TOMUL AGHIORITIC Pentru cei ce vie(uiese cu sfinfenie in Liniste. Pentru Kimurirea celor ce din ipsa de cercare a lor si de neascultare de sfin{i nesocotesc Iu- crurile tainice ale Duhului, eare sint Iucrate in cei ce vie(uiese dup Duh, intr-un chip mai pre- sus de cuvint si sint aritate prin fapte, nu do- vedite prin euvint. Dogmele ce se graiese astizi si sint cunoscute inde- obste tuturor au fost taine ale Legii date prin Moise, mai inainte vazute numai de prooroci in Duh, Jar bunatatile luite sfinjilor pentru veacul viitor sint taine ale vie~ evanghelice, date si aritate mai inainte celor ce s-au invrednicit si le vada in Dub, si acestora cu mi- sura, ca o arvuna. Dar precum atunci, dac vreun iudeu nu asculta cu mulfumire pe proorocii care spuneau ci Cuvintul si Duhul lui Dumnezeu sint impreuna vesnice si inainte de veci, igi astupa urechile socotind ci aude cuvinte oprite de dreapta credina si potrivnice credintei mirturisite de binecinstitori, care zicea : «~Domnul Dum- nezeul tau este un Domnm, tot aga ar patimi si acum ci- neva neascultind cu evlavie cind se vorbeste despre tai- nele Duhului, cunoscute numai celor cur&titi prin vir- tute. Dar iardisi — precum sfirgitul acelor inainte vestiri ardta tainele de atunci ca potrivindu-se cu cele desco- perite pe urmé, si acum credem in Tatal, in Fiul si in Duhul Sfint, 0 Dumnezeire in trei ipostasuri, o singura fire, simpl4, necompusa, necreatd, nevizuté, mai presus de cugetare — asa si cind se vor descoperi, la vremea sa, inroMut. Aomontnic veacul viitor, la ardtarea negraita a lui Dumnezeu, Cel unul in trei ipostasuri, desdvirsite, tainele propovaduite acum se vor arata tuturor in chip vadit. ‘Trebuie insi si avem in vedere gi aceea c4, desi Trei- mea intreit ipostaticd a dumnezeirii, neslabité de rajiu- nea unitafii s-a ardtat pamintului intreg mai pe urma, proorocilor le-a fost cunoscuta intocmai inca inainte de implinirea vremii, Iar cei ce ascultau de ei au primit-o cu usurinfa. Tot asa nu ne rmin nici noua necunoscute injelesurile mirturisirii celor propovaduite cu indraznealA si ale celor ardtate mai inainte tainic in Duh, daca sintem vrednici. Céci unii le-au cunoscut prin cercarea insigi, si anume tofi cifi s-au lepidat, de dragul viefii evanghelice, de avufia bunurilor, de slava oamenilor si de plicerile lipsite de frumusefe ale trupului ; ba nu numai atit, ci au si intarit aceasta lepadare prin ascultarea de cei ce au ajuns la plinirea virstei lui Hristos (Bfes. IV, 13). Cei din urma ocupindu-se prin linistire, fara griji, de ei in- sisi gi de Dumnezeu, si prin rugiciune curata ajungind mai presus de ei insisi si prin unirea tainicd, cea mai pre- sus de minte, cu Dumnezeu, ridicindu-se in El, au cunos- cut cele mai presus de minte. Tar cei dintii le-au cunoscut prin incredere si prin dragostea fat de acestia %¢, Astfel si noi, ascultind de Marele Dionisie care gra- ieste in Epistola a doua ciitre Gaius, credem ci «darul indumnezeitor al lui Dumnezeu este indumnezeire, obir- sie dumnezeiasci si obirsia binelui, dar ci Dumnezeu, Care daruieste acest har celor vrednici, este mai presus de aceasti dumnezeire» 5, Céci Dumnezeu nu piitimeste Gea Cel ce se cB, dup ellberaren de patiml, prin rugSctune curati, 1a Dumnevon, tafese tncd de pe acum in bunstaile veaculu viltor fgSduite prin dogmele Biserici. 655. Dionisie Areopagitul, Ep. edtre Cafus. PG. 3, 9968. Palama rumesie dumnezeire 41 daril tndutanezetor, ca itadlere voita din Dum- nezeires. Dar Dumnezeu ca Persoans, desl este in acest dar indumnczsitor, fintrucit El insugi intreg luereaz indumnezeires, totusl nu se epulzeaxs in acest dar ca Iuerare. Ca atare e mai prosus de oaaus ruwocatia inmulfire, nici nu afirma cineva prin aceasta dowd dum- nezeiri 6°, Dar dumnezeiescul Maxim scriind despre Melchisedee spune c& harul acesta indumnezeitor al lui Dumnezeu este necreat si pururea existent din Dumne- zeu cel pururea existent *”. Iar in alte parti de multe ori il numeste lumina nendscuta si enipostatica (subzistenta in ipostas), aratindu-se celor vrednici, cind se fac vred- nici dar nu ca venind atunci la existenta *. Acest sfint numeste acea lumina si lumina slavei negraite si curatia ingerilor. Iar Macarie cel Mare o numeste hrana celor netrupesti, slava firii dumnezeiesti, frumusetea veacului viitor, foc dumnezeiese si cerese, lumin& negrait& si min- tald, arvuna Duhului Sfint (2 Cor. I, 22), untdelemn sfin- fitor al veseliei (Ps. XLIV, 8). Deci tot cel ce pune in rind cu masalienii si nu- meste diteisti (inchintori la doi dumnezei) pe cei ce so- cotese acest har indumnezeitor al lui Dumnezeu, necreat, neniscut si enipostatie, si stie cA este potrivnic sfintilor lui Dumnezeu si se scoate pe sine din ceata celor ce se mintuiese, de nu se va cai ; ba e cizut de la Dumnezeu Cel unul si singur prin fire al sfinjilor. lar tot cel ce crede si ascultd si glésuieste impreund cu sfinfii si nu nascoceste pricini din p&cate si nu leapidi ca necunos- calor ceea ce se spune in chip descoperit, dar nu cunoaste felul tainei, si nu nesocoteasca a cduta si a invata de la cei ce stiu. Caci va afla ca nimie nu este potrivnic cuvin- telor si lucrurilor dumnezeiesti, si aceasta in cele nece- G56, Toemai pentru ci Dumnezeu na ptimeste inmutire © intreq si tm harul Lui inéumnezeitor ca Porsoan’ #1 acest har poate | numit Gumnezeire, {8:4 ca prin aceasta si fle douk dumnezet 857. Ambigua ; PG. M1, 1141 B. 58, Hor aumit de Sfintul Maxim Maet. lomiad cu baza ta ipostes, avindu-sl fundamental $1 locul de plecare In fpostasurlle dumnezelestl, aro prin aceasta o subzisten{A obiectiv’. Decl nu e ceva creat din nlimic, sau © nalueize sublectivi, ci existé din veel, ca si Ipostasurile dumnereiest Fle iradiene personal a lui Dumneres.Towut agmioniric als sare, fara de care nimic n-ar putea s& fiinfeze, nici n-a fi taind dumnezeiasca. Tot cel ce susfine c& unirea desivirsit’ cu Dumne- zeu se inféptuieste numai prin imitare si prin pornire natural, fri harul indumnezeitor al Duhului, ca intre cei ce au aceleasi obisnuinfe si se iubesc unii pe alti, iar harul indumnezeitor al lui Dumnezeu il socotese 0 de- prindere a firii rationale, dobindité numai prin imitare dar nu luminare mai presus de fire gi tainicd si lucrare dumnezeiased vazuti nevazut de cei invrednicifi si inte- leas neinfeles, acela s& stie c& a cizut in ritdcirea masa- lienilor, fara si-si dea seama. Caci cel indumnezeit ar fi in chip necesar dumnezeu prin fire, dac& indumnezeirea s-ar face printr-o putere fireascd si s-ar cuprinde intre hotarele firii *®, De aceea unul ca acesta si nu incerce si-si intips- reased cugetarea lui strimba in cei ce cugetA drept si si sddeascd intindciunea in cei neintinafi in credinfa, ci, le- padind cugetul sau, s& invefe de la cei cercati, sau de la cei invatati de aceia, cé harul dumnezeirii este cu totul nelegat (de cele create), neavind in fire nicio putere capa- bilé sa- produca, fiinded in acest caz n-ar mai fi har, ci o aratate a lucrarii_unei puteri naturale. Pe de alta parte, cea ce s-ar sivirsi n-ar mai fi un lucru minunat, daca indumnezeirea s-ar produce printr-o putere a firii capabilé de indumnezeire, Indumnezeirea ar fi atunci un. rezultat al firii, nu un dar al lui Dumnezeu. Jar unul ca acesta ar putea fi si s-ar putea numi in in{eles propriu si dumnezeu prin fire. "Gai Tomul aghioritie, sleStuit de stintul Grigorio Palama, ca un rerumat al color setise de el in scrietle contra lui Variaam, intoaree acuza de masalianism adusd de Varlanm isiheslilor, impolriva tui sia celor ce cugeté ca el. Cicl masalient, socotind ef vid fifa Iui Dumaezes ca 0 lumink material, erau tn fond panto, cvm pantest este 48 col co socoteste, asemenea lui Verlaam, e& indumnezeires © 0 depringere pro- 4usX prin putertle ereate ale om16 suocauia Dar puterea cea dupa fire a fiecireia dintre exis- tenfe nu este altceva decit o migcare neabatuta a firii spre lucrare. Insi cum l-ar mai scoate in acest caz indum- nezeirea pe cel indumnezeit din sine, daci ea s-ar cu- prinde in marginile firii, nu pot sa inteleg. Drept accea harul indumnezeirii e mai presus de fire, de virtute si de cunostinj4, si toate acestea sint, dupa ‘dumnezeiescul Maxim, nesfirsit mai prejos de el. Caci toaté virtutea si imitarea lui Dumnezeu prin _puterile noastre face pe cel ce le are apt pentru unirea dumneze- iased. Dar numai harul infiptuieste in chip tainic insisi aceasta unire negraita. Caci prin el Dumnezeu insugi pa- trunde intreg, in cei vrednici intregi si sfintii pitrund intregi in Dumnezeu intreg , luind in ei insisi pe Dum- nezeu intreg si dobindind numai pe Dumnezeu, ca un fel de rasplata a urcusului lor spre El. Caci Dumnezeu strabate in ei asemenea sufletului in trup, ca in m&dula- rele Sale, si-i invredniceste si fie in El Gis WalegS tap Ahee & Oats waplnptly Bho Bb BAY 9 Bp aapcpoter. Dumuezeu tsi face intzeg «perihoreza> in cel vredalcl latreg! sf acertia 19 {ac Intregt eperihoreza» In Dummnezeu tntreg. dies Dumnezen se. misc’ Inteeg ta tatregimen celor vredael gl acesla we mized cu tatregimes Slate Jor in Dumnereu intteg. Nimic ain £l nu le rimine striin acestora qi ‘le Dumnezev, Dar aceasta Inseanind cS dich miscarle mi Témmin separate, cl se inepStrund, In migcares rit lumane se miscl si firea aivind tar in mlgearea frit aivine so mised sh ‘ren umand, Inclt se face o singutd micare, 1418 ed se coniunde ome aescul gf dumnezeiescil, asemenea igen Imbinate 2 sufletuiut si @ trupulat. Stinat Grigorie Potama afima gh slcl In mod clar earactersl pereonsl al wnirt Intre Dummezou si cel veednicl, Numai persoanele se Imnese intre ele In lregime,cltf vreme piimlren de cre o persoand ceva materiel se Wmitears 19 partea pe cere o primeste. F&rs Indo! Dersoanele unindu-re tn tntregimne Inze ele mu epulzensd toate stfu: frite tn aceasta unite, desi toate sint atlnse do en, Ele Isl ram elera Teverve de pulere si de dSruize ceciproc8. Dar yersoana e intzeagh tottsi pe toaie treplele pe care se comunic8 allel. Inteagi se dérulegte sl n> treaga ramine tn en Insigl,rezervd inepuizabll8 de daruite,ToMvt. AgwtoRITIC a7 Tot cel ce susjine c& sint masalieni cei ce spun c& mintea e agezatd in inim, sau in creier, sa stie ci se rizboieste in chip picdtos cu sfinfii. Caci Atanasie cel Mare zice c& partea rafionala a sufletului se aflé in ercier Jar Macarie, céruia nu-i lipseste nimie din marime, pune lucrarea minfii in inima. Cu acestia conglisuiese aproape tofi sfintii. Aci ceea ce spune dumnezeiescul Grigorie al Nisei, ci mintea nu este nici induntru, nici in afara trupului, ca una ce e netrupeasci, nu se impotriveste acelor sfinfi, Pentru cd aceia spun ci mintea este in laun- trul trupului, ca una ce e unit cu el. Deci spunind aceasta in alt infeles, nu se deosebesc citusi de putin de acela. Caci nici cel ce zice de Cuvintul lui Dumnezeu ci S-a uit odinioara in léuntrul pintecelui feciorelnic si neprihanit nu se impotriveste celui ce zice cil dumnezei- rea nu se afld intr-un loc sau cd e netrupeasea. Caci acela cuget despre Cuvintul cA S-a unit mai presus de cuvint cu frémintatura noastra, pentru negraita Sa iubire de oameni §1, Tot cel ce zice cf lumina care a stralucit ucenicilor in Tabor este o nélucd si un simbol ce se face si se des- face, si nu existd cu adevarat *, si susfine cd nu este 0 "~G6i, Tomul mu se aX aici de partes celor ce spun ch mintes este 1m faim, nlct de pasten celor ce afl eh en e tn reler. Mal malt chiar, au rospiage nicl opinia mai spirtualé a sflatslul Grigorie ¢e Nise, dupa fare mintes mu e nic! Infuntry, alc in afeza trupulul. El recunoaste carec- terul tainie 51 compiex al legaturt sufltuiol cx trupul. Dar tocmel de sceea au adopta aict o pozitie simplisté, unilaterala, Nu se alétura nici opiate sullatul © exclusly tn eferX de trop, niel opineh cB ¢ tn trup ce orice parte e trupulul. Trebule #4 se recunoascé 0 anumité presenta f sofletuli tn teup. Dar prezenta aceesta © altfel decit prezenta unet patti materiale a Tul. E 0 prezenta in trup, dar netrupeasc8 © o prezoats tm trap, dar mai prosus de Saielegere. 062. Aci simbolul nue Tuat tn Infelesul unct realitati sensibile permanente prin care se aretd ceva neseasibi, ci un chip vizut ifiipat fm mod trecator de Dumnezea pentru ceva cevazut. Lumina dumnezelasca aStetd pe Tabor nu © un chip a ceva nevézi, pentru c& en InsBsl cove 27 — Fitocatia418 Fiuocauia lucrare mai presus de toata intelegerea, ci mai prejos de infelegere, se impotriveste sigur marturisirii sfintilor. Caci acestia, fie in cuvintari, fie in scrieri, o numese ne- graiti, necreat, vesnici, netemporala, neapropiata, ne- masurat&, nesfirsita, nehotarnicita, nevacuta de ingeri si de oameni, frumusetea arhietipicd %* si neschimbata, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii si cele asemenea. Caci se slaveste, zice, trupul deodata cu primirea lui, si slava dumnezeirii se face slava trupului. Dar slava era nearatata in trupul vazut pentru cei ce nu puteau primi cele ce sint nevazute $i ingerilor ", Drept aceea se schimba la fat nu primind ceea ce nu avea, nici preschimbindu-se in ceea ce nu era, ci descoperindu-se ucenicilor Sai ca ceea ce era, de chizind ochii lor si facindu-i din orbi, vazdtori 5, Caci raminind Acelasi S-a facut vazut acum ucenicilor, ar: tindu-Se dlifel de cum Se arta inainte. Caci El este lu- ai presus de vedere in Sensul matetial, ea Snslsl ate un caracter spit tual, find o iradioee nemiflocté din Dusmnezet; ea e «Vite novizut, Infolossd motnfeles. © o prozenti vadité a Isi Dumneren, 0 prezon{a ses ala de o vsimtires a Iafelegeri, der netateloasi in mod aeplin, 083, «Frsmaseten arhietipies. Lamina aceea, desi au axe 0 forma material, nu e cova difez, dezorgenizat, cl se sine in ea 0 armonie superloard, o plonltudine do bundtati, si ea atare e frumoasi, e chlar fru- rmuselea de model @ oriedtel fumus 684. E vorba de trupul Iui Histos, care primeste o armoaie de la formarea Iul prin fpostasil Caviatului plin de Dubol Sfin In armonia trupului lui Hristos se vede sleva iui Dumnezet, Der armonia, fumusetea 1 sleva trupulul lui Hdstos era nevizwta de cel ce mi aveas ochi dhov rice. In acoasta consta smorenia sav coborivea sau chenoza Cuvintului sislrinta i asupra trupalui. Ea nse impunea ex sila, ct se doscoperea ‘humal color co intrau prin credia\a in comuntune cu El. De cile oft au experiem descoperices {camaso\ii onei persoane neardtosse mumal cind vazute. Intra in comuniune ex 0a! 055. Vederea luminii mai presus de fire prin umanitates lui Hristos a Insemnat pentru ucenici si o suprems introre in comuniune cu Fl. Cine poate spune cum au ineiatat ei in aceastd comuniune, urcind pe munte, Iintr-o convorbite de mare intimitate cu El, dar intr-o convorbire In care fay simfit eu intensitato dumacaoirea Lut?‘TOMDL AGHORITIC 419 mina cea adevarata (Ioan I, 9), frumusejea slavei. «Si a strélucit ca soarele». Icoana este stearsi, cici e cu nepu- tinfA sd se rasfringé necreatul in intregime in creatura. Tot cel ce zice c& numai fiinta lui Dumnezeu este necreati, dar nu si lucrarile Lui vegnice, pe care le de- paseste pe toate, ca cea ce lucreazd pe cele ce le lu- creaz, sA auda pe sfintul Maxim zicind: «Toate cele nemuritoare gi insisi nemurirea, toate cele vii si insdsi viata, toate cele sfinte si insdsi sfintenia, toate cele vir- tuoase si insigi virtutea, toate cele bune si insisi bun’- tatea, toate cele ce sint si insisi existenta, sint in chip vadit lucruri ale lui Dumnezeu. Dar unele au inceput sa existe in timp (caci era odata cind nu erau), iar altele n-au inceput existe in timp. Caci n-a fost vreodataé cind n-a fost virtute, bunatate, sfinfenie si nemurire» *, $i iardsi : «Bundtatea si tot ce se cuprinde in infelesul bunatatii, si simplu, toata viata, nemurirea, simplitatea, neschimbarea, nemarginirea si toate cite se contemp! fiinfial in jurul lui Dumnezeu, sint lucruri ale lui Dum- nezeu, dar nu incepute in timp. CAci nu a fost vreodata ceva mai stravechi ca virtutea, nici ca alta oarecare din cele spuse, chiar daci cele ce se imparidgesc de ele au inceput s4 existe in timp. Caci orice virtute este fara de inceput, neavind vremea mai bitrind ca ea, ca una ce are pe Dumnezeu din veci, ca singur izvor al existentei Sale. Dar Dumnezeu e ridicat de infinite ori infinit dea~ supra tuturor existentelor, fie cd se impartasesc, fie cd se lasi impartasite~ °°", Invefe asadar din acestea cf nu toate cele ce subzista din Dumnezeu sint si sub vreme. CAci sint unele care sint fara de inceput si nu se desfiin- jeaza din pricina unitatii treimice, singura fard de in- ceput prin fire si din pricina simplitatii mai presus de fire a ei, Asa cum, in acelasi fel, mintea ca 0 icoan& GE Capote gnostce 1, 80; Filoe. om. Hf, p. 19910. 867. Op. cit. 48-49; Flloc. com. Mp. 139-14020 ruuocaLia stearsi a acelei neimpartiri covirgitoare, nu e nicidecum compusa, din pricina injelegerilor sale firesti Tot cel ce nu primeste st&rile duhovnicesti in tiparite in trup de darurile Duhului aflatoare in sufletul celor ce au sporit in viafa dupi Dumnezeu, si numeste nepitimire omorirea prin deprindere a piirfii patimitoare si nu deprinderea lucrarii spre cele bune, a celui ce s-a intors cu totul de la cele rele si s-a indreptat spre cele bune, ca unul ce a lepidat deprinderile rele si s-a imbogé- fit in cele bune, tag&duieste, oa urmare a acestor pireri, 51 petrecerea cu trupul in veacul nestricdcios a celor ce sint (a celor creati) ®, CAci dack se va impirtisi atunci si trupul impreuna cu sufletul de bunatatile tainice, se im- partageste si acum, dupa putere, de harul daruit in chip tainie gi negrait de Dumnezeu minfii curafite, si-si insu- geste gi el cele dumnezeiesti potrivit cu sine. Astfel se pre- schimba si se sfinfeste, dar nu se omoara prin deprindere partea patimitoare a sufletului, Jar aceasta, fiind comuna sufletului gi trupului, se sfinesc si inclinarile si luerdrile trupului , Caci desfacindu-se de bunitatile vietii de aici —“fiainerinte necfeste ale iat Dunes 1m prelodictach simples flinjei Lut, c&ci Persoana nu-si pierde unitetea prin lucririle oi, cf se areti Intreaga luerind tn fiecere 609, NepStimirea nue moattea puteril pasionale a trupululy cl de- prinderea indreptarit lucrArii ei spre cele bune. Ea nu e nemigcare in sens Dbudist, cf lubire de cele bune, de Dumnezau sl de oameni, Nepétimitea zhu e eapaties, cl interes plin de iubire pentru tot ce ¢ bun pentru oament Nu e nepisate, ci mild si responsabilitate pozitiva, dureroas8, ca. a lui Iisus. Varlaam, ca filozot, era dus usor spre acest dispret de tip Dudist fai de tot ce au e cugetare netulburatS, spre acest Intelectualism unila- teral, spre care Inclind in general teologia occldentala, pretuité ca inde: letnicire exclusiv intelectuald. Cine cagetd asa, ni mal poate intelege pentru ce mai e pastrat trupul Intro vis{d etefnd, Cet trupul r4. pu terea pasionald Indroptaté spre bine nu mal e decit 0 coaje moarti, 0 Uipsita de orice rost 670. Partea pasionala nu trebule deci omoriti, cf stints. tar Bind cea sfinfta, se va sfinti gi tropul, dat flind cA e comund suflatului §i ‘rupului, Caci puterea pasionals so activesz® prin trup, Trupul participaTomut aciionme a pentru nidejdea bunatatilor viitoare si miscindu-se in chip sdnatos prin lipsa de griji, mintea simte, dupa sfin- tul Diadoch, buniitatea dumnezeiascd negraita si trans- mite si trupului, pe misura inaintirii sale, bunitatea sa®", lar aceasta bucurie, ivita in suflet si in trup, este 0 dovadi nemincinoasi a viejuirii nestricicioase. ‘Mintea percepe (prinde) o lumina, simtirea alta. Sim- tirea percepe, (prinde), lumina supusi simfurilor, care araté lucrurile supuse simturilor ca supuse simturilor. Iar lumina mintii este cunostinta aflatoare in intelesuri. Prin urmare vederea si mintea nu percep (prind) aceeasi lu- min ; dar numai cit& vreme lucreazi fiecare dup’ firea sa si in cele dupa fire. Insk cind se impartasese de un har si de o putere duhovniceascé mai presus de fire, cei invredniciti vad si cu simtirea si cu mintea cele mai pre- sus de toata simfirea si de toati mintea *, ca si spu- nem cu Marele Grigorie Cuvintatorul de Dumnezeu, in- tr-un fel cum numai Dumnezeu stie si cei ce lucreaz’ acestea, ia viata sufletului prin puterea pastonald = acestuia. Sufletul si trupul slnl impletite In puterea pasionels. GAL. Dar puterea pesionalé no ¢ despérlit8 de minte. Ci e puterca prin care mintes Iveresza asupra trupului si- sfinteste pe aceste, In Du feren pasioneld minten insd as Sntlneste cu tropol. Mintea, bucurindu mal mult de cele nematetiale, attage si (rupil prin partes pesfonalé la iubicae ecetora 672. finial Grigorie Palama accentueaza adeseor} lalaica ualre ce sists intze suflet s1 ttup, In perceperen simtusilor se tntiineste sufletul cu eupul. Trupal nu © (rup f6ré viaga sufletuiut fn el, Viate euftetolut © fH viege tal. Totus! tn planul vie aeturele, tn lucrarea simrllor domind tropul, lar tn a mln sufletol Dar unites diate cele ood Inerdni sau dintre suflet gi trop ae face deplind cind Dusl Stint se sdldsluieste in credincos, au cind eredinciosul ae induhovaiceste sie ridicat le o lucrore core depageste alt luctares aaluralée simjurllor, lt si a cng In lie craton aceon superioer& si uaificatoare Iucrares simurilor primeste un racter de 31 mat accontuatd apleituaitete, fat luerares miniit devine sf mal Similtoare Posiblitetee acestelspiritualizir a sensibiltath, eau sensbilie Hit a spiritualitau, © data tm faptul ch tont8 realitatea vézuti © tn fond o Zatlonailtate diaamicd platicieata (glinje spune i c& masa e energieAcestea le-am invafat din Scripturi ; acestea Je-am primit de la parintii nostri ; acestea le-am cunoseut prin putina noastré cercare, Acestea stim c& le-a scris si prea- cinstitul intre ieromonahi cuviosul Grigorie (Palama), pentru cei ce triese cu sfintenie o viata de linistire, ur- mind intocmai predaniile sfinjilor. Acestea le-am semnat spre ineredintarea cititorilor : 1. Ieromonahul Isaac, protosul cinstitelor minastiri din Sfintul Muate. 2, Teodosie leromonahul, egumenul ciastitet si impara- testil Lavre. 3, Egumenul mindstirii Ivirilor (In dialectul stu) 4, Teromonahul Toanichie, egumenul cinstitel si impara- testii mindstiri Vatoped. 5, Egumenul mindstirii Sirbilor (in dialectul su). 6. Filotei, cel mai mic intre ieromonabi, am iscalit cuge- tind aceleasi 7, Amfilohie, cel mai mic intre ieromonahi si duhovaicul cinstitei minastiri a Esfigmenului 8. Teodosie, cel mai mic intre ieromonahj $i duhovnicul Vatopedului. 9. Ieromonehul Teostirict, egumenul sfintitel minastixt Cuttumus. 10. Gherontie Maruli, pacatosul, aflator intre batrinii cinstitei Lavre, cugetind aceleasi, am iscalit, 11. Calist Muzarul, cel mai mic intre monahi. 12, Gherasim, neinsemnatul intre monahi, vazind si ci- tind cele scrise cu iubire de adevar si primindu-te, am iscalit. 13. Moise, neinsemnatul batrin, cel mai mic intre mo- nahi, cugetind aceleasi, am subscris. Seu viceversa); si cu allt mal mult trupul omenese, strsbitut i miseat 4o sufletut rational, Diadoch al Fotleeet spune: «Ochiul sufletului nu mai poate ff tnselat clnd acoperdmintul lui, adicé trupul, a devenit prin tnftt- rare o fesituri foarte subtires (Una sutd cupete 71; Filoc. rom. I, p. 386). In acost sens sfintul Maxim, la rindul su, va afirma dopdsires dualitati suflet-trup in stinti (Ambigua PG. 91, 1193-1198),ToMut, agmonmric 423 14, Grigorie Stavrolangaditis, cel mai mic si mai nein- semnat Intre monahi, poate si isihast, cugetind si intelegind acestea, am subscris 15, Isaia, batrinul de la schitul Magula 5i cel mai mic intre ieromonahi, cugetind aceleasi, am subscris, 16, Marcu al lui Sinaitul, cel mai mic intre monahl. 17. Calist, din schitul Magula si cel mai mic dintre mo- nahi 18. Un batrin isthast de la minastirea Sirienilor, in dia- lectul sau. 19. Sofronie, vel mai mic dintre monabi. 20. Smeritul episcop Iacob al Ierisonului si al Sfintului Muate, hranit in predaniile Sfintului Munte si ale parintilor, macturisind c4, prin fruntasii care au iscalit aicea, a subscris cugetind la fel tot Muntele Atos, conglasuind si eu, am sub- scris, punind pecetea. lar dupa toate am adaugat si aceasta ca pe cel ce nu conglasuieste cu sfintii, ca noi si ca parintii cei cu putin mai inainte de noi, nu-l primim la impartasire cu nol.