Sunteți pe pagina 1din 7

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic

Suport curs 04 Dioda

Dioda
I. Noiuni introductive
Dioda semiconductoare este cel mai simplu dispozitiv semiconductor. n prezent, pentru
construcia diodei semiconductoare se utilizeaz materiale semiconductoare din Siliciu.
Diodele semiconductoare sunt ntrebuinate n special n urmtoarele tipuri de circuite
electronice:
redresoare de tensiune
circuite de detecie a valorii maxime a unei tensiuni
circuite de limitare a valorii tensiunii
circuite de exponeniere sau de logaritmare.
Dioda semiconductoare este un dispozitiv cu dou terminale, fabricat de ctre
productori sub diverse forme, una din cele mai uzuale fiind prezentat n Figura 1.

Figura 1. Dioda semiconductoare.

Cele dou terminale ale diodei au roluri diferite, fiind referite sub denumiri diferite i
anume anod, respectiv catod. Pentru a utiliza corect dioda n circuit, catodul diodei este, n
general, indicat pe capsula acesteia prin intermediul unui inel, desenat ca n Figura 1. n
circuitele electronice, dioda semiconductoare este simbolizat ca n Figura 2.

Figura 2. Simbolul electronic al diodei semiconductoare.

La terminalele diodei apar 2 mrimi electrice: curentul prin diod, notat uzual iA, care
prin convenie are sensul de la anod spre catod, respectiv tensiunea pe diod, notat uzual vA,
care, prin convenie, are referina de la anod spre catod. Mrimile electrice de terminal ale
diodei, reprezentate n mrimi totale, sunt prezentate n Figura 3.

Figura 3. Mrimile electrice ale diodei semiconductoare.

II. Funcionarea diodei


Funcionarea diodei este descris pe baza relaiei care exist ntre mrimile electrice de
terminal curent-tensiune, notate iA, respectiv vA. Din punct de vedere analitic, funcionarea
diodei semiconductoare este descris prin intermediul ecuaiei de funcionare, care
furnizeaz o relaie matematic ntre curentul prin diod iA i tensiunea de la terminalele sale
vA, ambele mrimi fiind exprimate n mrimi totale:

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

v
i A = I S exp A 1
VT

ecuaia de funcionare a diodei

unde IS reprezint curentul de saturaie al diodei, care este aproximativ egal cu curentul
care trece prin diod n conducie invers (10-1610-14[A]), VT reprezint tensiunea termic,
care depinde direct proporional de temperatura de lucru (are valoarea de 25[mV] pentru
T=25[0C]), iar vA i iA sunt tensiunea, respectiv curentul total (curentul continuu plus curentul
variabil) prin diod.
Observaii:
Funcionarea diodei depinde de temperatura la care aceasta lucreaz, (datorit
dependenei curentului iA de tensiunea termic VT). La creterea temperaturii de lucru,
curentul prin diod crete (n special curentul invers prin diod), iar tensiunea de prag
scade (cu aproximativ 2[mV/0C]).
Dioda semiconductoare este un element neliniar de circuit; rezult c circuitul care
conine o diod semiconductoare este un circuit neliniar.
Relaia dintre mrimile de terminal ale diodei este descris grafic prin intermediul
caracteristicii de funcionare a diodei, care furnizeaz informaii despre modul n care
curentul prin diod iA variaz n funcie de tensiunea aplicat vA ntre terminalele sale. Dac
pentru curent i tensiune se consider sensurile de referin din Figura 3, atunci caracteristica
de funcionare a diodei este reprezentat ca n Figura 4.

Figura 4. Caracteristica de funcionare a diodei semiconductoare.

Regiunile de funcionare ale diodei


n cazul n care, respectnd sensul de referin al tensiunii pe diod adoptat n Figura 3,
tensiunea continu pe diod este pozitiv (potenialul electric aplicat pe anod este mai mare
dect potenialul electric de pe catod), se spune c aceasta funcioneaz n regiunea de
conducie direct. n cazul n care tensiunea continu pe diod este negativ (potenialul
electric aplicat pe anod este mai mic dect potenialul electric de pe catod), se spune c
aceasta funcioneaz n regiunea de conducie invers.

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

Din caracteristica de funcionare a diodei, se remarc o serie de aspecte care vor fi


comentate n continuare.
n regiunea de conducie direct, se observ prezena unei tensiuni de prag (notat VD
n figur). Dac valoarea tensiunii pe diod este sub valoarea tensiunii de prag, atunci prin
diod valoarea curentului electric este neglijabil (curentul electric are o valoarea foarte mic
i din acest motiv curentul respectiv poate fi aproximat ca fiind zero amperi). Dac valoarea
tensiunii pe diod crete spre valoarea tensiunii de prag, atunci valoarea curentului electric
prin diod ncepe s creasc, iar dup atingerea valoarii tensiunii de prag, curentul prin diod
manifest o cretere semnificativ, de form exponenial, n funcie de tensiunea pe diod;
totodat, se remarc faptul c tensiunea la terminalele diodei rmne la o valoare apropiat de
valoarea de prag VD.
Pentru diodele semiconductoare realizate din siliciu, valoarea tensiunii de prag este cuprins
ntre 0,5[V]0,7[V]. Uzual, n analiza circuitelor, se consider pentru tensiunea de prag
valoarea VD=0,6[V].
Curentul prin diod nu trebuie s depeasc o anumit valoare maxim, notat n
cataloagele de diode IF, valoare impus de puterea maxim pe care o poate disipa dioda
semiconductoare fr a se distruge termic. Limitarea curentului prin diod la o valoare mai
mic dect valoarea IF este realizat de ctre circuitul n care este utilizat dioda, de obicei,
prin intermediul unui rezistor, numit rezistor de limitare.
n regiunea de conducie invers, se remarc o tensiune specific a diodei, denumit
tensiune de strpungere, (notat VBR n figur) a crui valoare este de ordinul zecilorsutelor de voli pentru diodele semiconductoare uzuale. Dac valoarea n modul a tensiunii pe
diod este mai mic dect valoarea VBR, curentul electric nu trece prin diod (este foarte mic,
cel mult de ordinul nanoamperilor i n consecin poate fi aproximat ca fiind zero amperi).
Dac valoarea tensiunii pe diod atinge valoarea VBR, atunci prin diod curentul electric
crete necontrolat, iar acest fenomen se numete fenomen de strpungere al diodei. n acest
caz, se spune c dioda funcioneaz n regiunea de strpungere. Deoarece strpungerea diodei
semiconductoare duce la distrugerea acesteia, este necesar ca circuitul n care este utilizat
dioda semiconductoare s limiteze tensiunea negativ pe aceasta la o valoare mai mic n
modul dect valoarea VBR.
III. Polarizarea diodelor
Aa cum s-a prezentat anterior, o diod poate funciona n 2 regiuni diferite i anume
regiunea de conducie direct, respectiv regiunea de conducie invers. Regiunea de
funcionare a diodei este stabilit prin polarizarea acesteia.
Polarizarea diodei este realizat prin intermediul unui circuit special, numit circuit de
polarizare. Circuitul de polarizare conine ntotdeauna o surs de alimentare (o surs de
tensiune continu sau o surs de curent continuu), care se mai numete i surs de polarizare
i un rezistor de polarizare, care are rolul de a limita curentul prin diod astfel nct aceasta s
nu se distrug prin depirea valorii maxim admise pentru curentul prin ea, valoare furnizat
n cataloagele de diode.
Dac circuitul de polarizare asigur un potenial electric superior pe anod fa de cel
aplicat pe catodul diodei (o tensiune pozitiv pe diod), atunci dioda respectiv funcioneaz
n regiunea de conducie direct i se spune c aceasta este polarizat direct.
Analog, dac circuitul de polarizare asigur un potenial electric inferior pe anod fa de
cel aplicat pe catodul diodei (o tensiune negativ pe diod), aceasta funcioneaz n regiunea
de conducie invers i se spune c dioda respectiv este polarizat invers.

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

Circuitul de polarizare al diodei este prezentat n Figura 5, n care sursa VCC este
reprezint sursa de polarizare, iar R reprezint rezistorul de polarizare. Deoarece potenialul
electric al anodului diodei este la o valoarea superioar celui aplicat pe catod (borna + a
sursei de polarizare VCC se aplic pe anod, borna a sursei de polarizare VCC se aplic pe
catod), dioda D funcioneaz n regiunea de conducie direct. n consecin, prin dioda D
apare un curent continuu nenul, IA iar pe diod va cdea o tensiune VA a crei valoare este n
domeniul de valori al tensiunii de prag VD.

Figura 5. Circuitul de polarizare al diodei semiconductoare.

Perechea de mrimi electrice de terminal (IA-VA), stabilit de circutul de polarizare al


diodei respective, se numete Punct Static de Funcionare, prescurtat PSF, al didoei.
Punctul Static de Funcionare al diodei caracterizeaz complet funcionarea acesteia n regim
de curent continuu. Cu alte cuvinte, valoarea Punctului Static de Funionare al diodei indic
regiunea de funcionare a acesteia n regim de curent continuu.
Determinarea Punctului Static de Funcionare
Determinarea PSFului diodei const n determinarea valorilor curentului continuu prin diod
IA, respectiv a tensiunii continue pe diod, notat VA. Determinarea PSFului se face pe
circuitul de polarizare al acesteia prezentat n Figura 5.
Mrimile electrice ale PSFului diodei D se determin pe baza a dou ecuaii care conin
necunoscutele respective. Prima ecuaie este dat de ecuaia de funcionare a diodei
semiconductoare, particularizat pentru mrimi electrice continue:
V
I A = I S exp A 1
VT

A doua relaie este o relaie de circuit, obinut prin aplicarea teoremei lui Kirkhoff 2 pe
bucla de circuit compus din elementele circuitului respectiv.
VCC + R I A + VA = 0
S-a obinut astfel un sistem neliniar de ecuaii, care se poate rezolva doar prin metode
numerice, soluie care complic analiza circuitului electronic.
O alternativ la determinarea analitic a valorilor mrimilor electrice de terminal ale
diodei n Punctul Static de Funcionare este reprezentat de metoda grafic de determinare a
acestuia, prezentat n Figura 6, pe baza creia, valorile respective reprezint coordonatele
punctului de intersecie ale graficelor relaiilor de mai sus n planul IA-VA pe axele graficului.
Prin intersectarea celor 2 grafice, se determin Punctul Static de Funionare al diodei, de
coordonate IA0 i VA0.

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

Figura 6. Determinarea grafic a Punctului Static de Funcionare al diodei.

Pentru rezolvarea analitic a sistemului de ecuaii care permite determinarea valorii


Punctului Static de Funcionare, este necesar ca pentru dioda semiconductoare s se dezvolte
un circuit echivalent liniar, care modeleaz comportamentul acesteia n diverse regimuri de
funcionare. n acest mod se poate obine un sistem de ecuaii liniar, uor de rezolvat.
IV. Dioda Zener
Dioda Zener este furnizat de ctre productori sub diverse capsule, iar n Figura 7 este
prezentat una din variantele ntlnite. Terminalele sale poart aceeai denumire ca i n cazul
diodei semiconductoare, respectiv se numesc anod i catod, acesta din urm fiind indicat pe
capsula diodei Zener prin intermediul unui inel desenat.

Figura 7. Dioda Zener.

Dioda Zener este o diod de construcie special, care nu se distruge n cazul n care se
strpunge. Mai mult, aceast diod este utilizat chiar n regiunea de strpungere. n circuitele
electronice, dioda Zener este simbolizat ca n Figura 8.

Figura 8. Simbolul electronic al diodei Zener.

Caracteristica de funcionare a diodei Zener este prezentat n Figura 9. Dup cum se


observ din aceasta, n regiunea de strpungere, dioda Zener menine tensiunea de la
terminalele sale la o valoare constant, n condiiile n care prin aceasta curentul poate avea
oricare valori cuprinse ntr-un domeniu de valori extins, bine stabilit.

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

Din Figura 9 se remarc faptul c, dac valoarea curentului prin diod este n intervalul
[IZMIN, IZMAX], tensiunea ntre catod i anod este aproximativ egal cu tensiunea de
strpungere, care, pentru aceast diod, este notat VZ.
Un astfel de comportament poate fi util pentru construirea unui circuit electronic
special, numit referin de tensiune, care furnizeaz ntre dou borne o tensiune de valoare
constant, indiferent de variaia curentului electric la bornele respective, a tensiunii de
alimetare sau ale parametrilor condiiilor de lucru. Referina de tensiune este utilizat n
stabilizatoarele de tensiune, circuite electronice pe baza crora se construiesc sursele de
tensiune continu.

Figura 9. Caracteristica de funcionare a diodei Zener.

Cu excepia comportamentului nedistructiv n regiunea de strpungere, n rest, dioda


Zener se comport ca o diod semiconductoare obinuit.
Caracteristica de funcionare a diodei Zener se modific la variaia temperaturii de
lucru. Parametrul care caracterizeaz funcionarea diodei Zener n condiiile n care
temperatura variaz, este coeficientul termic al diodei Zener, notat CTVZ. Este de dorit ca
acest parametru s fie de valoare ct mai mic. n acest caz, funcionarea unei astfel de diode
devine aproximativ independent de variaia temperaturii la care aceasta lucreaz.
V. Dioda electroluminiscent LED-ul
La fel ca i dioda semiconductoare, LED-ul permite trecerea curentului prin el doar n cazul
n care lucreaz n regiunea de conducie direct, iar trecerea curentului electric prin LED
este semnalizat prin iluminarea acestuia.

Figura 10. LED-ul sau dioda electroluminiscent.

Dispozitive Electronice i Electronic Analogic


Suport curs 04 Dioda

LED-ul este furnizat de ctre productori sub diverse forme, una dintre aceste variante
fiind prezentat n Figura 10. Terminale sale se numesc anod, respectiv catod, acesta din
urm fiind indicat prin intermediul terminalului mai scurt al LED-ului.
n circuitele electronice, LED-ul este simbolizat ca n Figura 11.

Figura 11. Simbolul electronic al LED-ului.

Spre deosebire de dioda semiconductoare, LED-ul are o tensiune de prag VLED de


aproximativ 1,61,8 [V].

S-ar putea să vă placă și

  • Daniela Mihaela PPP
    Daniela Mihaela PPP
    Document5 pagini
    Daniela Mihaela PPP
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs1 Curs2 Curs 3 Curs4 Curs 5 Curs 6 Curs 7 Curs 8 Curs 9
    Curs1 Curs2 Curs 3 Curs4 Curs 5 Curs 6 Curs 7 Curs 8 Curs 9
    Document9 pagini
    Curs1 Curs2 Curs 3 Curs4 Curs 5 Curs 6 Curs 7 Curs 8 Curs 9
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 1 PDF
    Curs 2 1 PDF
    Document6 pagini
    Curs 2 1 PDF
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7
    Curs 7
    Document10 pagini
    Curs 7
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6 PDF
    Curs 6 PDF
    Document5 pagini
    Curs 6 PDF
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Halloween
    Halloween
    Document3 pagini
    Halloween
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5 PDF
    Curs 5 PDF
    Document11 pagini
    Curs 5 PDF
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7
    Curs 7
    Document10 pagini
    Curs 7
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 PDF
    Curs 3 PDF
    Document13 pagini
    Curs 3 PDF
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • C 01 Deea
    C 01 Deea
    Document13 pagini
    C 01 Deea
    Octavian Mîrţi
    Încă nu există evaluări
  • Tema de Control
    Tema de Control
    Document7 pagini
    Tema de Control
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Concluzii Si Puncte de Vedere
    Concluzii Si Puncte de Vedere
    Document3 pagini
    Concluzii Si Puncte de Vedere
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Strunjire
    Strunjire
    Document15 pagini
    Strunjire
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Evaluare Initiala Fizica Cls06
    Evaluare Initiala Fizica Cls06
    Document6 pagini
    Evaluare Initiala Fizica Cls06
    Nesan Florin Lucian
    Încă nu există evaluări
  • Calcul Ambreiaj Mom - Max97nm
    Calcul Ambreiaj Mom - Max97nm
    Document11 pagini
    Calcul Ambreiaj Mom - Max97nm
    Crisan Paul
    Încă nu există evaluări
  • Resurse Umane
    Resurse Umane
    Document11 pagini
    Resurse Umane
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Tema 1
    Tema 1
    Document6 pagini
    Tema 1
    Laurian Tomseanu
    Încă nu există evaluări
  • Axa Pe Valoarea Adaugata
    Axa Pe Valoarea Adaugata
    Document19 pagini
    Axa Pe Valoarea Adaugata
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Referat Tva
    Referat Tva
    Document16 pagini
    Referat Tva
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Axa Pe Valoarea Adaugata
    Axa Pe Valoarea Adaugata
    Document19 pagini
    Axa Pe Valoarea Adaugata
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Amintiri Din Copilarie
    Amintiri Din Copilarie
    Document2 pagini
    Amintiri Din Copilarie
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Poluarea Apei
    Poluarea Apei
    Document3 pagini
    Poluarea Apei
    Danyella Georgyana
    Încă nu există evaluări
  • Romanţa Răspunsului Mut
    Romanţa Răspunsului Mut
    Document2 pagini
    Romanţa Răspunsului Mut
    sweetyprincessdana
    Încă nu există evaluări