Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 32 Gudronul Acid E28093 Valorificare

    Încărcat de

    mar_razvan4737
    2 vizualizări8 pagini
    Gudroane

    Titlu original

    32 Gudronul Acid e28093 Valorificare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Gudroane

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2 vizualizări8 pagini

    32 Gudronul Acid E28093 Valorificare

    Încărcat de

    mar_razvan4737
    Gudroane

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    AX Confers Nora mulispines-cuparcpa rere, "Prfenul Du PAVEL- to Aeoanegec rad, ‘SE, 2010 GUDRONUL ACID — VALORIFICARE SAU ELIMINARE? Stefan ZOTA, Alexandrina ZOTA, Stefan CONSTANTIN ACID TAR — UTILISATION OR DISPOSAL? ‘This paper explores some ways for pre-treatment acid tar in the scope its utlisation or disposal. Also, it presents some ways of utlisation, The authors believe that the best utilisation is co-incineration in the cement industry. CCuvinte cheie: gudron acid, tratare, valorificare,eliminare 41, Generalitati Din punct de vedere al protectiei mediului este intotdeauna de preferat ca deseurilor sa li se dea o utlizare si numai in ultima instant, atunci cand nu se gaseste 0 cale de utilzare, deseurile sd fie eliminate. Mai intai, trebuie s& clarificém notiunile de ‘valorificare™ si “eliminare’ a deseurilor, asa cum sunt reflectate in legislatia actuala de mediu. In Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind deseurile, in Anexa Il B sunt enumerate operatiunile de valorificare a deseurilor, valorificarea insemnand, in functie de natura $i compozitia deseurilor, folosirea ca sursa de energie, prelucrarea in vederea refolosirii sau a recuperéirii unor component valorosi etc. in Anexa IIA din aceeasi lege sunt enumerate operafiunile de eliminare a deseurilor, termenul de eliminare insemnand, in cazul ‘gudroanelor acide, depunerea defintiva pe un depozt special construt, dupa ce gudronul a fost tratat intr-un anumit fel spre a-1 aduce intro forma cat mai putin daunatoare mediulu 203 Gudroanele acide reprezinta unul din deseurile de mare volum, ‘cu impact major asupra mediului, de aceea credem cd este important s& analizim ce se poate face cu acest deseu si sa oferim 0 cale de meditatie pentru toti cei interesati de rezolvarea acestei probleme. Gudroanele acide constituie un deseu din activitatea uzinelor ‘cocsochimice si din procesele de rafinare a petrolului, cele rezultate din industria petroiiera fiind in cantitati mult mai mari. Gudroanele acide s- au depozitat in gropi de mari dimensiuni numite batale sau lagune, ‘constituind surse de poluare pentru aer, sol, subsol si ape subterane. Tin cele ce urmeaz ne vom referi la unele experimentéri privind valorificarea gudroanelor acide de natura cocsochimica, dar conciuzille aman valabile si pentru gudroanele acide de la rafnarea petrolului 2, Caracteristi le gudroanelor acide cocsochimice Gudroanele acide din activtatea uzinelor cocsochimice provin din doua surse principale ‘© Gudronul acid de la fabricarea sulfatului de amoniu prin procedeul cu saturator; gudronul acid rezult& din condensarea restului de gudron (ceata de gudron) rimas in gazul de cocs dupa degudronarea in colectoare si racitoarele primare. Ceata de gudron condenseaza tn contact cu Solufia acid’ din saturator, de unde se separa si se transporté la batalul de gudron acid. In contact cu solutia acid’ din saturator, gudronul suferd transforma dverse, pe langa faptul cd rméne cu un anumit continut de acid sulfuric. ‘* Gudronul acid provenit de la rectiicarea. benzenului brut cocsochimic (purificarea chimic a fractilor). Aceasta purificare are drept scop eliminarea compusilor nesaturati si a celor cu sulf din benzenul brut. Purficarea se face prin tratarea fiactilor cu acid sulfuric de concentratie 92-93 % urmata de neutralizare cu solutie alcalind. La tratarea cu acid sulfuric, din compusii nesaturati si cu sulf din benzenul brut se formeazd produse foarte complexe care se separa sub forma lunei mase vascoase de culoare neagra, numité gudron acid. Acest udron acid este rezuitatul unor reacfi diverse cum ar fide polimerizare si copolimerizare a compusilor nesaturali,reacfiide condensare, reacti de sulfonare a unor hidrocarbuti etc Pe batalul de gudron acid mai ajung si “fusele" separate din amestecul de apa amoniacala si gudron care vine din colectoare in decantorul mecanizat. Ele sunt constituite din hidrocarburi complexe polimerizate, praf de cocs si grafit antrenat din camerele de coosificare. De-a lungul timpului, in multe uzine cocsochimice, inclusiv la Hunedoara, au existat multe incercari de a da o utlizare gudronului 204 acid, dar, din lips de interes, aceste incercari nu s-au finalizat prin aplicarea lor, astfel c& gudronul acid a ajuns la batal si a deverit 0 sursd de poluare pentru aer, sol, subsol si ape sutterane. in tabelul 1 sunt prezentate céteva caracteristici tipice pentru ‘qudronul acid provenit din activitatea uzinelor cocsochimice [2, 3]. Tabelul + Provenienis gudron acid Denumire indicator sulfa de rectficare ‘moni benzen Denstate, fart 721-129 | 410-118 Continut de, % = apa 13-135 | 50-110 ~cenusé 03-08 02-08 sul 55-106 | 80-140 - acid sulfuric dupa decantare ag 49 - substante insoluble in benzen 39-48 10715 Concentratia_ de acid sulfuric in solutie, dupa decantare, % 20-40 20-35 “Temperatura de inmuiere, °C z (inet si bila) 20-26 20 3. Principalele riscuri pentru mediu gi sénatatea popul Gudronul acid din batal reprezinta, asa cum am aratat mai sus, un amestec de gudron acid de la fabricarea sulfatuui de amoniu si gudron acid de la rectificarea benzenului brut, la care se adauga si “fusele” de la decantorul mecanizat. Gudronului acid din batal este un ‘complex de substante cuprinzdnd componenti ai gudronului, mai mult sau mai putin modifcali sub acliunea acidului suri, si componenti formati in urma reactilor de polimerizare, copolimerizare, sulfonare, aditie etc. a compusilor nesaturati din benzenul brut. In gudronul brut din’ batal se intalnesc hidrocarburi benzenice, nafialina, antracen, fenoli, crezoli, tionaften, tiofen, piridine, chindline, carbazol, acid sulfuric, acizi sulfonici si tiosulfonici, polimeri si copolimeri complecsi si alte impuritati din gazul de cocs sau din acidul sufuric. Gudronul acid din batal mai contine si mici cantititi de metale grele provenite din crbuni si din acidul sulfuric, dar mai ales din emisiile de la furnale si otelarii, stiut fiind c& pe batal s-au depus zeci de ani prafurile de la aceste surse de emisie. ‘Mediul fiind acid, mare parte din metalele grele din gudronul din batal se gasesc in forme solubile. 205 Gudronul acid depus in batal este expus in mod permanent precipitatilor si radiatilor solare, Precipitatile spalé treptat substantele solubile din gudronul acid, in_primul rand acidul sulfuric si acidul sulfonic, metalele grele aflate tn combinatii solubile, fenoli, crezoli, piridinele care sunt astfel evacuate din batal, batalul constituind, deci, 0 sursd de poluare pentru sol si ape subterane. Incdlzirea masei de gudron din batal pe timp de vard conduce la evaporarea si evacuarea in atmosfera a substantelor volatile, cum este benzenul si alte substante cu temperaturi de fierbere scazute sau care sublimeaza (naftalina), producénd astfel poluarea aerului. Dioxidul de suff si vaporii de acid sulfuric fac parte, de asemenea, din emisille de la batalul de qudron acid. Sub influenta radiatiei solare au loc reactii de polimerizare, copolimerizare si de oxidare cu oxigenul din aer, astfel incét gudronul acid depozitat 0 perioada indelungataé devine mai vascos sau chiar solid [4, 5, 7] Cea mai periculoasé raméne, dupa parerea noastra, poluarea apelor subterane care poate $8 afecteze populatia dn zonele limitrofe care folosese apa freatic& pentru nevoi igienico-sanitare sau pentru irigat 4, Experimentari privind utilizarea gudronului acid La data cAnd s-au facut experimentarile in cadrul Centrului de Cercetare si Proiectare Hunedoara interesa utilizarea gudronului acid in sarja de cocsificare. Incercaile au vizat in primu rand neutralizarea si conditionarea gudronului acid pentru a! face apt de a fi introdus in sarja de cocsificare [1] Neutralizarea s-a facut cu: a) ap amoniacala care provine de la captarea amoniacului din gazul de cocs si b) cu praf de var de la fabrica de var-dolomita care este un deseu. Neutralizarea cu apa amoniacala s-a facut intr-un yas cu agitator dupa care s-a lasat sé se sedimenteze, Supernatantul' a fost scurs $i S-a evacuat la stafia de epurare a apelor amonical ~ fenolice a uzinei cocsochimice. Caracteristicile gudronului acid neutralizat cu ap& amoniacalaé au fost: pH 7 Densitatea la 20 °C, g/cm? 1,2 " SUPERNATANT, -A adi (despre plane, otgane) care plutese pe suprafeta opel. (< engl. supematan 206 Continut de, % = apa 5 -sulfatde amoniu 3,2 = fenoli 24 Compozitia pe fracti, % - distilat pana la 170°C 1,8 + distilat pana la 270°C 11,4 - distilat pana la 300°C 21.8 Neutralizarea gudronului acid cu praf de var s-a facut pe un granulator cu taler si s-a obtinut un material granulat foarte comod de dozat in sarja de cocsificare. Cocsificarile experimentale (la cutie) au aratat o influent favorabilé a gudronului acid neutralizat asupra calitati cocsului, un procent de gudron acid neutralizat in sarja putand inlocui 2-3 procente de c&rbuni cu bune caiitatji de aglutinare-cocsificare. ‘Alte incercdri de concitionare si utlizare @ gudronului acid efectuate de alti autori sunt prezentate in cele ce urmeaza in lucrarea [3], a fost cercetaté influenta gudronului acid petrolier ca adaos in cuptorul de clincherizare la fabricarea cimentului portland dupa ce a fost neutralizat cu praf de var. in tabelul 2 este prezentata influenta adaosului de gudron acid neutralizat asupra calitati cimentului obtinut Tabelul 2 ‘Confinutul de qudron neutralizat, % Indicatori ¢ 2 peutalzat Timpul de pre, minute “inceput 12 | 36 | 45 | 120 = sfarsit 58 | 65 | 190 | 180 Rezistenta a comprimare, MPa ~ dupa 4 zi os | 25 | 39 | 32 = dupa 3 zile tie | 125 | i45 | i94 = dupa 7 zile 183 | 185 | 190 | 220 De remarcat c& in afara de posibitatea reglarii timpului de prizé a cimentului prin utiizarea gudronului acid neutralizat, se reduce consumul de combustibil la fabricarea cimentului, gudronul acid neutralizat avand 0 putere calorficd in jur de 3500 ~ 5500 kcalkg, in functie de tratamentul preliminar la care a fost supus. in fine, posibiltatile de conditionare si valorifcare a gudroanelor acide de natura cocsochimicé sau de natura petrolieré sunt multiple Vom menfiona numai posibiltatea folosirii lor in mixture asfaltice la 207 cconstructia de drumuri, la fabricarea smoalei cu temperatura inalté de inmuiere (3, 4, 6} 5. Conditionarea gudronului acid in vederea eliminarii Eliminarea gudronuluiacid prin depunerea definitd pe _un depozit conform este posibilé numai dupa ce se aduce intr-o forma in care s& fie blocata posibiltatea de raspandire in mediul inconjurator a ‘componentilor periculosi in lucrarea [8] este prezentata tehnologia de tratare preliminara a gudronului acid in vederea elimindii ui prin depunere pe un depozit de deseuri periculoase. ‘Aceasta tehnologie de tratare este cunoscuta ca tehnologia de solidificare/stabilizare cu. ciment si este consideraté de US-EPA 0 tehnologie bine pusa la punct si corespunzatoare pentru tratarea deseurilor radioactive si a deseurilor periculoase Tratamentul de soldificare/stabiizare aplicat gudonului acid are urmatoarele efecte: © legarea chimicé a componentilor dizolvati; © incapsularea particulelor de substante contaminante int-un inves. impermeabil; fiarea chimicd a componentior perioulosi prin reducerea solubiltai lor; « reducerea toxicitaji substantelor contaminante Tehnologia prezentata in lucrarea [8] consta in urmetoarele: a) amestecarea gudronului acid cu var hidratat prafin proportie de 10 % pentru aducerea pH-lui la valori alcaline (pH = 9-10) si ‘recerea metalelor grele in combinati insolubile; b) solidficarea si stabilizarea gudronului acid prin amestecare ‘ou lianti hidraulici (ciment) in proportie de 10 % prin care se produce Incapsularea contaminantilor intr-o masa solidé si blocarea posibiltati de raspandire a lor in mediul inconjurator. Jn tabelul 3 (Cargcteristici gudron acid tratat) si tabelul 4 (Rezultat test levigabiltate” la raportul LIS = 10 Ukg) sunt prezentate rezultatele tratamentului de solidificare/stabilzare a gudronului acid ‘cocsochimic provenit de la uzina cosochimica Hunedoara ? LEVIGABIL, Aad). (Despre materiale pulverulente) Care poate fi antrenat sub forma de suspensieftr-n ied pin lengre. leviga +b]. LEVIGARE ftehn} Artenare Sib forma de suspensie Thun Thi, a unel subst cate se gAsete In sare de Pulbere Itun-amestec de mai mute sibstane, fobst la separsres moteriaelor Smestecate 208 Tabel 3 Rezilate determina Indicator determinati = — Tape SohTsub forma de bulge oH 105. 70.3 Pundl nfamabiiate 63 66 Putere calonfica, kealkg [7203 Zi0g ‘sen (As). mgikgst 3837 4102 ‘Cadmiu (Ca), mg/kgsu 002 0967 ‘Crom total {Cri}, makasu | 60.8 557 Cupra (Cu). mafkasu 38027 320,30 Nichel (Mi, markasu 456 487 Plumb (Po), malkgst 325.7 38227 Zine (Zn), markasu TH012 837,38 Tabel 4 Reziate test Tewgebitate | Lite maxime ct. OM nr Indicator determina ‘apart pe depozite | pe depoatte Lota] Lote | dedegeuri | ‘de deseur nepericulose |_periulose oA Toe“ mins 7 Conductviate mSlem | 349 [2,46 5 7 ‘Corun mafkast 630 | 832 | 1000 [25000 Sufet-mgkasu 33535 | 46723 [20000 50000 TDS (total soide Tps eat soise | asrers | zzwer2 | _s0000 | _ 1000 DOC (carbon organie Soo 208 | 9455 800 1000 Cadmu (Ca), mgkgeu | <002[-< 002 7 5 Grom — total (Cr 7 Com (mT

    S-ar putea să vă placă și