CHIMIA, POLUAREA SI

CONSERVAREA SOLULUI
Curs 1

Pedologia (greaca pedon - sol i logos vorbire

raional): tiina care se ocup cu studiul solului ca
resurs i corp natural situat la suprafaa scoarei
terestre.

Solul-componenta a ecosferei

Studiul Pedologiei nglobeaz o diversitate de aspecte referitoare la:

-natura constituenilor solului;
- organizarea i relaiile dintre constituentii solului;
- originea i evoluia solului,
- dinamica proceselor actuale n relaie cu factorii de mediu,
- proprietile i funciile solului n vederea folosirii raionale i
eficiente n diferite ramuri ale economiei.
Pedologia - tiin interdisciplinar situat la confluena dintre tiine
fundamentale (Fizica, Chimia, Biochimia, Matematica, Informatica),
tiinele naturii (Geologia, Geomorfologia, Geodezia, Climatologia,
Biologia) i stiinele aplicative agrosilvice (Geologia inginereasc,
Ocrotirea mediului, mbuntiri funciare).

Cat sol se gaseste pe glob?

Suprafaa total este limitat geografic = 13,4 miliarde hectare
din care:
13,13 % suprafee arabile (1,75 miliarde ha.),
30,71% pajiti,
32% pduri.

Ce este solul?
Baza unui intreg ecosistem;
Organismele vii care traiesc pe/in
determinate de proprietatile solului.

sol

sunt

Ce este solul?
stratul natural de la suprafaa scoarei terestre;
proprieti i funcii specifice;
format prin aciunea ndelungat i corelat a factorilor climatici
i biotici asupra rocilor de la suprafa;
condiionat de relief, ap, aciunea antropic.
Se formeaz printr-un proces lent de transformri naturale ale
rocilor si organismelor moarte;
Un strat de 3 cm se formeaza in circa un mileniu;
Formarea a 20 cm sol arabil (stratul minim necesar pentru
dezvoltarea unei plante) = 7000 ani.

Alcatuirea solului
- particule anorganice: provenite din alterarea rocilor din suport;
- particule organice: rezultate din substante vegetale si animale
descompuse (radacini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozatoare)
ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale, contribuind la
formarea humusului ce da fertilitatea solului;
- apa: in sol poate deveni o solutie chimica complexa, ce asigura
reactiile necesare functiilor solului;
- gazele: din porii deschisi reprezentand
transformat ca urmare a reactiilor din sol.

aer

atmosferic

Functiile solului
Funcii ecologice
Funcii socio economice
Functii tehnico industriale

nchide circuitul unor

elemente n natur

Tampon hidrologic

Susine viata
organismelor vii

Filtrare, tamponare,degradare,
detoxifiere, imobilizare
9

Protejeaz i conserv
patrimoniul cultural

Suport pentru aezrile umane

10

Sursa de materii prime*, inclusiv de ap

Funcii
Producie de biomas - este baza pentru viaa omului i a animalelor.
Biomasa este sursa de substane nutritive, suport pentru rdcinile
plantelor, rezerv de ap.
Filtrare: tamponare ntre aer - apa subteran, pe de o parte i ntre
atmosfer - apa subteran - covorul vegetal, pe de alt parte.

Ecologice

Descompunerea biologic i/sau biochimic a substanelor organice

toxice provenite din aer sau din alte surse poluante.
Datorit acestei funcii multe din substanele organice toxice sunt
distruse, metabolizate sau cel puin imobilizate la sol.
Surs de energie regenerabil att pentru microorganismele i fauna
solului, ct i pentru plante i om.
Mediu protectiv pentru vestigiile istorice i arheologice.
Solul se consider i o veritabil protecie pentru banca de gene natural
format de organismele fosilizate n adncime.

Tehnicoindustriale

Surs de materii prime i de ap: nisipul, piatra, crbunele, minereurile,

argila care se folosesc n industrie sau alte activiti.
Apa n acest caz se extrage prin excavaii sau foraje.

Socioeconomice

Asigur baza construciilor casnice, industriale i de dezvoltare, sportive,

i de transport.
11

Constituenii scoarei terestre

Cele mai raspindite elemente din scoarta terestra:
O 49,13%; Ca 3,25%; Si 26,00%; Na 2,40%;
Al 7,45%; Mg 2,35%; Fe 4,20%; K 2,35% etc.
Mineralele se pot ntlni n componena scoarei ca atare sau sub
form de agregate naturale monominerale (cuarit, calcar etc.) i
poliminerale (granit, diorit, micaist etc.), denumite roci.
Componenta petrografic a scoarei se refer la rocile care o
compun.
Acestea au fost grupate dup geneza lor n trei categorii:
- roci magmatice sau eruptive,
roci metamorfice,
roci sedimentare.

Solul poate fi considerat un organism viu

- are materie organic proprie (humusul);
- respir (consum O2 i elimin CO2);
- este sediul unor procese fiziologice i biochimice complexe;
-diger materiile organice ncorporate i le asimileaz.

12

Calitatea solului (definit de Soil Science Society of America, SSSA,

n 1998) este capacitatea solului de a funciona n cadrul
ecosistemelor n vederea susinerii productivitii, meninerii calitii
mediului i a sntii florei i faunei.

Compoziia solului
Solul este alcatuit dintr-o faz solid (componeni minerali i organici),
o faz lichid (soluia solului) i o faz gazoas (aer din sol).
Componenta solului
Faza solid

Faza lichid
Faza gazoas

Compozitia (%)

Substante minerale: silicati, oxizi,

hidroxizi, calcar, argil etc.

45

Substante organice:
- fractiunea vie: microorganisme,
faun, rdcinile plantelor etc.
- fractiunea moart: substante
humice, glucide, proteine, lipide,
enzime etc

Apa

25

Aerul

25

13

14

Compoziia mineralogic a solului cuprinde minerale din clasa

silicailor, oxizilor i hidroxizilor, minerale dispuse pe diferite clase
granulometrice:
- fraciunea grosier reprezentat prin: cuar, feldspat, mice i
calcit;
- fraciunea fin reprezentat prin: argile (caolinit, montmorilonit,
illit, vermiculit, clorit), silice,carbonai, oxizi, hidroxizi etc.
Compoziia organic cuprinde diferite fraciuni ale materiei
organice din sol, inclusiv substanele humice i nehumice:
- fraciunea organic vie care cuprinde microorganismele, fauna
solului, rdcinile plantelor biomasa solului.
- fraciunea organic nevie care cuprinde organisme moarte n curs
de descompunere, substane humice (cea mai mare parte a materiei
organice din sol) i nehumice (necaracteristice solului: proteine, lipide,
glucide, enzime, acizi organici etc.).

15

Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp.

Rocile de la suprafata litosferei, in urma unor procese de dezagregare
(diferentele de temperatura, inghetul) precum si a unor procese de
descompunere chimica (datorita apelor de infiltratie) se faramiteaza
in particule mai mari sau mai mici: pietrisuri, nisipuri, argila, praf .
Solurile sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale.
La transformarea resturilor vegetale un rol important il au bacteriile,
ce transforma aceste resturi in humus.
O contributie in formarea solurilor o are apa de infiltratie, ce dizolva
anumite substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorb
odata cu apa si substantele hranitoare.
Aerul din sol provine din atmosfera si este necesar pentru aerisirea
solului .
16

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici)

- clima (precipitatii, diferente de temperatur, vnt);
-activitatea biologica;
- formele de relief;
-materialul parental (roca pe care s-a transformat);
- timpul.

17

Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta

a substantelor vegetale moarte) humusul; contine acizi organici ce
ajuta la descompunerea mineralelor din materialul parental.
Solurile au culori diferite :
- rosii caramizii: in zonele calde cu anotimp secetos ;
- negre: in tinuturile temperate ;
- albastrii: in tinuturile subpolare ;

Munsell Soil Colour Chart

18

Humusul
-material organic amorf,
-situat la partea superioara a solului,
-culoare neagra sau bruna,
-mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor.
Contine C, O, H, Na, K, P, substante care intervin in alcatuirea acizilor
humici (substante organice specifice cu molecule complexe si
caracter slab acid).
Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine
si pe care le elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice,
contribuind la formarea structurii afanate, favorabile dezvoltarii
plantelor .

19

Acid humic

Acid fulvic (acid cu masa moleculara mai

mica decat a acidului humic si cu continut
mai mare de oxigen)

20

Formarea compusilor
humici

Mecanisme care stau la baza formarii compusilor humici:

1. Degradarea ligninei
2. 3. Formarea chinonelor
4. Condensarea amino-zaharurilor
Pot avea loc in toate tipurile de sol, dar in proportii variabile.
Mecanismul 1. poate predomina in soluri drenate slab sau in zone
umede (mlastini)
Mecanismul 2. poate predomina in solurile de padure.
Mecanismul 4. poate fi favorizat de variatiile de temperatura, umiditate
21

Solul
- ecosistem bogat, dar fragil,
-stratul afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei
pamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie
mediul de viata al plantelor.
-Este cel de-al treilea factor de mediu care trebuie protejat cu atentie
ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant.
- Este partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5m
- Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important.

22

Profilul de sol
Invelisul de sol, sau pedosfera, este un strat subtire, discontinuu
care se gaseste la suprafata litosferei. Formarea si evolutia solului
sunt procese complexe si de lunga durata. Putem sa spunem ca solul
este invelisul natural al Pamantului care reflecta cel mai bine
interactiunea si relatiile dintre geosfere.
Pedologii noteaza aceste orizonturi prin litere A, B, si cu indici
adaugati literelor daca fiecare orizont poate fi divizat la randul sau in
suborizonturi: A1,B1

23

24

Orizontul A - se gaseste la suprafata. Au loc procese de

transformare a resturilor vegetale si animale in substanta organica de
baza, humus care da gradul de fertilitate a solului.
Orizontul E - un orizont intermediar, unde se produce procesul de
eluviere, adica de transport de catre apele de infiltratie a unor
substate chimice necesare vietii, catre orizonturile urmatoare. Are loc
o saracire a solului in humus.
Orizontul B - orizontul unde are loc acumularea (proces de
iluviere), totala sau partiala a substantelor solubile, dizolvate si
transportate de apele de infiltratie.
Orizontul C - este format din particule de roca alterata fizicochimic, o parte din stratul de alterare rezultat in urma proceselor de
dezagregare si alterare chimica sub influenta agentilor externi, in
lipsa stratului protector de vegetatie. In acest strat identificam si
acumulari de carbonati de calciu.
Orizontul R - stratul de roca nealterata, compacta.

25

Raspandirea solurilor
Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului, de ex: zonele
intinse lipsite de conditiile necesare pentru formarea solului
(deserturile, zonele acoperite de calotele glaciare).

Raspandirea solurilor pe glob depinde de:

zonele de clima,
zonele de vegetatie,
relief.

26

Tipuri de soluri
Exist circa 720 de variaii de sol, fiecare din ele avnd ceva
caracteristic.
Solurile cenuii albice (denumirea precedent cenuii deschise de
pdure) se ntalnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de
argile la adancimea de 150-200cm. S-au format sub pdure n majoritate
carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece ntr-un suborizont albic
(cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre adancime acest suborizont trece n
brun-rocat cu structur columnar sau prismatic i dur.
Solurile cenuii molice (denumirea precedent cenuii nchise de
pdure) s-au format n condiiile pdurilor de stejar cu nveli ierbos
dezvoltat. Le este caracteristic un orizont A molic humificat, cu structur
grunoas mare, cu caracter eluvial slab pronunat.
Solurile cenuii vertice se formeaz sub pdurile de quarcetecarpinete, pe roci argiloase grele. Formarea profilului este influenat de
componena rocii materne. Are totodat particulariti vertice (nuane
verzui, fee de alunecare, abunden de argil fin).
27

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la

adncimea de 80-100 cm coninutul de humus depete 1%) structurat i
afnat (molic).
Reacia solului este neutr sau slab alcalin.
Cernoziomurile se formeaz sub pduri preponderant quarcete i cu nveli
ierbos.
Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat.
Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri:
argiloiluvial,
-levigat,
- tipic,
- carbonatic;
- vertic.

28

Cernoziomurile levigate se formeaz n condiiile stepelor mezofite ale

zonei de silvostep, dar se ntlnesc i sub pduri de stejar cu nveli
ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adic lipsit totalmente
de carbonai.
Cernoziomurile tipice reprezint subtipul modal al tipului. Se formeaz n
condiii de step, uneori cu palcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine
humificat, structurat i afnat. Orizontul B este de tranziie, fiind mai slab
humificat, cu structur grunoas mare i bogat n diferite forme de
carbonai. Subtipul se divizeaz n dou: moderat humifere i slab
humifere.
Cernoziomurile carbonatice se formeaz n condiiile stepelor xerofite i
doar parial cu palcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele
precedente, cu structur mai puin stabil. Conin carbonai chiar de la
suprafa.
Cernoziomurile vertice se formeaz n condiii de step, pe roci argiloase
cu coninut ridicat de argil fin. Orizontul A este molic, structurat, ns
tasat, dur. Orizontul B, fiind i el n genere molic are caractere vertice nuane verzui, structur bulgroas mare, fee strlucitoare. Dup nivelul i
coninutul carbonailor cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau
levigale (caracter la nivel de gen).
29

Redzinele se formeaz pe calcare i marne, att sub influena asociaiilor

ierboase de step, ct i de pdure. Procesele pedogenetice se produc doar
n stratul alterat de la suprafaa rocilor calcaroase. Profilul solurilor
redzinice este tipul fr orizontul de tranziie B. Orizontul superficial are
caracter molic-humificat, structurat, uneori scheletic, suportat de roc.
Redzinele se divizeaz n dou subtipuri: levigate i tipice.
Vertisolurile se formeaz n condiii de step i silvostep, sub vegetaie
ierboas, pe roci argiloase grele (coninut mare de argil fin). Procesele
pedogenetice sunt condiionate de proprietile specifice ale acestor roci,
care n stare umed gonfleaz, iar n stare uscat crap. Solificarea se
produce doar n stratul de la suprafa. Astfel, solul prezint un strat
amestecat, de culoare cenuie nchis, uneori cu nuane verzui, avand o
structur bulgroas mare, cu fee de alunecare. Vertisolurile se divizeaz
n subtipuri: molic si ocric.
Solurile cernoziomoide se formeaz n condiii de step i silvostep, pe
terenurile unde periodic sau permanent persist un surplus de umezeal.
Pentru profilul acestor soluri este caracteristic orizontul A molic, bine
humificat i structurat. Orizontul B are caracter hidric condiionat de pnza
capilar sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaz n dou subtipuri30
levigate i tipice.

Mocirlele se formeaz n arealele cu exces de umiditate. Nivelul apei

freatice se afl n profil, ajungand pan la suprafa. Solurile sunt
mlatinoase, procesele pedogeneze au caracter anaerob. Mocirlele pot fi
tipice, gleice i turbice.
Solurile turboase se formeaz n condiii permanent anaerobe, cand
rmiele plantelor hidrofile se descompun prea puin i se conserv n
sol sub form de turb. Solurile turboase pot fi de dou feluri: tipice i
gleice.
Soloneurile se formeaz n condiii de step, pe rocile argiloase care
conin sruri solubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere sunt
condiionate de prezena Na+ care parial nlocuiesc n complexul absorbtiv
Ca2+. Prezena Na+ conduce la formarea humatului de Na, care, spre
deosebire de humatul de Ca, este mai solubil i mai cafeniu. Structura
devine bulgroas sau columnar. Profilul soloneului const din orizontul
A cu caracter solodizat-cenuiu deschis, lamelar, columnar. Grosimea
profilului este relativ mic (50-60 cm).
31

Solonceacurile se formeaz sub influena apelor freatice mineralizate.

Evaporarea apei conduce la acumularea n profil i la suprafaa solului a
srurilor solubile. Dup nivelul apelor freatice se divizeaz n dou molice
i hidrice.
Solurile deluviale se formeaz la baza versanilor i n vi pe contul
parcelelor neselectate, transportate de torenii de scurgere. Profilul acestor
soluri const din straturi de material solificat (humificat, structurat) mai mult
sau mai puin transformat de procesele pedogenetice actuale locale.
Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate i bine structurate. n funcie
de caracterul materialului iniial solurile deluviale pot fi molice sau ocrice.
Solurile aluviale sunt cele mai tinere i se formeaz n luncile raurilor pe
depunerile aluviale recente. Ele se divizeaz n subtipuri: tipice, hidrice,
vertice, i turbice. Solurile aluviale pot fi salinizate, soloneizate i gleizate.
Solurile de pdure se formeaz n condiii de silvostep i sub pduri de
foioase nsoite de un covor ierbos. Se caracterizeaz prin faptul c stratul
de sol are o grosime mic i conine o cantitate mic de humus. Solurile de
pdure se divizeaz n dou tipuri: cenuii de pdure i brune de pdure.
32

Solurile cenuii de pdure se formeaz sub pduri de stejar, stejar cu

arar, sau amestec de tei i frasin. Se evideniaz dou subtipuri
principale: cenuii tipice i cenuii-nchise de pdure. Profilul lor este bine
evideniat n orizonturi genetice. Grosimea solului variaz de la 40cm
pan la 90cm, carbonaii apar, ca regul, la adancimi de 120 -150 cm, au
o structur glomerular-nuciform. Conin substane n cantiti
insuficiente, dar reacioneaz pozitiv la introducerea ngrmintelor
naturale i la cele chimice de azot.
Solurile brune de pdure se formeaz sub pdurile de fagsau de stejar.
Au un profil slab difereniat n orizonturi genetice. Culoarea lor este brundeschis uneori rocat, structura glomelural, cu o compoziie mecanic
uoar. Regimul hidric este suficient. Solurile nu conin carbonai i sunt
favorabile pentru plantaiile de pomicole i soiurile de tutun aromat.

33

Clasificarea american a solurilor

Prezentata iniial in 1960 si definitivata in 1975 sub denumirea de Soil
Taxonomy si imbunatatita in 1999, constituie poziia oficiala a Agriculturii
din Statele Unite in domeniul clasificrii solurilor.
In cadrul clasificarii americane se ntlnesc 11 ordine.
1. Entisoluri (soluri primitive) sunt soluri tinere, nedezvoltate, fara
orizonturi distincte. profilul prezinta numai orizonturile A si C.
2. Vertisoluri (soluri argiloase inchise care crapa) au un continut ridicat
de argile gonflante (> 30 %). Ele sunt raspandite atat in zonele temperate
cat si in cea tropicala.
3. Inceptisolurile (soluri imature) pot fi mai evoluate decat entisolurile,
dar in comparatie cu alte soluri din aceeasi regiune sunt imature (nu sunt in
stadiul de climax). Ele se formeaza in toate zonele climatice, exceptand
desertul, unde ele se exclud prin definitie.
4. Aridisolurile (solurile desertului) sunt aproape uscate tot timpul anului.
Desertul este un veritabil muzeu al solurilor, intrucat acesta conserva si
solurile formate sub influenta climatelor anterioare, mai umede decat in
34
prezent.

5. Mollisolurile sunt cele mai productive. Sistemul des de radacini

fibroase al ierburilor favorizeaza dezvoltarea unui orizont A gros, negru,
bogat in humus, cu o mare abundenta de substante nutritive pentru plante.
6. Spodosolurile (solurile acide ale terenurilor cu rasinoase) prezinta un
orizont B spodic.
7. Alfisolurile (solurile cu multe baze schimbabile de sub padurile de
foioase), prezinta un orizont argilic sau natric.
8. Ultisolurile (soluri de padure cu baze putine, din regiuni calde), au un
orizont B argilic.
9. Oxisolurile (solurile tropicale foarte alterate) prezinta orizontul B oxic.
Aceste soluri sunt formate in mod obisnuit pe roci sedimentare si roci
cristaline bazice care se altereaza usor.
10. Histosolurile (soluri organice) sunt acumulari de materie organica in
medii care au fost prea umede, pentru ca ea sa se poata descompune.
11. Andisolurile sunt soluri bogate in allofane formate pe roci vulcanice.
Cu toate ca sistemul de clasificare americana a declansat numeroase
critici, el s-a impus destul de repede in lumea stiintifica, prezentand o serie
de avantaje.
35

Clasificarea FAO-UNESCO a solurilor

Nu reprezinta un sistem taxonomic in sine. Este o lista a principalelor
unitati de sol si poate fi considerata ca o clasificare monocategoriala.
Definitia unitatilor de sol se bazeaza pe proprietatile observabile si
masurabile ale solului insusi, fapt care asigura caracterul naturalistic si
obiectiv al clasificarii.
Legenda FAO-UNESCO - in editia revizuita 1998 - cuprinde 28 de grupari
majore de sol subdivizate la nivelul 2 in 153 de unitati, dupa cum urmeaza:
1. Histosoluri (folice, terrice, fibrice, tionice, gelice);
2. Antrosoluri (arice, cumulice, fimice, urbice);
3. Leptosoluri (eutrice, districe, rendzice, molice, umbrice, litice, gelice);
4. Regosoluri (eutrice, calcarice, gipsice, districe, umbrice, gelice);
5. Fluvisoluri (eutrice, calcarice, districe, molice, umbrice, tonice, salice);
6. Gleisoluri (eutrice, distice, andice, molice, umbrice, tionice, gelice);
7. Vertisoluri (eutrice, districe, calcice, gipsice);
8. Andosoluri (haplice, molice, umbrice, vitrice, gleice, gelice);
9. Arenosoluri (haplice, cambice, luvice, feralice, albice, calcarice,
gleice);
10. Cambisoluri (eutrice, districe, calcarice, cromice, vertice, feralice,
36
gleice, gelice);

11. Calcisoluri (haplice, luvice, petrice);

12. Gipsisoluri (haplice, clacice, luvice, petrice);
13. Solonceacuri (haplice, molice, calcice, gipsice, sodice, gleice,
gelice);
14. Soloneturi (haplice, molice, clacice, gipsice, stagnice, gleice);
15. Kastanoziomuri (haplice, luvice, calcice, gipsice);
16. Cernoziomuri (haplice, calcice, luvice, glosice, gleice);
17. Faeoziomuri (haplice, calcarice, luvice, stagnice, gleice);
18. Griziomuri (haplice, gleice);
19. Luvisoluri (haplice, ferice, cromice, calcice, vertice, albice,
stagnice, gleice);
20. Planosoluri (eutrice, districe, molice, umbrice, gelice);
21. Podzoluvisoluri (eutrice, districe, stagnice, gleice, gelice);
22. Podzoluri (haplice, cambice, ferice, carbice, gleice, gelice);
23 Nitisoluri (haplice, rodice, humice);
24. Lixisoluri (haplice, ferice, plintice, albice, stagnice, gleice);
25. Alisoluri (haplice, ferice, humice, plintice, stagnice, gleice);
26. Acrisoluri (haplice, feric, humice, plintice, gleice);
27. Feralsoluri (haplice, xantice, rodice, humice, gerice, plintice);
28. Plintisoluri (eutrice, districe, humice, albice).
37

Distinctia intre solurile zonale, intrazonale si azonale

Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate. Distributia pe
glob depinde de tipurile de climat si de vegetatie (altitudine si
latitudine). Cele mai raspandite sunt lateritele, solurile rosii de savana
(feruginoase), solurile rosii si galbene subtropicale, solurile cenusii
de desert, cernoziomuri, soluri castanii de stepa , soluri argiloiluviare,
podzoluri, soluri de tundra.
Solurile intrazonale la formarea lor un rol hotarator l-au avut
conditiile locale (excesul de umiditate). Solurile de mlastini
(hidromorfe), solurile formate pe calcar (rendzine).
Solurile azonale sunt soluri neevoluate, cu profil neconturat
(exemplu soluri formate pe aluviuni recent depuse).

38

Harta solurilor lumii

39

Harta solurilor din Europa

40

Harta solurilor din Romnia

41

Dune de nisip n deert

Nisip vulcanic
Nisip cu minerale (metale grele)

Nisip cu particule de pietre semipretioase

Graunti de nisip
(microscop electronic)

Solul nisipos
Nisip de Vancouver

Nisip din Hawaii

42

Sol de lut

Sol argilos

Sol calcaros
Turba

43