Cuvntul [ cos] (pahar/cup) ca simbol al destinului cuiva

Joi seara, trziu, dup Cina cea de Tain de la Ierusalim, Iisus se ntoarcea din
Betania. Pe drum, se oprete s se roage ntr-un loc numit [ Ghetsimani],
pres de ulei n ebraic. n rugciunea Sa, Iisus se adreseaz lui Dumnezeu n
termeni intimi: Avva, Printe, toate-i sunt cu putin. Deprteaz paharul acesta de
la Mine! Dar fie nu ce voiesc Eu, ci ce voieti Tu! (Mc. XIV,36).
Termenul pentru pahar n limba greac este . Acelai termen este
folosit la Cina cea de Tain pentru cupa de vin care coninea sngele Legii celei noi.
ntr-un prim nivel de nelegere, se pare c Iisus i cere lui Dumnezeu s anuleze
nelegerea anterioar.
Dar, exist un nivel mai profund de nelegere. n Biblia ebraic, termenul
simbolizeaz destinul cuiva, fie bun fie ru. De exemplu: Ps. XXII,5 menioneaz
paharul Tu m-mbat de parc-ar fi prea tare iar Isaia LI,17 vorbete despre
paharul mniei divine. n scurta rugciune fcut nainte de a fi arestat, Iisus
folosete un limbaj elevat (ncrcat de simboluri), prin care cere lui Dumnezeu s dea
timpul napoi, pentru a-i drui un nou destin. Acest lucru este, bineneles, imposibil,
sugernd imposibilitatea mntuirii omului fr a consuma paharul suferinei (de
bun voie i fr a avea vreo vin n cazul Mntuitorului). Adevrata mreie a scenei
este a doua jumtate a versetului, unde Iisus i depete angoasa, folosind o fraz
din Rugciunea Domneasc: dar nu ce voiesc Eu, ci ce voieti Tu!.
Omul czut n pcat nu trebuie s-i cear un nou destin, ci prin suferin
(pentru Hristos) i moarte (fa de pcat) trebuie s-i duc crucea, s-i bea paharul
(cu suferine i bucurii) pentru a-i ctiga mntuirea. Din punct de vedere teologic,
nu exist destin, soart, ursit, n sensul n care omul este lipsit de libertate i i este
scris s se mntuiasc sau nu. Pentru c am fost creai liberi, suntem rspunztori de
aciunile noastre, cci de aceea suntem pedepsii pentru rele i rspltii pentru cele
bune. Cu toate acestea, putem afirma c destinul omului este mntuirea (aceasta i-a
fost sortit de ctre Dumnezeu nc de la crearea lui).