GHID

Principalii biotopi ai ecosistemelor acvatice, reprezentai de masa de ap, ce poart

denumirea de pelagial, si de substrat, ce poarta denumirea de bental sunt subpopulai
de o serie de asociaii (sau comuniti) de organisme.

Asociaii (sau comuniti) de organisme ntlnite n masa apei (adic n pelagial)

sunt
planctonul;
nectonul
neustonul;
fauna din vegetaie

Asociaiile (sau comuniti) de organismele intalnite pe subtrat (adic n bental)

sunt
Bentosul
Perifitonul

Neustonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale ce folosesc ca

suport de viata pelicula superficiala a apei, ele gasindu-se cantoriate la suprafata apei.
Neustonul are in componenti cele 3 grupe functionale specifice unei biocenoze, si
anume: fitoneustonul, zooneustonul si bacterioneustonul.
Planctonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale de dimensiuni
mici si microscopice ce se gasesc in masa apei, ce au ca trasatura comuna plutirea
activa sau pasiva in masa apei, fara a avea capacitatea de a se impotrivi curentului ape.
Planctonul are in componenta cele 3 grupe functionale specifice unei biocenoze, si
anume: fitoplantonul, zooplanctonul si bacterioplanctonul.
Nectonul reprezinta cenoza acvatica alcatuita din animale bune inotatoare care pot sa
inoate impotriva curentului pe distante mari. Nectonul Este alcatuit in principal din
pesti, alaturi de care se mai gasesc reptile, mamifere, pasari unele permanent acvatice
altele temporar acvatice
Fauna din vegetatie reprezinta cenoza acvatica alcatuita din animale care se adapostesc
in zonele cu vegetatie submersa si emersa unde gasesti cele mai bune conditii de hrana,
reproducere si adapost.

Macronevertebratele reprezint o verig important n transferul materiei i energiei

n ecosistemul acvatic. Structura comunitii de macronevertebrate se modific n
funcie de calitatea apei, condiiile hidromorfologice, sezon i de ali parametri din
mediul nconjurtor.
Evaluarea strii de calitate a unui ru poate fi fcut cunoscnd structura i
dinamica faunei bentonice
Macronevertebratele populeaz o serie de microhabitate cum ar fi:
substrat dur (bolovni, pietri);
substrat nisipos;
substrat mlos;
detritus;
n vegetaie submers.

Deoarece schimbarea calitii apei prezint interes practic s-au realizat o serie de
sisteme de evaluare a calitii apei bazate pe analiza faunei bentonice. Alctuirea
comunitii de macronevertebrate reflect starea ntregii biocenoze, studiile recente
artnd c schimbrile survenite n structura comunitii apar ca rspuns la gradul de
poluare al apelor respective.
Macronevertebratele au atras dintotdeauna atenia datorit vieii scurte n stadiul
adult (de la cteva ore pn la cteva sptmni) i prezenei stadiului larvar acvatic.

Bentosul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale ce sa gasesc pe

substrat, ce au ca trasatura comuna utilizarea subtratului ca suport de viata. Bentosul
are in componenta cele trei grupe functionale specifice unei biocenoze, si anume:
fitobentosul, zoobentosul si bacteriobentosul.
Structura zoobentosului este foarte variabila, ea depinzand de o serie de factori:
tipul de substrat, care variaza de la un mal la altul, dar mai ales se modifica odata cu
adamcimea, astfel ca in zona de mal predomina substratul nisipos-argilos, iar in zona
adancimii, predomina substratul nisipos-malos si malos.
adancimea apei creaza doi biotopi ce ofera conditii diferite de viata, si anume zona de mal
si zona de adanc. In zona de mal bentalul este populat de organisme fotofile, oxifile,
filtratoare, pe cand in zona de anand, bentalul este populat de organisme fotofobe,
stenoxifile, detrivivore.
anotimp, conditiile climatice si hidrologice;
prezenta vegetatiei macrofite

Algele microscopice plutesc in masa apei. Calitatea fizico-chimic a apei le

influenteaz dezvoltarea. Asfel prezena unor substane toxice, cum sunt metalele, pot
duce la dispariia lor. Pe de alt parte prezena unor cantiti mari de nutrieni in ap
provenii din agricultur poate determina dezvoltarea masiv a algelor, dnd aspectul
de ap verde.
Dintre comunitile acvatice, macronevertebratele bentonice (adic organisme care
triesc pe fundul apei) sunt cele mai utilizate ca bioindicatori deoarece:
sunt numeroase;
sunt uor de colectat;
sunt puin mobile

Analiza fizico-chimic a apei ofera informatii privind calitatea apei din momentul
recoltarii probei. Chiar prezenta pestilor nu poate furniza informatii despre problema
poluarii deoarece pestii se pot misca evitand poluarea. In schimb macronevertebratele
nu se pot misca si nu pot evita poluarea. Astfel proba de macronevertebrat poate
furniza informatii despre calitatea apei pe o perioada lunga de timp. Astfel uneori
macronevertebratele pot sa indice o poluare care nu mai este prezenta in momentul
prelevarii.
Activitatea de supraveghere a calitii apei se numete monitoring. Acesta activitate
presupune analiza, din punct de vedere fizico-chimic si biologic, a probelor de ap
prelevate din anumite puncte de pe traseul rului numite seciuni de monitorizare.
Calitatea fizico-chimic a apei este stabilit prin analiza unor serii de parametrii:
temperatura apei;
culoarea i transparena apei;
pH-ul;
oxigenul dizolvat;
nitrii, fosfai.

De asemeni studiul organismelor care triesc in ap poate oferi multe informaii cu

privire la calitatea apei. Diferitele grupe de organisme prezint toleran diferit la
gradul de poluare a apei i constituie indicatori ai nivelului de poluare.

Activitatea de monitorizare a calitatii apei prevede un sistem de clasificare a apelor de

suprafata in cinci categorii de calitate:
foarte bun (notat cu I);
elementele biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele de referinta sau cu alterari antropice
minore;
alterarile antropice ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice ale apelor de suprafata nu exista
sau sunt minore fata de valorile normale, in conditii nealterate. Pentru reprezentarea grafica se foloseste
culoarea albastru.

bun (notat cu II);

valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata prezinta nivele scazute de alterari ca rezultat al actiunii
umane si se abat doar in mica masura de la valorile normale. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea
verde.

moderat (notat cu III);

valorile elementelor biologice deviaza moderat de la valorile normale asociate apelor aflate in conditii de
referinta. Valorile indica o alterare moderata a apei ce rezulta din activitatea umana. Pentru reprezentarea grafica
se foloseste culoarea galben.

satisfctoare (notat cu IV);

exista alterari majore ale elementelor biologice de calitate, comunitatile biologice relevante difera substantial fata
de cele normale asociate conditiilor de referinta. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea orange.

degradat (notat cu V).

alterari severe ale valorilor elementelor biologice de calitate, un numar mare de comunitati biologice relevante
sunt absente fata de cele prezente in conditii de referinta. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea
roie.

Macronevertebratele care traiesc pe fundul apei sunt importante verigi ale reelei
trofice acvatice, ele constituind sursa de energie pentru numeroase animale acvatice.
n decursul evoluiei lor macronevertebratele s-au adaptat la anumite condiii
hidromorfologice, astfel cunoscnd aceste condiii se poate aprecia structura populaiilor
i invers, cunoscnd structura populaiilor se pot aprecia condiiile n care triesc.
De aceea macronevertebratele bentice sunt indicatorii cei mai utilizai n vederea
stabilirii calitii apei deoarece ele rspund la o mulime de caracteristici ca
altitudine, substrat, vitez de curgere, parametrii fizico- chimici. Numeroase studii au
demonstrat c structura i dinamica comunitii de macronevertebrate reflect calitatea
ecosistemului acvatic.
Exist mai multe calitii ale macronevertebratelor pentru care sunt folosite n
activitatea de biomonitoring: sunt ubiquiste, sunt prezente aproape tot timpul anului,
sunt mai putin mobile fa de peti, sunt usor de colectat. (Chiasson A. 1999)
Cercetarea macrofaunei bentonice, pentru caracterizarea hidrobiologica a
bazinelor acvatice presupune parcurgerea mai multor etape:
stabilirea seciunilor de monitorizare;
stabilirea frecvenei de prelevare;
prelevarea i conservarea probelor de macroneverte- brate;
identificarea grupelor sistematice;
calcularea unor indici ecologici;
interpretarea datelor.

Investigarea bentosului presupune o diversitate mare de procedee de colectare i de

prelevatoare necesare n acest scop, datorit varietii crescute a locurilor de via de
pe substratul bazinelor acvatice.
Probele de macronevertebrate acvatice se colecteaza cu ajutorul drgilor care sunt
diferite dup natura substatului de pe care sunt prelevate.
Prelevatorul Surber - este format dintr-un cadru metalic de 30x30 cm de care este
ataat un fileu cu diametrul ochiurilor de 250 m. Prelevatorul se fixeaza n substrat cu
deschiderea fileului spre direcia de curgere a apei. n interiorul cadranului se spal
pietrele iar organismele sunt antrenate n fileu.
Prelevatorul Surber - este format dintr-un cadru metalic de
30x30 cm de care este ataat un fileu cu diametrul ochiurilor de
250 m. Prelevatorul se fixeaza n substrat cu deschiderea
fileului spre direcia de curgere a apei. n interiorul cadranului se
spal pietrele iar organismele sunt antrenate n fileu.
Ciorpacul - este format dintr-un mner i o armtur care susine
fileul (cu diametrul ochiurilor de 250 m) n care organismele sunt
prelevate.
Armtura este de preferat s fie de form rectangular. Prelevarea se
poate face att n ape puin adnci ct i n ape adnci cu ajutorul
piciorului sau prin mturare

Pentru cunoaterea structurii populaiei de macronevertebrate este necesar

identificarea fiecrui organism pn la nivel de gen sau specie. Separarea pe grupe
sistematice se face concomitent cu trierea probelor. Determinarea speciilor necesit o
literatur de specialitate bogat, si anume determinatoare si reclam un anumit grad de
experien a personalului care o execut.
inndu-se cont de suprafaa substratului de pe care a fost prelevat proba se stabileste
numrul total de organisme zoobentonice pe 1 m2.
Metoda Pantle-Buck prevede o clasificare a gradelor de impurificare dup sistemul
saprobiilor. Indicatorilor biologici li se atribuie cte o valoare numeric (s). Apoi pe
baza frecvenei organismelor n prob se calculeaz un coeficient de frecven (h) pe
baza unei scri de frecven format din apte trepte (Marcoci S. 1984). Cu ajutorul
valorii lui h i s se calculeaz indicele saprob. Clasificarea pe clase de calitate se face
conform indicelui saprob n cinci categorii de calitate.

Fia macronevertebratelor
acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare