mbtrnirea sntoas printr-o nou

form de asisten medical

comunitar

KINETOTERAPIA N COMBATEREA
DURERILOR DE SPATE LA PERSOANELE
VRSTNICE

Odat

cu naintarea n vrst n organizmul

uman se dezvolt o gam mare de modificri
structurale i funcionale n toate sistemele i
organele corpului n special n coloana
vertebral i articulaiile membrelor.
ncepnd cu vrsta 45-50 ani se accelereaz
scaderea masei musculare i osoas datorit
schimbrilor hormonale ce conduc la
instalarea sedentarismului, scaderea forei
musculare i a capacitii de efort, tulburri
de poziie n special n coloana toracal i
lombar. Aceste modificri deseori sunt
cauza dezvoltrii durerii de spate.

Date generale
Durerea

de spate este cel mai frecvent

simptom musculoscheletal n ntreaga lume
n toate grupele de vrst, ncepnd cu vrsta
de 40-50 ani, iar n peste 70 % sindromul de
durere de spate predomin la populaia de
vrsta a treia (60-70 ani i mai mult), dintre
care n 15-30% cazuri prezint dureri
cronice de spate cu 1 sau 2 episoade de
acutizare pe an.

La

fel ca in alte situatii medicale, durerea de spate

trebuie evaluata/examinat foarte atent la populaia
varstnic, mai ales la primul episod de boal,
innd cont de rata mare de malignitate i de
afeciunile viscerale care pot fi cauza durerilor n
zona coloanei vertebrale.
Din aceste considerente oricare tratament indicat
persoanei n vrst, inclusiv i cel
kinetoterapeutic, trebuie precedat de consultaia
medicilor specialiti pentru excluderea afectiunilor
sistemice, bolilor oncologice i alte cauze a
durerilor iradiate n coloana vertebral.

Coloana

omului este alcatuit din 33 de vertebre,

ntre care se afl discurile intervertebrale ce
micoreaz fora impacturilor (absorb ocurile
traumatice).
Micrile coloanei sunt asigurate de aproape 641
muchi ai spatelui dotate cu milioane de fibre
nervoase funcia crora permit s meninem
poziiile de stat drept sau s realizezi diferite tipuri
de micri necesare n activitile zilnice, inclusiv
kinetoterapie/terapie prin micare folosit n
combaterea durerii i meninerea funciei coloanei
vertebrale- necesar pentru independena oricarei
persoane n vrst.

Segmentul discovertebral-vertebra, discul

intervertebral, terminaiunile nervoase

Vertebrele protejeaza maduva spinarii si

sunt impartite in principal in trei segmente:
cervical, toracic si lombar.

vrstele naintate ale vietii, aproape

orice persoana are de-a face cu dureri de
spate predominant cronice, care afecteaza
randamentul, incurcandu-te la indeplinirea
multor activitati de zi cu zi.
Iar caracteristicile unei dureri de spate pot
indica problema medicala sau afectiunea
care a aparut

Durerea

acuta de spate dureaza pana la cateva

saptamani si este cauzata adesea de o intindere
(musculara) sau de o entorsa (intinderile si
entorsele sunt cele mai comune cauze ale durerii
de spate).
Durerea de spate(lombar, toracal, sacral) este
un tip de durere cronica de spate, dureaza mai
mult de 3-6 luni i mai mult, poate radia spre
solduri si n picior n caz cnd patologia coloanei
este complicat cu hernie de disc sau alte tulburri
funcionale de coloan(ngustarea canalului
spinal, deplasarea de vertebr).
La vrstnici durerea de spate cel mai frecvent este
cauzat de osteoporoz, osteocondroz i alte
modificri degenerativ distrofice ale coloanei i
musculaturii spatelui.
Durerile de spate pot fi un simptom generat si de
o tumoare la nivelul coloanei vertebrale.

Durerea de spate
Vertebr

lombar

deplasat

Osteocondroz

Afectiuni care nu au legatura cu spatele, dar

care pot cauza dureri la nivelul acestuia.
Durerea

de spate n anumite stari fizice

(oboseal, suprasolicitare de efort, postura
proast, sedentarismul/insuficiena micrii),
i psihice (stresurile psihice, depresia).
Pietrele la rinichi sau infectiile pot provoca
dureri care par sa vina de la spate;
Endometrioza (afeciune ginecologic) poate
determina durere la nivelul bazinului;
Fibromialgia/afeciune
muscular
se
manifesta si prin dureri musculare la spate.
Obezitatea,fumatul .a.

Factorii de risc
Factorii de risc pentru durerile de spate
sunt numerosi i i-am putea imparti in
doua grupe:
cei care ii putem evita,
cei care nu-i putem evita.

Printre factorii de risc pe care ii poti

evita, macar partial daca te straduiesti, se
numara:

stresul,
rucsacurile grele,
depresia,
o postura proasta (mai ales cocosarea),
sedentarismul,
greutatea corporala in exces,
fumatul,
o alimentatie deficitara,
o slujba care presupune ridicari dese de obiecte grele.

Factorii pe care nu ii poti schimba

deloc sunt:
inaintarea in varsta,
istoricul familial,
fracturi sau rani anterioare la nivelul
spatelui,
sarcina si defectele congenitale.

Cand sa mergi la
medic
Daca

vrsta este pn la 50 de ani, durerea

este limitata la nivelul mijlocului spatelui,
nu simti amorteala in picioare, anumite
pozitii amelioreaza durerea si ai o stare
de sanatate generala buna, atunci riscul de
a avea o problema serioasa la nivelul
spatelui este mai mic. Durerea respectiv
poate fi rezolvat prin exerciii fizice
caracteristice pentru coloana vertebral.

Anumite simptome sau stari insa pot indica o problema

mai serioasa, pentru care este nevoie de parerea unui
specialist.

Dac

vrsta depete de 50 de ani, i

durerea a aparut n urma unei vatamari
sau altei boli, slabirea inexplicabil,
senzaie de amorteal sau durere in
picioare, incotinena, durerea constant
care nu se amelioreaza n anumite pozitii
(cum ar fi cand te intinzi in pat),
obligatoriu este indicat consultaia
medicului(medicul de familie, neurolog
etc.).

Dupa

caz, in functie de ce va considera

medicul, un diagnostic poate fi pus cu
ajutorul mai multor investigatii printre
care se numara:
un examen cu raze X,
un computer tomograf (CT),
un examen RMN (rezonanta magneticonucleara),
injectii in coloana,
o electromiograma.

TRATAMENTUL DURERII DE SPATE

Tratamentul

durerii de spate la persoanele

vrstnice poate fi realizat n diferite condiii de
instituii medicale, n cazurile severe, i n
condiii comunitare pentru persoanele greu
deplasabile sau imobilizate.
Tratarea durerilor de spate poate fi complexe cu
mai multe masuri: medicamente, interventii
chirurgicale in cazuri severe, terapii alternative,
masaj terapeutic, kinetoterapie cu metode i
exerciii speciale pentru spate.

KINETOTERAPIA LA
VRSTNICI

Kinetoterapia: Ce este?

este

terapia prin micare sub form de

gimnastic medical, diverse tipuri de exerciii
speciale, metode;
asigur omului i n special persoanelor
vrstnice capacitatea de activitate i posibiliti
de participare n diferite activiti pentru
meninerea strii fizice, psihice, i combaterea
sindromului de imobilizare i meninerea unui
nivel optim al calitii vieii corespunztor
vrstei;
este o forma terapeutica individualizata cu
programe complexe de exercitii elaborate de
kinetoterapeutii in functie de fiecare persoana si
de afectiunea pe care o prezinta si de evoluia
sau involuia acesteia.

ATENIE!!!
Cand

durerea de spate se acutizeaz pn la

puternic, este indicat regim de pat cel putin 10
ore,n perioada creia se pot ndeplini activiti
fizice uoare cu exerciii fizice pasive i active
pentru membre i coloan n scopul ameliorrii
durerii i meninerii funcilor vitale(respiraiei i
circulaiei) deoarece ederea prelungit n pat
aman nsntoirea!

Exemple de exerciii fizice speciale indicate n

durerile de spate.
Exerciii posturale pentru micorarea durerilor de
spate n condiii de cas.

Asaza-te in pozitia cainelui pe podea si incordeaza-ti

muschii abdominali. Ridica piciorul stang pana la nivelul
coloanei si mentine-l in aceasta pozitie timp de cinci
secunde, apoi coboara-l. Repeta miscarea pentru piciorul
drept. Daca te simti confortabil, incearca sa ridici si mana
opusa in fata ta, in acelasi timp.

Intinde-te pe spate, cu genunchii indoiti si talpile

pe podea. Adu un genunchi la piept, pastrandu-l pe
celalalt indoit sau drept pe podea. Mentine 15- 30
de secunde si repeta de 2-4 ori.

Intinde-te pe podea, cu genunchii indoiti intr-un unghi de

90 de grade si cu talpile usor departate. Incruciseaza bratele
pe piept. Contracta incet muschii abdominali si ridica
omoplatii de pe podea; tine capul sus, fara sa apesi barbia
in piept. Mentine pozitia cateva secunde, apoi coboara ncet
pe podea. Repet exerciiul de 8-12 ori.

Din pozitia intins pe spate, cu genunchii indoiti si calcaiele pe podea,

ridica pelvisul, incordeaza fesierii si soldurile. Genunchii, soldurile si
umerii trebuie sa formeze o linie dreapta. Coboara incet in pozitie
initiala si repeta de 8- 12 ori doar daca exercitiul nu iti provoaca
dureri.

Tine genunchiul drept indoit, cu talpa pe sol si lipeste

calcaiul stang de acesta. Din aceasta pozitie, rasuceste
trunchiul pana cand genunchiul atinge solul. Ai grija ca in
timpul acestui exercitiu umerii sa ramana in contact cu solul.

n patologia de coloan vertebral cu sindromul

durerii de spate, un rol important l are alimentatia
corect variata i echilibrat care n comun cu
activitile ndepliniote regulat menin starea de
sntate.

Msurile profilactice n durerea de

spate
Renunarea

la fumat i folosirea
alcoolului n excces
Controlul stresului printr-un mod de via
activ,
Practicarea exercitiului fizic n mod
regulat pentru meninerea posturii i
inutei, mobilitatea articular i tonusului
muscular (flexibilitate i fora) i funciei
cardiorespiratorie independena n
activitile de zi cu zi.

Gonartroza

Gonartroza

(Artroza

Genunchiului)

este o afectiune cronica degenerativa

a articulatiei, avand ca rezultat deteriorarea
invalidanta a articulatiei. Se produce practic o
uzura progresiva a cartilajului articular, care isi
pierde supletea, aparand durerea si limitarea
mobilitatii genunchiului.

Simptome
Simptomul

principal este durerea. Provocata de

miscare, dispare la repaus, pentru ca in stadiile
avansate sa fie permanenta (inclusiv noaptea).
Durerea este mai intensa dimineata sau dupa o
perioada de inactivitate si este meteosensibila
(se agraveaza la schimbarea vremii).
Genunchiul devine rigid si umflat, ceea ce face
ca mobilitatea sa fie redusa (la indoire sau
indreptare).
Mersul este schiopatat.
Genunchiul-cracmente/trosneste la miscarile de
indoire/indreptare.

Diagnostic
Medicul ortoped va va face un examen clinic axat pe genunchiul dureros, cu
evaluarea mobilitatii, a edemului, a sensibilitatii si a mersului. Radiografiile
efectuate vor demonstra "macinarea" cartilajului articular (scaderea inaltimii
spatiului articular) si aparitia osteofitelor (ciocurilor osoase).

TRATAMENT
Alegerea

tratamentului trebuie sa fie o decizie

inteleapta luata de catre dumneavoastra
impreuna cu medicul ortoped.
Scopul tratamentului este in primul rand acela
de a reduce sau elimina durerea cu cresterea
mobilitatii genunchiului, iar apoi de a reduce
celelalte simptome care v-au facut sa apelati la
medic.
Imbunatatirea calitatii vietii pacientului este un
obiectiv fundamental in tratamentul artrozei
genunchiului.

Tratament conservator(nechirurgical)kinetoterapeutic
In

stadiile incipiente, gonartroza este tratata prin

metode nechirurgicale. Acestea pot fi impartite in 4
grupe:

schimbarea stilului de viata,

exercitiile fizice,
folosirea unor dispozitive ajutatoare la mers (baston,
cadru de mers, ),
tratamentul medicamentos.

Schimbarea stilului de viata

Include

pierderea in greutate, modificarea

activitatilor - de la jogging si diverse sporturi ca
fotbalul, tenisul, la sporturi ca inotul, mersul pe
bicicleta.
Limitarea activitatilor care agraveaza durerea si
limiteaza mobilitatea articulara cum ar fi urcatul
scarilor.
Multi dintre oamenii ce sufera de gonartroza sunt
supraponderali. Simpla scadere in greutate reduce
mult din stresul" asupra articulatiei genunchiului,
imbunatateste mersul si poate scade durerea.

Kinetoterapia (exercitii fizice)

Contribuie

la scaderea durerii, cresterea

mobilitatii genunchiului si ajuta la tonifierea
musculaturii
membrului
inferior
crete
stabilitatea genunchiului, mbuntirea mersului
coordonat cu sprijin i fr, previne deformarea
genunchiului.
Kinetoterapeutul sau persoana voluntar special
instruit n kinetoterapia va poate ajuta in
stabilirea unui program de exerciti adaptat
nevoilor persoanei suferinde.

Dispozitive ajutatoare la mers

Folosirea

unui baston sau purtarea unor orteze speciale

de genunchi pot fi de ajutor. Puteti folosi un baston
pentru a pune mai putina greutate pe genunchiul afectat
sau la indicatia medicului, puteti purta o orteza.
Aceasta din urma este cu atat mai folositoare cu cat
boala e mai putin avansata si este afectat un singur
compartiment al genunchiului (o singura latura a
genunchiului). Orteza actioneaza prin redistributia
fortelor de greutate ce actioneaza asupra genunchiului,
cu protejarea cartilajului articular defect.
In unele cazuri, folosirea acestor dispozitive ajutatoare
duc la scaderea durerii si posibilitatea parcurgerii unei
distante mai lungi pe jos.

Folosirea bastonului si
ortezei

Poziia decubit dorsal/culcat pe spate cu sul sub genunchiul afectat.

V. I Exerciiu fizic de crtere a mobilitii genunchiului cu sulul sub
genunchi.Poziia relaxant de mobilizare 7-10min.
V. II. Ex.F.- ridicarea n sus i lsarea n jos a gambei.

Pozitia decubit/culcat pe spate

1.Flexia/ ndoire maximal a ambelor genunchi apoi extensia lor Nr
6-8-12 repetri,
2.Flexia/ ndoire maximal a ambelor genunchi, ritm lent moderat
fr reinerea respiraiei

Poziia ortostatic/n picioare.Ex.F.semigenuflex cu ridicare n

picioare. Nr.6-8-12
Poziia genuflex bilateral/pe genunchi.Ex.F.aezarea i ridicarea
lent pe genunchi i gambe.Nr.6-8-12

Poziia de decubit dorsal cu genunchi flectai i sul sub cap:

Ex.1 Un picior fixat pe sol, al doilea desprins de sol n
flexie maximal a genunchiului.
Ex.2 Genunchiul flectat maximal se exinde maximal n
genunchi cu piciorul n doxiflexie.

Poziia ortostatic/n picioare.Ex.F.semigenuflex cu ridicare n

picioare. Nr.6-8-12
Poziia genuflex bilateral/pe genunchi.Ex.F.aezarea i ridicarea
lent pe genunchi i gambe.Nr.6-8-12

Poziia de decubit dorsal cu genunchi flectai i sul sub cap:

Ex.1 Un picior fixat pe sol, al doilea desprins de sol n flexie maximal a genunchiului.
Ex.2 Un genunchi flectat maximal altul se exinde maximal.Nr.6-8-12

Pozitia decubit/culcat pe burt

Flexia/ ndoire maximal a unui genunchi apoi extensia lui, apoi se schimb Nr 6-8-12
repetri,

Poziia aezat pe scaun.

Extensia/ ntinderea genunchiului.Nr.6-8-12

Pozitia decubit/culcat pe spate

1.Extensia maxim a picorului i ridicarea lui la 65 grade.
2. Flexia/ ndoire maximal a unui genunchi la 90 grade apoi
extensia lui, dup care schimbarea piciorului. Nr 6-8-12 repetri.

Miscarea nseamn
sanatatea pentru orice vrst
!!!