Retele de calculatoare 1 CURS 2

RC CURS 3
MEDII DE TRANSMISIE. NIVELUL FIZIC.

1)MEDIUL MAGNETIC.Aratã cã trebuie sã fie luate în considerare deplasãri de date . Acest mediu de transmisie
meritã luat în considerare .
2)FIRE TORSADATE .Un cablu torsadat este alcãtuit din douã fire înfãşurate elicoidal (1mm dimensiune ) ,fiecare
fir izolat în parte .Cablul torsadat poartã numele de TWISTED PAIR în literatura de specialitate . Prin înfãşurarea
celor douã fire se eliminã prin diferenţiere zgomotul . Existã douã categorii de cabluri torsadate: UTP şi STP.
UTP este folosit la liniile telefonice , din aceastã cauzã este un cablu foarte rãspândit(Unshilded twisted pair).
Soluţia cu fire torsadate este o soluţie foarte economicã , pe aceste fire se pot parcurge kilometri fãrã repetor. Pentru
eliminarea zgomotului în zone aglomerate , se înmãnuncheazã mai multe fire .
3) CABLU COAXIAL (SUBŢIRE RG 58)
Existã 2 versiuni :
a) pentru transmisia digitalã(50 de ohmi)
b)pentru transmisia analogicã (75 de ohmi)

inconjoara miezul
dielectric
firul cald

Banda acestui mediu este mai mare ca la firele torsadate (10MB/sec, deci de 10 ori mai bun ). Acest cablu este foarte
des folosit în LAN . Existã mai multe moduri de legare la un LAN : în principiu cablul ce merge pe reţele LAN de tip
ETHERNET: am continuitate de la o staţie la alta (un singur cablu ce merge în DAISY CHAIN de la un calculator la
altul , cu terminator la capete ).
daisy chain

conector in T terminator
Principalul dezavantaj al legãrii DAISY CHAIN : dacã întrerup cablul oriunde , toatã reţeaua este distrusã .
O alta varianta de conectare este cea cu cabluri UTP sau STP
cablu coaxial

HUB
cablu
torsadat mufa

PC

Altã variantã este cea cu cablu coaxial gros(RG62). Miezul acestui cablu este mai gros , dar are şi alte accesorii în plus
faţã de RG58 :
-un rând de acoperire de tip plastic
-miezul de cupru este alcãtuit din fire împletite pentru vitezã de transfer mai mare .
Se pot face douã tipuri de conectãri :
-obişnuitã cu conector BNC
-conexiune VAMPIR
Retele de calculatoare 2 CURS 2

Exista o scula care inteapa cablul pina la miez si un conector special care are virful ascutit.
Avantajul acestei conexiuni este cã nu se întrerupe continuitatea cablului şi se pot adãuga noi staţii fãrã a periclita
celelalte staţii .
Modul de transmisie al datelor pe cablul coaxial
Pentru transmisia pe cablul coaxial se foloseşte transmisia semnalului în banda de bazã . Datele care trebuiesc
transmise sunt transformate în secvenţe codate. Se foloseşte codul Manchester : cod de modulaţie de fazã.
“1” se reprezinta printr-o tranzitie a semnalului in sus
“0’ se reprezinta printr-o tranzitie a semnalului in jos
În acest fel se asigurã permanenta sincronizare pe datele emise (pentru orice fel de date ).
Cablul coaxial se foloseşte şi în transmisia semnalului de TV (75 de ohmi ). Pe acest cablu se pot transmite şi date ,
pe o anumitã bandã , modulate. În acest caz distanţele sunt de sute-zeci de kilometri (banda nu mai e de bazã -
300MHZ , 150MB/sec). Pentru CATV apar probleme : canalul trebuie sã fie bidirecţional . De obicei fiecare utilizator
lucreazã pe canal de 6 MHZ propriu .

4) FIBRE OPTICE.
N-avem suport electric ci suport fotonic . Fotoni sunt emişi de o diodã laser sau un led şi sunt detectaţi cu ajutorul
unui detector de luminã . Frecvenţa de lucru este de mii giga hertzi(deci avem o bandã enormã). Avem de a face cu un
sistem unidirecţional . Fibra opticã este un mediu prin care lumina trebuie sã se transmitã .
Diametrul fibrei optice este de ordinul lungimi de undã . La un capãt al fibrei se aflã o diodã care emite dezordonat
fotoni .
Raza laser : putem combina diametrul fibrei cu frecvenţa razelor ordonate , deci rezultã un ghid de undã în care avem
de a face cu ventre şi noduri . În acest caz avem de a face cu un transfer ordonat , deci o vitezã mare cu pierderi mici
(1000MB/sec fãrã adaptoare pe distanţa de 1KM).
Dioda laser este foarte scumpã şi în plus trebuie sã aibã o putere foarte mare pentru a fi eficientã . În aceste condiţii
putem conduce o sutã de kilometri cablu fãrã repetoare . Conectarea între echipamente cu fibre optice prezintã o
oarecare complexitate mecanicã , deci va trebui sã existe un conector special care sã permitã transferul bidirecţional
electric optic. Trebuie sã avem o perfectã tãiere a fibrei optice pentru a nu exista reflexii ,pierderi care sã ducã la
pierderea eficienţei (pierderea de fotoni ) (tãierea cablului se face cu scule speciale ) .
Sunt posibile douã tipuri de conectãri :
-pasivã
-activã
În conectarea pasivã nu se intervine asupra cablului ; se evitã tãierea firului însã realizarea legãturii este dificilã .

Preţul la fibrã opticã a mai scãzut (oxid de siliciu , nisip pur).

Avantajele fibrei optice se referã faptul cã nu poate fi sensibilã la furturi de date , este insensibilã la factori
electromagnetici , bandã mare ,pierderi mici , mai puţine repetoare .

TRANSMISIA ÎN LINIE DREAPTÃ .

Se realizeazã prin raze laser sau cu radiaţie în infraroşu sau transmisie radio în microunde . Se folosesc antene emisie
recepţie la câţiva kilometri . De obicei transmisia se face în linie dreaptã şi presupune aşezarea antenelor pe turnuri
înalte. Cu un turn de 100 de metri se acoperã un teren de 100 KM.
AVANTAJ: se eliminã cablurile şi operaţiile legate de cabluri .
DEZAVANTAJ: sunt destul de sensibile la perturbaţiile atmosferice .
Frecvenţa de lucru este de 2-40 GHZ , la zeci de mega biţi /sec.
Este o soluţie pentru mari aglomeraţii de clãdiri şi construcţii .

TRANSMISIA PRIN SATELIŢI

Satelitul se comportã ca un repetor . Pentru fiecare bandã satelitul posedã un transponder : recepţioneazã într-o bandã
şi emite într-o altã bandã . Raza emergentã poate fi îngustã sau largã . Legea lui Kepler aratã cã durata de rotaţie a
unui satelit este proporţionalã cu raza la 3/2 . Satelitul se aflã pe o orbitã geostaţionarã la 7 raze(36000KM) . Între
sateliţi spaţierea este de 4 grade , deci vom putea avea maxim 90 de sateliţi pe ecuator . Existã înţelegeri între naţiuni
care îşi împart benzile şi locurile . Existã mai multe benzi : 4-6 GHZ , 12-14GHZ , 20 - 30 GHZ .
Existã posibilitatea acoperiri în mod dinamic , o astfel de soluţie presupune un oarecare dialog între sateliţi .
AV: Capacitate de transfer mare , posibilitate de emisie broadcast
DEZAV: tipul de propagare sus - jos = 240ms deci existã un lag între apel şi rãspuns , distanţa este mare şi deci dus
întors timpul este destul de lung .

TRANSMISIA PRIN UNDE RADIO .

Retele de calculatoare 3 CURS 2
DEZAV: fluctuaţiile mediului produc variaţii ale performanţei de transmisie

VLF 3kHz 30kHz

LF 30kHz 300kHz
MF 300kHz 3MHz
UHF 3MHz 30MHz
VHF 30MHz 300MHz
SHF 3GHz 30GHz

SISTEME RADIO CELULAR

Telefonia mobilã se poartã în gama 800 - 900 MHZ , spectrul nu este suficient ;
Pe mãsurã ce distanţa creşte atenuarea creşte rapid .
Celulele îndepãrtate pot aloca aceiaşi bandã .
celule

centru comun de
comutare

Dificultatea apare în momentul un echipament pleacã de la o zonã la alta zonã , deci se schimbã banda . Pentru
realizarea acestui lucru existã protocoale prin care se schimbã purtãtoarea , acest lucru cere timp (300-400ms) , deci
transferul de date este întrerupt pentru perioada în care se realizeazã comutarea de frecvenţã . Pe aceastã perioadã
trebuie sã nu aparã erori de transmisie .

TRANSMISIA ANALOGICÃ .
Telefonia este destul de folositã .
Reţeaua prezintã o organizare ierarhicã . La utilizatorii particulari avem o vitezã micã . În reţea existã centre de
comutare localã şi centre de comutare importante. La utilizator performanţele sunt slabe dar la centrele de comutare
sunt importante.
Structura firelor se prezintã astfel :

Fiecare abonat are douã fire care ajung întro centralã (300hz-3kHz). Semnalele digitale sunt trenuri de undã la o
anumitã frecvenţã . Purtãtoare de 1 şi 0 sunt în jurul a 1kHz pentru 1 şi 2kHz pentru 0 .
Dispozitivul care se ocupã cu transferul se numeşte modem .

RS232 LIN. TEL.

PC DTE MODEM

Din punct de vedere mecanic conectorul este de 25 de pini (existã 9 pini)

Cablul respectiv uneşte DTE cu DCE . Pe DTE se pune un conector tatã cu 25 de pini iar pe DCE se pune un cablu
mamã cu 25 de pini .

CONECTORUL SERIAL
A fost conceput de firma Bell .

101 AA 1 MASA MECANICÃ

102 AB 7 MASÃ ELECTRICÃ(GND)
103 BA 2 TD
104 BB 3 RD
---------------------------------------------------------------
Retele de calculatoare 4 CURS 2
Aceşti pini asigurã singure interfaţa serialã
105 CA 4 RTS(Request to send )
106 CB 5 CTS
107 CC
108 CD 6 DSR(terminalul de date este gata ->)
109 CF 8 DCD (ne aratã cã se primeşte semnal pe linia date)
110 RS (selector de frecvenţã de date )
111 20 DTR (Data terminal ready)
113 15 TC(transmision clock)
114 24 TC1
115 17 RC(ceasul de emisie e furnizat de receptor)
125 22 RI(ring indicator; centrala a sesizat încheierea numãrului ,dupã care funcţioneazã soneria )

SINCRONIZAREA INTERFEŢELOR SERIALE

Transferul de date pe RS232 se face pe nivele digitale . Semnalele sunt detectate la recepţie cu ajutorul unui detector
de prag (5v şi -5v sunt date indicativ , nu sunt obligatorii . Dacã am o succesiune de semnale de acest fel ele trec între
cele 2 poziţii la anumite intervale de timp .Receptorul trebuie sã ia anumite decizii .

Trebuie sã detectãm vârful . Dacã am o secvenţã de date cu o anumitã frecvenţã , cel care primeşte ne fiind
sincronizat trebuie sã decidã unde sunt vârfurile , eliminã zgomotele şi încearcã sã detecteze vârful . Receptorul are
nevoie de informaţii asupra semnalului care vine , trebuie sã îşi acorde propriul ceas pentru ca la TD nu am variaţii ;
Dacã ştiu marginile unei celule pot afla maximul .
Se foloseşte o singurã linie pentru sincronizarea pe informaţia transmisã . Cu cât sincronizarea e mai bunã , cu atât
maximul e mai bine determinat şi deci zgomotul este mai mic . La interfeţele seriale trebuie reconstituit semnalul
transmis , acest lucru realizându-se prin douã metode : metodã sincronã şi metodã asincronã .

METODÃ ASINCRONÃ
Se trimite câte un octet separat care face o sincronizare proprie la fiecare octet . Acest octet poate fi transmis când vrea
emiţãtorul .

DATE DATE
bit 8 stop
start pauza

DEZAV: redundanţã mare adãugatã faţã de informaţia necesarã

AV : sistem simplu , flexibil

METODÃ SINCRONÃ
SYNC SYNC

Octeţii se transmit fãrã informaţie redundantã. La recepţie se folosesc echipamente complexe de recepţie care trebuie
sã refacã sincronizarea .
Pentru sincronizare avem o secvenţã specialã ce sã prevadã o violare de cod (indicã începutul ) , deci are loc o
derogare de la cod voit fãcutã (simbol de MARK)

TOKEN RING(802.5)
Se foloseşte un cablu coaxial în inel . Orice staţie care doreşte sã transmitã primeşte un token (un inel ) în pauzele
dintre transferul efectiv . Staţia care primeşte un token îl retransmite modificat astfel încât pe magistralã numai existã
nici un token şi astfel nici o altã staţie numai poate deveni activã . Codurile emise de staţia activã parcurg inelul şi
ajung înapoi la emiţãtor care ulterior transmite alt token . Astfel se poate face o testare . Dacã am un cadru mai lung
continui emisia ascultându-mi coada (emisia este separatã de recepţie ).
Retele de calculatoare 5 CURS 2

Staţia care vrea sã emitã aşteaptã sosirea unui token . În momentul sosiri unui token, staţia modificã tokenul, numai
existã tokenul pe magistralã, celelalte staţii aşteaptã. În acest mod se asigurã accesul la mediu fãrã coliziune. Nu existã
o limitã de lungime pentru cadre. Viteza de transfer la care s-a ajuns la token ring este de 4MB/sec (chiar 10MB/sec).
Codul este manchester diferenţial )dublã frecvenţã : pentru 0 existã douã tranziţii (centralã şi iniţialã) iar pentru 1 se
foloseşte o singurã tranziţie .
Probleme apar la tãierea cablului.

Un cadru de token are trei biţi:

S A E
S delimitator
A bit de acces : este modificat de staţia care doreşte acest lucru
E bit de încheiere
Fiecare staţie trebuie sã aibã o adresã cablatã .
Apar probleme la pierderea jetonului (se folosesc circuite complexe )
EOF