Sunteți pe pagina 1din 9

Tema XI.

PATOLOGIE LICHID AMNIOTIC SI CORDON OMBILICAL


1. Polihidramniosul este:
a. o cantitate de lichid amniotic cuprinsă între 1 şi 2 litri
b. LA sub 1 litru;
c. excedent de lichid amniotic peste 2 litri;
d. LA de 500 ml
e. exces de lichid amniotic peste 3 litri.

2. Hidramniosul cronic are următoarele caracteristici, cu excepţia:


a. are o evoluţie lentă
b. se instalează tardiv
c. frecvenţa sa este de 20% din numărul naşterilor
d. se instalează de obicei în ultimul trimestru de sarcină
e. are o frecvenţă de 0,6-0,9% din numărul naşterilor

3. Factorii materni favorizanţi în hidramniosul cronic sunt:


a. gemelaritatea
b. primiparitatea
c. vârsta mamei sub 18 ani
d. DZ - în 25% din cazuri
e. tbc pulmonară maternă

4. Factorii materni favorizanţi în hidramniosul cronic sunt:


a. incompatibilitatea sangvină materno-fetală în sistemul Rh, disgravidia tardivă;
b. primiparitatea;
c. avorturi spontane în antecedente;
d. tbc pulmonară
e. vârsta mamei peste 35 ani;

5. Factorii materni favorizanţi în hidramniosul cronic sunt:


a. primiparitatea;
b. tbc pulmonară

1
c. luesul
d. gemelaritatea
e. hepatita virală cu AgHbs prezent

6. Factorii materni favorizanţi în hidramniosul cronic sunt:


a. toxoplasmoza
b. tbc pulmonară
c. efortul fizic susţinut în sarcină
d. consumul exagerat de alcool în sarcină
e. vârsta mamei sub 18 ani

7. Factorii fetali favorizanţi în hidramniosul cronic sunt:


a. sarcina unică
b. luesul matern
c. malformaţii fetale cu localizare digestivă şi ale SNC(în 50% din cazuri)
d. DZ
e. sarcina în trimestrul II

8. Simptomatologia în hidramniosul cronic este:


a. debut în trimestrul I de sarcină
b. cefalee
c. hemoragie importantă pe căile genitale externe
d. debut după săptămâna 28, evoluţie insidioasă, progresivă, disproporţie între vârsta sarcinii şi
mărimea uterului
e. contracţii uterine nesistematizate
9. În hidramniosul cronic examenul local ne aduce următoarele elemente, cu excepţia:
a. abdomen mult mărit de volum (ÎFU=45-50 cm)
b. circulaţie venoasă exagerată şi evidentă
c. tonus uterin crescut, dar totuşi depresibil
d. BCF prezente
e. pierderi de sânge închis la culoare

10. Ecografia în hidramniosul cronic ne aduce următoarele elemente, cu excepţia:


a. lichid amniotic în cantitate mare

2
b. făt macrosom
c. activitatea cordului fetal prezentă
d. malformaţii fetale
e. prezenţa leziunilor placentare

11. Diagnosticul diferenţial în polihidramniosul cronic se face cu:


a. sarcina unică la termen
b. placenta praevia
c. ruptura uterină
d. sarcina gemelară
e. maladia trofoblastică

12. Diagnosticul diferenţial în polihidramniosul cronic se face cu:


a. apoplexia utero-placentară
b. sarcina unică la termen
c. ruptura uterină
d. placenta praevia
e. fătul macrosom
13. Conduita curativă în polihidramniosul cronic constă în următoarele manevre, cu excepţia:
a. repaus la pat şi regim igieno-dietetic
b. antispatice şi betamimetice
c. indometacin supozitoare sau comprimate
d. ascultaţia BCF
e. amniocenteza

14. Conduita curativă în hidramniosul cronic constă într-o multitudine de manevre cu excepţia:
a. repaus la pat
b. antispastice şi β- mimetice
c. corectarea dinamicii uterine
d. profilaxia apariţiei hemoragiei din perioada a III-a a naşterii şi lehuzia imediată prin
administrarea de ocitocice
e. naştere prin operaţie cezariană

3
15. Polihidramniosul acut:
a. se instalează precoce, în trimestrul II cu evoluţie brutală, rapidă
b. apare frecvent cu multipare
c. apare în sarcina gemelară monocorială- biamniotică
d. apare frecvent la gravide cu vârsta sub 18 ani;
e. are o frecvenţă de 20%

16. Simptomatologia în polihidramniosul acut este:


a. evoluţie lentă, insidioasă
b. disproporţie între vârsta sarcinii şi mărimea uterului
c. simptomatologia generală: dureri abdominale şi lombare, dispnee, tahicardie, greţuri,
vărsături, edeme;
d. col scurtat
e. BCF prezente

17. Examenul local în polihidramniosul acut cuprinde următoarele elemente, cu excepţia:


a. uterul foarte mult mărit de volum
b. tonus uterin crescut, fără perioade de relaxare
c. BCF prezente
d. col în aria căruia se vizualizează membranele sub tensiune
e. prezentaţie mobilă, balotare vaginală şi abdominală prezente

18. Diagnosticul diferenţial în hidramniosul acut se face cu:


a. ascita
b. fătul macrosom
c. sarcina gemelară
d. apoplexia utero-placentară
e. ruptura uterină

19. Diagnosticul diferenţial în hidramniosul acut se face cu:


a. ruptura uterină
b. apoplexia utero-placentară
c. chist ovarian complicat
d. fătul macrosom

4
e. gemelaritatea

20. Diagnosticul diferenţial în hidramniosul acut se face cu:


a. ruptura uterină
b. sarcina gemelară
c. fătul macrosom
d. mola hidatiformă toxică
e. decolarea prematură de placentă normal inserată;

21. Conduita în hidramniosul acut constă în următoarele, cu excepţia:


a. internare de urgenţă în spital
b. după stabilirea diagnosticului se rup artificial membranele
c. se corectează dinamica uterină
d. se monitorizează BCF
e. se corectează hemoragiile postpartum

22. Oligoamniosul se caracterizează prin, cu excepţia:


a. lichid amniotic sub 300 ml;
b. însoţeşte malformaţiile fetale: anencefalia;
c. uterul este mai mic decât vârsta sarcinii
d. mobilitate fetală absentă;
e. BCF absente;

23. Hidroreea amniotică este:


a. Patologie de LA apărută în trimestrul I de sarcină
b. Eliminarea de lichid amniotic, cu membranele intacte;
c. se evidenţiază ecografic
d. diagnosticul diferenţial este uşor
e. se dispensarizează de medicul de familie

24. Infecţia lichidului amniotic:


a. este prezentă după 6 ore de rupere a membranelor
b. este frecventă la multipare
c. se asociază cu sarcina gemelară

5
d. este prezentă la 12 ore de la ruperea membranelor
e. se asociază cu luesul matern

25. Infecţia lichidului amniotic:


a. este prezentă la 12 ore de la ruperea membranelor
b. e frecventă la multipare
c. este posibilă prin ascensiunea germenilor de la nivelul vaginului
d. se asociază cu DZ
e. însoţeşte gemelaritatea

26. Infecţia lichidului amniotic:


a. se asociază cu DZ
b. e frecventă la multipare
c. însoţeşte gemelaritatea
d. de obicei apare după travalii lungi, în care examenele locale au fost repetate frecvent
e. apare mai frecvent la gravidele sub 18 ani

27. Circulara de cordon strânsă determină:


a. naşterea prematură
b. suferinţă fetală acută în timpul travaliului
c. distocii de dinamică uterină
d. deflectarea prezentaţiei
e. lipsa de angajare a prezentaţiei

28. Circulara strânsă de cordon determină:


a. deflectarea prezentaţiei
b. lipsa de angajare a prezentaţiei
c. moartea fătului prin ştrangulare, în expulzie;
d. distocii de dinamică uterină
e. naşterea prematură

29. Cordonul scurt are următoarele caracteristici:


a. determină naşterea prematură;
b. se asociază cu distocii de dinamică uterină

6
c. determină suferinţă fetală în timpul travaliului;
d. are lungimea sub 35 cm;
e. se asociaţă cu noduri, eşarfe;

30. Cordonul scurt are următoarele caracteristici:


a. lungime peste 50 cm;
b. este un obstacol în coborârea prezentaţiei în perioada de explulzie;
c. se asociază cu noduri, eşarfe;
d. determină naşterea prematură
e. se asociază cu tulburări de dinamică uterină;

31. Procidenţa de cordon:


a. este frecvent întâlnită la multipare
b. se produce în trimestrul II de sarcină
c. are o frecvenţă de 2-3% din naşteri
d. se asociază cu naşterea postmatură
e. se asociază cu oligoamniosul

32. Etiologia procidenţei de cordon:


a. oligoamniosul
b. prezentaţia craniană
c. DZ matern
d. sarcina în trimestrul I
e. sarcină multiplă
33. Etiologia procidenţei de cordon:
a. prematuritatea
b. luesul matern
c. oligoamniosul
d. nodurile de cordon
e. sarcina postmatură

34. Etiologia procidenţei de cordon:


a. sarcina postmatură
b. luesul

7
c. hidramniosul
d. nodurile de cordon
e. cordonul scurt

35. Diagnosticul procidenţei de cordon este pus de următoarele elemente, cu excepţia:


a. membranele sunt rupte
b. cordon ombilical pulsatil în vagin
c. cordon ombilical pulsatil la nivelul vulvei
d. cordon ombilical pulsatil la exterior
e. membranele sunt intacte

36. În procidenţa de cordon prognosticul:


a. se asociază cu vârsta sarcinii
b. este rezervat
c. se asociază cu multiparitatea
d. depinde de tipul prezentaţiei
e. este influenţat de vârsta mamei

37. Conduita în procidenţa de cordon constă în:


a. administrare de antispastice
b. perfuzie ocitocică
c. în prezentaţia craniană-reducerea şi introducerea ansei de cordon în uter pe lângă prezentaţie
d. corectarea dinamicii uterine
e. repaus la pat

38. Conduita în procidenţa de cordon în prezentaţiile deflectate constă în:


a. repaus la pat
b. corectarea dinamicii uterine
c. perfuzie ocitocică
d. cezariană de urgenţă
e. antispastice

39. Conduita în procidenţa de cordon în prezentaţia pelvină constă în:


a. repaus la pat

8
b. antispastice
c. cezariană în urgenţă
d. în perioada a II –a a naşterii se lasă naşterea să evolueze, având grijă să protejăm cordonul
ombilical cu comprese umede şi să-l menţinem în vagin
e. perfuzie ocitocică

40. Descoperirea unei patologii de cordon la cabinetul de consultaţii impune următoarele


măsuri:
a. până la sosirea salvării, cordonul ombilical se introduce în vagin, se meşează uşor cu meşă
umedă vaginul;
b. cezariană în urgenţă
c. corectarea dinamicii uterine
d. perfuzie ocitocică
e. administrare de dexametazonă.