CONF: SVOIU GHEORGHE

STUDENTA: DOGARU CRISTINA

SPECIALIZARE: CIG ANUL I GR. 1

PROCEDEE I TEHNICI DE EANTIONARE

,,Chiar i n cazurile cele mai simple de cercetare statistic , unitile supuse observrii sunt
considerate ca o selecie dintr-o populaie statistic1 Ronald Aylmer Fisher
Procedeele teoretice si tehnicile practice de eantionare minimizeaz distorsiunea sau
diferena dintre valoarea scontat si valoarea real a parametrului si maximizeaz precizia ,
pentru o cheltuial relativ constant sau limitata de resurse.
Un eantion poate fi reprezentativ fr a fi suficient de precis , precizia nu se poate concepe
ns fr reprezentativitate. Reprezentativitatea ca identitate a trsturilor si maxim fidelitate
structural depinde de trei aspecte majore la nivelul esantionului:
omogenitatea populaiei originare , analizat dup caracteristicile cercetate;
mrimea eantionului , mrime care o dat situat dincolo de 600-700 de unitti statistice
aduce un tot mai mic spor de precizie conform curbei Stoetzel i Girard ;
procedeul de eantionare (reprezentativitatea se poate determina numai pentru
eantioanele strict aleatoare sau probabilistice);
Condiiile concrete de reprezentativitate ale unui eantion extras aleator sau probabilistic se
enuna astfel:
asigurarea de probabilitti de extractie determinabile anticipat si nenule pentru fiecare
unitate statistic a populatiei originare;
prelevarea unui eantion suficient de mare pentru a reda si structura si trsturile
populaiei originare permind astfel obtinerea unor indicatori cu un grad mare de stabilitate;
extragerea in mod obiectiv a unei unitti statistice, dup legile hazardului si independent
de alte unitti statistice;
acceptarea unui procedeu teoretic si a unei tehnici practice de eantionare care s
manifeste o evident autonomie in raport cu caracteristicile sau variabilele populaiei originare
cercetate selectiv.
Procedeele teoretice clasice de eantionare se divid n aleatoare sau probabilistice (sondajul
aleator,quasialeator si parial aleator ) si nealeatoare sau neprobabilistice ( sondajul realizat prin
eantionarea dirijat si mixt).
A) Sondajul aleator sau probabilistic se manifest concret prin tehnicile loteriei (n
variantele repetate corespunztoare bilei revenite sau ntoarse i nerepetate corespunztoare

Gheorghe Svoiu Statistic. Mod de gndire i metode, Editura Universitar Bucureti,

2009, p. 199.

bilei nerevenite sau nentoarse) a tabelului cu numere ntampltoare i a pasului mecanic de

numrare .2
a)
Tehnica ,,loteriei sau ,,a tragerii la sori definete sondajul aleator de notorietate
i const n confecionarea de bile,bilete, jetoane identice.
Se disting dou variante de extragere din urn a bilelor sau a celorlalte tipuri de obiecte
prima este varianta sondajului repetat sau a bilei revenite n urn.
b)
Tehnica tabelului cu numere ntmpltoare presupune o selectare a celor,,n,,
uniti statistice ale eantionului din populaia originar,unde au fost numerotate n prealabil de
la 1 la N ,selectare bazat pe tabelele elaborate de Kendall,BabbingtonSmith,Rand,Tippet,Fisher,Yates,inclusiv pe unele programe elementare contemporane
generatoare de numere aleatoare.Tehnica a aprut ca soluie practic n cazul eantioanelor
relativ mari.
c)
Tehnica pasului mecanic de numrare este un procedeu quasialeator,este o solutie
de eantionare practic adecvat populaiilor originare relativ numeroase i,eventual riguros
nseriate anterior. Eantionul se constituie printr-o selecie aleatoare a primei unitti statistice ,de
obicei printr-o tragere la sori dintr-o urn ce conine un numar k de unitti statistice urmat de
selecia tuturor celorlalte (n-1) unitti rmase , identificate i extrase prin adugarea repetat a
valorii pasului mecanic obtinut la numrul de ordine al primei unitii extrase.
Procedeele de eantionare nealeatoare sau neprobabilistica cum sunt denumite sondajul
dirijat si cel mixt se utilizeaz mai ales n cercetarea de marketing i in cercetarea de natur
sociologic. Sondajul dirijat,n varianta ei cea mai cunoscut ca eantionare pe cote,presupune o
cunoatere deosebit a populaiei originare,a factorilor principali de grupare i a omogenitii
grupelor formate n interiorul acesteia. Cele mai cunoscute eantioane pe cote sunt panelurile(de
consumatori,de magazine).
Alaturi de eantionarea pe cote , n practic se mai aplic i alte metode de selecie dirijat:
metoda voluntariatului , bazat pe voluntarii extrai prin intermediul unui chestionar
dintr-o populaie special,cititorii unui anumit ziar , aderentii la o organizaie caracteristic;
metoda eantionrii la faa locului , ce se realizeaz pe cei selectai prin pas mecanic
(a n-a persoan ce ,,viziteaz,, un spaiu special i de interes n cercetarea selectivmuzeu,aeroport,magazin) i ale crei rezultate nu se extrapoleaz ;
metoda itinerariilor , axat pe o eantionare pe cote combinat cu interesul realizrii unui
anumit traseu i cu respectarea anumitor puncte de oprire care ncearc s evite
nonrspunsul,prin trecerea la punctul urmtor sau la unitatea statistic urmtoare; metoda rmne
nereprezentativ n rezultate, fiind numai orientativ ;
metoda unitilor tip, determinat de definirea unittii tip,prin corelarea anumitor
caracteristici sau variabile i gruparea populaiei originare n subansambluri omogene,fr
pretentii de extindere riguroas a indicatorilor final obinut sau rezultat din eantion.
Sondajul mixt sau partial aleator este o combinaie practic de eantionare aleatoare cu
eantionare dirijat ,pornind de la ideea de a maximiza avantajele si de a minimiza dezavantajele
sondajului statistic.
2

Gheorghe Svoiu Statistic. Mod de gndire i metode, Editura Universitar Bucureti,

2009, p. 200.

Categoriile se selecii mixte semnificative sunt:

1) Sondajul stratificat sau tipic se aplic populatiilor originare eterogene de uniti
simple,care se pot segmenta n straturi omogene,pentru care se preleveaz distinct subeantioane.
Apar 3 probleme majore ale stratificrii propriu-zise:
determinarea straturilor ,identificarea corect a variabilei generatoare sau
fondatoare de straturi
optimizarea numrului de straturi ,cu ct crete precizia la nivel de strat cresc i
cheltuielile totale ale cercetarii
repartizarea concret a eantionului pe straturi ,fie neproporional, proporional
sau optim ,fie cu stratificare anterioar seleciei sau ulterioar acesteia.
2) Sondajul de serii este utilizat atunci cnd populaia originar este tot neomogen dar
alcatuit din unittii statistice complexe,ca in cazurile controlului de loturi (pachete,lzi) al
transporturilor aeriene(serii de zbor), al studiilor ecologice pe zone,al analizei condiiilor de
locuit in blocuri.
3) Sondajul multistadial sau n trepte este o selecie de serii cercetat sau studiat parial,
selecie repetat in mai multe stadii sau trepte.
Realizarea unui sondaj,,bi sau tristadial presupune existena unei grupri a populaiei ct mai
naturale(de tipul teritorial-administrativ,ca n cazul judeelor,localittilor).
Sondajul multistadial sau n trepte poate fi exemplificat astfel la nivel regional:
o Stadiul I : localitatea
o Stadiul II : gospodria
o Stadiul III : individul
4) Sondajul multifazic utilizeaz mai multe eantioane succesiv. In prima faz eantionul
este de dimensiuni mai mari , iar numrul variabilelor studiate limitat.In fazele urmtoare se
diminueaz semnificativ volumul noului eantion , dar se extinde profunzimea programului de
observare .
Tehnica este folosit cu succes pentru completarea recensmintelor cu cercetri tematice
aprofundate . Se recomand a nu se confunda eantionul multistadial sa ,,n trepte,,,care
selecteaz eantioane diferite n stadii diferite ,cu eantionul multifazic ,care selecteaz un singur
eantion din care se extrag subeantioane n fazele urmatoare.
5) Sondajul secvenial verific practic unele calitti specifice importante i mai ales
apartenena la un spectru de valori bine delimitate n urma unor testri diverse. Domeniul major
de aplicare al acestei selecii este cel al controlului calittii produciei ,asigurnd in timp util
coreciile necesare in fluxul productiv.
Se mai utilizeaz eantioane ntreptrunse sau replicate,rezultate din divizarea in
subpopulaii a eantionului initial, eantioane pe zone a caror baz de eantionare este o
hart,eantioane de baz sau dominante ,din care se extrag periodic subeantioane.

BIBLIOGRAFIE
1.
Svoiu Gheorghe - Statistica general cu aplicaii n contabilitate -Ed.
Universitar, Bucureti, 2012
2.
Svoiu Gheorghe - Statistica. Mod de gndire i metode -Ed. Universitar,
Bucureti, 2009