De treci codrii de

arama, de departe vezi

albind
Si-auzi mandra glasuire
a padurii de argint....

 Aparent monotone,
sobre si uniforme,
padurile de conifere
dau viata piscurilor
semete ale muntilor.
Vesmantul lor
pururea verde invita
razele soarelui la o
plimbare inedita in
lumea coniferelor

 Padurile de conifere sunt formate din Brazi, pini,

molizi. In aceste paduri umbroase se intalnesc si
alte plante : zada, arborele vietii, ienuparul.Desi
rare ori auzi ciripit de pasarele, simti mirosul
placut si proaspat de rasina !

Caracterizare
generala
Frunzele
coniferelor sunt
aciculare.
Ele se schimba pe
rand, la interval de
3- 5 ani ( frunze
persistente),
formand cetina
mereu verde

 Forma conica a inflorescentelor barbatesti si femeiesti, determina

denumirea de conifere a acestor plante.
Pe solzii conurilor barbatesti si femeiesti se gasesc celule sexuale
barbatesti si femeiesti numite polen si, respectiv ovule..
Prin contopirea lor se formeaza semintele care nu sunt inchise in fruct.
De aceea, aceste plante au primit denumirea de gimnosperme.

 Arbore care poate

ajunge la inaltimea de 50
metri. Are o coroana
conica. Frunzele
aciculare, ascutite la
varf, acoperite cu ceara.
Conuri barbatesti mici,
cu varful in sus; conuri
femeiesti mari, cu varful
in jos. Creste in zona
muntoasa, in paduri
numite molidisuri.

 100 grame de frunze de

molid consuma anual 13
litri de apa ?
Lemnul molidului e
folosit in constructii,
tamplaria usoara,
construirea avioanelor si
fabricarea instrumentelor
muzicale.

 Este un arbore falnic, cu

o coroana conica.
Frunzele sunt asezate
sub forma de pana, cu
dungi albe pe fata
inferioara. Conuri
femeiesti cu varful in
sus si conuri barbatesti
cu varful in jos.
Creste in padurile de
munte formand bradete.

 Bradul impodobit
figureaza in datinile
romanesti ca un
simbol ce insoteste
evenimente
importante din viata
omului: nunta,
Craciunul, Anul nou,
inaltarea unei case.

 Lemnul de zada, rosietic si compact a fost utilizat din

timpuri stravechi in constructii.
Orasul Venetia a fost construit pe mii de stalpi de zada,
rezistenti la putrezire datorita rasinilor. Dupa mai multe
secole, s-a constatat ca lemnul s-a pietrificat.

 Adaptat la temperaturile scazute, jneapanul traieste in

zonele alpine si subalpine, formand palcuri si tufarisuri
intinse.
Jneapanul este un arbust cu tulpini numeroase,
elastice si arcuite, ce pot ajunge la o lungime de
3 metri

 Multe specii de
conifere sunt
plantate prin parcuri
si gradini publice, pe
langa case si
monumente, ca
plante decorative.
Astfel este si
arborele vietii........