apare imaginea plantei, care se p[streaz[ ca document.

[n

in rezultat,

mod normal, tlatorith eristen{ei bolfilor plantare, Contactul dintre picior qi sol nu
l'ace ;re toat:i suprafafa

se

plantari, ci num:ri pe un anumit plan, care variazd ca formi

;i intindcrc tle la un indivitl ln altul ;i

Jrcntru liecare individ de la o pozi{ie la alta.

Dcterminare:r acestui punct tle sprijin sc poate f:rce prin inregistrarea :rmprentei
plantare cu ajutorul plantogramei

lntlicele tirlpii, tlrepte

si stingi, se dctermini conftrrm urmitorilor

lungimea tirlpii longitudin:rli

l'ridleand

parametri:

;i transvcrsal[ dupir metoda lui Cligin,modilicati dupi

\letod:r petlonretricir a lui I'-ridleand constit in misurarea lungimii

t:ilpii
cle

cle la

riirt'ul cclui nrai lung deget, piinit la mijlocul cilciiului

la supr:rl'irfa de spri.jin pfrni la osul navicular. lndiccle

r;i a

inilfimii bolfii

ridleand este cgal

cu rapgrtul tlintre in:ilfimea bolfii qii lungimea tnlpii inmullit cu 100. La talpa
normitlit r alo:trea indicelui cste de 19,1-31,0.

)\,
1l

rl"r.

fbm
,,

53

Ei,-,lt:1 tf nl-tg'ie1513 ld

'i?-!--#l,!t'4-.:-:-,

Frl:

lt.t

,.,t-,'ilt,-t,,llf i.1ln If

trff

al

.1 l,rrreri ui

ffi
':d4,

,.qt,,,1e.,
El'Ilr dlr

Tt,rii;t
i,.r;iI):l

E!

{1,.u'' t nt
\.\ cul1L_1.11!lI1rr
.(*

t\

Tall;I norrttaid

Talpa plata

rrrtr.uL,

Iurhli

Unallected f0ot

I'ROGITAM DE, MOI}ILIZAII.E A GLEZNEI

ltle

rirt si crle nsia

pic ioalc

lti.rsl\ a

lor

8 ori

it
'i/
i 'ir,'
i :i:

i it:! i
|:/
).,
)/ /

'!

,
./,

,'

, i.
t;
ll.ttrz
-.'1.' .; \

'l_.j
."'I

tl

55

____l

56

CU RSU

L VI

KINETOLOGIA IN BALNEOLOGIE.
MO'I"|'O: ,,srindtatca cslc o starc completa de bine, din puuct cle vedere flzic. mental gi social.
nlLntai abse-n{a boiii saLr a infirmitiilit". Orgunizulia Montliuld u Sctnalalii

9i nu

Kinetoterapia este o formi terapeutica individualizatd care, plecand de la

progralne de exercilii fizice statice gi dinamice, se poate folosi

in

prograrnele

tcrrpcLrticc- pr'ofllactice (c1e prevenire), cLlrative gi de recuperare. Astf'el, kinetoterapia

igi girscgte aria cle utilizare in cele trei secliuni de asisten{a medicald: kinetoterapia
prof ilactica, de tip curativ gi de recuperare.

I-:xerciliile fizice contribuie la men{inerea stdrii de sdndtate Ei au rolul de a conduce

cdtre ccl-rilibrLrl tuturor 1'r-rnc{iilor organismului uman. Miqcarea aiutd fiin{a umand s5-

5i ntenlina clcplinirtatca lbrfelor fizice gi rnorale, fbcAnd-o utila cat mai indelllngat
('n rrrrlnrp a practicdrii sisternatice a exerciliului t-rzic, apar in organism efecte
rinrn
rrrrrF/.
locale

saLl

strlrctLlra

-senel'ale.

;i

irnediate sau tardive, trecdtoare sau de durat6, care imbundtSlesc

lunclionalitatea corpului Llman. Orice activitate cu caracter fizic constituie

5i o srirlLrlarc

pcr.ttrLt ntr-r;chi, cdrora

le irnbunata{eqte proprietalile f-rziologice 9i

calitit,ilc tlzice,

Din prurct
r

c-lc r eclc-rc

al rolLrlui educatil', c'xerciliul flzic are e-fect benefic la orice

rir:rli. clal ntai llcs in perioada de cregtere, cAnd migc[rile nu sunt inca bine definite.

OptLrl arc ncroic cle

ntulti

n'rigcare

in aer liber, de exercilii pe carre sd le

integreze

sr:terratic in progratnul sdr,r de activitate zihlic6.

Balrreologia

;i

Kinetoterapia de specialitate sunt specialitali care qi-au dovedit

r-llcicnta iu cazLrl pacier-rlilor cr-r predispozilie

e;.rt'rl i, r-

r lt.e

ttI

lt

t' \i.t tl l'csl)

i I'i.ll

la

af-ecliuni ale aparatului locomotor,

()l'.

Actir itirqile de prof ilaxie primard gi de recr-rperare a capacitAlii de munci in

rrecliLrl balnear sLlnt considerate a f-r printrc' cele rnai eficiente din punct de vedere
meclical.

{'tr IdA

8",\ t"l{

Fr.A

IdA

DEf'rNr"frE
CLrla balneard reprezintd un cornplex terapeutic care insumeazd pe lAnga farctorii

curirtivi natulaii ai staliurrii, in care este inclus qi climatr-rl, agenli t'izici termo, hidro
sau ciectrorrapici. {*i.r

tolii exelcitii o acqiune direct[

locali"t. varialrilir de la uii factor ]a

altLrl. ciar gi o acliune genelali nespeciiici, condilionati cle reactivitatea ir"rdiviciului,

de capacitatea sa de adaptare.

lraetot'ii naturali terapeutici de pe teritoriul Rorniniei: cliltratul ternpelat

conlincniul. it plcrcn{ei rcliefirlui carpatic
cirt*nrrir-i:tte cle :rslrcctr gconrorfblogicc

llc

;i a Marii Negre, cu topoclitnate variate,

i'e

liclr-rlui, rclclr:i iiidrogriil)cc, v'egeta{iei

9i

activitalii arrtropice. care dirijeaza caracteristicile bioclirnatice- locale, izvoarele

gtipcllilr. in nrrr.]oritatc lcci.cLt o colrUlozilie variat6, sunt asociate crestelor diapire qi
,r.ic;irninir.lor dc i.r., llrrliirr. izr orrrc tlirrcritlc calcle. apc dc zicirrtfint, llctrt'i silate

cle

ongini r.rriutc. nirnolr-rri telper-rtice. sapropelice, minerale:;i de tLrrbil rdspAndite in

toare rcgiLrnile

1irii. r-uanif'estirri postvulcar-rice de tipul rr-rof'etelor;i zr solf-atalelor'.

llulli itc('ilsti ntil'c bogafic'de lirctori naturali teraper-rtici c-ste Lrtilizatd asociat sar-t
:.ir.iliir. irr.eir ilt.ri iiitrlitc alecliLrrri. conlbrrr iridica!iilor rneciic;rle. in tirnc{ie cle
c3litrtiie lcrpcrrlice. de sezon. c1e clotarea bazelor clc 1t'ittiitletrt ale staliunilor
lr;.iiiir-trclirnaticc;i clitr"ratice crrre au lr-rat lra$terc in apropict'ea lor. Peisa]Lrl geografic
lu

,,()r.trl()t'

incorr.f

r-rrdtoare

5i anLnle spetacltloase fbrrrre

carsticel

(iirci.e i'd:tr..pcsl*r'i.cloline) piair.rli donroitle acoperite de pa;Lrni 1i 1lrle!e, zonele

c1e

l.j,,lLili ,-ic ctrnii,.r't;i liiioase cale murgin.'sc sta!iurtilc. rniei 1i pitorcgti ciepresiLuli
iltr'.rptorrtnnc- si sLrbcarpatice. rlonr-rrnente ale traturii, t-ttonritttente istorice qi de arti.

llcrrriie

elc,

cintltie. zoltrr litot'ala etc. toate acestea cclntt'ilruie la t'ezurltatele

:i:iilirl^. rrlr;l\|r'\'ir.rl itt'olillctic.

c1c

tt'llatlent gi rectlpefiirL'"

cr.trei

?n

OIT}IF. DF, {-TJ}{A I]AI,NFIARA

l. Kr1\l"r oplt()r.'u.,\\r.{

ir c t,RtiLF, l}At,lt

At{tr

hlNLr-l 0PROITILAXIA PI{IMARA

litNt,..l.op[{oFIl_AXtA SFCLTND,ARA

1 til\t,,ft)'f

t,rit.\r,r

\ ir t t ltt:t.I.t ttAt.xtrAttt'.

3 KI\I''I'() I'TiITAI}I,,\ DI,] RECTJPETLARE

\'leclicina balneard este ir-rtegrati cu rrredicina fiz.ic6" Ei reprezintd

o specialitate

rnetoiirci tclapcr-rticii ce stLrcliazd Ei aplicir in practica tnedicatla mijloacele

fizicarle,

'rt'fal)driticc: cr:rlrliinr. lurrina" energia {elc'ctrici, electt'onragnetici. mecanica etc.)

gi

firctolii tcrupcrrricii natLrlali (clirnat, apc Ltrinerale, ttiunoluri etc).

tr

xrrn

t)r)rt()F n-.,\xr,\ rx cLIREI-Ii l],'\[.NI...{.Rti

i.llcllnitir:
l.-irrct,rlo::il.r grnrlilacticl

la

crrl-rrirrcle

totalitatce nretodelor;i rlijloacelor

iiinctolriglcc carc:.. arircscuzir mc'nlincrii gi int;iririi starii t-lc'slhnirtutc, cleci prevenirii

stlrii

cle boalri.

\ec:rsru rrr l'i in cor-icc-ptLr1 actual cloar o latr-rrii a profilariei. cler"rurniti protilaxic
t.r'rrtr"iri

>r.rLt

cl" lt'Ltcir-rl

irr'nLt'Li i,r i}'e \

i. I)r'olllarie

inscanruir 5i aplicarea lLltLlror

n-ri.f

lttacelol'necesare

r'lti iiSl'ri\ lrl'erl sau apaIi1ir cotrrplrcaliilor prtoll1or'lirfirnc{ionale ule unei

l-,oli clunicc - csic

..

profilaria secuirdari
,',..1',,.,.rit,.-,

cle'

gradul II.

r'llt't' h';niilt:itt'tii ilr: liin*t<;pr"rrliia:<i';: **1iii" aclulti. i:litr'liiri

[)Jt'..olil,ric',intitrr:rsc lrr-'nctlcitrz.i

irr c..lc L.tiinart- saLr cLr sechele

rli: rinrrtastica nrtr,Ji,-"all prol,ilactica

de gimnastica proiilacticir secundard sau gitnnastica

i'r'iLrl)dmorie iu tirnc1ie cle a1-ectriur-ri.

I
l

Irtrii.':.rli

"

). alccliLrni ostcoarticLrlare posttrar-ttnatice

b). al'ecliur-ti osteoat'ticr.rlare postoperatorii

c ).
11

altcliur-ti oste'oarticLtlare reutnatistnale inllamatorii

). aiccli Lrni curciiovasculare

c ).

al'ccliLrni puln-ronarc

primaril

1). r'asculopatii peril'ericc cronice (al-ecliuni ale arlerelor, venelor,

lirnfaticelor)

g). hemiple-eia - paraplegia

h). neuropatii perifbrice

i). Iloala Parkinson

,j). scleroza rlr"ritipld (scleroza in placi)
3. Obicctivc:

- menlinerea an-rplitudinilor de migcare normale ale tuturor arliculaliilor

nrclrlincrea lirr'1ci gi rezistcnlei muscuiarc in limite ncccsarc liziologic tipului de

actil'itatea a inclir.'izilor
- tnenfinerea unei bune coordondri a rniqcdrilor
- menlinerea capacitAtii de eforl generale a organismului
;1. Scopr"rl:

- sir asigurc dezvoltarea siurlului r-urui bun aliniament al corpului

sa asigLrre rcla.rarc-a musculaturii care nu este

in

activitate. pemiland astfel

mi;care ellcienta printr-o coordonare bund

- sir asigLrrc o lleritrilitate normald a structurilor periarticulare

sir llcnlil'tii slLr sir cre-ascir fbrla si rczistcn{a muscr,rlari la niv'clr-rl necesitdlilor

acti\ it,rlii

clcpLrsc

- sn rlcnlir-iir

snr.r sd

creascd rnobilitatea ar-ticulard

In clonrcniLrl profilariei prirnare, cura balneoclimaticd contribuie in mod deosebit

:i prin utilizarclr pc scarui larga a dietotcr-piei qi crenoterapiei

Lrtilizatc

cr-r

ape minerale. Pot fi

in ace st selts dietele hipocalorice de reducere, clietele lacto-vegetariene,

dic.tele hipolipidice etc. recomandabile unei largi categorii de oameni sindtoqi, dar

obosili

saLr

obi;nr"ri1i cu o alirnentalie nerational6 care solicitd tubul digestiv. ficatul,

apalatrri biliar'. r'inicl-riul la elorturri secretorii. la ritmuri nef-rziologice.

.\llitrrri tl.'tlictc.

rrrr

rt'l

inrporti.urt rcr irr.'e rcnotr'r'i"lPici e u i.rpc tnincralc. itt sensttl

asigLrrirrii pe clurata curei a unui bun drenaj biliar, a unei diureze crescute cu
spalarc a

ciilor Lrrinarc-, a unei mai bune evacudri a tubului digestiv, a unei

secrc-1ii clorhicllrlpcl-rticc a stor-nacului ctc.

rol

de

adecvate

C'urcle balneoclimatice profilactice,

in care accentul principal trebuie pus pe

utilizarea lbctorilor lennici caracteristici, a teruroterapiei de suda{ie, pe factorul

rnigcare pentru creqterea capacitdlii de eforl a organismului, pe diete qi crenoterapie
cLr apc

rnincrale, llind considerate la ora actuall drept autentice, c'ttre de intre{inere

pentru orice orr in perioacla a doua Ei a treia a vie{ii.

In alara prof-rlaxiei primare, curele in sta{iunile balneoclimatice au atribulii largi

in

ro/i I ox i u

s e c' u n cl a

it.

[,n rsp',rct lrarticulnr al 1:r'olilaxiei prin cLrrele halneare

lrci,-lirilor. l)ri1ri rcrollllr'i: ltroblenrclrir ciirr lazeie uranil'cste
corec*,arclr

il leprezintd profilaria
acul"e,

clinice ale bolii.

ult(it' tnociillciri posturale sau lunclionale restante, eventttal

rrccanisrlelor rie leg,lare. poate coniritrLri la evitarea reciclirclor irr bolile crclttice cele
tnai dil-critc (re Lirlrtisutale. carciiovasculirre. ciigestive, nretal"rolice etc).
l",itrczi:r i:.r lirciol prolilactic *srnlinl al atenr-tit"ii sirrclrorritrlr-ri hipol<irretic qi al
ait'ctiLrniirtr cartiirir asculare cLlnoa$te si ea o ibarte largli

grrnl

Forrne de mipcare cu efbrt flzic cresclrt progresiv cum ar

lcl'cn i ltliLtt. cu itscrltsirrnea pantelor

c1c

cle'trretocie ;;i attume:

fl: arlergarea, mersul pe

dealuli sau mLrnfi. tllcrs

pc-

jos in ritn-r rapid,

i't'trrrlIilrtr.irbil r.:lrit'ilrlii i-rr\in i.lntrelri.rli sarr Varstnicilor'. (lirttnastica rrredicalii cie gri"rp
()i,t.litrz.ir:t tic l..lltetotcllrpeLrt,i itr acl liirer'.

pt plajc, in solarii. piscinc. bazinc, itttlt in

nrn'c. lucLrri. ctr cliri.iarea gradr-rlui de efbrl de cdtre kinetoterapeuti. Nu este indicati
lirlr,:.;r'..:r

:.ijiior tiu girrrrursiic.i mccliertil.

clcstir-rate

irr sta{iurti grLrpurilor cle bolnavi

.r.rrc ltc{.'rsiiit tin.urLrrlit i1l'ogrant cL'girnnasticir nreclicalii sau kinetotcrapie de

i't' - tt1-tg1';11"9.

't

{'{ jl{s{

t.'ff

KIN [,T0I'ITOFI LAXIA

TTI}IARA

Iiinctoprotllaxi a prirnari cttprincle

('urr

odihni

{'Lir;.r cle r"ecotrlbrtale (mis en tbrtne)

't

l. {.ur*

cic

(lura cle fltness

de odihna

{'Lrrrr cic oclihlui este o curd rleciicalir care se adt'eseaz'ain general indivizilor

sirgrili. {")l:rr:i:ri:r cslc ilrilrriti nrrdii:r.rl cl: ".ilinrittLrarta triil)rlcitirlii li.rnc{ioniile a unul
sisLerl.
i

ntc"

t'r-r

cl"sibil plin reltitus". Putcm vorbi astt-el de obosealai I-iervoasi. fiz-ic6.

ectoa i ii. serrzori

d.

Scuzeiir rlc oboscali este resimlita cle tbarte tnulte persotllle prelr,rngindu-se ;i
;icLr'ntu:jnilii sr in tiitrl-." I :L* scnzalia dc ".sciiclerc a ettergi*i" gi de,"itrcapacitate de

11ri perlirrnli irirclc iicti\ itali obignLritc alti't ciatir". ftanc]anrcutitl ilzic,$i psihic scade.
()l"',oscllli nll estc sirronirrrd crll apatia sau tot'opeala unora. cieqi aceste aspecte pot
1ll:( rti 1rl.1r5.-';1j;,
,-'1ril

tLl]tif ilri.'.:

|)[lstirln
srrLr

rstc- o rc-ac1ic cle rispr-rns

nortttali a otnltitti detcrtlinrtlr

clc

legitur[

cu

psiilic*. de stlesriri ernolionale.

Darolitir intensitalii ei. uneori cste dificil

de, itrsolnnie. Ni.t are

sZr

apreciern dacd sunteln in tir{a

it',:rretionltlc nonlale saLl ii sitrptotnultti obosc'alI clin catlrr"tl

Lrnc-i boii

:iiri i.silticc. Iirr ers" ni.l t'ilrL'ori inclii,idul ltLl inregistleaz.i sau lefirzii
e/r. l)l'crijlt!3 oirost'tii. clepi i-:rtnc]itia r ielii lui ar
)btrsclii;i sc ilcLllluleaz/a dacii nu este
1.11r:ij..:.ip'itjigi.,,]61"

cr.i

l:ii:i r'.rir:,, ; :,!l'1tdig

1r-ratir

sLtsL'r'tl

sd

irrstela|ca ei.

in seatn6, se irlst;rleazd

ceea ce se

in llnal sI iittt'i'rtrt rcalttrettte in cjoirreniul patologiei"

-q;rr"c

ltrin suplasoiicitarc pot cletcnnitta oboscala:

ffi 51''ot'tii ii il sierSitLrl perioaclei corrrllctiliotlalc;

s l:lcr i. stirclcrrli. alte pcrsoallr' dLriru Lru prelungii .:lbrt itrtclcctLlal(exitrrene,
lLicr"iri. stuclii):

l,;r..*rrr;tr r::rl'c'r.iLl irccLtt printr'*o bciald inf-eclioasi (r'iralir sar-r bactriana).

I inrlcealii. cl:tt'cill'c

litsii.i i] ilccenlLlltt;.t ltsi-citie'

l'r'olcsiortiili sr.rprlsolicitali pe o tttltlllriLa perioacla dc tinrp;

i)elsoanc

cLr

lr-rlburili de sotnn;

Persoane supllse unor stresuri prelur-rgite cle

firrlii irr ic . 1l'olc:ionrlle.

t' iira clc oriihnii

soe

naturi emo{ionalir (conjuncturi

iale).

in sta{iLrni ciin zonele cu climat

sc t;rgauizeazi ttiitn;"ti

seclatir',

staliLrni sr-tbmotttune 5i dealuri. Dureita utrei astl'el de cut'e este de 7-10 zile qi

ea

tlcbuie organizatl ca orice ctrrd balrreari pe btrza r-rnui pl"ogralx zilnic. latir o schila
rinr-ri ir-r{ tcl dc pr()g.l'iint

l-E olc Srlr-l']11 ltr)aplcil:

I ut'r rteliht:i ilt pal saLl s()lll11 citlllir lttlts;i:

a .1 orc proctdee tleclical-tel'apeutice:

E I *i't ii:lr',"rntcnt crganiziit (spectacole..it;cr,rri cle siilon, atrdilii nluzicale);
s ' .)t'j,ial'{.,i.,t':t}tic l,e ter"r.,e r'1c. in iirtolii.;ezlorrgttt'i. pet'ioitclli car.rcl Va avea loc $i
etlrrcutil satrilltt'ii ;r ltsihoterallia:
E t (tl'e lllt'sr.'lr'.

@ I 1I'i' pl'()!.l'xlll lihcr.

P;r'ir.r'.,liLrl ltlocecliiriliil rricrlicitl-terapetrtice \ i.l
Ir.:rgqrerrl3i

in l parli. Blza

acestLri

fl

clr"gatlizat

?ll bloc

saLl

pltrrlrllil \'a tl iilcatLritii clin procedee

cle

iti.lr.gt.'r.ripic (t1.,pr"clcrar alternanti gi cu pr"esirine), biizitr. bi'ii cu bule:;i/saLt Plante.

r11r:.rt i.i'1it.rLi,rl ii,r"i

cu apir. kinetoterapie (procedee de relararc generali,gilnnastici

..,i,.,i.ii,.,-lir,i!'i;i:lic1
..r i:-j rrii.'t' :arl:Liii

r'cs1-.11'atoric"

gintnl.istic;r ritn-ricir 1a intertsitliti ioase)" carnpLll'i

* :il-it.l,t. l\)lliltlrc llr'gltli\

a'

.-\llrleltatia ra l.eprezenra un pllllct cleosebit de irnpoltant strb raportttl valorii

itLitr.iii.,.'. r nti.lsei alirncntarr. sen,ite. ii oriu'Lrlr-ri in t'upt-rrt e tt pet'ioildele de soll111 tl
iitrirLt,iii r-lt,,rt'i irc *lc.

In:rlrirritiic elrriili
noapte
2"

;i

il

indiclrli,r tlt*tiii.:triLri sc pgelt'

l"e'cLlrge pErttrlt

sctrtnttl de

la o ittedica!ie aclel'atd in prinrele zile.

('ur:t tle rueuttlort*re (mis en forme)

5c rt.,:'iit:.r)ltl'r.i

l'rcr

rl

pei'iol-tcln de

cel prr!in

saptarlani

1i

urnrireEte realizat'ea unet

..orlrhn. i.i{ii\,r" )i lt ltttlt'r'tt;.irii capecititii*r" ljrice 5i psihice rlc crtt"ltrtuitti.

Dnci r) cr.il"i rlc odilrna urmirea relilcereia

prlioetiii cl* sugrlrlsoliciLarc,

LlnLli organism obosit. epLrizat dupd

cr,ira clc l'rLr{}nii}rtarc

ct

ururiilcilc }re clc o paltc rcstabiiit'ea

tbrlclor dc apirrarc alc organisrnului, iar pe cle altd parte pregitirea lui pentru a face
1a1a

in conclitii rnai br-rne' unor viitoare solicitiri sau chial sLrprasolicitdri.

t'rrr"l.i rl,: r'cLr;nl'i;rlnlc poate

avra

ci.r

prirli

parte obcctivele';i proglanrr-rl curei

oriihrili. drr corrlinrrandu-se in pafteii a cioLtr cu un prograllr

rurganisrnului.

c'le

c{e

antrenare furrclionali

Din acest nrotiv inclicaliile curei de oclihna se regisesc

Ei

in cele ale

crirci ri* r'ecr.rrrlilrtale care mai are insi 1i indica{ii specilLce cum ar fl:

l:'rrsoiurr' strllLlsc r-irror stresrrri pr-r'r'rlalrente care aclLtc organisntul

ciecr:nrircnsirrii.

ry

;.rr"licir

n rr,'rr,

rt
t'"'a'"

a ir.rstaliirii ltrzei a f-a (liziopatologice) a strsului;

I'crsi.unc in r.rpu-nur.rrila ,.starc interrnediar6". aclicii. lirra a 1l bolnave, nu se sinrl

ca inclir izi pcr'lcct sinitosi.

.\utbci,: ri:csic clrt*grlrii iI* persoanc

r.1{dr'r.:

:liliIii ritrtr.iillcsc 1-ltlt'sti'ctrre;i

It:ristri o llrga ..l"racierttLtrii" pentru o

aLr

ca principali cauzir declan;aloitre stresLrl. De

..ci.tl'r- lttttistres".
astf'e

I dc cr-trd:

srl'ic clc ciltcgorii prolesionale (rrrcdici. piloli, qclt'eri" tnanageri. avoctt{i, oatneni
rlc .riii..'i'i. criirtrbiIi.ctc ) sLipugi incorddrii cotidiene;

r
r
,l1

\ lrlcitoi' jr ur )r'r'\ icii . Lt t'isc" t.ttt,tttcli (ir lloaple ctc:

l).i':(rr-inc1c c"rracterizate psihologic ca: orgolioqi. per'lcc!ionigti, invidioEi, agresivi
-

i iit rci':i,rritr :c sirrrt ctrnlinLtr intr'-Ltn discontbrt lrzic 5i/sau psihic, au Lln
l':il'lri:.ritir.nl ..;i.rli"ilt itcli\ itate . pot pr'*zenta biclritnturi alte rate. lulbtrrirri de
.\:lte

te

t'n,irligil,ire . stii'i ilc lltt'atotrie trluscLrlarlr.

l)rounrr"nrrl clc crrlLt ponte incepe pentru plirnele zile,

iiLiiri, ,i,r,r.i.'liri .,,r'.'i rl',: ritlilrn.i trt'cind ru.oi

'llrq-r1;11

in tirnclie

cle starea pacientulr-ri

sllrc pl'ilccdcc specifice':

s I licllotcr':rl'ri,: colttr:tstlttrtii pro::.1't-"st i it:

E Kinctoprof ilrrie(exerciqii aelobice. inot,.ioct-tri sportit'e,
c \1asa.j Llsclt ;i sr-tbacval:
E l)i'rJcrit.t ',lr: r'tl1r\:n'c inclividLrali lir'saLr c1e grtrp;
s I rt';tiriri rLlLr,Jiiqiotr;riii ;i psilrotut':rl,il.

cll'Lttre!ie" dans etc)

f;
tr
r

l,)rclo{i:r'aitui:

('lrnratutcr';.rpia cLr prcoccdeclc ciict;ttc tle sczr:tt;

ltc'girriLrl sanatorial

cu program ordonat de curd-efbrt-odihna-agrelnent.

Oriirul pro!.ralrulrri curei de reconloltate este rnai pulin rigid ca cei de odihna. El va
iii\

trr r ariaiii in liinclic rlc

starea pacicntLrlLri. sezon. concliliilc proceduralc

cic

lfalarilent alc stltiLrnii. etc.

3. (-unu tle f"itness.

I itn'^>s-Lrl ;l rrt,lirrnrt ilirriierlit trebrric irirtc 1i corecl inlelcs. iar irt lralncologie trcbuie

la Lrtiiizarca iLri irr colltexte cle arlbiguitate: ceva intre odihnd-recontbrtate,

l"elti-in1al

agretlent.ctc. [:itness-ul este leprezentat cle peliortnanla optirlil a orgartistnulLri, de

5ti.lt'r':l

i'ti tlc l'titt.'.

lriln*s'.-rr] csrc it'grrt inclisolr-rbil cle activitatea llzicd a individului, d"'capacitatear ltri de

clirrl

11.

u;.1

r) ecnsr'cin1li. de gradLil clc lLrtti*t.r.l"ltet1t.0

Lllt obicctr

strict;i

iil"]Lllne

de et cl'cqtc nivelul de

curl ri* lltttc:s vll l-1\elt.t;lrcilr

fltr"ress. ceea

inr['rLriiirtiti lirnctia cardioyoasculari. t'espiratorie, rnetabolici

ce inseamtti

etc. l]e

tl

baza

.iltli',.ti.iiIrIt',ili,: I , ilirt''1. ilt e 0ncrc't 1rt'in crc|ciliul ael'tlbic.

() ,;t';.rrr',.: .r lrii,"lLrlui tlc iltness

ir:ll l't'ilrl lll.'ll1 :lr'

I'(

nLl sc

realiza dccit

in ccl pu!in i luni de

ltri e.

( iii'.i lrliincelti <lc lrtness er iclent ci

ilre,-'1",r'''ij

irlrtc

nLr poete

dura atat. ea clevetritrd doar nromentul

:.i ll.i:nr.tirii iuriir idLrlLri cLi l-1r'ograllLll aerobic pc care

il

va pLltea apoi cU

ii.ririntlt L'r)ntit.tiilt ltclts;i sltti ttrittt'tde irl altil parte.

('urrL,.ie llttr.'s: |oate

li

singr-rlard sau asociati

|tt)iitr' !\ !.Li ol-''ictir nritlilactic.

holrtir

LrlLri

Lllri i.ic

te|ape

Lrtic sau fecLrpel"ator

cle cLtrir balneari. Fa

in tunc{ie cie starea

si ol-,cctir ui rlc lrsisterr{i Lrrrlirit.

j'irirr '- rr jrutclti ,.rlgunizl ln tlrlrcr"cic ric coltii vcttili lll oclihtrit in vacanfc

aclLrllilor strnitogi clar sedentari: o

lll)()('. :tr':r\ iclclor

t)sto littiit,lc- i " il Ltr'z i I rtt'.ct c.

sau

aplicim in sta!iurnile'carcliovascltlare sechelarilor

inlirlci sru r'r)r'(inirli,:niior cronici. in silrntilc

)liLi .Lr

orcirui alt tip

cle

de

profil rt-spii'atot'bultravilor astnatici

suri I'ettteilor tiupl,t lnenopattzal pentl'Ll profilaxia sau terapia

{'Lrra cle lltness unreliorcliza

stucjii. nrotiv

J-re.ntnr

calitatcl r ielii lr;u e utti a liist cletnottstral cle lbarte nrulte

care este acceptati ristirzi de tot corpul rlc'dical ca qi de grupuri

nari polrLrlalionale care o practicd.

ln .ta1ir-rnilc irlllteald
ll

cLn'u c1e

fltness are 3 corrponente importante:

il']tl'cn;iJluriLrl lcrr,hie . tle nlr'tttiii i-.t'i;ru.ipal al curti. t.rrst llllll'f llalllcill al'e Lln

prosl'all standardiz-at: 30-40 urinute

-tr

oli

pe

siptlirrinir ln r-rn nivc-l

cie

elolt cu irrcdlzire gi ricire de 10-15 minute',

cJe

cle intensitate subrnaxirnal.

lr);r l-rt {r)ilpr)llclrt;.i rste clieta rnai llc's in cazul necesitSlii contt'olttlui greutir{ii.

c)l l-l

f{)ntilr)l"tcltti t'5tc de tapt ur.i ctintplcx procedltral variabil care se adreseazd

rspectcltx'conlpr)r'tanrc'ntale (firnrnt.i-rlcool.ritmuI sonttl'veghc eto.) sthrii psihice

(clcprr'silt, anricralea )11'ecLrnr qi urtor f-enoutene patologice orgatrice cliverse pe care

1r-rl

irLtirrri

\ i.tscuilrt'r:

r.i\

1-rgf i

rril pacii:trtril (sirrclroantt algicc'. tulburirri gastlo-itrtestiniile,

lct'j,";.

l'u:i:i1-.1lqrf

ii

t'enale,

c'tc ).

t'gru rle lltness sc olganiz-r,rz,i 1tr cel pu!in,i sriptirrrrani. caci este o curi
solicitllitii cilrc cerc o progresivitate in intensitate qi o testarc perioclica.
tr)ietotel"rrpilr: constitLrie un t-actor iurportant al profilaxiei primalg:, e3 ar'0nd

rrli,

n.trrllr' i;lrji,:iii

r-.dU.r-tLslr Slql11l1!il la-l3:pgAlUi-q.lrl[.-- ti-,,,:"b!'A' i!5.1g!l-AEA

relliirsirliri iligtrstri nrersrir orciit'rti t-rt'geuism

la atrutnitc

itrtct'r'ale cle tirnpi

lgll1_1dgg_A_U1liirlod cle alirrientatir--r'aliqrralzr pentnt anltttritc'categorii de popLrlalie.

li..',:rnLll iii,:tttic

i.ii illt ! r.,rjLu(iiii

ilt

clcftere trelrriie cortsiclerat o tnetocla a terapici

1'',-'11'g.',.i1

cle

irltre{itrere.

intt'-o statirrnc hrlneclclimaticii lcprczintd Lln prile.i pentt'u

.'i,iii1-i.l;.'ii t,r..lirLii ;rbriz sr-tLr r:hiar

r-rz elr^

srrhslrn!c toricc(aletlttl. lLltLln. conc'lit1.1ente), in

\cr)pLrl rsigLn'arii corrclililor necesare or"ganismului cle

a elittlirtit sttirstan{ele torice

iteitirlLnle itt tilttirttl etrtrlLti.

\lrlicliliilc rle lircturi mecartici sulr lbrma tnasalrrlui"

iiLi:Lrr'iigt'scgiiu:11u:" t'epl'cZinti ntetoclc Lrlilc

ip

dtrErrlLri subacYal sau

itr cacirul terapiei cie intrelinel'e. I'espectiv

car-l1ri cu;elop prolilacrice. clatoritir eteclului

lol

asupra totlicitetrii 5i troficitalii

nLrscrrl,rlu;iili lillrlltrntrrlLri. precLrut 5i asr.lpra circuIa{ic'i perilerice. Aceste pl'ocecllrri

ir',:1riti,,. lirlr''rl,ir.

-.,

l1't,."iii,:. iirr irr clottrriliLri t';e

lipet'irii lleclicaie 9i ie|apiei'

CLIRSLL VIII

1.3.2 KINtrTOTERAPIA iN CURELtr BALNEARE

Al doilca obiectiv al curelor in sta{iunile balneoclimatice este cel terapeutic, aici

llilcl r orba clc bolnavi

in condilii

cr-r

suf-erin{e prezentc carc' au nevoie de un tratatnent cotnplex.

cle sanatorizare,

pebaza unr-ri diagnostic complct, clinic Ai paraclinic, atdt

al bolii. cAt gi al studir-rlui gi fazei evolutive. Terapia balneard completeazd medicina

clinica;i poatc li aplicatd op{ional in anutnite fbrrne qi stadii de boald.

..\r'c c'lcsigLrr celc utai vechi traclilii in cadrul curclor balrreare

deoarece

balncorer-apia a lbst priura fbnnd de asistenld balneard. Se adreseazd mai alcs stArilor
clc acutizare salr "activitate" a
lle

bolilor cronice urrndrind obiective immediate Ei nu

de

iJolile ','asculare pcrilcrice. bolile rer,rrrlatisrnale ir-rf'larnatorii

bolile respiratorii. al'ectiunile tubului digestir'. unele boli de

l.spcctir ir inriclun_uati.

cr.r

;i ce Ic- abaar-ricLrlare.

-rrrtritic pi u-ietabolism. nevrozele etc. beneflctazd de kinetoterapie'

Kipetorerapia utiliz,atd

in staliurri flzice din silile dc girnnasticd ca 5i cele cle

hicir.okir-rr-totcrultic clin bazinele ir-rc'liviclLralc

sar-r

colectiVe,

cr-r

ap5 n-rineral6 sau cu apd

simpli.
l.,ilctcttcrapia se e-.rccutd indir idual
oc c'Cr-rS

sar-t

irr grupe mici de pacienli care prezintd

i s i nrpto tllatoIclgic.

Sc'pul kiletoter-apiei: rcstabilirc-a firncliilor deraniatc. ale organismului

irr r crlcr.cu r.caciul-rtirrii lLri la condiliile nrecliLrlui
l nd ic:rf
1

c1e

viatra

itt carc

ii:

. .\lecliLrni ale aparatr,rlr.ri locotnotor:

- .\ Iccl,ir,ttti |ctttrlatisn-rale articLrlare degenerative;
- .;\IL'cqiLrr.ri rcr.rn'rittisntalc articlrIare inllamatoriiI
-,'\l'ect,irttli rclttllatisl-nale abarticulare;

l.

Scch.'lc PosttraLttliatice

.'\lccliLrrti ltle aparattrlr-ri cardio-r'ascLtlar:

('lrclropati I ischcrl-ricc.
I

lipcrtettsit-ttrea arterial6;

actiVearzd.

bolnav

Al'ec1i urnilc val'n'ulare;

z Arteriopatii lc' obliterantc

> Al'ecliunile

pcril'crice;

venoase

j.,At'ccliLrr.ri purlrnonrlre:

'l'r'ahco

- bronqite

cronice:

f]rongite cronice simple

,,- Bt'onqectazit

.- Astrnul bronqic alergic,

r
-1. A

I)r.rcLrrr.ropatii bacteriene sau

virotice;

Ncr roze lcspiratorii,

Af-cctiuni cronice ORL

l'ecliun i mctabolice

a)l)iabct zuhuret: firrnrc de cliabet clinic conflrmat (1orme

Lr$oare gi

medii), forme

de diabct cLr complicatii gastro-ir-rtestinale, colecistopatii, obezitate.

b)Obezitate: lbrme
rec'lurce-rca

de obezitate sirnpld, {dra tulburari patologice, pentru

in greutatc. cu dislur-rclii uruscuIo-articulare.

"3.3

KINIITOTERAPIA DE RtrCUPERARE

I).'1rnilic:

"l{ccupcl'al'eir rcprezintd Lln clomcnir.r de activitate corlplex6, tnedical6,

;i 5oci() ltrolesionalir mcnitd a restabili cAt rlai deplin capacitSlile

iiinclionalc pierdLrte de un individ, precum qi a dezvolta mecanismele
corlpcnsutorii cilrc si-l asigurc rl vialir acti."'6, cLr inclependenld economica qi
crlLrc.rt,ionalri

soc

ra

lli".
I{cc Lrpclareet

o
.
.
.

\letoda

c r"rpri ncie

de-

antrenare

- aclaptare;

Procedr.rri kir-relo-llzicc:

(litnnastica rtrc-dicald;
l'clapiaocupa!ionala.

2. Obicctir c.

i.

re1'acereamobilitalii articulare;
restabilirea 1orlei Ei rezistenlei musculare;
rclacerea coorclondrii qi abilitalii rniqcarilor;

crc;tcrea c{,illticititrii de c1-lort;

reeducarearcsPiratoriei.

I;onrelc clc procccluri kinetice aplicate in staliuni balneoclimatice

hiclr'okirretoterapia; baia

bazirr

c'lc

;i baia kinetoterapeuticd in cadd;

cxcrciliile aplicate (rnersul, pliu-rbarea, cura dc tereu, excursiile);

jocr"rrile gi exercitiile de atletism (voleiul, tenisul, alergdrile, sdriturile);
rr-rasa.]trl;

1'n c c

tilrcltcraP ia;

sitrtttastican'reclicala.

l)atologia recuperatorie clin stafiunile balneoclimatice:

i . .\ tccliLrnt ltlc sistctllLrlLti

locotlotilt':

- posttraLlllliltice ale tlc-tlbrelor:

- atecliLrtri le rir-rf ianlatorii
-

ccli

Lrp

i rcLrrlati sruale degenerative articulare 9i abarticulare,

.\lcc1ilr.ri pcurologicc perilbrice

;i

centrale (hemipareze. herliplegii limitative.

llarapilrL'zc. paritirlagi i limitatir );

l.

.\l'ecliLrr-ri carcliovasculare (vascularc perit-erice. r,atlvulare 9i ale miocardului,

recLrlterarc-

+.

it

sccht-lelor cic inl'art miocardic):

.\l'ccliLrrri eor-nicc lcspiratorii

5. r\tccliurri

cligcstir e;

6. ,Afecliurti nefro -

r-rrologice'

cLr

clistirnclii de tip obstructive qi rcstrictive;

I.1

FACTOITI TEITAPEUTICI I}ALNEO _ CLIMATICI

1.4.I CLIMATOTERAPIA
1.1.2 I}ALN EOTERAPIA
| .1.3

b'

lzl

()1' l.l,ltA PIA

l.rl.:1 MASA.|UL

1.,1.I

CLIMATOTERAPIA

[:stc e urctoclir tcrapcutici cc utilizcazd factorii natr:rali de mediu, 9i anulrle

cli1t3. in ntcnfinercll

saLl

arneliorarea starii de sdndtate a unui organism.

Formele clim:rtoteraPiei;

- aerotcrirpi:r snu baia de aer, are un character sedative sau tonifiant, petltru
Llplr.euarca gi calirca terrnica. Sc poartc asocial cr,r gimnastica medicald sau cu
crcnotct'r-tpia.

helioterapia sau baia de soare reprezintd un procedeu therapeutic cu

charactcl ercitant prin efectul pe care radia{ia solari caloricd, lurninoasd

Lrltt'ltr ioletir

il aLr asLrpra orgatlisrnulr-ri;

- crr-1 cu teren cstc o terapic asociatir cu bdile clc acr;i soarc in conditii
rr"iigcar.e.

ca

;i

clcctLliil'c.

1.1.2. I}ALN EOTE RAPIA

Apele minerale

- apcle oli gorlletalice (acraticc),

- apclc alcalille 9i alcalit-to

- apeie clorr,trate

u1-rclc strl titrclase-;

- ryrclc cat'trttgazoase.
1.1.2.2 NirnolLrrilc

- teroase;

- sodice (sarate);

- apcle ioclr-rrate.
-

de

procedura de culturd fizica rnedicala dirijata;

- curil natlristi prin aero -_ l-rclio;i talasotclapia arc uraxime condilii

1 -1.1.1

9i

cle

naturale sub
l)cloiclelc tcraper,rtice sunt substanle acfe se formeazd in condilii
in amestec cu ape se
inl1ge11a proceselor geologice gi cat'c itr stare fin divizate ;i
loloscqte

practicd lxedicala de bai qi proceduri locale.

ir-r
1

.4.1.3 Cazcle terapeutice naturale

l)\,1o1'ctcle : rcprcz.intl curana!ii natr-rralc cle bioxid de carbot]

l)

(('()2)-gaz'

uscat'

in terapia bolnavilor
salinelc terapeutice: rnai imporlant t-actor de microclimat

rcspiratori

il rcprczintd a;a nr-rtnitul rnicroclimat de "salin6" sau de "grot6"'

1.1.3. FtZtOTEI1APIA

iX ST4TIUNILE BALNEARE

Definifie: lizioterapia inseamnd utilizarea terapeuticd a agenlilor naturali

9i

artillciali.

funclii deficitare
Scopuri: cLrr.atir,c. proliactice gi clc recliperare meclicald a unor
sau picrclr"ttc.

Ac{iune: biologic; cie stitlulare r"rcspecilicat6 a lirncliilor 9i

orga.isr'ului

i.

procesurl de insan[togire sau arneloirare a

sistemelor

st[rilor patologice tratate'

.-\plicatii irr l'trnc(ie dc:

rliltgll()srieLl

i
l.

bolilc princiPale Prexentate.

l.

liiza clc i-roalir (acLrti. subactrti. cronica);

str-icliLri cr olr-rtir

l)

ctttrll-le'trsiit:

elr-lttetlteie de etiopatogenie;

I ) clecotrlPcllsLlt:

I ) clcllcitclc lirnclicltrale
J

prodr-rsc:

) c\ e rrtLtrtlclc conlplicalii.

i)

scchclc:

(r) eristenla at-ecliLrnilor asociate'

I

c;3pia llzicalii sc aplica in lr-urc{ie de tipul

r-tcLrlocttc'litc ri tlotllctabcl

Ii

c al

ll cc

irr'ri bol rlar in parte'

constitr-rlional

tri

Din accst pLrnc clc r cclcrc avem clc-a lirce cu dou[ tipuri dil'erite ca manifestare
reaclie neLrroVegetativd

Ei

1) macrokinetic;

I ) rrr ic rol., i n ct ic.

('nltotcrapia cste un element iurportatnt ce trebuie luat in consideralie in terapia
llzioballeara. Aceasta scrnnificd neccsitatca aplicarii procedurilor (in lunclie
caracteristicile lor), legate de BIORIT'MUI{l

circadiene, sezoniere etc.

de

IX

c'Lt RsLi L

E,LECTROTERAPIA

[:lcctlrtclapia lblosegte curenli

de

cle .ioasa

inaltl fi'cl'cn1it (de la 100 000 llzla

fiecvenld (pana la cdliva kHz) qi curenlr

3 000 MHz).

Galvanizarea lbloscste curentul continuu

de joasa fiecven!a.

Galvar-rizarca produce o hiperemie imporlantd, de durat6. Acliunea este profr-rndd,

riclicincl tetnpct'allrra locald. la nivelurl e lectrozilor' cu 2-3''.

Aplicllia

crir.cr-rtuluri poate

11

bipolttrrT,

cr.r

electrozi urari cle supralalir. intre care

se

proclrrc prolirncl clcctclc galvanizarii. sar-r ttnipc,tlctrii, oAncl lolosirn un electrod mare,

a$ezat

ilttr-o

regir-rne indiferentd

qi un electrod rnic, activ, eventual butonat, ir-r

regirrnea citre se intereseazd.

I)gza.]ul crrr-cntr,rlLri linc clc: r,Arsta. scrrsibilitate, dezvollare lizica. Deschiderea Ei

trebuie sd
ir-rchicler.ea curcntului trebuie sd se I'acii incet. Intensitatca curentului nu
clcl-rii;easce 0.3

- 0.5 mA-cn]t

din sr-rprafa{a clectrodultri.

(irrlrupizal.cil cste tolositir

nr t-tsc ti

in special pentru rolul sdu in men{inerea trof-rcitA1ii

lltrc.

loroterirpia (ionololcza) reprcz.inlu o nroclalitatc clc u ittt|oclltcc it-t organism

ltedicarleltr-

I)r.inrr.

prir-i piele saLl lnucoase cLl ajr.rtorul curentului galvanic.

Lnr procr-s c'lc clisociere

clectroliticS, hidrogenul, n'retalele qi

i.cr.ir.c1ti

poziri\ sLlrr atr.r;i spre polLrl opus (cationi).

F.rrticLrlc

(SOl rlc cxcntl'rlLr). incdrcali rrcgatir"

i'

ir-r

r"rr-rii

radicali

tilrtp ce metaloidele 9i unele

se dcpr-rn la

polul pozitir'(anioni)'

serriciile. clc'Balr-reoflzioterapie se tolosesc gi ionofbreze sub formd de bai

total c SilLl nl{1'11gcl rrl arc.

Far.irrlizarca cstc rcprczentatar clc lblosirea curentului alternativ

rr.nlltcLrticc. Sc lirltlsc;tc

utt-l

curettt

cr't

in

scopuri

o li'ecr cnla de cca 50llz'

excitatorii sunt indicatc pcntru trusculatLrra carc rt-rai pdstrea'zh mdcat

ilcrr alic: in atrot-ra de inactivitate postoperatorie sau consecutivd unei

IrrrlrLrlsLrrile

pa4ial o

irtrobilizlir.i ltrclLrng.itc. in a;a-zisa..paraliz.ic clc instrdinarc", ca 9i in parezele ugoare'

\{Lrscglatgra rotala paralizati nu rdspt-tncle la aceasld lbnnir dc curcnt.

Curentul diadinamic constd in

impLrlsLrri de.ioasa

liecvcrr{i modulate; este vorba

deci clc ur-r curent sinusoidal de 50 - 100 Hz de microsec.

pauzd egala sau modulat

Cr,r

in perioade lungi sau scurte.

l:iincl rorba cle lapt de o cornbinalic cle curent faradic Ei galvanic, trebuie s6-i
pLurcm

in seamit qi calit[1ile hipereminatc.

tlste indicat

ir-r

tratamentul contuziilor, cntorselor, nevratlgiilor posttrautnatice sau

rcr-rmatice. ca pi in tulburdrile

'l-erapia dc

circulatorii periferice.
foloscgte cr-rrenli alternativi (10 000 l-Iz, adica

inalti frecvenfi

I-

i00 milioaurc clc oscilalii pc su-cundir).

('Lrrentul cste produs de cdtre generartori cu tuburi elc-ctronice$ aparatele de unde

[]ltra Scurte. cLrrcptul icgincl din aparat prin doi electrozi, rigrzi
carc sc ir-rtloclLrgc scgn'rcntul

Linclclc scLtrtc

saLr

regiLlnca corpLlltri carc va

5i r,rltrascurte sLlnt lblosite' in:

fi

proce

sau rnulabili, intre

sr-rpusd tratamentulr"ri.

se inf.eclioase, reutnatism

cronic. irrtlantalii posttraurrnatice, nevritc, procese fibrogelletice, precum ca 9i rnijloc

de ir-rclilzire a ntLrscr:laturii inaintea pro-qralrLrlui de kinetoterapie.

,\licliLrpilc

acLrtc-

sc tl'ateazd

in general cu

rinrp cc al'ccriirnilc cxrr-ricc Lrtilizeazn

r,rn

urn

dozaj slab 2

5 tninute zilnic, in

clozaj mai mare (rttz.e reci),

l0 -

15 rninute la

intcrr ale tnai tttliri.

I ltrasonoterapi:t este lolosita

pentrr-t efectele sale tlecanice, tertnice

;i

de

tliiirziirpc (crc;rc prcabiliretca rnebranclor). in plan fiziologic efectele sr-rnt analgezice.

nr

icrorci l\a1ttc

;i h iltcrcrrl

lttllc.

..\paratele cle r-rltrasor-roterapie tlrnizeazd ultrasunete cu fiecvenle cuprinse intre

g(X) ;i 1000

lil{2. lnclicaliile aceste terapii se referd

1a afecliunile reLttnatice.

rprllr.rtislrc-le rlinorc. perit-erice. angiopatii. Contraindicaliile privesc organele

rlpot.rr.ir.ltc: cr.cicrLrl. nlicirrr a spiniu'ii. splina, f-rcatul, uttcrutl g|avidelo. glandele
scrLraic. plimartii. corclLrl.

Ng
crestcrc.

sL-

\,or liice

clcc

llarele

Lrltrasr.rnete

\1ase.

la copii gi adolescenli pe zonele cartilagiilor

de

i ltcriarticr"tli.trc.

\lagnetocl iall

rul

lirl osc;te cAurpLrri nragnetice dc.ioasa liecven{d, produse de un

cLlrcnt clcetlic saLt c'lc Lrtl citlp clcctr.ie r.rriabil. l;stc

l'ce

()lni.tll(lat

ill

rcr-rtnatismul

i'tra'rator. clcsc.cratir, qi abarticular.

algodistL.lii,

i.

al'cc1i''i

neLrro- psihice,

sechelele posttraumatice, inclusiv in

ir

in al'ecliuni carclio

- vasculare' respiratorii,

er-rclocrinologicc qi ginecologice'

MASA.I TiI-

loc irnpor.tant, in asocicre fiecventit cu tratatlentul balnear Ei

de preh-rcrhri rnetodice tnanuiile sau mecanice ale p6(ilor

Nlasa.lul ocr-rpir un

constd clintr

turoi al c ctlrl-rr.rl

Llp iinsarnblr,r
Lri.

I)rir-rcipalelc ntanc\irc

cle masai sunt: netezirea (efleurajul),

tidmAntatul

local sau general'

(pc-tlisa.jLrl), batclca. fiiclir,rrrca qi vibralia. Masajr-rl poate 1l
De obicei. rnasajr-rl

s63

recomandd o data pe zi sau la cloua zile' Pentru afecliunile

estc r-pai scurt (3 -_ 5 minute); aplicat pe o regiune restrAnsd

'rasa.ir"rl
12 minute' Me11-rbrcle superioare sau
gcrtr-ncgi) clureazi l0
rrpte;i.
(ganrbli.
corp' 20 - 30 de tllitrLtte-'
inf crioat'c sc tllascazi l5 f0 rr-rinute. iar iutregul

clurcr.usc.

,,\c1iur-ri locale

- hi'cr-c'ic
r

piclri

c.rtanatii. lrnnati

c1c

riclicarca tetnpcraturii locale Ei colorareatozd'

- accclcrat'cit circr-tlaliei localc:

- cal'tar.ea dr-rrerilor in caz de lxialgii, artralgii, nevralgii;
- uetir arc{.1 pfoccsclo| de resorblie 9i indeparlarea stazelor'
.\ctrtrrri gctlcralc:
(cregterea capacitalii
- sti.rrrlcrzi lLrlelilc apalatr-rlLri rcspirator gi circLtlator
r

ital" si a scl-rimbtrriior rcspiratorii);

- stitrlLrlcazi t-nctabolisrl-rtrl baz.al'
irnbun6t6lirea
- urc clccrc lirrorat-rilc asupnr stiirir generale a bolnavr'rlr'ti cur

gbosclii tnuscltlarc'
sglrlLrlLri. a stlirii psihicc 5i irlclepartarea
lndicaliilc- masa.iului sunt numeroase:

boli
ntusculltt'c. tcrlciitlirc.

alc. aparatultti locorlotor (reurnatisne cronice,

t'e

citlri articr-rlarc' ctc'

):

- boli ncuKrlogicc (pareze, paralizii. rlevralgii qi nevrite);

algii, hipotrofii

- boli carcliovasculare (hipertcnsiune arterial[, stdri cu tendinld de ptoza

c.rLrclatc, artcriopati

gi

i gi turlbr,u'ali ale c i rc irl ali ei r, crtoasc );

- boli respiratorii (emfizern pulmonar);

- boli cligestive qi ntetabolice (constipalia aton6, hipokinezia biliard,

diabet

zaharat. gr-rta. obezitatc):

- altc boli (tLrlbr.rrdri trol'rce cutanate

c'lurpd

aparat ghipsat, irtsomnie determinatd

de caLlze cliverse. tulbr-rrdri neurovegetative criestezice de menopauz6,

astenie,

oboseald trt-rsculari, ncvrozd astenic6, ctc.).

C o ntru i n

tlicu( iil e musu.j ul

ui

- inlccliilc gi ir-r11aura!ile pielii (lurur-rcr-rlozd, piodermite, eczelrle, psoriazis) ale

oasclor gi articulaliilor,

- toatc llcbitcle 5i tron-rbozelc recentc:

-

trtcl'()5e Ic

ltrzclc.

- toate bolilc' inf-eclioase;

- tLrberculoza pr-tltrtonard, osoitsd

;i

cLrtanatd;

- silicozrr ;i altc llltcLlltloconiclzc:

- rgllerluliiie acutc alc orgar-iclor abclonrinale, cxuclatcle peritclr-riaie 9i pieurale,

prL'cLlnr

;i

abcesc-le. chistr,rrile 9i turnorile abdorninale;

- ncoplasnrLrl. irtclilcrertt de localizare;

rrlce t'utl

glstric.

clLroclenal gi intc-stir-ral;

- heptot'agiilc rr-ccnte oriuncie ar ll localizate, precutr:;i bolile aparatului

h.'nretopoc'tic ( he-tlof iIia. pr,rrpura, Ieltccmia);
I)ct'sonalLrl carc

erccuti ntasajul in

scctp recuperator trebuie sd cunoasca

qi sa

aplicc u.uincr rclc aclccvatc alcclitrrlii lratare.

TEITAPIA OCUPATIONALA $I EITGOTERAPIA

,,\ctir itaiilc crgotc-rapiei cuprirlcl patt'u tnari categorii:
1. I

chpici

c1e

bazir axate pe activitn{i simple don-rinate de gesturi repetitive

(ccramica, intplctitLrri cie

trLrie

le, lesr-rt. ctc);

l.l'chnici cornplcrnentare cc cuprind un grad rnai rlare de complexitate

(

n"raroc

hin[ri a, c arlonaj, grav ura, decorali

ur-r

i irnprimari

ete. );

3.'fehnici de readaptare ce se ref'erd la adaptarea obiectelor de tolosin{d

in cr-rrsul activitalii zilnice: coada lingurii, rnodif-rcari

pcrsonald

aduse automobilului,

lolosirea robinetLrlui cle la chilrvete:

lchnici

-1.

desenu

in

l, pictura,

cle

r-nan

crplcsic care inclirclc acti\itdtrr mult nrai conrplexe, cunt ar fi:

ipr-rlarea marionete lor.

al'ccliLrnile osteoarticulare, reumatismale qi traurnatice iEi gdsesc o sferd largd

dc aplicabilitatc ccle cloui metode terapcr-rtice: terapia ocupa{ionali, ergoterapia.

SLrrrt incJicatc:.ioc

sltccial cie qah. pcntrr.r piciorl!esr-rt la ghcrghef;cusLrtul cu acul;

activitali de indemAnare: modelaj in plastelin6, indoirea gi lipirea hArliei, etc.

Meloteral-ria.

I)r'incipalclc obicctir c ale tcrapici ocLrpa{ionale gi ergoterapiei:

- tonilicrcii stirrii senerale.
-

1-rlcr

cnirca cieloruraliilor, anchilozclor gi atrofiilor tnusculare,

- in unele situa{ii

problerna reorientdrii qi readaptarii profesionale

sirbieclilor.

I'elapia ocLrpaliunalli;;i c'r'gotcrapia reprezintd

nccesitalc pcrnanenta irn

al'ecliunilc ostco-articLrlare, reurnatisrrale. ca unnare a unc'i utari morbidit6{i, cu

nir'r'clcli Irc'lLrn-r:itc sau delrnitive ale capacitalii de rnuncd.
I)t,z.u'eu clirrtLrlLri clcpLrs sc tace cu respcctarea regulilor de la r-rqor la grer-r gi de la
:rnr111Lr

lu conrplcr. pcniru a nu dcpli;i pragul dr.rrerii

acLltc ale al'ectiunilor ostco-articulerrc

balnco

- llzio

apl icare

l.

saLr

al oboselii. in perioadele

5i rc-utnatistnale, in tirnp ce kinetoterapia

9i

tc-rapia estc contraindicatd. lerapia ocupalionala iEi gdseqte o benef-rcd

lpoteza

c'le

la carc am pornit,qi altLure:aplicarca progranrelor dc cxercilii kinetice in

cr.rrclc bah-reare protilactice. terapeutice gi de recuperare ajr-rta la rnen{inerea stdrii de

sanitatc. la prcvcr-rirca apariliei gi agravirrii r-rnor af-ec{ir-rni, a cornplicaliilor din bolile

cfopice(prol'rlaxic securndar[),

la

ref'acerea

unor func{ii diminuate, Ia

creqterea

lirpcliorral in clivcrse sufbrinle,in realizarea prin cercetiri a lbst conllrmata'

2. F.xista o ga[nd largd de afecliuni prin care profilaxia,terapia 9i recuperarea sunt

.ir

lurlr-ri

absolr,rt ttecesare

3. Scopgl trataprcntului cste revenirea rapicla a pacientului in executarea activitalilor

zilnicc;i spcciltce prolcsiei. Acest lucrr.r cste deosebit cic important, deoarece orice
i'tArziere ir-r aplicarea tratamentului poate periclita activitatea socio-prol'esional[

ac c's1ut i:t.

-+.

('Lrr.a balncar.i asclciatir cr.r l-rziotcrapia. masajul

L1-rof

rczllltate mai

ef

clr-rcc

la oblinerea

icicnte intr-un tin-rp p-rai scutl.

ir-r t,.t-t'tu str,rditrlLri ef-ectuat

I.

gi crgotcrapia

propun urtndtoarele:

l)rogramele kinetice invalate in tirnpul curelor de tratament sd fie continuate

in atlbulatttt'iLr cic specialitate.

2.
ir-rtc-rcs

Kir-rctoterapia prin el-cctele ci in-rpLrnc ca in l'recare ciintre staliunile noastre de

gcncral sii se ir-rfiir-r1eze spitale balneare de recuperare salt sanatorii balneare

cic rccLlpcr.arc snr,r

rr

ir e r istli

l.

ccl pLrlin

qi

cle centre meclicale balneare 9i de rccuperal'e(acolo trnde

).

[)r.sr.lir.r.rclc Irincticc

nrcdiLr ca :aerul. apa.

si

se c]csll-rsoarc

lutlina, tetnperatura

in strinsir lcgiitulir cu anutnitri factori

de

CU RSLIL

ffiFry

s"$*.

care s-a dezvoltat de-a

Definilie. Balneofrzioterapia este o ramurd a medictnei
mijloace teraPeutice.
secole utilizand unii factorr naturali 9i artificiali ca

lungul mai multor

clinica a stat la baza aPrecierir eficienlei

Acegtra s-au aplrcat intai empiric, apoi observalia
terapeutice a factorilor fizici'

biochimiei, enzimologiei,
cercetarea gtiinlifica moderna din domenrul fizicii, chimiei,
evidentiat 9i continud si evidenlieze
imunologiei, neopletismografiei 9i neurofrziologiei a
modalitalrle de tntervenlre a factorilor ftzici'
de balneofizioteraPie la cea
Cu timpul, in numeroase ldri s-a trecut de la notiunea
de medicind fizicd.
serie de capitole:
Dupi factorul terapeuttc folosrt medrcina fizicd cuprinde o

.
o
o

o
o
o
r
.

balneoterapia (apa mrnerala 9i ndmolul)'

htd

roteraPla

termoterapla,
climatoteraPta.
krnetoteraPia

masoterapla
pfle ufi-l ote rap ta.

ergoteraPia, etc.

Mecarttsnte de acgtune.

de reactivitate locald, regionald 9i

Factorri fizicr naturali gi artificialr produc modificari

generaia lntervenlra lor este urmatd de reacltt

r neuro-endocrino-metaboltce care pun in circulalie factori brologrcr activi de
locali 9i generali' Se
tipul mediatorilor chimici' catabolitilor acizi, hormonilor
Poale aPrecla ca factorii fizici

strmuleazd organismul

in eliberarea mijloacelor proprii de acliune pentru

restabili rea homeostaztet'

asupra capacitdlii celulei

cercetari are urtimurui deceniu au eraborat conceptur
de substanle chimice cu ror semnalizator
secretoare. neuronur. de a produce o gamd mare
colinergicd, adrenergica' histaminergicd'
gr reglator Existenla neuromediatorilor de naturd

serotoninergice

la nivelul sinapsei precum gi a cotransmildtorilor 9i a

mesagerilor de

ordinul al doilea asigura o activrtate srnaptrca modulatd adecvata momentului organismului

Reactiile locale sunt reglate 9i de activitatea receptorilor presinaptici (autoreceptori)

prin fenomene de feed-back pozitiv gi negativ.

de hormoni locali,
reprezrnta un alt mecanism care dA credit influentelor pe care le exerciti
Sistemul endocrin difuz, paracrin sau APUD rdspunzdtor

balneofiziote rap ia.

Organe cu rol endocrin sunt considerate tubul digestiv, rinichiul, creierul, pldmdnul.

Un sistem care intervine in modularea reactiilor neuro-endocrine, metabolice a

reactier de stress in general gr a durerii

in particular este reprezentat de peptidele oproide

(endorfine, enkefaline. drmorfine). Endor-finele

gi enkefalinele secretate de

hipofiza

anterroara au rol in combaterea stressulur si totodatd contribuie la intarirea "controlului de

ooartd".

Factorii balne locali pot influenta acest sistem

la nivel tisular (secretia de

enkefaline)

de eustressul de efort, acupunctura, masaj,

sunt deosebit de utile in restabilirea echilibrulut

Descarcarrle hormonale produse

relaxare, krnetoterapre gi repaus actrv
factorilor neu roho rmonal i de autoreg
Unele cercetdri au evidenliat

la

re gi mentinerea homeostaziei.

inci circuite neuro-endocrino-imunologice de tip feed-

har:k ncoatirr" sr
nozltlv
Y'Y"

Astfel neuroleukina este recunoscuti de ambele sisteme. Ea influenleazi

producerea de anticorpi . Deprimarea reacliilor imune de catre stressul psihologic are la
baza efectele rmunosupresoare ale cortizolului si afectarea receptorilor beta-adrenerqici
leucocitari Stressul deprimd 9i activitatea celulelor NK.
La randul lor produgii de secrelie ai limfocitelor influenleazd sistemul neuro-endocrin

(fLA stimuleaza ACTH)

$i alte descoperiri dau suport actiunii factorilor fizici'. "controlul de poarld" este
principalul mod prin care terapia fizicald induce analgezia; reflexul de axon,. reflexele
tonice ale gatulur sprrjind actiunea unor tehnici kinetice; relatia receptori periferici-echilibrul
organrsrnului gr bucla gama contribuie la reeducarea musculard.

Prrn aceste mecanisme dar gi prin altele, factorii fizici creeaza

la nivelul

unor

aparate 9i sisteme elemente de reglare gi antrenare. Cele mai cunoscute 9i utilizate sunt
efectele la nivelul aparatului locomotor Kinetoterapia este de altfel singurul mijloc de
func!ronalizare

aparatului

locomotor in

acest context modern preocupdrile s-au

dezvoltat gi amplificat; plecand de la o specialitate a cdrei adresabilitate era limitatd la

unele momente gi stadii din evolulia unor boli reumatismale, metabolice, digestive, renale,
s-a ajuns la un conlinut ce se ocupd de recuperare , readaptarea, reabilitarea capacitdtii

funclionale, afectata in urma unei boli cronice, congenitale sau posttraumatrc

Stabilirea de cstre CI.M.S. a no{iunii de deficit, incapacitate qi handicap in

evolutia rnei holl a irnpus 6i noliunea de reeuperare medicald, care $e definegte de
qjn{r.*,(*:s*q*rylrit iQ*lrr$l"uir i*'tS?S'u uffi t:

**{iu*c *emplex*, medlcal{, edulcationald

9i

s$*iqi-profesi*r:ala rnqlnits a restahiIi *;rt rrrai deplin funatiiie pierdute cle un individ
pre*r.rrn vi d* a dexvslta rneeani$ffte sor'!"lpensatorli, care s*-i asigtlre posibilitatea de
mcince ryi autoservine, respectiv o via{ii activi, cu independen}* economica 9i
soci*[s".

9i artificiali sunt utilizali in reeducarea funclionald a

aparatului locomotor, putmonar 9r cardiovascular, limitatd pa(ial sau total prin evolutia
Factorri terapeutici naturali

unor boli inflamatorii sau degenerative, neurologtce, posttraumatice, ischemice, etc'

pornind de la restantul funclionat al bolnavului determinat prin miiloace obiective
(gor-tiometrie. testing muscular, indici funclionali articulari, capacitate de efort' capacitate
respiratorre. etc ) se pot aptica de maniera progresiva gi caf mai precoce scheme
de tratantent a caror scop esfe refacerea "ad optimum" a funcliei afectate'
con.,ptexe

Factorii balneofizicali sunt utilizali astdzl in scop

.
'
I

profilactic,
cu rativ,

recuPerator

problemele legate de profilaxia primara. de preintampinare a unor stdri morbide ocupi loc
principal in cadrul obiectivelor organismelor internalionale pentru sdndtate'

onrul societalii moderne, industrializate

gi-a

modificat condiliile de muncd gi habitat'

fapt cate a dus ta aparrlta unor sindroame din care amintim"

,
r

musculare,
srndromul hipoklnetrc (cu consecinle negative asupra maselor
ststemulut osos' capacita\ii de efort' etc),
"a frigore" 9t
tulburare a termoregldrii cu determinarea aga numitor boli

oe

altele.

ll*rel* ba{ne*r-*:

g:rofi$a*t*** se adr*ssaea t**rnai acestor defici*nte'

balnealia,
Kinetoterapia, terapia contrastanta (cald-rece) de tonifiere, masajul,
de risc ai a unor stdr
namolul sunt proceduri ce intervin direct in indepdrtarea unor factori
premorbide ale aparatului locomotor, cardiovascular, pulmonar, etc'

Este la fel de important

in evolutia dezvoltdrii aparatului locomotor crearea unui

compoftament adecvat fa{d de solicitdrile la care este expus.

Tonofierea unor grupe musculare, posturarea corectd, restabilirea sinergismelor

musculare sunt elemente esentiale in preintdmpinarea unor afectiuni legate de solicitdrile

excesive, de pozitiile vicioase, de unele tulburdri ale morfologiei aparatului locomotor

(sacralizare, lombalizare, picior plat, etc).

T*r;lpia *u fm*tsn {iai*aii are sr:n{rai*Sica{ii generaie gi speciale.

Cele de ordin general sunt:

.
.
o
.
.
.
.
.

afectiuni acute sau cronice acutizate,

bolr venerice in stadiul acut.

caqecttce,

umori maligne*
hemoraqii.
sa rctn a.

boli ale sAngelui,

boli psihice

CURSUL XI
BALNEOTERAPIA
Balneologia, balneoterapia se ocupi de studiul gi aplicarea in scop terapeutic

apelcr nritterale s niinrolurrlor terapeutrce qi a ernanatiiiar ele Eaz

.lslqrc.
Valoarea terapeutica

a unor factori fizici, artificiali sau naturali a fost sesiztd

din

timpuri stravechi

Hipocrate (460

- 377 i.e.n.) formuleazd incd din acea perioadd indicatii ^ntru

heliomarind gi subliniazd rolul masajului 9i al kinetoterapiei.

Galen (131 - ZO1 en.) susline uli|zarea apei minerale 9i
afectiu

cura

a namolurilor in r.erse

n t.

Evul mediu reprezinti

perioadd de stagnare pentru dezvoltarea gtiinlelor in

general, dar 9r pentru medicina fizicd'

publicalia lui F. Hoffman "Dissertalio de mater optima corporis medicina" prin care
factorilor
Se atrage aten\la asupra valorii terapeutice a apelor mtnerale, gimnasticii,
cu aceste mijloace
clrmaticr. deschide o epoca de importante descoperiri in legdturd
terapeutice (Prtessnitz Kneipp, Ga|vani, Vo|ta, De Bois.Raynoud, etc.).

in lara noastrd degi unele ape minerale, sunt folosite incd de la romani, primele
(1821), urmate
cercetari fizico-chrmice legate Ce acestea au fost fdcute de Ladeslau Pop
de

A FatLr (1851) Mrnar ZoIta(1854)

Saabttet-

Ltdttri esfe cons iderat parintele balneologiei romanegti'

mecanisme locale
Modul de acliune a factorilor naturali este complex, ei anlreneazd
hidrodinamicd)
gr generale atdt prin caliti!ile lor fizice (termalitate, presiune hidrostatica,
cat gr chtnrtce

jn cadrul unei cure batneoclimatice organizate 18-20 zile, mijloacele medicrnet

la
frzrce asoctate altor factori medicamentogi dietetici 9i de ordin psihic, concurd
factori naturali intr-o
restabrlirea ritmurilor biologice normale ale homeostazrei Terapia cu
de reglare, care
admrnrstrare repetatd, pe o duratd de timp, este o terapie de stimulare,
creeaza co nd

rti

i de antrenare-ad aptare complexe'

Factorir naturali sunt utilizalr in scop l;t*fri;t*tt*,, curattv $i r*cup*rfitCIf'

Rotut proftlactic a fost aprecrat

in urma studiilor 9i cercetdrilor care au evrdentiat

organismului, mobilizarea unor mecanisme adaptive,

potential de
neurovegetative endocrine> imunologice Balneoterapia reprezintd un

cregterea rezrstenlei generale

sdndtate pastra largi categorii de oameni ce inregistreazd factori de risc pe linie

profesionala (pulberi , gaze toxice, umezela, curenti de aer), geneticd gi sociald.

Rolul curativ, in schemele de tratament a unor boli acegtr factori se gisesc

aldturi de cei medicamentogi, alimentari, igienici.

Rolul recuperator se contureazd in legaturd cu existen{a unor

deficiente functionale cronice

la nivelul aparatului locomotor, pulmonar gl

ca rd rovascu la r.

Intervenlia factorului balnear in cura rnternd sau externd nu trebuie privitd numar
prin actiunea directd locald, la nivel arteriocapilar sau a axului hipotalamohipofizar ci mult
mai complex prin angajarea unor mecanisme reflexe de stimulare a hormonilor locali.

Aldeminercle.
Apele minerale sunt solulii complexe de sdruri 9i ioni, care au

o actiune

terapeutrca, gtrrnlrfrc recunoscutd indeplinrrrd una sau mai mirrte drn urrnaroarele conditii:

prezenla unor anumite calitali

fizice, de temperaturd, pH

gi

osmolaritate:

'

substantd chimicd (o nnineralizare

rr:ri,illiir rLlili CLr electc citttosCule in cantitdti

prezenta unor anumite cantitdti

1 g ia lttrlr
d* fi::l ;;u{w 1g ia litrr.r, saLi i*li
:ri

ti.ltfiiii

i:r-1 1-,Liilii

{e*2, lj2$ railcni

de

*r*il;grcr actrvr

irr

*enirta{r irtici, sau gaze

cJizolvate

Apele minerale sunt rareori pure, obignuit sunt complexe datoritd condiliilor de
presrune ternperaturd potential magnetic ai chimic in care s-au format. Acest fapt conferd
frecarer ape nrnefale o rndtvidualitate fizico-chimicd 9i farmacodinamica.

Apele minerale sunt factori terapeutici a cdror administrare se face sub indicatie
control medrcal.
,

liiisrlt.ir*i* ;:pel*r rrrineiale se face ctup* mai multe

.
o

ternperatura

concentratie osmoticd, dar cel mai folosit este cel

chlmtc

orlgtne.

Confornr acestura ele se imparl in:

.
.
.
.
.

crite rii:

ape oligomrnerale
carbogazoase,
alcaline
ferug rnoase

clorurosodice

9i

r
r
.
I

tod u rate,

sulfuroase,
sulfatate.
radioactive.

Apele minerale se administreazi in curd intern& (crenoterapie), externd (bai),

Ir;l;;+li+{r rli/.r{ii tri;ec{il.
Pentru cura interna modul de acliune a unei cure hidrominerale trebuie privit
suo
raportul unor reglari de tip enzimatic Ai metabolic ca urmare a unei intervenlii
de tip reflex.
osmolaritatea apei minerale antreneazd gi mecanisme de tip central.

Pentru cura externi intrd in joc elementul termic, mecanic

ai chimic, ce
caraclerizeazd flecare ape minerald. Se influenleazd in special hemodinamica
$l
metabolismul locar_

Apele oligominerale.
Sunt o categorie aparte de ape minerale care nu se supun condiliilor din
defini{ie ele con!indnd sub 1 g substanla dizolvatd la litru. Dupd temperatura la
rzvor sunt acratoterme 9i acratopege.

Apele acratotertlle se folosesc in iui,r i,:ni,:.iift& Ei se lndil.ll rir a1'*lliirnr ai* aparatului
rc;uijlcii'.r' silulidi;iia ancirri*zatria, artrcxf , pcr"rfi11nte, nevrr*igrr stari post traumatlce, boli
rre

-;rol*g ice

In cura interna apele acratopege au efe*le diuretice, antispaslice gi au irrdica{ii in bolile

i-l;l''liri, .,.!r-:l1iil , i-:il1iil llii:i:.itir' *ailcr" LJrrit;;fe Aceste ape $e gasesc in
lara noastrd la
'.-airi-ra ,,:;:,ii. lli.-i,r*:.li sirrrrt i'vir:lcicva i::*iix M,rnei]$a Gecaq:i,r
Apele alcaline
Apele alcaline contin minimum 1 g sdruri la litru. Acestea sunt reprezentate de ionur
bicarbonrc legat de catronul de Na2+, K+ Ca2+, Mg2+

Apele alcaltne se admintstreaza mai ales in curd rnterna, avanci c& prrncrpaia
ri ,t ,. ;ii '-: t rrir . r,:ii.,,ri i-jj{jrrriilt b*lrl* i:r;:alL;-hiliafe
Ei ttnel,:,i hCli fnetAL:ciiCe . ACliUnea
r"-l

apelor minerale alcaline nu trebuie inleleasd doar ca o reac{ie chimicd-de neutralizare, cr

in contextul mecanismelor reflexe, a reacliilor de reglare 9i norm alizare. in crenoterapia
alcalrna indica{ia terapeuticd are un caracter individualizat, efectele terapeutice fiino
dependente de structura chrmrcd a aper gi mar ales de raportul CO2 HICO3 HNa, de ioni'
de Ca2+ Mg2+ 9i CO2. lzvoarele alcaline se gasesc la: Sldnic Moldova, Tugnad, Borsec,
Buadag, Vatra Domei, Vdlcele.

Apele clorurosodicc
Apele clorurosodice (sarate) con{in cei pulin 1 g la Htm de NacL in funclie

de concentratia de ioni de Na+, Q- dizolvali intakim o gamd largd de varietdti,

de la cele hipr:t*irc la cele hipertone (3a09$). in general sunt mixte avdnd in

con{inut irrcainonilii. sulf Ei gaz*.
Dat fiind aceastd largd varietate de concentratii 9i combinalii chimice,efectele terapeutice
gi indica{iile sunt numeroase 9i diferentiate.

ext*rnl* se pct f*las! oriee *oncentra{ii, dar ca valoare terapeuticd se

situpaa* p* prin:xi plm*r xpele s&rate eon*entrate (peste tS gll). Actiunea apei se
Nn {:ur&

datoregte atAt componentei fizice (temperaturd, potenlial electric, presiune osmoticd), dar

9i celei chimice. Modificarea reactivitatir vxscr:l*re, nervoase, "dsgetative 9i enclocrine se

instaleaza in mod progresiv in timpul curei
i*13i**qiil*: r*{ln. *5:nrcirlita anchil*;*nla , artroze, peri,rrltil* trevtillgii. aiec{iuni de
I

r.:); Ll,

:r

lr_llvi i,t::.t.ii;l lf;

i.-ucalt;irr* sirnl: Lacul Sdrat, Amara, Oldnegti, Ocna Sibiu, Slanic Prahova.
lJaiit* la ffiafe au o utilizare profilactici 9i curativd.

Ele se integreazd mai ales terapiei contrastante (soare, ndmol, baie mare) solicitdnd
mecanrsmele adaptive ale organismului.

Cura interna cu ape clorurosodrce, evident nu poate fi efectuatd decAt cu ape izo
sau N/1notone in qeneral se acceptd

ci apele hipotone

stimuleazd secre{ia gastrici. Rolu

lor in norma|zarea tipului gastrosecretor a fost semnalat de profesorul Bdltaceanu. Apele

hipotone se gasesc la Sdngeorz, Slanic Moldova, Baile Herculane.

Ap,ele stLlLLrpaSp.

i rtigii $Liiiltfelilil, sub formd de H25, HS, S, 52O3

sau sub forma de complexe coloidale sulfuroase. Hidrogenul sulfurat fiind o substanld
h'rrn c1
rinncnl r[jl! poate pdtrunde in organism pe cale tegumentard, digestivd,
Iruru
vr ilPUJUru
Apele sulfuroase conlrrr cel pulin

resprratore

Sulful rn organism are numeroase roluri:

el intrd in constitutia unor aminoacizi,

horrronr in conrponentele cartilajului articular. etc Trecerea sulfului anorganic in organic

gr rnvers a fost

demult demonstratd.

Apele sulfuroase se utilizeazdmai ales in curd externd. lmersia intr-o astfel de baie
nnnrr
,na rc
rd ancrirl2
dPdr\
unei hiperemii tegumentare. ACeastd vasodilatatie periferiCd, care se
uuruu\.9
nrelrrnoeste
Y'"'-'

in

trrnp. duce

la scaderea presiunii arteriale gi la imbunatdtirea travaliului

cardrac Balneatiile sulfuroase au $i actrune keratoliticd, fapt ce ie rrnplica in tratamentul

unor dermaloze.
Cura externa este indicatd in sp*ndilita anchllozanta, artnoze, nevralgii, nevrite,

*f**ti*ni mhnrti*illsre, hip*rt*Rsium* *nt*nialfr, arterite, *xe{Tie, psoriazis,

afectiuni

ginec*lngi*m *rocTice. Cele mai importante statiuni sunt: Herculane,

CdlimAnegti,

Olanegti, Pucioasa, Nicolina - la9i.

ln cura interna sulful actioneaza asupra tractusului gastrointestinal, ca gi a , celu

biliar, avdnd un efect de stimulare a peristaltismului.
Apele sulfatate.

Apele sufatate contin cel putin 1 g/l de substantd solidd, din care anionul 504,2
este principalul reprezentant. Acesta este in combinatie cu Na+, Ca2+,M92+ cu Fe. Apele

sulfatate sunt in general hipotone 9i au indica{ii mai ales in cura interna. Actiunea lor se
exercita asupra st*niacuiui unde induc procese de drminuare il $ecretiei. Efecte impoftante

au loc asupra rnctrlita{ii intestinale, prin actionarea directd a receptorilor

intestinali.

Colereza 9i kineu'ca cdilor biliare este de asemenea influentatd favorabil, inc6t biliopatiile

r"^^+:^^^r^
lur ru\rur ldrE '^^-^:inta
I vvrgz
una din principalele

indicalii Diabetul zaharat gi diateza

unea

reprezintd o altd indrcatie. Localitatile sunt" lvanda gi lzvorul Mircea - la9i.

Apele carbogazoase.

Apele carbogazoase contin minim 1

g CO.- Bioxidul de carbon

capacitatea dizolvanta, aga incAt aceste ape au

influenteazd

mineralizare mare. Se gdsesc in

numeroase conrbinatii, cu Ca+2, Q", S"2. Fe-3, etc. Aceste ape se utilizeazit atdt in cura
rnterna cdt 9r externd.

In cura internd au o actiune hiperemizantd a mucoasei digestive, ducdnd

la

cregterea secretiei gastrice. SLrilt cotate ca flpe de nras5, bune.

Cura externa reprezintd indicatia cea mai frecventd a apelor carbogazoase. Ea se

''r^+^'^^+^ ^{- ^*"Jui vasodilatator

--+n.inannirnr
dr
tur r\.,/uclPIrdt, aluc
^^rasta

prin aclrune directd a CO2 asupra

sistemului

vasodilatatie periferica conduce la modificari de hemodinamicd cu

imbunatdtirea activitatii inimii gi a perfuziei tisulare.

in apd a pacientului este urmata de acoperirea intregii suprafele cu o

pelicula de bule de CO2, aga incdt in afara mecanismului chimic, aparitia efectului
lrnersra

vasodilatator se datoregte gi micromasajului exercitat de acestea Baia se administreaza la

temperatura de termoindiferenld,

--^r;{;^;

hipotermizant care

^r^^+^r^ asupra sistemului circulator prin aparilia bradicardiei. Indicatia principald

o reprezintd i:i-ilrle i-:;*rdir:vnscirinre

i:)'i$1.

la 32-34"C. Se produce un efect

iir.,ilrIuili.r,:

ir

(Hi-,4\

itir:t*lt,rl v;is;ulcp;:ttll*

Staliunrle cu ape carbogazoase sunt:

l{ *rn *

I ul

siadiul igr il, cardropi:tia ischemicd, sindrcamele

i;*rv;:

# tsiapsl$llq r:Jpej_qjc{

etc.).
ir;1. Vatrm ffislrnei, #ur"r;t:g,

't**ryrtad, ffiq:rs*c.

p I e_i

Namolurile sunt substanle de origine minerald sau organicd, fin divizate, care se
gasesc in stare de suspensre Termenul de r:*l*irj se acordd doar nimolurilor terapeutice.

Dupa origine ndmolurile se impart in:

- ri;ilrilil.rr; .:lliprr:;:*:/rr:* care s-au format pe fundul lacurilor sdrate 9i a mdrilor prin
ac{iunea unor microroganisme asupra substantelor organice.asupra florei 9i faunei
bazinului. Formarea lor a durat timp indelungat, implicdnd procese de ordin geologic,
biologic Ai chimic

- i;drri*lirrJs rie furrl:* au rezultat din

descompunerea

sub

influenta

microorganismelor a resturilor vegetale din mlagtini;

ri:ililuirid&.' lirlir.,i".l{.,

care se formeazd prin

sedimentarea sdrurilor

unor izvoare (sulfuroase, calcice, feruginoase) pe particule de sol.

Ndmolul este deci un sistem fizico-chirnic heterogen, ce prezintd o fazd lichidd

una solida;

9i

fifr * parle orgarnic6 gi uria niineraia.

Substan{ele *rganici: sunt:

.
.
.
.

aczt

humintcr,

hidratii de carbon,
ragin,,

resturi proterce, lipidice, etc.

Substanla anorganicd cuprinde: sulfaii, carbona{i silicatr. bioxid

de silicit-t.

hrrlri-lsllf,ira rJr ir*i. etc

Ndmolul terapeutic actioneazd atAt in baza calitdtilor fizice, cdt gi a celor chimice,
Mai cunoscute pani in prezent sunt proprietdtile fizice.

- ;tii i.;i,t",,r - capacitatea de a absorbi 9i a reline apa;

- i;liistiiiiiritlii - capacitatea de a-gi schimba forma sub

ac{iunea unor

fo(e din afard,

.3raor-ri
i.lt:r:

l*

rlrspersre - depinde de dimensiunile particulelor;

t$l'l;i.'-';i

- :,,r,.,! irl-: - este caoacitatea de a

absorbi cdldura.

Ea

contribute cel

mar mult la apari{ia efectelor terapeutice ale peloidelor.

Namolul are o metodologie particulard de aplicare 9i anume: impachetiri complete

sau par-tiale, cataplasme, bdi, onctiuni.

Indicatirle privesc bolile reumatismale degenerative, afectiunile post traumatice,

afectiunr de neuron motor perivrscerite. ginecopatii cronice.

ELECTROLOGIA
Electrologia are ca scop studiul consecinlelor terapeutice a unor agenti fizici

cum sunt: curentul electric, vibra{iile mecanice

gi radialiile electromagnetice.

Elementul comun al acestor agenti fizici este capacitatea lor de

electromagnetice

a influenla fo(ele

ce se exercitd intre particulele ce poaftd ?ncdrcdturd electrica

(protonii gi electronii)

Modificarile bioelectrice induse de acegti agenli fizici angajeazd modificdri ale

fiziologiei celulare.
Electroterapia.

Electroterapia inseamnd aplicarea curentului electric asupra unei regiuni a

organrsmulur in scopul oblinerii unor efecte terapeutice

Forme de curent folosite in electroterapie.

l.
ll

- curentul galvanic - curent continuu (frecventa = 0);

- curent de joasd frecventd (1 - 100 Hz;

lll

- curent de medie frecven{a - 800 - 10.000 Hz;

lV - curent de inalti frecventa - peste 100.000 Hz.

Dupa sensul in care circuld curentul electric, acegtia se clasifica
i; ni':j

in

ireiir:rair gi brcl irec{ionali.

Curentul unidirectional (polarizat).

Se caracterizeaza prin aparitia efectelor polare. Formele cele mai folosite sunt:
- curentul galvanic constant (continuu) a cdrui intensitate (l) nu variaza in timp,

curent galvanic intrerupt; intensitatea trece de la o valoare nuld la una

maximd apoi revine la valoarea nuld intr-un timp scurt (sub 2 secunde).
Aceasta variatre se numegte irnpuls electric.
lmpulsul electric poate avea mai multe forme:

- impuls cu front drept apdrut ?n urma intreruperilor brugte,

,cLll.litgttiar

- impuls cu pantd progresiva -

triunghir-ilar, intreruperea nu este

rnstantanee cr progresiva Intensitatea cregte lent de la r'0" la valoarea

maxrma gr apor descregte;

lrrt* Orllr'r

Forme de curent electric folosite in terapie

$N[T|lnil|1||i[ml-

-*

Curen{i modulali in frecven(d

impuls cu pantd progresiva - *xponen{ial, intensitatea cregte dupd o curbi

exponenliala de la valoarea "0" la cea maximd, apoi descregte dupd acelagi principiu.

ipractica nu se folosegte un impuls ci un tren de impulsuri, o succesiune de

iirpLri$ilr de s*ur1a duratd

Dupd "aceea perioada de activitate (secunde) urmeazd o duratd de repaus

(secunde) in timpul cdreia nu trece nici un curent

Modularea

- este un fenomen fizic, de varia{ie a unor

parametri (frecvenla,

amplrtudine) pe durata trenului de impulsuri.

Acest proces se impune in practica datoritd fenomenului de acomodare care

apare rapid gi care scade randamentul terapeutic.
b. Curenlii bidireclionali (nepolariza{i). Se caracterizeazd prin absenla efectelor
polare gi prin prezenta oscilatiilor particulelor in raport cu pozilia initiald. Ei pot fi:

curenfi simetrici- curent alternativ, sinusoidal;

curen[i asimetrici

migcarea electronilor realizeaza

un

aspect

asimetric fata de pozitia initiala de referintd

Acliunea biologica a curentului electric.
Prin electroterapie se pot obline urmdtoarele acliuni:

ronizanta care permite penetrarea substanlelor chimice prin piele;

i
-t

excitomotorie,'
vasoclrlatatoare. nutritiva gi rezorbtiva.

i. A*trug:e* i*rriz*nta. Trecerea unui curent continuu, galvanic prin piele duce
la cregteiea permeabilitatii acesteia fapt ce va avea ca urmare penetratia de ioni

gi

molecule ionizate. Procesul de penetrare a ionilor se numegte dieiectrolizd.

Dielectroforeza

este procesul de penetrare a moleculelor

ionizante,

nescrndate cu alutorul curentului electric. Zona ionizata poartd macromolecula in

sensrrl rmnrrs de incarcatura electrica

Fenomenul de drelectroliza 9r de dielectroforeza este urmat de un proces

imediat, local la nivelul tesuturilor 9i irr ai cicrlea timp de o acltune gene rala.
Rrscul acestui tratament este arsr-rra, care poate

fi superficiald 9i profundd

daca exista un metal (osteosinteza) in straturile subiacente.

Arsura poate fi electricd sau chimicd.

Arsura electrica este legata de cantitatea de electricitate pe care o primesc
celulele in timpul aplicatiei

Aceasta nu trebuie sd depdgeascd 0,1 mA/cm2 de suprafat;i de electrad. in

practica este util de a se alege intensitali scdzute (intensitate care se percepe ca o
ugoara furnicdturi).
Arsr-irn r:hrrrrru este legatd de depunerea de produgiacizt pe anod gi bazici

oe catod.

De aceea, este necesard interpunerea intre tegumente gi electrod a unui

strat hidrofrl, aga incdt substanlele caustice sd nu atingd pielea.

Tuluui ir*ces;iitratam*ntuluii est* c* 2il-30 r'ninute i*xista un timp de iaten{d

in penetra{re care este de minim 15 minutei.
ELECTROTERAPIE

Electroterapia ocupa un loc important an cadrul terapiei moderne, cuprinzand

metode care folosesc an scop terapeutic diferite forme de curent electric (curent
continuu, curenti de joasa frecventa, curenti de medie frecventa), forme ale energiei

electro-magnetice

de analta frecventa (undele scurte), vibratii mecantce

(ultrasunetul) campuri electro-magnetice de joasa frecventa

si vibratii

electro-

magnetice (radiatii infrarosii si ultraviolete)

Curentul electric se defineste ca miscare a particulelor ancarcate electric, iar

mediul an care se produce aceasta miscare constituie un conductor electric.

Organismul uman. datorita componentelor sale, intra an categoria

conductorrlor de gradul ll. an compozitia sa, apa este prezenta an procent de 75-80
o/o.

La trecerea curentului se produce disocierea ei an H+ si OH-, prezenta ionilor de

H+ imprimand tesutului respectiv gradul de aciditate, iar prezenta OH- gradul de

alcalrnrtate numeroase reactii din organism depind de ph-ul mediului. Sarurile
mtnerale sant

in

mayoritate constituite din saruri de Na, K, Mg, Ca. lonii de sodiu si

potasru cresc excitabrlltatea tesuturilor, ionii de calciu si magnezru o scad.

RASPiNDIREA CURENTULUI iN ORGANISM

Modul an care curentii electrici terapeutici se raspandesc

u

in organism are

rmatoa rele caracteristici.

. rndiferent de locul unde sant amplasa{l electrozii lirriile de forta ale curentului
se raspandesc an tot corpul, cantitatea cea mai mare trecand ansa pe zonele ce
ooun rezistenta cea mai mica:

. pe regiunea cuprinsa antre electrozi, intensitatea curentului nu este egala, ci

proportionala cu cond uctibi itatea electrica a tesuturilor,
I

. cu cat un segment este situat mai deparle de electrozi, intensitatea curentului

ajuns la el este mai mica;

un tesut nu este un conductor uniform, deoarece membrana celulara

gi

spatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric;

. conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul

lui an apa. Din acest punct de vedere lrchidul cefalorahidian, limfa, secretia biliara,
sangele sant cele mai bune conducatoare de electricitate; rau conducatoare sant
tesutul gras si cel osos.

MODUL DE pENETRARE AL CURENTTLOR iru leSUrUnt

Curentii electrrci penetreaza

in mod diferenliat lesuturile in fuclie de tipul

cu rentu lu i:

- curentul galvanic ai curentul alternativ de joasd frecventa se raspandesc exclusiv an

spatiul intercelular, deoarece membrana celulara le opune rezistenta;

- curentul alternativ de analta frecventa nu antampina rezistenta din partea
membranelor celulare.

ELECTROFIZIOLOGIE
Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste iritabilitate; ca
^ -^^+,^
\r
rduus ^-;-^-^
prrrdro l^rq Ul'l stimul, apare un raspuns local.

o reactie secundara a tesuturilor si se

mai departe a stimulului de catre celulele si fibrele

Excitabilitatea este considerata ca

traduce prin transmiterea

nervoase

Pentru declansarea excitatiei stimulul trebuie aiba

o intensitate minima

precrsa, care se numeste intensitate de prag a stimulului. Actiunea stimulului trebuie

sa se exercite un anumit timp minim pentru a se declansa excitatia

Numai stimulii "peste prag" pot determina o reactie care se propaga ca unda

excitatie si care poate fi masurata la distanta de locul excitatiei

Stimulrr sub nrvelul 'pragului" au o actiune limitata la locul unde sant aplicati; o
crestere a intensitatii stimulului peste valoarea "pragului" nu duce la o crestere a
raspunsului. Acest comportament al structurilor celulare la diferite grade de

de

intensitate ale stimulului este cunoscut an fiziologie sub denumirea "legea totul sau

nrmic" Daca prin stimuli electricr sant excitate mai multe celule, an functie de

intensitatea curentului si de suprafata stimulata apare un raspuns tisular variabil ca

marime.

POTENTIALUL DE REPAUS

Membrana celulara, care este foarte subtire (70 MICRONI), fiind alcatuita din
liprde si albumine si avand

o permeabilitate selectiva, joaca rolul hotarator atat

an

repaus cat si an timpul stimularii. La nivelul ei se gaseste o repartitie caracteristica a

ionilor. rolul principal avandu-l ionii de Na+ si K+, aflati an concentratii diferite de o

parte si de alta

membranei. Astfel, Na+ se gaseste an exteriorul celulei an

concentratie de 142-145 mEq/|, iar an interior an concentratie de 10-12mEqll (raport

1211). K+ are

o concentratie extracelulara de 4 mEq/l si intracelulara de

140-155

mEq/l (raport 1/38)

Aceasta diferenta este mentinuta prin mecanismul de "pompa", mecanism an

cadrul caruia rolul principal ai revrne pompei de sodiu, care expulzeaza activ sodiul

extracelular, potasiul intrand an celula printr-un proces pasiv.

Datorita diferentei de concentratie a ionilor de Na+ si K+, la nivelul membranei
celulare an repaus se realizeaza o diferenta de tensiune numita potential de
membrana sau de repaus, care masurat prin tehnica microelectrozilor, are o valoare
de -70 pana la -90 mV (interiorul celulei fiind ancarcat negativ. Din calculul teoretic al
potentialulur de membrana an raport cu concentratia de Na+ si K+ din exteriorul si
interiorul celulei a rezultat o valoare de -86 mV.

POTENTIALUL DE ACTIUNE
Depolarizarea
Stimularea celulei prin agenti fizici sau chimici produce schimbari rapide si
rnrpodante ale valorilor potentialulur de membrana. La nivelul ei se produc modificari

ale pernreabilitatii pentru ionii de sodiu care migreaza masiv dinspre extertor spre
interior. Are loc astfel procesul de depolarizare, prrn care partea externa a
membranei devine negativa, iar cea interna pozitiva.
Ulterior are loc un flux invers al ionilor de potasiu, dar de mai mica amploare,

viteza de mlgrare

sodiului fiind de

7 ori mai mare decat cea a

potasiului.

Datorita modificarrlor de permeabilitate si concentratie ronica. stimulul cu nivel de

prag reduce potentialul de repaus cu 15-20 mV, acesta aJungand astfel la o valoare

de -65 mV, numita potential "critic"; este momentul depolarizarii membranei

declansarri potentialului de actiune.

si

Intensitate minima necesara pentru declansarea stimului se numeste reobaza.

Repolarizarea

In timpul fazei de repolarizare se produce o inactivare a mecanismului de

transport al sodiului spre interiorul celulei, cu cresterea permeabilitatii membranei
pentru potasiu cu durata de 1 ms. Interiorul celulei atinge an puctul maxim al acestui

proces +40 mV fata de exteriorul celulei; cu aceasta procesele declansate de

stimulare anceteaza.

Modificarile de potential care au loc an timpul depolarizarii

si

repolarizarii

alcatuiesc "potentialul de actiune".

" era an timpul repausului membranal de -80 mV, iar

tensiunea rntracelulara atinsa la sfarsitul repolarizarii era de +40 mV. ampreuna
"Tensiunea de iesire

acestea realtzeaza un potential de actiune de 120 mV

Restitutia
Refacerea potentialului de repaus (restitutia) ancepe dupa terminarea fazei de
repolartzare a membranei celulare.Prin pompa de sodiu-potasiu, Na+ suplimentar
iese din celula. iar potasiul reintra an celula pana cand potentialul atinge valoarea de

repaus de -80 mV. an timpul potentialului de actiune (depolarizare) membrana

celulara nu poate reactiona la un alt stimul, motiv pentru care aceasta perioada se
numeste refractara absoluta".

Pe parcursul fazer de repolarizare exista

o perioada numita "refractara

relatrva cand pragul de excitare este mai scazut.

Prtn masuratorile efectuate, s-a stabilit ca o fibra nervoasa mielinizata poate
conduce cel mult 800-1000 de impulsuri pe secunda la

o stimulare artificiala,

dar

dupa un trrnp scazut la frecventele mari, perioada refractara absoluta (1 ms) creste
st frecvertta maxtma transmisa va scadea. Aceasta este "oboseala", tipica unui
ststem care functioneaza dupa legea "totul sau nimic".La frecventele mai reduse (50-

100 Hz) fibrele nervoase medulare pot fi ansa stimulate pe un timp mai lung, fara a
se instala fenomenul de oboseala.

;i:i\*ii*r'Ie* ..irrt*1i];r;*. -se realizeazd prin mai multe mecanisme:

- prrn actiunea ionizantd, care f aciliteazd pdtrunderea unor substante,

care influen\eaza direct procesul inflamator;

- prin acliunea

galvanicd sub electrodul pozitiv. Simpla trecere a unul

curent galvanic se insotegte la electrodul pozitiv de un blocaj al transmiterii

durerii. Aceastd actiune antalgicd se manifestd numai

la nivelul

straturilor

superficiale. Se datoregte fenomenului de hiperpolarizare pozitivd (rezultat

al

absorbtiei de electroni de cdtre polul pozitiv) urmat de intreruperea

informatiilor

prin blocarea fluxului nervos, de incdrcarea pozitvd

membranelor. Aceastd actiune nu este prea intensa.

- prin activarea controlului de poartd - la nivel

medular.

in

1965

Melzac ai Wall au evidentiat existenta unei acliuni a fibrelor A {groase,

rnreli*ies, *l"r *unducere rapide, 130 mlsec,) prin intermediul unui neuron

inhibitor din substanla Rolando de

la nivelul

cornului posterior, asupra

{nemlelinlzate, d* mic calibru, cu viteu* m[c* de 3 mlsec.)"

Informatiile nociceptive sunt transmise prin fibrele C. Ele pot fi blocate la

fiha"*!t>r

nivelul por[ii de informatia pornita de la un exteroreceptor gi transmisd prin

fibrele A, din acelagi teritoriu metameric.

Stimulul electric poate inchide poarta,

in afara cazurilor de hiperalgie, de

durere prin dezaferentalie, sau de durere referitd.

Clasic efectul analgezic prin neurostimulare perifericd se obtine cu frecvente

mici (ugoara contraclie) cu durata de 10 sec., cu curentul galvanic intrerupt

rmpulsurr sau trenurr de impulsuri), cu curentai alternativ de

(cu

loasa frecvenld. Cele

mai bune rezultate apar utrlizand frecvenlele cuprinse intre 30 -100 Hz, cu intensiiate

mica cu durata de 10 minute, mai multe gedinte pe zi, electrodul activ fiind polul
negativ.

Nei;rustirn*l;lrea periferie* *s realieeaEd cr.i electrod aryezat pe traiectul

ri*l'vulrr;^

mecanism implicd secretia de morftnornrmetice (enkefaline,

endomor-fine). Aplicarea frecvenlelor de 2-8 Hz cu intensitate mare Ia
Irmita suporlabilului. timp de'10 minute, cu impulsuri scurte sub lmili secundd, este

alt

modalrtatea care angaleaza acest mecanism

ma" controlului de poartd"

RBNF

Curba pragurilor de depolarizare

3. Actiunea excitomotorie - este deosebitd dupd

cum

ne

adresdm

mugchiului inervat sau denervat

a.

Mugchi inervat. Variatia rapida de curent (impuls sau curent alternativ)

poate provoca o depolarizare a membranei musculare cu aparitia unei contractii.

Aceastd contraclie involuntari, indusa electric, are caracterele fiziologice ale

contraclrei voluntare Parametrii morfofunctionali ai mugchiului (numdrul de
fibre contractile, cantitatea de glrogen, enzime) sunt direct legali de contractie.
Un mugchi care nu se contractd suficient merge la atrofie.

De asemenea, vascularizalia profundd a mugchiului este direct legata de

activitatea contractild. Degeurile metabolrce ce rezultd in urma contractiei au actiune
vasodrlatatoare. care asigurd la rdndul ei atdt nutritia cdt 9i eliminarea produgilor.
Ac{iunea excitomotorie se realizeazd cu impulsuri izolate (rectangular, trapezoidal)

sau iterative (trenuri de irnpulsuri de joasi 9i medie frecvenld) sau curent alternativ
(ro3S? Sr medre frecventdt.

b.

Mugchi denervat.in paraliziile periferice prin lezarea motoneuronilor alfa

U'L,urErrr, rrsU[otfl'leSis sau neurapraxie) mugchiul este flasc, se atrofiazd

ra',anal'_^^i^

\cr

9i

la refacerea motoneuronilor prin regenerarea

(1 mm/sdpt) efectorul (mugchiul) nu va mai avea parametrii

evolueaza spre scleroza. Deci,

waleriana

contractili Electroterapia excitomotorie arc ca scop mentinerea, cdt mai mult

tinrp a parametrilor contractili ai mugchiului.
Fiecare gedin{a de excitoterapre trebuie precedata de cateva minute de
termoterapie. Se folosesc pentru excitare impulsurile rectangulare de lungd durata (in

9i cu pantd progresivd - exponen!iald, in denervdrile pa(iale.

Reglalul pantei este in functie de parametrii musculari (cronaxie, reobazd, curba
rntensrta{ir/durata, pragul de climalizdr) Tralamentul excitomotor se conduce dupd

denervdrile totale)

EMG. Exrstenla unui potenlial de reinervare, va permite continuarea excitoterapiei.

Inexistenta lui va indruma tratamentul spre o chirurgie de transplant 9i reeducare, sau
spre o kinetoterapie de compensalie.

" # * re mft ,,eo rrtt sl'{i ;

o$n$&nt,'S:alwsryi*

Se caracterizeazd printr-un flux de electroni neintrerupt 9i

unidirectional.

Actiunea fiziologicd consti din.

disocialia 9i migratia ionilor (electroliza);

electroforeza',
electroosmoza;

modificarea pragului

de

excitabilitate

a fibrelor motorii (scddere la

polul pozitiv gi cregtere la polul negativ);

modificarea excitabilitdtii

in fibrele senzitive (sub anod apare o

scddere a excitabilitdtii care are drept consecintd o acliune antalgica);

- modificarea excitabilitatii fibrelor vegetative, cu aparitia

unei

vasodilatatii, atat profunde cAt 9i superficiale (nelegata de poli);

acliune asupra SNC; cand sensul curentului este descendent, efectul

este sedativ, iar cand este ascendent efectul este de cre$tere a excitabilitdtii.
Modalitati de aplicare:

- cu electrozi aplica{i pe tegument, in sens transversal sau longitudinal

fata de axul membrului sau articulatiei;

bai pa(rale pentru membrul supenor gi inferior;

bei generale - baia Stanger.

lonoforeza

reprezintd o formd particulard de aplicare a curentului galvanic,

care are ca scop transportul unor medicamente sau substante prin piele. Pentru

realtzarea

rn

practrca este necesard respectarea legii polaritalii, astfel cd

medicamentul se ageaza la electrodul cu aceeagi polaritate electricd. La anod se

aplicd acetilcolina, histamina, novocaina, corticoizii, clorura de calciu, sulfatul

de magneziu; la catod - salicilatul de sodiu, sdrurile acide organice.
Substantele trebure sd fie

in solutii ugor disociabile, de concentratie micd (1 -2%)

Durata gedrntei este peste 15 minute cu intensitate micd (1,5 - 2,5 mA, perceputd ca
o senzatie de ugoara furnrcatura).

lndicalii: nevralgii (sciatice, crurale, intercostale, cervicobrahiale),

nevrite, neuropatii, mialgii, artralgi 9i artrite, contracturi musculare, paralizie
flasca gi. spasficd, stdri posttraumatice, tulburdri funclionale vasculare
(acrocianoza, sindrom Raynaud).
Contraindicatii: stdri febrile, iminentd de embolie, boli inflamatorii gi infectioase
ale pielii