QU

H9tZ

~.

:..~~~:":

Serghei

Nikolaevici

Lazarev

DIAGNOSTICAREA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a Romniei

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC
Diagnosticarea
karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici
Lazarev; trad.: Gavrila Henter, Alexandru Sokolov. - Bucure~ti:
Dharana, 2003
256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8)

KARMEI

DIALOGURI

ISBN 973-86367-0-1
I. Henter, Gavrila (trad.)
Il Sokoloy, Alexandru (trad.)
159.951

JIA3APEBC.H.
,Qlo1arHOCTlIIKa
,Qlo1anor

KapMbt.

KHHra

BOCbMas:l.

C YIo1TaTenSlMIo1

CaHKT-ne-rep6ypr,

Traducere

2003

GAVRILA

HENTER

din limba rusa

~i ALEXANDRU

SOKOLOV

Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev

Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romnia ~i Republica Moldova.
Multipliearea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Editura DHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021 644 63 77
e-mail: busuioc@pcnet.ro

Edi tura

Redactor: D. Savopol
Coperta eolec1iei: Mihai Marineseu

DHARANA

Unie distribuitor: Societatea de Distributie

a CArtii Pro-No;
Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, Dr. 13
TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38
e.mail: procomenzi@yahoo.com
Imprimat la Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372

Bucure~ti

165jf-

---~

.."'"
~
~ Bo:JE-E-1::

<=>u

~
<c
..-,:
u

==-~

l
r

::-~1,...,1-

-1

.HI/il

)S9,g

....-

L33.
17

GCJ,

H[7~ (g)
1
\

CUVNT ADRESAT
CITITORILOR

Dupa ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi mi pun

ntrebarea: "Cum sa ma rog ~i ce trebuie sa cer?"
- Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - nvatati sa
parcurgeti just orice situatie traumatizant.
nvatati sa pstrati divinul n momentul pierderii umanului.
Dac ati simtit c pstrati 'iubirea n orice situatie, - rugati-v
pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poat pstra ~i
retine iubirea n orice ncercri, nu numai atunci cnd se
destrama nivelul material ~i spiritual, dar ~i atunci cnd se
destram cel mai important - cel senzorial.
Multa lume mi-a spus ca cel mai u~or mod de a-ti nsu~i
infonnatia este prin ntrebri ~i rspunsuri. De aceea s-a editat
aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc s va
previn, n~ este ntmpltor.
leri, 18 martie, am avut 0 conferint n Sankt-Peterburg.
Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care a fost la mine
n audient de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0

~
~u

p-"";-,:?;-:~
.
""
,..'"

atiei traumatizante

este nalta.

9a-

ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesant. ~i

iata, cunoscnd-o, privesc cmpul ei. (n plus ea a participat
mea.) Campul ej este bun. Receptarea

~
c..
<5

""-.;;

ieri Ja prelegerea

iH~g.

CQE-E-..<::

situ-

Am rugat-o sa-mi spun numele copiilor ei. Ea mi le-a

cnumerat ~i, deodat, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii
avea n camp posibilitatea
decesului. Acceptarea situatiei
traumatizante s-a nchis. Nu poate Sa pstreze iubirea n cazul
zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a
plltut pstra iubirea n situatii traumatizante. Fiecare situatie
traurnatizanta care a trecut la baiat, n plan subtil a provocat 0
explozie de autodistrugere.
La marn, acest program se
transforma n tumora canceroasa.
- Dumneavoastra, ati avut n tinerete accese de lipsa a
dorintei de a trai, deprimare ~i nemuJtumire de sine, am spus
eu. - n interior, ati nabu~it iubirea fata de sot prin care avea
loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, s-l nvt:ati s
pastreze iubirea ntotdeauna ~i n orice situatie.

- Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma ntreab

femeia.
- Pai nllmai despre asta am vorbit n lectia mea de ieri.
- lertati-ma, dar e ceva ce nu nteleg.
- Aduceti-va aminte de toate momentele cand v-ati dezis
de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastr. Nu vad
n sufletul dUl.nneavoastra ura ~i Suparare, dar exista n schimb
0 puternica dezicere de iubire manifestata prin deprimare ~i
lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii
ci ~i pe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat
de la Dumnezeu. nvatati~va tiul s-~i pastreze iubirea, ~i s

-,.....

depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, ndoiala

~i frica.
Nu va puteti
noastre frica.

imagina

cum

poate sa distruga

sufletele

Nu degeaba n Biblie se spune ca cel caruia i este frica nu

este tentat de iubire. n subcon~tient, emotia fricii se ramitica

n: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne

provoaca frica. Una dintre formele primordiale ale dependentei 0 constituie frica. La nceput Boi pierdem simtirea ~i
viziunea divinului n aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre
ncep sa umbreasca iubirea divin.
Tocmai atunci apare frica. Mi-e fric sa pierd umanuJ de
care am nceput sa depind. Dupa fric vine ndoiala n ceea ce
prive~te viitorul tau 11i nencrederea

n sine. Dupa aceasta

urmeaza nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supararea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este fric I1permanenta
pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la
acesta, atunci deja suntem bolnavi. A~teptarea nseamn3
vampirism - consumare ~i dependent.
Voi repeta pe scurt: nvd(a(i-vdfiu/

sd-$i pm'treze iuhirea.

Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate mpiedica iubirea.

Ajutnd sufletullui, yeti nsanato~i corpul dumneavoastra.

Vi se pare ca dezicerea de iubire are loc numai prin ura ~i

SUparare?
Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0 aritmie
ce putea due pana la oprirea inimii. Cauza era n femeia
iubit. Prima ntrebare pe care i-am pus-o ei a fost:
e frica
5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fric n permanent ca nu"Va
cumva
sa

8
9

r
1

",,- ---!=-~
~
~ - c.::iJJf-f-..<:: G
+::::::

~u

F'-::.._plece,sa ma paraseasca-

.,

sa

........

p-

a raspuns ea". ~ Fiti atent, prin

aceasta il ucideti. ntelegeti c vointa dumneavoastra, n acest

caz, nu nseamna nimic. Daca de sus va este dat sa va
despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este n zadar.
Daca va este dat sa rmneti impreuna, nu se poate ascunde
nicieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma n
ajteptare ji dependen( ji najte frica ~i depresie, atunei
credeti-ma , aceasta constituie cea mai rea variant de a retine
'
omul iubit.
Forme de a se dezice de iubire sunt multe.

lubirea este ntotdeaunalegat de 0 boala purificatoare.

~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i ncercam sa
fugim de fiinta iubita provocnd-o pe ea ~i pe sine la despartire, nesocotind ~i discreditnd sentimentul personal, neer.
cnd sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie
sa pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de
Dumnezeu. A accepta voillta Divin3, a te supune iubirii, a
pastra iubirea n momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a
trai cu acest sentiment ~i a tinde n permanent spre el, iat
principalele reguli ale sanatatii ~i ale supravietuirii.

LUCRUL

CU

SINE

LE

Cum sli indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugliciune ?

Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audient , 0 femeie mi-a spus
urmatoarele: "Eu am nteles, aeum plee sa ma rog pentru toate
pacatele mele, iar dupa aceea voi ncepe sa ma rog pentru
urma~i".
Eu am dus-o n camera unde sttea ntreaga grupa care a
venit n audienta ~i am spus:
- Va rog pe toti sa retineti urmtoarele:
Este doar un singur pacat: acesta este dezicerea de
Oumnezeu, de iubirea fata de El.
Este 0 singur probJem: sa parcurgem situatia traumatizanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii
de la Dumnezeu ~i lume.
Exista un singur tel: sa nvat:msa vedem ~i sa simtim din
ce n ce mai clar iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina n
propria persoana ~i n lumea nconjurtoare.
Cu ct ntelegeti mai bine acest lucru, cu att mai u~orva fi

Il

.5""'1
QU

-t-:::::

~~~g.

~ '-==:-

<.-:
a::IE-E-.c
~
(]

H9LZ

, ,,'
''''''''''''''
-~'''~..

..~

II"

sa depa~iti tot ceea ce sta n calea iubirii. Ajungem la aceasta

treptat.

n momentul durerii, primul lucru pe care trebuie

facem este aceJa de a ne ndrepta spre Dumnezeu.

La nceput, noi depa~im dorinta

blestema, de ajudeca ~i de a ur.
Apoi depa~im supararile.

unei situatii, bizuindu-ne pe vointa Divina.

Dupa aceasta urmeaza perioada

de razbunare,

de a

nemultumirii fata de propria soart.

Apoi vom ncerca sa depa~im depresia,
sine, ndoiala ~i frica fata de viitor.

de sine ~i a

nencrederea

~i cu cat evoluam mai mult n vederea depa~irii agresiuni,

cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma agresunii, cu
asupra iubirii.

Cea mai mare fericire a omului vine din viitor. Ea este

subtil ~i imperceptibil, la fel ca ~i temerile, ndoielile ~i
depresiiIe,

dar tocmai prin ele incepe

dezicerea

impercep..

tibiliifafii {le Divin.

Cele mai naIte aspecte ale dorintelor con~tente se ascund
n viitor.

Dependentade viitor conduee la distrugere n prezent ~i

trecut.

iubitul

orice

deznodamant

al

dezvoltand ~i ncercand sa ne facem placuti pentru omul iubit

~i sa ncercam sa restabilim relatiile.

Daca noi, adresandu-ne lui Dumnezeu,

logica

umana,

0 parase~te, fata se

adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se ntoarca.

Dorintele, soarta~i viata ei sunt njosite. nsa ea, cu scopul de

a-I rec~tiga pe baiat se concentreaza nu asupra iubirii fata de
Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flcau.

atunci

ncercm

s folosim

pastrm
Divinul

Ilumal
pentru

scopurile ~i dorintele noastre.

Cand ne rugm la Dumnezeu, noi patrundem n planuri atat

de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al vointei nu reu~im sa
,.

aJungem.

Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne ndeplini

dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne ntrim dependenta de dorinte incomensurabil mai mari dect cele care le
confera invidia ~i suprarea.
Omul se roag n mod normal pentru snatatea copiilor lui,
pentru ca ace~tia

De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa

Divin.
Va prezint un exemplu:

sa acceptam

AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana

nemultumirii

atat mai mare trebue sa fie concentrarea

AI doilea lucru, trebuie

sa-J

persoana iubita,

sa aiba

0 soart favorabila,

tara sa llteJeaga ca prin

ca sa ntoarc la ei

aceasta omul distruge

~i familia, ~i soarta, precum ~i sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai

pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati.
Dar dac atunci cand i se adreseaza lui Dumnezeu omul
spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea
ce vei hotaf tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0
astfel de rugaciulle apar deja ntr-o mare msura de
dependellta viitoare fata de fericirea umana.
Pentru a vi se ndeplini dorintele nu este necesar sa va

12
13

QU

"~
"!3 ~ :::
.a:U-f-..c

ga

.~...........

:'..:.:.;.-~':-'-'

ruga~i lui Dumnezeu. Cu ct exista mai putina iubire n

dorinteJe dumneavoastra, cu att mai pu~ine ~anse vor exista
pentru mplinirea lor ~i dac se mplinesc, atunci atrag dupa
sine nenorocirea. Dac dorintele se refera la placerea sexual,
la nzuinta de a apra ~i de a mbuntti propria viat, cu cat
va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu att dorintele
vor fi mai ncrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i sup~
rare ~i cu cat va yeti ruga mai mult pentru ntaptuirea unor
asemenea dorin~e, cu att mai triste vor fi urmrile acestora.
Multi gndesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept dect mine.
El nsu~i hotr~te care dintre dorintele me le sa se ndepli~
neasc ~i care nu.
N ici vorba. ncep sa se nfiiptuiasca toate dorintele.
Ele se destrama nsa mpreuna cu autorullor, atunci cnd n
plan subtil vor deveni periculoase pentru ]umea inconjurtoare.
Cu ct dorintele noastre sunt orientate mai mult inspre
Divin, cu att exista n noi 0 puternica nazuint interioar spre
iubire, ~i, cu att orice dorint a noastra se ntaptuie~te tara
nici 0 rugciune.
Cu cat dep~im n permaDenta D Doi ata~amentul
fata
de uman ~i ne Dfrnam periodic, ocolind con~tiinta
,i
dorintele,
umanului,

nazuind spre Divin n momentul

distrugerii
n aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da.

Trebuie sa ntelegem ca n fiecare moment noi facem 0

alegere - fie renuntnd la iubire fie acceptnd-o.
Rezultatele depind numai de taria nzuintelor noastre ~i de
luerul permanent asupra propriei persoane.

1
14

leri am discutat cu fiul meu.

- Tie nu ~i-a trecut supararea profund pe femei - i-am
explicat eu Jui.
Eu vd ca simpla cerint de a se ruga i de a elimina
supararea nu este eficienta. ncep sa explic mai simplu.
Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul determina
posibilittile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0
obtine. lata, n ceea ce prive~te broasca, sa spunem c are 0
scara limitata de senti mente ~i dorinte ~i aceasta nu depae~te
granita micii sale lumi. Inseamn c avem posibilitatea sa
obfinem 0 fericire cu att mai mare cu ct este mai dezvoltat
sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i tara
aceasta moare.
Deci cu ct sunt mai mari dorintele, cu att trebuie sa
nzuim mai mult spre Dumnezeu ~i spre iubire.
Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele;
concluziile mele le-am verificat ani de-a rndul n situatii reale
legate de sntate. far vederea planurilor subtile a accelerat
procesul trecerii teoriei n practica de 0 mie de ori. fn plan
subti l, eu vd n acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta
ta ~i crede-m, acolo totul este unitar.
Ceea ce simti tu acum, mai trziu va fi soarta ta.
Daca vei pstra n suf1et iubirea,
- soarta ta va frai ~i se va
dezvolta. Daca n sufletul tau vei tine supararea, condamnarea
~i depresia, soarta ta se va mbolnavi ~i se va destrama. Fara
boala ~i pierdere nu dobndim nimic. Cu ct este mai mare
iubirea in suf1et, cu att putem suporta 0 durere mai mare. Cele
mai mari dureri vin de la omul iubit. Aceasta nseamna ca, cu
ct Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~i Yom avea 0 atitudine

.~

15

,.

!!!!!!!!!!I!

---~~

"t".::::,

~
;.; o::If-f-.E

<Su
1

tara pretentii fata de omul iubit, orict de dureros ne-ar fi

uneori, cu atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi,
sanato~i ~i fericiti.
Apropo, eu am examinat problema bogatiei. Posedarea
iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor
constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei
vieti. Jar dragostea adevaratii cuprinde 10-15 vieli. Adica, n
exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi n~ine de orice, dar n
subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a
situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala nu se compara nici pe
departe cu dragostea obj~nuita.
Ct primim n viat, att trebuie sa pierdem. $i cata fericire
obtinem prin dragoste uman, atta durere trebuic sa primim n
mod corespullztor.
A rezista Ja pierderea dragostei umane se poate numai cu a
singura conditie: atunci cnd iubirea fatA de Dumnezeu este
mai important. Jar atunci prin nzuinta spre Dumnezeu omul
prime~te mai multa fericire dect de la dragostea umana.
Aceasta se obtine de-a lungul aniIor ~i a zecJor de ani.
Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atunc
cnd n cadrul neamului au existat generatii de credincio~i.
Dar acest lucru se poate obtine ~i prin autoeducatie. Nu'
deodat, binenteles, dar se poate. AstfeJ, dae n momentul
ndrgostirii simtim durere dar astrm cu oriee
P
ret., iubirea
atunci sentimentul fericirii ' de dimensiunea a zecePvieti nu se
destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~ni,
poti sa devii capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu
dauneaz nsa sufletului ~i eorpului.
Vrei sa fii fcricit? Nu permite fricii, nencrederii n sine,

--=-

9LZ

F;:,;;;~:~'"

~
i:i:

depresiei, supararii ~i condamnarii sa-ti afecteze iubirea.

Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este
mai presus de fericire ~i destatare.
Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i
soarta ta.

- n cartile

dumneavoastra

anterioare ati SpllS ca nu

e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face?

Eu am explicat ca pentru a ne putea ruga pentru urma~i este
necesar sa nvtm noi n~ine sa trecem prin situatii traumatizante. nfrnati reflexele
pastrarii iubirii. Demonstrati

autoaprrii.
n practic

Formati reflexele
trecnd real prin

cteva situa1ii.
Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficient. Altfel, CUIll
vor putea nvta ceva copiii dumneavoastr dac dUlllnea-

voastr Il~iva IlU sunteti n stare s-o faceti?

Dac nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor
pentru pstrarea iubirii. concentrati-va asupra acestui lucru :;;i
triti prin aceasta.

Mai devreme

sau mai tarziu yeti reu~i.

Mentionez nca un moment. ntruct copiii reprezinta viitorul

nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam dac simtim agresivitate fata
de viitor. Fricile, regretele. gndurile ntunecate despre viitor,
nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata
de viitor ~i depcndenta fata de aeesta. Atta timp cat noi
depindem
urma;;1.

de viitor ne este greu ca n mod real sa-i ajutm pe

a observatie curioas: eu am scris des pre faptul ca trecutul

~i viitorul su nt legate ntre ele. dar nu mi-am nchipuit c
aceast legtur este a~a de evidenta. Un timp ndelungat am

Jo
]7

7-6

:;9[jJ-

.~
Qu

13~~
P:If-!-

..<::

t:
Co.

15

".... ;;~~,;.~"
"

-<-~

L~9a

i
i~~ercat s eJimin depresia adic
in sine ~i in
viltor, d~r il-am putut sa fac nimic inneincrederea
legtur cu aceasta. Dup
aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fat
d~ treeut reprezint in acela~j timp ~i agresiunea
fat de viitor.
Sa presupunem ca neacceptarea
trecutului ma face plngaref ~i
panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am nceput sa ma
ro~ pentru inlturarea neplaceriJor
trecutuJui ~i am constatat cu
mlrar~ ca a nceput sa se schimbe
atitudinea mea fat de viitor.
~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana n prezent nu pot sa-J
expl.c: un" oameni se raaga un timp indeJungat pentru copii,
ceea ce duce la 0 mbuntatire
evidenta
persoane. Efectul asupra copiilor este
invers.asupra
Sau apare
Propriilor
fenome~~l ~pus: omul nu se poate aduce n regul pe sine, dar la
COpll, dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca. Se

. poate ca ~c.e~sta ~a depinda

de orientarea

interioar a urma~ilor
asupra DlvllllttiJ.
Daca energia iubirii este mare, atunci printii chiar cu 0
neinsemn~.ta strdanie, pot ajuta la schimbari de proportii in
cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine c unul dintre cele.
.
mal
per~cuJ~ase programe care ii love~te pe copii, il constituie lipsa
donntel de a trai sau ncercarea de sinucidere,
ceea ce se
ntmpla ndeosebi la femei.

~up~rarea pe printi poate sa duc in generaI la Jipsa de

efic./ellta a rugciunii. Imi aduc .aminte
c la una dintre
audJentele mele, 0 femeie a
.
..
P lans n hohot e . M le
nU-mI lese
nimic, - a spus suspinand
."
- . n mintea mea se creeaz un vid
ceva ma mpiedic in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc;
~and, dupa cteva ore, am observat ca ea poart 0 suparare
Ilnens fata de tata, ea a nceput sa plang n hohote, dar cu

totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a

pomit rugciunea.
S va spun un lucru. Dac omul ~tie c svr~e~te 0 crim
impatriva iubirii ~i cu toate acestea a comite, cinta nu mai are
nici a important.
n situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai m ciesc" nu
exista. Cinta presupune schimbarea care nu permite repetarea
unar mari crime impotriva iubirii. Cu ct mai mult ne orientam
in gndurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra dorintelor,
can~tiintei noastre ~i cu ct mai putin ne orientm asupra
iubirii, cu att mai mult ne apropiem de boal, ur ~i decdere.
Cnd omul spune: "Doamne, miluie~te-m pe mine. pctosul!" - aceasta nseamna: Doamne fie-ti mil de mine,
acord-mi iubire, ntruct eu sunt pctos adic din cauza
lipsei de iubire cad in dependent de uman, dnd na~tere la
invidie, gelazie suprare ~i ura. ~i cnd asemenea senti mente
dirijeaz comportamentul omului, el va fi ntatdeauna pctos.

Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i

de biilbiiiala. Cine e autorul? Lucrez mult asupra mea,
cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumneavoastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce
nu pot sa-mi ajut baiatul?
Capacitatea de a traversa 0 situatie traumatizanta,
dupa scrisul dumneavoastra,
pna n prezent este

judecnd
la nivelul

minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i suprarea. Dar nu yeti dori

s triti dac yeti fi umilit ca femeie. Dac la femeie apare 0
scnteie de lipsa a dorintei de viat, ca 0 neplcere
ngrozitaare ~i situatie traumatizant, atunci in cteva zile poate

/8
19

---=

-~._-~

6u

j::..:.:ii.

3..:::

IXIE-E-..o:::

l
"-.

-.-

, ~,""'

...'-

aduce prejudicii serioase nu numai copiilor, dar ~i nepotilor ~i

,1
1
1
Il

'i

l'
l,
1
,1

stranepotilor. La copilul
dumneavoastra, n oriee situatie de
boaI, se cupleau n mod automat
renuntarea
iubire prin
frica, nencrederea n sine, lipsa dorintei
de a trai.lanseamn
c
la ei trebuie nfrnte att con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrnarea

con~tiintei se face prin blbial. Dorinfa se nfrneaz prin

deformarea fuoctiei inimii ~i a plmanilor.
constituie 0 marturie a strilor de suprare. Repetatele anghine
Alegeti oriee situatie cu care v veti confrunta n curnd.
Daca n momentuI neplacerii apare frica,
condamnarea sau
depresia, rugciunile
dumneavoastra pentru copil nu I vor
ajuta. Atta timp cat exista agresiunea fata de copii, adiea fata
de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta n primuI rand.
n al doi/ea rand: n ultimii ani, eu ma ntJnesc din ce n ce
mai des cu parinti care au citit cartiJe mele ~i lucrnd cu ei
n~i~i s-au pus n ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn
acela~i timp ns nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este
urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor trebuie s ne
purificm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia
110astras patrunda n ace!e straturi, ulleori sunt necesari zec
de alli. Eu am nceput sa caut posibilitafi pentru
accelerarea
acestui proccs. S-a adeverit c doua
'uni pe an - n martie ~i
aprilie
~

1
1

viitorul depinde de noi ~i activitatea

noastra
serioas
n aceast perioad poate aduce mu!te made. Am
mai observat
ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se
desface pe neobservate
~i n consecinf, duce la invidie ~i lira
Illult mai puternice dect supararea,
Aceasta maitrebuie
ales lasafemei.
lata de ce subliniez eu ca llaintea rugaciunii
aib
lac, de mai multe ori, mecanismuJ de cint atunei cnd noi ne

20

ad resam.
- luiDumnezeu
,1. C erem sa se elimine. din sufletul
- de iubire prin lipsa dorintel de a tral.
-'
nostru agreslUnea fata.
lata nca un lucru Important. Atunci cnd amui nu
fr sin g.uratate, se deconec teaza- de probleme,
mnanca, se a a 111.
.
.
rugaclUnea es t e. mal eficlenta,-. lar sc himbrile ptrund mal
.
adnc n subcon~tlent. Dar exist un mecanism mai putermc de
.
~
patrundere n su b COIl~f lell,.t la once a d an C 1' lne . Acest mecanislll
.
dra gostilll , atunci subcon~tise nume~te lUb'Ire. Cnd 1101ne 111
..
entul se desc h'd
1 el."'11profunzlme, lar co m p ortamentul nostru
..
coreet poate sa ne p.urifice nu numal pe noi , dar ~i pe urllla~11
.
- 1 7 10
.. I;;:i
~

1a::

t ~ invers, desigur. De aceea

15 genera.lI.
na~tn pana a ,
.
" ..
principale 1e momel 1te dll1 vlata, d umn ea voastra Pe care trebUle
sa le rememorati sunt acelea care sun t legate de momentul
ndragostirii.

--

...:

UlIll

,
1
1
1

~
;;:
-t
O::U-!--.c: U

~~;;g.

~u

""";::...~....--.
" .'. '

'

..

H9ll

,
'1
1
1

PARTIC U LARIT ATI LE

LUC RU LUI ASUPRA
PRO PRIEL PERSOANE

l'

'"

sa facem tn cazul ln care recunoatem ca treb.

...
. :e
.. . iertam in contiinta iar
Ulesa
terlam omul pen 1ru }lgntre,
..
su b contienl supararea nu trece. Cum sa sca
m
'
p am d e
accasla?

'1

Il,
'1

La nceput trebuie sa nteJegem ca supararea

lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri,

1
1
l,
1
l,

Apol trebUie sa ntelegem ca n fa+<>

lui D

.
cons!"t
1 UJe

\-U
UlTInezeu nu eXIsta
ce.
. .
'. c:re au dreptate ~I vmovati, nu exista om care ne-a su arat
EXIsta. Dlimneze~ care ne vindeca i ne con duce spre
.
eVO'~t'
Alerta Pe cmeva IIlseamna sa accepti pierdere
t'e.
a ~ . . ..
umane.
'lenClru
~

r
1

. ~i da.c~ n aeest moment noi retinem mcar 0 picatura d

lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-ope c
ea umana, nOI~
acumuJam iubire Divn.

Cu et dezvoltam mai mul

adc
1

t In nOI capacitatea de a ierta

de a acce pta
.
Pen tru s"lle vomta
D ivina, odata c~
~

'

pstrarea iubirii n suflet, cu att mai repede ncepe sa se

schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea ntelege mai
rapid ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I
inchipuim ca fiind un copi!.
Ura, enervarea ~i supararea fat de un copil nu are sens. A
educa prin frica, umilint ~i invidie este ucigator pentru copil
~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva n
comportamentul copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I
ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit, dar
ntotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun ntrebari
de felul acesta: sa presupunem ca cineva din cuno~tintele
dumneavoastra v-a n~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie
iertat. nseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca nainte?
Deci, iata, ca daca copilul devine huligan, trebuie sa-I iubim ~i
s-l iertam. Dar, n acela~i timp, trebuie sa-I ngradim sau sa-I
pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se ndrepte. Noi
suntem Divini n sufIetul nostru dar avem un nveli~ Liman.
De aceea noi traim n spiritul unei logici duble - Divina ~i
umana.
lata de ce doresc sa subliniez din nou c cea mai buna
metoda de educare a oamenilor care ne nconjoara 0 eonstituie
autoeducarea noastra,
Mai demult am considerat ca schimbarile noastre profunde
au 0 influenta reala Ilumai asupra copiilor. Dupa aceea, spre
mirarea mea, am nceput sa observ ca schimbarile bellefiee
petrecute n sufletul omului ce se afla n audient la mine, nu
numai ca I ajutau, dar deseori sai vau viata rudelor, a prieteniJor i ehiar a cuno~tintelor ndepartate care aveau legatura
cu acesta.

22
23

CI E.. 't''::::
Q.

~U

~:>
lU ~
~E-!-1::

=~
;;:
-!!!!!!!!!!!I!!!
-<t
Li
=

,",''''.

Apo~ am
1
l,
1

-.

;.~~~~

9Ll

IIu.

-~

I~feJesc ceea ce numim noi emofie constituie 0

struc~ura de camp. Cand ncep sa ma schimb, atunc; n jurul

n~eu IIlcep S.se ~chimbe structura
spatiului i a timpu/ui. Cu
cat SUnt mal man schimbriJe
personale , cu ata t m .
sc ,.Hm b.
a tab/oul JUl11ii
a 1 rea 1 se
.
l1conjurtoare Se ScJ . ..
.
11
mba
d
nlmentelor, emotllle
esenu 1eVeoamenlor i atitudinea lor [a1-;;
.
~

;'1
l,
1,1

IERTAREA

Cu .ca~t sunt. mal. adanci

~
\4 d e mme.
i mai pozitive
schimbrile. cu atat mai
m3le este clrcUlnferinta
influentei aSllpra lumii
Astfel se poate
nconjurtoare
schimba soarta
..
.i
caracterul
acelora care m~
Il1conJoar.
Deseori sunt lntrebat:

1,,1
l,

-~ . Cum s-mi ajut ruda?. Cum s m~

a mg pentru ea pentru
ca sa-I
fie mai bine?
lar eu rspund

Il
Il
l"

astfe/:

Doriti s-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-v

voastr niv.
Pe d umneaInainte. eu nu am n/eles sensul acestei fraze, acum n/ele
..
ca cel ma, greu este sa te nvingi pe tine. Totul parea foart:
sllnplu. Tocma, pnn noi n.ine, prin
pnn emotl/le noastre foarte adn i
'. subcon.t;en!ul
nOS!ru,

. .
J Il1terdependent

Schimbndu-/le

c , no! aJungem la relatii rcale

cu de Jumea

nconjurtoare.

'

pe /loi schimbm l
umea d I/1Juru 1nostru.
'
',

Eu am doi copii mici (de 3 luni i de 5 an;). Nu demuIt

am aflat ca sotul meu ma .neala, duce 0 viata dubla.
Pentrn mine acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a
cait i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca aa ceva
nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot
sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait tot timpul cu el iar
el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp
ce avea relatii amoroase cu aItcineva. Nu pot sa
divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar
printre aItele, sunt complet singura fn aeest ora, avand
muIte probleme financiare. Pe de aIta parte i eu fi
iubesc Joarte 1nuIt, dei nu pot sa iert minciuna. Starea
sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse, am devenit isterica,
Dm cu un psihic labil. n plus am copiii pe care trebuie
sa-i cresc i care au nevoie de 0 mama sanatoasa i
descllrcareata.
Va rog, ajutati-ma.
Am mers i la
biserica, dar nu ma ajuta nimic, sunteti uItima mea
sperallta.

25

r---

.~ Cd
~u

~ii if
QQE-E-..o:::::

F::",~-~,'

- ncepefi cu ntelegerea faptului ca lipsa iertrii va

omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. n cel mai
bun caz, dumneavoastr va distrugeti fizic, iar copiilor le distrugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un diagnostic, 0 sa
sllne n felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu
0 asemenea atitudine fata de lume, chiar dac sotul va sta n
genunchi n fata dumneavoastr 0 viafa ntreaga, tot nu va avea
nici un rezultat.

1l'
d,

l"

I,'"

1
1

"

l,

1
"
1,.

"

/'I

Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra, judecnd

dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdruncinarea con~tiintei ~i a fericirii sentimentale este un fenomen
imposibil.
Corpul nostru adevarat este iubirea, care este ve~nica. Jar
restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe
periodic. "Lenjeria dumneavoastra intima" s-a lipit de corp
pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma, se
rupe, ~i aceast situatie nseamn doar nceputul. Chiar daca
nu va supuneti, nu acceptati, se va rupe mpreuna cu sanatatea
$i viata.
Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru
dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu ct yeti
rmne mai mult n aceasta stare, cu att mai dureroasa va fi
trecerea la purificare.
Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am explicat:
nchipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumneavoastra. Acesta nu are viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor n
ste le, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un
descantec nu~1va saiVa. ntl1lct energia viitorului trece prin
iubire, iar iubirea pentru copil poate s-o dea numai marna. Dar

aceste legaturi, asta nu nseamna ca ele nu exista.

De ce cea mai grava boaIa apare din cauza c nu putem

trece peste pierderea fericirii sentimentale? Tocmai pentru
aceasta este baza umallului.

.-,:

U9ll

pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~

material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa
treceti prin zdruncinarea ~i dezastrul con$tiintei $i dorintei.
Daca n acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a
iubirii functioneaza, copilul va fi salvat.
Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv
spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se
caiasca sotul dumneavoastr din moment ce dumneavoastr nu
ati reu$it s asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru
faptul -ca el a salvat n mod subcon~tient viata copiilor dumneavoastra comuni? Cu ct pretindeti mai multa cint $i
autoblamare de la el, cu att mai putine $anse lsati copiilor
dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea.
Con~tiinta $i sentimentele noastre se dezvolt continuu ~i
noi devenim mai ntelepti ~i de fiecare data dam 0 noua
apreciere celor ntmplate. De aceea concluziile categorce ~i
unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate boal. Aceasta
nseamn refuzul dezvoltrii, oprirea acesteia.
Va repet pentru a mia oara: ceea ce se petrece cu -dumneavoastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli
precum # de starea copU/or dumneavoastrli. Dac nu vedeti

faptul ca

.
u

ntregul

univers este 0

creatie sentimental.

Timpul este sentiment.

Spatiul este sentiment.
Suhstan(a este sentiment.

26

27

.=

'.

c>u

f"";;Cc';;;:::.

-~_.

i"

luhirea este sentiment.

Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere
Cu cat evoJuam mai mult, cu atat mai naJtauniversulu;.
este senzuaJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de dorinte, cu atat
mai mare este posibilitatea de a iubi.
Dar orice naltimi am atinge n dezvoltarea
care de fapt este ~i esenta
senzualitatii,
dezvoltarii omului, iubirea pentru
Dumnezeu va fi mereu mai ampJa.
Deoarece din acest sentiment consta ntreguJ
Univers. -5i iata paradoxuJ.
ImplllsllJ ctre evolutia
con~tiintei ~i dorinteJor 1 constituie
senzualitatea, ceea ce noi numim
desftare,
tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este evoJutie,
cel mai mare
pericol,dezvoldaca
ea devine 0 va/oare
absolut. Atunci
excludem destabilizarea
,i pierderea

",'.',.
l

,l,'
"

,
,',',
'.'"
i

""
,
"

"

''',
,"
"r

.ei. nehipuiti-va ca un am urca pe 0 scara ,i

dmtr-o data IIltra n paniea ,i i este frica de faptul ca mai
departe nu var mai fi trepte, - este ntuneric ,i treptele nu se
vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse
va aVea sa ajunga la capatuJ scarii.
Noi aVem un nveli~ uman, dar n esent noi suntem Divini.

"'

,','
/,1
,

,,, ,
1\'

;f'

.',1
l'"
r,l'

(,
l",

"
ln
planul subtil noi suntem deja Acolo

sus, noi deja am

obtinut ,i aVem totu/. n plan exterior noi urcam scara

masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~
odlhna scarii, /loi trebuie sa ne mpiedicm de trepte.
vrem sa llnoptam pe 0 treapt,
-5idac
considernd
ferieirea Suprema, atunei vom fi tra,i
de urechi ca
pe aceasta este
ca sa nu uitm de predestinarea
urmtoarea,
noastra.
Stabilitatea fericirii umalle este 0 treapt comoda pe care
dore.<ltisa lllloptezi.
Acesta este refuzul de a te urca mai
departe, dorinta de a te ntoarce.
-5i pentru a pa.<linainte
2X

u~
Ll9ll

,
,"

g.

'ii
IJ:::q-E-,.o::

trebuie sa distrugem acel ceva de care ne ata~am acul11. Voi

v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala,
stabiJitate familiala. Acel ceva pe care I-ati considerat a fi
fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dac noi nu nazuim
de bunavoie

ctre iubire .<lictre Dumnezeu,

se conecteaz

mecanismuJ de constrngere.
Mise pu ne deseori ntrebarea dac eu cred n semne.
Orice eveniment care vi se ntmpla este deja un semn. n
fiecare situatie n care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului.
Caci orice eveniment este ca formarea unor cercuri n apa
- ~i
pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe trecllt.
Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care v
avertizeaza despre 0 situatie neprielnica serioasa la copii ~i la
dumncavoastra n~iva. Puteti schimba situatia numai daca va
schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a v schimba, trebuie sa v
schimbati modul de a judeca evenimentele.
-5i tocmai acest
lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de
bunvoie. $i des pre CUm se schimba oal11enii n mod fortat yeti
ntelege poate citind crtile mele. Vreau sa subliniez llca 0
data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ
tara a va schimba pe dumneavoastra.

M-am gndit n felul urmator: dar ce nseamna iertarea? $i

pentru mine am stabilit cteva definitii:

recunoa~tereavointei Divine n ceea ce s-a ntmplat;

adica lira, supararile, pretentiile devin lipsite de sens;

pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a suprat;

adica fricHe, depresia, ndoielile sunt de asemenea tar sens;

. aceasta este disponibilitatea de a-ti ajuta aproapele sa
se schimbe.
29

--

-,

~u

:2~'iig:
Q:lE-f-.c

f2i:
0

F";;:._,-'

'"r

,..

H9l2"

~;:.~

Ii
Ii

Il
Am observat ca daca omul se leaga de nimicuri ~i nu este
oprt la timp, el va face acest lucru din ce n ce mai mult, deci
eu trebuie sa iert omul, dar trebuie s-l ajut ca pe un copil care
face gre~eli din ce n ce mai seroase. Adic iubirea pentru un
copil nu exclude limitri ~i mas uri drastice atunci cnd pentru
el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei
principi. Apoi am avut 0 discutie interesant cu un pacient
caruia i-am expLisaceste lucruri.

(l'

i'I'11

',"
l'
')
'1
1'1
,~ 1
'1ill
',II,
l,l,

$titi, nu sunt de acord cu punctul trei, - a SpLiSel. Orict m-am chinuit eu sa- educ pe oameni care mi-au mcut
rau ~i m-au trdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar
daca mi-am spus ca acest Jucru e de la Dumnezeu, ei au nceput sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii.
Eu rn-am gandit, apoi am fost de acord cu el:

III,
l'
1,.1
Ii"
I'i'

l"
:,1:1

- lertarea nseamn acceptarea vointei lui Dumnezeu,

pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a
ma schimba pe mine, fapt care constituie cel mai bun mijloc
de a-i educa pe ceilalti.
Apoi am meditat l1delung asupra acestei probleme. Daca
omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunC
vindecarea Jui se va face prin njosirea dorintelor adica prin
moarte, distrugerea destil1ului, boli. n societatea umana,
atunci cand un infractor ajunge la nchisoare, aceasta reprezintii Ull proces de accelerare a vointei Divine. Adica ni~te
masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~i dorintele llcep
sa umbreasc ilibirea ~i care i permit sa ocoleasca pe viitor
bolile ~i rnoartea.
Astfel, 0 educatie corecta n copilarie nseamna posibiJi-

tatea de a evita bolile ~i moartea n viitor.

0 cuno~tint: mi povestea odat:

- Eu am avut multi prieteni - banditi. Trei sferturi din ei

sunt deja n pmnt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare
dintre ei a ucis.
Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui
~i njosi pe altii de dragul propriilor dorinte nseamn n
fiecare fractiune de secund 0 uria~ cOl1centrareasupra dorintelor ~i a vietii care spal iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1centrare spre lume omoara nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i
nepotii sai.
Noi, comunicnd unul cu celalalt, vrem sau nu, ne educam
unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor n ev.olutie
~i limitri rezonabile.
Am 35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelectuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0 facu/tate,
Nu m-am preocupat de cariera i am vrut sa ma marit
din dragoste. Dar acest lueru nu mi-a reuit. Din diverse
motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei
ma iubeau (conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am
facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta viata
mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am
ramas cu 0 gramadii de datorii i m-am despiirtit de
biirbatul cu care triiiam. n a/ara de aceasta, operatia a
fost facuta greit i a trebuit sa 0 iau de la capat in
ianuarie 2002. n uttima vreme am 0 depresie continua,
plang des. Starea mea moralli i psihica se inriiutiitete
mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii parii-

30
]1

.= ~
~U

O:H-!

'.

~..'~.

IIi..

l,

se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma

invart in cere ~i nu giisese nid 0 ie~ire.
Evenimentele
se
repeta cu diverse persoane
~i in perioade diferite ~i nu
pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta-

'

I~I'
,(,
l,
1

ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa ma ajut

singura?

i,1;1
"
'\'1'
,;',,",

'\'l,

,"

- Atullci cnd un barbat se ndragoste~te de 0 femeie se

subnteJege aparitia pe lume a unor copii. Ce nseamna asta!?!
- Cu ct cre~te mai mult n suf1etul femeii concentrarea asupra
iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu att e mai mare ~ansa
de a aparea pe lume copii fericiti ~i acest iucru atrage barbatul.

'1'
Il,
l,l' ,
l,
Il'

Cnd sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica

~i umbresc
iubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivittii
~i
acest
spere barbatii. Cre~terea sexuaJitatii este foarte periculoasaIucru
n

Il'

'I
1,,',1
,
Il

acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face

agresiva ~i pe
copiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe
mboJnavirilor
serioase
la copii este urmatoarea. S ne imaginal11ca n subcon~tientul

",
1"1
"1
1

femeii este formata 0 puternic

dependellta de dorinte - care
putea ven din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de printi
sali de sotul care pana la cstorie a fost foarte activ sexua/
1 1

;' 1

'

atent ~i tandru naintc de concepere, iar n timpul

sarcinii:
brusc, s-a comportat cu tolul diferit! La situatia nepJcut
eare
de fapt este 0 purificare
~i sa/vare a copi/lilui, femeia reactio~
neaz suprndu-se,
condamnnd ~i invidiind. n sufletul c~pilului se strecoara 0 bomba cu efect lltrziat ~i trec ctiva ani
dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca sotu! ei s~a n'icit
pllternic fata de ea n plan sexual. Ea nu nteJege ca puternica
scdere a sexualittii sotuJui lucreaz n sensul salvrii copi11I1ui,scznd dependenta sa de dorinte ~i viat. Femeia intra

c:

--

j:';
;;:

-t
U
USll

Il

,1

"".::::,

2~g.

ntr-o stare de depresie, suparare ~i parere de rau.

Situatia continua sa se nrautateasc. Femeia ~i gase~te un
amant ~i dac comportamentul sotului este ndreptat intuitiv
Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur
scop - de a obtine 0 satisfacere maxima. Femeia capta 0 destatare sexuala imensa ~i gnde~te: n sfir~it, Dumnezeu mi-a
ascultat rugciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit

timp i se mbolnve~te~i i moare copilul. ~i mai departe

femeia are 0 deplina nencredere n toate, devine depresiva. Jar
peste ctiva ani medicii pun diagnosticul
- cancer.

S ne ntoarcem la subieet. Aveti 0 sexualitate crescuta ~i

dependent de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ
dumneavoastr. n mod corespullzator, aveti 0 agresiune
crescuta fata de barbati ~i nseamlla c ~i fata de copii.
Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la nceput
sentimentuJ iubirii ntuneca dorinta iar apoi se desta~oar
treptat "volantul" senzualitatii. ~i de ndat ce dorinta ~i agresivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va prse~te, njosind involuntar dorinteJe dumneavoastra, Prin comportamentul
lor brbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor dumlleavoastra. Atunci cnd ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~
voastra asupra senzualitti i ~i dorintelor a crescut de cteva
ori. Starea viitoriIor copii s-a nrautatit brusc. nseamna ca ~i
amploarea purificarii trebuia sa creasc de cteva ori. Ce
trebuie sa faceti Il aceasta situatie? n primul rnd sa pastrati
iubirea, adica sa nu v fie frica, sa nu va deprimati, sa nu va
para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastr ~i pe soarta. n al
doilea rnd. trebuie sa acceptati n totalitate situatia care s-a
conturat. n al treilea rnd, trebuie sa ajutati natma. IlU sa va

32
33

,,

't"~

.= 0::1

r""'

'~""-"

-1.

--&

n9a

::

'II
,Ii

luptaf CUea. 0 dieta severa, nfranarea dorintelor, eliminarea

raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. n reJatia cu
brbatij orientati-v asupra prieteniei i nu a 3$ternutului. Fiti
ateota: magazinele din Occident sunt pline Dehi de Jucruri
frumoase, dar toti se mbrac ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu cat
se ata~eaz mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai
putine femei frumoase ~i cu att exista 0 dorint mai scazut

l"
',i"
l'

,,'
1
1

de a se mbrca frumas. ncetati S3 va artati sexualitatea

vestimentatie.

Nu vii rujati strident

buzele, nu va fardati la

ochi. ~i n nid un caz sa nu vizionati filme porno. jnceti~or $

constant ncepeti sa lucrati asupra dumneavoastra

schimbafi. Yeti avea succes.

~i sa va

l,
1

1
'l,

1
',1

nteleg ca trebuie sa am nite relatii cordiale cu amui

care m-a jignit, dar comportamentul
lui imi revine in
~at~ ochilor i orice sentiment cordial incremenete. Eu
lml spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele
spun: este un ticalos i un nemernic i este imposibil de
iubit. Ce sa fac?
- Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - n mijlocul
nostru nu au existat niciodat persoane ideale ~i nu Vorexista .
Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati fizie
sutlete~te sau spiritual
- no; tOfi suntem predesti~a'i s~
qjungem la Dumnezeu.
Astazi nI.!~tim ceva - mine vom nvata.
Acela care v-a njosit a~tzi, n drumul sau va deveni
orieum Divin. lar n plan uman el va fi mai bun, daea nu
astazi, atunei mine, daea nu mine, atunei peste 0 luna.
Corpul ~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia

l,
'1

~
c::-=:-

~~~1:I:IE-!-1:: C

","U

planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un

copil care astzi nu ~tie s iubeasc, dar peste un anUlTIIttlmp
va nvta.
~i cel mai bun lucru I constituie eduearea lui, pe care
~
ncepeti prin propria schimbare; caci schimbndu-ne pe nOI
n~ine, schimbm lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau
alturi de noi. ntruct procesul de educare prin propria
schimbare este destul de ndelungat, noi putem include un a1
doilea aspect al educatiei. Adic sa ajutam celalalt om n
evolutia sa: pe alocuri iertndu-I, pe alocuri strunindu-I.
Procesul de educare al altui om, adica de schimbare a lui,
este direct legat de propria noastr schimbare. Acum pentru
mine notiunea de iertare arata astfel:

acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine n cele

petreeute;

pastrarea iubirii fata de persoana care v-ajignit sau mal

precis: prin intermediul careia vi s-a dat purificarea;

disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra

n~iv ~i de a ajuta alta persoan sa se schimbe n mod benefic.

Doresc sa subliniez nca 0 data: noi ne suparam pe acea
persoan de la care a~teptam ceva. Cu ct a~tept mai multe de
la 0 persoana, cu att mai puternic va fi depresia ~i suprarea
mea daca nu primesc ce doresc. A a~tepta ceva nseamna
dependenta. Cu ct depindem mai mult de fericirea um.ana, c~
att mai putina iubire va exista n noi ~i va fi mal multa
suprare ~i boala. Deci, cu ct pretentiile ~i a~teptarile va sunt
mai mici, cu ct pretindeti mai putin, cu att mai repede se
transforma sotul dumneavoastra dintr-un vnzator de la care
eereti ceva pentru ca I-ati platit, ntr-un copil de la eare

34

35

-~

""u
r

..:.;i:i,

.. ~f-of-o.E

: -'~-,-

;..."'

.....

~,

Il

. .
dumneavoastra nu a$tep tatl. 1111111C
II1telegnd c;o;"
.
a mapolerea
H'...
'
" "

fil, gnJII ~I preocuparii

constituie deia 0 fericir
e '1111 ensa.~~. yi
.
J
atull CI'" 111once durere pe care v-a
~.
provoaca
vetl vedea nu
.
tical ~$Ia 1".
UI, CI propna dumneavoastra
imperfectiune
~I atullc oriee durere Ile va l11pin g
'.
iubi'.

e nu c~tre d Istrugere
.
adic-a sp.reJU
deeare, sliparare, rzbunare ci spre creare iubire'
.
,
lertare ~Ipropria schimbare.
'

~,S, A ~rla pe cellitalt nseamnli sii plistrezi nu numai

.
luhlrea fa(~ (te el, dar
# fil(d de line nsu(i. Atata timp cat

l,
1,,1,

suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa cJcm"

..
pe cin eVa - file pe al~ll,
fie pe 110iI1~ine.

contlent.zamca

sa mai ateptam situatiile

Ieromonahul Serafim ROllse a Sp

us'." A ra'"mas mu 1Imlll .
U,ln
Iimp (tecal credeam noi" ~.
I""
P
'.
. yi d aca~ pnvlm
111sp t 1
aee
nostru, tara 0 cercetare deosebita vedem ."
ca omel1lrea se atM
.
'
enza- foarte serioasa . ;:.
"mtr-o
)'1 nlel
" un fel de ncercari
.
extenoare nu vor sehimba situatia. Dae
.
ne Yom .clorta "111!nod
e 1"
1111
UItor - lueram
v asupra noastr nseamn ca aces~ luer
~a
u nu
ne place
~I aceasta este deja 0 constrngere.
Trebule sa vede m "1
111ueru 1 asupra noastra nu un chin ci

p 1aeere.

'

~n~eti$or, n.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa

d eVllla 0 bucune.
36

sa sim~im c iubirea

--

Ll91l

"..

fatH de Dumnezeu

satisfactie cu mult mai mare dect sexul, alcoolul,

carea, ndeplinirea oricror dorin~e.

este 0
comuni)

~i atunci cand vom sim1i 0 desatare ce deriva din faptul ca

am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie

,(

sii ne eonvingem de faptul c este timpul sA lucram asupra

noastra. Vom face aeest lucru n fiecare secunda.
$i n aceastA activitate asupra noastr yom l1cepe sa vedem
nu un chin de a nabu~i dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre
iubire,

"

limita? ~pu::t:ncepemJara
~ml, va rog, Serghei Nikolaevici,
acel
'
.
cuv a" nt magICcare
..
sa ne zn
sa lucram
" d emne sa lncepem
"
chiar de astiizi,
l,

Trebuie

10 plCloare

O,~ul- ncepe sa luereze efeetiv asupra sa numai

atune. eand este pus la zid. Cum sa
'.

este tim ul - -

C.

Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar

problema eonsta n faptul ca de fndata ce eriza urmatoare din viata mea este depaita, eu neep treptat sa ma
relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui i dupa 'IU
anumit timp observ din nou la mine aeeleai simptome.
- Cursul tirnpuluieste asemntor celui al apeL
Daca nu notm ntr~o singura direc~ie,suntem luati de
apa.
n ultima vreme am ajuns la concluzia c a cuta Divinul
dinluntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constant,
altfel n loe de Divin apare umanul deformat ~iagresiv.
De ce ajung oamenit ntr-un mod atat de diferit la
iubirea Divina?
- Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i
sitA, iar pentru al~ii- este prea devreme sa treaca prin ceva.
Fiecare are nivelullui.
Important este sa $tii n ce direc~ie sa mergi, spre ce sa te
ndrepti.
37

.= ~
~u

-OP";:::

~;;o::If-f-.c

De dit aVem nevoie ca s ne ridicm

superioara, att ni se va ~i da.

--.-----

pe 0 treapt

".
f
1

COPI

Ca atare, tot ceea ce ni se ntampl are lac n primul rand

II

./

nu pentru a ntri viata, dorintele ~i altele

1

asemntoare, ci

Daca ntelegem acest lucru, atunci noua ni se va da tocmai

ceea ce ne trebuie.
1 l'

I" ,i

Eu sunt doar la prima

dumneavoastra carte i sunt
fOl/rte zdrundnata de cele ci/ite. Toate conceptiile, prin-

",1

iii.

"
ii.:

l"'

,Il',1
I

l'
',1
l',',
",,

!",
,'.1
l"
1'1
l',

l,"','
Il,
l,'l'
"

"

cipiile mele se naruie, sunt dezorientata. Nu tiu cum sa

ma comport de ac!,m incolo

# ce sadespre
gandesc
departe: despre mine, despre oameni,
tot pe
ceeamai
ce
ne inconjoara i se intampla cu noi. Va rog sa-mi
raspundeti. Atept lamuririle
dumneavoastra.

0 cOllceptie Divin asupra lucruri/or presupune

bucurie ~i iubire n sufJet.

nconjurtoare ~i atuilci verincepe sa vede{i voin{aDivinli n

toate ~i v va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam
Jumea n functie de starea n care ne atlam.
cOllceptiei despre /ume este uneori foarte

chiar morta/a, lltrucat

informationale

Iii

u~urare,

Strduiti-v s priviti astfel lumea

restructurarea
este periculoasa.

Schimbarea
chilluitoare,
~i uneori

tumultuoasa

a structurilor

AstfeJ ca' n fata dumneavoastr se atla 0 cale lunga

multe transformri
~i
~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i
simplu pregtir. PrincipaluJ algoritm de cunoa~tere a Jumii il
constituie vederea iubirii Divine n tot ceea ce se ntampl.

,...

Noi uitam ca voin{a Divina este ndreptatii nspre a ne

ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu.

pentru a ntari iubirelL

LlSlZ

F"~_-'

1"::

Eu i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizionarea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in Sankt
Peterburg a dat peste noi a maina. Siava cerului ca nu
au fast victime. Eu am citit toate car[ile dumneavoastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe
..?
mine mit intereseazit de ce not. nu avem copn.

Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie

de iubire, n acel moment trebuie pierdut urnanu!.

Cu cat pastrm iubirea n momentul durerii ~i pierderii ~i
mergem n ntmpinarea ei, cu att vom avea urma~i mai
sanato$i.
Cu cat ne sunt sortiti ni~te copii mai talentati, cu att mai
mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem.
Deci, cu

att mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim n

cadrul purificrii premergtoare.

Faptul c a dat peste dumneavoastr 0 ma~ina constituie
marturie a faptului c ati avut parte de putin njosire
umanului pana acum ~i posibilittile sunt nca miei.

0
a

3H
39

.~ 1
","U

~f-o~j

r... =..~~-

Cu cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat

va yeti schimba mai intens, lucrand asupra dumneavoastra, cu
atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregtirea pentru
na~terea uilui copi!.

l'

1"1
,
1
,1 ,

"1

l' ,
i"'1

1
!'
1',1
Il
'il

III
'1
l'i,
l'
'I,
,III
l'
'II

1 l'

Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait

impreuna cu sotia cativa ani, dar Dumnezeu nu le-a dat
nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit:
"Lua[i de pe strada fn familie un catel sarman, nefericit,
parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La
inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 perioada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua tocmai un catel
fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a
fnceput sa traiasca fntocmai ca membru al fami/iei.
Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit
timpul sa nasca, ei s-au gandit ca baietelul ~i cainele nu
se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au
dat cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus:
"Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus
noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au
adus copilul acasa de la spital fn familie, fn relatfile
dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita
perioada familia s-a destramat.
- Mai devreme am scris despre urmatorul fapt. Femeia nu
poate sa-nasc. prime~te n familie un copil oarecare ~j dupa
aceea na~te. De ce? Pentru c iubirea ~i croie~te drumul prin
scoarta bunstrii, a dorintelor ~.a.m.d.

Cnd omul trie~te un sentiment permanent de iubire ~i

i!

Il
,1
11\

40

--=
-

u~
H9a

diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale

cmpului sau, pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru.
Purificarea sufletului, adica a structurilor celor mai profunde,
mai devreme sau mai trziu conduce ~i la purificarea structurilor corporale de suprafat, adica a celor legate de corp.
Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane. Lucram
asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~
tinuittii ei.
n cazul iubirii Divine noi druim. Cu ct exista mai multa
iubire Divin n sentimente le noastre, cu att mai mare fericire
este pentru noi sa daruim nu sa primim.
~i acela care nvata sa daruiasca mai inuit dect prime~te,
aceluia i se purifica sufletuJ. ntruct copilul se na~te nu din
dorint ci din iubire, pentru aparitia lui pe lume la femeie
trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie. Gelozia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftuirea - taate acestea cresc caracterul de consumator ~i priveaz
de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu
numai a copiilor lor ci ~i a energiei necesare pentru existent:a ~i
evolutia familiei. n ultima vreme femeilor sterile a nceput sa
Ii se recomande nfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel
de tratament au rmas nsarcinate.
La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci
cnd mncam, ne bronzm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0
restituim. ~i daca noi nfrnam nivelul liman, limitndu-ne
mncarea, sexualitatea, dorintele, n special primvara, cnd se
formeaza aceste dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem
Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i energie, cci
energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a
iubirii.
41

i
'i
!I

ClU

i
~-

..

a:lf-~f

- --C.

H9lZ

,
,1
III

l',
,1
,1:11

Il''

l'
1
l'

l,
Iii

1.
'1

':Ii
l",I

III,

i:

Sa ne ntoarcemla ntrebareade ce oamenii tin animale?

n relatiile umane iubirea dezinteresata se ntlnete rar. De
obicei ea se manifesta fata de copii sau fat de printi. De ce?
Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii
umane 0 cOllstituie dorillta sexuaHi, adica viata i continuitatea
ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este
blocata atraqia sexual, este mai pur ~i de durata mai lunga.
De aceea familiile care sunt ntemeiate n primul rnd pe
prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai
fericite ~i rezista mai mult.
lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata
de un copi/. n cadrul acesteia exista multa daruire i preocupare i n acela~i timp lips de pretentii care ucid iubirea. ~i
cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au
nevoie de 0 atentie mai mare decat un copi/.
Daca animalul ar fi de rasa, ngrijit, cu un arbore genealogic bun, iubirea fata de el ar putea fi din interes pentru faptul
c este de rasa, frumos, ~.a.m.d. nseamna ca druire ar fi mai
putin. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea
este maxima. Jar n iubire cu cat daruim mai mult, cu atat
primim mai mult. n Biblie se spune: "Iubirea acopera multe
pacate".
Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor.
nchipuiti-va 0 femee cu 0 stare interioar catastrofala. Parametrii suntngrozitori. Dar se ndrgoste~te !ilicauta iubirea,
nlturnd temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti parametrii se echilibreaza vertiginos, cmpul ei ncepe pur ~i
simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, ndoielile,
bunul simt 0 ndeaml1a sa nfrneze iubirea ~i totul se ntoarce

t::

vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se nrautate~te. Dar

daca femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamna,
atunci ncepe rena~terea interoara care purifica la fel ca
rugciunea.
Emotiile con~tiintei noastre trec n adncme dupa aprox:imativ 0 jumtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta
soarta, 0 alta karma.
Se pare ca Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a
chemat pe cineva la El, atunci acea persoan nu mai are nevoie
de rugcune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina n
sutletul nostru, pentru a ne uni prin interrnediul ei cu
Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El".
Deci, atta timp ct catelul a fost n casa, n sufletul femeii
s-a format mecanismul iubirii, adic daruirea iubirii, a caldurii
~i bunattii n mod nentrerupt, n fiecare secunda. De ce
copilul aparut nu a putut sustine n sufletul femeii acest
proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane.
Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei.
Deci apar ~i temerile ~i nemu!Wmrea de sine ~i de celalti,
adica 0 ntreaga exploze de dorinte. Femea nu nvatase nca
s iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era nca
slab, dar casa fusese deja cOl1struita.
De ce n trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau
jertfe, darur din abundent? Pentru ca !loi ne apropiem de
Dumnezeu nu atunci cnd primim, ci atunci cand druim.
Daca femeia ar fi aruncat pur ~i simplu cinele n strad,
atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al preocuparii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~ energia
vitala de la mama n plan subtil ~ mai mult ca sigur ar fi murit.

42
43

!!!!!II

.!::'
ClU

~ ."

1:tIf-<~.E

r-,'. :..~~

lI91Z

l'
l'
l

Dar ntructau dat cinele pe mini bune, mecanismulde a ~ti

di'

sa iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrnat. Energia a ajuns

pentru viata copilului, dar nu a ajuns pentru sustinerea
familiei.

l',

poate spune cu siguranta c vor aprea probleme de comun-

cafe ntre copiluIei ~iceilalti copii de vrsta lui.

De ce poate fi legatif cruzimea ado/escentilor

La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se

comporte
1

- n primul rnd trebuie sa se comporte corect mama sa.

Intuitia copiilor este net superioara celei a adultilor. Ei reacti-

,1

oneaza la agresiunea subcon~tient mult mai repede ~j mai dur.

'"
,}

Biatul, la exterior foalie lini~tit, i poate ur incon~tient pe cei

de aceea~i vrsta cu el. Poate fie sa se urasca fie sa se calce n

111111'
'1
'III,,'
,
,1

picioare pe sine, tara sa bnuasc acest lucru.

~i intr-un caz ~i n eelalalt el va atrage agresiunea exterioar, adic devine obiectul njosirii pentru cei de vrsta lui.

l
'III

', "
l,l
'.11
'I!'
1

:1

1l'

Il'

I!fl
"

coreet?

De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la

suflet ~i sa nu judece, sa nu fie razbunator. Copi/ul este foarte
atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il
nvat n primul rnd bunatatea ~i abia pe urm sa se apere, nu
fac mare tevatur din faptul ca el are probleme cu ceilalti copii
de vrsta lui, atunci situatia se eehilibreaz treptat. Dar aceasta
este doar 0 masca de suprafat a emotiilor pe care copilul 0
mprulllut

mereu de la printi. Reaqia din profunzime

la

evenimentele nconjuratoare se transmite n anii prernergtori

na~terii copHului.
.

~i dac mama a mentinut mereu sentimentul de superioritate fat de sot sau de alti oameni, daca i-a judecat inuit timp
pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa
triasc llainte de na~tere sau n timpul sarcinii, atunei se

din ziua

de azi?
- Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult
mai rapid dect la maturi. n mod corespunztor, caracterul ~i
concep!ia

despre

lume se poate schimba

destul de repede.

Educatia moral pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia

despre lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea
ndeamna omul s-~i nfrneze agresiunea fat de ceilalti,
dezvolta capacitatea de a-~i nvinge dorintele, ndeamna la
iubire ~i bunatate. Notiunea de moralitate a fost creat de religie, fapt care a asigurat societtii 0 supravietuire strategica.
Societatea sovietica s-a prbll~it datorita faptului c

ideologia, filozofia ~i moralitatea au fost n esent paguboase,

bazndu-se pe priorittile bunastrii fizice ~i ale principiului

uman n totalitate. nainte de fonnarea unui stat, apar triburile,

apoi acestea se unesc n cnezate (principate),

-~

t:
~

care unindu-se la

rndul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani n urma, pe

unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care

fondul

au purtat ntre ele rzboaie ~i s-au unit, formnd ni~te "triburi"

mai mari. Desigur ca din rndul lor au fost ale~i lideri aceia
care au avut 0 experient mai mare n supravietuire ~i dezvoltarea tribu lui, adic cei originari din Caucaz.
La ora actuala Rusia este 0 tara feudal cu tendinfa de a se
transforma n monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin
stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~, aeest proces n
Rusia nu are loe de cteva sute de ani, ci doar de zeci de ani.

44

45

.~

<=>u

~;; jj~~f-<..<::

--=
-

-=

I!!!!!!!!!!I!

F'

,\
i Il:,

1'
,(

Il
1
1

Ilrl

Il
III
1:1
1

i:

Dar psihologia tribalol,banditeasc, pe care tineretul a primit-o

in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol n
rndul generatiei contemporane. Frul liber al dorintelor, permisiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea lipsita de scrupule,
njosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a
facut propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele
televizoarelor. ~i daca n timpul socialismului sutletul omului
a fast silit sa se cladeasc pe cele mai inalte valori umane,
atunci dupa crahul acestuia toti au nceput sa se roage pentru
valori de moment.
Degradarea con~tiintei conduce la degradarea comportamentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la absenta lor.
Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar
marea majoritate a adolescentilor - ~i acest lucru este evident
- este snoltoas intruct 1n Uniunea Sovietica majoritatea
oamenilor au fost credincio~i n mod intuitiv. Nazuinta catre
spiritualitate ~i principii morale superioare tarol sporirea iubirii
n sutlet este imposibil. ~i cu toate col sistemul soeialist I1
sine a fast sortit pieirii, gndirea strategiea ~i acumularea
iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat un tablou interesant. Pe de
a parte - un potential uria~ nentrebuintat. Pe de alt parte - 0
psihologie de stat sraeol, sau mai bine zis absenta. Spontaneitatea I1 eoneeptia despre lume i eonduce pe ul1ii catre
religie, pe altii coltrebani.
n momentul de fata noi observm cum se formeaz noua
conceptie a rusului. Banii ncep deja sol nu mai suceascol
mintile, dar permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea continua solfie idolii tineretului contemporan. Urmolrile unei astfel
de conceptii despre viatol~i var arata coltii. ncercarea de a nu
46

U9a

crea 0 nou conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva

ain Vest nu este I1folosul culturii ruse~ti contemporane.
Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins
deoarece alturi de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe
tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului, schimonosindll-~i
fata tnr ~i frumoasol, striga slbatic: "Tu ai nevoie de un
membru mare, mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul
nostru are particlliaritatile sale. Un cuvnt pe care un tnr de
douzeci de ani il poate auzi ~i apoi I uita, asupra unuia de
doisprezece ani poate avea 0 influent uria~ pe tot restul vietii
sale.
Astfel n prezent noi nca suntem eopii ~i ntreaga tara
asimileaz cu laeomie oriee eonceptie despre lume, ncercnd
s-~i creeze un nou sistem de valori. Rolzbunarea, ura, loleomia,
cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televizoarelor se manifesta la tineret n eomportamentullor iar apoi

copiii lor devin criminah - se poate spune genetic.

Aceasta ntruct orice program, la copii se ntete~te de
nenumrate ori. Soleredem colva trece timpul ~i cruzimea va fi
data uitarii este 0 naivitate.
n subcon~tientul nostru nu existolnotiunea de nou ~i vechi.
Odatol, n ziare a aparut 0 nsemnare despre 0 crimol
slbatic. 0 batrnic pensionar, frol nici un motiv, ~i-a
omort vecina. Mai trziu, dupol investigatii, a reie~it urmoltoruJ tablou. Boltrniea a locuit n timpul bloeadei n Leningrad
~i odat, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe
vecinol, a ornort-o, i-a tran~at trupul ~i a maneat-o. Au trecut
50 de ani, n con~tiintol s-a utat totul, ~i deodat la televizor,
apare 0 imagine despre blocada din Leningrad. Programul
47

\~

'~

","u

FI..il

Cl!:3.,:::
Q:)r-r-..o::

f-

l',

-....

crimei S-3 activat n morl automat: batrnica S-3 ridicat, S-3 dus
la vecin, a sunat la u~, a chemat-o la ea n vizit, apoi a

1 l'

amorat-o, dar n-a dovedit s- taie capul deoarece a aprut

[II,

satul vecinei. Trurnfulstomacului ~i dorintelor asupra iubirii,

daca se fixeaz n comportament poate supravietui n subcon~tiel1t mai multe generatii.

',."

Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei nterioare

de a ucide.

Prima - destrmarea sutletului trebuie sa se transforme n

destrmarea corpului. 80ala, chinurile personale, moartea
Il'1

I,I

1,1

I,

rascumpr ntr-o oarecare msur faptele anterioare.

cale e stihinic8.

Aceast

Cea de-a doua cale este cea con~tient, iar aceasta

nseamn iubire, pocint ~i schimbarea propriei persoane.
Prin adresarea ctre Dumnezeu noi putem schimba acele
profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu
avem bnuial. Cu cat este mai serioas dorinta noastra de a ne
schimba, cu att mai repede apare rezuhatul.

l'
11"

nainte nu mi-a fost clar un fenomen. S presupunem c

vd faptul di tumora canceroas a omului este legat de

l',

caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. i explic acestui

om legturile bolii lui cu emotiile profunde pe care le-a trait cu

r"
1

'fi
1

i
I,

douzeci de ani n urm3.0mul

viat, ~i schimb atitudinea
tumora canceroas trece.

ncepe s-~i reevalueze propria

fat de toate evenimentele ~i

Tumora a trecut. dar eu vd c totu~i caracterul lui nu s-a

schimbat. Adic lui i s-a dat lin avans din transformrile sale
viitoare. lar multi. nentelegnd acest lucru, nceteaz s se
schimbe ~i nedumeriti se ntreab de ce a revenit boa la.

H911

----

De ce totu~i intentia poate lecui? Acest lucru nu I-am

oteles imediat. Dar atunci cnd am con~tientizat, am nceput
sA vorbesc cu pacientii n [elul urmtor: tot ceea ce ati fiicut
cndva n viat, n interior, continuati sa faceti ~i acum.
Caracterul holografic al Universului n spa!iu denotil cil n
plan subtil universul reprezintil un punct. ntruct planul
exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a
Universului dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se
pare cil Universul este holografic ~i n timp, adicil n plan
primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt reprezentate ca ni~te puncte.
De aceea, n orice proces care are loc Seascunde informatia
despre trecut, prezent ~i viitor.
Procesele atlate n stingere ln exterior, n plan subtil ~i
continu existenfa. Evenimentele ce au loc compun con~tiinta
~i au influent asupra sa.
Dar este posibil ~i procesul invers. COI1~tiil1taformeaz
evellimentul ~i are influent aSllpra lui.
~j iat, dac dumneavoastr ati stabilit un seop ~i aveti
intentia s ntreprindeti ceva, n subcon$tient, n fiecare
secuntll;, ncepe{i .fa l injiiptui{i.
Dac omul este gata s nfptuiasc un aet de eroism atllnci
el nfptuie~te acest lucru n interior n fieeare secund,
vorbind ntr-un limbaj simplu: dac/i sunt pregl;tit SI;
nfi;ptuiesc ceva, aceasta nseamnli deja aCflune.
De aceea pentru subcon~tientul omului,conceptia exterioar
despre lume llseamn n acela~i timp comportamentul sau.
ntruct la tineri acest proces este mult mai intens dect ]a
vrstnici,

conceptia

actual despre

lume a societtii

noastre,

48
49

--

,...

.!:'
~u

:iU!.."R

cafe se forineaz n mod stihinic sau n mod con~tient, peste

un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare.
1
,'1
1

1
'I

1
1
Il
1

1.

Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat fn casa

fenomenul de "poltergeist".
n aceti 4 ani "eroa" l-a
biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe copi!. Nu i-a permis
sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbracamintea de pe el, dispareau manualele ~i caietele). Ce
fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ?
- Eu am pus diagnosticul biatului dumneavoastr dup
bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format urmtorul tablou.
Acesta este dublul copilului dumneavoastr care ii salveaz
viata. ~coala i facultatea se identific la nai n subcon~tient cu
0 soart binernctoare. Ne concentreaz asupra con~tiintei ~i
capacittilor. Dar dac aceast dependentapoate ucide, atunci
copilului ii dispare dorinta de a invta, iar dac trebuie sa
apar n viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui
personal vor face totul ca s-i salveze viata. Acest proces a
aparut la vrsta de II alli. Acum nchipuiti-va, ncepe la el pubertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra n cantact cu
viitoarea sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el ncepe sa
treaca prin njosire, suparare, adica se conecteaz mecanismul
de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mndriei
lui este de opt ori mai mare dect celletal.
De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a
placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau
con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta nseamna ca fiul
dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la
neplceri pe linia destinului, insatisfactii, nedreptti, njosiri,
50

i:!:If-<f-<~

~
u
~
H9lZ

-1'"
',,>

care constituje pentru el obstacole de netrecut. El nu poate

.pastra n momentul purificrij iubirea fata de un ait omo
nseamn c este necesar nfrnarea dezvoltarii con~tiintei
sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ans de a supravietui ~i a avea copii. Avnd n vedere c v-ati ngrijit de el cu
0 asemenea ardoare, sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt
pentru care va felicit. Faceti ordine n sutletul dumneavoastr,
nvatati copi lui sa se roage ~i totul se va aranja.

1\
,1
"

Copilului meu fi place sa faca grimase ~i sa spuna

diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i
dirijeze pe varstnici. Care este cauza acestui fenomen ?
- Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci
cnd nu exista suficienta iubire n suflet fata de Divinitate.
Exista doua tipuri de boli. Primul - cnd omul are sensibilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la
Cel de Sus. El nu poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i
parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci chiar
stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei
sentjmentelor sale. La un asemenea om vor apare probleme cu
sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intlni tendinte
pozitive. Acum, sa ne nchipuim 0 alta situatie. n mod
con~tient, omul renunt la iubire ~i se arunca in vrtejul
bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile
obi~nuite ~i prin dorinte el va ncepe sa decad cu intensitate,
ba chiar sutletul degenereaz mai repede dect trupul ca
urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc
distrugerea, deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe
prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i reprezinta
51

l
1

.~
~u

~!3~-;
i:CIf-f-.E

r-' ;:;:;;Jf:

numeroase chin uri. Ce este de tac ut? P

.
. entru un, ' , expenenta
.
.
negatl~~- este mal. nnportant
dect cea pozitiv. .$i iat c unii
oame~1 mcearc s cucereasc autoritatea ~i s se conving de
pr~~na b~nastare prin dezvoltarea
comunicrii ~i iubirii. lar
~ltlJ - P~1I1nbu~irea ~i njosirea ceIorlalfi. Cnd amuI nu
IUbe~~e~I nu. poate s lucreze, nu s-a obi~nuit sa daruiasca,
atuncl el depll1de n cea mai mare masur
a- de baza c."".
lenCIrII, I3r
evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua,
d~pa~lOdu-J pe altii, ci de a-i da napoi pe cei care sunt la
'

'II

l,

~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost

II1cetatenlt 111socl3lJsm. Si un asemenea comportament vorbe~tedespre pericolul crescnd pentru copil. Pe de 0 parte la el
trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergnd pna la
~edeps'rea fizica, iar pe de alta parte trebuie nvatat sa
IUbeasc ~i s evolueze. Dar mai bine sa ncepeti cu 'dumneavoastr, ntruct comportamentul copilului este dat d
regul~ de- starea. suf]eteasc
~i subcon~tienta a Printilor~
ampllficata de mal multe ori.

1
1
i'i

Il
1111

l,II'
,,1

'[

1,1

"

Noi avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele i

triisiiturile lui de
~ar~cter sunt fn flagrantii contradictie
~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit
mtotdeauna si1-i [im un exem p
lu P OZI' t,' v , d ar am grett.
undeva. Acum acest lucrn este evident.
Ne aflam fn
p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim
S.tuat.a? Ajutati-ne!
- Gre~ea.laprintilor, n general, const n faptul c ace~tia
sunt convll1~1
.de u.rmtoruJ fapt copii ~i nsu~esc comportamentul extcflor ~I nazuintele de suprafat ale printilor. Ei

t;
~
u
Hga

judeca astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani.

E;u nu am furat, nu am omort, nu am njurat oamenii ~i nu
rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?"
ad_ca printii s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din
ce motive, aceastii tendint degenereaz. Dar iat: morala e~te un comportament care orienteaz omul spre iubire. Dac
printii renunt la iubire, copi lui renunt la moral. S
presupunem c omul nu a fost n permanent muJtumit de
soarta sa ~i de situatia tinanciar. Dar cu toate acestea a fost un
am cumsecade ~i un cettean politicos iar copiluJ lui ncepe s
jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru printe s nteleag ca nemultumirea fata de soart ~i existenta unui copil
uciga~ constituie unuJ ~i acela~i lucru: dezicerea de Dumnezeu
timp indeluilgat. Neacceptarea exterioar a unui mediu agresiv
n~te dimilluarea depelldelltei ~i lldeamna la actiune. Neacceptarea illterioar nseamn dezicerea de iubire ~i de
Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece n
interiorulnostru.
De aceea logica umana trebuie sa fie ntrerupt, iar cea
Divna - neintrerupta.
lat deci c 0 ndelungat Ilemultumire fata de soart, suprarea pe oameni, condamnarea Illmii nconjllrtoare, depresia,
lipsa de credint n sine, e~ecul ~i ndoiala n propriul viitor,
renuntarea Ja iubirea fata de omul ndrgit care vrnd-nevrnd
ne-a pricilluit durere, toate acestea macin pe neobservate
sutletul nostru n plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la
nepoti - catastrofal. Sufletul - tar iubire - incepe sa moar,
dar acest lucru nu se poate observa deodat. lata de ce este mai
bine s se faca ordine n suflet, nea~teptnd manifestrile

52
53

","u

.-.:

~
ggf-~.E

t:
~
u

-~

il!
l'

'1

'II

Il
!,I

l'
1

"

l'
Il'
1'1

externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari

evidente n caracter ~i comportament. n asemenea cazuri, eu
arat parintilor: cu ct sunt mai puternice emotiile dumneavoastra cu att mai mult se duc ele n viitor ~i ca atare
influenteaz urma~ii. Cele mai puternice izbucniri de emotii
ncep n perioada puberttii. ~i n acest caz sunt puterni~e
emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai,
iar apoi, peste 10 ani, pot aparea probleme serioase. Perioada
urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~i gnduri rele,
detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota n
plan subtil. De regula prima iubire nu este norocoasa ~i
provoac dureri suflete~ti. La fel ca n timpul na~terii, prin
durerea sufleteasc ~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de
Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viat.
ln clipele primei iubiri, pentru tnar cea mai pericuJoas
este condamnarea, iar pentru fata - depresia ~i lipsa dorintei de
a trai. Urmtoarea izbucnire a sentimentului are loc nainte de
a face cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i nainte de a se
casatori.
Care este esellta frazei: toate csatoriile au loc n ceruri?
Acea~ta nsearnna ca sotii se cunosc de mult n plan subtil ~i
ace~tla au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea
chiar daca la suprafat emotiiJe sunt retinute ~i sub control, n
subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. n acest
caz, pretentiile reciproce .}i suparrile sunt la fel de periculoase. Mai exista 0 etapa irnportanta .}ianume comportamentul
parillti.lor n timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume, caracterul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai n suflet ci chiar
.}in corpul fizic .}in gena copilului.
-5iiata ca atunci ~nd noi ,
54

H9LZ

"f
revizuindu-ne viata, ne debarasam de logica umana ~i ne
apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem schimba
trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul.

Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti despre

iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt ndragostiti de starurile renumite ale muzicii pop, de arti~ti,
sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de
inspiratie, iar altii ajung sa se sinucidif. De ce se ntampla astfel? Este dauni:itor ca 0 femeie sa viseze la cineva
de neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie?
mi amintesc de 0 ntmplare petrecut ntr-o vara, la
taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui,
rznd, mi-a aratat cu degetul: "Vezi gscanul acela, el este
eroul nostru. S-a ndragostit de 0 gsca .}i nu d voie nimnui
sil se apropie de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de
aceasta. 0 mngie .}0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a ndragostit cu
adevarat, nu poate trai tara ea."
lata 0 alta poveste. Odata, notam n Marea Neagra ~i am
vzut urmatoarea imagine. La ctiva metri n fata mea nota un
pe~te destul mic. Era frumos din cale-afara, de culoare albastr
cu mici pete albe ~i deasupra lui nota pe~tele-ac, pu!in gillbui.
Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau mpreuna .}i pluteau
printre pietre ca ~i cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce
nseamna toate astea?
Fiecare fiint vie are diapazonul sau de percepere a lumii,
structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din
ce n ce mai mult diversificata ~i n acela.}i timp nazuie.}te din
ce n ce mai mult spre unitate. nsa diversitatea nseamna ~i

55

---~~

;:Su

IIH

"

'-'..

:\,

1,'

destramare. Numai ca unitatea nseamna osificare. Fiecare

fiint, dezvoJtndu-se n matca sa, se strduie~te sa se uneasc
cu lumea nconjurtoare. Aceasta este chez~ia supravietuirii
~i apare sub diferite forme. De exemplu, cnd ne ndragostim
de cineva, ne unim cu aceasta fiint ~i u~or ncep s treaca spre
noi perceptia sa despre lume, sentimentul sau, capacitatea ~i
talentul sau. ~i nu numai asta.
Odat, un profesor mi-a povestit urmtoarele:

0 tnara fata s-a ndragostit de un negru. Cteva luni au

fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la pat. S-au srutat numai

0 singura data. Apoi s-au desprtit. Nu mi aduc arninte din ce
motive. Dupa un an ea s-a csatorit, iar dupa inca un an a
nscut un negri~or ncntator. Putem sa ne nchipuim starea
sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori
ca ace~tia sa explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a
fost adus urmtorul fapt: ctiva ani s-au efectuat experimente
n Jegatura cu ncruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul
zebra ~i de la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a
avut loc. lepele au fast fecundate de armsari ~i dupa aceea,
dupa un anumit timp, au nceput sa fete zebre.
Ce nseamn acest fapt? Acesta vorbe~te despre faptul ca
natura Universului este n primul rnd informationala.
Aduceti-va aminte de EV3nghelia dup 103n. La nceput a
fost Cuvntul. iar Cuvntul a fost cu Dumnezeu ~i Cuvntul a
fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la
baza informational a Universului.
A~adar, idolul nostru devine acea persoan care ne ajut s
ne dezvoltam prin contactul cu ea. Dar n comunicarea prieteneasca nai prelum ceea ce ne-a placut: vointa, buntatea ~i
56

lit

marinimia, capacitatea de a iubi, iar n plan sexual, tot ceea ce

vedem, adic 0 prticica minuscula. n acest caz, putem obtine
nu ceea ce visam.
Ca atare, cred eu, se poate s ai un sot iubit ~i copii, sa
visezi la idoli, dar mai bine s visezi la prietenie ~i comunicare
cu ace~tia dect la sex, ntruct nu se ~tie niciodata ce sllrpriz
i vei aduce sotului.
Apropo, la consultatiile me le vin deseori femei foarte
frumaase. Clld pleaca mi spun: "Eu va iubesc."
Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem
sex. Astfel ca notiunea de "iubire" este lipsit de frici ~i ata~amente.
n ceea ce prive~te tineretul ~i necesitatea acestuia de a
avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite
sunt legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i transmiterea energiei se realizeaz n mod liber.
Daca nu exista experienta de dep~ire a dorintelor, atunci
concentrarea asupra idolului canduce la unii la faptul c
dorintele incep s nbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest
lucru poate sa duca la sinucidere. Dupa prerea mea, atitudinea
fa~ de idol trebuie sa fie urmtoarea: tot ceea ce ne place la
acesta !loi prelum, pentru a-i da lui ~i altora cu mult mai mult.

~~

~,g"-

~
u

!!!!!!i!ii!

ll9lt

:!IIi
~u

-..;;:::::

~~;;i:Of-f-..<:: u~

-U9a

T"";:~~'-

--1"'"
',1
i,

RELATII PERSONALE

f
'"

i,

"
't,

'i':'
''$'0

~.

-1
'Ii

l
!;

Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci nu

ma mai pot indragosti de nimeni.

l,

1.

ri

;>,'
*,

- ndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare deet

orice bunuri materiale ~i spirituale.
Noi, nainte de a primi, la nceput pierdem. $i cu cat este
mai mare ferieirea dobndirii, cu att mai dureroasa ~i mai
chinuitoare este pregatirea aeesteia.
Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de
posibilitatea de a dobndi.
Cu ct este mai mare supararea, njosirea, regretul, lipsa
dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu ocazia despartirii, cu
att aveti mai putine ~anse de a treee prin ncercarea urmatoare. Atunei iubirea puternica va putea sa se termine n mod
tragic pentru .dumneavoastra precum ~i pentru omul iubit.
Ct ne este dat de sus, tot att trebuie sa pierdem. Dar cnd
primim 0 fericire imensa, nu ne uitam n jur ~i nu ne comparam cu cei care au fost privati de aceasta. Cnd ncep
pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i ncepem sa ne
58

~.

$
!
,;,

~'

,c:

suparam pe soarta. A~adar, sa llteJegem un lucru simplu.

Orice boala pe care ati primit-o de la soart constituie zalogul
fericirii viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti
nfrna sa urti, sa va suparati, sa va fie frica ~i sa fiti
depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.

.!:,
<::>u

~.:::::

--

~
~ii.e. ~
~f-f-J::
u

!!!!I!!!!!!

===

1
H9ll
,...

RELIGIA
-~.~

~
'il
~T

Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adresandu-se multimii a lansat chemarea "sa ne petrecem
viata fntr-a venici'i fericire." Ziaritii au cerut imediat
explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al
TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar apoi a spus:
"Fericirea este capacitatea de a exclude din cap asemenea lucruri precum gelozia, mandria, ura ~i de a le
{nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." n car{ile
dumneavoastra se vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD
diferenta?
- Nu exist nici 0 diferent. Oamenii care se afl la
poalele muntilor vd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar
dac ~i ridic capul ~i se uit spre vrf atunci vad cu totii unul
~iacela~i lucru.
Orice om care poate sa vada planurile subtile, ntelege la
urma urmei di tara iubire ~i nzuint spre Dumnezeu nu se
poate supravietui.
Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de munc, de

"'".

bani, de lips de mi~care, de renume, de putere, de mncare,

de sex, etc. Dar dac toate acestea nu sunt asigurate de 0
explozie de iubire n suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i
desftare, azi devine chin ~i ncercare. Invidia, frica, gelozia,
depresia, condamnarea ~i supararea ne ndeprteaz de iubire
~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi trie~te
pentru fericire ~i nzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale
fericirii arat altfel la fiecare dintre noi. Astfel, ntotdeauna
trebuie sa avem n vedere care este esenta oricarei fericiri.
Atta timp ct nzuim spre iubire ~i mrim acest sentiment
n sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai aceasta este
fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom
putea renunta la ea.

'"

!
"'.

$
-.

~
'~.

Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu

prezint spre pomenire sufletul unei rude care a murit
acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn
aceasta perioada, s-a reincarnat pe Pamant sau {n aite
lumi inca 0 data ~i el triiiete acum undeva? Nu cumva fi
pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te
ragi pentru "odihna" sufletului unui viu este rau. nsa
biserica nu recunoate refncarnarea.
- Cel mai bun ajutor acordat unei rude decedate il
constituie sentimentul dumneavoastr interior, pstrarea iubirii
$i renulltarea la pretentiile fat de cei vii ~i cei morti. Eu am
observat ct de mult ajut acest Illeru. Acesta ajut sufletul
oricum, indiferent daca acesta se atla n alte lumi sau pe
Pamant.
Care este sensul rugaciunii atullci cnd ne rugm pentru

60
61

:!:'I
Su

~~ -.:
1:I:IE-~1[

l
f~

;::~._j

~--"o,.

l~
,t,

:~\

Traie~te sau este mort, nu are nici 0 importan1! Aceasta

pentru c iubirea pentru Dumnezeu se atl dincolo de limitele
vietii ~i ale morfii. Aici rugciunea

ajut oricum ~i nu are

important unde se atl el, n care lume.

1i

Eu ~i cu prietenul meu mergem la 0 biserica protestanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele:

inainte de slujba noi
"ne innegrim", ne comportam ca
ni~te nehuni, ne infuriem i pe parcurs, incet, incet,
"ne
iluminam", ne Iinitim. Aceasta este cu adevarat purificare sau este 0 i/uzie? n afara de faptul ca merg la
biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om
educat, ma rog i cu toate astea are loc 0 atractie
duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare,
automutilare, clevetire).

-,
",

~
1.'"
'i'

~.

j~

.~

'f

La nceput, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consecvent prioritatea iubirii fat de toate lucrurile. n toate ramificatiile ~i curentele ulterioare exista din ce n ce mai multa
logic, gndire uman sanatoasa ~i mai putina iubire fata de
Divillitate. Iat de ce prioritatea invizibila subcon~tienta a
moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu ct se
roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de
cre~tinism, ~i allume de 0 ramificatie, traind n aceasta, cu att
mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu cred c,
n primul rnd trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa ntelegi de unde au
aparut celelalte curente. Sa percepi suprematia iubirii asupra
tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var
exista mai putine nazuinte nefire~ti.

:'

, ~.
1'\
1

~{'

~
ll9LZ

'H'

cineva? Sensul const n faptul c omul a simtit n sinea lui

Divinul, iubirea faf de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara.
Il
,1

........

~
u

Dumneavoastra
spuneti mereu ca trebuie sa ne
rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de rugi1dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam
temerile ~i sa ne revizuim viata? $i inca ceva, cand este
mai bine sa ne ocupam de aa ceva?
lisus Hristos ne-a dat rugciunea. Se pare c a compune
rugciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugciuni au tot
aprut. Cum sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a
spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta n Dumnezeu, ca 0
renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa
compun rugciuni ~i de ce le urmeaz?
Fac aceasta pentru c noi trebuie ntotdeauna s-L recunoa~tem pe Dumnezeu. Noi I cautam n permanenta pe
Dumnezeu n sinea noastra ~i diutm n permanent acele
cuvinte prin care I putem simti pe Dumnezeu n sinea noastr.
lata de ce un lucru principal I constituie nu textul rugciunii,
ci posibilitatea de a simti n noi iubirea ve~nica, posibilitatea
de a dep~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii
umanului ca pe propriul copi 1,fie c este viata mea, fie ca este
corpul meu sau lumea mea nconjuratoare. Fiecare om are un
timp al sau pentru a se ruga, n generaI, atunci cnd con~tiinta
nu ne ncurca. Asta poate fi dis de dimineata, poate fi atunci
cnd noi ne-am eliberat de toate ~i am gsit timpul ~i locul
potrivit pentru aceasta ~i poate fi cnd dqrim foarte mult sa 'Ile
rugam. De aceea eu nu pot s determin cu precizie cnd sa ne
rugam. Cnd omul nazuie~te n permanent catre Dumnezeu n
sutletul lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, cnd ~i cum sa
se roage.

62
63

::-;.
~u

~..:::::

~ F..:.;.e.
~~~.E

...

t:
~

uga

bri. Conceptia noastra despre viat, concentrarea noastr spre

~TIINTA ,

~I

RE LI GIA

iubire su nt nc infime pentru a putea ptrunde orice fel de

adevr care s ne permit apoi s schimbm cu adevrat lumea
nconjllrtoare. Astfel, ne ntoarcem din nou la iubire ~i la propriile 110astre schimbri.

Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl i

femeia
sa se simta reciproc de la distanta i sa-i

- Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a

iubirii Divine atunci cu el se pot fntiimpla lucruri uimitoare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa
se normalizeze activitatea organelor i mnlte altele.
- Daca ~oprlei i cre~te la loc coada, nseamna c n
natura exista un mecanism de regenerare a prtilor corpului.
Problema care se pune este de ce nu functioneaz ~i la altii.
Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu.
Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor organelor nseamn oprirea dezvoltarii. Omul ~i pierde responsabilitatea fat de natur.
nchipuiti-va c dumneavoastr cltoriti cu 0 ma~in la
care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea
duce la propria moarte. Atunci dumneavoastr ati ncepe s-i
omorti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila nseamna
oprirca evolutici. Cnd noi yom nvta sa evolum ~i sa
dep-,?imcapactatea de aprare, atunci probabil c lUIyom mai
fi att de vulnerabili. Noi nu suntem pregtiti pentru schim-

trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei?

- Toti oamenii apropiati sunt legati unii de altii. Ei efectlleaz n permanent un schimb de informatii la nivelul
subcon~tientului. n plan subtil oamenii eomunic mult mai
activ clect n plan extcrior. Eu a.m vzut de nenumrate ori
situatii cnd un tnr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata
~i a meut cuno~tint cu ea. Daea ea i-a fast hrazit, atunci
dialogul interior dintre ei a avut loc pc parcursul a ctiva ani.
~i totul a fost hotart n plan subtil. Lumea interioar pe care
noi nu 0 veclem actioneaz mult mai activ dect cea exterioar.
Nu numai oamenii care se iubesc, clar pur ~i simplu rudele ~i
uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?ischimb de informatie.
Tot ce se ntmpl cu noi n exterior, a avut loc n plan
subtil cu mult nainte.
Dnpa ce am citit cartile dnmneavoastra i am Incrat
asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit
simtitor, toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii
i inbirii, nn am avnt regrete i frica. Dnpa 0 Inna,
dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul";
sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte rnici dureri
pe care inainte nu le-am avut.
65

64

.~
~u

.,.:::::

~;';i:CIf-of-oJ::
1
..,.,

,-

1~9a

Ii

"i

, Il
i

Il

l'

Va repet inca 0 data tuturor:

PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA

RASPUND LA NTREBR1INUTILE.
Eu scriu n cartile mele ca purificarea are loc n etape: ati
parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care
urmeaza copiii dumneavoastra sau vietile anterioare.
Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Purificarea nu poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu
suntem pregatiti pentru a~a ceva.
Care este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul
Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se aseamana cu
informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum
ar fi imposibi/itatea de a scapa de bo/i fara a schimba
atitudinea fata de viata a bolnavului insui. Este adevarat ca sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU?
- Cnd am inceput sil lucrez n planurile subtile am
observat ca la pacientii care au nceput sa lucreze cu sistemul
Reiki apar probleme. La nceput este destul de bine dar pc
parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp
extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea
copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica omul se pune la punct cu
0 metoda putin fortata, nsa nu are loc 0 schimbare profunda.
lar la copii aceasta are 0 influenta rea.
Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de
neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii
dect alte sisteme de lecuire, unde omul pompeaza n mod
nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca i face
bine sau nu. Cteodata, micile probleme care nu apar la exterior, mai tarziu se transforma n probleme serioase.
66

'.'
.~~
~,

PROBLEME

Fiica mea era cat pe ce sa fie violata,

acest lucru?

jt

~ "-=-

n:
(;

de ce este legat

- De multe ori punnd diagnosticul, am vazut una ~i

aceea~i imagine. Starea sutleteasc a criminalului ~i a jertfei
sale sunt n mod practic identice. Cu cat este mai mare concentrareafetelor asupra dorintei sexuale n detrimentul iubirii,
cu att mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei.
(mi aduc aminte de 0 femeie care a venit n audienta cu fiica.
Pe fata au ncercat sa 0 violeze. n copilarie a suferit mult timp
de enurezis. Au nceput ~i problemele psihice.
- ~titi, povestea marna, eu am dus-o la un villdecator, dar dupa aceasta situatia s-a nrautatit. Acum nu ~tiu ce sa mai
fac!
- Dumneavoastra ati citit caftile mele?
- Da, am citit toate cele $apte carti.
- Ati vizionat ~i videocasetele?
- Da, ultimile.
- Dar ati (ucrat $i asupra sinelui?
67

.~
ClU

+::::::

~~-

I:I:IE-E-J:=:

iIt

F""~O-;:"~-",

, 1

. .......

--

1.

- Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia

dar
aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea,
pot sa 0 invit acum?
~

- Nu va grabiti, - am spus eu, la nceput 0 sa vorbesc cu

dumneavoastra. Repet ntrebarea: ati Ilicrat asupra sinelui?
-

Desigur, - raspunde femeia.

- Deci, iata,.., - ncep eu. Vreau sa-i SPUIlmamei 0 fraza
dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra
$i nu trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului
asupra propriei persoane consta n schimbarea dUlTIneavoastra.
i,

l'

Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci

ori mai mare dect cel mortaL Adic orice nedreptate, insucces

1,1

$i neplceri

l'

dumneavoastr cunoa~teti faptul c trufia apare atunci cnd

totul este umplut de gelozie. Dependenta dumneavoastr de

1.
,1'1
'1
1,1

"

ale

sortii

le percepeti

cu nver~unare,

dar

dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal. Adic sa

pastrati iubirea pentru Dumnezeu cnd va su nt umilite
sentimentele,

sperantelor

feminitatea, cnd are loc prabu~irea dorintelor ~i

-

dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti.

Unul din principalii

parametri dupa care determin eu starea

olTIului este capacitatea de a accepta situatia traumatizanta.

Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea
umanului. Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu
este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este chiar pe minus, este
pur ~i simplLi nchisa. Cu alte cuvinte, orice situatie traumatizanta va provoaca doar 0 singur emotie - autodistrugerea.
Cum a~ putea sa va ajut fiica, dac dumneavoastra n orice
secunda 0 omorti prin modul n care percepeti lumea?
68

Dar ce am de meut? - ma ntreab ngrijorat femeia,

- ntelegeti, c pentru dumneavoastr crice situatie traumatizant constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boal
cu multumire ~i cu iubire de Dumnezeu. Dar, la llceput, prin
pocint, eliminati toate momentele de nemultumire de sine,
depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de
autodistrugere i distruge pe ei Il~i$i, iar la femei, acest
program le omoara copii.
Enurezisul pe care I are copilul reprezint programul de
autodistrugere transmis de dumlleavoastr acestuia. Vulnerabilitatea ~i sellsibilitatea mrit, n cazul Il care nu ajunge'
nzuinta spre iubire, I face pe om fie jertfii, fie infractor. La
nceput nlturati prin pocint toate momentele de dezicere de
iubire, iar apoi retriti-v viata, uitnd de toate ~i gndindu-v
numai la iubire, Stati a$a cteva ore, iar dupa aceea va intra
fiica dumneavoastr $i yom vedea ce ~anse avem. Peste cteva
ore eu discut cu fiica ei. Ea este foarte sfioas, motiv pentru
care mi ntinde 0 notita care cuprinde ntrebrile.
Prima ntrebare curioas: tmaduitorul a limitat sensibilitatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina sentimentele?
A doua ntrebare: oriee s-ar ntmpla ~i cu llvttura ~i cu
familia, eu nu dore sc sa traiesc,
ntrebarea a treia: fiir nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin
ma trezesc noaptea ~i mi se pare c-mi pierd mintile.
~i ultima ntrebare, care este pusa de foarte multi pacienti:
de ce oamenilor nu le place sa comunice cu mine?
.
- lat, - spun eu, - Nu te stradui sa redobnde$ti sensibilitatea pentru c aceasta te va ucide dac nu nveti s iube~ti
~i sa ierti, iar $coala iubirii nu se dobnde~te imediat. Dac
nveti sa iube~ti, sentimentele se ntorc de la sine. Astrel

(i)

~
u

=-==
""=

H9a

.~
Qu

- -"'"---,
,-"~~'~>.
"

Il'

Il!
!

il!!

!
1

'1

,
1,~

~
u
H9lZ

~~

vindeetorul nu ti-a meut rau, ci te-a ajutat. Tu nu vrei sa

traie~ti pentru ca de orice te-ai oeupa nu poti sa parcurgi n
mod just cel mai mic contlict. lar cea mai mica durere conecteaza la tine programlll sinuciderii care apoi apare n con~tiinta
ca lipsii a dorinlei de a trai.
nrelege un lucru simplu: orice conjlict inseamnii evolulie.
Prive~te, tu ai un corp ~i eu am un corp. Dorintele tale de
suprafata sunt legate de corp ~i viat. La mine se ntmpl
acela~i lucru. Dar pentru ca noi avem corpuri diferite, atunci
dorintele noastre nu vor coincide niciodata. Iata de ce orice
comunicare ntre noi va fi ntotdeauna contlictuala ~i acest
lucru este normal. ncercarea de a scapa de conflict, de a I
elimina de la rdacina, nseamn dezcere de evolutie.
Dac nu exista nzuinta spre iubire, atunci conflictul nu se
poate soluliona. Astfel, trebuie sa nlelegi nca 0 data ca orice
conflict nseamna evolutie; orice conflict produce durere ~i
orice durere constituie un imbold catre iubirea de Dumnezeu.
n cazul conflictelor nu trebuie sa nabu~im dorintele altora sali
sa ne punem n situatie de dependent fat de altii ci trebuie s
sintetizm dorintele, sa gasim 0 solutie generala pentru ambele
parti. Pentru rezolvarea conflictului este nevoie sa nvtm sa
ne nfrnm dorintele ~i sa nzuim spee iubire iar tu nu poti
deocamdat nici una nici alta. De aceea nu vrei nici sa traie~t.
Trecem la a treia ntrebare.
Cnd drumul care duce spre iubire devine ca un fir de at.
atunc pentru salvare este necesar oprirea a tot ceea ce ne
desparte de iubire, adic frica, ura, judecata, supararea ~i
depresia. Dar ntruct toate acestea sunt emanate de con~tiint,
atunci pentru salvarea sutletului con~tiinta ncepe sa se
70

~;; jji:Of-oF-<..o::

distruga. Eu am seris n cartile me le ca schizofrenia exista la

oamenii care ~i mascheaza gelozia. Daca ziua tu nfrnezi
cumva dorinta ~i te straduie~ti sa fii marinimoasa, noaptea n
schimb aceasta dependenla ~i agresivitate da pe dinafara ~i de
aceea se destrama con~tiinta. lat de ce nainte de somn trebuie
sa te pui la punct ~i n loc de 0 cina copioasa, care nti\re~te
dependenta de dorinlil, este mai bine sa te rogi.
n fiecare seara sa mori ca dimineata sa nvii.
Sa-Ii iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. Dar daca nainte
de aceasta nu simti iubire, atunci sutletul tau se umple de frica
~i depresie.
lat de ce este bine ca la nceput sa te rogi, concentrndu-te
asupra iubirii, iar apoi, cnd simti iubirea, sa-ti iei ramas bun
de la tot ce-Ii este drag. De ndat ce con~tiinla nou formata nu
mai este agresiva, n loc de destramare, ncepe evolutia.
n ceea ce prive~te comunicarea, totul este simplu. Comunicarea - este un nivel sensibil iar daca omul depinde de fericire,
n ceea ce prive~te comunicarea el este ntotdeauna agresiv
falil de allii sau falil de sine. De aceea, de obicei lui i este frid
de comunicare ~i 0 ocole~te: cnd ura se refera n mare parte la
sine, oamenii nu doresc s comunice cu acesta; iar daca agresivitatea subcon~tienta este ndreptata catre ei de asemenea nu
doresc s comunce.
Sa nu-ti fie fric de boala, mergi n ntmpinarea ei. Daca
yom putea pastra iubirea, atunci boala va disparea treptat.
Dreptul de a fi fericit l are numai acela care n fiecare
fractiune de secunda este gata sa piarda desrntare ~i sa pstreze
iubirea. Far boala nu exist evolutie.
71

.'
1
r
l'

!!!!!!!BI!

.-e-13
QU

F'" ~::J:::o

""""--

Aceasta boala nsa nu trebuie sa fie neagra sau sumbra, ci

luminoasa ~i stralucitoare.
Sa ntelegi un lucru simplu: oriee boala este chez~ia
fericirii tale viitoare. Cu ct mai multe boli ~i ncercari ti ofer
soarta, cu att te a~teapta 0 mai mare fericire n viitor.
Il:1

',l'

Il

1\

l"

HI/ll

.,-~-~

t'
.j.~

\
~

#.

IUBIREA

1~

~i eu cat ejti mai mult pregatit pentru a baala sufleteasea

cu att mai putine suferinte fiziee vei primi. Dar daca noi, d~
milioane de ani ne-am obi~nuit sa suportam 0 boala fizica,
pentru a depa~i 0 boala sufleteasca prin nzuinta spre iubire
mai avem de nvatat. Aceasta nseamna ~i ~tiinta ~i arta ~i
desmtare.

1'1

Se spune: iubirea a fast i a trecut? Omul a ramas i

iubire nu mai este?
- Ceea ce n plan exterior ni se pare de neclintit ~ive~nic,

-~

~ii g. t:~
a:lf-q-..o::;
u

Du-te ~i nvata!

,1

subtil este efemer, de scurta durata. ~i invers. 0 u~oara

adiere a sentimentului de iubire care dispare dupa un anumit
timp tara urma, mai trziu, prin ie~irean planul subtil, devine
ve~nie. Iata de ce n filozofia indiana, ntreaga lume materiala
e denumita Maya adica iluzie. Daca privim din punctul de
vedere al eternitatii, atunci iubirea nu se stinge niciodata ~i nu
trece. Numai noi ne trecem ~i ne stingem.
n plan

,1

'1

1
'1
I~

f
~.

Cwn sa deosebim

iubirea de ataament?

Cu cat sunteti gata sa va daruiti omului iubit mai mult,

sa aveti grija de el, cu cat mai mare este altruismul din
.
atitul!inea fard de el, cu atft mai purin llepinde(i de el. Daca

a~teptati ceva de la omul iubit nseamna ca dupa un anumit

timp l1cepeti sa-i cereti. Daca dupa ce cereti nu primiti, atul1ci
llcepeti sa va suparati ~i sa-I condamnati. Cand dumnea,
~>

73

.="
<=>u

~;

Q:a-E-.<:::

l
Il

1
Il
Il

EMOTIILE
.

Ii

l
,/

,1:

,1

1"1

t:
c..
<
U

--

UIILl

'--~~"':

voastTli Lua,i - deveniri dependent, vii sim,;,; obliga,i, iar

ctnd d"li - vii elibemli. Dependenta n~te frka, ndoiala,
depresia ~i supararea. Aceasta nseamna ca sunteti pregatit sa
da!i mul! mai mul! dec! sa lua!i, daca nu a~!ep!a!i nimic de la
omul iubit, de la soarta ~i de la viitor, daca n rela!iile
dumneavoastra nu exista temeri, ndoieli, pretentii ~i suparare,
daea sentimentul nsu~i va face fericit, atunei probabil c
aeeasta eonsttuie iubirea.

Stimate Serghei Nikolaevici! Probabil ca intrebarea

mea 0 sa vi se para interesanta. Problema cons ta in
faptul ca atunci cand am avut cele mai serioase neplaceri, explozii ale emotiilor negative, acestea s-au intiimplat nu 0 data, ci ~i peste 0 luna sau doua. Dumneavoastra scrie(i ca cele mai puternice emotii izbucnesc de

la inceput, iar aici este invers: 0 luna

doua totul e
normal, iar apoi e ca ~i cum m-ar fi acoperit valurile.
Daca in acest caz este ceva deosebit, spre ce trebuie sa ne
indreptam atentia? Va sunt foarte recunoscator pentru
ciirtile dumneavoastrii ~i pentru cercetari!
- n plan exterior, evenimentul a avut loe ~i apoi a
disparut. Realitatea aeestuia s-a transformat ntr-un zero mare.
n plan subtil, evenimentul a durat destul de mult dupa ce a
avut loc, astfel ~i evenimentul viitor se afla n mod invizibil n
prezent cu mult nainte de intaptuirea sa in plan exterior.
Cu ct patrundem mai adnc n plan subtil, cu att mai mult
este revrsat evenimentul in trecut ~i viitor. Notiunile "ieri" ~i
"mine" devin identice. I!truct subcon~tientul nostru are in
75

-~

~u

~"ii I%IE-E-..;::

1
r,,- -;-~.,/.-

pril~ul rand 0 structura

-. ,

ie~ind n plan uri

s~l.btlle profunde, !loi !lcepem sa vedem att trecutul ct ~i

VII~orUI.lar daca ie~im n cele mai subtile ~i tainice pla!luri,
nOI vedem ca orice eveniment se dizolv n timp ~i la urma
mmei cuprinde
suJui.

tot procesul temporar

Ulla:

~.

de cmp, atunci

BOLILE

de evolutie a Univer-

SECOLULUI

Cu ct ptru!ldem mai mult n planurile profunde, cu att

mai mult se sintetizeaza orice eveniment. Adica n plan subtil
are loc IlU activitatea de exterior a actiunii, ci esenta evenimentului.
Astfel: n planul subtil de profunzime tot ceea ce se petrece,

Il
1

r!

c~ea ce s-a petrecut ~i ce se va petrece n Univers devine un

SIll~U: eveniment, 0 singura situatie. Vorbind ntr-un limbaj
l11alslmplu, n plan subtil nu exista termene ndeprtate. Orice
eveniment petrecut continua sa dureze n subcon~tientul
nostru, iar noi continuam sa reactionam la acesta.

,\
~.

Dac reactia nu este just, are loc 0 aClImulare permanent

iar apoi 0 expulzare n forma agresiv de idei, emotii, boli'
nefericiri, etc. Situatia mrturise~te mai degrab despre calcul~
gre~ite ale conceptiei dumneavoastra despre lume.
V prezint un exemplu simplu.
Omul considera

ca 110tiunea moralitate

trebuie S3 fie de

necli~ltit.. $i cu ct se eoneentreaZ3 mai mult asupra stabilitatii

adevarunlor umane, con~tiintei ~i sentimentelor, eu att mai
l1lult explozia agresivitatii va veni n apararea lor. Ce nseamna agresivitatea? $i ura, ~i eondamnarea, ~i suprarea nseamna l1umai autoaprare. Cu ct ne aparl1l mai dur structura
110a.str3. il1formational eu att mai static este ea. Lipsa
donnteJ de schil1lbare, de progres, contrazice mersul evenimentelor Universului.

.-.

0~

De ce considerati homosexualitatea
0 boa la? De la
aceasta nu se moare, ea nu provoaci'i nid chinuri fizice ~i
fn special sufIete~ti. Ea are infIuenta asupra natalita{ii?
- Concluziile mele pornese de la practica. La toti cei care
au fost la mine avnd probleme de homosexualitate am vazut 0
singur imagine. 0 imensa sensibilitate ~i ging~ie, iar n acela~i timp un nivel nalt de agresiune care a fost acoperita de
schimbarea orientrii sexuale. Toti homosexualii, n luntrul
lor, sunt incredibil de gelo~i. Astfel, relatiile normale pentru ei
pot fi sinuciga~e. 0 asemenea dimensiune de dependent se
elaboreaz de obieei n decursul ctorva generatii la rnd sau
n cteva vieti trecute. Clim are loe evolutia omului? Cu
fiecare viat amploarea sentimentelor cre~te. Daca nu 0 nvingi
prin nazuinta permanent spre Dlimnezeu ~i prin acumlliarea
de iubire, n loc de evolutie 0 s avem degradare sali pieire.
Sensibilitatea este definit de amploarea dorintelor, este frul11usetea ~i posibilitatea de a crea. De aeeea un om sensibil,
care s-a nascut n familie de atei se simte atras de homo-

76
77

~"ii,e.-

.~
QU

i:tIf-of-o.E

-,

r---

sexualitate

mai mult ca orieine. n oriee soeietate, exista

ntotdeauna un procent determinat de oameni la care nivelul

~ensibilitatii ~i inteleetului depa~e~tecu mult parametrii medii.
Intr-o societate bine orientata, ace~ti oameni devin salvatorii

~i-i atrag dupa sine pe ceilalti. Daea n societate umanul ncepe

1

sa umbreasc din ce in ce mai mult Divinul,

Il'

iar impulsul de

dep~ire a pcatului originar prin nazuinta spre Dumnezeu

cade, atullci oamenii ndeplinesc a functie inversa eum ar fi
infectia care trebuie s distruga un organism slab. De aceea
cre~terea brllsca a Ilumrului de homosexuali n societate, din
punctul meu de vedere, constituie un indice al unei crize
serioase din care 0 societate va ie~i fie rennoita, nfiiptuind un
salt conceptual de iubire fata de Dumnezeu, fie va merge pe
drumul Sodomei ~i Gomorei. Boala rennoie~te organismul
puternic ~i il omoar pe cel slab. Boala sufletului arat n
exterior inofensiv dar ea are 0 amploare mai mare ~i este mai
neeruttoare iar consecintele sunt mult mai grave.
Am chit dis de dimineat 0 nsemnare ca lltr-o tara, musulmanii fanatici i omoar pe cei care din punctullor de vedere
ncalc legile morale ~i Divine: pe homosexuali, drogati, ferne;
care se vopsesc ~i se mbrac frumos.
Nu demult m-a ntrebat 0 cuno~tint:

Cum poate fi

explicat

.$i Il prezent Estul

Occidentul

Fraze:

n extreme.

~i Vestul ~i demonstreaz extremele lor.

tolereaz multe lucruri

acestea ~i distruglld

familiile,

distruga ~i viata ~i dorinta,

femeilor,
iar

--&

depravndu-Ie

OrientuJ

este gata

pe
sa

aici sunt cei care doresc sa fae de

9LG"

neatins ~i sa pastreze absolut curate bazele fericirii umane. Pe

de 0 parte avem de-a face cu 0 rena~tere lent, iar pe de alt
parte cu capacitatea de a distruge popoare ~i chiar ntreaga
omellire daca aceasta intr n contradictie cu modelul ideal.
0 deplina admiralie a umanului ca ~i ura falii de acesta n
esent este unul ~i acela~i lucru. Esenta e una, iar formele de
dependenlii sunt diferite. Cnd namenii se baze.za n general
pe uman, extremele sunt jnevitabile, jar atunci are lac fie
divinizarea materialului ~i plncnnirea fala de acesta, fie divinizarea spiritualului cu dogmatismul ~i ntepenirea sa. Unii, de
dragul corpului, omoara spiritualitatea, alfii, de dragul spiritualittii, omoar corpul.
Cu ct omul nzuie~te mai mult spre Dumnezeu ~i iubire cu
att mai pufine extremisme exista n concepfia sa despre lume

El nlelege ca .tt materi.lul ct ~i

spiritualul sunt necesare pentru evolutie ~i fiind atent la ele nu
devi ne robu 1acestora.
~i n cnmpnrtament.

Ce se fntamplli cu cei care nu citesc cartile dumneavoastra?

- Noi cunoa~tem lumea n mod intuitiv, n fiecare secunda
ncercnd sa construim 0 atitudine corecta fata de noi n~ine ~i

fata de lumea inconjuratoare.

esenta urmtoarei

Dumnezeu Il lucruri mrunte ~i diavolul

.'

0fi:

Imaginea inexact tactica ~i

Cercetiirile mele accelereaza
doar procesul cunoa~terii. Tot ceea ce nainte a fost haotic,
dupa ce faceti cuno~tintacu cercetarile mele, devine con~tiel1t.
strategica duce la autodistrugere.

Boala apare fntotdeauna ca urmare a unor actiuni

(ganduri) ale. omului? Pot oare cdmpurile geo-magnetice
avea influente asupra sanatatii karmice a individului?

n
79

"1

:=

.~
3", -

ClU

"~F-F-1:

- Mi s-a comunicat ca nu demult a fost 0 emisiune la

televizor. La Cernobl, n locurile n care radiatiile au fost mai
puternice, au intrat ntr-o cas de oameni credincio~i !l care se
gaseau multe icoane, iar n aceasta cas nivelul radiatiilor era
I1 pararnetrii !lormali. Adic starea omului poate schimba
mediul l1conjurtor, poate schimba continutul mediului nconjurtor ~i este n stare sa scoata din organism orice substanta
diiunatoare. De aceea, zona geo-patogena este ntr-uil caz
izvorul bolilor ~i moqii, iar n ait caz - izvorul evolutiei. Omul
a nceput sa evolueze nu pe latitudini sudice, ci pe cele nordice
pentru ca acolo conditiile de supravietuire sunt mai complicate. Copilul are nevoie de stabilitate, ngrijire ~i de aparitia a
nca ceva, ce este conditionat de stabilitate. Dar evolutia
ncepe atunci cand se schimb conditiile, cnd confortul se
schimbii n probleme. De aceea, starea noastra interioar aflnonioasa poate Illl numai sa salveze, dar ~i sa ne oblige la
evolutie pe fondul unor conditii neprielnice, lar daca aceasta
zona geo-patogena este deosebit de periculoasa, atunci pe noi,
ceea ce se nume~te soart, ne va ndeprta din acest loc.
lat de ce eu sunt de acord cu faptul c trebuie sa
descoperim zone le geo-patogene cu scopul de a nu construi
case pe aceste locuri, de asemenea, sunt adeptul ecologiei, ~i a
unei alimentatii ecologice, naturale. Totodat, repet, c n
primul rand printr-o actiune inversa !loi influentm mediul,
ns asupra Iloastra au influellt zone le geo-patogelle. Conform
cercetrilor mele, influentele exterioare sunt secundar~, de~i,
tara ndoial, exista ~i influente inverse.

80

~
i5

..........

-~

9a

Este bine sa studiem medicinile alternative?

- Cititi cu atentie et1i1emele! Ce nseamna "este bine sa
studiem"? Eu ca specialist trebuie sa gsesc punctele periculoase ~i sa le nsernn, Dumneavoastr vorbiti astfel: "eu, n
general, am studiat indicatoarele drumului, - dar mai bine nu
merg pe aeest drum!", Respeetati indicatoarele de drum! ntelege(i ca este periculos sa lecuiti dar ajutndu-i pe altii .i
manifestand iubire fata de ei, noi ne salvm pe noi n~ine.
Dupa filosofia oriental nu e voie sa ajuti - omul trebuie sa-~i
traiase propria Karma, iar dupa filosofia occidentala - omul
trebuie ajutat n oriee eaz. Cartea mea se nume~te "Diagnosticarea Karmei", nseamna, c trebuie sa ajutm, dar trebuie s-o
facem corect pentru a nu aduce prejudicii propriei persoane ~i
altora.

'1

.!:-,
~u

~~~l

,-

c.

~
;i;
)i.

II

"Ji:

RE LI GIA
1
.

$,

'$;;-

.~
~~
'w

d'

; .f;
Poate un musulman sa-i iubeasca
atat pe Dumnezeu cat i pe Allah?

- Tati oamenii difera n plan exteriar - difera ~i locurile

unde traiesc, nationalitatea ~i religia. Cu ct patrundem mai
adnc n planurile subtile, cu att mai putin vedem diferenta
dintre oameni. ~i nca putin mai departe se pare ca noi suntem
cu toti unici n plan subtil. ~i acolo nu exista nici nationalitate,
nici religie. Cu ct exista mai putina frica, ndoiala, invidie,
condamnare ~i suparare n iubirea noastra, cu att suntem mai
aproape de Dumnezeu. ~i toate imaginile noastre despre
Dumnezeu niciodata nu var fi exacte, ntruct ele sunt legate
de corpul ~i con~tiinta noastra. n acest caz cel mai bun model
al lui Dumllezeu este acela care depa~e~te limitele con~tiintei
~idorintei. n ultima vreme, tot mai multi oameni, nu numai efi
nteleg, dar ~i simt ca Dumnezeu este iubire.
n ce constii esenta activitatii pentru acei, la care
activitatea profesionala este indreptata in general asug2

in acelai timp

if
1

1
1

'~:
~
~,:

!!!!II!
L).9Jl

~
.i:

pra salvarii corpului i a psihicului (medicina, indus tria

farmaceutica)? Aceasta activitate creatoare nu constituie un pacat?
- Exista doua puncte de vedere cu privire la vindecarea
bolii.

Orienta/a - care considera ca boala este karma omului, el

trebuie sa lucreze asupra sa, nu este permis ca boala sa fie
tratata.
Occidentalii - care prevede ca trebuie tratata orice boala ~i
orice om.
Teoria orientala respinge notiunea de trup, I considera
"drept iluze ~i prevede c trebuie s se ngrijeasca numai
sufletul, ~i atunci boala trece. Teoria occidentala vorbe~te
despre faptul ca sufletul este iluiie. Este necesar sa se llgrijeasc trupul ~i sa se nlature toate bolile.
Oamenii religio~i spuneau: daca boala este data de
Dumnezeu nu este voie sa 0 tratezi. Ate~tii spuneau: ntruct
nu exista Dumnezeu, bolile trebuie tratate. Timpul a artat ca
au dreptate ~i unii ~i altii. Trupul se transforma n suflet ~i
suf1etul se transforma n trup. Cnd omul tine post, prin
nfometare, solicitari fizice, lucrlld asupra trupUILli,atunci el
aqioneaz n mod favorabil asupra sufletului sLl ~i invers.
Armonia evolutiei consta Il faptul c ntotdeauna a existat
medicilla care se ocupa de trup; ~tiinta care s-a oCLlpatde spirit
~i religia care s-a ocupat de suflet. Acurn religia, ~tiinta ~i
medicina se apropie din ce n ce mai mult neopunndu-se una
celeilalte, ci ajutndu-se. Medicina devine pguboasa atullci
cnd porne~te de la prioritatea trupului ~i neag existenta
sufletului. lar medicina sirnptomatic, al crei scop este de a
83

.~
QU

.. Iiu

l
r-"'~~:~~::~

distrug~ ~i~~tomel: exterioare ale bolii, n prezent ncepe sa

~e ~epa~!ta. ln Occident s-a spus: rninte sanatoasa ntr-un corp
sanatos. Incercarea de a des p
.
rinde sutl etul de Ir up sau tnvers
la_~rma urmei, frneaz evolutia. Dar ntruct sufletul nostr~
:ra~e~~en~u.~tmai mult dect trupul, eu consider ca prioritatea
tnsanat.o~lfIIsutletuJui trebuie pastrata, atunci end este vorba
de boh. Daca omul nu vindeca boala corpului sau, atunei

I:I:1f-of-o..<::

~1I9ll

,.

"'"

NARCOMANIA

aee~sta p~a~e sa intluenteze n mod benefic asupra sufletului,

destmulUi ~I a urma~ilor sai. Dar daea amuI nu ~i vindeca
sutletul, nu poate a~tepta sa aiba loe ceva pozitiv pentru el sau
P~I~truurma~ii sai. Cnd medicina contemporana ~i va revizui
v~zlUn.easa asupra omului atunci ajutorul pentru trop va nceta
sa mal fie un scop n sine ~i poate va aparea cadul medicinii
care ar~ta n care cazuri, n ce masura ~i ct de ndeJungat se
poate ~uta corpul, ~i n ce situatii nu e voie sa faci acest Jucru
ntruct acesta poate sa dauneze sufletului. Pentru mine am

Il
1

1
1
1'1

hotart.,~ceasta problema, numind cartea rnea

"Diagnosticarea
~Karm:1.. Se poate sau nu se poate ~uta omul care prime~te
mcercafl de sus? Se poate ajuta, dar ajutorul trebuie acordat
Coreet.

~-

De ce beau gelo$ii?
- nchipuiti-va un om la care n subcon~tient mocnesc
carbunii geloziei, adica dependenta de dorintele sexuale. Cu
ct este mai mare amploarea dorintelor, cu att mai puternica
va fi gelozia, durerea sufleteasca, agresivitatea ~i cu att mai
repede vor aprea boUle. Cnd omul bea, el nu dore~te nimic.
Adic are loc discreditarea celor mai mari dorinte, desprinderea deacestea. Gelozia se miqoreaz n mod corespunzator.
Dac dependenta de dorinta sexual este foarte puternic, iar
gelozia devine un stres de nedep~it, atunci omul poate ori sa
bea eteva zile tara ntrerupere ori s consume moderat dar n
mod constant buturi spirtoase. ntr-un asemenea caz are loc
degradarea ~i degenerarea dorintelor. n mod corespunztor
are loc ~i degradarea omului. Se poate bea mult tar a deveni
alcoolic. De ndat ce dependenta de dorintele profunde se
transforma n dependellt de alcool, llcepe distrugerea. Acest
lucru este valabil ~i pentru narcomani. Cu cat cre~te mai
puternic dependenta interioar de dorinte, cu att mai dureros

85

.!::,
C>U

c.:: ~;; aJE-!-<.<::

86

!!!Eii
U9Ll

',"

are loe zdruneinarea nivelului simturilor. n mod treptat, organisl11ulajunge la aeel punet, eand oriee boala da numai un
program de autodistrugere. Oriee situatie de stres, launtrie,
devine de nedepa~it. ~i daca n momentul bolii omul nu
trie~te 0 emotie pozitiva, adane, atunci ncep sa se destrame
structurile subtile ale sufletului. Evolutia se transforma n
degradare. Dae sentimentul de iubire catre Dumnezeu s-a
pierdut, atunei pentru a supravietui n interior, omul eauta
oriee emotie pozitiva, care sa-I ajute sa nabu~e boala. Praeticarea sportului, schimbarea locului de munca, noi preocupari,
excursiile, toate acestea hotarsc problema ntr-o oarecare
~nsur, daca boala este situata la 0 adancime nu prea mare.
Insa daca ea a patruns n straturile subtile, 0 asemenea boala
poate fi nabu~itnumai de alcool sau droguri. Dac boala a
patruns mai adnc, atunei n acest caz, nu ajuta nici alcoolul,
nici drogurile.
Aici exista - doua caio Fie prin iubire fata de Dumnezeu
putem sa nlaturam dependenta adanca de dorinta de viat, fie
prin eliminarea bolii prin degradarea ~i autodistrugerea personalittii. Atunci apare homosexualitatea, schizofrenia, starile
maniaeale etc. Daca sotia este geloasa, de ce poate sa bea
sotul? Femeia geloasa ~i suparacioasa ataea n plan subtil ~i ~i
omoara n permanenta sotu!. Cu cat sunt mai echilibrate la om
eon~tijnta ~j dorinta, cu att mai mult ere~te dependenta de ele.
Alcoolul ofer zdruneinarea eon~tiintei ~i a dorintei. n acest
moment, agresivitatea femeii nu poate ptrunde n interiorul
sotului. Dar dae sotul neearca sa se protejeze nu printr-un
eomportament coreet ~i autoedueare, ci prin alcool, atunci
treptat, el va fi nevoit sa mareasea doza. ln continuare fie va
deveni alcoolie fie va divorta.

~
u

i)
'<.'

GELOZIA

Cand rn-am despiirtit de prietenul meu, fiica mea l-a

siirutat pe buze. A fost nepliicut pentru mine acest lucru,
ceea ce i-am i spus. Ce inseamnii asta

,>,.
~.

- gelozie?

- Acesta este un comportament incorect al fiicei dumneavoastra la care ati reactionat corespunzator. Dac nu exista 0 '
situatie iar dumneavoastra 0 banuiti, va e frica, sunteti geloasa,
atunci este rau. nseamn3. c 0 yeti nfrana pe fiica dumneavoastr nu prin iubire, ci prin agresivitate. Acest lucru nu da
nici un rezultat bun.
Cu ce putem stapani omul iubit? El trebuie sa realizeze
alaturi de noi care sunt instinctele sale principale. El trebuie sa
obtina de la noi iubire, iar noi trebuie sa-I ajutam sa ~i
dezvolte acest sentiment. Trebuie sa se simt bine cu noL Daea
eu nu stau pe loe, atunci evoluez, nzuiese spre eeva, ma
schimb, astfel eu 0 ajut prin aceasta pe partenera mea. Femeia
se simte bine cu barbatul daea el nu este stabil. Stabilitatea
ridicata a comportamelltului demonstreaz dependenta de
con~tiinta ~i dorinte. Un asemenea barbat devine neinteresant
87

"ii.e.--

.~
~u

i:J::a..., J:

""" ;:"""""-'.

pentru femeie. Va prezint nc un aspect: femeia se simte

femeie atunci cnd i este njositafeminitatea.
lubirea se
trezej)te n femeie atunci cnd ea se simte slab ~i neajutorat.
Daca barbatului i place ca femeia care trie~te alaturi de el sa
fie mai tare ca el iar el nu ncearca sa 0 supun, atunci 0 va
pierde.

1
1.1

l'
i.1
Il

:/
Il

1/

Il
1

-,'

--C.

H9lZ

I~, acelaJ?i timp daca barbatului nu i este fric s-J?i arate

"
.\,
~
t

slbiciunea sa, njosirea J?ilipsa de aprare, aceasta nseamna

ca ~i el este gata sa primeasc ~i sa pastreze iubirea, ~i aceasta
atrage de asemenea ctre el femeia. n ce const pericolul

situatiei atunci cnd barbatul se situeaz n dependentAfat de

femeie? Aceasta nseamn c el va tolera toate dorintele ei.

~:

Nu demult am examinat un pacient. El are un camp clar,

minunat, iar sotia a avut 0 explozje de agresiune fatA de el.
"Nu l1teleg nimic, - a spus el. - eu ma rog, eu iert, dar tara
rost, lucrurile merg spre divort. Dumneavoastr mi spuneti
l1saca starea mea de armonie ~i conceptia despre lume trebuie
sa 0 schimbe pe sotia mea. De ce ea nu se schimb?"
0 conceptie armonioasa despre lume consta ntr-o atitudine
corecta fata de sotie. Nu numai dumneavoastra trebuie sa
. simtiti iubirea, trebuie sa va ajutati ~i sotia sa simta acela~i
lucru. De ce lIllei femei ortodoxe nu i se poate permite s intre
n altar? De ce tocmai femeii i se atribuie faptul ca este ntruchiparea pacatuJui? De ce tocmai Eva a pacatuit? ntruct femeia este ntruchiparea dorintelor ~i tocmai dorintele mpiedic accesulla iubirea Divin.
Deseori noi nu putem simti Oivinul pna cnd nu potolim
dorintele noastre. Aceste dorinte, cteodata este necesar s le
potolim dur, nu numai n propria persoan, ci ~i n altiL

Barbatul este- un mascul. $i el trebuie sa demonstreze n

perrnanenta fernelei independenta sa. Trebuie s demonstreze
ca el este mai puternic dect ea. Dac femeia nu va sirnti
slabiciune ~i lips de aparare n fata barbatului, n sutletul ei
nu se va na~te iubirea jar

descendentii

nu vor fi armollio~i. n

u~

nseamn c iubirea din sutletul ei se va diminua ~i aceasta

duce la degenerarea urma~ilor ei. De aceea, 0 femeie fru,
,,',.' moasa, sensibila, patima~a, alaluri de un barbai slab degenereaz. Dorintele vor depa~i iubirea ~i rapid vor ncepe s dea
na~tere la agresivitate. Degenerarea va exista nu numai la
t
urma~i dar j)in sutletul femeii.
~'
'\'
);.
Omul a aprut asemeni tractului intestinal iar tema dorintei,
'L'
n subcol1j)tientul lui, este strns'Iegata de tema alimentatiei.
lat de ce ghiftuirea nu nllmai c duce la impotenta omului,
dar cu timpul distruge j)i structurile suf1ete~ti ntr-o msur
mult mai mare. Apropo, zona gurii este foarte puternic legat
de dorinte. Dac n copilrie copi lui dumneavoastr a avut
stomatit, atunci tema geloziei, tema ata~amentului ridicat sunt
prezel1te neaprat. Dac fiica dumneavoastr se srut cu al~ii,
nseamn c ea nu poate sa-~i nfrneze dorintele sale.
Sarutarea buzelor este identic cu contactul sexual. lat de ce
la 0 ntlnire normal ~i la desprtire este dorit sa se sarute pe
obraz. Totodat nu merit sa v suprati pe fat dar cred c
este necesar s i se explice c un asemenea comportament este
indezirabil.
Ce nseamn btrnetea ~i moartea? Aceasta nseamn
limitarea ~i stoparea dorintelor noastre. Pe de, 0 parte,
Dumnezeu ne d iubire, iar pe de alt parte limiteaza ~i

H8

89

.r=-!
cu

Q<:;~vg.
j%I~f-o.:::

1
9Ll

,
~,-,,-

stopeaz dorintele noastre. Noi trebuie sa ne asemanarn n

toate lui Dumnezeu. nseamn c n afara de iubire, noi trebuie
sa ne ajutm reciproc s ne nfrnm dorintele dac ele ncurc
iubirea. mi aduc aminte c ntr-o revist am citit 0 poveste pe
care a prezentat-o un militar: el a iubit-o pe sotia s~ la nebunie,
ns ea era mereu cu butura n cap. <5ide ndat ce consuma
buturi alcoolice. orice brbat devenea pentru ea sot legitim.
El a rugat-o ~i a implorat-o s nu mai bea. Dar nu a ajutat
nimic. n cele din urma ei au divof1:at~i el a plecat ntr-un ait
ora~. Au trecut ctiva ani. ntorcndu-se n ora~ul sau a aflat c
sotia lui s-a recstorit ~i nu mai bea. A nceput sa investigheze cauza. A aflat c actualul ei sot, pentru fiecare pllrel
de butur i administra 0 btaie zdravn. "Iubirea mea, - a
seris la redactie brbatul - nu a putut sa 0 schimbe deloc dar 0
simpla btaie a transformat-o. Unde e dreptatea?"
$i iata ca iubirea Divin reala ar fi schimbat-o pe femeie,
iar ea ar fi ncetat sa mai bea. La acest barbat iubirea a fost
prea strns legat de dorinte, de intangibilitate ~i stabilitate
umana. $i cu ct mai mult a purtat-o n brate ~i s-a suprat pe
ea, cu att mai repede iubirea s-a transformat n dorint: ~i i-a
distrus pe amndoi, dar brbatul nu a inteles acest Iucru.
Cel de-al doilea barbat a vazut ca nu poate tolera dorintefe
tinerei neveste. Dar daca el ar fi batut-o cu ura, ea nu s-ar fi
schimbat. El a mcut acest lucru mai degraba ca un printe n
scop educativ.
Este straniu faptul c iubirea Divin a fost mai aproape n
cazul al doilea dect in primul caz. Nu trebuie s uitm faptul
c de~i suntem organizati superior, suntem animale. Procesul
evolutiei are lac la noi in mod fortat iar con~tiinta deplin nu

exista. Pe noi ne va impiedica ntotdeauna ceva spre iubirea de

Dumnezeu. Pur ~i simplu, cate unii au nevoie de milioane de
impulsuri, iar altora le sunt suficiente doar cteva zec. La unii
trebuie s nfranezi putin dorintele ~i nazuintele iar la altii
trebuie stopate prin pierderea snttii sau a vietii. Esenta
evolutiei omului const n aproperea de Dumnezeu. Dar amui
cat ar ncerca sa puna dorinta mai pres us de iubire, el mai
devreme sau mai tarziu va pierde. $i cu ct va intelege mai
repede acest lucm cu atat mai bine.
Nu demult 0 femeie mi-a relatat a poveste: "Am 0 prietena
teribil de batu~a. De ndat ce 0 contrazici, sare la btaie. $i
d cu orice i pica n mana. ncepe cu tigaia ~i ti-o d n cap Cll
elan. Dac nu este tigaie ~i scoate pantofii ~i bate cu tocul in
cap. Ea a divortat de sol. lar toli concubinii fugeau de ea. Un
concubin, dupa un asemenea contact a ajuns la reanimare. Dar
iat ca nu demult rn-am ntlnit cu ea, - mi poveste~te ferneia
~i am ntrebat-o cum 0 duce." Se pare ca acum are un bcbat
cu care traie~te fiind casatorita cu el. ,,~i cum il mai altoie~ti?"
- s-a interesat ferneia. "Ce vorbe~ti - s-a agitat ea - mi-e ~i
frica sa ma gndesc la a~a ceva". "Dar ce s-a intmplat?"
"El
e boxer. Eu rn-am aruncat pe el prima data iar el a reactionat
cu un upercut. Deschid larg ochii, sunt culcat pe podea ~i nu

nte!eg nimic. Ma ridic ~i ma arunc asupra lui nca 0 data. El

mi trage una din nou. Eu poc ~i iara~isunt culcat pejas. El
-

~t.
1-

~
"
~.

90

este un om bun la suflet dar e boxer, ntelegi, a~a ca acum ne

iubim ~i ne ntelegern foarte bine."
n Biblie se spune: comporta-te cu semenul tau a~a cum ai
dori ca el.sa se comporte cu tine. Aceast tez nfraneaz agresiunea fat de alti oameni. Ea reflecta legile bioenergeticii sau

t,
1l,
S

91

i~

.="
QU

~b~f

--

~
H9lZ

---

vorbind ntr-un limbaj oriental, legiJe karmei. Ce semeni aceea

~i culegi, se spune n Biblie. Cum te comporti cu oamenii, a~a
se vor comporta ~i ei cu tine. Dac vei ur, njosi ~i rzbuna
peste ctva timp vei primi acela~i lucru. Aeesta este un
minimum pe care trebuie s-I ~tie ~i s-l lldeplineasc ariee
am pentru a putea supravietui. Se poate oare dezvolta mai
departe aceasta teza ? Se pare c da.
nchipuiti-va urmatoarea situatie. Dumneavoastr va educati copi luI. Doriti ca el sa aiba grija de dumneavoastra, sa va
ajute cu bani la batrnete, sa nu va uite niciodat ~i sa va
ndeplineasea dorintele. Faceti toate aceste lucruri pentru
copil. Trece timpul ~i deodata eopilul nu se mai supune, nu
dore~te sa comunice cu dumneavoastra, nu mprta~e~te caldura sufleteasc. "De ce s-a intmplat astfel? - ntrebati
amart. ~ Eu am fcut totul pentru el." Prietenii va raspund:
"tu ai stricat copilul ndeplinindu-i toate dorintele. Niciodat
nu I-ai pedepsit pentru faptele sale huliganice. L-ai nvtat s
ia -?inu I-ai nvatat sa dea". n concluzie, nivelul afectiunii n
relatiile cu alti oameni este redus.
Cum sa ne cornportm atunci cu semenul nostru?
Concluzia vine de la sine.
Trebuie sa ne comportam tata de semenul nostru in
aa tel inciU sa-l ajutam sa se apropie de Dumnezeu.
nseamn3 c atitudinea fata de semen - este ntotdeauna
educarea acestuia ~i n acela~i timp autoeducarea ta. Noi
trebuie ntotdeauna s-I ajutm sa iubeasca ~i periodic, sa-i
nfrnm dorintele ~i ambitiile. Bine, dar daca omul te-a jignit
~i te-a tradat, cum sa te compoqi cu el? n primul rand trebuie

sa ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos: Daca cineva te-a

lovit peste obraz, intoarce-I ~i pe cellalt. Asta nseamna
nainte de toate ca nu trebuie sa te razbuni pentru jignirea
suferiti'i.

1.

Nu este voie sa manife~ti 0 mpotrivire launtrica. Aceasta

este recunoa~terea vointei Divine n oriee situatie.
~i daca eu am fost atacat de 0 alt persoana, atunci cauza se
afla n primul rnd n mine. nseamn ca schimbrile mele
profunde vor face agresiunea din partea altora - imposibil.
Fraza lui Iisus Hristos reflect legile ascullse ale Universului.
Principiul non-violentei din Budism nu ~i din religiile orientale
izvor~te din cuno~terea acelora~i legi. Totodata Hristos a
spus: "Daca clliva i-a fost seris sa ma tradeze el este
condamnat sa faca acest lucru, dar vai de acela care 0 va face."
llseamna ca daca se opre~te agresivitateaaltui
om, daca
nfrnam pornirile sale mr~ave noi vom putea de asemenea sa
ajutam sufletullui.
Astfel, ajutam alti oameni prin doua modalitti. n primul
rnd, umplnd sufletul propriu cu iubire ~i schimbndu-ne,
eliminnd prin aceasta radacinile problemelor daunatoare. n
al doilea rnd, prin nfrnarea altor oameni de a se manifesta
ntr-uil mod josnic. Eu am observat ca daca omul rn-a tractat n
lucruri marunte atunci oricat l-a~ ierta el se va perfectiona n
aceasta.
Cel mai rau din ceea ce-i putem face acestui om este sa-I
urm, sa-l condamnam ~i prin urmare sa nu-I ajutam cu nimic.
Este mai bine daca noi l ajutm sa nfrneze procesul patolagie, continu and condamnarea? Cel mai bun lucru este daca,
J

92

93
1

"..

.~

-=
-

~"ii- \5
~
i:tIf--of-1:

<=>u

1
U9lG"

tara sa manifestam ura, suprare ~i condamnare. I facem sa

nteleaga ca el nu se comporta bine ~i prin asta sa-i nfrnam
agresivitatea. Atunci avem de-a face cu un proces educativ.
Schimbrile pozitive vor avea loc mai repede la cellalt omo
Ce nseamn legile moralei ~i legile juridice? ncepem cu cele
religioase. Dac omul rncepe s invidieze, s condamne, nu se
abtine de la mncare, de la sex, atunci incepe degenerarea care
se va rsfrnge asupra atitudinii sale fa~ de oameni. Comportamentul agresiv ~i emotional, acumulndu-se, il impinge pe el
la nivelul al treilea. ocepe cu nclcarea legilor nevzute profunde, pe care le descrie religia, iese la nivelul nclcarii
vizibile a legilor prescrise de morala ~i etic iar apoi ncepe sa
ncalce legile civile, adic incepe sa fure, s omoare, s trdeze
etc. n general, tradarea este mai degrab nclcarea legilor
morale. La nceput, omul reounta la iubire, apoi invidiaz, pe
urm trdeaz ~i omoar. Cnd omul ncalc de nenumrate
ori legile morale ~i civile, atunci tipul comportamental se
fixeaz ~i ptrunde n adncul subcon~tielltului transformndu-se ~i revenind sub forma de boal ~i moarte. n acest caz,
nchisoarea nu i mai permite s accentueze descompunerea,
~i-i salveaza sufletul de degradare. Detentia joaca rolul bolii ~i
ca atare, salveaz sufletul. Astfel, codul civil, moral ~i religios
accelereaz procesul evolufiei artnd omului acea granit
dup care el pierde selltimentul iubirii ~i al Divinittii n el
IlSU~i.Trehuie Ilumai s cunoa~tem pentru ce exista aceste
legi. Printr-o atitudine just fat de umanaceste legi ne ajut
sa percepem Divinul.

'.'

TIMPUL

1
1

i'

De fiecare datif n preajma Anului Nou mi se ntilmplif lucruri neplifcute. De data aceasta l-am pierdut
pe sotul meu. L-am gifsit numai dupif 0 sifptifmilnif.
Spuneti-mi de ce este legat acest lucru?
Timpul nu trece uniform. n momentu] eruperii energiei,
timpul se ingusteaza. La om eruperea energiei are loc atunci
cnd se na~te, cnd se indrgoste~te, cnd se instaleaz pubertatea. cnd se nasc copiii si, in momentul une mari bucurii ~i
n timpul sarhtorilor. lar noi in astfel de momente crem un
tablou al evenimentelor ~i comportamentului pentru multi ani
nainte, Eu am numit acest lucru, pentru mine, principala
emotie de stres. Sunt deseori' ntrebat: de ce da un efect a~a de
puternic de insnto~ire scldatul iarna in copc. Eu explic
aceasta n felul urmtor. Cu ct este mai puternic stresul, cu
att mai adnc se duce acea emotie principala asupra creia se
concentreaz omul. De aceea in timpul puternicului stres omul
bine pregtit se poate purifica in mare masur. V aduceti
aminte c eu am descris un caz n care un om paralizat a fost
j

94
95

1
1

~
~u

l
F--;::......--.

1
Iii

,1

tart de 0 femeie la sauna ~i I-a oparit pn la epuizare? Pe de

0 parte avem de-a face cu iubire ~i marinimie, emotii pozitive,
iar pe de alta parte este vorba de 0 situatie de stres apropiat de
cea mortal. n aceste cazuri cOllcentrarea asupra iubirii
purifica mult mai intens. Daca marna simte iubire ~i pJcere n
timpulna~terii, atunci durerea pe care 0 simte n acela~j tirnp
nzestreaz copilul cu 0 purificare rapida. ~i invers. Oac
nainte de na~tere emotiile principale ale mamei au fost
suprarea, gelozia, njosirea, atunci emotia principal de stres
poate fi negativ ~i distruge sntatea copilului precum ~i
soarta pe mai multi ani. Ce se ntmpl n cazul scldatului n
apa iarna? n primul rnd are loc concentrarea asupra emotiilor
pozitive. Scaldarea are loc n grup. Toat lumea este bine
dispus. Nu are nimeni frica, depresie ~i nencredere. n
acela~i timp, apa rece ca gheata provoaca 0 pierdere imensa de
energie, de njosire a vietii ~i a dorintelor. ntruct energia
principala provine din iubire, atunci n subcon~tient emotia
generat de stres, care nu se poate limita cu nimic, se fixeaza
asupra Oivinului. Acceptarea deplina a situatiei de stres,
pstreaza mrinimia ~ia iubirea.
Este natural ca va fi sntate ~i va fi ntinerire. Atta timp
cat amui considera acestea ca un impuls spre Divinitate, spre
schimbri personale, rezuItatu1 va fi minunat. Daca omul
considera scaldatul n Copca drept 0 tableta, ca mijloc de
obtinere a s~nattii ~i numai acest lucru, atunci efeetul pozitiv
poate s scada brusc.
Sa ne ntoarcem la Anul Nou. n plan subtil, n aceasta
srbatoare este cumva inclus ntregul an viitor. Fie c dorim
sali nu, n launtrul nostru ne concentrm asupra viitorului ~i
96

..:..;j?
alf""'~.E

-"'"

"'
.r.~ ':.-.

. .,

Hga

suntem allcorati n el. n functie de starea sufleteasc cu care

am lltmpinat Anul Nou se vor petrece ~i evenimelltele
viitoare. Toat lumea cUlloa~te proverbul: cum ntmpini Anul
NOll a~a I ~i petreci. $i toata lumea ncearca sa aglomereze
masa cu mncaruri ~i sa se distreze de minune, pentru ca anul
s fie fericit. Dar su nt putini aceia care nteleg c acest proverb
se refera, la starea launtrica ~i Illi la 0 masa plina de mncaruri.
Anul Nou trebuie ntmpinat cu sufletul curat ~i nu cu corpul
mbuibat de mancare.
Daca ajungem la Anul Nou cu suprri, cu temeri ascunse
~i Cl! diferite pretentii atunci vor trebui sa aiba loc acele
evenimente care elimina din noi aceste emo1ii. Samn1a anului
urmator trebuie s fie curata. Altfel degeaba strope~ti cu apa,
ea nu ncolte~te ~i nu da recoltfi buna. La acest lucru va
provoaca situatia cu sotul pierdut. Frica, depresia ~i supararea
atrag gelozia. ~i ntruct aceasta are loc nu prima data,
dU111neavoastra v obi~nuiti din ce n ce mai mult cu situatii
diferite ~i va este mai u~or sa va concentrati

aSLIpra Divinl!lui.

Acest lucru nseamna ca omul va fi bun. Astfel, mncarea pe

masa de Anul NOl! este necesara pentru emotii pozitive. lar
suprasatura~ia Il acest caz poate avea efect contrar. Este mai
bine sa isp~e~ti rncnd 0 baie la copca ~i trecnd la dieta dect
sa te ndopi ~i sa te certi cu so~ul. Apropo, eu 3m observat 0
particularitate curioas.. 0 puternica influenta asupra viitorului,
adica 0 puternic purificare a urma~ilor are loc Illi numai n
aprilie, ci ~i cu trei zile llainte de ziua de na~tere, precum ~i n
perioada

na~terii

t:

copiilor.

Daca

n aceste

cazuri

te rogi

schimbar~a va fi mai puternica.

97

--

.~
QU
r~~,..,'--

"

1i

Il,
.Il'''1
'I

l
~

Fiicei mele (care are 18 ani) nu-i merge nid un ceas.

Ce inseamna acest lucrn?

Nivelul fizic este legat de substan!a, cel spiritual - de

spatiu~ iar cel sentimental de timp. Fiica durnneavoastra este
puternic dependenta de nivelul sentimental. Printre altele, nu e
pur ~i sirnplu un nivel de suprafat, de dorinta de sexualitate
ci este acel niveJ la care noi ie~im de obicei prin notiunea d~
ndragostire, de iubire urnana. La aeest niveJ au loc interdependente nernijloeite cu nivelurile timpului. Aici vad eu la
fiica dumneavoastra 0 experienta negativa determinata. Pr~babil ca dumneavoastra sau fliea n vietiJe trecute ati manifestat 0 Jipsa puterniea a dorintei de viat n momentul e~ecului iubirii umane. La niveluri profunde, diferenta ntre natura vie ~i cea moarta lipse~te. ProbJema autonimicirii se transmite ceasurilor ~i eie se opresc. Daca un asemenea program se
c~neeteaz ~a un grup de oameni 0 rezonanta sirnilara se na~te
~Jse transmlte pmntului. lar daea ntreaga ornenire neepe sa
se dezica de iubire atunci vor avea loc nu catastrofe ~i
clltre~1U.re,ci va muri planeta noastra. Ea poate sa explodeze
pur ~I slmplu. Astfel, nca nu e trziu sa va puneti n ordine
att sutletuJ dumneavoastra cat ~i sutletul fiicei.

'1

Este diiunator sa speri, sa visezi?

Sa speri este util ~i necesar, daca 0 faei eorect.

V isul este dorin!a legata de momentele profunde ale

Il
1

~-ii -

~f-of-o-=

autorealizrilor noastre. A~a curn un copac rode~te anual ~i

produce seminte, a~a ~i omul are nevoie de un vis. Visul este

-4

--=
-

-=

II!!!!!!!!!!

lI9ll

~-

,.
\ un teren foarte bun. Adica v-ati adus n ordine sufletul, v-ati
" armonizat cu lumea. Ca ~i un sol useat ce se umple cu ap ~i
4(
~. da apoi vlastari a~a ~i sufletul se umple de iubire ~i da vlastari

de dorinte. Astfel dumneavoastra aveti sol, ati sadit samanta

dorintei pe care 0 stropiti periodie. Adica va ntoarceti cu
i~ gndulla visul dumneavoastr ~i I nealziti cu iubire. Dar daca
~.
v-ati ata~at de visul dumneavoastra ~i el devine mai import~nt
deet prezentul, atunci se sehimba mersul evenimentelor. Inchipuiti-va ca va duceti n fiecare zi la bueata dumneavoastra
de pamant. 0 sapa!i, a udati ~i plecali. Astfel proceda!; n
fiecare zi. Trebuie sa saditi samnta ~i pentru 0 perioada s
uitati de ea. Oriet de bine ai cauta sa ngrije~ti zilnic aceast
samnt3, nu vei obtine nici un rezultat. Daca la visurile
dumneavoastra se amestec frica, nencrederea n sine, depresia, aceasta este identic cu faptul ca dumneavoastra mergeti
zilnic la ogor dar rara a-I nda.
Este bine sa ntelegeti urmatoarele: nu noi facem, ci prin
noi se face. Omul nu poate visa la ceva imposibil.
Visul este numai atingerea realitatii viitoare. ~i daca el nu
este construit 'pe situatii exterioare, invidii etc, atunei oriee vis
este realizabil. Adica, atunci cnd visul este nseut de
con~tiinta noastra, el nu are substrat, este gol. lar dac visul
izvora~te din interiorul nostru. n ciuda voinfei # con$tiin(ei
noastre, nseamna c exista toate ~ansele ca visul sa devina
realitate.
~~

t*
,

samanta pe care 0 sadim n pmant ~i care pe urma se realizeaz dupa situatie. nchipuiti-V deci urmtoarele: ati pregtit
)

98
99
1

.-e-':I
QU

~~~l

--=

I-=
!!!!!!

1
~

"

H9lZ

l~

><',

.,'

SANATATEA

~-:
'C1.

1
1

Eu am probleme cu glanda

t'

'd

'

!TO' a. ln u/tima vreme

,
ganglionii
s-au marit ~'. m. s-a pus d.agnosticul: ade.
nom. La ne p oata care are 14 ani au d
,escopent
de ase-

menea ganglioni Pe tiro .'d-'

a. GangllOm are' l fr atele i
.
sora mea numai ca d e d ImenSlUm
mai' mlCI.. Ce mseamnli
"
...

asta? De ce?. Ce n u fiacem cum trebuie?

Eu am diagnosticatdupa scrisul dumneavoastra starea n

w

eare va aflati.
. Il ca mpu 1 d umneavoastr se va. d d01. COpI!.. cu
..
v
.
probleme. Structura 10r splrltua
Ia nu este ~111regula.. La IlIvelul

~
campului

se vede

e
c um d elormarea

structu ri1 or d e camp ~i

suflete~ti este legata la d umneavoastra- cu tire subtiri de glanda
~

tiroida ~ide avare.

Ce nseamna aceast Imagine? Daca vorbim
la modLl1

genera!, atunci

.
~eaetia gre~ita la stres n viata personal. a afecteaza COpl1llaI'

. . are
apol se lltoarce la du ml1cavoastra.- De re g uar g 1an da tJrold
.
.
de suferit la oamenii cu 0 ge 1oZle
crescuta ~i 1a cel sLiparcio~i
..
care posed n acela~i tim p des t LIa
, . ambltle.
100

Ati observat oare ca la suparare vii neeati? Glanda tiroidii,

controlnd ~i dirijnd situatia; ne ajut sa ne realizm dorintele. Cu ct ne mpotrivim mai dur njosirii dorintelor noastre,
cu atat mai puternica este explozia activitatii glandei tiroide. 0
asemenea expulzare necontrolata de energie este periculoasa
pentru organism. ncerend sa rezolvam situatia cu oriee pret,
noi treeem de la dirijarea de suprafata la cea interioar.
Nu trebuie sa uitam faptul c oriee situatie n plan subtil
constituie 0 parte a Universului. Aiei, orice fortare se soldeaz
cu e~ec. Dar dac la exterior noi vedem inutilitatea ncercarilor
putem, luptand cu situatia; sa
noastre, atunci la nivel subtilnoi
eliminam 0 asemcnea cantitate de energie; eare poate sa ameninte cu Illoartea nu nUlllai pe noi n:?ine, dar ~i pe copiii ~i
nepotii no~tri. De asemenea se poate suge energie din vietile
viitoare. Hiperactivitatea tiroidei, dac devine periculoas, se
schimba prin nfranare brusca ~i apare nodului n gat.
Sa examinm problellla din ait punet de vedere. n neamul
dumneavoastra toti au tendinta sa se supere ~i sa fie gelo~i.
traumatizante determin boala
ins~i neacceptarea situatiei
Neacceptarea situatiei
care nfrneaza patologia sufletului.
explozive, la unii poate duce la cre~terea tensiunii, la altii la
aparitia Llllorprobleme la glande, la altii; dupa explozia urii
ncepe sa slabeasca vederea saLI sa apara hemoragia cerebral.
Dar esenta tuturor problemelor este una ~i aceea~i.
Neacceptarea bolii cOl1stituie e~ecul dorintei n relatiile personale. Gradul bolii ~i zguduirile pc care noi trcbuie sa le
primim sunt determinate de dimensiunea problemelor l1oastre.
~i aceasta, practic nu coincide cu perceptia noastra exterioar
~i eu cOlllportamentul nostfU. Sa prcsupunem ca pna la
101

.S-'I
QU

~~~t

!!!!!!!II!

1
H9ll

~~""

c~nceperea copiilor dumneavoastr vi s-au dat dou-trei

sltuatii. Aceasta a creat posibilitatea ca n momentul bolii
sutlete~ti .S .nzuiti spre iubirea Divina ~i s dep~iti dependenta de IUblrea uman. ludecnd dupa starea dumneavoastra
energetic nu puteti s parcurgeti aceast situatie n mod
coreet.
Cu ct ne ata~m mai puternic de uman, cu att mai mulHi
energie pierdem pentru a-I retine .

I!I

l'

operatie ntruct ace~ti ganglioni se pot transforma n tumori

canceroase. Femeia m-a ntrebat daca se poate ntreprinde
ceva.
"Haideti sa judecam logic, - i-am spus eu ei. Dumneavoastr nu acceptati deloc situatia traumatizant din relatiile
persona le, Aceasta destram ~i soarta viitorilor copii. Medicamentul nu va mbunatti caracterul dumneavoastra ~i nu va
schimba atitudinea fa1 de viata. ncerca\i sa ntreprinde\i
urmatoarele: nvatati sa acceptati pierderile umane ntrebuintnd experien\a dumneavoastra precedenta sau depa~ind
orice situatie posibila de stres. Creati-va reflexul de pastrare a
iubirii, rugati-va pentru copii. Simtiti-va ca v-ati u~urat
sutletul; v-ati degajat". "ncepeti sa diminuati treptat ntrebuintarea medicamentelor," - "Mergeti la doctor ~i verificati
fondul hormonal. Daca funqia tiroidei se restabile~te, atunci
este clar ca nu e nevoie de operatie ~i se poate considera ca
ganglionii se var absorbi cu timpul."
Femeia a nceput sa se roage ~i a renuntat treptat la medicamente. Peste cteva luni s-a dus la control unde a reie~it ca
fondul hormonal este normal. "Dar sa ~titi ca doctorii insista
sa ma opereze - mi-a comunicat tnara femeie. Ce am de

Soli~i~rile pe~manente ne duc la degenerarea organului ~i

la apantm noduhlor: schimbrile organice limiteaz expulzarea necontrolata a energiei. Sa presupunem c dumnea-

Il

i'i
1

1
Il:
\1

i:

voa~t~ ati ~nceput s primiti medicamentul

~i situatia s-a
stabill~t. ~Impul trece, copi/ul cre~te ~i se ancoreaz n
aceasta r~ahtate ~i dac nu va dep~i situatia care i s-a dat n
plan subtil, veti raspunde pentru gre~elile lui. La varsta de 3-5
al1l aceasta est~ nc tloare la ureche. Dar cnd ncepe
pubertatea reaqla sutleteasc gre~it a copilului fat de viitor
duc~ la faptul c evenimentul ncepe s distruga sutletul
cop~"lorlui viitori, cu toate consecintele care decurg de aici.
ln acest caz medicamentele pot s nu aib nici un efect
d~oarece ~~dicamentele pe care ~i le administreaz pot s nu-I
vmdece I1ICIpe el ~i nici pe copiii ~i nepotii lui.
Nu demult mi s-a ntmplat un eveniment straniu. Pacienta
a_hotrt sa-~i faca analizele pentru glanda tiroid. S-a dovedit
ca fondul hormonal este deteriorat. "Tiroida dumneavoastra
nu sllport acel ritm al vietii n care triti "- a S
p us do ctoru 1 ~I.
.
.
.
'
.,
I-a .prescn~ medlcamente pe baza de hormoni. Dupa cteva
~UI1l,a vel1lt la control. "V-au aparut ganglioni pe tiroida, "I-a spus doctorul ~i a avertizat-o ca este necesar sa faca 0
102

mcut?"

,
i'

"

Ca raspuns am ridicat din umeri: "Eu nu m cert cu doctorii

~i n asemenea cazuri nu dau sfaturi. n ceea ce ma prive~te,
nsa, daca la mine s-a restabilit functia organelor, nu m-a~
grabi cu operatia. Dar daca va este frica ~i aveti dubii, nseamna ca n sufletul dumneavoastra aveti putina iubire ~i schimbarile profunde var fi nesemnificative. Ce sa faceti? Hotarti
singur."
103

:='1
QU

~~~1
Q:JE-E-..;:: u~
1

. , "::..'"'-"

H9LZ

--

De la vars ta de 20 de ani sufar de artrita reumatoida.

Am cUit carlile dumneavoastra
i incerc sa lucrez
asupra propriei persoane. n uItimul timp situatia s-a
mralliafit: durerile sunt mai puternice, am temperatura
mare. Ajuta{i-ma, va rog, sa descopar cauza boUi.
III
Iii
1
Iii

,"I

II.

il

l',1

l'
l,

l'

- Noi Ile-am obi~nuit s consideram con~tientul nostru ca

fiind activ, iar subcon~tientul aproape tot timpul n stare de
semi-somn, Illllnai noaptea activndu-se putin. Cercetrile
mele au demonstrat c aproximativ 70% din viata noastr
activa se desfii~oara pc seama subcon~tientului, iar noaptea
95-98%. La nivelul structurilor subtile de camp se desfii~oar
0 viat intens, retlectia caruia 0 constituie con~tientul. Evenimentul care se desta~oar n timp ~i n spatiu n plan subtil il
constituie emotia. Ceea ce se petrece n plan exterior pe
parcursul zilelor ~i Iuni/or, n pJan subtil se petrece pe
parcursul catorva minute. n plan subtil noi ne ntlnim, ne
casatorim, dam na~tere copiilor, divortam, n cteva ore. ~i cu
cat ne cufundam mai adnc n straturile
subcon~tientuJui, adica
n straturile cmpului, cu atiit mai puternic se ngusteaza
acesta. Bolile exista numai ntr-un strat determinat, acolo unde
se deformeaza straturile cele mai apropiate de corp ale campului. Putin mai n profunzime nu sunt permise agresiullea,
defonnarea campuriJor ~i Ilici 0 orientare gre~ita. ncepnd cu
0 anumita adncime !loi SU!ltem cu totii curati ~i lipsiti de
pcate. Acolo prioritatea iubirii este pentru Hoi absoluta.
Sa ne ntoarcem la acel strat n care are loc evenimentul ~i
unde are loc mbinarca dintre con~tientul uman superior !?i
A

illferior. lnchipuiti-va c se apropie 0 situatie dureroasa. n

plan subtillloi reactionam asupra acesteia n mod corect, adic

]04

pstrm legtura cu "Eu-I"

Divin prin illbire, iar energia 0

transmitem la adaptarea spre 0 noua situatie, simtind ca

pierderea energiei datorita temerilor, depresiei !?isupararii este
lipsit de sens.
0 situatie parcurs coreet d un impuls imens pentru
evollltie. Exista energie care este generat de iubire ~i care se
realizeaza ~i se manifesta prin explozia dorintelor. Con~tientlll
omului fixeaza urmatoarele: a aparut 0 dorinf puternic n
care nu exista greutate, neordare ~i frica. Omul merge dupa
aceast dorinta ~i 0 ndepline~te u~or.
Dac, nsa, n plan subtil situatia evollltiva este parcursa,
iar energia a trecut Il gencral la ura!?i suparare, atunci evolutia
omului

este frnata.

n dorintele

lui exista agresiune

~i nu

exista ellergie, iar omulnu-~i poilte ndeplini dorintele. Planul

subtil are 0 particularitate. Acolo timpul trece n mod liber n
doua directii. Vorbilld ntr-un limbaj simplu, situatia se poate
rejllca ~i se pot coreeta gre~elile. n plan extern ns, acest

lucru este imposibil n mod practie. Ceea ce s-a ntmplat n

plan exterior se ntoarce n plan subti! sub forma de program
ferm. Are loc un fel de mi~care ciclica. Conceptia incorect
despre lume da na~tere la aqiuni gre~ite. lar n situatii dureroase, omul nu se ndreapt spre evolutie, ci spre degradare.
Tipul comportamental

t:

f
t
i"

al omului

se ndreapta

catre planul

subtil. De ndat ce el intra n stratul urmtor ~i contrazice

structura legat de armonia Universuilli, are loc deformarea
structurii sale de cmp ~i se ntoarce dupa un timp cu
deformati i de caracter ~i de soart.
Legea negrii negatiei care este una dinlegile principale ale
dialecticii constituie legea dezvoltrii. Cum arat aceast lege

lOS

-'

~u

~ ;;;;.

i::J:H-f-J:;

Il
1

'II
1

"Dar din cauza ncalcarii multor legi n oameni se race~te

iubirea." Una dintre earaeteristicile privind imposibilitatea
existentei la nivelul anterior I eonstituie mbolnavirea grava.
lubirea na~te viata ~i dorinta. La neeput exista vlastari
minllsculi de dorinte nevinovate ~i nu acopera iubirea. Apoi
ele devin din ce n ce mai puternice ~i aeapareaz din ce n ce
mai multa energie. Apoi aeeste dorinte ntuneca complet
iubirea ~i nase 0 eonceptie despre lume ~i un comportament
nejust. Dorinta lucreazl} din ce n ce mai mult asupra ta ~i cu
att mai greu este de a 0 piistra. Ea neepe sa traiaseii de la sine
~i se comporta agresiv. Pe neobservate, omul devine sclavul
dorintelor sale. Arta iubirii nseamna pentru el numai sex. Din
ce n ce mai multa energie din suflet treee n corp. lar corpul
neeesita din ce n ce mai multa energie ~i apoi ncepe sa se
degradeze"~i s moara. n eiirtile mele acest proees se nume~te
ata~ament fata de dorinte. Cnd, n subcon~tient, la oriee
situatie dureroasa reactionam cu agresivitate ~i imediat ce
tendinta spre iubire seade mai jos de limita periculoasa, se
eonecteaza rneeanismul salvrii sufletului, adiea are loe

ij';"

t
(;

y,

f
.

r
k

{
'f-

~.
..
106

--=

H9ll

r-

n realitate? Daca faza urmatoare a dezvoltarii 0 neaga pe cea

anterioar, nseamna ca a trece de la 0 treapta a dezvoltarii ei
pe cealalta se poate numai atunci cnd existenta acesteia pe
prima treapt devine imposibil. Legea negarii negatiei vorbe~te despre caracterul fortat al evolu!;e;. Mergem ma;
departe. Noi trecem la treapta urmtoare atunci cnd nu mai
putem exista pe actuala treapt. Atitudinea insuficient de justa
fata de lume duce la acumulareatreptata a deformatiei. Apare
din ce n ce mai multa logica umana, mai multe pretentii ~i mai
putinii iubire.

u~

":1<

frnarea ~i ntreruperea dorintelor, apar asemenea boli ca

arterioseleroza ~i alte tipuri de seleroza, diabet, infarct sau
hemoragie eerebral, arterit sau probleme cu vederea etc.
Daca noi nu dorim ca n mod voluntar sa ne limitam dorintele
legate de eorp, dae nazuintele noastre spre iubire slbesc,
atunei evolutia devine fortata. Meeanismul de frnare ~i
distrugere este aplicabil att la un singur om ct ~i la un grup
de oameni. Civilizatia se mbolnave~te !?imoare la fel ca un
singur om.
Acum sa ne ntoarcem la notita. Scrieti c n ultimul timp
starea dumneavoastr s-a nruttit. Au aprut dureri puternice
~i a crescut temperatura. De fapt, situatia dumneavoastra se
mbuntte!?te. Nurnai c nu 0 judeeati coreet. Daca v-ati
limitat neeesitatile ~i ati nceput sa va rugati, atunci are loc
purificarea. Murdria din suflet trece n corp. Boala ~i temperatura demonstreaz puritatea sufletului copiilor dumneavoastr. Ca sa ne euratm mai rapid sufletul, suntem supu~i la
mai multe ncercri. lar daca frica, depresia ~i panica lipsesc,
iar nzuinta spre iubire ~i Dumnezeu sunt permanente, atunci
neep schimbarile reale ~i profunde. nsnato~irea trebuie sa 0
e~tigi nvatnd sa prime~ti boala ~i pastrnd prin aceasta
iubirea. Dar dadi dumneavoastr doriti sa nghititi rugaciunea
ca pe 0 tableta ~i sa va nsan3to~iti deodata, mai bine reeititi
cartile mele. Dac nu sunteti gata sa va schimbati, atunci
vindecarea nu va avea loe. Apropo, eu nainte tot timpul rn-am
rugat ~i m-am purificat. Apoi ceva a stagnat. Dupa aceea am
nteles: poti sa te purifiei continuu ~i cu toate astea sa rami
neschimbat. ~i atun"ciam tras urmatoarea concluzie: nu trebuie
sa te cureti ca pe un vas murdar, ci pur ~i simplu trebuie sa
107

.-e-I
QU

::::;

:<! E~"o:I~~1j

devii ait om. Am

mnastire

nteles de asemenea ca oamenii care se duc la

~i sehimba

numele.

Aici

intervine

atunci rezultatele se vad deodat,iar n final va fi 0 pierdere.

legea negarii

negatiei. Pentru a p~i pe a doua treapt trebuie sa te deprtezi

~i sa uiti de prima treapt. Astfel ~i omenirea

noastra n curnd

va deveni alta. Nu va mai fi a~a ellm exista aeum. Aceasta este

eeea ce religia l1umqte

f1

"star;;itullumii".

S ne l1toareem din nou la notita.

putut sa treceti peste situatiile

Dumneavoastr

traumatizante

'-
il<
if

din viata. Mai ales

peste cele care tin de senti mente. Pentru dumneavoastra

nu ati

supa-

i,l
1

rarile

provocate

nedreptatile
(

de barbati, tradarile,

au fost ntotdeauna

infidelittile,

obstacoJe

njosirile,

sa pastrati legatura cu Eu-I dumneavoastra

Divin

Sa pstrati Divinul

prin iubire.

. oriee situatie, convingndu-v

eereti de la Dumnezeu
dumneavoastra.
llceput,

aplieati

ca acest lucru sa le fie dat ~i copiilor

pentru corp un du;; scotian,

pe

eorp apa l'eee dis-de-dimineata.

Apoi continuati
cu Hathay oga, dupa aceea faeeti baie ~i exereitii de respiratie. Adica pe
fondul

diseonfortului

tive. Ocupati-va

fizic

sa pastrati

nvtati

de aceasta eelmai

bine dimincata

cnergie.

La nceput

sLlprasolicitarile

ncercati

sa

deodat toate problemele,

elape.

rezolvati

Ulla din

nfometarea

sever. Acesta

pozi-

vietii

~i a dorintelor.

~i n acest

Dumnezeu. n esent suntem cu totii Divini. Acest lucru

trebuie sa-I purtam n !loi.
Fiecare situatie parcllrs n mod corect sa 0 ntriti cu
rugciune ~i rugati-v ~i pentru copii ~i nepoti. Daca orientarea

Nu

ci treptat, pe
I constituie

constituie

njosirea

trebuie. sa te
comporti deosebit de precaut. Daca orice proces se ncepe
direct, tara menajamellte, mrind bru sc, dupa graficul y
bazelol'

de a simti illbirea. Orice eveniment te duce ctre Dumnezeu.

Noi cu totii, fie ca avem dreptate, fie ca suntem vinovati sau
rtacim, fie di suntem ntelepti - ni s-a hotrt sa ne ducem ]a

cnd exista

nu su nt de dorit.

etapele puternice ale disconfortului

sau regimul

emotiile

caz

= x,

voastra sa va nvatati sa pastrati continuu emotia pozitiva

concentrndu-va permanent asupra iubirii. Mecanismul trecerii
de ]a illbire n energie nu se formeaza dintr-o data. Dar atllnci
cnd se formeaza, oriee suprasolicitri actioneaza numai spre
binc, adica linia merge nu drept, ci pe traiectoria parabolica.

~i capaeitatea dumneavoastr se vor schimba ~i nu var fi

temporare, var atinge treptat acele straturi care n profunzime
determina earacterul dumneavoastr,
snatatea ~i soarta, iar
schimbrile vor avea loc cu att mai repede, cu cat dumnea-

"".
1);:
f,

IOR

..

aClll11totul este Divin. n oriee sitllatie, chiar ~i n cea mai

minllnata, exista un sens superior. Situatia este mai nteleapta
dect dumneavoastra.
Fiecare eveniment constituie un motiv

de boala. La

turnndu-v

este ca dumnea-

bolilor suflete~ti. n acest caz concentrarea aSllpra iubirii trebuie sa fie ~i mai mare. Uitati despre logica umana ntrucat

singur prin cuvinte ~i gnduri,

Dupa aceea neepeti cu situatiile

exercitiilor

~i iubire, opriti-v imediat din exercitiu. Astfel, cand ati

llvtat sa trecet prin boli fizice, ncepeti sa aqionati asupra

cnd se destrama uma-

nul. Cand 0 sa nvatati sa pastrati iubirea catre Dumnezeu

lat de ce atllnci cnd ncepeti sa exersati, trebuie sa va

nfrnati. Dac n sutlet nu exista tendinta de zbor, marinimie

de netrecut. Aveti

nevoie sa llvatati

Coroana cre~te repede ~i se dezvolta bine iar radacinile nu

reu~escsa 0 urmeze.
Principallli n desf~urarea

i
1

~
u

H9ll

.--

t-"

---

...

109

\
1

","u

-""-~~'--"-'

voastr yeti deconecta mai bine logica umana. leri un prieten

de-al meu mi-a spus 0 fraza curioas:
"Eu sunt deseori deprimat pentru c vreau prea multe". Adic a~teptrile, dorintele ~i
depresia sunt strns legate. Vreti sa va faceti bine. Scapati de
dorinte ~i de speranta de a va nsanato~i. Schimbati-va, deveniti altcineva ~i acel altcineva se va nsanato~i. Cnd va
adresati lui Oumnezeu trebuie sa uitati de scopuri, de a~teptari
~i de dorinte. Yeti deveni un ait om ~i se vor schimba ~i copiii
dumneavoastra. Pentru ei, sentimentul iubirii va deveni
fericirea absoluta. Ei se vor nfrna, se vor lini~ti sau vor
arunca tot ceea ce i va mpiedica sa iubeasca ceea ce de fapt
reprezinta sanatatea.

La una din preiegerile dumneavoastra ati vorbit

despre utilitatea tehnicii de respira{ie. Puteti sa ne
explicati mai amanuntit? Ce tehnici se pot folosi, cme
poate ~i cine nu are voie sa le utilizeze?

- Eu nu pot sa recomand ceea ce nu ~tiu. Eu nu rn-am

ocupat de diagnosticarea ace/ora care se Ocupa cu tehnici de
respiratie, dar exista literatura n acest domeniu.
lata ns ce pot sa va spun pornind de la experienta proprie.
Reducerea respiratiei este un proces subcon~tient foarte
puternic. Omul poate s se oCLIpede aceste tehnici ~i Ja
exterior sa se simta foarte confortabil, dar n interior nu se va
petrece acest Il,ICru.Asta este la fel cu faptul ca au avut loc 0
serie de nenorociri ~i amuI a dat un impuls programului de
autodistrugere. Unul din principalii indici ai cii juste I constituie existenta emotiei pozitive, adic nu trebuie ntreprins
nimic n mod fortat. S mergem mai departe. Odat mi s-a

t:
IJ:IE-E--<::u~

:H..!!.

nfundat nasul ~i am nceput sa respir pe gur, ~i deodat mi-a

venit 0 idee: de ce mi s-a nfundat nasul ca sa-mi fie greu sa
respir. Am continuat sa respir pe nas. Trebuia s respir ncet,
cu sentimentul ca m sufoe, dar dupa 5 minute totul a trecut.
Cile respiratarii s-au eurtat. Ce s-a ntmplat n plan subtil?
S-a produs ntarirea ata~amentului de uman, ~i atunci se
conecteaz mecanismul de aparare, adic devine greu s
respiri. Frnarea brusc a dorintelor umane ~i a vietii armonzeaz3 starea general, se elaboreaza orientarea coreet ~i treee
guturaiul. nseamn ea putem sa folosim mecanismul pe care
ni I-a dat natura, erend un guturai artificial.
Important este sa nu 0 facem brusc ~i sa nu ne suprasolicitm. Trebuie sa ncepem exercitiul dimineata, cnd avem
mai mult energie, la nceput cu solicitri minime, numai
pentru plcere. Sentimentul plcerii este legat de sentimentul
iubirii. Att timp ct exista acest lucru, suntem aprati. De
ndat ce dispare, trebuie sa ntrerupi exercitiul. Oadi dumneavoastra aveti deja 0 boala serioasa, aceasta nseamna ca nu mai
puteti treee prin situatii de stres. n acest caz, la nceput,
trebuie sa nvatati sa mentine~i emotia pozitiva, pastrnd
iubirea n arice situatie. ntruct chiar schimbarea ritmului de
respiratie este un stres serias, atunci este mai bine sa nu
ncepeti cu tehnica respiratorie. n primul rnd, folositi rugaciunea, concentrarea asupra iubirii de Dumnezeu, iar dupa
aceea acupati-va de celelalte stresuri cum ar fi cele fizice ~i
temperatura.

110
III

r
,

~
H9LZ

....

+:::::,

~u

52

a::IF-~..<::

r.

t;
..;

'"

1
~

U9a;

---

Am fost ocata cand saptamana trecuta, dupa ce au

trecut cdteva zile de la primul contact sexual, barbatul
m-a sunat i , mi-a spus ca ii provoc dezgust fizic. Am
purtat 0 discutie putin spus neplacuta. ntreaga agresiune acumulata !ji supararea pe fntreaga lume s-a niipustit asupra mea ca 0 murdarie. Eu m-am simtit ca a
prostituata i nu gasesc nici 0 explicatie: de ce devin din
nou obiectul agresiunii din partea barbatilor. Care este
cauza? Ajutati-ma.

DIVERSE
l':

Din copilarie nu pot sa renunt la obiceiul de a-mi

muca buzele. De ce este legat acest lucru?

- Zona gurii este tema dorintelor. Stomatita care apare la

copii, problemele cu dintii, mu~carea buzelor, etc. - toate
acestea demonstreaz existenta geloziei ~i suprrii ascunse.
Eu va citesc cartile i sunt de acord cu sistemul
dumneavoastra, ma straduiesc sa il aplic zilnic, dar nu
prea reuesc, mai ales n contactele cu barbatii. Am 42 de
ani !ji nu am fost niciodata maritata. Nu pot sa gasesc
raspuns la ntrebarea: de ce provoc 0 asemenea agresiune
la Mrbati. La i"ceput totul este bine, relatiile sunt armonioase dar foarte repede devin obiectul unei crancene
agresiuni psihice care, mi-e teama, ca va putea sa se
transforme n agresiuni fizice. Eu fncerc sa pastrez
iubirea, delicatetea, armonia fn relatiile cu bifrbatii dar
toate acestea provoaca de regulif 0 oarecare fndarjire !ji
riibufniri din ce n ce mai puternice ale acestei agresiuni.
112

-'-" 8-

- ncep sa explic de departe. Pentru mine, mult timp, a

fost de nenteles un fapt. Pacientul este gata s mearg la
doctor ~i sa puna pe masa 0 suma mare pentru consultatie. Eu
nteleg pe deplin sensul informatiilor ~i experientelor mele.
Vad acest lucru la bolnavii de cancer care se nsanto~esc, la
schimbarea radicala a caracterului copiilor ~i adultilor, la
schimbarea destinului la cei care au acceptat informatia ~i au
hotrt sa se schimbe. Dar numero~i oameni ~i-au exprimat
deseori indignarea: de ce trebuie sa plteasc pentru bilete la
prelegerile mele? Am nteles faptul ca ace~ti pacienti nu
a~teapta multe de la doctori, dar de la mine a~teapt foarte
mult.
A~teptarea nseamna dependent. Dependenta, la randul ei,
na~te agresiullca. Numero~i printi ncearc din rsputeri sa
ntareasca dependenta copilului fata de ei, pentru a fi mai u~or
s-i dirijeze, adica sa-i "educe". Dupa aceasta se mira: de ce
copiii i urasc sau nu doresc sa comunice cu ei.
Atunci cand noi ncepel11 sa evoluam noi depindem de
izvorul evolutiei. Dar progresul const tocmai n faptul c
trebuie sa depinzi mai putin de cel tara de care primii no~tri

}
"

113

.~

~-ij -

<=>u

iJ:IE-E-.E

r~

Eiiii

U9a

114

1
'\.(

:1>.
':'

"
:$:

"

.
1

1.,

.\

:>
, ,~
1

pa~i ar fi fost imposibili. La fel, concep!ia noastra despre

Divin, a nceput cu nchinarea ~i frica fatA de zei. Apoi s-a
transformat n supunerea n fata reguliloT care ajutau la
stabilirea de legaturi cu Divinul ~i pc urma cu ntelegerea ca
noi suntem parte din Dumnezeu, I purtam n noi ~i, n esenta
suntem Divini.
nchinarea ~i frica s-au transformat la nceput n disciplina,
apoi n autodisciplina, ~i dupa aceea n necesitatea permanenta
de dezvoltare a Divinului n sine ~i de transformarea Divinului
n uman. ntruct bazele fericirii umane se ndeprteaz n
viitor deoarece dorintele sexuale sunt ndreptate spre continuarea vietii n viitor, atunci dependenta de viitor conduce la
dezicerea de iubire ~i acumulare a agresiunii.
Cu ct a~teptm mai mult ceva de la viitor, cu att mai mult
se acumuleaza n suflet frica: daca nu yom primi acel ceva?
Sau depresia: mai degraba acest Iucru nu-I voi obtine. Sau se
acumuleaz ura fata de acela care rn-a privat de ceea ce am
a~teptat. Deci, cu cat a~teptali mai multe de la barba!i, cu atat
mal dureros va fi e~ecul dorintelor dumneavoastra.
A~teptarile, temerile ~i depresiile dumneavoastr de mai
multi ani, n subcon~tient, pe neobservate, s-au dezvoltat ntr-o
imens dependenta. De ndata ce ati primit ce ati dorit, legtura, din potentiala a devenit real. Dupa aceasta a urmat 0
rafal de agresiune pe care dumneavoastra nu ati perceput-o
dar cafe putea sa omoare barbatu!. Dar aceast legtura n duet
cu agresiunea ar fi actionat la orice distant. Daca brbatul ar
fi fost cosmonaut, a doua zi ar fj zburat pe Marte. Dumneavoastr I-ati fi gsit ~i acolo. lat de ce pentru a supravietui,
bcbatul ar fi trebuit sa mic~oreze ata~amentul dumneavoastr.

i~

Pentru aceasta era necesar s va njoseasca n primul rnd n

plan sexual.
n socialism, am nvtat mult timp divinizarea omului iubit
~i acum ne mirm de ce n Rusia barbatii omoar 3nual
aproximativ 14.000 de femei, iar pe deasupra 36.000 de femei
sunt agresate. Acest mcel nu este ntmpltor. Cercettorii
pur ~i simplu nu puteau presupune niciodata ~i nici mcar prin
gnd nu le putea trece ct de strns este legat conceptia
noastra despre lume cu sntatea, soarta ~i viata. Nu a~teptati
nil11icde la brbati, purtati-v cu ei ca ~i cu ni~te copii. Dozativa boala, ea v este necesar, tara boala nu exista evolutie.
Avnd 0 atitudille serioas fat de ceva, noi ajungem s
depindem de acel ceva. Nu va comportati cu seriozitate nici
faIA de vialA, nici faIA de sex nici fa!a de barba!i. Asta nu
nseal11nc trebuie s v comportati superficial ~i neglijent.
Aceasta nseamn c n viat sunt multe lucruri mai importante
dect vata. sexul ~i relatiile cu barbatii.
n primul rand, mai important este zborul sufletului nostru
cafe are loc prin iubirea de Dumnezeu, descoperirea Divinului
n sinele nostru ~i revarsarea iubirii ~i energiei asupra lumii
inconjurtoare. Nu uitati niciodat c orice boala, prin njosire
umana este n acela~i til11pun pas spre cucerirea Divinului.
Sufletul ntinerqte n plan subtil prin l11btrnirea fizic.
Pentru ca divinul sa lumineze ~i s ne arate calea trebuie
aruncat n mod periodic nveli~uluman de pe el.
n fiecare pierdere exista un moment al creatiei. Orice
situatie te conduc~ la Dumnezeu.
Astfel tot ceea ce noi numim viata, sex, mUllca su nt toate
l1i~te situatii.
115

.~

<=>u

Ir

~~~t
F

.--

"""""

,-

Fiecare situatie este 0 floare din care este necesar sa

extragem nectarul iubirii. ~i indiferent ce forma sau culoare ar
avea floarea, n ea va fi intotdeauna nectar.

~l"
~

~
l

Este necesar mimai sa nvatam sa culegem acest nectar.

Dacd amuI a tiiIhdrit sau a amoral pe cineva atunci

prin el acea persoanii se purificit lar prin aceasta el
fnsui se purificii. ntrebarea mea este: dacii vointa
omului care a siivarit aceste injractiunf a fost numaf de
10 - 15%, iar restul a fost vointii Divinii, atunci de ce fn
toate religifle aceasta se socotete a fi piicat?

Il
J)

11
1-

- Daca omul a jefuit sau omorat pe cineva, atunci el prin

aceasta nu se purifica. Tocmai asta am seris. sta e primul
lucru.
n al doilea rand. De ce omul fura sau omoara? Pentru ca la
el dorinta ntuneca totul adica ntulleca cel mai important lucru
~i anume iubirea din care izvora~te notiunea de morala. Morala
constituie legile umane care ne ajuta sa pastram sentimentul
iubirii. Uneori ele contrazic iubirea in plan superior dar alteori
sunt ndreptate spre pastrarea iubirii. Tocmai de aceea, atunci
cnd dorintele noastre umbresc iubirea suntem gata sa
omorm, sajefuim, sa talharim.
Aceasta llseamna n primul rand ca cel mai important lucru
IlUconsta I1ttadare ~ijefuire, ci n faptul ca dorinta noastra se
nalta mai presus de iubire. Oaca noi invatiim S' punem mai
presus iubirea decat dorinta yom reu~i sa stapnim rdacinile
tlhariei ~i crimei. Primullucru pe care trebuie sa-I facem este
S3 ntelegem c dorinta este secundara iar iubirea de
] ]6

-=
---

~
H9ll

. .-a..,

Dumnezeu este primordiala. Tocmai de aceea n Biblie ni se

spune despre pcatul primordial al lui Adam ~i Eva. Aceasta
nseamna pierderea iubirii de Dumnezeu pentru dorinta de a
continua sa trie~ti, sa ai un om iubit, familie etc. Se pare c
sunt dorinte umane, dar dac ele sunt puse mai presus de
iubirea de Dumnezeu, n ele sunt cuprinse rdcinile infractiunii. Omul care a tradat ~i a omort este acela n care dup
neam ~i mo~tenire, dupa vieti trecute, n conceptia despre lume
a grupurilor anterioare de oameni, state, este deja dezvoltata
tendinta de divinizare a dorintei.
Sodoma !;'i Gomora de exemplu. De ce au fost omorti
oamel1 I1Sodoma ~i Gomora? Pel1tru ca ei au creat n sutlet .
viitorii uciga!;'i~i rurnctori. De ce am seris eu I1cartea mea
despre faptul ca principal a infractiune nu este uciderea ~i
tlharirea, ci dezicerea de iubire? Pentru c tocmai dio aceasta
izvor~te totul.
Cnd omul comite 0 infractiune. aceasta nseamna un
mecanism "extins", de dezicere de iubire n favoarea dorintelor. vietii ~i divinizarea acestora. Este foarte important ca
omul sa aib voint ~i s-~i nteleaga propriile aqiuni.
El va putea depa~i acest lucru. Dac ou-I depa~e!;'te,atul1ci
devine responsabil !;'i i se dau anumite probleme. El ~i va
picrde viata ~i dorinta. Oac la nceput se va manifesta voin\l1
Divina n faptul ca el a savr~it acest lucru, mai trziu ea se va
manifesta prin faptul c omul se mbo)nve~te ~i moare.
Vointa Divin se manifestii n toate. Dar esenta evolutiei
omlll~i const n faptul ca el se dezvolta n permanent ca om,
c purific n el nsll~i Eul Divin ~i clin ce n ce mai mult
vointa lui se apropie de cea Divin. Atunci el nvat sa vad o
] ]7

.-e-1t

---=

~..;;.

QU

alf-of-o~ u~

!I!I!!!!!!I!!

-==:0::

1
H9Ll

~.......-.

-""1

el

nsu~i pe Dumnezeu,

sa-~i

pastreze iubirea orice

s-ar

ntampla, cand el dep~e~te dependen(a de dorinle, cand cu cat

mai mult se ndreapta spre Dumnezeu, cu att mai putin
tradeaza, fura ~i omaara. n aceasta consta esenta vointei
a omului.
'
Daca organismul se comporta gre~it, atunci este
infectie care trebuie sa distruga acest organism.
mentul incorect, furtul, cri ma, lacomia ~i gelozia
acea infectie care devine din ce n ce mai activa, pe

Il,1
1

l,:

1'1

libere

necesara 0
Comportaconstituie
masura ce

iubirea devine pentru !loi mai putin mportanta ~i deci aceasta

nseamna ca este necesara aceasta infectie.

A~ dori sa subliniez nca 0 data urmatoarele: n plan

exterior exista vointa umana.

n pla.n .mult mai subtil, n afara vointei umane se gase~te ~i
.
vomta Dlvlna.
n plan ultraadllc exista numai vointa Divina.
Daca dumneavoastra
doriti sa amestecati deodata toate
planurile ~i.s~ ncercati sa simtiti unde sa atla voint:a umana ~i
unde cea Dlvllla, s-ar putea pur ~i simplu sa nu ntelegeti.
Cum

trebuie sa se comporte n armattl, atlit n interior ciit

# n exterior, recrutul tlinlir, atund ciind # bat joc de el l

bat # il njosesc?
- La nceput am sa va relatez 0 istorioara
povestit-o 0 pacienta.

'
pe care mi-a

"La noi n Murmansk, de obicei oamenii su nt ucii pe

traseu/ Leningradka
(a~a se Ilume~te traseul care leaga
Murmansk de Sankt Peterburg).
mantate Il padure, Eu mergeam

IIR

Apoi trupurile sunt nmorpe strada i deodat, lnga

k'.

mine, s-a oprit un mierobuz. Din el au ie~it trei brbati ~i m-au

tras nauntru. S-au comportat cu mine ca cu 0 oaie care
trebuia sacrifieat. Cnd am ajuns n afara oraului, am inteles
dupa nfti!jarea oamenilor care rn-au tinut c n curnd ma vor
ucide. Am inceput sa ma rog: "Dumnezeule, eu inteleg c n
curnd voi fi ucisa, dar n ciuda acestui fapt eu pstrez iubirea
fat de Tine". ~i deodata, unul dintre infractori, cu 0 fala dura,
m-a spus: "Nu pot sa nteleg de ce sunt a~a de bun astzi..O
s-i dm drumul muierii. Las-o sa triasca." "Ei rn-au mpms
din ma~ina ~i s-au dus."
Eu cred c dumneavoastra ntelegeti ce s-a ntmplat. "ln
situatii critice, contientul se nfrneaza !ji deschide larg
subcon~tientul nostru. ~i daca ntr-o situatie critica ne angajam
corect din punct de vedere embtional, n cteva minute ne
putem schimba n a~a fel, cum n situatii obi~nuite ~u ne
schimbam n 10-t 5 anL Ceea ce se petreee cu nOI este
determinat de starea noastr interioar subcon~tient. Unii sunt
jigniti, iar de ceilalti nu se ating. Cine ~i atrage .asupra sa
njosirea? Cel care are multa agresiune n subcon~tle~t. Curn
sa determinm daca aceasta exista aeolo sau nu? AgreslUnea se
na~te prin dependent ridicat. nseamn ca ~aca dumnea~
voastra ncercati deseori friea, supararea, depresla, condamnatl
pe cineva pentru a simti superioritatea ~erso~al, at~nci
problemele sunt inevitabile. De aeeea, cea mat bu~a metoda ~e
a lupta cu mediul dur nconjurator este de fapt schtmbarea luI.
Jar noi putern sehimba lumea nurnai atunci cnd ne
schimbm noi n!jine n interior. ntruct procesul propriei
transformri poate _fi ndelungat, este nevoie de apararea
exterioar, dar infptuirea ei trebuie s fie corecta. Este
119

"

.!:,
~u

'"

~~;;.

~E-~.E

~ ~

1
uga

,,1
'1

l,
,

important sa cunoa~tem urmatoarele: cu cat suntem mai sinceri

~i mai marinimo~i, cu atat apararea noastra este mai eficient.
A~ dori sa va prezint un exemplu: acum 0 luna ma
apropiam cu ma~ina de casa mea. Trecerea este ngusta; pe
partea stnga sunt a~ezate cteva ma~illi. Am observat ca una
dilltre Illa~ini a pomit sa parseasca rndul ~i m-am oprit ca
dupa aceea sa-i ocup locul. Am observat n acela~i timp ca,
semnaliznd din faruri, venea n intmpinarea mea 0 ma~in.
AIll privit llapoi, pentru a ceda trecerea, dar am vazut ca n
spatele meu sta deja un microbuz. L-am semnalizat cu farul pe
cel din ma~ina din fata mea, atrgndu-i atenta ca trebuie sa
rmna pe lac. Dar din acea rna~ina a ie~it conducatorul furias
cafe fusese probabil "racket". Eu am deschs u~a ~i am auzit
urmtoarele cuvinte: "Hei, tu, oratanie, de ce ai oprit ~i n-ai
trecut, doar eu ti-am cedat trecerea."
nainte eu aveam 0 reaqie dentica la jignire; sau ura ~i
dorinta de a nimici pe acela care rn-a jignit, sau depresie cnd
nu am putut sa dau replica. Acuma am scos capul din ma~ina
~i i-am spus; "Asculta, te mg foarte mult sa rami pe loc,
las-I pe acesta sa iasa, eu doresc s parchez n locul lui. De
aceea ln-am oprit." El, asculttor, s-a urcat n ma~ina ~i a dat
putin n spate. Eu am ocupat locul n partea stnga ~i am vzut
CUIllel a pomit imediat n fatA~i a ncercat sa-I oblige pe omul
care a stat la volanul microbllzului sa dea napai. Microbuzul a
paroit napoi 'circa 50-70 de metri, iar stpnul ma~inii mici
mpingea cu ndrjire spre ie~ire. Apoi eu am nceput sa
analizez situatia. Care este esenta comportamentului agresiv al
conducatorului ma~inii. Absolutizarea dorintei lui. Daca eu
doresc, zdrobesc pe cine vreau, daca ma mpiedica. Nu ~tiu
12{)

t'

'1

daca a fost bandit sau militian. Acest lucru nu este important.

Este importanta ns conceptia despre lume a individu lui.
Dac omul este rabul propriilor dorinte, el, n sinea lui, i
va omor ntotdeauna pe altii sau pe sine. Dupa aceea acest
lucru va avea loc n realitate.
Daca n comportamentul meu nu a existat un raspuns
agresiv, nseamna ca la mine dependenta de dorinte s-a mic~orat, fapt ce I-am constatat cu plcere. Apoi I-am diagnosticat
pe flacaul acela: la el au aparut problerne serioase dupa aceasta
, , tara sa banuiasca ceva. Rezerva viitorului era la el de
situatie
trei ori mai mare decat nivelul mediu. Armonia interioara i-a
permis sa se comporte ca un huligan ~i mitocan ~i totul -a
mers. Peste 15-20 de ani conceptia lui ~i comportamentul exteriar ar fi nceput ncet-ncet sa otraveasca armonia interioara ~i
atunci ar fi nceput sa se destrame att sanatatea, cat ~i soarta.
n situatia
. data , aceasta a avut loc ntr-un minut. Rezerva
viitorului a devenit minus 80 ca ~i la oamenii gray bolnavi. Eu
am examinat periodic campullui. Am avut 0 imagine curioasa.
nca timp de 4-5 zile m-a urat din inertie. Dar totul s-a ntors
Cll 180 de grade, cu cat mai mult ma ura pe mine, cu atat mai
mult se ucidea, cu toate ca omul n interiorul sau a fost
armonios. lata de ce cea mai mare parte a programului de
autodistrugere a afectat copiii. Apoi, acumuW.ndu-se, a
strapuns aprarea ~i s-a ntors la el. Dupa 20 de zile iar I-am
examinat. n zona capului campul era perforat. S-ar putea sa
moara din cauza unei leziuni la cap.
Ce este curios! El putea sa ma uite demult dar sufletul lui,
n primele 10 zile, a manifestat fatA de mine ura, apoi frica.
Acum eu i diagnostichez campu!. Imaginea a ramas n mod
121

.~
~u

..g.

CQ!-;!,s:::

~"

...-.
Ii!'!!!!!!!

lI9lt:

-~-

<foA"

l"

di

l'"il[/
l'

'II
,1

,Ii

.,1
'Ii'

,:,

l 1l'
il'

,i

1
r
j

practic aceea~i, adica ~i-a creat multe probleme. Dar la omul

marinimos observam 0 stransa unitate cu Dumnezeu ~i cu
lumea nconjuratoare iar emofiile agresive I parasesc. Cu cat
mai marinimos este omul, cu atM mai periculos este sa te
superi pe el, nu e voie sa-I superi sau sa-I condamni.
Mai exista un aspect. Am auzit candva 0 expresie: este
imposibil sa te superi pe un filozof. De ce? ntruct cunoa~terea!;li ntelegerea nu sunt posibile tara iubire. Jar prin aceasta
trebuie ca din interior sa te departezi de viata proprie, de
propriul corp ~i de tot ata~amentul tiiu. Filozoful nu se identific cu corpul sau, cu con~tiinta sa, cu dorintele sale, iar
umilite pot fi numai acestea. Iubirea nu se poate umili. De
aceea umilinta este uneori folositoare pentru a ne simti
adevaratul Eu interior.
De ce n armata se mpu~ca soldatii? Dac n momentul
umilintei pastrezi iubirea atunci are loc purificarea. Daca nsa
se na~te ura, cOlldamnarea ~i supararea, atunci ele n primul
rnd atrag urmatoarea umilillt ~i n al doilea rnd se revars
ntr-o comportare agresiva fata de altii sau fata de sine. Atunci
soldatu! ia pu~ca ~i trage fie n camarazii sai, fie se mp~~c el
IlSll~i.ln armat regulile sunt denaturate, dar asemenea reguli
sunt ~i n statu 1 nostru. n fieeare zi ne umilesc funetionarii,
ballditii, militienii. lar noi trim totu~i cumva n aceste conditii
~i mai mult dect att: ne nsnto~im.
Ne nsnto~im noi, se nsanato~e~te fara. Treptat aeest
fellomen are loc ~i n armat. A~ dori sa subliniez din nou:
oriee om dore!;ltesa traiasc. ~i oriee om simte n mod intuitiv
c poate sa plteasca pentru umilirea omului armonios.
lat de ce, cea mai bun aprare este s acumulezi iubirea,

s dep!;le~tidependenta de uman. n oriee armat, soldatii trec

printr-o umilire excesiv ~i nu ntmpltor. Cu ct ne agtm
mai puternic de viafa noastr, cu att mai mult se va acumula
n sutlet frica, aroganta, ura ~i depresia. Dac n cazul unui
rzboi viata proprie este primordial, atunci soldatul nu se
subordoneaz ordinelor superiorului, iar n lupt trie~te cu
frica ~i ura devenind un soldat de nimic. ~i atitudinea dura fa(a
de soldati are un scop determinat: acela de a diminua dependenta de viat. De aceea, personalittile nu sunt iubite n
armat. Un asemenea om poate sa se certe cu superiorul cnd
de fapt de la el se cere 0 supunere oarb n momentele critice.
[n institutiile militare se nvat: dac ai dat un ordin gre~it sa
nu I schimbi pentru ca dup aceea nu te mai asculta
subordonatii. Psihologia militar, n esenta ei, este ntr-o
oarecare masur pguboas. De aceea, ministrul aparrii
trebuie s fie un civil care judec din punct de vedere politic ~i
nu militar. Schema subordonarii oarbe e rspndit nu nllmai
n armat, ci ~i n tarile orientale. Acolo conceptia "umilintei"
pur ~i simplu nu exista. Exista nsa supunerea oarba.
Un prieten de-al meu mi-a povestit urmtoarea

situatie pe

care a vazut-o n Japonia. Mergea pe coridor directorul unei

ntreprinderi. Toti muncitorii prezenti se nclina n fata" lui
pna pleaca la etajul urmator, toti subalternii stau nclinati ~i

'c

stau a~a cam cinci minute. Eu rn-am mirat: de ce tocmai cinci

minute? Interlocutorul mi-a explicat: ca nu ClilTIVacineva sa te
toarne la ~ef ca te-ai ridicat primu!.

Sa ne ntoarcem la armat. Ura, supararea, condamnarea,

toate acestea sunt ncercri de aparare, dar dintre cele mai

122

123

r-

QU

H9il

r;.;"",,/

...1

negative. Energia trebuie consumat nu prin aceste forme sinuciga~e de aprare, ci prin formarea metodelor mai eficiente.
Faptul c nu demult, soldatii dintr-o unitate s-au unit ~i s-au
a~resat procur~turii din cauza umilintei, a nsemnat de fapt
cautarea de nOIforme de aprare prin conducere ~i schimbarea
situatiei exterioare. Ura interioar duce la stngcie exterioar.
Cu cat este mai mrinimos omul, cu att este mai nenfricat
~i c~ a13t mai mult poate s creeze metode de aprare
extenoar. Dar a~ dari sa subliniez din nou c cea mai buna
aparare este unirea cu Dumnezeu care are loc n sufletul nostru
prin acumularea iubirii.

l'

STATUL

Acum n Rusia nu exista bani niei pentru armate normale, nid pentru explorarea cosmosului, nu exista bani
pentfll cultura ~i educatie adica ramiinem in urma din ce
n ce mai mult fata de tari le dezvoltate. Nu demult am
auzit la televizor 0 informatie curioasa. Pre~edintele
Putin a vorbit cu posesorii soeietati/or de gaze. n
Europa, gazul se vinde la un pret scazut. 0 suma aseunsa intra in buzunarele oamenilor de afaeeri. Numai
din vanzarea gazlllui se obtine 0 sumii mai mare deeat
bugetul anual al Rusiei. Se pune ntrebarea rezonabi/a:
de ce se aflii in Rusia, in mainile persoanelor particulare,
petrolul, gazul ~i alcoolul? Tiniind cont de gradul de
cOfllptie din Rusia, nu putem sa ne a~tepti:im la bunul
simt ~i la plata impozitelor. Bugetul ar fi crescut de
minimum 10 ori daca statul ar fi reintors aceste cele mai
profitabi/e ramuri la sine. Se cunoa~te ca n U.R.S.S.
40% din buget revenea din impozitul pe alcool. Exista
oare !?ansaea Rusia sa se puna la punct?

J,

125

.~
<=>u

..~
~~
~f-<~.E

~
C

~
lI91l

- Daca vorbim n limbajul cercetarilor mele, Rusia este n

procesul de cocnire a ideilor dintre Occident ~i Orient. Gn-

idei care i-au unit pe toti. Occidentul a pomit de la responsabi-

direa colectiva,

rata legii ~i sa depinda de ca ~i de aceea fiecare trebuia sa fie

aprat de aceea~i lege.

relatiile

dintre

oameni,

ideologia,

au fost

ntotdeauna 0 priortate. n Occident, deasupra legilor au stat

ntotdeaulla banii, adic gndirea material individual.
nainte Rusia a fost 0 tara
comunist. Dac aveai relatii, ,
,

Il

[1

l"

litatea fiecruia fat de legi: - fiecare trebuia sa rspund n

Nu e voie sa atentezi la idee: iat de ce n Orient orice om

legat de idei, fie conductor

sau functionar,

a fost infailibil.

atullci puteai nclca ~i ocoli orice lege. Dup distrugerea

socialismului, Rusia a preluat gndirea occidental. Banii au
permis nclcarea ~i ocolirea oricrei legi. Ce s-a ntmplat ca
rezultat al acestei gndiri: n Rusia deasupra legii stau banii ~i
relatiile. Pelltru noi, gndirea oriental nu a reprezentat ntotdeauna disciplina .}i pstrarea statalittii, ci oprimarea personalitti. n gndirea oc.cidental noi vedem dezmatul relatiilor
comerciale tara sa observam organizarea minunat a productiei ~i elaborarea gndit a legilor. a conceptie eronat despre

Aceasta a ~tirbit drepturile multora dar a ntrit unitatea.

lume l1a~te

pe deplin la gndirea oriental ~i s treac n totalitate

politic ~i 0 economie

gre~it. Ce este demo-

cratia? Este dictatura legii. ntruct ideologie, legi pe parcursul

zecilor de ani anteriori noi practic nu am avut, ceea ce numim
noi democratie s-a transformat n tlhrie ~i destrmarea
statului. Orientul a fost ntotdeauna plin de idei .}ide con.}tiint3.
colectiva. Occidelltul a fost ntotdeauna mai putemic prin
dezvoltarea material ~i con~tiinta individual. n Orient, ideea
a aqiollat pentru unitatea tuturor. n Occident, materialul a
actonat pelltru bunstarea fiecaruia. Atunci cnd oamenii sunt
unti avnd idei, scopuri comune, ei pot obtine rezultate uluitoare. Armata ro~ie flmnda, nepregatit a zdrobit armata
Antantei care a fost pregtit ~i educat minunat. ntr-o
perioad scurt, att n domeniul ~tiintei ct .}iIl cel al tehnicii
militare, s-au fcut adevarate minuni. Entuziasmul a nscut
]26

n Occident orice om poate fi suspectat, criticat ~i aceasta a

dezbinat oamenii dar a format un mecanism de aprare al
fiecruia. n Rusia nu exist acum un mecanism eficient de
aprare al fiecrui omo n Rusia. n prezent, nu exist idei care
s-i uneasc pe toti. Rusia a fost mereu 0 tar mai mult
orientala. Slugarnicia rat de lar ~i rat de conlopist a rost
natural. De aceea .}i socialismul.s-a llcettenit mai repede pe
pmntul Rusiei. De fiecare data cnd Rusia a vrut s renunte
gndirea occidental,

la
la noi au nceput probleme serioase, Au

murit ~i tari ~i adeptii reformelor.

Soarta face aluzie parc de

sus la faptul c Rusia trebuie s uneasc pe pmntul

ei att

ideile orientale ct ~i pe cele occidentale. Daca n Rusia nu

apare ideea sau ideologia care sa-i uneasca pe toti, atullc
vitorul ei va fi imposibil. Dac n acela~i timp nu va aprea
responsabilitatea fiecaruia n fata legii ~i apararea drepturilor
omului atunci se va ntmpla acela~i lucru. n oriee tara,
cOllceptia poporului care trie~te acolo formeaza cultura ~i
politica acestuia ~i n ultima instant economia ~i ntreaga
soarta.
n prezent n Rusia se formeaz n mod stihinic 0 noua COIlceptie despre lume"
]27

""u
F'~

~~

IJ:::IE"'~.E

~-

, "I,,

'

'I
,If,
',j' 1

"\':
:11
Iii

,il

il'I'
',II

'i

,
1

1
1
il,

nsa:

",."~

omeniri $i anume: dep$irea dependentei

principiu, acest proces are loe n ntreaga lume. Noi percepem

din ce n ce mai mult unitatea comuna pe minuseuJa noastra
planeta: exista din ce n ce mai multa responsabilitate a
fiecaruia $i posibilul pericol din partea fiecruia pentru soarta
planetei.
Renuntarea la gndirea colectiv este tot att de pguboas
ca ~i renuntarea la gndirea individuala. Dac ne ntoarcem din
nou la Ru.sia,n cadrul ei s-a visat mai mult la viitor.
Viitorul s-a apropiat mai repede de Rusia. ~i tot ceea ce
trebuie sa parcurga lumea ntreag Rusia va parc urge prima.
Nu este mai putin importanta formarea just a conceptiei
despre Jume, atitudinea fata de Jume ~i fat de sine dect oriee
transformare

if
1,1

.........-

Are loe coneetarea ideilor colective cu cele individuale. n

:1

l'1

~
u

)
t

'l'

'1:

i>

este material clar .}ide ceea ce este spiritual. S puna iubirea

mai presus de viitor ~i prezent. De acest lucru depinde nu
numai soarta poporului armean sau izraelian, nu numai a
Rusiei clar ~i a ntregii lumi. Armenii pur ~i simplu sunt pe
primul plan n aeest domeniu.

!
i.

a Anneniei.

- Armenii au fost primii care au trecut la cre$tinism de pe

tot teritoriul fostei Uniuni Sovietke, fiind probabil cei mai

!
~

cOllsecventi dintre europeni. De aiei provine nivelul deosebit

de mare al spiritualittii armeniJor,lucru observat de ctre toti

cercettorii, dar cand spiritualitatea este pusa mai presus de
iubire, atunei, ntruct 0 asemenea fericire este mai mare dect
tot ceea ce este materiaL atunci ~i pericolul este mult mai
mare. Concentrarea aSlipra spiritualittii nseamll concelltrarea asupra

viitorului,

de aceea

cand omul este ata$at de

spiritualitate, el pierde mpreuna cu acestea viitorul sau $i

chiar $i viata.
lat de ce poparul

armean

dep$easca problema principal

trebuie

n
primul rnd s
care st
n fata ntregii

Noi suntem ceceni. n 1995, n timpul razboiului, a

cazut fn mana noastra un articol al dumneavoastra.
Aceasta ne-a permis sa supravietuim. Daca este posibil,
va rugam sa analizati n plan subtil soarta poporului

economica ~i politica.

Problema referitoare la starea spiritualii

nu numai de ceea ce

1
t

nostrn,

ce se intampla

cu noi !ji pentru ce?

n lume, apare din ce n ce mai puternic opozitia dintre

metoda de gndire occidental ~i @rientala.

Dac sunt doi oameni atunci exista doua ideologii ~i doua
religii. Esenta metodei occidentale este concentrarea asupra
dorintelor. Cu timpul acest lucru te nfund n robia dorintelor

.-

iar m'ai departe n depravare ~i destramare. Esenta rnetodei

orientale 0 constituie concentrarea asupra vointei, conducerii,

ideii ~i principiilor. Acest lucru nseamna agresiunea, consolidarea, provocarea conflictelor din ce n ce mai mari ~i apoi
sinuciderea colectiva.
ntre Cecenia ~i Rusia este un conflict care exist ~i n
Israel. Acel contlict care a existat ~i n lugoslavia, acel conflict
care exista acum ntre tarile asiatice .!?iAmerica, ntre ~tiinta ~i
religie. Aici nu este vorba despre Cecenia ~i Rusia, ci de.spre.
faptul ca nu pot fi dep~ite contradiqiile ~i, ca atare, confllctul

va cre~te.
Daca vorbim n mod concret despre Rusia ~i Cecenia,
Rusia a mers pe drumul occidental neavnd 0 cultur, legi ~i

128
129
~ ,

.-e-!iJ
QU

,'"

,...

Oamenii de tiinta au observat e popoarele care locuiesc in

campii se dezvolt n permanent datorita sehimburilor cult~lraie. Popoarele care triesc n munti incep sa ramn putermc
n urma in ceea ce privete dezvoltarea lor ntruct se ingusteaza contactul cu lurnea exterioara. Tocmai n asemenea
conditii s-a nascut obiceiul de ospitalitate, nealearea caruia se
pedepsea cu' moartea n Caucaz. Pra acest obicei n~ ~ra
posibila eomunicarea cu lurnea exterioar. Adic obleelUl
ospitalittii nseamna dorinta de a se deschide ct de et pentru
alte eulturi pentru a obtine informatii noi.
".
Ca urmare ne 1ntoarcem la popoarele caucaziene. ln pflmul
rnd, pentru a supravietui este necesar sa se eon"centrez~ n
permanent aSLIpraaprarii, asupra artei militare. ln al..dOl~e~
rnd are loc nfrnarea posibilittilor de dezvoltare a ~tllntel I
a ee~nomiei. n al treilea rnd, lipsa anumitor zdruncinri la
scar mare. n al patrulea rnd, Caucazul detine mult petrol ~i

, Ii
Il

logia ~i religia. n Rusia

"democratica" toate acestea s-au

situat. pe planul doi i trei i de aceea, in aeeasta situatie,
trebuIe sa apara asemenea eurente unde un anume popor sau
un g~p de oameni legat de un anumit partid sau religie,

III

trebUl~ sa se contrapuna destramarii generale. in acest plan,

cee.enns-au eontrapus Rusiei atat n ceea ce privete aspectuJ
natIOnal cat cel religios, iar n unele momente ehiar n
aspectul ideologic. Fara aceasta conflictuJ nu ar fi rezistat mult
timp. n primuJ rand, lipsa ideologiei, a principiilor, a morali-

ttii la nivel de stat n Rusia a favorizat aparitia conflictului

cecen. De c.e toemai n Caueaz? Poporul care triete la es,
este deseofl supus nvaJirilor i cueeririlor. Aceasta este
i'

_pe de 0 parte muntii ii ajut s supravietuiasea, iar pe de

alta parte muntii taie cile de comunicare cu alte popoare i i
apr de ineercari serioase. lata de ce nivelul mndriei este

Ne sunt eunoseute din istorie urmtoarele: un stat care

sa produe agrieultori, constructori, educatori ~i

creeaz numai luptatori, un asemeneastat deci, este condamnat la stagnarea dezvoltrii i este posibil n continuare des-

nceteaz
.~;
>-

mai mare la popoareledin munti i totodat este mai nalta i

trmarea lui a~a cum s-a lltmplat cu mongolii, spartanii ete.

Ce se ntmpla cu Cecenia?

eoncentrarea asupra prapriei aparari, asupra unei sorti ferieite.

Pe de alta parte, pentru a supravietui, un popor mic trebuie sa
se orienteze mai mult spre agricultura i nu spre educatie

Apararea creseut pe care 0 asigur muntii con~er ~i 0

mndrie crescut. Diminuarea sehimbului informatlOnal cu
alte popoare duce de asemenea la cre~terea mndriei. Exi~tenta

i spre propria

determinat,

aparare.

~i

aeeasta,intr-o

se reflectii asupra dezvoltrii

masura
adica 0 neetinete.

.-

minereu de fier etc., ceea ce poate sa ntarease concentrarea

asupra sortii fericite ~i s mrease mndria.

njosirea sortii. Poporul care triete n munti nu este numeras

motiv pentru care eucerirea poate s duc la disparitia lui. Dar:
cu toate acestea, supravietuie~te mai uor ntrucat este aparat
de munti.

precum

!!&
H91.l

moralei insai. Jnseamnaca trebuie sa apara 0 forta capabila sa

se concentreze din ce in ce mai mult asupra vointei, conducerii
i principiilor. Vointa, conducerea,principiile eonstituie ideo-

~'_.

conceptii dezvoltate. De aceea tema dorintei a crescut att de

mare inct a d~s la destramari impetuoase a democrafiei i a

Il',
1

~~~i

titeiului care permi.te cu un efort mai mie sa se ob~m.0

bunastare mai rapid

nseamn

de asemenea

0 mandfle
1

130
131

. -

.-e-1t

~~

QU

.aH-E-<.E

!i2

(]

1
H9lG'

p~-'-;..~.-,,:

-,
1

crescuta care atrage nsa probleme,

~I~~od corespunzator, aceste probleme trebuie sa conduca
la I~oslrea sortii, Cecenia a primit nu njosirea sortii ci dimpotn~a: 0 .mai p~ternica ntarire a propriei sale in:portante
daton ta eXlstentel petrolului, lupttorilor pe care i-a educat

III
Ii

~ecenia, i~~.ologi.ei ~i religiei, care au unit poporul ~I cu

aJutorul sprlJlnulUIopiniei internationale.
De fapt, acest lucru a dus la pierdere. A dus la 0 mai
puterfllc dorint de a pune miza pe razboi, pe forta <;:i
s-amunUJ't a t
c a t re b u.le munclt, trebuie nvatat. Tineretul a uitat sa

,1',11"
1."

Il'''

'

'l"

i',

1'1/

'11
1

"

,'f

c~asca ~I sa nvete, a nceput sa se gndeasc numai la razboi

~I aceast psihoJogie militar a nceput sa se transforme n
banditism.
ProbJema Ceceniei consttuie un model al felulu eUm un

'l,
,'11,1

s!a,t.s~ concentreaz asupra fortei, principiilor, idei/or, stabilitatll ~I bunastrii ~i ajunge la un rezuJtat invers. Ceea ce se
petre~e aycumIl.Cecenia cOllstituie
recunoa~terea faptului c
trebule sa creezl nu militari, ci oameni de ~tiinta, muncitori
c~nstru~tori, trebuie sa comullici n continuare cu aJte popoar~
~JatullCItara se va dezvoJta ~nu va pieri,

Timp ~e zeci de ani ne-au bagat in cap ca poporul

trebllle sa cond~ca statul. Acum s-a adeverit ca poporrtl
nu a condus mczodata statul. Statul a fost ntotdeauna
condus de un ()' . de al 'n .
""'IP
"e~1 . / n u 1ttma vreme a apifrut

0 formulare noua. Statul trebuie sa fie condus de fiecare

I nu de popor: d~ci de fiecare dintre noi, oricine am fi.
L~ urm~ urmel, CIne trebuie sa conducif statul? Poporul,
olzgarhza sau pre~edintele?

*:
~,
, A'
f'

- Din punctul meu de vedere, statul trebuie sa fie condus

de lege, Aceasta este adoptata de un grup de lideri care ~i-au
demonstrat competen1a dar este creat ~i cizelat de opinia
publica, adica de reprezentantii culturii, ~tiintei, artei, ~i de
ideologia, filozofia ~i religia statului. ntruct cunoa~terea
lumii este nentrerupt, pentru supravie~uirea strategica este
nevoie de dezvoltarea permanent ~ revizuirea legilor. n
timpul socialismului, eu am auzit doar un singur punet de
vedere: legea ma conduce nainte, legea este mai nteleapt
dect mine, eu trebuie sa ma supun legii tara a crti. Mai
trziu, am auzit cu uimire ~i 0 informatie contrara, ~i anume:
legea ntre~te doar relatile deja aparute ~icreate.
Apoi am nteles ca exista legi referitoare la strategie care se
orienteaz mai mult pe sufletul omului, care se refer la
conceptii religioase, morale ~i constitutionale. Exista ~i legi
tactice care se schimba mult mai repede. Dar orict de gndite
~i ntelepte ar fi legile, ele nu reflect nieiodata ntregu! tablou
al lumii. Ceea ce nseamna ca nu traseaza 0 linie absolut
corecta de comportament.
Orice situatie va fi ntotdeauna mai nteleapta dect noL
De aceea eu cred c n primul rnd legile trebuie sa
conduca statu l, ~i pe fiecare om n parte trebuie s-I conduc

.-

iubirea, deoarece este singura lege care ofera 0 imagine clara

despre Iume,
Aveti

informatii

noi despre regulile

de circulatie?

Exista ni~te observatii curioase. Eu am scris c orice

eveniment se repet n timp de mai multe ori cu sHibirea
intensitatii. Adic ceea ce noi numim "sem ne" sau indicatori

132
133

~
~u

+:::::

-~

-'-" 8- ~
a)!-~.E u

52

--

9lZ

F'.~~../,

J""
constituie un model pentru evenimentul viitor ~i care n mod
real .~~evin pericoful. Este adevarat ca e nevoie sa tragi concluzl!. JlIste. D~ca omul nu se schimba, atunci atentionarea nu
f~nct~on~aza. !ntr-a zi eu am zburat ntr-o intersecfie, n plina
vlteza, ~I am II1trat ntr-un
"KamAZ". Cu 0 zi nainte eu am
primit cteva "avertis mente". Aluzia a fost destul de clara. Eu

1'1

"
1
l,

mergeam acasa cu ma~ina pe faleza Fntnilor.

Aveam 60-70
km pe ara ~i n fata mea era a ma~ina. Lumina
semaforului
era
verde. Era 0 distant suficienta pentru a trece intersecfia.

Maresc viteza pana la 80-90 km

pe ora-. P ' m
~',
flama~lI1a

"

l'
l':

1.1
1

Il

"

dinauntru.

a timpului d natere programului

de auto-nimicire.

De mufte

ori am observat dup aceea c atunci cnd ncepi sa te

grabeti, irnaginea reala a lumii din jurul tu "noata". Cu ct
te grabeti mai mult, cu att mai mult se deformeaza.

cunoa~terea acestor legi se folosesc ~arlatanii.

Cnd amui se grabe~te, el devine robul dorinlelor sale, El
pierde complet controlul asupra situatiei ~i atunci poti sa-I

lui de catre ~rlatani

se aprinde

este permisa cumva de ctre Dumnezeu.

semaforul
ro~u nu toata lumea
ncetine~te la intersectie . Dar ca sa
Pui fr na- pe cul oarea ver de.

a~aceva eu nu am mai vazut. Eu am nceput s frnez, dar am

Se poate trage 0 concluzie simpl. Daca dumneavoast;a ~a

grabiti undeva, deja ati ntrziat. Ati ntrziat n esent. lntar-

ntelesca nu iesenimic. Am reuit sa trag volanul n dreapta i

zie acela care se grabe~te, Se poate face totul repede dar fara

cu toate ca aVeam ABS am zbura

sa te grbe~ti. Pe traseu puteti sa conduceti ma~jna repede.

Daca nsa n interiorul
dumneavoastra va apuc graba pot

t aproa pe

.. ocu
m mlJ
1 1

~ntmpJa. ~ fata. Desenul

IIlformatle. IIlvizibila
ochiului
normala, atunci nemaivorbind

zorial, cnd emotiile

ce se va

micarii

mainii
prezinta
0
y~i dac
a tu te ail J' ~111r-o
stare
t
de
comportamentul
extrasen~oferuJui ti se tran

.
sm,.t ,JarCil ' ln mo d
normal pot trage concJuzii corecte. n acest caz
situatia a fast
~

~i periculoasa. Pna sa apara aceasta

situatie
starea
mea interioara prevedea aparitia ei. Ce putea sa fie
aces; lucru?
stupida

Am nteles repede. Acesta a nsemnat graba. Cnd n interiorul

j
1

De

Rusla,

cand

l
"

0 fortare exterioar

pe galbel~, Deodata, eu vad ca ma~ina din fala se opre~te, in

Dupa aceea am condus mai departe i ma gndeam de ce a

putut sa se ntmple acest lucru. Eu simt ntotdeauna

1
III

propriei stari, adica dirijndu-I

dirijezi cum vrei. nseamna ca trebuie s-I obligi pe om sa se

grbeasc. Atunci cnd el ncalca legile superioare, n~elarea

'
IIltersectiei.
1

l"~
1;
Il

'

lI~ce~m~~te la II1tersectie, atunci cnd semaforul

llcepe
sa palpale. Eu apas pe accelerator pentru a traversaverde
intersectia

l'

tau te grabeti. ncerci sa accelerezi timpul.

Timpul poate fi accelerat i ncetinit fizic prin schimbarea

aprea probleme serioase.

Va prezint 0 alta observatie. De ndata ce la dumneavoastra
apare sentimentul de superioritate fat de altii n momentul
conducerii mainii. a~teptati-va

ca n

scurt timp sa apara 0

situatie de avarie. Pe ~osea, ambitiile sunt mult mai peri culoase dect n mod obi~nuit.
Apropo, atunci cnd mergeam sa cumpar 0 casa ~i rn-am

lovit de KamAz eu ma grabeam. Acolo

vnzator,

iar noi eram n ntrziere

ma atepta un
cu 0 jumatate de ara.

Atunci cnd te grabe~ti, nu numai c pierzi realitatea lumii. dar

mice situatie ncepe sa se contureze n cel mai negativ mod.

134

135

,.

~
~u

iH3
o::n-E-.E

---=

u~

1
H9/.l

...

1
I!'"

Aceast casa a fost renovat, dar nu am stat n ea niciodat.

Dupa aceea am vndut-o la un pre! mult mai mic dect cel cu
care am cumprat-o.
Am vazut c "n-o sa mearg", dar totu~i am hotrt, n
ciuda sortii, sa cumpar casa. ns eu nu am demonstrat nimic
sortii. Astfel, nu demonstrati nimic propriei sorti. Dac actiunile dumneavoastr pornesc din dorinta de a va demonstra
superioritatea, de a va sustine suprarea, de a va sustine
dreptatea. atunci credeti-ma, nu va veti alege cu nimic din
aceasta, iar pe ~osea cu att mai mult. Cnd am pus diagnosticul strii mele nainte de accident sau n situatii de
accident, am observat ntotdeauna ca exista 0 legtur intre
problemele serioase ~i agresiunea profunda fata de femei.
Valorile de baza dau cele mai mari agresiuni ~i duc la cel
mai mare stres, iar aceasta are loc prin zdruncinarea fericirii
senzuale ~i daca nu treci prin aceasta n mod just. atunci
provoac probleme ~i n domeniul santatii.
mi aduc aminte de 0 ntmplare despre modul de verificare
al ~oferilor profesioni~ti. Trebuia sa fie selectionati ctiva
pentru 0 activitate serioas. Daca ~oferul este dependent, intra
n panic, se framnta peste masura, nu poti sa te bazezi pe el.
Pc ~oferi i-au nzestrat cu senzori ~i le-au dat drumul pe un
traseu. simulnd diferite probleme ~i neplaceri. Unul a parcurs
tot traseul foarte lini~tit; nici avariile, nici exploziile ~i "ici
efectele luminoase nu I-au putut deranja. ~i deodata senzorii
au indicat 0 expJozie a strii lui interioare ~i 0 reactie care
dep~ea limita la stres cu toate ca ~oferul rula pe lin drum
drept tara nici un obstacol. Dupa aceasta s-a constatat
"a:
~oferul ~i-a adus aminte cum cu trei zile n urm s-a certat cu
136

nevasta. Astfel, daca tineti in suflet supararea pentru omul

iubit sau ln mernorie se lnvrt pretentiile, mai bine nu va
a~ezati la volan.
Pentru 0 ntelegere mai clara, v mai prezint un eveniment
petrecut recent. Dimineata cnd am ajuns la birou, al11 avut 0
stare de suresctare. Am examinat despre ce este vorba. Am
depistat un program de dorinta multipla de moarte a femeilor
din cauza injosirii idealurilor, a dorintelor ~i, corespUllztor, a
celor mai mari dorinte adic a iubirii umane. "Diseara va trebui sa ma rog" - lU-am gndit eu. M-am ntors din birou,
rn-am a~ezatn ma~in,trec printr-o mica bltoaca ~i deodata,
mata din dreapta, cu un zgomot, se mpiedic lntr-o gura de
canal acoperit de apa. Merg mai departe ncruntat ~i ma
gndesc ca probabil am stricat Ceva. Dar probabil ca am oprit
agresiunea prin asta. Dispozitia nu s-a 1mbunattit. Am
colindat prin ora~, apoi m~am dus acasa. La intrarea n Nevski
Prospect efa ambuteiaj. Cnd sufletul e bine, nu te grbe~ti
nicaieri, dar acum nu prea este bine ~i a mai aparut ~i ambuteiajul. Am trecut cu ma~ina pe contrasens ca sa ajung la
nceputul coloanei ~i sa pot demara cnd apare lumina verde a
semaforului. Din partea opusa mai vin ma~ini. Fr s vreau,
mpiedic mi~carealor. Trec n maqarier pentru a acorda loc de
trecere ~i ma uit cllm trec ma~inile ncet, pe lnga mine. "Ar fi
trebuit sa dau napoi nca vreun metru", - ma gndesc eu, ceea
ce am ~i mcut. Dintr-o data ceva ma impiedica. Ma uit napoi
~i observ ca am intrat ntr-un BMW care statea n Spate.Din
ma~ina iese 0 femeie tnara ~i desfigurata de mnie, incepnd
sa ma injure ~i explicndu-mi ca am gre~it. "Nu e de ajuns ca
am lovit 0 ma~in,. mai trebuia sa fie ~i 0 femeie la volanul

1
1
1

il'

137
.

.~

QU

1.

1
I!

i
1

~;.;.e.t
c

acesteia" - ma gndesc eu. A~a ti trebuie - nu ai mcut

rugaciunea, nu ai iertat la timp. Ceea ce s-a ntmplat mai
departe, cititorul ~i va putea nchipui cu aproximatie. Nu va
voi obosi rnintea cu detalii inutile. Dar va smtuiesc ca daca n
cOI1~tiintapar deodata pretentii fata de apropiati este mai bine
sa stati n ma~ina, sa v rugati ~i s iertati de 10 ori, iar abia
dupa aceea sa porniti spre treaba.
Va prezint nca 0 posibilitate:
Daca n con~tiinta dumneavoastra apare 0 oarecare
imagine, pna cnd ea nu este ntarit de dorinte, ramne pur ~i
simplu imagine, da, daca imaginea este nta,itii de do,in(e
ag,esive, atund ea ncepe sa p,indii via(ii.
nchipuiti-va ca n fata dumneavoastra apare deodat un
pieton, nclcnd toate regulile de circulatie. Daca v-ati fi
.
.
gndit: "te-a~ fi calcat ~i nu mi s-ar fi intmplat nimic", dumneavoastra ati fi creat deja 0 situatie neplacut n viitor. Orice
imagine de rzbunare, de nimicire fata de altcineva, daca este
ntarit prin emotie, constituie deja 0 aqiune care, cu timpul,
se va rasfrnge asupra altora sau asupra dumneavoastra. De
aceea daca ceva nu va place pe ~osea, considerati-o drept
propria imperfectiune ~i un motiv pentru evolutie. Cea mai
neplacut situatie, daca este prognozat ~i este nmagazinata n
nchipuirea noastr nu duce Ja agresiune. Agresiunea apare
atunci cnd !loi, n interior, nu reu~im sa controlrn situatia,
cnd nu 0 r1te'legem,cnd situatia nu este prognozat ~i nici
luat n calcul. nseamn c aceasta demonstreaz ngustimea
perceptiei noastre iar aprarea interioara agresiva duce la
degradare ~i nu la evolutie.

-+::::::::

--

1:Q!-<f-.c<5
'" ~L~9a

CRIMA

Fiica mea de 17 ani Jura din casa sume mari de bani.

Mlisurile Juate nu dau nid un rezultat, nid mlicar nu se
caie~te. Ajutati-ne!

tf
'.

138

- Cum se formeaza personalitatea infractorului? Savanti

din lumea ntreaga ncearca sa solutioneze aceasta problema
serioasa dar, deocamdata, tara nici un rezultat.
Vnde este acea limita, dupa care dorintele normale devin
patologice? Nu se bucura de mare trecere nici ncercarea de a
da vina pe caracteristicile mo~tenite ~i pe influenta mediului.
Un infractor se poate l1a~te ntr-o familie perfect echilibrata
dar e valabila ~i varianta inversa. Domni~oara de 17 ani ~i
creeaza nclinatiile patologice. Care sa fie cauza?
Daca i-a~ fi pus diagnosticul cu ctiva ani n urma, le-a~ fi
spus parintilor: fiica dumnea\foastra are 0 foarte mare agresivitate subcon~tienta fata de oameni n planul banilor ~i al unui
destin favorabil.
Dependenta de ace~ti factori este atat de puternica ncat fata
nu poate accepta n nid un caz pierderea banilor sau insuc139

.~
c>u

.1
1
1.11

'l'

,1
1

cesele

t:I:n

Dumnezeu?

notiuni ncat ea, fizie, nu se poate controla n acest caz. lat de

ce ea va face oriee ea sa obtin bani ~i bunastare. $i eu cat
aceast tendinta se va dezvolta n timp, cu att mai mult ea va

suparrii ~i a depresiei noi zmislim n sutletul. nostru

stare de orice crim pentru bani sau bunastare.

I-a~ sftui pe prillti s-~i retriasea viata ~i sa .accept~ de

nenumarate ori njosirile sortii ~i pierderea ballllor, sa se

la dumneavoastra bani ~i nu vi i-a returnat. Sau ati depus

undeva 0 sum mare de bani ~i i-ati pierdut, sau duceati lips

dezic de logica umalla. a drepttii, rzbunarii ~i blamrii.

Ilibirea ~i acceptarea absoluta a oricarei situatii n momel~-

de bani ~i va certati din aceasta cauza. Sau, poate a~teptati sa

tul durerii, fie ea durere trupeasca,

c~tigati 0 sllma mare de bani nsa vi s-a spulberat oriee

sperant, ori sotul a pierdut banii, i-a dat altcuiva ~.a.m.d.~i
dae n aceste situatii iubirea ~i logica divin nu au fost

Pentru a ne

despartim

predestinata problemelor nca nainte de na~tere.

linia destinului iar n prezent tiul ei sta la nchisoare. Ea nu a

putut accepta njosirea destinului ~i n-a putut pastra iubirea
pentru Dumnezeu. Depresia ei !?i lipsa dorintei de viat i-au

de primul.

Fara durere nu exista dezvoltare.

ne

Insa

Cu cat parintii tind mai mult spre Dlimnezeu, n clipele d~

sufernta sufleteasc, cu att mai rnult copiii lor nu vor mal
avea nevoie de suferinta trupeasca.
Volumul sufletului este u rouit mai mare deet cel al

dorinta de a-i ucide pe altii. ~i este sortit pieirii. El nu trebuie

sa aib un destin favorabil !?i l1chisoarea ii salveaz, de fapt,
viata. $i privindu-I toat lumea-i uimita.
"Mai ca-sa este 0
femeie de treaba, buna !?i ordonat, de ce oare 0 pedepse~te

ridica la cel de-al doilea nivel trebuie s~

trebuie s aecepte suferinta trupului.

creat copilului 0 foarte mare dependent de un destin favorabil. El, launtric, este gata sa ueida pe orieine ar atenta la
el 0 transfera

ce este

dac iubirea noastra fata de Dumnezeu nu este dest~l..d~

puternica atllnci s-ar putea s nu rezistm dllrerii. d~sp~rtlfll ~I
implicit yom alulleca spre frica, depresie, sllparan ~l ma.
.
Cel care nu vrea ~i nu poate sa accepte suferinta sufletulul

vroia sa mai traiasca atunci cnd avea nepleeri pe

de a se sinueide

spirituala sau sutleteasca,

va pstra tendinta cAtre Dumnezeu ~i iubire.

Orice durere nseamn 0 despal1ire de ceea
omenese.

respeetate iar con~tiinta va sugera lira, blamri, suparari ~i

depresii atunci nseamna c tiica dumneavoastra
a fost

lui. Dorinta

l~n

criminal - n noi sau n urma~ii no~tri - care ultenor va fi ln

nc nainte de a fi conceput sau n perioada sarcinii se

puteau ntmpla urmtoarele lueruri: cineva a mprumutat de

bunastarea

Nici viata ei nu a fost u~oara iar feciorul sau este

un eriminal tara pereche."

De fieeare data cnd ne dezicem de iubire n favoarea urii,

ti capabila de oriee infraqiune pelltru a-~i atinge seopul. ntr-o

mare mastlra, aeeastadependenta i-a venit de la printi.

mama nu

!!!151

H9/.Z

n viata. Suf1etul sau este att de dependentde aceste

0 situatie observata n timpul eOllsultatiilor: n tinerete

~..;;.
<::

corpului.

~i suferintele

sufletului purifica mult mai mult dect

suferintele fiziee.

1\.

viata ~i, cndu-se, se

iubire
~i accepta durerea
elibereaza de agresunea fata de
A~adar,

parintii

~i retraiese

141

140

.!:-,

~u

~f-~l

,/'

pierderii ca pe 0 salvare ~i ca pe ceva ce duce la dezvoltare.

Mai apoi se roaga lui Dumnezeu ~i-i cer ca urma~ul lor sa
poat pastra iubirea, sa accepte voia divina n clipele de

Il,

ill
Il

l,1

'II
1'1

1 l'

Ii!
1

Dependenta

de dorintele

fundamentale

genereaza

depen-

den ta de dorintele superficiale. mi amintesc, ct de uimit am

fost cnd am observat pe planul fin ca invidia, gelozia ~i
lcomia reprezinta de fapt unul ~i acela~i lucru. Ulterior am
perceput c toate decurg una din cealalt. Atitudinea fatA de
viata se schimb cnd omul pierde viziunea vointei omene~ti ~i
senzatia de viziune a iubirii divine.

pierderea bunastrii,n timpul mortii, al bolilor ~i njosirilor.

Dac parintii vor putea crea n sufletul lor un' reflex, un
automatisl11de pstrare a iubirii ei ~i vor salva copi luI.
Deci, cu ceva timp n urm m-a~ fi limitat la 0 astfel de
explicatie ~i ea v-ar fi ajutat. Acul11, ns, nteleg ca trebuie
mers mai departe. Pentru aceasta trebuie sa rspundem la

Daca

n trecut

amui

gndea

astfel

despre

cel bogat:

"Bogtia i este dat de la Dumnezeu, nu-I pot invidia ~inu ma

pot gndi CUI11sa i-o iau, mai bine sa ncerc sa m imbogtesc
~i eu. Pentru aceasta ns trebuie sa tind ~i ma mult spre

urmatoarea ntrebare: de ce parintii nu au putut accepta

pierderea banilor? De ce nivelul trufiei la copil depa~e~te de
15 ori nivelul monal provocndu-i astfel boli, distrugerea

Dumnezeu."

n acest caz energia era orientat nu spre distru-

destinului sau moarte. Astfel trecem de la dependenta

exterioar, exprimat prin bunastare ~i bani la 0 dependent

gere ci spre zidire. Cnd ns Logica Divin era pierdut ~i

interioar: de la valorile trupului trecem la cele ale spiritului ~i

sufletului.

invidia. El are de toate. iar eu nu - nici a~a nu-i drept. Daca

femeia iubita pleac la altul apare ura ~i invidia. 0 persoan
invidioas va deveni geloas, mai devreme sau mai trziu. Pe

ramnea

Odat am fcut urmtoarea socoteal: iaht, vile, palate,

ma~ini, 0 sum mare de bani - toate acestea sunt percepute de
subcon~tient ca un nivel de confort ~i placere echivalent cu 30
de unitti.
Iubirea
unitti.

urnana,

elementara,

dep~e~te

doua

sute

timpuri,

procesul

acesta decurgea

omeneasc,

atunci aprea

lent: bunicul era invidios,

lacom. n prezent ns invidia defor-

tatl - gelos, iar fiul

meaza sufletul uman mult mai repede.

de

s~nzllal, iar atunci cnd persoana iubit ne provoac suprari

~I durere noi ii rspundem nu cu iertare ci cu agresiune, atunci,
cu timpul, dependenta de dorintele fundamentale.
profund
legate de iubirea umall8, de viata ~i continuarea ei, se transforma intr-o dependent crescnd de bUllstarea material.

doar logica superficial,

Fericirea sut1eteasca sta la baza fericirii materiale. .')i daca

!loi nu putem pastra iubirea atunci cnd pierdem fericirea

142

=
HQLZ

Il

----=

l'

Mi-am amintit una din cele 10 porunci ale Vechiului

Testament: "Sa nu pofte~ti nimic din ce este al apropelui tau".
0 singur fraza tar de care ns civilizatia contemporan
ar fi imposibil.
Chintesenta pcatului primo,rdial al lui Adam ~i al Evei este
divinizarea dorintelor. Acestea sunt legate de viata ~i de
continuatea eL Capacitatea de a te opri la timp, de a nu
deveni robul dorintelor a pus temelia viitoarei civilizatii.
Trebuiau sa se abtina de la atractia sexual, adica de la

143

.!:-,
""U

~~~f
1

H9U

p-;.,.~
,II
,

'l'
,1

l',
1

1 l'
1

l',''
'1

i ,',
1
1
Ii

Il
Il

l,
,1
Il
1

1
1

1.

t~n,dinta ~e continuitate a vietii. Trebuiau sa-~i nfrneze porIlInle de Imbogtire adic tendinta de a apara ~i ntri viata.
Depa~nd invidia ~i trufia !loi transformam tot ce e lII~an n
divin.
De aceea eu i-a~ statui pe parintii fetei cu probleme de
comportament sa nu se opreasca la prima etapa: cu ct avem
~nai multa fericire cu atM mai dureroas e pierderea acesteia,
ln cat_egori.a~alorilor urnane fericirea suprema este reprezentata de IUblrea omel1easc. Dar dac nu tindem n permanenta ctre Dumnezeu cu cat iubirea uman este mai mare cu
att mai repede ea se transforma ntr-o patim nrobitoare. Cu
ct depindem mai mult de dorintele noastre suprerne cu att
avel11~
mai ~utine ~allse sa dep~im durerea desprtirii de ele; ~i
c~ atat m.al mult agresiune ~i dezicere de iubire vom genera
cand sentlll1entele ~i dorintele noastre vor e~lIa.
La .consultatii eu le explic pacientilor: cea mai puternic
rabuflllre a sentimentelor are loc I1perioada maturizrii sexuale,. a primei iubiri, a pregtirii pentru castorie. njosirea
donntelor noastre, adic purificarea iubirii noastre pentru
Dumnezeu, n aceste perioade, poate avea loc n diferite
m:duri,:. ne putem supara nemotivat pe printi, ne pot trada
pf/etenn, putem avea parte de pierderi ~i bolL Pierderile din
domel1iul material ~i spiritual se accepta cu greu tara 0
pregtir~ prealabiJ. Atunci cnd nsa ncepi s ntelegi, lucrul
asupra smelui decurge destul de u~or.
Nivelul sufletesc este nsa mult mai complicat. Aici, chiar
daea ntelegi totu!. nu-ti prea iese nimie din prima. E nevoie de
eforturi multiple ~i sustinute. Nu a~teptati un rezultat imediat; daca v-ati indreptat ctre Durnnezeu ~i ati nceput sa
144

---

--==

t~:

1
~

If'.
'"
"
(,:}

l,

va schimbati, rezultatul va veni, dar nu a!;'a curn v-ati

imaginat dumneavoastra: acolo, sus, sunt alte legi ~i reguli.
Atunci end reflexul de pastrare a iubirii se va activa nu
"umai n timpul durerilor fiziee dar ~i a eelei suflete~ti
nseamna ca ati meut primul pas pe calea depa~irii ferieirii
senzuale.
La nceput, starea sufletului nostru se transforma n
starea fizica !;'in destinul copiilor no~tri. Dup un timp,
situatia se sehimba: sanatatea noastr ~i bunastarea depind de
gradul de armonie al spiritului urma;;ilor no~tri,
Majoritatea paeientilor mei 0 reprezinta bolnavii de cancer,
carora eu le explie: trebuie, la neeput sa v ereati un reflex de
pstrare a iubirii n suflet, ulterior~trebuie sa treeeti prin cteva
situatii reale pentru a va confirma realitatea tendintei dumneavoastra. Numai dupa aeeasta yeti putea sa va influcntati eopiii,
sa le transmiteti, prin rugaciuni, rcflexul pastrarii iubirii.
Tumoarea caneeroasa este sufletul deformat al copilului dumneavoastra. Purifieati-i sufletul prin sine. Orientati-i coreet
sufletul ~iatunci yeti putea fi snatos. Va repet din nou eeea ce
am mai seris n prima mea carte.
Cea mai mare crima este dezicerea de Iubirea Divina.
De aici porne~te lantul eelorlalte infraqiuni.
Omul care nu se ngrije~te de sufletul sau nu poate avea un
spirit ~i un eorp normale.
Sufletul sepurific prin lubirea Divina ~i prin durerea
omeneasca. ~i atunci cand n clipele de durere noi tindem
catre EI!;'i ne gandim la El noi ne salvm nu numai sufletul
nostru ci !;'isufletele urma~ilor no!;'tri !;'iale celor care ne
nconjoar.
145

.'

.~
QU

~~~t

l,
'

',[
'I"
'1

Il!
1

Ii
1;,'

l,
III

La 0 asemenea dependent3 omul devine rob al propriilor do-

146

=
H9lZ

'1

Nu demult am vazut la televizor 0 statistica a celor

care au ieit din casele de copii. 50% dintre acetia sunt
vagabonzi, aproximativ 30% stau in inchisori, 18% sunt
sinucigai i doar 2% au familii i duc un mod normal de
viata. Se pare ca statistica respectiva nu depinde de ce
sume de bani au fost alocate pentru educatia copiilor n
orfelinate. Care sa fie cauza? !ji, n genere, care este
karma copiilor abandonati sau ramai fara parinti?
leri s-a prezentat la consultatie 0 femeie care a nfiat 0
fetita.
mi-a povestit ea, - toate rude le care
"E 0 istorie ciudata,
au ncercat 5-0 ajute au murit una cte una. Eu am acceptat-o
din tot sufletul ~i simt ca ma duc ~i eu. A nceput sa ma doara
inima ~i cu fiecare zi ma simt tot mai rau. Am mers atunci cu
fata nfiata la 0 manastire ~i la ntoarcere era ct pe ce sa
murim. Parca am inceput sa ma simt mai bine. M-am deta~at
putin de fata ~i durerile mi-au trecut. La ea nsa a nceput sa fie
tot mai pronun1at agresivitatea. Ve~nic are nevoie de ceva.
Daca nu-i place ceva, sparge vesela. A nceput nu demult sa ~i
mint. M scoate permanent din srite. Ma face sa racnesc sa
devin isterica ~i dupa ce obtine ce vrea se calmeaz. nai'nte
mi aducea singura cureaua ~i-mi zicea Ma ma-, bate -m a,
- nu
mai pot sa ma cOlltrolez. Nu demult mi-a" spus: dac nu yom
avea parte de bunastare eu voi muri".
De aceea am ~i plecat dintr-un post bine platit: banii ~i
bunastarea ii fac rau fetei.
- Orict ar prea de straniu, - i-am spus eu, - dumneavoastr semnati mult cu fiica adoptiv. Dependenta de dorinte
e la dumneavoastr de 13-14 ori mai mare dect nivelul criti~.

,
~
."

rinte. Dac aceast dependent iese la nivelul exterior omul

devine infractor. Dac va cobor n interior, atunci omul va
avea parte de boala grea. Cu un astfel de nivel mortal de
dependent vin la mine pacienti bolnavi de cancer, sida,
diabet, sterilitate sau homosexuali.
La fiica dumneavoastr adoptiva supunerea senzual este
fundamentat genetic. Iat de ce ea nu se poate controla. ~i n
acest caz este sortita inchisorii, srciei, bolilor, mortii, lipsei
copiilor. Dar, fiindca informatia esential este continut n
structura biocmpului iar genotipul biocmpului este primar,
daca dumneavoastr 0 yeti ajuta s-~i schimbe radical sutletul,
se vor schimba ~i toate celelalte: caracterul, obiceiurile ~i
destinul. Ea a fost fiica dumneavoastr ntr-una din vie1ile
precedente. Tabloul dezvoltrii dumneavoastr era urmtorul:
fericirea senzual s-a dovedit a fi a fi mult mai mare dect
rezervele dumneavoastr de iubire. ~i cnd a nceput purificarea nu ati ales iubirea, ci gelozia, suparrile ~i blamarea.
Spulberarea dorintelor a devenit pentru dumneavoastra un chin
insuportabil, deoarece se miqora cantitatea de iubire. Ca sa
diminua1i durerea ati nceput s transferati totul din straturile
de profunzime n cele de suprafat. Bunastarea material30deve!lise pentru dumneavoastr3o fericirea suprema. Toate acestea i
s-au transmis ~i fiicei. n viata trecuta nu v-ati mai ntlnit. n
viata de acum v-ati n30scutdeja cu 0 mentalitate de infractor.
Din na~tere, banii erau pentru dumneavoastra 0 fericire
abso\ut ~i toat3oviata ati pierdut ~i v-a1i distrus destinul ~i
sntatea. Ati acceptat toate aceste pierderi ~i puteti accepta
lini~tita orice pierdere materiala. ns spulberarea iubirii
147

.~

c>u

aH..~f

Il
omelle~ti, a dorilltelor ~i relatiilor constituie nca 0 problem
ce nu 0 puteti rezolva. De aceea ati avut dintotdeauna buna-

iil

1
1

'1'1

-!&I
---,....

'1

t::
~

H9U

ii

..'.

stare dar n-ati avut copii. ~i vi s-a u~LJrat situatia:

profunzime. Dadceala aiei nu are nici un efect. n acest caz ~

dumneavoastra trebuie sa va schimbati la nivelul reflexelor. n
primul rnd, llvtati-va sa tindeti catre Dumnezeu :?i sa
pastrati iubirea Il clipele de spulberare a dorintelor i a vietii.
Apropo, aceast stare de lucruri va :?i este prezentata prin
intermediul fetei dumneavoastra.

relatia

sexuala amplifica brusc dependenta de nivelul senzual. Iata de

ce ncercarii cu barbatii nu i-ati mcut fata.
La fiica adoptiv instinctul sexual, adica de continuare a
neamu]ui, este nchis, ceea ce va ofera 0 ~ansa de a transforma
dorinta n iubire ~i nieidecum
invers. nsa dependenta
dumneavoastra de dorinte a nceput sa v ucida fata. Suntet cu
ca ntr-un raport de rezonant ~i va deplasati nu nspre iubi;e ci
spre dorinta. De aeeea v-ati mbo]navit, de aceea, de altfel,

mureau ~i rudele fiicei dumneavoastra.

~u v-ati ~ndit niciodata de ce n Biblie serie: cnd ajuti pe
~ltcll1eva, mana dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stnga. Asta
IIlsemna c nu trebuie sa te concentrezi pe ajutorul acordat
a~tu~. am.' amp]ificndu-i dorinta lui de cOl1centrare asupra
vle~lI. AJutoru1 trebuic sa fie ncobscrvat, tara ata~ament. Cel
~llal mare ajutor ~i cca mai mare grija e sa-] nveti pc am sa
IUbeasc ;;i sa ierte, sa dea .<,;inu sa ia. Dlimneavoastra nsa ati
nceput s-o nvtati llvers. A ncepllt sa v doara il1illl~.
Puteau nsa sa va doar articulatiile,

sa va pierdeti vederea

sa

avcti a congestie, cancer mamar ~i, n cele din ur~, sa ITIur'iti.

- Eu sumr de cancer, - adauga femeia.

Ridic din umeri:
.

'

B.inein!eles.~i daca dllmneavoastranu ati fi avut expe-

nenta Plcrderi]or ~i macar 0 fragil tendinta catre iubire ati fi

mu:it.. AClllll, nsa, daca va yeti nvata fiica sa iubeasca ;i 0
vetl 3Juta sa simta care este sensul vietii, atunci veti fi fericite.
Retineti, nsa, ca e vorba de lin nivel emotional de mare

If

-,,<,
-~~.
,

- Ce-ar trehui sa fac cnd ma enerveaza la culme?

- Rugati-va, pstrati iubirea, iertati.
Cnd ea ntrece orice masura puteti s-o opriti, dar primul
impuls trebuie sa fie unul de iubire ~i apoi sa luati masuri de
pedepsire mai dure. Spuneti-i ca 0 iubiti dar ca sunteti nevoita
s-o pedepsiti ~i sa-i reduceti din drepturi.
- Apropo, de ce ma Illinte? - s-a interesat femeia.
n modul acesta ea va controleaza. Cnd omul este ata~at de
dorinte el trebuie sa tinda spre indeplinirea oricareia dintre ele.
Pentru aceasta trebuie sa ti-i supui pc cei din jurul tau. Omul
care va crede minci unile depinde de dUlllneavoastra. De aceea
el ncearca prin isterie, intilllidare, prin minciuna, prin nenuIllarate cai sa va manipuleze ~i sa va supuna dorintelor lui.
- Ce-; de Tacut?
- Sa tindeti spre Dumnezeu ~i sa limitati ceea ce este
omenesc. 0 silllpla lilllitare (chiar daca e dura) nu da nici un
rezultat. La limitari artificiale omul devine mai de~tept i mai
subtil. Apropo, dupa 0 astfel de schema are loc "educarea" in
nchisorile ruse~ti.
Daca nsa ati nvatat sa iubiti ~I sa tindeti spre Dumnezeu
atunci orice limitare dura a dorintelor ~i vietii se va solda cu
nf10rire :?idezvoltare ~i nicidecum cu degradare :?idistrugere.
n primul rand nsa trebuie sa va schimbati dumneavoastra
n.<,;iva.

14K

149

.!:-,

~u

CQ~~f

l
"1

."

Il

'!'Iiill

Eu sunt cu totul altfel acum?

. .
-.Va vedeti cu privirea exterioara TrebUie
sa va schllnbati
laulltflc.acolo
unde d
'

Ijll',i

'

umlleavoastra

Il,

~.1 fi'Ilca d umneavoastra

re-

prezentati un tot.

1
'Id

lara vreun rezultat.

Eu am ncerc a,t d ar ""'-

A
Tlmp de cateva
vieti ati fug it d . . .
e IUblTe,lar acum doriti
'
.
ca n cteva luni sa recupe ra,1
.
t totu l. ln n1ed'le, aceste schlmbari

'I
.1

-'

.
va- vor lua de la 3 la 7 . d a~l, aca vetl lucra la modul real.
Uitndu-ma la fiemele, am adugat:
.
.
"
"Inamte
pentru aceasta nu erau de aJuns
10-13 VIet!.
" " Nu
d Isperati
"
~i nu a~te p tati, vreun rezultat el v

'II

'1
Il,

1
Il
III"
,'1
i'll,
1
'1,1
l,Ii,

dumneavoastr

a ven!" oflcum, daca

'
v-ati, ndre ptat ca-tre D umnezeu".

Vorbese cu 0 doamn ~i vd ct d

".

e greu JI este. Con~tiinta

.
nu fUl1ctioneaztara
,
.
'
0 sllstmere suflet easca.- La J1Jvelurile
de

suprafat femeia ma mte ege, "II1sa, numa' 1 ce a duc vorba

d espre planurile de rofi"unzllne, atll1g ni~t
P
puncte dureroase ~i
.
"e
femela devine refracta
ra" E a rn-ar fi Ill]e 1es d"mtr-odat ~i al' fi
acceptat totul daca ln su Il etul meu ar fi fi
.
"
ost mal multa iubire ~i
concentratia de iubire ar fi1 fost mal. mare N' .
. ICI eu nu am
. .
"IIlvatat "Inca aeest luen 1. D"lagnostlcarea
m ea, VIZlunea
~i nte.- .
legerea sllnt superioare capacltatdor
'
mele . T oate acestea fac
. .
.'
actlvltatea mea destul de penculoasa
.
nsa- Iml . IInpun
sa-mi
.
dezvolt tot mai activ s' t
.
1

biine~ti care se delapideaz ~i la lozincile despre grija falii de

. copii. n casele de copii este nevoie, dupa parerea mea, de 0
educatie religioasa, pe de 0 parte, ~i de un mod auster de viat,
ca n mnstiri sau cazarme, pe de alta parte.
n procesul educativ nu trebuie sa tolerezi dorintele, ci sa le
educi. Cred c aceste timpuri nu sunt prea departe: principiul
va fi aplicat n case le de copii, n nchisori ~i n societatea
noastra care mult timp a fost structurata dupa principiile unei
nchisori. Avem nevoie, ca de aer, de iubire ~i de grija fata de
sutlet. nsa daca toate acestea nu VOl'fi ntiparite n viziunea
asupra lumii ~i n structurile respective ale societtii noi vom
ncetini dezvoltarea ~i 0 yom transforma din bucurie n chin.
Noi suntem sortiti iubirii ~i yom ajunge la ea, yom ajunge la 0
viziune normala asupra lumii ~i la 0 educatie corect. Depinde
de noi ct de repede se VOTntmpla toate acestea.

"

l'l"

'

"11
11
d'
1

IS emu

~I atunci

nu

mal tratez eu ci

slstemul de cercetari care oJera

4:
-"0 IIltele
. gere corecta -.. a lumu ~i
. '.

poslblhtatea

de schimbare.

Apropo de orfelinate. Nu ntm p lato r, un copll. ajunge

acolo, ProbJema de baza- trebule. sa fi
.
le aJutorul acordat
. se redue la donatiile
sufletului copilului na toate b'mefacenle
/50

I!I!!!!!!!I!

r--...

.1.1

---=
-==:II:
ll9LZ

~-'

.1

De ce n Rusia infractiunile minore sunt pedepsite cu

termene de detentie mari, pe cand n Occident e cu totul
altfel?

- n Est amui este educat prin metode religioase morale,

adica prin metode psihologice, pe cnd n vest - prin metode
economice. ChiaI' ~i 0 detentie de 0 luna are un impact att de
puternic asupra serviciului, modului de viatfL ~i a situatiei
financiare nct il aduce pe om pentru mult timp pe calea cea
bun, Fiindc n Rusia nu era recunoscuta proprietatea privat
au fost marite, n locul amenzilor, termenele de detentie. ~i,
fiindca n Rusia n prezent nu exista notiuni morale pronuntate
~i nici nu este stabilit un mecanism economic, sistemul de
pedepsire actioneaz
haotic, ceea ce nseamna ca este
neeficient.
15/

.!:,
~u

~~-<:

IXIE-E

-H9l~

1
l'I,ill

Nu demult am auzit de urmatoarea ntmplare.

1

,1

centi au mers s parcheze ma~ina n garaj.

l,

cillci illdivizi
s-i injure

Doi adoles-

infractiuni cu atat mai drastice trebuie s fie masurile luate.

Deocamdat n Rusia nu exista 0 profilaxie a infraqiunilor.

Pe alaturi treceau

bauti care, gsind un pretext oarecare, au nceput

pe baieti iar apoi s-i ~i bata. Vznd

n-a mcut fat problemei, iar ~tiintei ~i

religiei nu Ii s-a permis s ncerce. Nu demult am aflat 0 istorie
Filozofia

c nu-i de

glul11a unul din baieti a reu~it sa scapc ~i ~i-a sunat pe mobil

1

tatal ;;i militia.

Il

Taica-sau

un foc n direqia

l'!

venit ~i militia

Il

viat, iar tatalui

l'
!!
!'

Il'

:1/,

dar tara nici un efect.

~i tatal a fost retinut. Huliganul

tovara~ii rau famate dar mr prea mult sucees. Fiul a ncep~t

s fure ~i declara destul de des: "Eu vreau sa ajung n nchlsoare". Acum e la nchisoare. I-am cercetat biocmpul. Nivelul
trufiei este de 5-6 ori mai mare dect nivelul eritic, dependenta

rnit a ramas n

i-a fost intentat un proces - tentativ de omor

de dorinte este de 13-14 ari mai mare. Moartea este prezenta

n struct~lrile biocmpului, adic ar fi sortit pieirii dac ar duce
0 viata normala.I poate salva doar 0 serie denjosiri, de aceea
~i vroia sa ajung n nchisoare. Cnd toate acestea var t~ece n

a~ullii. La militie se ntocmesc rapoartele pelltru sfr~it de an

~] acestea trebuie sa arate bine, iar n acte le procuraturii
lipsea
tocmai 0 tentativa de Ol11or, descoperit ~i pedepsitol. De aceea
depun

aprare a vietii

cuiva ci ca pc 0 tentativ

juridic

s aib

trebuie

nivelurile de profunzime el se va mbolnvi ~i va mUfi. Sau,

toate eforturile ca sa prezinte cazul nu ca pe 0

functii

educative;

de omar.

deasc mpreun

~tiintei, eulturii

~i religiei

cel putin, se va mbolnav de 0 boala incurabil. Dac nu va da

Sistemu/

acesta trebuie

sustin ce e mai bine la om ~i sol nving pornirile

Reprezentantii

',i

agresorilor,

- care este pedepsit cu opt ani. Rudelor revoltate avocatul

le-a explicat ca e mai bine sa nu ajullgi la militie spre sfr~itul

militienii
-1

picioarelor

Atunei el a tras n pieptuJ unuia dintre agresori. n acest timp a

'l,
Il
1

1
1
1

a formarii unui infractor - un barbat tanar, inteligent, bine

educat, dar care nu vroia sa nvete.
Tatal sau ncercase de mai multe ori s-I scoat din diferite

a luat pu;;ca

~i a venit sa-~i salveze

cei einci s-au aruncat asupra lui. Acesta a tras

tiu!. Vazndu-I,
1"'1

frau liber patologiei sale va ajunge la boala ~i moarte. Daca nu

sol

se va ntmpla a~a atunci va avea parte de furturi, tlharii,

nehisoare, posibil, pe viat.

negative,

trebuie sa se gn-

La uncle persoane se degradeaz corpul, la altele - structurile sllfletului. ~i ntr-un caz ~i n celalalt la neeput sufera

cum poate fi ajutat un om care a comis 0

infractiulle. Educatia tara iubire se transformol n nimicire.

nsa

sufletul.
..
.
')
M-am interesat: care era situatia n familla acestUl tanar.
Conform diagnosticului meu reie,~ea c un mare "merit" n
faptul ca tnarul a devenit infractor i revenea mamei. .D_lIp

pentru a educa trebuie sa ~tim ce vrem de la omul respectiv,

CUI11vrem sa ,fie acesta. Fiindca n Rusia n prezent nu exista

1

niei 0 ideologie, organele responsabile cu reeducarea se transformol n organe de represiune. Am spus deja ca gardianul care
pedepse~te devine
activeaz

cu timpul

uciga~. Cu cat mai tarziu

sistemuJ care sa-/ opreaseol de la comiterea

marxist

toate probabilittile, ea i-a transmis 0 dependellt pu.t~rl1lca ~~

dorinte, ~i disponibilitatea de a face orice pentru a-;;1IIldeplllll
dorintele. S-a dovedit c maic-sa divortase de foarte mult

se
unel
{

152

).

153

.'

-_.~

Su

/J::H~"ii.e.
E

H91~

l'

,>

Il

11
Il.

'
1l

'

Il

il

1
1,1

""

'j:

1
1

--=
~-

timp de taic-su. Caracteristica fundamental a mamei lui era

sexualitatea nesatisfiicut. A distrus cteva familii. Se ndrgostea, fermeca barbatul, il despiirtea de familie ~i-apoi il
abandona. Tatl femeii statea la nchisoare pentru un omor din
culp. Chiar dac e un omor din culp, nseamn ca n acest
caz concentrarea catre bunstare ~i nivelul trufiei erau imense.
Cnd sutletul este saturat de dependenta de valorile umane ~i
ncepe s se intoxice cu agresivitate, omul devine infractor
avnd de cele mai multe ori un singur scop - s-~i distruga
destinul, santatea ~i viata, pentru a stopa procesul de
dezintegrare a sutletului. ~i cu ct mai degraba societatea I va
opri, pe de 0 parte, ~i ii va da posibilitatea de a se schimba
radical, pe de alta parte, cu att mai putin sinistre vor fi
forme le pe care le va capta criminalitatea. Am gasit nu
demult n ziare 0 cifra care vorbe~te despre multe - n fiecare
an n Rusia 14000 de femei sunt ucise de catre brbatii lor. n
Rusia continua rzboiul de autodistrugere. De ce? De ce n
fiecare an n Rusia populatia ullui or~el moare din certuri
cotidiene, banale? Pentru ca noi nu avem nici criterii ideologice, nici morale ~i nici economice, criterii care ar putea
stopa criminalitatea ~i i-ar ajuta infractorului sa se redreseze. E
timpul, probabil, ca, de data asta, savantii, psihiatrii ~i
medicina sa explice poporului ca marlania, njosirea, scarile
murdare de bloc sunt ntr-o interdependent nu numai cu
nivelulnostru de trai ci ~i cu santatea noastr.;;:i
Y. de asemenea ,
cu caracterul ~i destinele copiilor no~tri.

salvat 750 de oameni, au pierit 1500, nu a supravietuit

nici un pasager de la c/asa a I-a. Au pierit ~i vip - urile.
Ace!jtia s-au conformat comenzii capitanului: fn barci
urca doar doamnele i copiii. Cei bogati, persoanele
instarite s-au dovedit a fi patura cea mai buna a societatii. Noua, fnsa, din copiliirie ni se spunea prin
intermediul povetilor, romanelor, presei unul i acelai
lucnt: ce cana/ii sunt toti bogataii i cM de detepti i
nobili sunt saracii. Saracul insa se fmbogatete daca are
minte, talent, daca ii place munca ~i este ordonat. !?i
majoritatea miliardarilor, daca e sa dam crezare statisticilor, sunt oameni cu 0 fnalta tinuta morali:i !ji cumsecade. Ce sa fie asta: invidia saracilor fata de cei bogati?
De ce fnsa nu numai socialismul dar !ji societatea
occidentalil contribuie la mentinerea unei asemenea
conceptii?
La prima vedere situatia pare ntr-adevar ciudata. Dupa
cum bine observase 0 scriitoare, n Rusia, toti i ursc pe cei
bogati ~i totodata toti vor sa fie bogati. n principiu, e vorba
despre toat3 lumea. Daca ne amintim de Vechiul Testament
una din poruncile lui preconizeaz excluderea invidiei ~i urii
fa1 de cei mai boga(i. Socialismul a fost fondat pe alte
principii, iar noi am putut evalua consecintele. Se poate spune
c religia ~i-a pierdut din puteri ~i n om au nceput sa predomine nsu~irile negative: lascivitatea, invidia ~i lacomia. De
ce nsa s-a mentinut atta vreme ideea unei comuniuni
economice ~i a egalitatii - 0 idee care, de altfel, s-a nascut n
Occident, ntr-un sistem capitalist. Deci societatea occidental
a generat ideea de ura fata de cei bogati ~i de egalitate

Am viizut recent la televizor

0 emisiune despre scufundarea
Titanicului.
Unele date rn-au riivii~it: s-au

154

155

"'u

1.

~'i1.e.
~
1J::n~:c i5

H9l~

......

-~

economica ntre cel prost ~i cel detept. ~i daca toate acestea

reala spre umanitate a fost reprezentat n con~tiinta oeeidental, n primul rand, de masurile economice.
De ce n cele mai grele conditii statul sovietie a supravietuit
tara ca, practic, sa aib specialiti? Din cauz ca unitatea .}i
finalitatea s-au dovedit a fi mult mai efieiente dect avantajul
ecol1omic al Occidelltului. n continuare nsa se ntmpla ceva
ciudat. Lenin ataca plin de ura inteligenta. Kirov evacueaza
10000 de persoane din apartamentele lor din Leningrad ,i le
cazeaz n baraci unde acestea mor. De ce? Pentru ca muncitorii aveau nevoie de apartamente, iar de intelectuali nu prea
avea nevoie nimeni.
A;;a l1cepe un proces de decimare nu a bogatilor ci a
persoanelor inteligente, cultivate. Despre ce ne -vorbe~te acest
fapt? Capitalisl11ul nu a putut as"iguraunitatea societatii. Banii
~i legile economice S-3Usituat mai presus de moralitate. Nici
socialismul nu i-a putut asigura societatii unitatea. Viitoarea
bunstare material ~i ideile care se reduceau la c~tigarea unei
bucti de pine s-au dovedit a fi mai preslls de moralitate.
Practie, socialismul i-a nsu~it toate notiunile morale din
cretinism. lata de ce a rezistat destul de mult, chiar dac e
vorba de biruinta valorilor morale. SocialislTIul,de fapt, a fast
0 ncercare de a restaura crctinismul n conditiile contem-

ntmplat aa, nseamna ca exista un sens suprem.

Sa anal izam unnatoarea ipostaz. Orice orgal1ism exista
atta timp ct este unitar. Dac este distrlls nucleul unei celule
s-au

moare i celula. Dac organismului

"'l'

dezvoltare a societtii cu att mai nalt trebuie s fie gradul de

'i'

umal1itate al membrilor acestei societti ;;i cu atat mai bun

trebuie s fie nivelul de conducere. Religiile universale au

'III:
1 Ii

permis sa fie ridicat cu mult gradul de dezvoltare

'1

Acest nivel a fost conditionat

Il',
,',11

',111

Ii,

III'

l'
'II
'1

Il

de legile morale i ideologice.

l'

'1

sunt

Acest fapt duce la ruperea legturilor fine care asigur

unitatea societatii. Se deregleaz relatiile de familie i ulterior
se deregleaz ~i se dezintegreaza treptat .?i societatea. Iar
atunci cnd componentele

unui organism

nceteaza

s mai

functioneze ca un ntreg apare boala care, sub amenintarea

mortii, impune organismului
s-~i restabileasc
unitatea
tuturor organelor. 0 astfel de boa l, la niveJul societtii, poate
fi considerat rzboiul. La un nivel nalt de dezvoltare caractend dur.?i obligatoriu al impulsurilor evolutioniste

l,

a societtii.

Esenta capitalisl11ului consta n faptul c legile economice

mai importante dect cele morale.

l "
,.I!
I!jl

nu i se asigur l1telegerea

.?i unitatea el nu mai poate supravie!ui. Acela.?i lucru se I1tampl .?i cu fiintele vii. Cu cat este mai naJt nivelul de

l '1
1 III'1

devine mai

supravietuirea strategica a societatii. Daea nu exista 0 idee

care s-i uneasca pe saraci, bogati i oriee membru al soeiet!ii
ntr-o strategie general de dezvoltare ~i supravietuire atunci
toti acetia trebuie s se uneasc altfel. ~i aeeast tendinta

156

l
,

.'

porane.

putin eficient dar mult mai periculos. n societatea occidental

nu exist O' idee care s-i fi unit pe toti ;;i s fi contribuit la

--!!!!B

De ce, totu.'}i, n ultimele cteva secole au fast nimiciti cei

mai blini? Exista oare un llteles.mai adanc? Dadi e sa gndim
logic, nimicirea celor mai buni reprezcntanti ai unei societt
1

,f

ne vorbete despre 0 criza serioas a civilizatiei. Putem oare

gsi un sens profund ;;i dreptate n nimicirea celei mai hune
parti din populatie?

Ir
i.
l'
I!

Poate fi ntemeiata, din punctul de vedere

157

..

.~

QU

~.. '
I:OF-F-.<::

-~-

u~

H9LZ

al Jogicii divine, ura fata de cei bogati ~i taJentati?

"Tot ce este lagie - este adevrat - zicea Hegel.

l'
.,

"

- Tot ce
este adevrat - este lagie." Adic, daca ceva exista, orict
de
absurd ar prea, nseamn c n existenta acestui ceva exista
un sens suprern ~i 0 dreptate suprem. S ne imaginm acum
c oamenii bogati, inteligenti ~i talentati alctuiesc coroana
unui arbore. Poparul este trunchiul acestui arbore. Cantitatea
de iubire n sutlet care- permite omului sa fie religios, moral,

sa se simta

.1'I~,

'1

aceast c31ltitate de iubire reprezint rdcinile arborelui. ~;

daca arborele poate muri din cauza activittii insuficiente a

'li
i'
l'
1

rdcinilor, se va rari. n primul rand coroana lui.

Cu ct sunt mai mari senzualitatea, dorinta ~i intelectul cu

'

'1 1

prticica a lumii ~i alturi de ceilalti oameni

atat mai periculoase devin daca nu sunt asigurate cu iubire. Un

criminal va lua viat:a a zeci de persoane pentru a se mbogati.
Un ide%g va rpune viata a milioane de oameni. n ultimele
decenii am uitat ca trebuie sa cheltuim mai mult energie
pentru a acumula iubire ~i a tinde spre Dumnezeu. Toate
fortel~ au fost irosite pentru plceri, dezvoltarea senzuaJitatii, a
capaclttilor ~i a intelectului. n prezent sLintem martorii unui
p~roces n care arta

tara de iubire ne omoara sufletele, orien-

tandu-Je spre sex, dorinta ~i agresivitate.

Observm cum :;tiinta tara iubire ne ucide viitorul, sfidand

b~,~ul sil~t cu experimentele sale. Observam cum complexul
ITIllltar ~I organele de justitie, orientandu-se spre necesittile
.
lor, ucid ~i nenorocesc tot mai muJti ~i mai multi oamen.
Cu cat acest proces va continua mai mult cu atat mai putin
se vor Ila~te oameni ta/entati, frumo~i, sensibili. Nu ntamplator, n prezent se nasc foarte mu/fi copii cu deficiente

psihice. E tot mai mare numarul de talente carora nu le este

straina perversiunea. Totodat, nsa, iau avant tendintele sanatoase. Oamenii ncep sa tatoneze situatia - de la goana dupa
bani ei trec la cercetarile spirituale. Se ntorc n permanent la
notiunile morale. De la notiunile de moralitate care permit
pstrarea iubirii vor trece treptat la gndirea religioasa ~i ntelegerea sensu lui poruncilor religioase. Nu ne va ramne dect
s ntarim suprematia absolut a iubirii fat de orice valori

1
i

:!

umane, s ntelegem iubirea ~i tendinta catre Dumnezeu ca pe

0

chez~ie a fericiri supreme, a unittii ~i a supravietuirii n

conditiile contemporane.
!?tim cu toti ca e pacat sa ucizi. Ce se fntampla
cand omul ucide fn timpul
sufletul lui dupa moarte,
lapt?

Cum se ras frange

atunci

razboiului?
Ce se fntllmpla cu
luand fn considerare
~i acest

acest lucru asupra

karmei

lui?

Am mai spus c foarte important este motivatia. Osta~ul n

lupta ~i face datoria. Elnu vrea sa ucid. Daca el se razbuna,

vrea sa ucida, atunci e vorba de un uciga~. Atunci cand n

timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial guvernul chema
poporul

~i armata sa se razbune pe du~mani, atunci, cred, Ii s-a

rncut un mare rau nu numai osta~ilorci ~icopiilor ~inepotilor

lor. Daca moartea cuiva iti provoaca placere atunci poti fi
clasat drept uciga~. Uneori sunt ntrebat: "Daca ucidem pe
cineva tara suparare ~i ura nseamn ca nu se va il1tampla
nimic?" Va repet inca odata: daca eu-I nostru se activeaz ~i
cineva moare din aceasta cauz noi vom rspunde pentru
aceasta, mai devreme sau mai tarziu.
Ma puteti intreba atunci cum rmane cu cei care -au

]5X

]59

~ .

:s-1I
~u

..

ccn-~f

E:::

p-.~.. -~.

Ir

H9ll

-r-

1
,1

nimicit

pe

evrei ~i au organizat lagarele de exterminare? Ca sa

genereaz actiunile criminale. Orict de etic al' fi comportamentulnostru,

dac sensul suprem al vietii pentru noi const

va raspund la aceasta ntrebare ar trebui sa-i studiez pe ace~ti

'1

oameni. Diagnosticndu-I pe Hitler dupa filmele documentare

am stabilit n biocmpul sau moartea urma~ilor pana la a

treisprezecea generatie. Dependenta de dorinte 0 depa~e~te pe

cea mortala de 27 de ori, iar hieroglifa mortii se dubleaza n
tanta atitudinea fiecruia fata de via!a ~i l11oarte. Dzerjinski

Il

1/1

putea scrie tara

Il

III

sa tot mai multe mOJ1:i~i se va transforma ntr-un program de

autonimicire. Mi se parea 0 grozvie faptul ca pna la revo-

nici

retillere:

lutie n armata activam fetele biserice~ti. Soldatul este ucis iar

parintele i vorbe~te de iubire. Mai trziu am nteles: prezenta
printelui frna procesul de transformare a soldatului n uciga~

"e bine sa fie mpu~cate 100-

150 de prostituate pentru a ridica disciplina trupelor"; Altadata

Il
,1

~i instruia subordonatii:"

,II

Trebuie sa ucideti cat mai multe Fete

~i, deci, avea 0 influent benefica asupra societatii n general.

biserice~ti, solutionlld astfel doua probleme: scpam de

opozitie ~i lum imensele bogtii adunate de biserica pravos-

1,1
il

,II

lavnic"

- ei bine dac e s vorbim de ace~ti oameni ei nu au

fost executori ci autori. Ei Jucrau conform principiuJui -

l'

l11ulte.fn continuare ideea care justific crima va atrage asupra

~i

Tro!ki erau autorii ideii lagarelor de concentrare; Lenin a

introdus notiunea de capturare a ostaticiJor, iar ntr-un biletel

'III,

"scoplll sCllz mij/oacele".

Scopul trebuie s defilleasc mijloacele ~i dac acest scop
perm ite uciderea altora nseamn c deja este un scop
1

pgubos.

Cu dit mai mult depindem de dorintele noastre cu atat mai

puternic realizarea loI' atrage moartea. DorinteJe nsa sunt
legate de bunstarea n viata, de ns~i viata, de aprarea ~i

continuitateaei. lat de ce, oricine al' fi un individ

- comunist,
national-socialist, adic fascist. sau un simplu 0111pentru cafe
dorilltele sale sunt mai preslls de viata altuia
- toate acestea
sunt rdacini

ale criminalittii.

0 viziune

incorect

asupra

lumii genereaz 0 gndire criminal iar aceasta, la rndul ei,

]60

n stabilitatea unei bunstri ~i mplinirea dorintelor noastre,

legate n primul rnd de necesittile corpului, mai devreme sali
mai trziu concentratia pentru 0 viat ndestulat va deveni
mlilt mai importanta dect 0 persoan, doua sau chiar mai

blocmp de 18 ori. Adic, oricare ar fi ideologia, este impor-

,l',

!I

.~
c>u

~,:cE-<~1i
u
..:..;i:i.

lIi!!i!!i

H9lZ

,'1

,II'

AFECTIUNILE

~ 1i'

1
'II

Medicina nu cunoate deocamdatif ce anume provoa1

ca boala lui Parkinson!

~

,1

Cum vii explicati acesI lucru?

,1

l"

Il
1

- Nu demult rn-a vizitat 0 pacienta cu 0 astfel de pro

.
bl e.ma.
- Pnmul
lucru pe care I-am observat a fost nivelul foarte

.
. ..
ndlcat de trufie, irascibilitate dorinta ferm a de a IrIJa
d
.
'.
.
v
.
.
..
personal lucrunle. Neacce ptarea ur Ctemlllll1a
a oncarel SltuP
..
.
atH, slipararea
launtrica ~i permanenta e sol IOcapacltatea
'
de
w

l,
,

.
a ac~ep.ta Plerderea

~i njosirea

P
.'
~i senzatia

launtrica

de

"
,1

supenontate

asupra celorlalti.

"Trebuie sa terminati cu toate acestea ct se oae1 dereP

.
pe d"e l.-a~ expiicat pacientei. Cnd s-a prezentat la cea de-a
doua ~edll1ta nu am mai vazut nici un fel de amb
- .
1!Il 1auntnce.
A u. aparut
- II1sa- altele mai profunde: ata~amentul fata de
'

"

.. .
.
donnte, subordonarea altora fata. de dorin !el e propfll,
IIlcapacl~.
.
tatea de a-~I'. strul1l pornirile ~i ura fata de cei care 1.
t
-a u II1JOSlt
.
d onntele. Toate acestea le avea din bel<;:ug N u emu t am
d
1
'i ."
.
vazut
un film des pre doi Pug iliti
- a m IOceput sa-1 povestesc
A

'i

162

pacientei, - cu douazeci de ani n urma ace~tia s-au luptat

pentru titlul de campion mondial n boxul profesionist. Unul
din ei avea 0 forta de invidiat. Chiar ~i cu manu~i sprgea un
sac pentru antrenament umplut cu nisip ~i rumegw,'. AI doilea
cra mai abil ~i mult mai puternic psihic, ~i s-a decis sa profite
de factorul psihologic. Aflndu-se pe ring, el s-a adresat celor
din sala ~i le-a strigat: "Ajutati-ma, strigati cu totii mpreuna
"Ucide-I". $i a cjligat. A pierdul nsii liiunlrie. S-a mbolniivil
de boala lui Parkinson. Cnd avem un nivel nalt al trufiei ~i
gelozei nenorocirea e doar pe jumatate. Problemele serioase
ncep atunci cnd ne mentinem cu fermitate dependenta de
ceea ce e omenesc. Cruzimea ~i evaluarea n termeni eategoriei a unor persoane reprezinta deja 0 faza a bolii. Exclude1i
din lexicul dUl11neavoastracuvintele ~i expresiile "niciodat",
"ntotdeauna", "cu oriee pret". Prin intermediul internetului 0
dOl11ni~oaral11antreaba: "CUI11pot sa-I iert pe baiatul care Ill-a
tradat?" Pentru nceput ar trebui sa nlocuiti expresia "m-a
trada!" cu "m-a dus de nas. $i-am mai adaugat : rn-a indus n
eroare din cauza slabiciunilor suflete~ti. ~i atunci fapta lui nu
va genera ura ~i blamare ci compatimire.
Pentru dumneavoastra problema nfrllgerii trufiei ~i a
geloziei, adica refuzul dependentei de eon~tiinta ~i dorinte,
este doar un prim pas. nvatati-va sa v deeonectati eon~tiinta
~i dorilltele. Cel de-al doilea Pfls va fi ordinea n ceea ce tine
de urma~i. Eforturile vor fi eOllsiderabile. $i va trebuie sa
lucrati mult mai mult, gravitatea bolilor este definita de
daullele care le-au fost meute urma~ilor. 1cterul, diabetul,
toate acestea se datoreaza
scleroza ~i boala lui Parkinson
~

problemelor

nerezolvate

ale urma~ilor.
163

---..r

.".....

."!i'1o

~.. ;;. ~
w

=>u

CClF-<F-<-=

n uItimul an a nceput sa-mi cada masiv parul ~i la

arice ematie, ariciit de mica ar fi ma umplu taata de pete
ra~jj ~i prurit. Care sa fie cauza? $i n afara de acestea,
ln fiecare an am probleme cu vasele sangvine i, pri1niivara, 0 alergie puternicii.
S-au apropiat de dumneavoastr sufletele viitorilor copii ~i

DIVERSE

tri~iacum emotiile lor. Dac acestea sunt agresive trebuie sa

suferiti pentru a ajuta la purificarea sufletelor copiilor dumneavoastr. Dac va cade paru 1nsemn c n copii S-3 activat un
puternic program de autonimicire. Oac va acoperiti cu pete
ro!lii nsemn c la orice situatie problematica copiii reactioneaza prin bJamare. Primvara ies la suprafat dorintele

Iloastre ~i se fortific legtura cu viitorul, adica legtura cu

copiii ~i dac aveti alergie sau guturai nsemn c urma~ii

dumneavoastr au nevoie de 0 nfrnare a dorintelor. Conclu1

zia este clara: trebuie sa rezolvati problema cu urma~ii. n caz

contrar

s-ar putea ca urma$ii sa vi se nasca

bolnavi - ~i

dumneavoastra yeti raspunde ulterior de aeest lucru sau s-ar

putea sa nu se nasea deloe. n astfel de cazuri foarte multe
depind de dUl11neavoastra.

--=
H9a

"

,II

--=

Ati seris undeva ca rechinii ii devareaza pe cei gela~i.

Exista vrea infarmatie noua n acest caz?
.
La nceput nu ntelegeam de ce anume Pe cel gelo~l? Am

- t ntmplator
vazu

ntr-un ziar fotografia

unui barbat pe care UI~

ApOl
rechin I nghitise 111I11treglme,
~
.
t
s-a fcut nevazu t . Am dmgnostlca
1 1a
rec 11111U
- resp ins <.::i
'{
.
. .
f: C de
aceasta- situa \ le. Ge lozia <.::ja g resivitatea barbatu 1UI a,a
A

faara 5a-1 frmiteze.

'..
~

'{

femel

h.(t

'
ln momentu\ cnd reehinul I-a Ing. 1,1
erau Imense.

brusc ~l 5-a
arbatul ~i-a luat ramas bun de la viata att d~
~eta~at de toate net gelozia a disparut, iar reeh1l1ul a aruncat
~~

'.
.
fat de re 1atH,
Gelozl3 nu e mml' e altceva dect ata~al11entul
~.

I?

.
.
Ce este sexu .
de dorl11te ~I, 111cele din urm, de viata 1I1sa~1.
.
.
ii sale .
E s te 0 Continuitate a sa n viitor, este prelunglrea vlet.
.
."
lUi hranel
C u ca t ne concentrm launtric asupra vletll, sexu .'
.
.
't
~I ne
att mai gelo~i devenim, Imbatranlm mal ac IV
ale
~~sPrtim
. mai repede de viat. ln pres apar peAri~dicAPoze
A
unor persoane care 111cteva luni au mbtranlt cat pentru
A

165

.-~-

~u

el!

~vj%)~F-<.E

..........

t:

-""=Z

U9LZ

ill

, Il
"
l'

i
1

Il

Il

ctiva zeci de an. Le pUll diagnosticul ~i vd peste tot uilui ~i

acela~i lucru. Se Ila~te sau trebuie s se nasc Uil copil ~i
gelozia acestuia, adic ata~amentul fat de viat, este imens.
Copi luI Il-are ~anse de viat. Chiar dac un printe va muri
situatia copilului nu se va mbulltti cu mult. Oeci, printele
trebuie sa triasc, nsa njosilldu-se, reprimndu-~i sexualitatea ~i dorintele.
Cincva divorteaz, altcineva sufera de impotent iar al
treilea mbtrne~te prematur. De fapt, noi putem s aratm
destul de bine ~i la adnci batrneti. Acest lucru lls e
periculos pentru suflet; cu ct trim mai mult cu att mai mult
cre~te n subcon~tielltul nostru concentratia asupra vietii,
sexualitatii -?i dorintelor - toate acestea ncep s duneze
sufletului. Apropo, orice animal reactioneaz la frica interioara
aprut la om ~i ncepe s se comporte agresiv. De altfel,
teama launtric e cea care ne marturise~te despre ata~amentul
exacerbat fata de viat.

RELATII

.
Cum sa convietulesc cu un 50 t p e care nu-l iubesc?
.
Dumneavoastra
vorbiti peste tot numai despre cel care
se iubesc...
La multe popoare, n vechime, fetele se maritau ~r S_:~
cunoasc. alesul (sau i cuno~teau foarte putin). Fata -~t~ c: .
nu-~i poate dezaproba alesul, ca trebuie .sa 1se ~upuna.. r~ ~Ia
~

-' c~tige iubirea :;;iatentia prin capacltatea el de a-llUbl ~1a

;~ ~inevoitoare. ngrijindu-se de el, indiferent curn se ~rezenta

~.
acesta, ea I~Iacce pta n totalitate destinul. De aceea. onentare~
.
A
.
el era 111pm,nul rnd IlU spre atractia sexua 1.a ~I d0 rin le , CI
'.
" l . Sentimentul de prietenie :;;1ca-Id ura- sutle spre vOll1ta
. d IVII

- vis a
teasca- era mai presus de sexualitate. .Imagmatl-va ca v -.
nascut
Ull COpi"1hrzit de soart3. Oncum ar fi1. acest copll.
.
.
--1 n g nJltl ~1 sa-I educat!. V-a p unetl
dumlleavoastra tre b ule sa.

speralltele Il faptul ca- aces t COpi"1va va raspunde

.
'
cre:;;te, sunte 11 ~en 'citi. c i puteti

. ~

'P CU cat dumneavastr'

pute!1 I11gnJL

oferi

Ad v a
1a &:
le l call

. ~I

iubirea voastra ~I 1
sunte!l .' mal b un:;; i aveti,

167
.

.!O!io
ClU

"i<

~f-<~..<::

6"

E!!i!

1
H9lZ

..,-.~..,,,,

.....

parte de mai putine suparri ~i temeri pentru viitor cu att

copilul dumneavoastr va fi mai bun
ncerca(i sa ave(i aceea~i atitudil;e ~i fa(a de so(ul

Pe ca re
.
ni.u- lUb.'.
I~I. C LIatat mai mult cu ct exista foarte des situatii n
care. ata~amentul

subcon~tient

~i pretentiile

NTREBRI

GENERALE

blocheaz total

sent.lI~entul iubirii. Femeia ntelege c a iubit doar atunci cnd

[31111]13s-a destrmat deja.
'1
Il

Il

M-am schimbat muIt i dupa cum marturisesc cei din

jurnl meu rn-am schimbat inspre bine. Mi-a ramas fusa 0

/
1/,

singura problema pe care ii-o pot solutiona singura.

Tubesc 0 femeie. n principiu, mie imi plac Mrbatii, femeile nu m-au interesat niciodata. S-a intamplat insa ca
ne-am fndriigostit ~i suntem impreunii de cinci ani. mi
dau bine seama ca nu e bine cefac. Am incercat de multe
ori sa ma despart de prietena mea dar cineva de acolo,
de sus, nu-mi permite sa fac acest lucru. Gratie relatiilor
noastre eu am fnvatat sa iert, sa am incredere !ji sa
iubesc fara suparari i pretentii. Ma simt fericita, dar
ma macina un gand: prin relatia pe care 0 am vai diiuna

eu oare sufletului
meu i sufletelor copiilor me;' Cred ca
intr-un fel sau altul, voi avea copii. Am 24 de ani, am
ci/it cartile dumneavoastra
i lucrez asupra mea.

Le facem rau urma~ilor no~tri atunci cnd ne dezicem de

iubire. lat ce va pot spune despre situatia pe care mi-ati descris-a: dumneavaastra, n subcon~tient, nu puteti nicidecum
169

.-n
QU

..,...:::::

iB..ij-

aJE-<f-..c

H9lt

f="""~

accepta partea durcroasa clin relatiile personale. Dragostea fata

de un barbat se conjug cu un ata;;ament att de llcredibil
ncat nu puteti accepta durerea purificrii clin partea brbatului
;;i aceasta v va ucide ;;i pc dumneavoastr,
;;i pc urma~ii

etc. Eu nsa consider c una din cauzele longevitatii este lipsa

desfrnrii scxuale. Obiceiurile severe, care reglementau cu
strictete atitudinea fatA de femeie ~i educatia corect a femeii
lls;;i, educatie ce excludea gelozia, supararile ~i pretentiile
fata de sot alcatuiau un fond genetic sanatos. Atunci nsa cnd
femeia este geloasa, ~i critica n permanenta sotul, ;;i e
nemultumita de acesta, atunci ea amplifica brusc n propria
pcrsoan ;;i n copiii sai posibilitatea aparitiei unor afectiuni.
Deoarece dorintele ~i vi3ta sunt interdependente, gelozia ;;i
supararea unei femei genereaz tocmai acele afeqiuni care ne
scurteaza viata, apropiind btrnetea.

dUIl111cavoastr. Din cauz c baza fericirii omene~ti este viata

~i cOlltinuitatea acesteia, adica atractia sexual, iubirea pentru
0 femeie n cazul unei frnri (in subcon;;tient) a atractiei
sexuaJe ncetjne~te aculTIularea de agresivitate. Nu e cazul sa
va temeti de acest sentiment dar Ilici nu trebuie sa va mlldriti
cu aceast legtur. OricliITI, mai devreme sau mai trziu, va
trebu sa solutionati ;;i aceast problem. Cu. cat v yeti orienta
mai mu]t

n relatiile dtimneavoastr spre iubire, prietenie ~i

mai putin llspre sexualitate,

dumncavoastr
degradare.

f1

cu att yeti menti ne n urma~ii

0 cale de a se dezvolta

De 4 ani lucrez asupra sinelui. La 15 ani, dupa ce-am

suferit de otita, am un vajait n urechi - n prezent
acesta se amplificit Dupa ce am fost n~elata de sot nu
am putut sa citesc nici un rand cu ochiul stang. Nu
demult am nceput sa vad cu acest ochi - multumesc.
Fiul cel mare sufera, din na~tere, de astenie. A suferit 0
trauma acum trei ani iar in prezent sutera de 0 dis'locare
a vertebrelor. Fiului cel mic i-a fost extirpat jumatate
din intestin. Care este cauza acestor probleme ale
copiilor?
Daca dumneavoastra n realitate ati perceput att de dureros
situatiile limita nseamna ca n perioada maturizarii sexuale, a
primei iubiri, cand sufletele copiilor s-au apropiat de dumneavoastra Illi ati putut face fata (n planul fin) acestor situatii.
Daca ati blamat sau v-ati suparat, atunci e vorba de un program de autonimicire care ulterior v-a afectat capuJ sau intestinul. Daca v-ati inhibat suprrile pot fi afectate inima, pl-

~i nu una spre

Ce vrea sa fnsemne arteroscleroza vaselor sangvine

ale creierului - fmbatranire sau pacafe? Care sunt
cauzele?
Pe msura ce omuI trie~te ~i se cufund tot mai adanc n
dorinte se decIan~eaz mecanisll1ul opus eliberrii. E vorba de
afectiuni, btrnete, adic de stingerea treptat a functiilor
noastrc - e ~i acesta lin mecanism care ne salveaza sutletuJ de
degradarc. Deci, cu cat mai mult ne restriqionam n ceea ce
tine de plcerile IUl11e~ti,mai ales primavara, cu atat suntem
mai buni unii tata de altii ~i fatA de sine, ~i cu atM mai mult
Yom face fat bolilor ~i mbatrnirii. De altfel, exista foarte
multe ipoteze care expIica longevitatea vietii n Caucaz. Unii
cred c e vorba de caracteristicile hranei, ale apei de munte
170

===:....
;;:
l:5
~

~
1

171

."!i"'1o
ClU

~ ~ if

11'-1'-<..0::

l
r

mnii

sau gtul.

La copiii

dumneavoastr

S-3 amplificat

~i n copiii lor. Aceast agresivitate este franat acum prin

boal. Snatatea copi ilor dumneavoastr depinde de curn vii

veti putea retrai viata ~i cum yeti putea schimba ceea ce

trebuia schimbat. ~i inca un detaliu: aceast retraire n gnd va
deveni real dac a yeti proiecta de 200 de ori. Alegeti cteva
~i lucrati asupra lor. Scopul este simplu:

dUl1llleavoastr trebuie s va schimbati. Reaqia dumneavoastr la oriee evenment trebuie sa fie cu totul alta.

Ce reprezinta "paralizia cerebrala infantilii"?

0 sa va vorbesc la nceput despre 0 anumita situatie. Ma
atlam n ma~ina unui prieten ~i am nceput s discutm despre
paralizia cerebrala illfantil.
- Sofia mea a stat, la rugmintea vecinei, cu fiica acesteia
care su fera de aceast boal. Caracterul fetitei era greoi,
complex.
- Binente]es, I-am sustinut eu, paralizia cerebral reprezinta blocarea lInui imens program de autodistrugere. Cnd;
]untrie, e~ti gata sa faci presiuni asupra oricui doar pentru a-ti
satisfaee

dorintele ~i acumulezi n sutlet tot mai multe

pretentii, blamri ~i suparri, atunei cu din ce n ce mai mult
putere llcepi sa te distrugi ~i unica modalitate de a te salva
poate fi doar 0 boala ineurabil. Daca n fiecare secund
sutletul ur~te ~i blameaz lumea nconjurtoare
fiecare fractiune de secunda omul se autodistruge...

172

i5
Ll9lZ

tendinta de a blama, de a fi deprimat sau de a se supra.

~allsele lor de a dep~i situatiile dureroase s-au redus. nsemn
c n momentul ncercrii ei IlU ~i-au ucis agresivitatea n sine

situatii dureroase

lii:

atunci

$i de aceea este mentinuta

boala ca unie mijloe de

salvare. "

De ]a care din printi putea sa vina 0 asemenea

percep(ie?
L-am rugat sa-mi spuna numele mamei. Mi I-a spus.
-

n biocmpul

femeii e 0 posibil moarte a sotului, -am

eu, Ce nsemna asta? nseamna ca gelozia, suprrile ~i

pretentiile ]a aceasta femeie sunt att de profunde lllct sotul
spus

poate muri sau se poate mbolnavi gray.

- Da, marna fetitei ntr-adevar e foarte exigent - mi-a
spus interlocutorul meu. M uit pe geam la copacii de pe
marginea drumullii ~i continui:
- n mod practic, toate femei]e inteligente, exigente ~i cu
0 mare voint au copii nefericiti:
- $i ce-i de meut, daca ea s-a nscut a~a?
- Dac ea la serviciu este exigenta ~i principial, iar cu
omul iubit este ginga~ ~i neajutorat atunci totu-i n regul.
Ea va trece de pllrificare iar copiii vor fi normali. Dac ns ea
va fi dur, exigent ~i principia] n viata particular atunci e
mai bine pentru ea s nu aib copii. Dac nu vrea s accepte
suferintele din partea sotului le va primi pe cele din partea
copi lu lui.
- M nelini~tesc pentru sotul ei - mi-a spus companonul
meu. Ce .se va ntmpla cu el, va muri?
lui, - I-am rugat, ~i peste cteva
secunde i-am spus: Totu-i bine, barbatul e bun la suflet, sritor
la nevoie, ~i femeia nu-i va putea face rau.
-

Spune-mi

numele

Reiese c ceea ce trebuia s-I ucid pe sot trece aSLIpra

copilului?

173

. .

.~u
18-

CIl

~~~f

-=

--=
~
~
u
L>9l~

r-

11vietile antcrioare el ~i-a fiicut sotia geloas. 0 control a

~i 0 tinea. din scurt in a$a masur ncat cu timpul a devenit
ngrozitor de geloas ~i suprcioas iar divinizarea subcon$tient a iubirii lui umane, a relatiilor ~i dorintelor lui din aceast
viat este injosit prin caracterul femeii $i prin boala fiicei
sale.
- AculTI mi-e clar, a concluzionat $oferul uitndu-se la
traseu, de cc ns ace$tia s-au mbolnvit, iar altii - nu?
- La nceput noi pierdem senzatia de continuitate a
Divinului $i a iubirii fat de tot ce se ntmpl. Noi uitm c
suntel11divini n esenta noastr ~i nccpem s iubim cu teama

- Da, i raspund, programul deja s-a declan~at. Daca

femeia are anllmite pretentii asupra tatalui peste care nu poate
trece, atunci acest program se declan$eaza $i i ucide sotu!. ~i
fiindc ace~ti copii sunt ~i ai sotului mecanismul de nimicire
se transfera $i asupra lor.
- Sa zicem ca mama ~i ucide incon~tiellt fiica, fiica, llsa,
ce vina poarta?
- n trei vieti anterioare ea era gata sa suprime pe oricine
pentru a-$i satisfacc dorintele. Sufletul ei a nceput sa piarda
iubire, ceea ce nseamna ca pentru a-~i sai va sufletul n aceast
viata va trebui sa i se naruiasca mereu toate dorintele. ~i iata
ce obtinem: cel mai mult se ocupa de ea mama, ~i fata trebuie

1,1

~i ndoial, iar mai apoi cu melancolie ~i lips de ncredere n

sine. Ulterior nu mai suntem multumiti de noi n~ine, apar
suparrile pc cei dragi $i pc toat. lumea, mai trziu colcim de
ura ~i suntem gata sa nimicim pc oricine nu ni se supune $i ne
sta n cale. Fiecare dintre noi alege pe ce treapta trebuie s se
opreasc. Dac mecanismul de pstrare a iubirii este dezvoltat,
atunci amui se opre$te de la primele trepte ale cderii in pcat.
Cu ct acest proces dureaz mai mult cu att afectiunile care
ncearc s-I opreasca S\ll1t mai serioase. ln acest caz are 0
mare important educatia religioas ~iconceptia asupra lumii.
- De altfel, ce sunt credinta, speranta $i iubirea? De ce
aceste notiuni stlnt Icgate ntre ele?

sa-i dea n schimb iubire ~i caldura sufleteasca. Recuno~tinta $i

iubirea permit echilibrarea oricaror pierderi din partea altei
persoane. Deci, mama ~i iube~te copi lui ~i totodata I va ucide

tara sa vrea. Fetei nu-i ramane dect sa-~i iubeasca marna,

acceptnd njosirea dorintelor ei prin agresivitatea
rnamei.
Il

Sufletlll nvat, ncet $i chinuitor,

sa iubeasca chiar ~i atunci

cand are loc nfrnarea dorintelor: Cu ct acest proces va

decurge mai repede ~i cu ct lTIai lTIulta iubire va fi n sufletul
fetitei cu att mai mica va fi concentrarea asupra dorintelor iar
lllama va nceta sa ncerce sa-i sparga zidul de aparare al tiicei.
Fetita are 0 singur ~ans de supravietuire - s rspunda prin
iubire la agresivitate. lat de ce a fost lipsit de toate formele
de aprare, cu exceptia iubirii $i a caldurii suflete~ti.
- Ei bine, eu ns nu 11teleg un lucru. Pentru parinti este 0
mare suferint s-$i ngrijeasdi acest copil bolnav. inteleg de
ce sufe..a marna $ fiica, nsa de ce trebuie sa sufere $i tatal,
dac el este un 0111bun $i 11Uare nie! macar 0 --.agresivitate
interioar?
]74

- Sa ncepem cu speranta; noi avem dorinte superficiale

care tin de corp ;;i dorinte care vin din iubire. Primele trebuie
nfrnte, celelalte trebuie sllstinute. Daca dorinta nu cantine
agresivitate ca deja este ca $i mplinit. Atunci ns cnd
fiidind pc plac propriei con;;tiinte noi suntem ncercati de fric,
dubii, nencredere noi ne distrugem viitorul ~i clcm n
175

.-

.!:l'-;
~u
CQf-o~!

--

=
H9lZ

il'
1

I,

l,

,1

'

Ii 1

picioare dorintele noastre. Speranta nsemn pstrarea dorintelor n acel moment n care con~tiinta se drm. Speranta
este dorinta care exist n potida temerilor, dubiilor, njosirilor,
regretelor ~i neplcerilor. 0 astfel de dorinta poate supravietui
doar atunci cand concentrarea asupra iubirii este cu mult mai
mare dect concentrarea asupra con~tiintei.
- ~m nteles, mi rspunde interlocutorul meu. Speranta
este pnmul pas ctre cunoa~terea Divinului. Care-i cel de-al
doilea?
- Credinta este tendinta ctre iubire atunci cnd Speranta
ITIoare.Adic, dac noi tindem spre iubire dep~ind limitele
con~tiintei atunci e vorba de sperant, dac ns continum sa
tindem spre iubire ~itrecem de limitele con~tiintei ~i dorintelor
- atuilci e vorba de Credinta.
Mi-a ramas sa mai ntreb ce nseamna
zmbe~te interlocutorul meu.

'

Iubirea?

- Nu demuit savantii au stabilit ca doar n partea vizibil a

Universului se afla circa 150 miliarde de galaxii. n tiecare
galaxie se atla cteva miliarde de stele ~i toate acestea
reprezinta doar 0 parte intima din ceea ce noi numim lubire.
Ne-am continuat, n tacere, drumul pe autostrada nzapezita. Ma gndeam ca reteta esentiala a snatatii este s nu
uitam niciodata de iubire, chiar ~i atunci cnd s-ar parea c
toate sunt lllpotriva ei. lar aici tiecare om ~i alege calea lui.

DIVERSE

Ati seris ca daca omul ura~te sau adora pe cineva

atunci, in planul subtil, aceste lucruri arata la fel. Daca
eu iubesc nebunete pe cineva oare acest sentiment este
similar cu cel al urii? Sau adoratia, ata~amentul puternic fata de cineva oare aceasta nu este iubi~e? S: pr~a
poate ca acesta sa fie motivul pentru care ~l eXIsta zn
via ta 0 expresie at/if de raspandita ca ,,0 iubire
nefericita".
.
0 iubire adevarat este ntotdeauna fericit. Avetl
dreptate. Din punctul de vedere pamntesc iubire nseamn reciprocitate, stabilitate a fericirii umane, aparitia copiilor, nde-

plinirea dorintelor etc. Expresia "iubire nefericit'" nseamn 0

iubire din punctul de vedere al dorintelor omene~ti. E vorba

mai degraba de 0 dorinla, dec! de iubire. Dorintele pot fi
iubirea nsa - niciodata.
S gndim mpreun. Ce este fericirea uman? Este posi.

nefericite,

bilitatea de mplinire a dorintelor.

Imaginati-v

c aveti parte

de 0 fericire imens. Ajungeti pna la 0 anumit limita. Dupa

176

177

,...

~
~u

..:.;i:i,
..

t:Of-of-o.E

---=
-

fa::

;;;;:;;B

1
9ll

Il
1

fericire cu att mai nefericit sunteti pelltru ca ~titi ca

Motivul

'1
Il
1

'

I,

yeti

Acela~i lucru se ntmpl ~i cu oamenii. Exista un numar

a~u~~a izvoarelor, asupra iubirii nsa;\, ci asupra dorintelor ~i

VICtll. Aeea explozie de iubire n care accentul nu cade pe
Divin ci pe dorintele omene~ti este totodata ~i 0 explozie de

mcns de oameni. Fiecare ~i are individualitatea

Sau eu urase femeia de care m-am lldragostit sau ma urasc

pe mine nsumi ~i nu mai vreau sa traiese fiindc ea ma va
1

I~
1

"

atunci tot ce facem reprezinta pentru noi doar un mijloc (~i nu

un tel) ~i suntem tot mai fericiti. Daca nsa noi ne concentram
asupra dorintelor (fie ca e vorba de copii, de continuitatea
vietii, dere-latia cu fiinta ndrgita) atunci cu ct sentimentul
Ilostru este mai puternic cu att mai multe suferinte se ascund

III spatele sau

realitate.

]78

la llceput n subcon~tient, ulterior ~i n

nu pudespre

care se generalizeaza. 0 situatie generalizat este deja alta dar

totodata aceasta contine datele despre cele laite situatii.
Exista mai mult de 70 de mii de afectiuni. Depistam la
neeput sute de cauze, apoi zeei ~i n sfr~it - una singur.
Dez.icerea de lubirea divin genereaza toate problemele.

nu

abandona. Toate depind de un singur lucru: spre ce tindem !loi

atullei cnd iubim. Daca noi YI iubim pe Dumnezeu n toate

n acest

Ce este 0 generalizare? Exist diferite situatii.

Despre fiecare situatie n parte exista 0 anumit infonnatie

ura ~i teama.

;1

in aceasta eternitate.

este

De ce? Pentru ca 0 astfel de ferieire se concentreaza

personal

caz un individ ar trebui sa traiasca venic, altfel

tem vorbi despre cointeresarea
lui. Ce credeti
acest Iucru?

pierde. ~i atunci, cu ct barbatul iube~te mai inuit 0 femeie cu

att mai mult se terne de n~elare, de moarte sau impotenta. n
acest caz fericirea se transforma n suferint, n chin ~i-apoi
ncepe degradarea.

real pentru a face ceva pentru eternitate

sa fii cointeresat

l'

aceasta limita fericirea pentru dumneavoastra va nsemna nefericire. De ce? Pentru ea dumneavoastra simtiti ca ati atins un
asemenea nivel pe care nu-I yeti putea menti ne. n eontinuare
aceasta fericire va va sufoea.
Sau - 0 alta varianta: obtinnd aceast fericire nc~peti sa
~
mtelegeti ca mai devreme sau mai trziu 0 yeti pierde, acest
lucru fcndu-va nefericit. ~i cu ct aveti acum mai multa

J.,

sa; cnd nsa

trecem la planuri mai fine individualitatea

neepe sa se
destrame ~i ramne doar ceva general iar n cele din urm
ramne doar Divinul, ve~nicul.
n afara de Dumnezeu nimic nu este ve~nic. lat de ce tot
ce e divin n dumneavoastra este ve~nic. La acest nivel nsa
simptomele noastre individuale ~i pierd importanta. Ele au
pondere doar atunci cnd ne aflam n nveli~ul nostru fizie.
Atunci dind patrundem ntr-un plan divin comportamentul ~i
caracterul nostru nu au nici un sens. De aceea ~i notiunea de
"cointeresare personal" (atunci cnd e vorba de planul Divinu lui) este un non-sens. Cnd naintam spre iubire notiunea de
"cointeresare" trebuie sa dispara.
Iubirea de Dumnezeu este posibilitatea de a fi ntotdeauna
fericit.
Ce ne mai trebuie pentru a fi fericiti?
Noi trebuic sa simtim iubirea pentru Dumnezeu.

Este 0
]79

.~
QU

aH-~l

!!Eiii!

1
H9lZ

'1
""
Il

Il

Il,

l',
, 'ill,
l' il
1

il

'l'I

1
1

~I

,1

mprejurare de circumstante n care daca nu yom sesiza divinul

din noi nu yom putea supravietui.
Cam att despre cointeresarea personala. n fond, daca e sa
ne gndim bine omul solutioneaza 0 singura problema pastrarea iubirii pentru Dumnezeu sau refuzul acesteia. De aiei
ni se trag toate. n acest plan toti suntem egali. ntr-un plan fin
sufletele noastre reprezint un ntreg.
Cointeresarea personal este 0 notiune ce tine de un plan de
suprafat, de mare anvergura.
Diferentele sunt cu att mai neglijabile cu ct ne apropiem
mai mult de Divin. Va spun nc 0 data: nu are sens sa vorbim
despre ceva personal atunci cnd e vorba de planul divin.
Dumnezeu este personalitatea absolut ~i impersonalitatea
absolu!..
Nu reprezinta oare anumite tehnici (yoga, respiratia
controlata, anumite tipuri de meditatie, dianetica, retrairea anumitor situatii etc.) un tel de patrundere ln viitor
i nu este oaTe acest lucru 0 fncalcare a anumitor legi?
-Yoga, tehnicile de respiratie, tipurile de meditatie,
retrirea anumitor situatii nu sunt dect ni~te forme de lucru
asupra sinelui care ne ajut s ne modificm starea luntrica,
sa ne schimbam atitudinea fat de lume - toate acestea ne ajuta
sa ne tratam.
lese n fata, din punctul meu de vedere, dianetica: aici
accentul se pune nu pe rnodificrile pe care le suportrn ci pe
aspeetele tehniee ale chirurgiei biocmpului.
Am seris n cl1ile mele c la nceput dianetica are efect,
ulterior ns apar tot mai multe probleme. Iat de ce 0 atitudine
corecta fata de tehnici ~i con~tientizarea faptului ca acestea nu
]RQ

pot avea drept scop numai sanatatea fizic sau succesul n

afaceri permit utilizarea acestora tara nici un fel de probleme.
Cnd ne modificam n prezent, ne modificm ~i n trecut ~
n viitor pentru c timpul este unie. Patrunderea n viitor reprezint 0 concentrare ridicat asupra viitorului - e vorba de
tehnici speciale care ulterior pot da un efeet negativ.
Ideea esential e cea pe care se bazeaz 0 anumita tehnica.
Tehnicile indiene au la baz ideea unui Dumnezeu unie ~i a
eomuniunii cu Acesta. Acest lucru ii ajut s-~i dezvolte
capacittile dac luntric ei nu s-au dezis de acea filozofie care
st la baza acestor tehnici.
Tehnicile moderne, de regula, nu au la baz nici un fel de
filozofie de aceea pot fi nocjve.
Se poate determina ~i fara diagnosticare
daca 0
persoana manifesta agresivitate fata de iubire sau nu?
- Daca n cazul agresivitatii din partea altr persoane la
dumlleavoastr nu apare necesitatea de a rspunde printr-un
sentiment de agresivitate, de a va apra emotional, nseamna
ca sunteti n regula.
If

De ce ncepi sa-i iube~ti pe toti numai dupa ce ai fost

"lovit", adica injosit, ofensat sau numai dupa ce s-a intamplat un lucru neplacut? De ce simti dorinta de a
merge benevol catre iubire dar aceasta do~inta nu se ~ealizeaza? Prin ce se explica acest lucru: pnn faptul ca nu
e~ti pregatit sau prin lene elementara?
.
Dumneavoastra uitati ca noi continum sa rmnem al1l-

male ~i att timp ct Divinul din noi nu a devenit 0 realitate,

]8]

(
1
1

."5"11
QU

r" :;...~;-"

unu/ fortat. Daca este fortat, atunci, !loi sesizm Divinul doar
cand pierdem omenescul, iar pierderea a tot ce e omenesc 0

Il
l'

'i
"'
,
i
,III

simtim atunci cnd suntern loviti, injositi, ofensati. Iata de ce

de multe ori un barbat poart 0 femeie pe brate, i druie~te
bani, i se nchin3, iar aceasta fuge la altul, care i ia banii, 0

,II
"

',1

. l',

l,II

1"
,1

Il

1
II
I
1,1

I)l'i
'1

njose~te -?iastfel toti sunt multumiti -?fericiti. Pentru c unul

pierde banii, clar dobnde~te iubirea pentru Dumnezeu, altul ia
acqtj bani, ajutndu-i pe ceilalti sa simta iubirea pentru
Dumnezeu.
Trebuie sa ntelegem ca att timp cat noi nu ne ntoarcem la
Dumnezeu $i nu suntem ulla cu Dumnezeu sau mcar nu
simtim prioritatea Divinului din noi atunci n noi factorul
uman va fi foarte puternic; $ dependentele,
$i lenea ~d
lncezeala.

Il'1''
1

',1

,'II

1
l'

Omul se deosebe~te de animale prin faptul cii are

ratlune. Tocmai ratiunea ne permite sa ne educam sentimentele. n filozofia indiana insa se spune ca cel mai
mare du~man al omului este cort!jtffnta. n Biblie se
spune: cuno~tintele muIte inmultesc durerea. Cui ar trebui sa ne ncredintam totui, c01ltiintei sau sentimentelar noastre?
- n timpul cercetrilor mele rn-am convins de urmatorul
~ucru; dac senti mente le mor. stagneaz $i con$tiinta. Con$tiII1tanoastr este, de fapt, un sentiment generalizat. Ca informatia s se realizeze este nevoie de energie. E_nergia, adic
182

~
u

--

U91l

~,

independent de tot ce e omenesc, !loi rmnem ni~te animale

dezvoltate, adic !loi depindem de ceva, !loi lenevim, nu vrem
sa facem anumite lucruri iar procesul dezvoltrii noastre este

l'
,1

'II

~~-

t:rIE-<E-<..r::

i1

r-'-

sentimentele, trec n informatie, adic n gandire ~i viceversa.

Informatia reprezint nceputul, masculinul, iar energia femininul. n planul superficial exist 0 diferenta vizibila ntre
aceste doua nceputuri. Il straturile de profunzime energia ~i
informatia sunt idelltice. Dac illdividul are contact cu aceste
straturi, atunci orice cuvant spus de el se poate transforma n
fapta. 0 fraza rostita se realizeaza ca 0 situatie. Cu cat
con~tiinta noastra este mai mare ~i cu cat mai mare e acoperirea ei n timp cu atat mai adnc ptrunde ea n structurile
fine ale Universului. Ce nseamna sa asculti sfatul unui ntelept? Sau sfatul unui calugr - sihastru? Primul are 0 experienta impunatoare, generaliznd mii de situatii de viat. Cel
de-al doilea nu are experienta, llsa rugciunea lui este 0 limpezire intuitiva. S-ar parea ca $unt dou. persoane diametral
opuse nsa ambele ti pot da acela~i sfat .
Vorba e ca informatia din mii de situatii de suprafata ~i din
zeci de situatii de profunzime pateu fi aceea~i. Cunoa~terea
intuitiv e totdeauna naintea experientei. La nceput noi acumulam informatia cu ajutorul sentimentelor, dup care ea se
transforma n experienta ~i con~tiinta. n stratul se suprafata
sentimentele genereaz gandirea iar energia se transforma l'Il
informatie. n planurile de profunzime informatia genereaz
energie. n planuri ~i mai fine energia ~i informatia sunt
identice ~i se prezint ca manifestarea unuia ~i aceluia~i
nceput.
Cu ct mai mult ne apropiem de bazele existentei cu att
mai mult gandurile ~i senti mente le noastre se umplu cu iubire.
~i dac sentimentul dumneavoastra de iubire este tara de
team, lncezeal, suparari ~i ofense atunci gndurile ~i senti183

-=-=-=

~u

~zn...~f

~
u

--

I!!!!!!!I!

-==-

usa

mentele vii vor arta calea cea drcaptA. Atuilci puteti sa vii
llcredintati gndurilor ~i sentimentelor dumneavoastr.

1111

1:1

Il'1
,

Il
l,II

'l,

III
Ii

lill
,,1

III!,

Daca afectiunile
oamenilor
sunt provocate
de
dereglari cronice atunci rom se explica imbolnavirile
animalelor? Daca dumneavoastra
sunteti la curent ro
sistemul propus de Vereciaghin spuneti-ne
rom se
comporta acest sistem vizavi de propriul dumneavoastra sistem? Ne-ati sugerat la lectiile dumneavoastra sa ni-i amintim pe toti cei pe care suntem
suparati i sa-i iertam dar eu am constatat ro uimire ca
vechile ofense nu ma deranjeaza ca ~i cum toate acestea
nu mi s-au intamplat mie. Mai nou, nu am nici un leI de
suparari. Cum Sa lucrez atunci asupra mea?
Animalele simt ~i ele teama, au regrete, urase, sunt geloase,
cad Il apatie. Griee fiint vie este ncercat de emotii. Am
ncercat sa pUll diagnosticul Soarelui ~i unul din programele
acestuia este deprimarea din cauza imbtrnirii. Dac pana ~i
natura moart este ncercat de emotii, ata~amente !;Iisuprari,
atunci ce sa mai vorbim despre fiilltele vii? Nu-mi este
cunoscut sistemullui Vere~ciaghin. Daca supararile (ofensele)
nu va deranjeaza acest lucru nca nu nseamna ca launtric
sunteti curat; am avut momente cnd am crezut ca este
imposibil sa fiu ofensat sau iritat de ceva ~i doar peste 0
jumatate de ara ma convingeam de contrariu. E deja foarte
bine daca nu aveti senzatia unor suparari pe care sa le tineti n
launtrul dumneavoastra. Curn sa lucrati asupra sinelui?
Credeti-ma yeti fi ajutat. Daca yeti alege calea cea buna
ajutorul nu va ntrzia sa vina.
IM4

1
il

Esentialul este ca daca ati depfujit faza negativa nvatati sa

traiti ~i sa gnditi pozitiv, adica sa mriti cantitatea de iubire
din suflet, sa percepeti Divinul n orice manifestare a lui.
Tot ce-a fast mai greu a ramas n urma, nu va rmne dect
sa perseverati!

Spuneti-ne au oare animalele suflet: daca da, atunci

de la cine au trecut la ele aceste suflete?
Sa ncercm sa ne c1arificam: ce ntelegem prin sufiet?
Notiunea de "suflet" presupune individualitate. Eu, de
exemplu, sunt 0 persoan individual, deci am un suflet.
Illdividualitatea mea este determinata de cumulul dintre comportamentul rneu ~i atitudinea mea fatA de lume. Cu cat sunt
mai multe situatiile de viat cu att mai ~are e experienta mea
~i cu att mai puternic ma edific eu ca personalitate.
Daca eu am doar 2-3 reactii n anumite situatii nseamna ca
sufletul meu e primitivo De exemplu, amibele sau microbii au
doua variante de lucru cu lumea nconjuratoare, variante care
le ajuta amibelor ~i microbilor sa supravietuiasc; nsa modelullor de comportament este extrem de limitat.
Animalele au mai multe variante de a reactiona la diferite
situatii; deci, putem vorbi despre intelectul animalului ~i
despre un anumit tip de suflet.
Omul este 0 fiinta sociala. Societatea presupune legaturi

.\
f

bine defillite ntre membrii colectivului

legaturi stabile ~i diversificate presupune

iar prezenta unor

diferite situatii n

care se poate afla un individ. Daca exista situatii diferite exista

~i diverse reactii la acestea.
n cele din urma diversitatea

tipurilor de comunicare

~i a
185

.!:l'
QU

..:.:i:i.

alE-~.E

'--=
~
u
~
H911

_.

.\

situatiilor creeaz ceea ce !loi numim experienta de viata,

illtelect, vziune asupra lumii ~i cand toate acestea se sedimenteaz se cOlltureaz sutletul.
Oriee fiintii vie are suflet, care se dezvolt prin experienta
reactiilor noastre fat de lumea nconjurtoare.Profunzimea ~i
plenitudinea reactiilor se definesc prin diversitatea nivelelor de
comunicare. Omul n-ar fi existat tar 0 gndire colectiva. lata
de ce dezvoltarea gndirii colective, profunzimea acesteia ~i
volul11ulreactiilor umane genereaz 0 diversitate de situatii.
Diversitatea situatiilor genereaz experienta, cmotiile, ~i
define~te sufletul nostru. n principiu nu exista nici 0 diferent
ntre am ~i microb. Sufletul nostru reprezint diversitatea
experientei Iloastre sellzuale, experientei actiunilor ~i gndurilor l1oastre; toate acestea se desprilld din gndirea colectiv.
Il sutletulnostru se gse~te 0 smnt divin care e ve~nic ~i
e prezent la orice fiillt vie acolo unde noi toti suntem n
comuniune, unde suntem un ntreg viu.
Nu ne deosebim cu nimic de animale ~i microbi n structurile vitale, la nivelul rdcinilor de profunzime ~i ne
deosebim semnificativ la acel nivel n care avem posibilitatea
sa comunicm multilateral ~i s cream structuri rezistente de
inter-relatii. n acest plan chiar ~i oamenii difer mult unii de
altii. lubirea, buntatea, nobletea ~i responsabilitatea ne ajut
sa dezvoItm comunicarea. Toate acestea ne fac sufletul mai
bogat.
N-ar trebui sa cutam diferente. Diferenta esentiala consta
n diversitatea experientei senzoriale. n fine, cu ct mai diversificate sunt senzatiile ~i comportamentul nostr.u cu att mai
mult !loi cunoa~tem Universul prin sistemul de inter-relatii. n

cele din urm, diversitatea

ne ntoarcem, la Creator, la cel Care ne-a dat viat, asta

nsemnnd c noi ne-am cunoscut pe noi n~ine ~i totodata am
cunoscut Universul.

J
!
z
j

186
,1

':1,

situatiilor poate fi epuizata ~i atunci

j"-

.-Qur---

ca

~~

aH-~f1

0-

~
u

I!!!I!!!!!!!!I!

H9Ll

0.

---

1"'"

1
1

niciodat. Deosebirea dintre cntecele ruse~ti ~i cele occidentale cOllst exact n ceea ce Pu~kin numea "tristete luminat".
Adic pastrarea iubirii n suflet chiar ~i atunci cnd suntem
tri~ti. n Occident omul ori se distreaz, ori e trist, de~i muzica
latino-american are acela~i dualism ca ~i piesele ruse~ti ~i
ucrainene. Bocetul n-a fost niciodata art pe cnd ncercarea
de a pastra iubirea n timpul plnsului ~i chinurile aferente sunt
0 arta. Dupa cate nleleg toate hiturile occidentale au la baza
ideea satisfactiei sexuale. Cntecele ruse~ti ns pornesc de la
ideea pastrrii iubirii chiar ~i n clipele njosirii sexuale.
lubirea care razbate printre tristete, durere !;'i pierdere este
iubirea n care ceea ce tine de Divin e tot ma mult, pentru c
ea exista n clipa pierderii umanului. Vocatia artei este de a
trata sufletele umane. Deocamdat ns arta ne otrave~te tot
mai mult transformnd iubirea n sex, agresivitate ~i depri-

,II

ARTA

'I:
l'

j'

Il
1111

j:!

l'

',1
Il

Damenii

Il'1
Il'

'
111'1
1

11

1/

!'I

1
,1
I~

il

natere
stare

facut?

sunt

pictorii,

nevoiti

etc. - pentrn

s-o faca

care nu fntotdeauna

intr-o

este una

poezii i uneori
trebuie
sa ma afIu
fn astfel de stari. Depresie,
teama.

E evident

mis ta, atunci

altceva?!

ca nu pot sa scriu
cand

de fapt

vreau

poezii

optimista.
un timp
Ce-i de

pe 0 nota

sa redau

a da

anumita

de dezintegrare spiritual continua nca. n acest plan Rusia

imita cu sucees Occidentul. Cred nsa c toate acestea vor
trece destul de repede.

opti-

cu totul

creati atunci eu cred ca e mai bine sa nu aratati nimanui

operele dumneavoastra.
Arta e che mata sa v nvete a iubi ~i a ntelege procesul

l'

mare. Procesul de cadere economic a Rusiei a incetat, dar cel

- Depresia ~ teama ucid iubirea ~i contravin creatiei.

Daca dumneavoastra va aflati ntr-o astfel de stare atunci cnd

1,1

de spirit

Eu scriu
indelungat

- poetii,

de creatie

unei opere

l1a~terii ei. c'ntecul n care se simte tristetea, melancolia, pierderea va fi art atta timp ct n aceast tristete se pastreaz ~i
sentimentu] de iubire. Dac pierderea ~i tristetea cantate
sugereaz team ~i deceptie atunci e vorba de 0 sinucidere
lenta, iar demonstrarea ullei sinucideri nu va fi cOllsiderat art

188

'f
\

.S""'I
QU

~~

===
H9LZ
r- --

AL1MENTAREA

91 FOAMEA

Cum se face corect foamea? Trebuie oare sa exc/udem

toate alimentele atunci cand facem foamea? Eu nu pot
rezista n astfel de conditii.
Trebuie sa ntelegem de ce facem foamea. Daca facem
foamea pentru a ne dezice de toate momentele ce tin de
omenesc atunci cel mai bine este dupa parerea mca, sa tinem
post nainte de a face foamea, adica sa consumam hrana
nedivcrsificata ~i, de regula, de natura vegetala. E bine sa
eliminam stresul. Daca nu va puteti debarasa de stres ~i
ncepeti S3 faceti foamea acest lucru ar putea sa va dauneze.
Trebuie sa va deziceti Il primul rnd nu de hrana ci de
problemc[c de ordin spiritual: stres, team, regrete, suparari,
insatisfactii. Rezolvati aceste probleme, treceti apoi la un
regilll cuhran3 de acela~i fel ~i doar apoi llcepeti sa faceti
foalllea. Esentialul att n cazul posturilor ct ~i al foamei este
nu absenta hranei ci deziccrca de ata~alTlentul illterior fata de
lumea llconjurtoare.

11

]90
!

Serghei Nikolaevici,
fncercati sa ne convingeti fn
u!timui timp ca omui fi ia toate fortele i energia numai din lubirea Divina iar hrana nu are nid 0 importanta. Cum se poate trai fara hrana?
Nu dellluit am citit un articol ~i am V3zut fotografia unei
femei care nu mannca de 7 ani. l-am pus diagnosticul ~i am
constatat ca s-ar putea sa aib probleme. Exista plante care se
hranesc cu energia soarelui ~i ~i iau hrana din aer. Exista
animale care se hranesc cu plante. Exista animale carnivore
care se hranesc cu animale ierbivore. Nici -intelectul ~i nici
apropierea lar fata de Dumnezeu nu este determinat de natura
alimentatiei lor. Omul poate exista ca 0 plant, ~i poate lua
energia de la soare sau din aer. Aceasta nsa nu va fi acea
energie pc care el 0 ia din iubi.re. Subliniez mereu ca alimentatia ~i vestimentatia i ofer omului ceea ce noi numim civilizatie, evolutie. Pentru nceput toate acestea sunt necesare.
Hrana i ofera omului nu numai energie ci ~i un schimb informatianal cu lumea ncanjurtoare, vestimentatia ~i case le sunt
doar ni~te posibilitli de a lega relalii.
Din timpuri stravechi se ~tie ca amui poate supravietui ~i la
temperaturi foarte sczute.
n Tibet sfntul este determinat prin raza cercului de zapad
topit din jurul sau. Se a~eaza pc zpad zece pretendenti la
postul de staret ~i cel n jurul caruia s-a topit mai multa zpada
este ales. Totul este foarte simplu. Nu exista nici un fel de
intrigi de culise cum e la mod n religiile noastre. De la
nceput totu-i clar: cine poseda mai multa bunatate acela are ~i
mai multa energie.
Mentionez nc 0 data ca tara energia iubirii este illlposibii
sa traie~ti. Toate celelalte sunt doar pretexte. Deci, nu sugerm
]9]

(
ri

~Qu

..:..:s.
,:Qf-o~:C

-=0:

EE

H91l

..
ca oamenii sa nu se alimenteze. Avem nevoie de hrana nu att
pentru energie ct pentru informatie, pentru a comunica unii
cu altii, a lega relatii, a fi oameni. Trebuie doar

kannica atunci cnd e vorba de un mijloc ci doar atunci end e

vorba de un scop. Dumneavoastr depindeti de acest tel ;;i
nicidecum de mijloace\e de atingere a acestui tel. lata de ce,

sa ntelegemca

toate sunt interdependente.

Planul fin ~i cel de suprafata se inf1uenteaza reciproc. Ceea
ce nseamn c trebuie s facem mi~care fizica, sa ne ngrijim
corpul, sa ne spalam pe dinti, etc. - toate acestea ~unt lucruri

Il':;

,j

fire~ti. 0 atitudine rezonabila fala de propriul eorp ne purifiea

,'i"

~i gndurile. Exista 0 legatura strns ntre trecut ~i viitor,

toate forme le timpului sunt interdependente.
La fel su nt ~i

l,
Il!I
1
1

planurile de suprafala ~i cele interioare. Nu putem neglija plal1urile interioare sustinnd ca totul depinde doar de planurile
de suprafala.

l'
Il;,
':'1'1

Trebuie sa trim n armonie, att spiritual ct ~i fizic.

, 'l,

111"1'

,,,
1

,1
,1
,1

'l'

Il
'

Putem consuma mancare preparatif de 0 persoanif

care a suferit de cancer (operatii, chimioterapie)sau
de 0
persaanif balnavif de cancer dacif aceastif persoanif este
a rudif aprapiatif (mama) ~i face acest lucru, dupif spusele ei cu dragaste? Panif la ce varstif se paate ape/a la
sistemul dumneavoastrii?
Cu ctiva ani n urma m-a sunat 0 doamn care mi multumea pentru faptul c s-a schimbat atitudinea ei fat de oameni,
caracterul, viziunea ei asupra Jumii, ntr-un cuvnt, s-au
schimbat toate! Aceast doamn avea 82 de ani.
Apropo de mncare. Griee fel de mncare conti ne murdarie
informationala. Oac vedeti n toate Voia DOlTInului, daca-i
multumiti ~i-L iubiti ~i daca-i cedati lui Dumnezel,l plcerea
produs de mancare atunci alimentatia nu este un scop pentru
dumneavoastr ci un mijloe. Nu va puteti ncrca cu murdrie
/92

l'i
Il

dac mncarea este un scop pentru dumneavoastra atunci yeti

lua murdarie informationala chiar ~i de la cel mai curat omo
Daca nsa mncarea e doar un mijloc iar scopul este acela de a

sim~i iubirea fata de Dumnezeu prin intermediu\ mncarii,

atunci puteti sa nu va temeti de nimic!

Am 24 de ani, 1,68m ~i 35 de kg (distrafie muscularil).

Mil simt complexat - merg uneari pe stradif i simt cil
locul meu nu e printre oameni.
Putem aborda orice problem ca pe ceva sensibil ~i foarte
de aici provin
ceva ce trebuie nlaturat<cu orice pret
toate "complexele"~ putem nsa aborda a problema ca pe un
factor constant care ne face sa ne schimbam ~i sa nvingem
ata~al11entulfata de dorinlele legate de eorp.
dureros,

Am urmarit la TV n Germania,

cteva interviuri cu inva-

lizi. Ace~tia spuneau di I1 perioada de nceput a invaliditatii

lor au fast ncercati de deceptii, tristete, disperare, regrete permanente,chinuri suflete~ti ~i toate acestea pna n clipa n care
trebuiau sa se decida: ce va urma? Silluciderea sau schimbarea
viziullii asupra lumii? ~i-atunci ncepeau sa se bucure. Timpul
trecea ~i ei ncepeau sa iubeasca viata ~i sa se bucure cu
adevarat de aceasta doar dupa ce au devenit invalizi. Oeci, nu
e vorba de 0 problem ci de atitudinea corecta fata de aceasta.

Cl/m pl/teti explica dil! pl/netul de vedere al biaenergeticii faptul ca unU oameni consuma me~al~, sti~la: gaz
lampant etc? Mil tem fngrazitar de erp!, Vlerm! ! alte
/93

.~

~.. ii.
alf-~.

Qu

t:

H9lG"

T' -

vermiculare. Cum se explica acest fapt?

Prin intermediul intestinului noi primim foarte multa informatie ~i, probabil, oamenii care se alimenteaza atipic simt
nevoia de a-~i zdruncina structurile informationale ~i de a
primi astfel alte straturi informationale. ~erpii ~i viermii ne
provoaca n subcon$tient senzatia de pericol pentru c
stramo~ii no~tri triau prin paduri ~i nu se puteau apara de
mu~cturile ~erpilor care le puteau fi fatale; esentialul nsa e
faptLlIca $arpele nu se vede - e vorba de un pericol care te ia
prin surprindere. ~arpele e simbolul unui pericol nea~teptat,
acesta fiind mult mai dureros dect celelalte tipuri de pericol.

'1
'1 1

Il
1

Am vrea sa afIiim care este atitudinea

dumneavoastra fata de tratarea persoanelor drogate prin inducerea acestora a starii de cornil?
- Gmul are posibilitatea sa piarda tot ~i eu toate astea sa-~i
simta biologie, evolutionist, radcinile dar are ~i posibilitatea
sa-~i simta radacinile tara a pierde nimic altceva. Prima
metod fUl1qioneaza atunci cnd noi nu putem sau nu dorim sa
schimbm ceva n mod real ~i daca nu se produc modificari
reale atunci ncercam variante tot mai riscante ~i mai riscante.
La un moment dat aceast metoda da rateuri de aceea eu sunt
adeptul unui tratament n cafe sa nu se ndeparteze ceva ci sa
se nfrnga dependenta de ceva anume.
ntr-un articol relativ recent se vorbea despre descoperirea la copii a unor capacitati fenomenale. Se pare cli
orice persoanli poate fi nvlitatli sli vada cu ochii nchi~i,
chiar i printr-un perete. Savantii care au asistat la
aceste experimente nu au fost ln stare sa explice acest
194

Il,

'1Jli

1.

fenomen. Dar poate oare acest experiment sa fie explicat

~tiintific?
- Din punctul de vedere al cercetrilof mele totul pare
foarte simplu. ~tiinta a considerat ntotdeauna ca emotiile ~i
con~tiinta sunt secundare, corpul uman fiind primar. Un obiect
material creeaza un biocmp n jurul sau, secundar n raport cu
nsu~i obiectul. Pentru straturile de suprafat aceasta este 0
viziune corecta, ns n cazul straturilor de profunzime situatia
e alta. Aici con~tiinta ~i emotia sunt primare, iar corpul e
secundar.
Biocmpul creeaza obiectul materia!. Stratul de suprafa(
respecta legile materialismului, iar cel de profunzime - legile
idealismului. Gmul poseda structuri ale biocmpului care
depind de corpul ~i organe le sale. Mai exist ~i structurile de
profunzime eare definesc starea ~i funetionalitatea org~nelor.
Deoarece aceste straturi tree periodic unu} n altul nOi avem
posibilitatea sa percepem curn sunt ncalcate legile existentei
materiale.
Binenteles ca ~tiinta nu explica astfel de fenornene. Noi nu
vedem cu ochii ~i nici mcar cu creierul (savantii spun ca ochii
sunt doar 0 parte a creierului, scoasa n afara). Noi vedem cu
simturile de aceea avem cteva niveluri ale vzului. Unul din
ele 'este 'cel obi~nuit pentru noi (ochii) n care biostructura
senzoriala depinde de structura fizica. Totodata, putern sa
vedem Ctl biocmpul ~i sa obtinem informatia tara ajutorul
ochilor. Ne ntrebam atunci: de ce aceast a doua vedere a
noastra ne este nchis? Rspunsul este sirnplu: a!tfel, ar
stagna evolutia.
De ce ? fiindc incon~tientul Ilostru reprezint biostruc195

.~
Qu

CQE-~j

~
u

-.....
-

aga

r-

,'Iii

Id
l,
11'1

Il,
'II
Il'11:,

"I

Il
',1

,'1
J,!

turile de un nivel mai fin care sunt dublate de corp ~i creier.

Universul fiind holografic n timp, pe planurile cele mai fine
trecutul, prezentul ~i viitorul sunt comprimate ntr-un singur
punct, n care e depozitat toat informatia Universului. Altfel
spus, subcon~tientul nostru detine toat informatia. Noi ~tim ce
a fost n Univers, ce este ~i tot ce va fi n viitor. De aceea, dac
vazul nostru luntric nu va fi nchis atunci con~tiinta se va
sparge ca un balon de spun iar creierul ni se va atrofia.
lata de ce vzul nostru depinde de material ~i este limitat
substantial de structura acestuia. n cazul unei cunoa~teri
luntrice absolute noi ne dezvoltm treptat, forma tinde ~i se
apropie de continut. Ceea ce reprezint un ~oc pentru
somittile ~tiintifice de astzi era un lucru cunoscut de foarte
multa vreme ~i cruia nu i s-a prea acordat atentie.
Am citit cndva despre un astfel de experiment: cu acorduJ
lor, ctorva studenti Ii se legau minile, Ii se propunea sa stea
culcati, mra mi~care, cteva zile. Prime le ore erau chinuitoare,
trcceau greu, dupa care starea acestora se schimba radical.
Energia care era cheltuit pentru l1veli~ulfizic ~i concentrarea
pe necesittile fizice trecea n cazul inactivitatii fizice asupra
biostructurilor spirituale, se mhunttea simtitor starea general a snttii ~i perceptia. 0 persoan atlat n experiment
putea,s sesizeze mirosul de sapun ~i sa descrie sapunul, de~i
acesta se afla n camera alturat, Nici 0 1110leculde miros nu
ptrundea I1camer, llsa participantii la experiment vedeau
clar ~i descriau spunul din camera vecin. Acela~i lucru se
l1tmpla ~icu vederea.
Daca e sa apelm la literatura oriental atunci vom putea
descoperi chiar clasificari ale clarviziunii. cu variante ~i pentru
196

n cazul clarviziunii

gust

~i n prima etapa noi perce-

din toate partile. n cea de-a doua etapa

pe~. ~~~e~~1. simultan
.
nOI seslzam mteflor ul obiectului ascuns sub nveli~
.
. de vederea
. v"
cea de-a treia etapa noi vedem obtectu 1 1a once

extenoara. ln
distanta,

--

Il a patra etapa

vedem obiectul n trecut sau n

viitor etc.
Amintiti-v
.

.
indieni,
de statUla lUI' B u ddha sau a siha~trilor
.
Y!u arilor izolatl de lume, "111
"
mpietriti n mcdltatle,
sali a ca g .
i m~canism: inacc hT
1 Ille lor Peste tot e vorba de uilui ~Iacela~
'.
..
ale con~tltivitatea nveh~ulUi fiZIC, a strat urilor de suprafat
.
atij
la 0 nou
,
. ..
Are loc bran~area 1a nOI senz ~
I11tel ~I e motiilor
.
.
.. 'v
..
ta . U rmeaz ntoarcerea la corp ~1
YIZUme, la 0 noua con~ t 1111
..'.
.
t Esentialul const ln
a nOI1 con~tlln.e"
reallzarea "ractic
111P
.
.
. t"
nor mecal1lsme restnc" we, la intrarea n structunle
~~~:r:~e :ubcoll~tjentuilli. Toate acestea sunt lucruri destul de
1

simple.

..
Ne punem mtreb area. de ce aceste lucruri au
. .deyenit
- d
'ti atent literatura II1dlan& e
A

pOSI.bl1e acum? . Daca yom CI

.
.
v'
10 ayertismente serioase YIZaVI de
specialitate yom gasl
~c~
stimularea supra-capac.lt~t,11 or~ Fr a fi n comuniune cu
- lucreze pe cont propriu
Dumnezeu supra-capacltatlle
II1cep .sa
~
d '''vohsm sali moarte. lat de ce
-. ~i toate acestea sfr~esc 111 Iq.
..'
s a fcut dintotdeauna 0 trlere severa a
n sectele mdlene .,
.
s-a subliniat mereu
candtdatl ' 1or. T 0 t de aceea 111cre~tm15m
.C t l
esitatea de a nchide supra-capaci ale daca acestea
~

t
1

rugciunii, iubirii ~i tendintei ctre DUl n:z

.
e~~e~:~~
procesu l d p
ce a l1ceput msa nu mal poa te fi stopat:
.
toata
.'
1 t
l
evident a supra-capaclttllor a ua ~1va lua amp oare "111

::~travin

lumea.

1.
197

~
Qu

!!III

1
Ll9lZ

r--

n matematica exista un concept: demonstra~ia de la

contrar.
~i n viata cotidiana experienta negativa po at e fi1 mai
importanta deet eea pozitiva.'

',1

,i

0 forma noua 0 neaga pe cea veche, nsa continutul evolueaza,

Deci, un continut care evolueaz este chez~ia unei noi forme
de dezvoltare. Fiecare eopil este negarea parintelui sau, dar
este ~i continuatorul esentei lui.
Pentru a putea trece cantitatea n calitate, pentru ca sa apara
0 noua forma care s-o nege pe cea veche, este necesar un pas
nou n evolutia launtric a omenirii. Universul nu este altceva
dect 0 forma, dragostea care ne une~te cu Dumnezeu este
chintesenta ~i continutul Universului. Continutul este ceea ce
da na~tere formei ~i n ce se va transforma ulterior aceasta,
Adica, forma ~i continutut sunt unul ~i acela~i fenomen n
diferite perioade ale timpului. Forma nu este nimic altceva
dect continutul desfii~urat n straturile exterioare ale timpului.
Dezvoltarea formei nsemna dezvoltare ~i tendint catre
contin ut.
le~im din lubirea Divin ~i tindem spre Ea, ~i cu ct
suntem mai plini de iubire cu att mai posibila e evolutia ~i
existenta n viitor,

l '

Un~ _din legile evolutiei este negarea negatiei. n viata

1111

0 b.l~nUlta, aeest

i
,l'

,ll

lucru arata

cam a a' e

'
noua
treapta a evolu~iei trebuie sa de~i~a ai:1::S~~~~~1~~;e
a pe
treapta aetual,

:1

l,II

Imposibilitatea

existen~ei

n eonditii,

d'c.
Iiente

.,

~I plelrea

sig u~a f;~rt

~

ea~ org~nismul s iasa la alte eonditii de viat~

\U,

mo d 1f Ican
'
du-se contmuu.

Astzi n lume se acumuleaza

tot mal repe de factom care

'

"

fae i1n P~SI'bT1a ~upravie~uirea omenirii n eadrul unei g d. ,

n Ir!
bana e ~I a unel la ~e 1 de banale viziuni asupra lumii
ncol1,

'

Juratoare, Forma actuala va fi distrus

aparea
alte for,m~
gndire,
~tiinta
~i
religia
se
vor
COI~t:O~
pl.
Se
vor
contopl ~I
~e
,
,
tlpurile de g nd'Ire onental ~I" occidentaL Valorile
'
~atenale ~I

morale vor nceta s lupte ntre ele

')'1sa file antagoniste,
- sa- comparm legile dialecticii ~i sa le aplicm
S~

0;:'

III

'II

III

,1\

Iii

,
!'II

l,

l'

mom:~~~~r~am
UI prezent. Legea unittii ~i 1.
"
t~Ptel lC~I~trarlllo,r
reprezint, n primul rnd, dou torente a~
UI mtruchlpate
de Orientul spiritual ~i Occidentul materia~mfun prezent are IQc
,

Dumneavoastrli

te rogi nu trebuie sa te atepti la nimic. Speranta este

deja un scop. Spuneti-mi, aceasta se refera numai la rugaciune sau i la viata? Daca e aa, atunci cum se poate
sa traieti fara speranta?
Puteti spera, Nu putem trai tara sperant tot a~a cum nu
putem trai tara viitor ~i spiritualitate.
Pur ~i simplu, atunci cnd ne rugam noi ne adresam lubirii
Divine, Aceasta ns este mai presus de viitor ~i de
spiritualitate, E bine, cnd ne rugam trebuie sa ne debarasm

0 acutizare a acestor doua ~mc~~utufl ~I a' aplicrii ~i combinarii lor Leg ea negaru negatlel: dac lupt a d'mtre contramu
~"

'

1111pingeconflictul la cI.e mal malt I1Ivel atunci forma actuaf

,
,
,
treb ule' arul1cata - ~I trebuie cautata alta'
~

polarittile,

se nimicesc

~I atuncl, sau pler

~
reci proc, sau se ' combin a generan d 0

noua structura,

1
il

De ce depinde pieirea s au t rans f;ormarea ntr-o noua forma?

Il
III

scrieti Cncea de-a ~asea carte: "Cand

199

]98

.~
Qu

~E-~f ~
u
!!!!I

H\lLl

r--

1
:1,

de toate ata~amentele. Cnd mergem spre Dumnezeu, cnd ne

rugam, sa nu Illam cu noi casa cu toate problemele, suprarile,
sperantele ~i regretele.
Cnd ne adresam lui Dumnezeu trebuie sa luam cu noi doar
ceea ce ne ajut sa comunicm cu El. E vorba de iubire. Toate
celelalte pot fi lsate n urm. Trebuie sa ntelegeti c exista
diferite niveluri - la un nivel dumneavoastr aveti dreptul sa
sperati, la altul - nu. Nu le amestecati pe toate laolalta. Daca
IlUreu~iti, traiti periodic cnd ntr-un niveJ cnd n altul. Dupa
ce ati trait n nivelul Divin, treceti la cel uman. Dar retineti:
daca nu yeti putea trai n nivelul Divin, se va dezintegra ~i cel
omenesc. Astfel se tria pe timpuri. n prezent traim vremuri
Il care s-a acumulat atta iubire nct ne permitem sa traim n
cteva niveluri.
llcercati! Se prea poate sa reu~iti!

Pentru mine tema rencarnarii e doar un fapt care ma ajut

s nteleg ~i, ca diagnostician, s vd multe lucruri.
Nu rn-am lasat de practica de tarnduitor nsa cu cat mai
profunde sunt planurile pe care le depistez cu att mai periam nevoie de 0 reorculoasa e actiunea de coordonare
ganizare la cel mai nalt nivel. Con sider c pentru a-i ajuta ~i
mai mult pe unii oameni eu nu am nici caracterul, nici
viziunea necesara; n primul rnd trebuie s rezolv problemele
mele; consultatiile me le continua, dar ma straduiesc sa nu sar
peste cal.
~

Spuneti-ne, de ce sutanele calugarilor sunt lungi (~i /a

femei ~i la barbati), care-i sensul acestor haine? Cum
poate vestimentatia
prin forma, cu/oare, tesatura -

influenta omul?
~

III

I(

Ii
1

,1
1
Il!

!:,
,1

Vorbifi in cartile dumneavoastra despre karma, reincarnare etc. Cand raspundeti intrebarilor le sugerati
oamenilor sa caute raspunsuri in Biblie ca prim izvor.
Eu citesc Biblia ~i nu gasesc aceste fapte.
- Tipul oriental de gndirerecunoa~te rencarnarea fiindca
se dezvolta pe planuri fine, tipul occidental de gndire ns a
refuzat ntotdeauna ideea de rencarnare, acest tip de gndire
concentrndu-se asupra partii exterioare, materiale. Negarea
rencarnrii se bazeaz pe faptul c, n esent, cre~tinismul a
aprut n partea european a planetei, deci aici avem de a face
mai mult cu tipul occidental de gndire. Am auzit c n textele
initiale ale Bibliei, care nu au fost supuse diferitelor redactri,
exista notiullea de rencarnare.
200

Cred ca la calugari vestimentatia e destinata, n primul

rnd, nfrngerii momentelor esen~iale ale fericirii omene~ti ~i,

n primul rnd, a dorintelor. Culoarea neagra nseamna refllzul
"a

ceva", hainele IUl1gi - acopera

corpul,

adica

nchid

dorin-

tele, hainele largi semnifica acela~i lucru. Hainele preotului

(clugarului) i ajut sa se deconecteze de la aspectele umane,

.1
1

~i sa lucreze mai u~or cu Divinul; hainele nsa trebuie sa scoata

n evident ~i frumusetea ol11ului~i senzualitatea lui, pentru ca
tara un avant al dorintelor noi nu ne putem dezyolta. Trebuie
sa sustinem avantul dorintelor dar totodata sa-I putem ~i
nfrna, daca nsa nu avem puteri sa-I nfrnam atunci trebuie
sa mbrcal11alte haine.

Ce este Iubirea Divinif? Este Energie Divina

Informatie Divina sau mai e ~i altceva?

plus

201

...:.~u

el!

H9l~

r.~

lubirea exista n afara con~tiinfei de aceea atunci cnd

ncercam s-o tran~am. s-o analizm, sa-i gsim plusurile ~i

minusurle - toate acestea amintesc, n p~incipiu. de diavolism.

De aceea cred c nu e bine sa ntrebati ce e Iubirea Divina.
1
1l'

,1
1

Cum a~ putea sa ma schimb liiuntric; pot sa con~tientizez orice, nsa cum a~ putea sa ma schimb fara eforturile mintii?
- La nceput trebuie sa con~tientizati totul. Dupa aceasta
nlturafi rafiunea ~i con~tiinfa. ncetafi sa mai analizati ~i sa
evaluati situatiile?i dati fru liber sentimentelor.
n cadrul unor lectii am spus ca gndurile trebuie sa se
transforme n sentimente, iar toate sentimentele - ntr-unsingur sentiment de iubire!
Mult sucees!

1
1

l'

Spuneti ca esentialulla un om e starea lui launtrica,

ca amuI trebuie in orice condilii, la orice pierderi, deceptii etc. sa-~i pastreze cu orice pret sentimentul iubirii,
rezistalld n plan exterior rom va putea. Explicati-ne
acest lucru.

'1
1
1

.,

- Cu ct n suflet e mai mult armonie interioara ?i iubire

cu att mai putin trebuie sa titi duri n planul exterior, caci
starea noastra interioara detine~te situatia exterioar. 0 reactie
dura pe plan exterior presupune 0 insuficienta iubire n su flet
~i n acest caz persoanei i este necesar30 0 ap3orare, asemeni
crjelor unui om care nu poate merge, !ns atunci cnd omul
va putea merge nu va mai avea nevoie de crje.
Daca nu puteti s ripostati cu duritate la exterior, nseamn
c sub masca buntatii aveti 0 imens agresivitate ~i dac yeti

ncepe sa ripostati dur din interior atunci se va degrada sufletul

dumneavoastra.
Racirea relatiilor cu alte persoane vorbe~te
mai degraba despre faptul c aveti 0 foarte mare agresivitate
launtric.
Oac eu nu opun rezistent altei persoane acest fapt poate fi
perceput ca 0 lips30de tarie sau fric, pe cnd dac un calugar
nu opune rezistent30 acest lucru este perceput ca 0 fapta eroica.
lata de ce dac v rugati ?i artati ca nu ati cedat din cauza
fricii ci pentru ca ati urmat principiile biblice, atunci nu yeti fi
njosit, dici este imposibil sa njose~ti un om care a depa~it
limitele omenescului

~i ~i-a gasit un punct de sprijin n Divin.

Pe timpuri se spunea ca este imposibil s3o-1njose~ti sau 530-1

ofensezi pe un ntelept. Cred ca se ntelege de ce.

Dupa ce am fost n~elata de barbatul iubit eu ncercam sa ma conving ca trebuie sa-l iert, insa nu m-am
putut debarasa de suparare niciodata. ~i, deodata,ntr-o
luna am imbatranit cat pentru zece ani. Am continuat sa
lucrez asupra mea, sa-mi pastrez bunatatea ~i se pare ca
procesul de imbatranire s-a oprit, luand-o in sens opus.
E posibil acest lucm sau doar a~a mi se pare mie?
Am analizat n cartile me le cauzele mbatrnirii. E vorba de
concentrarea asupra dorintelor, vietii, e tema geloziei. Pretentii le fat de cei apropiati, gelozia ~i blamarea grbesc procesul
de mbatrnire deci, n cazul dumneavoastr procesul de
mbtranire s-a amplificat n mod real ~i, de asemenea, ati fost
n stare sa-i schimbati directia. Va felicit!
Ce piirere aveIi despre visele con~tientizate?
-

Noi trebuie sa simtim Vonta Divina ~i sa ncercam s

1:

202

!!iii!!

203

1.

.~
Qu
u

lIiiiII!I
H91G"

ne nfrnm propria vointa. n aeest caz, visul ne ajuta. Yom

avea mari probleme daca vom ncepe s comandm ~i n somn.
Aeeast tehnic de con~tientizare a viselor este accesibil ullui
Ilumr mic de persoane. Sa nu uitam. Carlos Castaneda, care
era Ullbun discipol, a avut parte n cele din urm de cancer la
fieat ~i moarte.

omul acorda 0 mai mare atentie tehnicii, uitnd de intelegerea

fiJozofic a credintei, cu att aceasta creang se usea mai
repede.
~i fiindc n aeest caz e vorba de eoncentrarea pe capaeitti, ceea ce duee la trufie, a fost de ~teptat sa se produdi
dezintegrarea capacttilor. Mai ales la noii veniti n breasl,
care nu sunt pregatiti din punct de vedere genetie. De aeeea,
zvonurile precum c autorul, Carlos Castaneda, a deeedat n
lIfma unu cancer la ficat, adica nu a putut dep~i ceea ce n
cre~tinism se cheam trufie, dup prerea mea pot fi adevrate.

Ati citit cartile lui Carlos Castadeda, sunteti la mrent cu metoda acestuia? N-ati putea sa ne spuneti cat
de adevarata este informatia despre moartea lui?
- Sa nu ncurcam lucrurile. Carlos Castaneda n-a avut nici
0 metod. Aceasta apartinea magilor mexicani ~i Castaneda a
adus-o la cuno~tinta cititorilor. El a fost doar Ull diseipol, n-a
adugat nimic nou. Daca e sa vorbim despre metoda proprill-zisa sau despre tehnicile deserise n ertile lui eu cred, c
acestea sunt destul de lirnitate: se pune accentul pe scoaterea
brutal a omului din sistemul su de ata~amente - acest lucru
permite afi~area eapacittilor dar I lipse~te pe individ de
perspectiva strategic. Individul se ncJce~te n propriile forte
~i capaeitti.
Din punetul meu de vedere este vorba despre un fragment
din acea ~tiint care a ajllns aeolo din India ~i s-a transformat
ntr-un mod original n religiile popoarelor nord-americane ~i
n practicile mistice.
Am citit 'crtile lui Carlos Castaneda ~i ele mi-au fast de un
real ~jutor n ntelegerea lumii ~i revizuirea stereotipurilor
obi~nuite. Consider ca aceste carti sunt utile pentru toti dar
subliniez nc 0 data faptul c el spunea c ace~ti clarvztori
care au alctuit tabloul Jumii au pierit ~i euno~tintele lor S-6U
pierdut. Castaneda era ultima ramura eare mai ardea; cu ct
204

.~
,1
1-'

Am observat ca daca mi mpartaesc cuiva emotiile

ma si1nt mlilt mai bine. Credeti cil fmpartii!jind cuiva
emofiile mele nl/-i fac rau arelei persoane?
- Cand vorbim euva despre problemele noastre noi ne
ndcprtm de ele. ndeprtarea de problema este primul pas
pentru depa~irea acesteia.
Dcci ne putem mparta~i problemele. Nu e nmic rau n
asta. Esentialul e ca atunei cnd vorbiti despre problemele ;;i
cl110tiiledumlleavoastr sa nu contati pe mila. compati miri ;;
sa nu va lransformati ntr-un vampir.
Daca populatia planetei crete atl/nci de unde se iau
sl/fletele noi? De pe aIte planete? $i, n genere numarul
de suflete din Univers este limitat sau nu?
n timpul contactului dintre femeie ;;i barbat are loc ;;i
formarea sufletului copilului, apar anumite straturi. ~i un
suflet se na~te lot a~a ca un copi 1- unele suflete dau na~tere
altora. nivelul slIperior reprezentnd ceea ce e ve~nic n fiecare

.!,
1

205

\
\
i

'I

Il
1

.!:-,
Qu

~~~t

~
H9il

suflet. Dupa cercetarile mele, sutletul este alcatuit din mai

multe straturi. Acea consistenta a straturilor pe care 0 luam de
la Spiritul Divin este n fiecare suflet, iar restul se creeaz.
Exista suflete ~i pe alte planete, n alte galaxii ~i lumi ~i aceste
suflete urmeaz un cie/u, se mi~ca, pentru a evita uzura. Cred
ca numaru/ de suflete este foarte mare.
Spuneti-ne, daca un cuplu tanar are parte doar de
iubire fizica i fata ramane nsarcinata, ea trebuie sa
nascli?
- Voi parafraza ntrebarea dumneavoastra; "Trebuie oare
sa pastram viata acelui Dm?" Daca omul e caJau atullci IlUva
sta n dubii, n celelalte cazuri ar trebui sa se mai gndeasca.
Spuneti-mi, va rog frumos, ce credeti dumneavoastra
despre dragostea dintre un verior i 0 verioara. Cu
toate consecintele care decurg de aici (sex, clisittorie,
cap;;)?
-

n principiu, copiii, casatoria ~i urma~ii n cazul

veri~oriJor reprezintii 0 llgustare a programului

informational'

.
,
lioi cunoa~tem Divinul prin atingerea haosului. Este vorba de 0
multitudille de grade ale libertatii, de situatii imprevizibile - n
cazul veri~orilor sau a rudelor apropiate aceste alternative se
illgusteaza fiind posibile doua variante: Ori iubirea Divina
trebuie sa depa~easca cu mult tot ce e omenesc ~i atllnci prin
aceasta iubire vom avea parte de 0 astfel de cunoa~tere care va
nchide genotipul limitat, ori dependenta de dorinte, famifie,
de persoana iubita, de copii a devenit att de puternica inct ii
une~te pe cei doi doar pelltru a le pline capat neamului. Deci,
206

nu poate fi vorba de un raspuns univoc - toate depind aici de

personalitatea oamenilor ~i de capacitatea lor de a incerca
lubirea Divin ~i perceperea Divinului in toate. ~i cu ct omul
e mai aproape de perfectiune n acest plan cu att mai putin
trebuie 5a-1intereseze consecintele.
Vreau sa repet inca 0 data: cu ct suntem ma perfecti in
iubirea fatA de Dumnezeu, in a-i ierta pe altH, in a ne debarasa
de agresivitatea fata de iubire, cu ct mai putin ne temem,
regretm sau didem prada deceptiei cu att mai mult
sentirnentele noastre ne vor caluzi ~i noi ne putern increde lor.
n u/timul timp, iubitul meu are parte doar de ghinion: neplifceri la serviciu, n casa toate merg alandala.
El ncearca sa se tina bine dar ciiteodata vad ce emot;;
are. Cum a putea sa-l ajut? Cu iubirea mea?
- Brbatul pica in situatii complicate. ~i risc viata, trece
printr-un ~ir de illcercri prilejuite de rnediul nconjurtor,
pierde, i se naruiesc diferite planuri ~i teluri, de aceea brbatii
se orienteaza spre realizare, iar femeile - spre acurnulare. Cu
ct femeia are n suflet mai mult gillga~ie, cldur, bunatate ~i
iubire cu att barbatului i va fi mai u~or sa treac peste
neplceri.
A~a c trebuie sa va ajutati iubitul nu prin iubirea fata de
acesta, ci prin iubirea pentru Dumnezeu ~i0 buntate stabila.
Vorbesc
acest lucm
- Cnd
care, totu~i,

deseori de unul singur, cu voce tare. Este oare

a nciflcare a regulilor?
ma gndesc la anumite lucruri am emotii negative
mi trec repede. nsa tot ce spun cu voce tare mi
207

:=11
Qu

j:Qf-~f

--=
~
u
iii

1
9/l

1110dalitatede a ne dezvolta. Trebuie sa ne concentrm nu asupra greutatii ci asupra posibilit1ii de a ne schimba pe care
ne-o ofer aceast sarcin.
Oac ne vom glldi ct de grea e aceast povara, atuilci !loi
vom fi n mizerie, iar dac ne vom concentra asupra iubirii ~i
asupra faptului ca aceasta povar este posibilitatea de a te
depa~i pe tine ~i de a percepe iubirea, atunci nu ne yom ma
gndi cat de grea sau u:}oareste ea.
Esen1ialul: exista iubirea fata de Dumnezeu ~i exista tot ce
e n afara acestei iubiri. nsa iubirea trebuie s fie cea mai
important. ~i necesitatile, ~i dorintele trebuie dezvoltate nsa
nu trebuie sa depindem de ele.
Pentru a clasifica un lucru anume trebuie sa ne deta~am de
el, iar deta~area are loc doar prin,chin. Pentru a ne deta~a prin
chin, trebuie sa fim pregtiti pentru aceasta, iar pentru a fi
pregtit sa nfrunti chinuri trebuie sa ai ceva ma tare dect
suferinta - iubirea.
~i n clipa n care aveti parte de iubire suferinta dumneavoastr nceteaz de a mai fi suferin1a ~i devine posibilitatea
de a munci; lumea pe care dumneavoastr 0 detestati se transforma ntr-un copi! pe care trebuie s-I iubiti ~i sa-I educati.
ncercati sa vedeti astfellucrurile.

amplifica emotiile de cteva ori. lat de ce trebuie sa avem 0

atitudine
tare.

,l'

Il
1

mai responsabila

fat de gndurile

spuse cu voce

"
1:

,l,

l,'
1
,

Il

,i

,1

,'II
,
"i'
Ii

Dumneavoastr

transferafi

asupra dumneavoastra

nu 0

pedeaps ci ncercarea de a opri pe cineva s-~i ucida iubirea.

Boala blocheaz refuzul iubirii, ea njose~te tot ce e omenesc
~i va ajut s sesizafi iubirea. E posibil sa transferati asupra
voastr boala altui om, nsa n acest fel ucideti iubirea din
sufletul acelui om ~i acesta se va rzbuna iar dumneavoastr
nu yeti ntelege de ce.
Am vorbit cu 0 femeie cafe avea un copil gray bolnav; s-a
~ugat ca boala sa treaca la ea - copilul a supravietuit ~i a
II1ceputs-o urasca ~i s-~i batjoc de ea.

Spuneti~ne, este oare 0 inca Icare a legilor karmice

rugamintea de a lua asupra sa pedeapsa sau boala a/tui
OIni cum se poate purijka un om obil1uit dupa un asemenea transler?

l'

ii
f
1

Conceptia despre 0 sarcina prea grea genereaz dorinta

de a 0 face mai u~oara.
Sarcina nu este nici grea nici u~oara - ea este doar 0
~

1
1
,

20~

Cum sa fncep sa ma schimb daca fmi este Joarte greu

sa Jac asta?

i,
,

Ce trebuie Jacut ca sa simtiti diJerenta fntre dorinta

.
!il necesltate? Eu nu mai inteleg ce e bine i ce e rau. A
v~e~ sa m~ debarasez de toate, numai ca nu-mi ajung
mCI putenle, nid intelegerea. Cu cat mai mult fucrez
asupra mea cu atat mai muIte probleme se isca, sau
poate am fnceput sa percep toate lucrurile Joarte bolniivicios.

,1

- Notiunea de "greutate" este una a dependentei de timp :}i

de omenesc.
Oac veti tri prin iubire, va yeti concentra asupra iubirii ~i
yeti nvata sa vedeti Divinul n toate, cu timpul totul va fi mai
lI~Or.
209

~
Qu

~.. S.
cca...~~ ~

-..
-

~-

H9LZ

,.
Cu ct amului ii este mai greu s inceap s lucreze cu att
el, in cele din urm, paate abfine mai mult; a~a suntem
structurati inct pentru a obtine ceva trebuie s ne dep~im
neajunsurile. Iar cnd totul e bine noi suntem foarte lini~titi.

l'

l,

Toti suntem copiii lui Dumnezeu.

Imaginati-v c un copil e pus pe ~otii, noi trebuie oare s

credem c I va pedepsi Dumnezeu?
Sau s-I pedepsim ~i s-I blamm? Noi trebuie s-I educm
a~a cum ii educm pe toti: pe sine ~i pe cei care sunt alturi de
nai, prin iubire ~i limitari.
un ticlos, un nemernic, atunci sutletullui e bolnav.
Da~ ins amui e invalid ce trebuie s credem despre el?

TrebUies3-1Hism n plata Damnului, ari s-I ajutam?

Il

El are nevaie de ajutar.

,
Il

lui Dumnezeu

-Am citit "Bhagavat-Ghita" ~i pot sa v spun ca este 0

Eu cred c aceasta este atitudinea bun iar dac un am este

l'

- Con~tientizarea

cu traditiile ~i nilzuintele ei nobile.

Spuneti-ne, ce credeti; daca .cineva are 0 atitudine

incorecta fata de ceilalti, trebuie sa gandim: "Dumnezeu
l va pedepsi" # sa nu ntreprindem nimic sau trebuie
sa-l "pedepsim"?

'II

entizarea lui Krishna

Uneari ajutoru1 nseamn ncercarea, alteari

- 0 restrictie
dur, ns ntotdeauna ajutoruI nseamna IUBIRE.

",

.Ma ~tristeaza mu/t faptul ca apeland la filozofia

onentala- dumneavoastra nu vreti sa-l recunoa~teti pe
Krishna ca pe un reprezentant suprem al lui Dumnezeu.
Visul meu de aur este ca dumneavoastra sa cititi
"Bhagavat-Ghita", "Nectaml credinteiU ~i sa le comentati revigorand aceasta mi~care extraordinara Conti-

lucrare extraordinar care m-a dat mult; ceea ce se spune n

aceast lucrare a aparut ulterior ~i n alte religii mondiale:
filozafia indiana a creat acel strat cultural, unul calosal, de
care s-au folosit ulterior multe alte religii. Exist nsa ~i Biblia,
exista cre~tinismul, cre~tinismul care s-a divzat n doua
ramuri diferte.
Mai exista ~i un numar foarte mare de secte, curente etc. ~i
apar n continuare noi ~i no secte care afirm ca ele descind
direct din Biblie .i aceste secte au .i ele multe probleme. Iat
de ce cnd amuI afirm ca descinde din Biblie sau din
Bha gavat-Ghita" acest lucru nu ,garanteaza nicidecum faptul
"ca amui respectiv a nteles calea pe care trebuie s-o urmeze.
La una din cansultatiile mele s-a prezentat un kri~nat
caruia, conform diagnosticului meu i-a mai ramas pufin de
trait - dragostea pentru Dumnezeu a trecut pe neobservate ln
concentrare asupra spiritualitatii. Spiritualitatea nseamna
viitorul. Dependenta de spiritualitate nseamna dependenta
. de viitor, agresivitate fata de viitor ~i pierderea acestuia.
lata de ce con sider ca purificarea trebuie sa se faca prin
ntoarcerea la izvoare. Vorba e ca iubirea pentru Dumnezeu
genereaz dorint, volumul dorintei genereaz ntreaga activi~
tate umana, iar cnd omul zice c el va repeta daar numele lUi
Dumnezeu ~i-I va iubi numai pe El, dezicndu-se de toate
cele laite acest lucru este echivalat cu darinta de a-ti pastra
doar capul ~i a nltura restul carpului care nu-ti mai e de
rolos. Exista nsa cap, creier, intestine care digera hrana,
211

210

Il

.!:-,
Qu

~H..~f

====
U9lZ

rmini, picioare, exist diferite trepte de dezvoltare ~i existent

~i a le tia pe cele secundare n favoarea celor primare nseamn a fi aidoma unei mame care se dezice de copiii ei.
ntr-o oarecare msur kri~naismul ajuta la sollltionarea
anumitor probleme, ulterior ns are loc schimbarea unor
forme superficiale ~i lipsa unor modificri luntrice cu toate
consecintele lor.

Cnd cineva ~i face un idol din mine eu nu cred ca e vorba

doar
de scopul suprem al acelei persoane, eaci eu nsumi sun~
un nvatcel, gre~ese deseori ~i scriu despre aeeste lucrufl,
lata de ce cred ca este imposibil sa ma idolatrizeze eineva.
E vorba de faptul c cercetrile mele i ajuta pe oameni s
simt Divinul din ei ~i n acest plan eu nu sunt un scop, ci doar
0 !reap!a pe care pa,e,!e omu\.

Ce credeti despre faptul ca multi dintre adeptii teoriei

dumneavoastra va percep ca pe un idol? Mi se pare ca
pentru un om sa-i taca un idol fnseamna sa se fnjoseasca pe sine fnsui.
- "A-ti face un idol" nseamna a-ti marca un obiectiv spre
care tinzi.
La nceput pentru fiecare elev nvttorul este un idol, pe
care elevul lurrneaz, se supune ~i il ascult.
Esentialul e sa nu pierdeti mornentul cnd trebuie s va
gasiti un ait scop ~i sa mergeti mai departe, ntotdeallna se va
gasi ceva care s fie idolulnostru - e vorba de telul suprern.
Cnd noi credern c scopul suprem ~i sensul vietii e s fim
asemenea cui va, acest lucru este deja periculos. Dio punctul
durnneavoastra de vedere a-ti crea un idol nsearnn a te njosi,
a-ti caIca n pieioare personalitatea; da, atunei se poate ea unii
sa ramna mairnute, sa stea n copaei, ~i s nu nvete de la
nimeni. Eu ered ca acordati 0 atentie exagerata propriei independente. Trebuie sa ntelegeti ca scopul suprem este eornuniullea eu DUlTIllezeu~i atllilci idolii no~tri devin llvttorii
no~tri ~i aeeasta iubire oeupa 0 perioad important din viata
noastra.

,1

212

CM timp va mai dura aceasta stare de lucruri fn care

reprezentantii a~a-ziselor religii "traditionale" ~u ~ad
~i nu fnteleg nimic? Sunt oare utile rezult~tele ~ct1Untlor
lor mecanice, oarbe? Dumneavoastra scnetl ca 1comunismul este un sistem Jara legatura inversai nu se intampla oare acela~i lueru ~i, cu re/igiile? Oare poporul
nostru n-a meritat ni~te fete Biserice~ti care sa nu ne fI
lasat fn mila materiali~tilor la cea mai mica situatie
De ce
conflictuala recllnoscandll-~i astfel incompet~n!a?
metoda dumneavoastra ~i alte metode asemanatoare nu

pot cuprinde mase mai mari de oameni?

".

- Conform ndatoririlor sale, oriee preot este un om care Il

a.ut pe oameni sa gaseasc Divinul. Aceasta este voeatia
~reotlilui. $i fiecare clin noi, cei care trim. pe~Pm~t ne ave~
I~
problemele ~i Ileajllnsurile noastre. Atunc1 cand nOI vedem

t
;"
1<
l,

1:

fieeare religie doar parti le negative

este ca ~i cum un coptl

~i-ar nvinui parintii sau ar neerca sa se dezi,e de e~. Cu.lt~,ra

,
~ civilizatia eontemporan n-ar fi putut exista mra rehgllie'\
'

universale caei acestea ne-au meut sa ntelegem adevrufl e

supreme. $i fiindc nu au existat prea l11ultioame~1icare s-a~
atns de aeeste adevaruri supreme a luat na~tere slstemul mra
213

-r---

-~
QU

f-

Il

1
ii

I.1
1

Iii

1
1.

Ii

!II

,1

Il

legtur inversa. Initial ns inforrnatia Cfa imens ~j chiar ~i

tara conexiunea inversa sistemul funqiona strlucit ~i functioneaz ~in prezent.
Cel mai mare pericol al unui sistem tara conexiune inversa
este generarea acestu sistem de ditre tot ce e omenesc.
Divionl nu suCera atunci cnd nu exista legtura inversa. SuCera urnanul.
Adevrurile divine supravietuiesc tar legtura inversa,
cele urnane - pier.
n atitudinea dUffineavoastr ncercati sa vii apropiati de
peeot nu din punctul de vedere al logicii umane, cutndu-
minutios neajunsurile lui ~i ale religiei sale. ncercati sa simtiti
ce roi. i~ens ajucat religia n salvarea fiecrui am ~i a ntregii
omenm. Acela~i peeat, oricum ar fi, va ajut sa simtiti iubirea
fata de Dumnezeu, va ajuta sa iertati, caci el infptuie~te
poruncile biblice. ~i daca el gre~e~te undeva sau ca Ica strmb
~

ill
1
Il!

:~~.

nu acesta e lucrulcel mai rau.

~el mai ru e atunci cnd yeti acorda prea multa atentie

neaJunsurilor lui ~i yeti uita de functia sa esentiala - de a
transmite perceptia iubirii ~i a iertarii care provine de la Cel
care a fondat cre~tinismul
A veuit timpul cnd trebuie sa ne unim n iubire ~i nu n
pretentii. Cred ca va este destul de greu sa treceti de la
nvinuiri, blamari la iubire. lncercati!

,,'

Informatia dumneavoastrii
ceptionata i inteleasa.

- Un barbat din Romnia mi-a spus c a ncercat sa

citeasca volumele Illele ~i nu a rell~it (a absolvit doua facul-

214

Il,1

in mare parte nu este re-

..."""
E.=..:i:i.

~
.:D~~,g

-=-==

"'<
!;:

iJ

H9LZ

~
tti). Cnd a intdes ca ceva nu e in regula cu psihk~1 sau,
atunci a recitit introducerea ~i a vzut ca acolo scrie:"Inainte
de a citi cartea trebuie sa-i iertati pe toti!" a incercat sa-i ierte
pe toti ~i numai dupa aceasta a citit cartea. Inforlllatia mea este
obtinut prin suferint ~i eu raspund pentru fiecare cuvnt de
aceea ~i actiunea va fi cea scontata. Daca eu scriu ca trebuie sa
va spovediti, sa-i iertati ~i sa simtiti (inainte de citirea car1;ii)ca
iubirea pentru Dumnezeu este fericirea suprem atunci e vorba
de 0 parola care va va ajuta sa obtineti cat mai multa
informatie.
Daca n-ati putut sa iertati pe cineva, atunci veti primi doar
procente1 Dac nsa n-ati vrut sa iertati pe cineva atunci veti
primi ceea ce meritati!
Esen!ialul e sa nuva pierde!i cu firea! Totul va fi bine!
Este uimitor i extraordinar ca aproape toti cei care
va citesc cartile se adreseaza lui Dumnezeu. n toate
ciir[ile se intalnesc expresii ca, "semnul mortii", "hieroglifa mortii". Undeva este amintit un romb. Explicati-ne, va rog, cum arata acest simbol, chiar daca e 0 perceptie subiectiva.
Cred ca nu e nimk uimitor in faptul ca oamenii se ntorc
spre Dumnezeu dupa citirea crt:ilor mele; pe timpuri, credinta
n Dumnezeu era doar apanajul celor ale~i ~i omul nu ~tia de
ce trebuie sa se roage lui Dumnezeu: cartile Illele nu numai c
explic ci ~i delllonstreaz ca tara iubirea lui Dumnezeu nu
exista viata ~i dezvoltare mai ales cnd e vorba de treptele
superioare.
.
Autorii care n trecut au scris pe aceast tem au illlparta~tt
215

.~

Qu

alE-~t

~-

E5!

tl9LZ

r-

experienta, dar eu, cu cercetarile mele, am putut dovedi ceea

ce spun. Adic, daca nainte omul putea sa aleaga, acum, dupa
parerea mea, nu exista alegere, exista doar 0 singura cale:
iubirea pentru Dumnezeu. Restu) e distrugere ~i dezagregare. ~i a corpului, ~i a sufletului. Nu are nici 0 importanta
cum arat simbolulmortii, nu are important pentru ca atunci
cand omul deja merge spre Dumnezeu, eu cred ca putem
sa nu ne interesm curn arata neplcerile care ni se
ntampla. Acestea sunt doar detalii.

Sunt corecte oare comparatiile dintre mass

media
IInei tari i contiinta, dintre drclllatia monetara i sistemul sanguin?
-

Am observat ca statul se poate mbolnavi exact ca un

om ~i cauzele sunt acelea~i . De aceea comparatia e valabila n

mare, de~i e prea dur ~i incorect, cred eu, sa compari anumite
simturi ale organismului cu sistemele statului.
Eu cred ca e vorba de dorint, vointa, con~tiinta. n acest
plan, din punctul meu de vedere sunt periculoase reu~itele
$tiintei care ne orienteaza nu spre propria schimbare ci spre 0
tot mai mare imixiune n structura corpului uman ~i a
psihicului.
Pentru mine Dumnezeu nseamna iubire. n Biblie se
spune acela~i lucru.
Ajlltati-ma

Lenea

sa scap de lene!ce este, de tapt, lenea?

nseamn

stoparea

dorintelor.

Daca

dorintele

launtrice ncep sa fie nsotite de team ~i deceptie, realizarea

unci astfel de dorinte se poate solda cu mbolnviri grave.
2 ]6

Lcnea se declan~eaza. ca un salvator mecanism de apa.rare. n

ultimii zece ani nici eu ~i nici copiii mei l1-amfost bolnavi l1sa
nu demult, la vila, am stat putin pe zpada, dup baie, ~i rn-am
mbolnavit de grip. Era ceva asemna.tor cu gripa, dar fr
temperatura. Am profitat de aceast ocazie ca sa stau tolanit
cateva zile. S-a dovedit c gripa este un minunat medicament.
Cnd e~ti bolnav de grip ti llfrnczi dorintele pe multe
lliveluri dar e destul de periculos sa faci eforturi pentru a-ti
dori ceva. Trebllie sa ajuti natura, nu sa lupti mpotriva ei. Eu
am nteles de ce cele mai multe cazur de gripa. sunt n
februarie. Martie ~ aprilie sunt lunile cand apar ~i iall amploare dorintele ~i pentru ca ele sa fie curate, nainte de aceasta
e nevoie s te dezici de tot ce este omenesc ~i sa tinzi spre
iubire. De acea n februarie tr..ebllie s leneve~ti ~i s !lu-ti
dore~ti nimic, iar gripa este un bun ajutor n acest caz. Prima
senzatie pe care 0 ai atunci cnd te lnbolnave~ti de gripa este
lipsa tuturor dorintelor. Nu-ti dore~ti nimic. Dorintele sunt
principalul cOllcurent al iubirii, ambele sunt legate de actiune.
tata de ce lenea ~i lipsa dorilltelor ne ajuta sa aClImulm iubire,
tara. chiar sa.ne dam seama. Aici ~i are sursa dezicerea de cele
lume~ti ~i lipsa de activitate a sfilltilor din Orient. Dupa ce am
balit de gripa mi-am dat seama care e sensul celei mai mari
srbatori evreie~ti - Sabatul, Smbta sfnt. Principal a
cOllditie este lipsa oricarei activitati. Nici un tel, nid 0 afacere,
nid a dorint. lar rugciunea adresata lui Dumnezeu ncepe s
functioneze n mad real. Dorintele ~i aqiunile noastre sunt cu
att mai curate cu cat noi ne putem dezice de cie n favoarea
iubirii. Sufletul nostru se umple de iubire ~i, respectiv, de
energie. Energia genereaza. darintele ~i actiunea.
217

lI

.!:-,

QU

Ei!iii!
~

~"i12-

CQE-E-1::

~
.

'-'

lI9LZ

r-

tablou nu prea placut pentru mine. L-am sunat ~i i-am spus ca

are probleme ~i ca n 2-3 saptmni s-ar putea s moara.

FAMILIA

l'

1'1

1
Il

Probabil di fiecare a observat cii ln relatiile cu apropiatii (rude, iubiti) care ne iarta toate gre~elile, noi
suntem deseori duri, red ~i egoi~ti, iar strainilor (la
serviciu sau persoane mai severe) noi le zambim amabiI.
Cum sa ne luptam cu aceasta ~i de ce se Intampla a~a?
- No; nu n(elegem pna la capat esenta Cre~tinismului.
TOli n(elegem fraza lui Hristos "iube~te-li aproapele ca pe tine
insuti" -?ifinem cont de ea. Jar cnd El zicea c cei mai mari
du~mani ai omului sunt apropiatii lui de-acas ~i c El a venit
s3-1 despart pe Frate de sora etc. aceast fraza nu este nteleasa de nimeni. De ce un apropiat poate deveni du~man?
Tocmai pentru c apropiatii no.';trisunt acei care ne tolereaza
toate dorintele ~i care deseori ne creeaz conditii exagerate de
confort. P6n aceasta ei ne fac sa ne ntoarcem sutlete~te de la
Dumnezeu ~i iubire.
0 sa vii povestesc 0 ntmplare care a avut loe nu demult.
Eu cercetez periodic, de la distanta, unele persoane care ma
intereseaz. Cercetnd biocmpul unui cunoscut am vazut un
218

- Din ce cauz? - s-a interesat acesta.

- Cauza este destinul favorabil, probabil e vorba de 0
moarte accidental ~i nicidecum de boa la.
- Situatia mai poate fi corectata? -m-a ntrebat.
- Cu ct e mai putin timp, cu att mai greu poate fi redresata 0 situatie, - i-am raspuns. - Aminte~te-ti de toate momentele cnd nu ai acceptat neplacerile destinului, n-ai renuntat la
supararile fata de cei prin care a fost njosit destinul tau,
aminte~te-ti de rnomentele n care tu ai distrus destinele altor
oameni ~i cere iertare pentru toate astea, schimbndu-te astfe!.
- Eu nu am distrus destinul nimnui - s-a amuzat amicul
meu.
- nseamn c trebuie sa renunti la suparari ~i la depnmare.
Peste 10 zile, 0 "Volga", ncalcnd toate regulile posibile,
i-a lovit frontal "Mercedes"-ul. A ramas viu ca prin minune.
Dupa accident I-am ntlnit din nou.
- Cred ca am nteles cauza a ceea ce s-a ntmplat cu
mine, - mi-a spus. - M-am decis sa-mi cumpr un apartament
frumos ~i, probabil, n subcon~tient mi-am dorit foarte mult
acest lucru.
Cauza fusese gasit ~i eu uitasem deja de acest caz. Mai
exista ce- drept un semn de ntrebare. A fast cam dur ffanat de
sus pentru asta. Nu se pedepse~te cu viata dorirea unui
apartament. Soli, neplceri, asta da, dar n cazul de fatA mai
era ceva la care nu puteam ajunge.
De abia peste un an am aflat despfe ce era vorba. Discutam
219

.~

Cu

~~~t

--

~
lI9LZ

1
1

Il

~1

--""

stlbcon~tientafata de mine ~i-a schimbat sensul, n bine.

despre problemele lui.

-

E 0 situatie stranie, - mi se plngea el - curn vreau

sa-mi ajut rude le, cum ncep problemele cu banii.

- Cu ce surne ajutati - rn-am illteresat .
S-a dovedit ca ajutorul lui financiar era mai Illare dect
oriee salariu.

- Dumneavoastra

va depravati astfel rudele

- i-am spus.

Am vazut dupa privirea sa ca nu m-a nteles.

-

a sa va povestesc cteva cazuri.

Aveam 0 pacienta care locuie~te n Germania. Ea i trirnitea
regulat mamei sale n Ucraina cte 0 suma nu prea mare de
bani. Se apropia ziua ei de na~tere. Fiind bine dispusa i trirnite
mamei sale 0 suma de cteva ori mai mare. ,,~i ~titi ce s-a
ntmplat? - mi povestea ea. - Pentru prima data n viata

mama nu rn-a sunat ~i nu rn-a felicitat cu ocazia zilei rnele de

na~tere." a ntreb dupa aceea: "Marna, ce s-a ntmplat de ce
nu m-ai felicitat?" - "Nu nteleg ce s-a ntmplat. Parca mi-a
luat cineva memoria" mi raspunde mama.
~

Nu trebuie sa-i asfixiem pe oameni, mai ales pe cei apropiati, printr-o grij excesiva.
Un ait caz mi s-a ntmplat mie. Am hotart rnpreuna cu 0
persoana sa facem 0 miea afacere. Am schitat un plan general

~i am nceput sa disclItam detaliile. Pentru oriee eventllalitate

rn-am uitat n planul fin care este atitudinea aeestei persoane
fata de mine ~i am vazut ca-mi dore~te moartea. "Da - ln-am
gndit eu, - e cazul sa uit de afacere." La 0 alta ntlnire i-arn
spus ca am probleme cu banii ~i cred di nu 0 sa iasa nimic cu
afacerea noastra. Credeam ca atitudinea lui va fi ~i mai
negativ. ~i am vazut un tablou care ln-a uimit: atitudinea lui

Mai trziu am llteles despre ce era vorba. Acestui om nu i

se permitea sa aiba sume mari de bani. Cu ajutorul meu el ar fi
putut face ace~ti bani iar sufletul lui m-ar fi urt pentru acest

lucru. Unui sugar i se poate oferi iubire, multa atentie ~i ngri-

jire. Unui copil n cre~terei trebuie iubire, atentie ~i ngrijire.

Adolescentului i trebuie iubire ~i atentie. Unui tnar i trebuie
iubire.
Dac i oferim u!lui om prea multe, acestuia i se atrofiaz

motivatia

pentru

activitate independent. amui ncepe s

depinda de noi, a~teapt de la !loi tot ce-i trebuie ~i ncepe s

ne urasc dac nu primqte ce vrea.

lata de ce ajutorulnu

trebuie sa fie continuu ~i s-l pun pe

om n situatia de dependellt fa~ de durnneavoastr. Ajutrn

un om cu 0 bucata de pine, nu ~i cu unt.
Va amintiti ca n Biblie serie: cnd ajuti pe cineva, mna

dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stnga. Adica ajutorul trebuie

sa treaca pe neobservate.

- Va mai amintiti de disensiunea noastra end ati spus c

nu ati distrus destinul nimanui? n realitate, nsa, ati meut-o.
Printr-un ajutor exagerat puteti distruge destinul unui om
mai repede dect prin njosire ~i minciun. Daca distrugeti
destinele altor oameni atunci trebuie sa fie distrus ~i destinul
dumneavoastra. lata de ce 0 femeie adorata I ealc n picioare
pe barbatul care i se nchina cci acesta i eorupesufletul prin
sllpllnerea exagerat.
Dependenta de viat ~i de dorinte are loc nu numai atunci
cnd ne temem, ne suprm sau urm. Acest lucru se ntmpla
n primul rnd atunei cnd noi tolerm toate dorintele cuiva,
221

220

.-

.=-==
Qu

hg.

t:rIF-f-<..o:::

--

Ll91Z

,--..

Il;

cnd ne ploconim ~i ne slugarnicim n fata persoanei adorate.

Ne-am obi~nuit sa credem c daca iube~ti atunci trebuie
~a-i. intri n. voie ~ sa-i ndepline~titoate dorintele persoanei
IUblte. NOl sesizam Oivinul doar atunci cnd nfrnam
pornirile omene~ti. Ura fata de viata ~i slugamicia n fata ei
sunt doua fete ale uneia ~i aceleia~i medalii.
lubirea nu doar druie, dar ~i ia. Cu ct mai mult tindem
spre comuniunea cu Oumnezeu cu att mai u~or ne e sa
sesizam acel moment, n care, ajutnd corpul noi trebuie sa ne
oprim pentru a nu-i dauna sufletulu.

DIVERSE

Este utila ascultarea muzicii clasice? in general, muzica influenfeaza caracternl $i subcon$tientul omului?
- Ar trebui sa cercetez o.'persoana ascultnd muzica
clasica ~i s evaluez rezultatele influentei - n-a~ vrea sa raspund la ntmplare. Muzica "frneaza" con~tiinta, de aceea e
mai u~or sa-ti simti fundamentul, sa te ntorci la izvoare. Nu
ntmplator n bisericile anumitor confesiuni se interpreteaz ~i
se asculta muzica.
Muzica este un instrument de lue ru cu subcon~tientul,
cu suf1etul. Muzica ti poate transmite acea informatie pe
care con~tiinta 0-0 recepteazi.
$i fiindca informatia de baza nu este una verbal noi
primim prin intermediul muzjcii tara a ne da seama - foarte
muta informatie. La fel ca ~i pictura, muzica este posibilitatea
de a te conecta la 0 informatie noua, total necunoscuta. Muzica
este un instrument de cunoa~tere a lumii.
1

'1

Mi-am dat seama n ultimul timp ca am fard lie copU un

sentiment apropillt de grea(li, de dezgust, mai ales la(ii (le cei
223

:=11
Cu

~ii g.

t:I:lf-of-o..o::

--

~
H9ll

r-

mid. Care ar putea fi cauza unei miemenea agresivitii{i n

sufletul meu?
La baza dezgustlllui ~i a gretii se afl tearna. Va este team
de copiii rnici. Probabil, n planul fin avetiproblerne cu copiii;
trageti concluziile necesare.
Nu ~tiu dai barbatii au glande mamare dar la sotul
meu sanul stang este cu mult mai mare decat cel drept.
Spuneti-mi, care este cauza?
Din

mari, de profunzime,

suprrilor

lllbolnvesc

de cancer.

Brbatii

Organismul

reactioneaza

diferit

deformeaz

biocmpllJ:

sc modific

partea

Snul
rarea

Il

cauza

stng

poate

lovi

pulrnonar.

ernotionala

se deregleaza

unui

cu zona
inirna

sau mrirea

dorintelor,

geloziei,

a suparrilor

care

putut-o

depa~i.

profund

la problerna

se
care

functiile,

alteori

organica.

tumeficri
n-ati

fac icter sau cancer

uneori

e n legtur

exagerata

femeile

$i sotul dumneavoastr

cordului.

Probabil,

sau se poate

sn, etc. probabil,

e vorba

pe cei apropiati,

Dac

va

veti

sup-

materializa

schirnba

de tema
0 tem

pe

lulltric,

va fi n regul.

Citesc cartile ~i materialele de pe site-ul dumneavoastra. Am 0 memorie buna, de obicei pot sa reproduc
texte mot-a-mot, insii in acest caz nu pot sa mentionez
sau sa reproduc ceva. Recitesc textele i din nou mi se
intamplii aceIa~i Iucru - tatui mi se "destramii" in cap.
- Ce este memoria? Exist situatii diferite. Aeestea se afl
n diferite punete ale universlilui sali timpului. Clld le uniti
obtineti 0 generalizare. Fr memorie acest lueru ar fi imposibil. Deei, pentru un proces de refleetie sau creatie e nevoie
224

de un mecallism aetiv al memoriei ~i unul de generalizare. Cu

cat amui e mai evoluat cu att mai mult informatie poate
generaliza. Nivelul posibilittii de generalizare se define~te
prin posibilitatea de pstrare a iubirii. ntelepeiunea consta, n
primul rand, n a pastra iubirea ~-n timpul suferintelor. Dac
iubirea e insuficient atunci informatia nou nu poate fi
catalogat, e dificil de a 0 generaliza ~i de aceea ea nu se memoreaza. Acest proces devine posibil ulterior, dupa 0 anumita
perioada de timp. Eu ma strduiesc sa cataloghez cele mai
diversificate blocuri informationale ~i de~i lucrez n regimuri
maxime acest lucru nu-mi reu$e$te ntotdeauna. Deseori cataloghez informatia nou ncercnd s-o generalizez $i s-o memorez Il timp de 0 lun, doua sau jumatate de an. ~i
duml1eavoastr vi se l1tmpla atela$i lucru dar sunteti mai
putin pregtit pentru acest proces. Orice informatie nu este
receptionat de noi atta timp cat nu a fost generalizat $i
adusa la un numitor comun. E ca 0 hrana pe care 11-0 putem
digera. Nu numai ca Iloi 11-0 acceptm, dar 11-0 accepta nici
intestinul.
Digerarea hranei informationale este un proces mai dificil
dect digerarea hrallei fizice.
nceput de drum.

Dar, deocamdat,

suntem

la

Se poate impleti cand unnarim casetele dumneavoastra, nu este aceasta ocupa{ie 0 pierdere de energie?
n lupta impotriva geloziei ~i a ata~amentului tata de
dorinte etc. ajuta cumva ierburile (m~etelul,
salvia,
menta) ?
- Atullci cand vizionati casetele puteti mpleti, puteti chiar
225

,.

~Qu

oE1;~

~~~,g

dormi

nu e nimic ngrijorator n aceasta. Informatia

la diminuarea

esential

(mu~etel, salvie, menta, etc.) contribuie

dependentei

de dorinte

sau voint

~i creeaz 0

respective sunt utile ca un imbold, pentru crearea atmosferei

libere pentru a oferi credincio~iIor

sustinut.

ns obi~nuirea

de lucru, ns mai departe trebuie sa mergeti singur, independent.

1
1
'~

Gnditi-va: chiar !?i femeilor care nu er~u nsr~m~te

recoman da c U Ill ii de ani n urma sa se odlhneasca,

. .. sa asculte
."1
. - ~
ecteze
de
la
toate;
toate
rehgllie
au !?IZI e
decon
e
mUZlca, sa s

care permite 0 activitate,

1
"1

la sutletul ei daca sotul . i poate

asigura
bucat~ de ~ine~
. -0 ~i
.'
a-'f.~ cfktl ge smgura
b
Chiar dac nu are pe I1Imelll ~I tre lIIe s
.'
existenta va gasi totu~i ~i putin timp pentru odlhna. copll~lul.
il se

cu acest tip de atmosferii poate da dependenla! Deci, plantele

atmosfer

timp sa se concentreze

.
asupra 1UI Dumne zeu . Gnditi-va la acest lucru!

Ce-i de facut daca nu reuesc deloc sa influentez 0

persoana (purificand-o prin mine fnsumi) ca sa nu
urasca oamenii i sa nu-i invidiez.? Cum poate fi stopat
r'

acest lucru?

Nu umblati cu viclenii. Ce nseamna "nu reu~esc deloc

0 persoan purificnd-o prin mine nsami" ?

sa intluentez

Purificati-va la modul real, schimbati-v n profunzime ~i i

yeti sai va cu adevarat pe altii! Dumneavoastr v-ati curatat

doar putin, pe ici pe colo, ~i doriti ca totul n jur sa

strluceasc?

Va compatimesc.

Sunt fnsarcinata fn doua luni i ceva. Trebuie sa

sustin teza de doctorat petree mu/t timp fn fata calculatorului. Dauneaza arest lucru copi/ului?
0 femeie cu cteva secole n urm mi-ar fi putut serie
un astfel de biletel: "Sunt gravida dar trebuie sa duc sacii cu
grau la moara, trebuie sa sap pmntul ~i s merg la piat ca sa
vnd produse. E dunator

acest

lucru

pentru

~-

1I9L

este destinat subcon~tientului.

Plantele medicinale

(J

copil?"

0 femeie

cumsecade se straduie~te sa stea acas, se roag ~i se gnde~te

226

+:::::

~
~
~:IE-~.E

.S'"1o

"'u

e-

~
C
""

l
fi.'
-

DESPRE

n9/Z

-.....

';~

Oac 0 persoall are 0 deschidere spre astfel de lucruri ea se

poate schimba.
Pentru multi acest obstacol este de netrecut, ns pentru a

SNTATE

va ajuta bunica trebuie

lucru.

~i dumneavoastr

sa faceti acela~i

Vorbiti-ne, va rog, despre greelile cele mai caracteristice care reprezinta cauzele aparitiei diabetului .

De ditiva ani bunica mea de 80 d e an ,sufera

de
d' la b'et zaharat. ln u/timul
timp ea se simte tot mai rau
'

moar~ ~u ztle., I-~~ adus cartile dumneavoastra

dar n~

are mc, puteTt mc, dorinta sa le citeasca. Ce trebuie sa

fiac,

cum a putea 5-0 ajut?

.
Cercetrile meJe vizeaza emol iiIe de pro funzlme

st~atufl"1e de pro_fu,l1zimeale subcon~tientului, care nu pot ~

vazute pentru ca II1formatia actioneaz la nivelul Sli bcon~t!-.
entului.

Clld ctiti 0 carte . d umneavoastra trallsmiteti subcon tien~

. .
' .
.
tUJUI IIlformatla prin intermediul con~tiintei. Caset
.
a VId eo, 111
A

care

d
s~ au c vacea Inea, permite

transferul

direct de informatie

.
- bunlca dumneavoastr poate do fml," Jar aparatul video
lInqlOna;. schll11brile var avea loe chiar d aca aparatul
fi"

poate

se va

atla Il alt camera.

Toat~ acestea ver avea 0 alta pondere daca nainte de a
.
asculta III SOITIIlme saJu
1 d e pe casete ea se Va sI ra-d UI. sa-J
-" lerte
.
pe tOtl, sa- refuze blamarile, regretele ~i nemultumirea de sine.
228

- Oiabetul reprezinta un ata~ament fat de gelozie. nainte

credeam c gelozia reprezint un ata~ament fat de relatE.
Ulterior am l1teles c la baza relatiilor exist un plan mult mai
fin: idealurile, spiritualitatea ~i nobletea care trec I1dorinte.
Oorintele tin de viata. Oeci, incapacitatea de a accepta ruperea
relatiilor, crahul idealurilor, sperantelor ~i a vietii genereaz
diabetul. Ati avut parte de 0 compensatie cci ati nceput sa v
concentrati asupra iubirii ~i ati diminuat dependenta de viata ~i
dorinte.
Oeci, dumneavoastr puteti pastra iubirea chiar ~i atunci
cand vi se spulbcr toate dorintele, cand sunteti njosit ca
femeie, cand va este njosita dorillta de a avea 0 familie, copii,
etc.
UIterior sunteti pusa la ncercare pentru a vedea cata iubire
puteti pstra Il suflet. Urmeaz un ~ir de stresuri, stresul n~
seamn pierderea a ceea ce v este drag ~i pentru care simtiti
un real ata~al11ent; daca tineti piept stresului va l1cepe
nsnto~irea reala, de profunzime. Oaca nu faceti fata stresului, dac nu puteti pastra iubirea, atunci se isca pretentiile
fata de sine ~i fata de altii, deci, ati ratal posibilitatea de a va
fixa senzatiile ~i va ntoarceti de unde ati nceput. Cauza

il'

229

~
Qu

~"'"

~~"i:i

g.

t:QE-f-..<::

t:
~

=--=oz

H9ll
r .1

aparitiei diabetului poate fi dezicerea de iubirea fata de 0

persoan apropiat, poate fi 0 gelozie de durat sau 0 deceptie
permanent, nemultumirea de sine sau permanenta lips a
dorintei de a tri, disponibilitatea luntric de a-ti pune capt
zilelor pentru c ai fost abandon'at(), depresiile permanente,
lipsa ncrederii n sine, n viitor, incapacitatea de a pstra
iubirea atunei eand se spulber planurile .i speranlele pentru
viitor. Pe ct de mare e agresivitatea fata de iubire pe att de
mare e ~i blocajul prin diabet. Diabetul, schizofrenia ~i cancerul au la baz acelea~i cauze - concentrarea asupra dorintelor. Cauza diabetului mai poate fi ~i "aruncarea" asupra copiilor ~i nepotilor a problemelor iar uJterior cnd ace~tia ajung la
vr~ta maturizrii sexuale ei nu trec ncercarea n planul fin.
ln acest caz, diabetul se poate instala tara nici un motiv
vizibil.
Oeci la nceput trebuie sa va faceti ordine n propria viata ~i
apoi ~i n viat:a urma~ilor dumneavoastr. Oiavolul poate fi
llvillS, mai ales daca sunteti la curent cu ultimele cercetari
expuse n videocasetele din ultimii doi ani.
Cu cativa ani in unnii savantii englezi" cercetand mai
multe Jernei cu tumoare la creier" au descoperit 0 particularitate comuna: pe parcursul mai multor ani aceste
Jemei i~i vopseau parul in culori intunecate" de~i calitatea .i preful vopselei erau diferite.

- Sa analizm aceast situatie. 0 femeie ncarunte~te. Ce

mseamna ncaruiltirea sau pierderea prului? E vorba de
blocarea programului de autodistrugere. De unde ncepe acest
program? Cel mai adesea e vorba de incapacitatea de a accepta
~

230

stresul sau suprrile pe brbati, suprarea pe ele nsele, lipsa

dorintei de a mai tri - deci, de fapt, 0 concentrare exagerat
asupra dorintei de viatA.
SA revenim la culoarea' prului. Femeia a ncruntit ~i a
nceput s-~i vopseasca prul in cu lori inchise. Ce se intmpl?
Se diminueaz blocajul dorintelor. Femeia este din nou tnra
~i frumoasa, concentrarea asupra dorintelor s-a amplificat,
agresivitatea fatA de sine ~i de altii s-a amplificat, iar programul de autodistrugere a nceput sa functioneze ~i mai puternic.
Daca femeia este nearmonioasa s-ar putea sa aib parte n
continuare de cderea parului sau de probleme ginecologice,
ori probleme cu vederea, sau tumori ale creierului. Toate
acestea se nscriu n situatia pe care am descris-o. Daca aveti
parul carunt nseamna c dwnneavoastra nu puteti pstra
iubirea in timpul stresului. Dac yeti ncepe sa va ntineriti ~i
v concentrati asupra dorintelor ~i nu asupra iubirii s-ar putea
sa nu faceti vreo tumor dar s-ar putea sa aveti probleme
ginecologice.

i
'J

Dumneavoastra
n-ati vazut filmul Forest Gunp n
care e aratat un am tara ata~amente?
- De ce tara ata~amente? Tocmai ca acolo e artat un tip
cu ata~amente! Oamenii de afaceri cei mai de succes sunt cei
care au 0 familie destramata ~i 0 viata personal nereu~ita. E
vorba de individul gelos launtric care mizeaza pe capacitati,
cariera ~i ii reu~esc toate caci el nu se ata~eaz de cariera.
Forest Gump este un om care are 0 viat personal
nefericita. Picioarele lui, crjele sunt at~ate de bunstare" caci
nc din copilrie era pregatit pentru viitoarea bunastare. Nu
231

.~
Qu

:iJ~-jjg:
~
i:Qf-f-..o::: u

9ll
r' '-

importante

sunt
viat.

El

~i noi

aici

avem

ata~amentele

un erou

ci

saJe

similar.

atitudinea

fatA

de

de

~i

Ivan

cel

prost.

nu cauta vinovati

nu se cramponeazade principii ~i ideaJuri ci se straduie~te

.'
n

sa pastreze iubirea n suflet, de aceea ~i trece de

prost n ochii aJtora. A~a ca Forest Gump nu este nimic altceva
dect ecranizarea pove~tilor populare ruse~ti ntr-o maniera
americanizat. Nu este un filmde duzina caci ajuta treptat
poporul american sa vada valorile adevarate, bazate nu pe
dorin(a de riizbunare, de a-I lichida pe celiilalt, de a restabili
orice situatie

dreptatea ci pe dorinta de a pstra bunatatea

cu

orice pret.

Spuneti-ne vii rog, de ce anume Oesteprovocatii insuficienta cardiaca?

- Problemele cardiace au ca tema gelozia, supararile pe
oamenii

apropiati,

dorintele

~i viata. Uneori 0 concentrare

marita asupra idealurilor ~i idoJatrizarea omului iubit genereaz 0 mensa suparare n subcon~tient omul s-ar putea sa
nici nu l1teleag acest lucru, nsa asupra copiilor se va
rsfrnge cu sigurant.
Cand riimane acasii, copilul meu nu se imbolnii-

vete,daca merge la gradinita

deauna. Care sa fie cauza?

se fmbolnavete

Ma chinuiete de mult timp 0 ntrebare: "Oamenii

obinuiti (care nu au citit Diagnosticul Karmei), de unde
trebuie sa tie cum sa traiasca n conformitate cu reguliIe karmei?" De unde sa tie ca suparari/e lor sunt cauzele afectiuni/or i nenorocirilor. De ce nu se ntiilnete
nicaieri accasta informatie accesibi/a tuturor? De unde
trebuie sa afle un om ca esentialul n viata e sa-I iubeti
pe Dumnezeu?
n 1991

fntot-

toate

lucrurile

~i stabil.

Un

confortabil

copil

acas.

su nt previzibile.

Copi/uJ

care

La grdinit

are loc 0 reorganizare

Exista

0 atmosfera

ata~at de relatii prime~te

IlU poate

a reJatiilor

sa su porte

nici eu nu ~tiam

diagllosticul
de

Acasa

clduroas
dore~te.

Acest lucru ne sugereaza c printii lui au 0 lips incapacitatea de a se ncadra ntr-un colectiv, neacceptarea situatiiJor
umilitoare ce nu corespund dorintelor ~i vointei lor. Grdinita
este un model al vietii viitoare a omului. Probabil, c acasa
printii i-au creat copilului conditii prea confortabiJe ~i copilul
nu poate accepta destabiJizarea acestora.
CopiJul trebuie s se cleasca. Pe de 0 parte e vorba de
iubire, pe de alta - de reorganizare. Vreti s-I scutiti de reorganizare? La nceput se va simti bine acas dar cand va cre~te
nu va da doi bani nici pe confort nici pe parinti, pentru c ei
i-au distrlls viata.
Gnditi-v bine la acest lueru!
-

vorba

fiindca nu este rautacios

c~tig mereu

Jui

de cancer

s~lpravietllire.

viitorul ~i am

Nu

sperat

cum s

cu metastaz.
mai

aveam

nci

s gasesc

ceva

triesc

corect.

Mi s-a

pliS

tara nici un fel de ~anse

un

viitor.

Am

ce ar fi mai

dispretuit

important

tot ce-~i
decat acesta.

0 trauma

se simte

nu are situatiasub control

~i el se mbolnave~te.

deci

Am

iubire,
triesc

llceput sa citesc

Biblia

~i am

gsit acolo

cuvntul

I-am urmrit peste tot ~i am nteles cum trebuie sa

corect. Doar
prin iubirea fata de Dumnezeu poti

232
233

.!:,
~u

IJ::jf

~~~;;.1:

--

lI9JZ

.......
i"

,.........

ntelege cum trebuie sa trie~ti cu adevarat. Daca nu mi s-ar fi

pus un diagnostic fatal ~i daca n-a~ fi fost macinat de suferinte
suflete~ti ~i a~teptare atunci probabil n-a~ fi nteles ~i n-a~ fi
simtit nici eu aceste lucruri.
S-a ntmplat ca volumele mele sa poalii fi acceptate doar
de oamenii care nu numai ca au suferit dar sunt gata ~i n
continuare sa sufere ~i sa treaca de chinuri tinznd spre iubire.
Am nteles atunci ca nu oricine poate sa-mi citcasca
volume le. E mult mai u~or sa sufcri ~i sa mori dect sa ierti!
Este imposibil sa-i faci pe toti sa nteleaga mai ales daca
omul nu este pregatit pentru a~a ceva.
Cei care sunt pregatiti pot lua informatia necesara. Cei care
nu sunt pregatiti, i pregate~te destinu/. ~tim cu toti ca destinul
"ne ajuta" sa percepem Divinul. De obicei ncepem sa ne
gndim la Divin nainte de moarte ~i doar atunci vedem n
toate vointa divina.
Depinde de fiecare om la ce nivel va ajunge sa nteleaga ~i
sa perceapa legile supreme pentru care am fost creati.

SPORTUL
$1
ARTELE
MARTIALE

Ce influenta poate avea Aikido asupra omului?

Cnd omul vrea sa-~i distrug agresorul ~i nu se gnde~te
deloc la sine, atunci e vorba doar de 0 ncaierare sau 0 banal a
bataie. Avern de a face cu artelc martiale atunci cnd omul I
vede pc adversar ~i se vede pe sine, stare sa, ~i cu ct mai mult
se uita la sine ~i nu are ca scop distrugerea adversarului, ci
propria armonizare, cu att mai mult putem defini aceasta
situatie ca arta.
n Aikido e prezent mai mult tema perfectionarii proprii, a
perfectionarii mi~earilor, a armoniei, deet aetiunea asupra
adversarului ~i din acest punet de vedere, acest sport este mult
mai armonios dect altele. Oricare sport se define~te prin
obiectivele interioare ale omului. Sportul este doar un fundal:
pentru unii e posibilitatea de a ucide, a-I ueide pe celalalt, iar
pentru altH e posibilitatea de a pstra iubirea chiar ~i atunci
cnd se agresivitatea exterioara este manifestat asupra lui.

235

i
\

.!:...,
~u

+:::::

:'2!iJJ;;'
o::IE-E-.c

-=-=

9a

Sunt sportiv(pugi/ist) i binefnteles di. particip la fntreceri i ma antrenez; dupa ce ma lupt fn ring ma doare
capul din cauza loviturilor. Care, de fapt, sa fie cauza
durerilor? Eu nu-mi urasc adversarii, iar dupa un antrew
nament foarte dur fncepe sa-mi "tiuie" capul; dupa ce
v-am citit cartile m-am obinuit sa vad peste tot Voia
Domnului i, firete, cred ca i fn acest caz e tot Voia
Lui.
Odat am eonsultat un sportiv cu rezultate destul de slabe;
am luerat cu el simplu~ m uitam ce se ntmpl n sufletul su
n momentul de explozie a energiei, n momentul ataeului. Am
observat di explozia de agresivitate era adecvata exploziei de
energie, adica pentru el explozia de energie ~i de agresivitate
era unul ~i acela~i fenomen ~i tocmai acest lucru i blocaposibilittile, caci posibilittile noastre sunt dependente de rezerva
de iubire. Daeil ns posibilitatile noastre n conexiune cu
explozia de energie sunt ata~ate de agresivitate atunci nou
trebuie sa ni se bloeheze agresivitatea. L-am diagnosticat n
diferite momente ale luptei ~i-i explicam cnd i este mai u~or
luntric ~i dind mai greu. A nvatat cu timpul sa-~i pstreze
bunatatea ~i iubirea n momentul atacului ~i n momentele de
agresivitate exterioara ~i atunci a nceput sa dea rezultate bune
~i trebuie sa va SPUI1ca 8 avut rezultate destul de impre~
sionante.
Noi nu ntelegem ntotdeauna ca saltul nostru n exterwr
poate genera n interior 0 imensa explozie de agresivitate.
nvtati-va sa faceti un scop din pstrarea iubirii ~i nicidecum
din felul eum yeti lovi sau eut va veti apra de lovitur. Initial
nu va fi u~or, ncercati acest lucru nainte de lupt sau dupa,

::.
a::

nsa daca va yeti nsu~i acest lucru atunci nu yeti ucide, nu yeti
nvillge pe altii, ci pe voi m;iva, va yeti ntrece pe voi, va veti
ajuta adversarul aratndu-i nivelul dumneavoastra ~i tacndu-I
sa simta ceea ce simtiti dumneavoastra.
Pentru ca de fapt oriee sport, oriee ntrecere, oriee lupt a
doi adversari pe planul fin nu-i nimie alteeva deet un ajutor
acordat celui lait ~idoar pe planul de suprafata arat a njosire.
Concentrati-v asupra rdacinilor ~i eoroanei ii va fi mai
u~or!
Copi/ul nostru este foarte activ. Pe de 0 parte cred ca
acest lucru e cauzat de faptul ca parintii copiilor energici vor foarte mult ca micutul sa le lase timp pentru
propriile ocupatii, de aceN el nu le ofera aceasta posibi/itate. Pe de alta parte fnsa mi se pare ca, fn viata,
copiii activi au parte de mai mult deciit altii (dei fn
principiu, nu este exc/usa nici 0 varianta). Spuneti-ne,
va rog, am dreptate sau exista 0 alta explicatie pentru
acest fenomen?
- Imaginati-v ctiva clreti. Unul are un cal puternic ~i
minunat, ~i el clre~te extraordinar. Merge lini~tit, tar grab
~i, cnd e nevoie ~i strune~te calul. Altul are un cal puternic,
iute, dar el nu-I poate nieidecum eontrola ~i, de aici haosul,
distrugerea, situatiile nerezolvate - el nu-~i poate stpni

calu!' Varianta a treia: un clret puternic ~i un cal mediocru.

il poate goni, mpinge cu pintenii ~i va observa ncet c
bidiviul sau se va teille de toate. Varianta a patra: un clret
prost ~j un cal pe potriv. Explozii periodice de imprevizibilitate ~i uneori 0 l11i~carelini~tit, domoal.
237

236
1

.S'"1,
QU

:::::

-P""'--.."-

CI E.=..: i::i.
~

CD~~.

CONSULTATII

pier, dac noi depindem de ele, ca ni~tesclavi, atunci pierim ~i

!loi odat cu ele.

Arta evolutiei consUl n a avea un cal puternic ~i a nvta sa
fii un bun calare!. n primul rand, acest lucru trebuie 5-1fac
printii pentru a avea un copil santos.
De ce unele persoane reactioneaza
pului iar altele nu?

la schimbarea

tim-

- La baza valorilor um3ne se atl astfel de lucruri precum

viata, dorinta. vointa ~idestinul. Schimbrilebru~te ale vremii

lin de l1josireadestinului ~i a vietii. 0 dependent mrit
poate sugera asemenea reactii precum boala sau disconfortul.
Deci, cu ct noi suntem mai ata~ati de stabilitate cu att mai
greu suportam schimbarile vremii ~i suntem mai bolnavicio~i.
Ata~amentul fata de stabilitate reprezinta 0 dependenta marita
fata de valorile umane ~i de fundamentele acestora. Eu cred ca
daca dumneavoastra vreti sa va nvingeti stresul trebuie sa
faceti urmatorul lucru: faceti du~ cu apa rece, faceti sport,
adica, daca va veti stimula imunitatea, va veti mari
posibilitatea de adaptare, veti avea parte de tot mai putine
fenomene negative. Pur ~i simplu la unii e vorba doar de dureri
de articulatii la schimbarea vremii, pe cnd la altii e vorba de
manifestari ale concentrarii marite asupra bazelor fericirii
umane.

---=-

L~91l

Calul reprezintii dorinta noastra. Cu cat calul este mal

puternic cu att mai mari sunt posibilittile noastre ~i. respectiv, noi trebuie sa ~tim a le struni. A~adar,scara dorintelor
noastre line de iscusinta de a le struni.
Cte ceva depinde ~ide noi: adic ne ucidem dorintele - ele

...

u~

Am promis di voi acorda consultatii n dimineata aceasta la

trei persoane care vor suna din tari diferite. La nceput ma
suna 0 doamna cu care am mai discutat.

.'

Dupa convorbirea cu dumneavoastra totul s-a

normalizat n familia noastra, - mi spune ea. - nsa nu
demult am aflat despre 0 fapta amorala a sotului meu,
nu m-am putut abtine ~i i-am spus tot ce-am crezut de
cuviinta. M-a parasit din nou ~i nu mai ~tiu ce sa fac.
Spuneti-mi, am gre~it cu ceva?
E vorba de faptul ca v-ali blamat de mai multe ori so\111.
ncercati sa ntelegeti: fiecare om ~i are destinul sau. Pe unul
soarta I face hot, pe altul - politist. Destinul este 0 erootie de
mare profunzime ~i de 0 intensitate imens. $i va rog sa ma
credeti ca mustrndu-I, dumneavoastra nu-i veti schimba destinul. Pentru ca informatia sa fie acceptata ea trebuie sa contina 0 emotie pozitiv. Altfel, patrunznd n interior, ea va
distruge tot n calea ei. lata de ce pentru a educa pe cineva e
239

238

-,.--

QU

r.

.~,

bine pentru nceput s-i demol1strati atitudinea dumneavoastr

binevoitoare. Vii puteti baza doar pe ceva permanent. 0 emotie
pozitiv, suprem este continuta n sentimentul iubirii. $i dac
dUITIneavoastr nu va deziceti nici pentru 0 clip de acest
sentiment, Illi cedati temerilor, deceptiei !?i blamrii, atullci
imputrile dUITIlleavoastr cele mai grave vor fi auzite ~i amui,

sprijinindu-se pe sentimentul iubirii, se va schimba n profUllzimea lui. Omul ~iva schimba destinul.
Nu vii mustrati satul pentru faptele din treclIt, cci dac nu
v-ati schimbat

dumneavoastr
nu yeti putea schimba nici
trecutul. Dac vii yeti educa sotul amplificndu-i complexul de
vinovtie ~i regrete, I yeti ucide cu 0 astfel de pedagogie. n
procesul educatiei, esentiaJul nu este pedeapsa pentru cele
nfptuite deja, ci prevenirea repetarii aceleia~i fapte. ~j pentru
ca acest lucru sa nu se mai repete n viitor trebuie s llcercati
s va reorientati sotul, s-I ajutati sa-~i formeze un nou sistem
de obiective. Sunt prea putine ~anse sa va reu~easc lucrul
acesta pe planul exterior. Cel mai bine e sa lucrati asupra
sinelui. Cu ct depindem de dorinte mai puternic cu att mai
multe dorinte nesnatoase vor pune stpnire pe Iloi ~i vor
deforma cu atat mai puternic scopurile noastre ~i obiectivele
morale. Sotul va va urma intuitiv daca yeti reu~i s echilibrati
sistemul de prioritti la dumneavoastr ~i la copii ~i yeti
llvinge dependenta de dorinte. Treptat, se vor schimba caractenil sotului, orientarile morale ~i, Il fine, destinui. Parintele
este total "descoperit" n fata copilului sLl. Prin intermediul
copilului va yeti schimba sotul mult mai repede. Dar att timp
ct IlU v-ati dezis de blamare ~i deceptie copiii dumneavoastra
nu vor fi n regula. Copiii se pot schimba doar prin propria
transformare de profunzime dar. Il aceIe straturi de profun240

CI

e:t:'R,

~~~]1

.,

!;:

=-:z;-

911
-~.

zime patrunde doar iubirea. Nu puteti conta pe schimbarile de

profunzime ~i pe ajutorul oferit copiilor att timp cat mai
suferiti de frica, mai aveti dubii, blamati sau sunteti deceptionati. Cam asta ar fi tot, trebuie sa lucrati.
Peste cteva minute

telefollul

intereseaz de problemele

se

suna din IlOU. 0 femeie

sale.

mi miroase foarte uriit gura i am psoriazis pe cap,

imi comunica

ea,

- care

sa fie cauza?

Daca va miroase urt gura nseamna ca aveti probleme

cu pancreasul. Deci, aveti deschisa tema geloziei ~i a dorin-

telor. Psoriazisul tille de 0 sensibilitate marita ~i, de asemenea,

llfraneaza dorintele. Daca depen~enta de dorinte depa~e.?tede

..

3-5 ori limita normala atuilci vor fi probleme de sanatate ~i

comunicare. Daca dependenta depa~e~te de 8-10 ori limita
atunci e vorba de probleme cu brbatii, njosiri, divorturi, copii
balnavi etc. Cu a dependenla care depa~e~te de 13-15 ari
normalul mi se adreseaza bolriavii de cancer, astmaticii, femeile care sufera de sterilitate, tara de familie etc. Daca dependenta e ~i mai mare atunci avem de a face cu homosexualitatea, schizofrenia, diabetul, SIDA ~.a.
-

Eu ce dependenta am? - ma ntreaba femeia,

La dllmneavoastra dependenta depa~e~te de 13 ori

normalul ~i yeti avea probleme cu copiii. Aveti copii?
-

Nu, n-am, - mi raspunde femeia.

Mai aveti nca mult de 11iCru,- i spun eu.

- n primul rand va trebui sa nvingeti deceptiile, frica ~i

dubiile.
-

Spuneti-mi,

de multe

ori oamenii

mi

SPUIl

ca m-au
241

i
-1

."!011

~H."
o::Il-l-..E

~u

~ ~--

1
1I9LZ

T' .;
~

vazut undeva, de~i nu ne-am intlnit niciodata. Ce nsearnn

acest lucru?
~

La dumneavoastr nive!ul senzualittii ~i al dorintelor

este cu mult mai mare dect

lliveluI mediu.

Cnd facem

Dupa ce am citit cartile dumneavoastra ~i am lucrat

asupra sinelui am avut rezultate frumoase. Nu demult,
insa, totul s-a dereglat din nou. Mi-am scos un dinte ~i
am fnceput sa ma simt foarte rau. Sunt insuportabile
durerile provocate de herniile de dise. Unde am gre~it?

cuno~til1t cu 0 persoan, contactu)ui fizic ii precede cel al

biocmpurilor. Cu cat e mai mare planul doriotelor cu att mai
puternic e activitatea structuriIor biocmpului. Primul act de a
face cuno~tint

la nivelul biocmpurilor este perceput mult

mai real dect de obicei. Cnd oamenii mnati de sort se

ntlnesc pentru prima cara ei au senzatia c se cunosc de-o

viat

~i ntr-o

oarecare

msur,

acest

lucru

e adevrat.

Interactiunea activa la nivelul biocmpului poate ncepe cu

multi ani naillte de cuno~tinta fizc. Apropo, efectul deja vu,
cnd omul are senza~ia c i s-a mai ntmplat acela~i lucru, are
la baz acela~i mecanism. Evenimentele au loc ini~ial pe
planurile fine iar apoi pe cele fizice.

- Anul trecut am fost la Sankt-Peterburg ~i cnd mergeam

pe strad foarte mulfi oameni ~i ntorceau capul s ma
priveasca. De ce?
- Noi vedem, n primul rnd, nu cu ochii ci cu sim~urile!
Vazul doar dubleaza .'?i confirma informa~ia primit jucnd
mlul unui filtru care ngusteaz calltitatea de illforma~ie ~i 0
face apt pentru supravietuirea corpului. A~adar, dac activitatea emotiilor dumneavoastra dep.'?e~te nivelul mediu acest
lucru este vzut ~i sim~it involuntar de cei din jur. i influenta~i
tara sa vreti pe cei din jur. De obicei, acest lucru Ii se ntmpla
oamenilor de arta, dar acestea su nt doar detalii. Important este
ca dumneavoastr sa aduceti n ordine sufletele copiilor, adica
sa va armonizati la nivelul de profunzime.

242

ncheiem discutia. A~tept urmatorul telefon. M suna 0

doamna de undeva din Europa.

t
f

Ati procedat corect, numai ca nu ati lucrat suficient.

Dumneavoastra v-ati purificat de bine de rau dar mai aveti de

lucrat asupra copiilor. Fata cea mai mare va avea probleme cu
viitorii copii din cauza emotiilor dumneavoastra pe care le-ati .
avut la 14-18 ani. A~ac trebuie s va rugati nu numai pentru
copii ci ~i pentru nepoti.
- De ce credeti c nu am putut s-mi ajut fiica?
- Citind crtile mele foarte rnulti sunt ncredintati c prin
notiunea de agresivitate se subntelege doar ura, supararile ~i
blamrile altor persoane. ns nu mai putin adevrat e c ~i
deceptia, suprarea pe sine ~i pe destin reprezint tot 0 agresivitate fata de iubire; dumneavoastr aveti suficiente din toate
acestea.
- Da, primul sot m-a abandonat!?i eu rn-am suprat tare pe
el, ~i pe destin, .'?ipe mine llsmi.
ncercati sa v debarasati la modul real de aceste
suparri. Rugati-v ca acestea s prseasc sufletul dumnea-

voastra !?i sufletele copiilor !?i atunci vor disprea !?i durerile
provocate de hernie. De altfel, de multe ori mi se spune c
dupa citirea cartilor mele dispar durerile provocate de hernii.

243

~
Qu

al[_~t

-..-.~
u
!!!!!!II

1
H9l~

~~~

r~

,..~~,~-

Problemele pe care le aveti cu dantura ne vorbesc despre

exploziile dependentei de dorinte. Copiii dumneavoastr se
confrunHi cu situatia primei iubiri ~i a crerii unei familii iar
experienta gre~it pe care ati avut-o n tinerete se ntoarce la
dumneavoastr sub forma unor boJi ~i situatii neplcute. Cu
cat sunteti mai pregtit s lucrati asupra sinelui cu att mai
mult durere sufleteasc ~i mai putin fizic vi se va da. Ar
putea apare un triunghi amoras, suprri, njosiri. n acest caz
tate depind de tendin(a ce aveti fata de iubire ~i de lucrul
cantinuli asupra prepriei persoane care v-ar schimba n bine ~i
pe dumneavaastra, ~i pe capiii dumneavoastr.

LUCRUL

cu

SINE LE

i'

-)
Ii',
,

Ati l1ceput cu dreptul. Lucrati mai departe. Acestea fiind

spuse, ne-am luat ramas-bun.

Cum sa te rogi pentru ispairea vechi/or pacate?

1
Il

La 0 consultatie, cu a lun ~i jumtate n urm, 0 femeie

mi-a spus: "Eu am nteles tatllt, merg acasa sa ma reg pentru
isp~irea pcatelar mele ~i dupa aceea voi ncepe sa ma rog
pentru urma~ii mei".
Am invitat-o n camera unde se afla grupul venit la
consultatii ~i am spus:
Va reg pe toti sa retinem urmatorul lucru: Exista doar
un singur pcat - dezicerea de Dumnezeu ~i de iubirea fata de
el.

Exista 0 singur problema - sa treci printr-o situatie traumatizanta ~i sa pstrezi iubirea pentru Dumnezeu mra pretentii
fata. de Dumnezeu ~i lume.
~i exista doar un singur obiectiv: sa nvtati sa vedeti ~i s~
simtiti tot mai clar iubirea divina ~i vointa divina din sine ~1
din lumea nconjuratoare.
Cu dit intelegeti aceste lucruri mai bine cu att mai u~or va
va fi s invingeti toate obstacolele ce stau n calea iubirii,
245

.-

:=-;
~u

--r-..::::

~ "t

i:O!--<!--<:'::

E:~ ==
H9a
,

treptat ajungand la ea.

La l1ceput, !loi nvingem
blestema, a blama ~i a ur.

dorinta de a ne rzbuna,

logica omeneasca, evolund ~ ncercnd sa fim interesanti

pentru cei pe care-i iubim ~i sa restabilim relatiile.
Daca noi nsa rugndu-ne lui Dumnezeu pastram doar
logica umana, atunci noi ncercam sa folosim Spiritul divin n
scopurile noastre, pentru satisfacerea dorintelor noastre.
Cnd ne rugam lui Dumnezeu noi accedem la planuri foarte
fine unde obi~nuitul efort de vointa n-are trecere.
~i daca noi ne adresam Domnului pentru mplinirea
dorintelor noastre omene~ti atunci noi doar amplificam dependenta de dorinte ntr-o masura mult mai mare decat cea pe care
0 provoaca gelozia ~i supararile.
Omul se roaga doar pentru sanatatea copiilor sai, ca ei sa
aiba un destin favorabil, sau ca sa i se ntoarca iubita ~i el nu
ntelege ca astfel ji distrug<; ji familia, ji destinul, ji sanatatea, ~i sutletul ~i nu numai pe ale sale ci ~i pe ale apropiatilor
sai. Dar daca n rugaciunea sa pentru Dumnezeu omul spune:
Doamne , eu vreau sa se ntm p le a~a, dar ID sa fie nu a~a cum

de a

Mai apoi nvingem suparrile.

Urmeaz s nvingem nemultumirile de sine ~i de soart.
Apoi ncercm s nvingem deceptia, nencrederea n sine
dubiile ~i teama de viitor.

'

~i cu ct mergem mai departe n nfrngerea agresivittii,

cu att mai fina ~i mai greu de captat e forma agresivittii, cu
atat mai mare trebuie sa fie concentrarea

asupra iubirii.

Cea mai mare fericire umana vine din viitor.

Este fina ~i insesizabila, la fel ca ~i temerile, dubiile ~i
deceptiile. Dar cu ele ncepe dezicerea imperceptibila
de
Spiritul divin.
Aspectele
vi tor.

supreme ale dorintelor

con~tiente se ascund n

Dependenta de viitor ruineaz prezentul ~i trecutul.

De aceea, cand e vorba de viitor, nu uitati de Voia Divina.

"
vreau eu, ci cum ai sa hotra~ti Tu ~i eu voi accepta orice cu
smerenie ~i iubire"' atunci 0 astfel de adresare il va apara ntr-o

lata un exemplu: un barbat ~iparase$te iubita ~i ea se roaga

.
lUi Dumnezeu ca iubitul ei sa revina. Sunt njoste dorintele ei
destnul ~i viata. ns pentru a-1 vedea pe biat ntors, e~ nu s~
con.cen~reaz asupra iubirii pentru Dumnezeu, ci asupra
donntel sale de a-.}i recuceri iubitul.
Primul Jucru pe care trebuie sa-I facem atunci cnd suferim
e sa tindem spre Dumnezeu.

',

..i'

n al doilea rand, trebuie sa acceptam orice deznodamant

ncrezndu-ne n Voia Divina.
n al treilca rand: sa ne calauzm

la nivelul exterior,

buna msura de viitoarea sclavie n fata fericirii omene!1ti.

Pentru ca dorintele dumneavoastra
sa se mplineasca nu
trebuie sa-L rugati pe Dumnezeu ~ cu ct n dorintele dumneavoastra e mai putina iubire cu att su nt mai putine ~ansele
ca ele sa se mplineasca iar daca se vor mplini vor aduce dupa
sne nefericire.
Daca dorintele dumneavoastr provin din atractia sexuala,
din doril1ta de a va apara ~i mbunatti viata atunci cu cat mai
mare va fi n ele concentrarea asupra omenescului cu atat mai
multa gelozie, blamare, invidie !1suparare le va nsoti; cu cat

de

246

247
1

.'

.~
~u

l
F

:,.;~

mai mult v veti ruga pentru mplinirea

cu atat mai triste Vor fi cOllsecintele.

3~g"

Nimic mai faIs. ncep sa se mplineasc toate dorintele.

Ele se distrug mpreun cu autorullor atunci clld pe planuJ
fin devin periculoase pentru lumea nconjurtoare.
Cu cat mai mult dorintele noastre sunt orientate spre
Divinitate, cu cat mai puternie e n noi tendinta spre iubire, cu
att mai repede oriee dorint a noastr se va rnplini tara nici 0
rugciune.
Ni se va da tot ce cerem atta timp cat vom nvinge n permanent ata~amel1tul fata de ce e omenesc $i Ile vom nfrna
periodic, ndepartandu-ne de con~tiinta ~i dorinte $i tinznd
spre Divinitate atunci cnd tot ce e omenesc se destram.
$i trebuie sa lltelegem ca n fiecare secund noi facem 0
alegere - sa mergem spre iubire sau 5-0 refuzm.
laI' rezuJtatele noastre depind numai de fermitatea tendintelor noastre $i de permanentuJ Jucru interior asupra sineJui.

9Ll

"'-

r-

unor astfel de dorinte

Multi cred astfel: Dumnezeu doar e mai de~tept decat mine.

El Singur va decide ce dorinte sa-mi mplineasca ~j pe care sa
Je Jase nemplinite.

--

Q::U-f-<..r:: u

DIN

PARTEA

AUTORULUI

Mufti lucrand cu easelele video au observaI partieularitiilile 'de inf/uenfare ale acestara n comparafie cu infarmalia
care esle expusa n car!i. $i la mulli apare 0 n/rebare
jus/ifica/ii:

care dintre videoease/e

/rebuie vazutii mai ln/6i?

.

Din punctul meu de vedere 0 asemenea {ntrebare este .'iimi/ara cu urmatoarea:

"Cu ce dasa ar trebui sa ncep
$caala? Poole or fi mai bine dintr-odalii n/r-a douaspre""

zecea? "
Lucrurile
uneori deosebit de simple
noas/ra, sun/ percepute
~'i n{elese greu
erno/hle noos/re.

pentru

ra{iunea

de con$/iin{a

~'i

!Joui/zeei de oni eu amfaeul cercetari serioase nainte de 0

expune aceasfd informa{ie pe videocase/e. Expunerea deosebit
de u~'oarii a informa/iei i duce ln eroare pe mulfi citi/uri, de
aeeea penlr?1 aee/e persoane core var sel /ucreze cu adevarat
asupra sine/ui, eu cred ca ar Irebui sa studieze foarte serias
toate videucasetele.

Cu respect,
S,N, Lazarev

249

CO~~.E

.= et
~u

H9lt

r -

CUPRINS
Narcomania

85

Gelozia

87

Timpul

95

Sanatatea
Statul
Cuvant catre cititori

'

Lucrul asupra sinelui

Il

Particularitatile lucrului asupra sinelui

22

lertarea

25

Copi ii

39

Relatiile personale

58

Re1igia

60

$tiin\a ~i religia

64

Probleme

67

lubirea

73

Emo(iile
Afectiunile seco\ului
Rel igia

75
,

77

82

100
125

..""''''''

,. 139

Crirna
Afec(iunile

...""""""'"

162

'"''''''

Relati ile
ntrebari

167
generale

..

'

Arta

Familia

169

Alimentarea.'?i

foamea

188
"

190

218

......

Despre sallatate

1
1

228

Sportul ~i artele martiale

235

239

Consu Itatii
Lucrul cu sincle
Din partea autorului

245

'"
"

249