CURS NR.

Situaii speciale n resuscitare

S nelegem cum trebuie modificate tehnicile de
resuscitare n cazul n care acesta se desfoar n situaii
speciale de:
Hipotermie
Hipertermie
Imersie i submersie
Sarcin
Electrocutare

Inec
WHO: approximativ 450,000 decese pe an
O cauza comuna de moarte accidentala in Europa
Durata hipoxiei este critic in privinta outcome-ului
Oxigenarea, ventilatia si perfuzia necesita reluare
rapida
RCP de un martor si anuntarea echipajelor de prim
ajutor

Inec - epidemiologie
97% din decesele prin inec survin in tarile cu venituri mediimici
Este mai frecvent in cazul barbatilor tineri
Este cauza principala de deces accidental in cazul barbatilor
tineri din Europa
Suicidele, accidentele rutiere, abuzul de alcool si droguri
variaza de la tara la tara

Inec: definitie
ILCOR: un proces al carui
rezultat este insuficienta
respiratorie acuta datorata
submersiei/imersiei in mediu
lichid

Imersia capul deasupra apei

hipotermie
instabilitate cardiovascular

Submersia capul sub ap

asfixie
hipoxie stop cardiac secundar

Inec: patofiziologie
Stopul cardiac este consecinta hipoxiei
Victima initial isi tine respiratia pana la aparitia
laringospasmului
Frecvent victima inghite cantitati mari de apa
Tinerea respiratiei/laringospasmul continua, apare hipoxia si
hipercapnia
Victima aspira apa in plamani, accentuand hipoxia

Inec: tratament
1.
2.
3.
4.

Salvarea victimei din apa

Suport vital de baza
Suport vital avansat
Ingrijire post-resuscitare

Salvarea din apa: martori, salvamari calificati

BLS: echipaj de prim ajutor

Inec: tratament
1. Salvarea victimei din apa
Siguranta personala, reducerea riscului personal si al victimei
Incercati salvarea victimei fara a intra in apa.
Vorbind cu victima
Colac de salvare
Aruncati o sfoara
Folositi barca sau alte vehicole acvatice

Inec: tratament
1. Salvarea victimei din apa
Daca este necesara intrarea in apa, folositi un colac de salvare
Este mai sigur intrarea in apa cu 2 salvatori
Nu va aruncati in apa cu capul inainte (pierdeti contactul vizual cu
victima, riscati traumatism de maduva spinala)
Incidenta traumatismelor cervicale la victime cu inec este foarte
scazut (aproximativ 0.5%)

Inec: tratament
2.BLS
Ventilatii: initierea precoce a ventilatiilor sau a ventilatiei
mecanice cu presiune pozitiva creste semnificativ
supravietuirea
Administrati 5 ventilatii
Ventilatiile pot fi initiate si in cazul in care victima este inca in
apa, in conditiile in care nu pune in pericol viata salvatorului
Ventilatia gura-la-nas poate fi utilizata ca si alternativa la
ventilatia gura-la-gura

Inec: tratament
2.BLS
Resuscitarea in apa: 1015 ventilatii timp de aprox. 1min.
Daca respiratia normala nu este reluata spontan si vitima
se afla la <5 min de mal, continuati ventilatiile in timpul
salvarii.
Daca sunteti la mai mult de 5 min de mal, continuati
ventilatiile timp de 1 minut, apoi aduceti victima la mal fara
alte incercari de ventilatie

Inec: tratament
2.BLS
Compresii toracice
Pe plan dur inainte de a incepe compresiile, acestea nefiind
eficiente in apa
Confirmati ca victima este inconstienta si nu respira, apoi aplicati
30 de compresii toracice, continuand cu o rata de 30:2
Evitati RCP exclusiv cu compresii
Defibrilare externa automata
Daca aveti la dispozitie un DEA, uscati toracele victimei, atasati
padelele si deschideti aparatul
Socati in functie de evaluarea aparatului

Inec: tratament
Regurgitarea pe perioada resuscitarii
Ventilatii: necesita presiuni de insuflare foarte mari
Regurgitarea continutului gastric sau a apei inghitite/inhalate este
foarte comun pe parcursul resuscitarii
Intoarceti victima pe o parte si aspirati (daca este posibil,
continutul regurgitat)
Compresiile abdominale pot provoca regurgitare si alte leziuni care
pot pune in pericol viata, de aceea trebuie evitata aceasta
manevra
Atentie la posibile leziuni de coloana cervicala

Inec
Oprirea resuscitarii

Hipotermia dupa inec

Submersie in apa inghetata, hipotermia poate aparea repede
si poate oferi un anumit grad de protectie contra hipoxiei (<5
C or 41F)
O complicatie secundara a submersiei este scaderea
temperaturii corporale in timpul resuscitarii
Luati in considerare reincalzirea pana la o temperatura
centrala de 3234 C

Electrocutarea
0.54 decese pe 100,000 persoane/an
Leziuni de electrocutare
Adulti: la locul de munca, asociat cu voltaj mare
Copii: cel mai des acasa, unde voltajul este mai scazut (220V in
Europa, Australia si Asia; 110V in SUA si Canada)
Electrocutarea prin fulger este rara, dar cauzeaza 1000 decese pe
an in lume
Leziuni provocate de socuri electrice: efectul direct al curentului
pe membrana celulara si musculatura neteda vasculara
Energia termica asociata cu electrocutarea cu voltaj inalt: arsuri

Electrocutarea
Factori care influenteaza severitatea leziunii:
Curent: alternativ (AC)(FV) sau continuu (DC)(asistolie)
Voltaj, magnitudinea energiei
Resistenta
Calea curentului prin pacient
Zona afectata, durata contactului
Contactul cu AC poate cauza contractii tetanice la nivelul
musculaturii scheletale, care poate impiedica deconectarea de
la sursa de curent
Insuficienta cardiaca sau repiratorie acuta poate cauza moarte
subita

Electrocutarea

Paralizia centrilor respiratori sau a muschilor respiratori: stop

respirator
FV daca trece prin miocard intr-un moment vulnerabil
Ischemie miocardica din cauza spasmului coronarian
Asistolie poate fi primara, sau secundara asfixiei dupa un stop
respirator
Curentul care trece prin miocard este cel mai probabil fatal
Transtoracic (mana-la-mana)>vertical (mana-la-picior)/in
forma de sa (picior-la-picior)

Leziuni provocate de curentul

electric

Electrocutare prin fulger

300 kV in timp de cateva milisecunde.
Curentul trece pe suprafata corporala printr-un proces
denumit flashover extern

Socuri industriale si fulger: arsuri severe la punctul de contact

Socuri industriale: punctele de contact de obicei sunt pe
membrele superioare, maini si incheieturi

Electrocutare prin fulger

Fulger: de obicei la nivelul capului, gatului si umerilor
Fulgerul poate cauza:
Leziune nervoasa centrala si periferica
Hemoragie cerebrala sau edem
Leziune nervoasa periferica
Mortalitatea este de 30%-70%

Electrocutarea: Salvare
ntrerupe-i mai nti sursa de curent electric
Curentul cu voltaj mare poate provoca arc electric si se conduce
in pamant pana la o adancime de cativa metri si in preajma
victimei
Va puteti apropia de victimele electrocutarii prin fulger in conditii
de siguranta, desi este mai prudent deplasarea victimei intr-o
zona sigura, in special daca a fost fulger in ultimele 30 minute

Electrocutarea: Resuscitare
Eliberarea cailor aeriene poate fi dificil daca sunt arsuri la
nivelul fetei sau cavitatii bucale
Se pot dezvolta edeme de parti moi masiv, cauzand obstructia
cailor aeriene
Pot aparea traumatisme craniene sau de coloana vertebrala:
imobilizati coloana pana la evaluarea acestuia
Paralizia musculara poate persista mai multe ore
Indepartati hainele si incaltamintele pentru a preveni arsuri
suplimentare

Electrocutarea: Resuscitare
Mentineti coloana imobilizata daca suspicionati leziunea
acestuia
Efectuati o evaluare secundara minutioasa pentru excluderea
leziunilor traumatice cauzate de contractiile tetanice sau
aruncarea victimei
Electrocutarea poate cauza leziuni de tesuturi moi severe si
profunde, cu leziuni cutanate minore, curentul are tendinta
de a urma fasciculele nervoase.
Verificati atent daca apar caracteristicile sindromului de
compartiment

Stopul cardiac n sarcina

Cauzele stopului cardiac la gravide
Hemoragie
Embolie pulmonar
Embolie cu lichid amniotic
Desprindere de placent
Eclampsie
Intoxicaie medicamentoas

Stopul cardiac n sarcina

Problemele asociate cu sarcina sunt consecinta compresiei
aorto-cave
Dupa saptamana 20 uterul gravid poate comprima vena cava
inferioara si aorta abdominala, ingreunand intoarcerea
venoasa si crescand sarcina cardiaca

Deplasarea uterului: semidecubit lateral stng

Stopul cardiac n sarcina

Pasii cheie de BLS la gravida sunt:
Chemati ajutor calificat cat de repede posibil (inclusiv
obstetrician si neonatolog)
Incepeti BLS conform ghidurilor standard. Asigurati compresii
eficiente cu intreruperi minime
Deplasati uterul in stanga pentru reducerea compresiei pe
cava
Intoarceti gravida pe stnga, daca este posibil, cca 15 -30.
Asigurati-va ca puteti efectua compresiile eficient si in
aceasta pozitie
Permiteti efectuarea cezarienei de urgenta
Incepeti pregatirile pentru cezariana se efectueaza in cazul
in care manevrele de resuscitare esueaza

Stopul cardiac n sarcina

Cezarian de urgen n al 3-lea trimestru de sarcin, dac
resuscitarea nu are succes n primele 5 minute
La o vrst gestational de 20-23 sptmni, cezariana se
efectueaz n scopul resuscitrii mamei
La o vrst gestaional > de 24-25 sptmni, cezariana
se efectueaz n scopul resuscitrii att mamei ct i
ftului

Hipotermia accidentala
Scaderea temperaturii corporale
accidentale sub 35 C.
Usoara (3532 C),
Moderata (3228 C)
Severa (sub 28 C)
Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima
moartea !

Hipotermia accidentala
Se poate utiliza sistemul suedez de stadializare bazat pe semne
clinice:

Stadiul I constient cu frisoane;

Stadiul II constienta afectata fara frisoane;
Stadiul III inconstient;
Stadiul IV respiratie absenta;
Stadiul V deces din cauza hipotermiei ireversibile

Hipotermia accidentala
Diagnostic
Termoreglarea functional
La expunerea la mediu rece,
Conditii de umiditate sau vant
La persoane imobilizate
Dupa imersie in apa rece
Termoreglare afectata: la varstnici sau copii
Alte conditii de risc:
Ingestie de alcool sau droguri,
Oboseala,
Boala

Hipotermia accidentala
Temperatura masurata in treimea inferioara a
esofagului se coreleaza bine cu temperatura cardiaca.
Masurarea epitimpanica (timpanica)
Metoda de masurare a temperaturii trebuie sa fie la fel pe
parcursul resuscitarii si a reincalzirii

Hipotermia accidentala
Decizia de resuscitare
Reducerea consumului celular de oxigen cu 6% pe 1 C
scadere temperatura centrala
La 28 C consumul de oxigen este redus cu 50% si la 22 C cu
75%.
Poate exercita actiune protectiva asupra creierului
In cazul unui pacient hipotermic lipsa semnelor vitale (stadiul
IV) nu este suficient pentru declararea decesului
La 18 C creierul poate tolera perioade de insuficienta
circulatorie de 10 ori mai lungi decat la 37 C.

Hipotermia accidentala
Se ia in considerare principiul general:
Pacientul nu este mort pna cnd nu este cald i mort, cu
excepia cazurilor n care:
exist leziuni letale evidente
corpul este att de ngheat c resuscitarea este imposibil

Hipotermia accidentala
Resuscitarea
Acelasi raport de compresii toracice si ventilatii ca si la pacientul
normotermic
Rigiditatea peretelui toracic ingreuneaza compresiile toracice si
ventilatia
Defibrilarea poate eua dac temperatura central nu este >
30C
Alte tipuri de aritmii se amelioreaz spontan, concomitent cu
creterea temperaturii
Eficacitatea medicamentelor este redus la o temperatur < 30
C
Bradicardia poate s fie fiziologic n hipotermiile severe

Hipotermia accidentala
Reincalzirea
Extragerea din mediul rece,
Prevetia pierderii ulterioare de cldur
Transfer rapid la spital
Stadiile II necesita imobilizare si atenie suplimentar
Uscarea si izolarea suprafetei corporale (hainele ude se vor
taia)
Victimele constiente pot fi mobilizate, exercitiile fizice
reincalzesc mai repede decat frisoanele
Pacientii somnolenti sau comatosi vor fi imobilizati si
mentinuti in pozitie orizontala

Reincalzirea pasiv
La pacieni contieni cu hipotermie moderat care nc mai
prezint frison:
Izolarea ntregului corp, inclusiv a capului cu pturi, folie de
aluminiu
Camer nclzit

Pacienii hipotermici cu stare de contien alterat necesit

spitalizare i msuri de renclzire activ, intern i extern.

Renclzirea activ
Extern
Pturi cu aer cald, sticle cu aer cald
Camer nclzit

Intern
Circulaie extracorporeal
Ventilaie cu 02 ncalzit i umidificat
Fluide calde i.v. (40 C)
Lavaj gastric, peritoneal, pleural i al vezicii urinare cu
lichide calde
Hemofiltrare continu veno-venoas

Acoperire de avalansa
Asfixie, trauma si hipotermie
Victimele avalansei au slabe sanse de supravietuire daca:
Ingropati >35 min si in SCR cu o cale aeriana obstruata in
momentul extragerii
Ingropati initial si in SCR la momentul extragerii cu o cale
aeriana obstruata si o temperatura centrala <32
Ingropati initial si in SCR la momentul extragerii si un nivel
seric de potasiu >12 mmol

Hipertermia
Definitie
Termoreglare deficitara cu cresterea temperaturii centrale prin
deficienta mecanismelor de homeostaza
Exogen, cauzat de condiiile din mediul extern
Secundar producerii de caldura endogena
Forme:
Stresul hipertermic
Epuizarea cauzata de caldura
Soc termic
MSOF si SCR
Hipertermia maligna (HM)

Hipertermia

Hipertermia
Soc termic
Raspuns sistemic inflamator la o temperatura centrala de
peste 40.6 C, acompaniat de alterarea starii mentale si
diferite nivele de disfunctie de organ
Mortalitatea cauzata de socul termic variaza de la 10 la 50%

Hipertermia
Socul termic clasic non-efort apare in perioadele cu
temperaturi ridicate si deobicei afecteaza populatia in
varsta

Socul termic de efort apare in timpul exercitiului fizic

intens, in perioadele cu temperaturi ridicate si/sau
umiditate crescuta, afectand de obicei populatia tanara,
aparent sanatoasa

Hipertermia
Management
ABCDE si racirea rapida a pacientului
Incepeti racirea inainte ca pacientul sa ajunga la spital
Se reduce temperatura centrala rapid la 39 C.

Hipertermia
Tehnici de racire
Consumarea lichidelor reci,
Utilizarea unui ventilator deasupra pacientului dezbracat
Pulverizarea apei la temperatura camerei pe pacient
Pungi de gheata pe suprafetele corporale unde se afla
vase mari superficiale (axila, inghinal, gat)
In cazul pacientilor cooperanti se poate utiliza imersia in
apa rece

Hipertermia
Modificari in RCP
Nu exista studii specifice cu privire la stopul cardiac in
hipertermie
Prognosticul este mai rau decat in cazul stopului cardiac la
pacient normotermic

SOCUL, HEMORAGIILE, LEZIUNILE

TESUTURILOR MOI

Socul
Hemoragii
Plagi
Fracturi
Traumatisme craniene
Traumatisme toracice
Traumatisme abdominale

1. SOCUL

Pompa
Presarcina
Postsarcina

1. SOCUL
Pompa: inima tetracamerala
Atrii/ ventriculi
Miocard contractil
Contractilitate/inotropism

Sistemul circulator:
Artere
Vene
Capilare

Fluidul circulant
Elemente celulare (hematii, leucocite, trombocite)
Plasma

Pulsul

1. SOCUL

1.SOCUL
Reprezinta incapacitatea cordului si a sistemului circulator
de a mentine perfuzia catre organele vitale prin aport de de
sange cu continut de oxigen.

Situatie amenintatoare de viata

Recunoasterea semnelor si simptomelor- nu toate
concomitent, nu imediat

1. SOCUL- semne si simptome

1. Anxietate, agitatie, confuzie
2. Tegumente palide, reci, umede,
lipicioase
3. Tahipnee, respiratii neregulate
4. Tahicardie/puls slab batut/
nepalpabil periferic
5. Greturi, varsaturi
6. Sete
7. Privire goala, mohorata, pupile
dilatate

1. SOCUL
I. Socul hipovolemic- cauzat de pierderea excesiva de
sange sau fluide din organism
Apare in conditii de hemoragii, arsuri, varsaturi si diaree excesive

II.Socul cardiogen- deficit de pompa cardiaca

III. Socul septic
IV.Socul anafilactic- substanta cu rol de alergenmedicamente, venin de insecte si animale, praf si polen,
alimente
Socul spinal

1. SOCUL: tratament
Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele inferioare
ridicate usor (20-30 cm).
Exceptii:
pozitie laterala de siguranta
leziuni de coloana suspectate
traumatisme craniene
Dispnee

A, B, C :
Mentineti deschisa calea aeriana
Identificati/ inlaturati cauza daca e posibil
Controlati hemoragiile!!!!!
Oxigen (daca e disponibil)

1. SOCUL: tratament
Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti!
Mentineti temperatura (paturi), inlaturati hainele ude. NU
folositi metode de incalzire activa!
Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite vederii
acesteia

NU alimentati, NU administrati lichide!

112 si transport cu ambulanta cat mai repede la spital
Urmariti si reevaluati constant, monitorizati pulsul,
respiratia, constienta la fiecare 5 minute.

2. HEMORAGII
Hemoragia reprezint scurgerea sngelui n afara
sistemului vascular printr-una sau mai multe soluii de
continuitate

2. HEMORAGII
Dup tipul vasului lezat poate fi:
arterial
n care sngele este de culoare rou deschis, bine oxigenat i
nete ritmic, sincron cu btile inimii
venoas
sngele de culoare rou nchis (mai puin oxigen, mai mult
CO2), se exteriorizeaz cu presiune constant, relativ
modest
capilar
este o hemoragie difuz, fr a se identifica un vas de calibru
mai mare ca surs principal a hemoragiei;

2. HEMORAGII
n funcie de sediul sngerrii:
extern
sngele se scurge n afar, printr-o soluie de continuitate
tegumentar ( plag )

intern
sngele se acumuleaz ntr-una din cavitile normale ale
organismului;

exteriorizat
caracterizat prin hemoragie intern ntr-un organ cavitar, urmat de
eliminarea sngelui la exterior pe ci naturale

2. HEMORAGII
Dup cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:
mic: se pierde o cantitate de snge pn la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge i apar urmtoarele
semne: agitaie, ameeli n ortostatism;
mare: cantitea de snge pierdut 1000-1500 ml iar semnele
clinice sunt urmtoarele: paloare, tahicardie, transpiraii reci,
hipotensiune arterial, tahipnee;
cataclismic: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA
nemsurabil, pacient incontient;

2. HEMORAGII
Adultul- 5-6 litri de sange
Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l
La peste 1l- soc
2-3l- deces
Greu de identificat uneori daca e arteriala sau venoasa
capilare- usor de controlat pe suprafata mica
Leziuni profunde cu hemoragii arteriale sau venoaseUrgenta majora!

2. HEMORAGII
Epistaxis hemoragia mucoasei nazale
Hematemez eliminarea pe gur, prin vrstur, de snge
amestecat cu cheaguri i eventual resturi alimentare. n
hemoragii puternice poate fi snge rou, proaspt,
nealterat, sau n sngerri reduse poate fi vrstur cu
aspect de za de cafea ( cnd sngele stagneaz n stomac).
Melena exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv,
prin defecaie. Scaunul este lucios, negru, moale, de
aspectul i culoarea pcurei.
Hematuria reprezint hemoragia la nivelul aparatului
urinar, exteriorizat prin miciune;

2. HEMORAGII
Hemostaza
Oprirea sngerrii poart denumirea de hemostaz.
Ea poate fi spontan n cazul unor hemoragii mici, prin
intervenia mijloacelor proprii organismului, dar de cele
mai multe ori este necesar intervenia altor persoane,
care s realizeze hemostaza.

2. HEMORAGII
Hemostaza poate fi:
provizorie
definitiv.
Hemostaza provizorie se poate realiza prin: compresiune digital
pansament compresiv
garou
Hemostaza definitiv se obine prin obliterarea permanent
i definitiv a vasului care sngereaz. Cel mai folosit
procedeu fiind prin ligatura cu fire.

HEMORAGIILE EXTERNE
Compresiunea digital
Compresiunea corect executat pe vasul rnit trebuie s se
aplice:
deasupra rnii n cazul unei hemoragii arteriale
sub plag n cazul unei hemoragii venoase, innd cont de
sensul circulaiei.

HEMORAGIILE EXTERNE
Compresie indirecta pentru
hemoragiile arteriale pe artere
sustinute de suport osos
Cu degetele, podul palmei sau
mana
!flux inadecvat catre extremitate
NU la nivelul carotidelor!
Cele mai des utilizate- brahial,
femural

HEMORAGIILE EXTERNE
Compresie directa- Cnd hemoragia nu poate fi stpnit
prin compresiune exercitat la distan, se poate folosi
compresiune direct n care caz compresiunea vasului ce
sngereaz se face cu degetul introdus direct n plag. Aceast
metod nu poate fi dect de scurt durat, trebuind s
recurgem la alta care s-o suplineasc i s o completeze.

Ridicarea extremitatii lezate deasupra nivelului corduluiimpreuna cu compresia directa.

HEMORAGIILE EXTERNE
Pansament compresiv
Este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a
realiza o hemostaz provizorie.
n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune
pe plag o batist, o crp curat, peste care se strnge
pansamentul circular (fa).
Apliacai pansamentul strns, pentru a controla hemoragia.
Atenie ns, un pansament aplicat prea strns poate bloca
toat circulaia distal de locul aplicrii!

Pansament compresiv

HEMORAGIILE EXTERNE
Aplicarea garoului
folosire descurajata!!!!
doar ca ultima resursa!!!!
doar la nivelul extremitatilor
folosit neadecvat poate duce la
compromiterea definitiva a
membrului sau agravarea hemoragiei
Bucata de tesatura, curea, fular
Nu folositi sarme, cabluri etc- ce ar
putea taia pielea
NU ACOPERITI GAROUL!!!!!
MARCATI POZITIA SI ORA!!!!

HEMORAGIILE EXTERNE
Aplicarea garoului
Meninerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicaii
deosebit de grave.
Din 30-30 minute se slbete puin garoul pentru a permite
irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n condiii de spital i de
personal competent.

HEMORAGII INTERNE
De obicei nu sunt la vedere, pot conduce la soc
Hemoragii la nivelul gurii,varsaturi hemoragice, la nivelul
urechilor, nasului, rectului sau altor orificii sunt considerate
severe si indica prezenta hemoragiilor interne
Contuzii, corpuri contondente, fracturi
Semne (in afara de eventuale exteriorizari):
anxietate, agitatie.
sete, greturi si varsaturi,
tegumente reci, palide si umede,
tahipnee,
tahicardie cu puls slab palpabil

HEMORAGII INTERNE
In tesuturi moi: echimoze- contuzii
gheata sau pansament rece nu direct in contact cu pielea,
ci prin tesaturi- reduce durerea si edemul

Hemoragii interne severe:

Sunati la numarul de urgenta local
Monitorizati ABC
Tratati socul*
Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila*
Mentineti confortul termic
Sustineti moral

HEMORAGII INTERNE
Epistaxisul
Produs de traumatism, factori de mediu, HTA, schimbari de
altitudine, malformatii vasculare locale.

Orice pacient suspectata de HTA cu epistaxis se evalueaza la

spital
In caz de fractura de craniu- nu incercati sa opriti hemoragia.
Sunati 112!

HEMORAGII INTERNE
Conduita in epistaxis:

Pozitie sezanda, nu capul pe

spate,eliberati de haine stranse in jurul
gatului
strangeti aripile nazale(exceptie fracturi)
si apasati; gheata sau comprese reci la
baza nasului 5-10 min
Presiune la niveleul buzei superioare
sub nas
Incurajati sa scuipe
Nu freaca sau sufla nasul timp de min 1
ora
Pozitie laterala de siguranta daca devine
inconstient
Corp strain- copii: nu impingenti! Sunati
112!