Rscoala lui Horea, Cloca i Crian

Rscoala din 1784, numit i Rscoala lui Horea, Cloca i Crian, a fost o important
aciune de revolt a rnimii iobage din Transilvania mpotriva constrngerilor feudale la
care era supus. La ea au participat iobagi romni, maghiari, sai de pe domeniile
nobililor i statului, mineri din Munii Apuseni i ocnele din Maramure, meteugari,
preoi etc. Rscoala a pus n discuie statutul de tolerai n Transilvania imperial al
romnilor, ceea ce i-a conferit i un caracter naional. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, n
satul Curechiu, Hunedoara, i s-a ncheiat la sfritul lui decembrie 1784, cnd Horea i
Cloca au fost capturai de ctre autoriti.
Numrul zilelor de munc ale iobagilor ajunsese la patru la sptmn cu braele, trei cu
animalele i dou pentru jeleri. Asupra ranilor apsau i o serie de dri: zeciuiala din
produsele agricole i animale, plocoanele, cruiile, cazarea funcionarilor ce ncasau
birurile, ncartiruirea militarilor. Nobilimea deinea monopolul vnatului, morritului i
pescuitului, cotropise pduri, puni i multe terenuri agricole ceea ce i nemulumea pe
rani. Au mai fost supui unor obligaii privind mineritul, construirea de cuptoare,
transportul lemnului i al minereului, ca i la plata unor impozite. Iobagii aveau voie s se
cstoreasc numai cu aprobarea nobililor.
Dei mprteasa Maria Tereza emite decretul de toleran pentru romnii de religie
ortodox din Transilvania i le permite numirea unui episcop ortodox, msurile nu au
efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oar n Transilvania pe cnd era
asociat la tron, n 1773. n timpul cltoriei a adunat un numr impresionant de petiii,
cam 19.000, la fel ntmplndu-se i cu prilejul celei de-a doua cltorii, din 1783.
Conductorul rscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta mpratului
nedreptile la care sunt supui ranii romni din Transilvania, ultima audien fiind n
aprilie 1784.
n vara anului 1784 s-a dispus de ctre mpratul Iosif al II-lea o conscripie militar, n
cadrul regimentelor de grani; cei nrolai urmau s primeasc arme i s nu mai fac
slujbe iobgeti, iar pmnturile i casele pe care le aveau n folosin vor deveni ale lor.
Numrul celor care doreau s se nscrie a depit ns cu mult ateptrile autoritilor.
Conscripia a fost anulat de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal, sub
presiunea nobililor maghiari care i simeau ameninate privilegiile de clas, ceea ce i-a
nemulumit i mai mult pe rani.