PROCESE TEHNOLOGICE DE REPARARE A ARBORILOR 6.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus
de desfurarea logic a pro-cesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea aces-tuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor, recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i ro-darea utilajului, recepia i vopsirea lui. Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re-stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafe-elor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate. Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnolo-gia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia asamblrii. Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume: cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist,
posibilitile unitii de re-parat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai con-diii tehnice; atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modifica-rea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare cu-rent; in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau compozite; atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare pri-vind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnolo-giei de recondiionare. Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili me-toda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre me-todele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozi-tive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii. 6.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REPARARE In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de consta-tare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare, cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi recondiionate sau inlocuite.
1. Foaia de constatare general se intocmete in momentul
primirii in repara-ie i cuprinde date care se refer la: aspectul exterior al mainii, menionandu-se starea in care se gsete, dac anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.; pe cat posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.; precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lucrri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie; felul reparaiei ce urmeaz a se efectua; alte indicaii. 2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia repa-raiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asu-pra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei. Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele: desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz; desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri; desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa cu ajustajele recomandate; caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care exe-cut recondiionarea; normele tehnice de control i recepie; volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat). a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recon-diionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur
se stabilete meto-da i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehnologic sau planul de operaii. c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesa-re pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este dat in desenul de execuie. d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echi-pamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelucrare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare. e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete, pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial
important pentru c, funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin fie tehnologice (in cazul unui volum mic de producie, in cazul produciei individuale sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).
6.3.RECONDITIONAREA ARBORILOR PRIN SUDARE
La recondiionarea pieselor privind imbinarea sau sudarea fusurilor i crptu-rilor, precum i pentru incrcarea cu material a prilor uzate de la organele mobile se folosete sudarea oxiacetilenic sau electric. De obicei, sudarea xiacetilenic se folosete pentru recondiionarea pieselor din font i metale neferoase, iar sudarea electric pentru incrcarea suprafeelor uzate ale pieselor din Datorit avantajelor pe care le prezint, sudarea este un procedeu tehnologic de baz folosit in atelierele i uzinele de reparaii. oel. Ca metode mai noi pentru incrcarea cu metal a pieselor uzate se folosete incrcarea sub strat de flux i prin vibrocontact. Pentru a aprecia posibilitile de sudare a fiecrui material trebuie s se in seama de urmtoarele insuiri ale lor: cu cat conductivitatea termic este mai mare, cu atat necesit un consum mai mare de cldur i o metod mai rapid de sudare;
coeficientul de dilatare termic determinat (mai ales la
font) producerea de tensiuni interne, fisuri etc.; dac temperatura de topire a aliajului este apropiat de temperatura de fierbere a unuia din componentele sale, se ingreuneaz sudarea; metalele in stare topit absorb gazele; rezistena electric a metalelor e mult mai mare la temperatur ridicat; coninutul de carbon i elemente de aliere ingreuneaz realizarea unei bune suduri.
Pentru prevenirea formrii oxizilor i inlturarea celor
formai, se folosesc fluxuri care au compoziia funcie de materialul prelucrat.
6.3.1.SUDAREA OXIACETILENICA
Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur este
acetilena, care degaj cea mai mare cantitate de cldur in comparaie cu hidrogenul, gazele de iei etc. El se obine cu ajutorul unor generatoare ce pot fi: cu carbid in ap, cu ap peste carbid i prin contact. Ultimul tip este mai des folosit i funcioneaz prin cufundarea periodi-c a carbidului in ap. Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar incrcarea cu carbid de 5 kg, obinandu-se debitul de 3500 l/h. Arderea acetilenei se realizeaz in curent de oxigen, duza sulfatului fiind astfel construit incat temperatura flcrii difer in funcie de zona de sudare. Sudarea se execut cu flacr secundar (zona II), deoarece aici temperatura este maxim. In cazul flcrii neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 1,2) exist un nucleu puternic luminos i bine conturat, alb i de form cilindric. La sudarea cu exces de O2, flacra devine oxidant i capt o nuan albstruie, iar nucleul i conul acesteia se mico-reaz. Flacra devine carburant, in cazul excesului de acetilen, nucleul alungindu-se foarte mult spre zona a doua . Ca material de adaos se folosete sarm i vergele turnate, care vor fi lipsite de grsimi, oxizi, zgur i vopsea. 6.3.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termic este mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare. Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splaredegresare, i se indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.
Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac
sudarea se face la cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din care a fost fabricat (tabelul 2.1 La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului din aer. Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea piese-lor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint 25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor im-portante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lu-cru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care for-meaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feld-spat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.). Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz meta-lul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i permite compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc Elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).
.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA
Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai
prin temperaturile inalte dar i printr-o mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in proce-sul de prelucrare a aliajelor metalice care, fie c se prelucreaz greu, fie c nu pot fi prelucrate prin alte procedee. 1. cu ajutorul arcului electric, avand temperaturi de 600015000 0K i presiuni de ordinul celei atmosferice; arcul electric se poate obine in curent continuu (pentru puteri pan la 100 kW) sau in curent alternativ (pentru puteri mai mari de 100 kW ; 2. cu ajutorul curentului de inalt frecven, la temperaturi de 6000 0K i presiuni inferioare celei atmosferice; acest procedeu este mai economic, puterea maxim a generatorului fiind pan la caiva kilowai. Exist unele deosebiri intre procedeul de recondiionare prin sudare cu arc electric i cel de recondiionare cu jet de plasm. Astfel, la arcul electric mediul ioni-zat il constituie aerul, pe cand plasma se dezvolt intr-un format dintr-un gaz (numit plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gaze-le dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze mari de curgere. Coloana arcului electric de sudur se dezvolt liber, pe cat vreme jetul de plasm este puternic trangulat atat mecanic prin existena unei diuze la ajutaj cat i termic din cauza unei mari diferene de temperaturi intre plasm i pereii diuzei ajutajului care sunt rcii cu ap, dar i electromagnetic, ca urmare a atraciei dintrecurenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii
trebuie fabricai din wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensi-ficare a emisiunii termolectrice. De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de: gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.