Materiale dentare

auxiliare
USMF N. Testemitanu, Fac. Stomatologie, Catedra
Propedeutica stomatologica si implantologie orala Pavel
Godoroja.
Profesor: Asis. Univ., Dr. Cheptanaru Olga
Student: Brinza Larisa.

Materiale dentare auxiliaretotalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator

pentru obtinerea protezelor dentare si prelucrarea lor
ulterioara

In general, materialele dentare se clasifica in:

a. Materiale pentru restaurari coronare directe-obturatii;
b. Materiale pentru amprentare;
c. Materiale pentru confectionarea protezelor;
d. Materiale pentru prelucrat si lustruit;
e. Materiale pentru fixarea protezelor dentarecementuri.

Ceara dentara
Ceara dentara este utilizata la modelarea
machetei protezei scheletate pe modelul
dublicat, in combinatie cu elementele
preformate din ceara.

Tipuri de ceruri dentare:

1. Ceara de albine- reprezentata de fagurele

de miere de ceara galbena sau alba, la
temperatura mediului ambiant e solida,
influenteaza plasticitatea amestecului si
intervalul de topire- 60 C.
2. Ceruri animale- se utilizeaza restrans, e
preparata din ceara de balena- ceara
spermaceti.
3. Ceara lanolina- din lina oilor, prin fierbere,
are culoare bruna si se utilizeaza restrins.
4. Ceruri minerale- parafina, ozecherita,
cerezina.

PARAFINA
Hidrocarbura cu nr crescut de atomi;
Se obtine prin distilarea titeiului;
Intervalul de topire- 47-71 C;
Influenteaza temperatura de topire a
amestecului si proprietatile mecanice.

OZECHERITA

Se obtine din depozit de titei;

E casanta si rigida dupa purificare;
Intervalul de topire- 65 C, mai mic ca la
parafina;

CEARA CANDELILA
Este produs din o planta tropicala;
Influenteaza temperatura de topire= 68-75 C
si palsticitatea amestecului;
Are culoare verde cenusie, este dura,
casanta;

Materiale pentru
slefuirea tesuturilor
dure
In aceasta categorie sunt incluse frezele
diamantate sau extradure, sunt utilizate la
taierea si slefuirea protezelor dentare, au o
rezistenta optima, reduc disconfortul
pacientului.

Prafurile de slefuire pentru proteze dentare,

care este un praf neabraziv pentru indepartarea
execeselor de material. Se utilizeaza pentru
slefuirea de mare finete a materialelor
poliacrilice si a pieselor turnate metalice. Se
comercializeaza sub forma de praf.

Prelucrarea si finisarea
protezelor dentare
Consta din 2 operatiuni:
1.Operatiunea de planare si netezire a protezelor;
2. Operatiunea de lustruire a protezelor;
Planarea se face cu ajutorul instrumentelor rotative.
Pentru proteze acrilice se utilizeaza freze metalice si
din carborund, ulterior utilizindu-se hartie de
glaspapir cu granulare fina. Pentru proteze metalice
se folosesc discuri de carborund si diamntate, freze
din aliaj dur sau diamntate. Netezirea se face cu
gume abrazive sau cu sablatorul cu granulatie fina.

Sablatorul
utilizeaza
abrazivi specifici
lucrarilor de
sablaremicrosablare
clasica cu
abraziv, are
granulatia de 50250 microni.

Lustruirea protezelor e efectuata pentru a reda

protezei aspectul perfect neted, rezistent din
punct de vedere chimic si neretentiv pentru
alimente. Lustruirea se poate face mecanic sau
la aparatul de slefuire. Se mai utilizeaza
slefuirea electrochimica, in aparate numite bai
electrogalvanice. Ultima etapa este lustruirea
cu puful de bumbac.

Materiale de ambalare
Modul in care va fi situat modelul si aprtile lui
componente determina diverse metode de ambalare:
1. Ambalare directa- dupa ambalarea si inlaturarea
cerurilor, elementele machetei ramin intr-o
singura jumatate a chiuvetei.
2. Ambalare indirecta- dupa inlaturarea cerii si
deschiderea chiuvetei, in jumatatea inferioara
ramine modelul, in cea superioara crosetul sau
scheletul metalic al dintilor.
3. . Ambalarea mixta- imbina cele doua metode.

1. Masa de ambalat pe
baza de sulfati
A. mase de ambalat pentru proteze totalehemihidrate CaSO4- HIDROCAL, se
utilizeaza pentru ambalarea cu val,
orizontala, mixta.
B. mase de ambalat pentru aliaje nobile- se
prezinta sub forma de pulbere de diferite
culori si un lichid, de obicei apa distilata.
EXPANSIT, are caliant gipsul dur,
CRISTOBALITE, al carui component refractar
este cristobalitul.

2. Masa de ambalat pe
baza de fosfati
Forma de prezentare- nu contin gips, deoarece
la 1300-1400 C se dezintegreaza!!!!
Rezistenta termica- 900-1400 C.
Lichidul este o solutie coloidala de siliciu, se
poate folosi si apa distilata, dar produce
contractii ale ambalajului, tiparului.

Vitadur
VITADUR are ca componenta refractara cristobalit
si carbondurum, ca liant utilizeaza fosfat de
amoniu, oxid de xinc, oxid de mangan.
Proprietati1. Plasticitatea si granulatia fina;
2. Duritatea si rezistenta mecanica mai mare decit
materiale de ambalare pentru metale nobile.
Indicatii- aliaje inoxidabile de Cr-Ni, aliaje nobile
pentru metalo-ceramica.

3. Mase de ambalat pe
baza de silicati
Sunt utilizate mai rar,;
Se folosesc pentru proteze scheletate;
Devin rezistente prin adaos de rasini;
Denumiri comerciale- Hartex, Swediterm,
Nobilium.

4. Mase de ambalat
pentru ceramice
Reprezinta totalitatea materialelor folosite
pentru obtinerea componentei metalice, baze
proteze, placarea componentei metalice,
obtinerea arcadelor artificiale.
FINA 2000-mas de
ambalat pentru coroane
i puni realizate din aliaj
i ceramic presat.
Expansiune uor de
controlat
Tratament termic rapid
dar i convenional
Consisten foarte fin
i dens
Pentru turnturi de
nalt precizie