Sunteți pe pagina 1din 19
de tandinta de a reactions eu cation Ca side a forma siruti eu voli molar rare si slubillate sefzta. Tinlnd seama de cele avatate, un conf ini ridicat de hidrosid de caleiu si hidrosluminafi, in piatra de ciment, favorizeaza insta- Dilitatea.acestcia la acliunea apelor agreive. Solacolu (225), cereetind cimenturile portland din acest punet de vedere, prezinta, in diagrame modd- Tare domenit diferite de stablitate Ta sulfi (fig. 6.59). Se constata ch numa fimentatile feroportland stat stabile ta sulfa eu eli Myr seade apropiin- du-se de valoatea 0.04 si devenind mai mic deelt aceasti valoare, stabil. fatea Ia sulfali erese. Din punctul de. vedere al stablitfit la sulla simai ceuprinzhtor, la acfiunea apelor de mare, se desprind, pe baza cereetacilor tate, furmitoarele trel categorie. cimentut “—“cimenturi foarte stable, et Mau 0,84, lipsite de CA; = cimenturi stabile, cu 0,64 fle de reals pe sit cu ochit imi- Hio"G05 (id, pentow lincere Js | scones |-SE SE et | ese alae | Rerultd din cele aritate ef, amestecurile brute, pentru elincherele desti- nate fabriinl simentutlor de mie supertoare, este util si fe earacterlzate na uumat prin supratafa. specified, ei sh prin. distribufia’ gramulometsict Se impune, Yotodata, o eit mal bund omogenitate comporitionalé « ame Stelloy brute, ceea ee depinde, evident, fm primul rind, de natura mateyilor a3 prime: folesirea marnei omogene q bund capacitate de micinare unt g argile cu confinut seSout de cuary ag Obfinerea de line i cores ondifionata esential “decompo lor oxide Rezstenta mecaniel not rmentutilor portland este ct allt amare eu eft gradul de saturate fh oxit de’ caeiu este mai me vite ii mare, cimenturi superioare "presupuniad valor) mat ale modululti Sp. Pentru, com hte in figura 0 54; obincea ate cai secoitinit ns asgten at 9 an date, in corelare cu nat 1a Qi : sali} amesieculal br, eum gi eu param def czitlel “oxide | parametsi dispersic ment termie de ander, Mentinind nemoditicate co-dispe propel eim mestecurlor brute ~ tn limitele necesare nor elisehen de suimilate & oxdulul de ese, ded, sprit aerastas a ane comport primal rind, ew earact soda tle eeheve araclristille modutare ale clineherelor(amestecurilor brat), Ino de ca (Ser aul none Se “craton easter creslevet Alay nessa modsiua deaf’ (oN tana ena 1a Yale al ait le aesiin (Bu.®22) end femperstira rte eve, ia epiatrn masind desea an pai fe 30 mast [Datla Casini ou operat dards pea» eign pte pre ee ita vail de formar seer a eater Se Part ical de ved al dete reno de taaare aoe it Stic rin pert atau Set ap (lg ‘ttl ds cinch fers cade ase es at poll cafes avant ota act ods cu fel Feral sine de are sade Uata paler egestas ses acct! mic de rdcire favorabil calittii elincherelor incumbi adecvarea ~ coespunzitor, relafillor de echilibrutermmie tazal, w vitezet P aa pentru un clincher ct Sg=089; C.S=557%4; C8=I1.2% Cut tor de ricre. Tintnd seama de cargcterstcile modulate ale clineherelor din wreasts categorie 31 de. conslderatiile referitoare la compozibia_ mine Mincherelor fa: dependenfa. de. tratamentul termic la rile — prezentate tn Sabcupitolul 334 91 eapitolul de fafB, 0. vitezd rapid de rice este avan- {ajoud lincherclor freevent fabricate pentra cimenturi de marci superioare Uetelizate prin Majoris8, cimenturile cu rezistenje inifale mari obti- (indwse numai-din clinghere’en valor! ale modulului de slumins mai mast He 1.38), Stadiat actuel al eerestarilor Indie, pentru eimenturile ex rezistente Meio, in particular pentru eele cu reaistenfe iniflale mari, o rieire mode ath, In'senaul ey pind la 1250°C vite de naelre fle de 20... 30°C/min Tar sub) aceasta temperaturs, pink Ia 100... 500°C, viteza de 'Ticire 38 fe fe 70. Sorchiins este tavorizath astfel crstalizarea sl stabiizarea,alitului a proportie ridicats, preeum si stabilizrea silieatulal diealeie sub form Pattmorte de temperatursinelfiy et Tmplediearea tranzifiel B+ y. Vitezo ven de racire determina, o motiologie avantajoas8, Tndeosebl_ a litulul — ficrostistale, ereseute bidirectional, ceea ce favorizesz4 interactia lor eu ape. Asigurarea nel comporifii minerale adecvate este determinant’ — st tofi colli parametr trebuie adeevati aeestul scop, pentru a obtine cimentari fe mire superioare- Altul {hind coastituentul tineral el clineheralui, de ‘Gree porigad purtitor de Tecstenfe mecanice mari, cimenturile de mérel Superfoate trebuie sf se earacterieze, To primul rind, printr-un continut Fidiest de alit Din punctul de vedere al dezvoltaril rezistenjelor iifile mari Ulsturd de confinutel in allt, an Pol eseatial fl are conjinutul tm aluminat {icaleicy desi incapabil si dezvolte rerlstenje intrinseci mari Ta fatarice lumlnstul ticalele favorizeath — la un confinut adeevat de ghips fn cimes marca hidrosuvainatulo’ trealele trieultatat (etringitul), care contribuie fevdervettates yezistentelor iniiale ale eimentulai in curs de. nttrire, iar Hin cinoticn sf cdldura sa de. hidratare ridicst& acceleteazX interactia\ eu er a coloraifi componenfi ininerall al elincherufui, de asemenea, cu conse- aje positive asupre rezistenjelor infiale ale cimentulni inttrit. Confinutal fnvaliminat.triceleie, chiar in clineherele pentru cimenturl eu reaistenfe Initiale mari, trebuie’ Inst Hinitat le maximum 12... 14%, dat find pro Ditifle sale intrinsece putin favorebile; confinutel In CpA trebuie pus in Pieeafie ch eonfinatil i CaS, indielndse de catre ull specalyt, ncces!- fatea respeetir unui snumit raport C9A/C,S pentru obfineres de clmenturh 215. Condit de sompste 20 ym). Tn tabelul 6.33 34 6.34 se preaintt cotelsta: sup Rspectiv pentru cimenturi cu zezistenfe finale mar “in ea Titi de marc sy care. Tn tabelul 6.91 se prezints, sintetie, indicatil existente | a is er eile ett come rt eee ae gee | e ape DModultt si minetalopet anor cienturl ce Wesi mate de Meare LL ae sat | aad pega cate | tin faace, cope | me) ee). ae | Mere a eS rete | al sua, L Capacitatea de a dezvolta resistenfe mecaniee mari a unul ciment de compozifie mineralogiek eorespunzatoare poate fl bine pust In valoare. dae ise asigurd si o suprafala specified relativ ndleata respeetiv tn spect re: rulometric adeevat. Cresterea suprafetel specfice nu eonduce leo erestare Tiniark a rezistenfelor mecanlee; se observa cf, peste 0 anumiti valoate.s suprafejei specifiee, nu se mai constath eresteri ale Tezislenfelor mecanice find posibile chiar seideri ale acestora; valoarea suprafejet specifice peste fare mu se. mai observa erestorea rezistentelor meeanice depinde de aetivi, faten intrinsecd a clmentului compoufie hui minerala) si compoaifia sa grant lometricty valoarea maxim care se poate obfine se deplaseazt cate. suprs fefe specitice cu alft mai micl en eit activitatea cimentulul este mai ‘mare Modul fn eare contribuie diferitele fractiun) granulometrice la desvoltares de resistenje mecanice Is Tntarirea eimenturilr fost prezentat in figura 6.59; Tractlunile foarte fine 0... sum contribuie la intavirea injialé apa cum era de asteptat (v. subeapitolal 6.0). In timp ce la dezvoltarea rezistenjelor finale (fa 28 zile de tatirite) conteibuie fracfunile fine ji medit 3-25" um 216 7.2, CIMENTUR! ALBE $1 COLORATE Cimenturite portland atbe se obtin din materi prime lipsite de compusi care Wolowazh —voviai de’ fier, mangaa, rom ete $ePoactenile prime. st deci gf in clinchere ciel orn ase nee lite es compact C30 04 Se AO,t a Be SO os aie ‘Sond: i eedead-o8% ital Ty sistema!” Ca0-—Si0,—ALOs {lig 665). Modular, cimentueile portland atbe se coracterizeart — / prin valori foarte mati ale modu- 50 Tutu de“alumint (eare practic ig pietde semnificatia) si prin val tehnologiafabriedi tre a nor aselnenea ‘substanfe, inevitabil existente alsemut Ca0ALO,—Si0r Fidicate ale Ms, (de_ abe Timite casi a cimental portland wormal. ceramice dure; corpurile de micinare, de ‘dui Aolomitie; combustibilal mi teebule st introduc at alle substan ea tig, Hint sau ofel demu ftactar spioclic, magnesite tn eincler cemuyd 8,9); gradul de saturatie ose ifcisii amesteculul brut, a elineherului saw ek ie cu pliel foarte dure de oleh fie ev placd asemenea, se fae din anaterlal eera- 1 euptorul se captuyeste ei matetial re. Pentru diminuares eapacta}ii de colorare a oxiilor eoloranfi.preexis- enti In sistem, firth utalirea propretatilor mecanice alec lectuarea tinui tratament termie de andere si rice adeevat ei rellectante oducerea in amestecul brut, tn proportie de 0519, a nor substante reduelitoare (eoes, deseuri combustibile ete) determind o aetiune de schim Dare a valenfei si coordingvll ferulul, eu eresterea gradulat de alb 0 cereptere a de fier din. coordinare te Inferiosrd de’ Aduosuri de cloratislealie sau slelino-t radalui ae all prin intensiliearen Arderea ia. media slab reduate apace sot In ap! fradufui de lb, In figura 0.60 este prezentat efect fherulul, evidenfiindi-se’o eres \dulué de a determina si substanfe cu confiaut de titan si vanadia, care deplase aedriel In cootdinare oetaedtied ete Ib, prin schimbarea coordinist fier © pot acitale se pot determina cresteres volatilizaei feral “aw drept efect cregterea importants iit In apa a eli tanta a gradulul de alb In tsport cu ricicea in ace; un efect deosebit din aeest punct de vedere Il ate raciea in solulit apoase de. substante fntensticind difuzlunea seestora, dia solute (237) rin ere objine o erestere « gradu Fig. 665. Gradul de alba rea suprafatel specific de Ta ‘organice capabile s4 complexeze font de fs anulele de clincher gi teeeee 500 emg a 5.000 emg se poate a eu 15-10% eregteren cen mal pronuata gradu de ab-sefealizeast, mal ales, pein mndeinae plod Ta"3 500-4 O00 et, Cimeaturte™ portland abe earacterzate prin, Margi Ay deat, preatdtemperstri Toate de lincheriare. Cx" attmare, sau ee tat sl s-a indent eli de obfinere anor ci hore Sibe eu temperatur) jose de atdete do tp sulfat sluminat belt bpinute dnclsly ih materi prime cu eonfinat relate ridlst de MgO, aceaa regisindeae tn clincher sub forma de sllataluminat [(¢20-MgO)-Al,Oah CaSO, [38h Cimentarie portland color se fabrick iin clincher atbe eu adaos de pig ti linherecolrate a8 Honk de bdratare ale acestula, si nu exerete influente. dsundtoare tt ae ini, site stabil sub supra rezistentel pletre-de imi itezet de : oh satiafae aceste‘condifl mal 2 erat In tebelal 638, sat Sou ea ma bron | se Albastra, violet i= | | Cantitatea de p nul si de natura pigmenty fuanga deschiss, pint fovajal de elie, 13 gat depinde de euloaren care trebuie: obti Ba poate varia de la 0,2—0,8% pentra 0 Unies cular intense. Daed se schimb PrePAfetoda de cbjinece a cimonturilor din clinghore eolorate este mal eéo- at clincher [4 230), Tn funehie de taal f'manaya cular care se uemryte ase objine, ae pot olot at mater Beforte este Toate opropiata de ca s liochereoralbe Ta cazul unor nuanfe inecolorate pot f inclose 30% vert one coloraas (im test az, Indao- Sebi exit ae ter gt de, mangas). nomied 1 se bau solide eu coustituen|i 8 Cinenturile colorate obtinite pe o asemenea eale pot prezenta caracteristiet imecaniee ridicate alaturi deo fualtd stebilitate « culos Pentru cimenturile {malt alitice, este indicat, In vederea stabiliziri eulorit ak se foloseaseh adao- Suti hidrofobe, care frineaza procesul de difuziune a Ca(OH), chtre suprafaga Probelor in euts de latéric 73. CIMENTURI PENTRU BARAIE Construcfile hidsotehice sint deosebit de complexe; ele. sint supuse va cele ma difeite solieitich, fat de cave trebuie si se eomporte Dine, Hind durabile In timp. Aceasta presupune, pentr hetoanele utilzate, impermea Dilitate mare, revistenye meconice si tersten{a la gellitate corespunzitoare, ontracpit mici,reestenfs ridieata la aclinnea apelor agresiv Caltatea betonnelor flosite depinde de mulfi factor, cum ar ff: com aia lor, raporal af tehaologa de punere ta Iver, nar ‘ruc diverse pti ale constracliei slat sollltate diferit 1 trebul a8 {af nor condi deosebie de Inero, evident ch un singur’cimeat este geet Si Introneaset toate. propretfileTnapuse. de complextatea nel asemeaea fonstrujt De see, In acest iz, ae Intrebunjesoh ma tlte pur de Cimenturile folste pentru baraje — constricfl_ masive,trebuie ak sibs o compoatic mineralogich satel aleasi inc st Ian consderatic. ase agent great Daten masivitit barajeor, este necear ea cimental sk conjind tn taco proparfie fl mai mich constitueo}tminerall en degejae mate gf rap de clldurhy inrucit scessta condace lq 0 supralnedaie a. intetiorlul Com Strudel Existenta gradintalat de. temperaturh determing panied tens interne, care oflonjeart negaiv tetenkamecaniet 2” betonsil Preeimentul folosit tebule sk se earaclerizeze’ do asemenea, prin eontractii rezisteafelor st imperieabliti}i betonufui, Constituen}l minerali_ ai einen tulul trebuie deci sa formers, In prima parte a proeesulal de Intriee,o eanti tate lt mat mick de formatiuni en structuré geies. Reviatente la agresiunea spelor impune o cantitete redust de oxid de ealein, ca rerultat al hidratir Amentulul 31, totodats, un confiaut redas de. hidroaleminali (eind este Vorba de ape sulfatste). ‘Compati}ia cimenturilor de haraj ttebule s& presupund, tn acelasi timp, si o varisfe de volum miei, in aer sau In media timed, prectim si o eurgere ents eft mai putin important&. Aceasta conduee, pe de o part, la o stabil smal mare, a betoanelor, iar pe de alth parte, Ia defarmarh permanente mick Tintna searna de conalfile care se cer sk fie satisfGeute de eimenturile la cate ne relevim, rerilts c& ele ar trebui 8 con{ind o eantitate sporita de GS, care se caracterizeazi priatr-o prizA lent, exotermie mied, stabilitate mat mate la actiunen.agenjilor agresivi. In acelai timp inst, au trebule Seizut prea malt confinutul de C,S ln favoarea silieatului dicaeie, tntruct primal Component imprima betoauelor rezistente mecanice ridiate si defor Imabilitate mick. Datorith. gcestul Capt. trebuie, In. general, stietImaitat, componental CyA si reslizat un raport optim tatre C,S $1 CS. Finefea de iicinare 2 clmentalui tebuie s& fie potrivith, penta a aa vialea Viteza de prizh si deel exotermia efmentului, cum si vitesa de formare a formatiunilor hidratate de structurd gelics. Ia acest mod, contraclie gi tensiunile interne care spar in miasa cimientulut nu slat accentuate si se asigars o impermeable at resent Ta glate bose fn tabjelul 6.38) se prezinth catacteristiet compozitionale pentru. douk {puri de cimentur folosite la baraje. Cimental tip A este mal indleat pentra onele exterloare. ale lventilor masive sau pentru Iuerini de tezistentas. el este catacterizat prin tezisteate mecaniee welativ ridicate. Cimentul de tip B fe poste folosi pentru zonele interioare ale Iierarilor masive si se carsete aeaea indeosebl prin exotermie sf contraclie Tedse Th clasifeaten'dupt cotmpositia minerslogic8, se constat& 8 cimentul A face parte din categoria vimenturlor aluminatferitice normale, ia timp ce eimentul Beste de tip aluminatieriiebelitic (¥- fig. 6.10) 220 Rezistenjele mecaniee bune pein confinctul hut relstv ridieat al hu prea mare (aptoxims tatu A restenfa Ta aefiunea.sultajilor. Cin rca] car] GA | car i cimental A, se explics normale, al C38 (aprexinaaliv 50%) sf prin conf AE (peste 15%)y tn tap e2 C,S se afl th proporfie iv 30%). Cantitaten redusa de CA imprima cimen AI A are 0 contracfic rlativ senza . ‘Cimentul B — avind un confinut ridicat de CyS (aproximativ 50%) oS cite 30%, iar propartia de CA $i C,AF raminind practic aceeash — are cealdurh de hidratare mai ile PrezintA Inst rezistenje mecaniee mal miei i Getormatit mai. mari decit.clmental A, toemai datoritt sehimbarilor de Eompoaifie amintite (tab. 6:37) Tincja de macinare gat pe ata de 028) | Maximam 10% | maximum 0% * tnaputl fore | saxo tssamum 2102 tite rel Mitonuy fo | Swimm 32 eT compresiune (MPa (ato, 30 ae D sini) | 23 (salty ~ te tae (Pa) a5@ ay | 12°C ate, Bs Gehan Ges co gat ce my | samc 195 Se pot objine gi Hanfi micyti cu comportare ssemiinitoare cimenturilor By din clinehere portland normale si zgure sau cenusi de termocentrale;,acesti Tian precinta ‘alduri ve hidratare important mai scizute deft eimentul Te Fig. 667. Varian otidint de. hidrtare Ta 7 zie th propane deen nine fg ~ era de hldratare cimentu nt 2a etalon (i. 6.87) (290 {fig 6.68) (239), B: Yenita, traditional fo feanasi} ile eu zguri ato utilizere, fn acest seop, de- 7.4. CIMENTURI MARITI Cimento portland prsith tstabitate ao far rowenta e seat ese oe ict peste Maret ents teat I naa a fate ate mim esthae hugs i ie (prefrabil sh 07) 9 prnteun ml desl iat: Un auumit sii de adsost? heatge ab fa te truce jeate de oxizi de Tier, In arderea cimentarilor utift datorita Inmulerii-amestecului. supus eraturi mai miei deelt cele obipnuite; apare 0 abundestt de sie pot forma Iuele atit In cuptonrele rotative, eit gi in Gerinjele care se impun cimentutnl maritim de tip portland sintsatis- f8cute alit de cimentari unitare feroportland, et st de anti miesti eu agurd fadaosuri hidraulice (in tara noastrd sint standardizate ambele, Gpurt 7.5. CIMENTURI RUTIERE drumurilor Ciments! folsttpentraeonfec} stor betoane.tebuie conditilor tn eare Iuereazty este necesae si prezinte contractit mic, rexistenf& I Incovotere si soe mare, si conduct 14 obfinerea tnur betoane putin permea bile, reistente ta uiniditate si gelivitate, cu un aodul de elsaticitate relatiy Fidieat st uzuri pein freeare: mies Capaeitatea de a se deforma elastic, sub acfiunen solietarilor variabile In timp, este. una. dintre propritafile principale ale cntenturilor rate Unet ascnienen cetinfe Th corespund eel” mai bine cimenturile alitiee etre se eavueterizeard prin moduli de clasticitate ridieali Acest fapt se exprima prin intivines relativ rapid a acestor lian, ceea ce ii imprima stractur) pietrel de ciment o rezistenté si 0 rigiditate mai mare. Concluzia refritoare Tn cimenturilealitice se extinds thtr-o anuiith rasira sila eimenturile fero portland alitie Structurle de rezisten}é elastice ale ciinentusilor menfionate presupan si 6 bunt comportare la usurd sf 5oe Existenta unor contrac{ii mici este esentials, pentrt e8, In consecint sat influentate pozitiv alte proprictafi importante ale cimenturilor rutiers tum ar Tr: permesbiitatea,rezistenta 1g tughe} si umiditate gi chiar eompor fatea fn Taport eu solittite mecanice Ia.care este supis. La contract rideate se poate produce wn proces de fisurare. Intens. 0 asemenea comportare ne- gulicd o are un ciment ew confinut ridicat ia. acel componenti care on se Hidrateaza foarte rapid. dezvoltind 9 eantitale mare de edu! indeosebl, CyA sh Inti-o mai mick amisurd, C,S), ori se hidfateaza dupa formares structurit-de rezistenfa. (eum ’ se intimpls, de exempl, th al ealee ere gist MgO sub form de periclaz). Din scest punet de vedere fel mai bine se comporta cimenturile teroportiand Tinind seama de esle erdtate,rezults ci cimentutile eroportland iti pind in cea maj bund aisura cerinfelor tmspuse cimenturilorrutire Srieum, confinutil in yA. trebuie limitet strict sh ea urmare, cantitatea de ghips dorat ea SO, bebule sh se gaseasch, de obicti, sub 19. Acest elment poate 8 confind eel mult 5% adaosuel jnerte gf maximum 10% adgosurl hidraati Cimentul de drumusi trebuie si ash o finafe de micinare earacterizats printreun rest pe sita de-0,09 do 10 Tneeputul de prizi trebute a8 alba foe nu mat devreme de 2 ote dips amestecarea eu apa, Celelalte ceriafe sint snilare celor impuse si cimentnlul portland obisnut Tn practica mondiala, pentra ridicarea impermeabiliti}it betoanelor a rumuriy pentru mitirea stabiitayit la inghe|-deeghet, se folosese adaosuth plastifiane, antrenori de aet, iipregndsi ev polimers. Pentra eresterea elas: Theta se practiea armorea eu fibre de ofel Tn ultima vreme se fac incereéri privind faloeuirea — a acoperitea pis lelor de-aerodromuri, In partieular —« Detoanelor pe baz’ de ciment, ea Detoane plastice de agregat-polimer (risini epoxidice, de exemply). 76, CIMENTURI PENTRU AZBOCIMENT CCimentul represintS componeantul de-beti sl mosclor de azboeiment EL trebuie sh formeze en fibrele de azhest, prin intarire un tot monoli. Piatra de ciment asiguri o repartizare uniforms 9 eforturlor In tracfiune intre fibrele de azbest 91 preiasolotarile la compresiune, ria earaeteristell sale, cimentul trebuie si asigure o bund iltrabilitate a suspensiet de iment si fn actlagi timp 0 ngoarh deshidratare Tn eontinuare & masei, prin compactarea la care este supusd. Pentru acceleratea proteselor de Tadepar- tare fiziet a apel este de dorit si se foloseascA clment grosier; totus), prin laceasta seade confinutal In feacfiun fine gl ea urmare sintjaluentate, nogativ Adezinnes dintre piatra do ciment si rele de azbest. Hidratarea cimentutui fe realizeazt ew afit mai repede cu elt finejea s4 este mal mare, acest proces ste insotit de o disperse hmportanta a noflor formafiuni hidsatate cave au S accentuatd comportare de gel, $l ea urmare, 0 eapacitate mace de retinere Gapet ingteuiod Indepartarea en din masa de azboeiment supish preluerits itate rezulta c& se impune sin eompromis din punctul de vedere al fineted de mfcinare; el este impus 91 de necesitatea asigurdrii unei viteze de intarire strins cote eu viteza eu eare ge efeetneazd operafile de formare {semilabricatelor de azbociment. In general se eere ca Raps 58 nu depiceasea 1b, si st-nu fie sub 7% In buna comportare eimentull, faetiuaile mak mnafl de G0 zim si mai mict de 3m nu sint de dort ‘Studiul inflaenfelcomporitiermineralogice a cimentulul a condus Ia conclisia ed eimentul Intrebulnfat’pentra producfia szboelmentiful este indicat si coofing mu mai mult de 12) calee bers (este bine chiar sub 0,5%) simu mai mult de’ 78% aluiinat trealele. Cresterea eon{inutului inal Tninat tricaleie Tnrtutafeste eomportarea seboeimentului in. procesele- de prefasonate, precian si proprielifile Hrieo-mecanice ale azbocimentult Gontinutul de, CS mu trebuie sf fie sub 50%. La un eonfinut constant de luminal st aluminat-feri}i, eu eresterea propertiet de allt are loe 0 bmbuad- fire a. proprietailot mecanice ale proddselor “de azbocime dnosurile hidraulice prezint®, in general, o jafluenfa negativsasupra proprctifilor produsslor de arbociment. Ele marese plasticlatea pastelor Supuse fosonart, ca urmare a eresteri Faportului apajciment; aceasta deter rnin defecte de fasonare, v micsorare a compactitati produselor§, ca urmare Oo diminuare proprietafilor de. rezisten si ere a permeabiltat fo prezent se verifies, tots, ralionala introductre, la-miicinarea cimentulu a unor eantitaft nu prea mati de 2gurk de furna 7.7. CIMENTURI DE SONDA Rolul funcffonal al elmenturlor de sondh si condipile de servieiu ate acestora determing si earacteraticie Jor tehnice si in conseeinfi, partleul Titsile ‘comporitionale si dispersionale Cimentarile de sondi, sat supuse categorie intluenfet temperaturlor si presianilor riieate pe toatl durata operatiel de cimentare a gut de sand, fuin si dup punerea lor In opera. Ca urmare, pompablltatea pastel de ment folosta pentru cimentare (30 unital consistometriee, te) ca si desth Surarea procesului de Inlarie & acesteia — caracterizata prin ingrosarea pastel de ciment (100 u.c), eoeziunea gi rezstenfa pietre} de ciment rezultatt Sein conditionate de marimea gi interacfiunea.acestor doi parametsi de Serviei, Prin nrmare, pentra proieetarea eoreett a compoziiel sf parametrilor ‘ispersionalt ai eimenturilor de sonda, stat indispensabile laformalil exacte deapre temperatutle si presiunile de Tueru din sonda Prin calewl, +n evidenfint ef temperatutile cel iment portland, in eiveaati msi mari ale paste de sisese Intr-o seetiune plasath in apropicrea 4 ii sondel (242). Temperature de Ia talpa sondel erese ex adfncimea, Gar variaza, de asemenea, ex tipul Tormaffunll geologice si starea termick Tocior stribatute de sonds. La un grad geotermic normal, temperature, fv anima de 3 000 m0 aflé In jar de 100°C, la adinetml de 5000 2 — tn jur tle 160°C, ir la 19 O00. egale sau mai mari de 360°C. Presiunile eres, de semeuea, ed adineimea gondel, gradieatul de presiune flind si el dependent side. natura roclor stabatute Modul de wtilizare a cimenturilor, c@ 41 rolul lor functional s1 medial de intarite, implick— aga cum s-a mal sublinlat — anumile caracteristict tehaioe gi de comportament, st anume: fiuidtate sulielenta a pastel pe toath durata pompatil sale, avindu-s fn vedere faptul cf durata operatici de cimentare creste cu adlncimea sonde sich, pentru un eiment dat, tmpul de pastrare a pompabllitijt scade eu Eresterea temperaturil ia presiunik aensitatea potrivied & pastel, functle de presiunea si fragilitatea zonei de cimentat, prin zona en structurd poroast folesinduse reduetori de filtrare sau agentt colmatantis SS fntarice rapid a pastel de clment,o dati pus In operi, pentru a consolida coloana metalict si a izola stratuile Cluide, impiedieInd comua-] fatea inte eles -mpermeabilitate, stabiitate 1a. cororlune, bunk aderen{& la motsi si rood, durabllitate In’ tmp a pletrel de ciment. Comportamentul meafionat, in funehic de condijille de servieiu, este ssignvaty Ia. primal rind, de caracteristille compozifionale ale cimentult portland utiizat in scopal cimenttrit sondelor Ctejterea temperaturil si presiunii determins. modified ale echilibrelor dae feri in timpal fataril, In inetiea transformirilor fazale, In morfologia noilor faze hidratate, in structura plettel de ciment. Prineipalul efect al cres- tert temperaturil sf presiunil asupraprocesulul de Intarite este accelerarea estal proces, prin lensificare taterac}iel eu apa e mineralelor din clincher Pastele de eiment fst modified mai repede fluiditatea eu erestarea temperaturll si presiuni, crescindule consistenfat durata de menfinere a pompabilitiit be Seurteaxd, duph eum se ticpotearA timpul de Ingrosare. Tofluenfa separata te ig, 660. tndluenta temperaturil supra timpulsl de Sn= "qunace sine de sonde Ia po a sorsnit 205, Fig. 620. 1nfuenfapresiant ‘de son Ia 921°C 4 temperatusi sl prestuit asupra unul ciment de sonda (STAS_ 1544-74) se poate abserva ta Figura 0.60 $1 figura 6 70 [249,244] Taiwnta simulans ori result aspra etal de tte une iment de wanhnat In considerare pin timpal de pret timpul Ge Tngnae Tesullt ain datele instise In tabelal 638 [13]. " TADELUL 628 Tenperte: | ratanie | ee [Tresor [ Sarat | pot | St Din date caprine fn tell 6.99, we poate vedea in co misuth ese fluentats rezistena mecaniedspietrel de cment de ereyterea temperaturi i presiul, pornind de la un cimeat portland de compori mineral normal Dlif ce constatdo influen}tsemuilicativa temperatil poate la ereyterea sa pind in ~75°C st practic nesemolfcativ& presi nflue temperatari fa eepterea sa peste LIOMC devine dsastrucasdasupra testenpel stractait de fare a une! eiment poriand normat Dupa unit autor! (245), iatlueatatemperaturasupra_rezstenflor mmecaniee ale cimentnl Tota devine importanta,indeosebi tn etapa In Hina tntari atl clad diferenfa de temperatura intr cele Gout extreme 226 ale colonel cimentate poate f-de 40. .60"C. I fi maperatul presiune fabrieat pentru ase fntarl 'n 24 ore, in conditile fle la talpa sondel, poste rimfne pelntarit la partea superioara a zonei hentate, necestind ‘un timp suplimentar de Tntirire de 12... 24 ore ‘Stabilizarea rezistenfelot mecaniee ale timentalui, Im condiil de Intair ta peste 120+ 180°C, se realiresz’, th general, prin adiugarea, la eiment de adaostrislicoase, nisip eusrfos fin mafeinat in particular; influent ace thie. din urma este @iferita funetie de proportia adi de tntavive [12, 245, 245, 217] Tafluen}a pe care erepterea de temperatura (Indeosebi) si de presi fo prerints asupta rezistenfelor mecaniee ale elmenturilor portland Sntérit fate deteriminati nu numai de cinetica aecelerati a procesulu, ef si de mnta- fille induge — aja cum sa menfionat mai sus — tn echilibrele de fara, tn Inorfologianollor faze si in. microstruetura pietrei de ciment. Este de men Honat eds iuftal Ia interacfia eu apa a siicailor anhidr}, atft la temperatur hormate cit 31 la Lemperaturlrideate, se formeazi gel hkrosiicaic 31 hidroxid dle calelus se temareay in general, bazieltatea hidrosiliailor formati ce fm condiit de temperatura ridesta (5, 248-~250} Le 130°C, are loc transto imarea treplat’ a qelului de hidrosileat de caleiu tm 4-C,SHI; ls 100... 170°C prin hidratarea elmentulni portland sau a silicatulul tricaleic se formeazi Fiftieat tricslele hideatat CogShOAOH)g. sevsta apare in proportie sporita s oar la temperaturi de peste 200... . 250°C, alituri de Cyze..a7¢8Hop 14 [12 251 Baricitaten hidrosiicatiir, in asemenea eondifi, poaie s% seadi’ prin folo- sicea rafionald a unot adaoeuri siieloase (elle activa, misip fin macinat, craturle si presiunile ridieate favorizeazs procesele de eristalizar f hidrosiieatilor de ealei, gelel 31 slab erstalizlt (250, 253-260). Tinind de faptul e obfincrea unor proprietift mecenice pentru piatra be Tealizeazs In caztl unl raport adeevat intre vitera de muclealie Sicen de ctestere a etlstalelor nollor formafiunt hidratate, poate afirma'e Intensfiearea proceaclor de cristalizare a fazelor hidratate poate prezent 6 influenfa poritivs atft timp ft mu este depisita 0 anumila valoare a etl: talinitayit sistemotuis prin adaosurile de silice sau zgurt fin micinate, acest proces poate fi dirjat funefie de temperatura si presiunea de Iueru a siste Inului Ciment-apa. Tnfluenfa.tratamentului hidfotermal, tn particular « temperatucifor riicate, se manifest prin ereterea Important a dimensiunii fristalelor.nollot faze’ hidratate [12]. De altfel, misuritori ale suprafejes Specie (BET) a prodasilor de idratare au ardtat cf, a termiene mai mari de hidratare, marimen suprafeel specifice desereste cu eresterea temperatuiti fu eonseciafe nefavorabile asupta,proprietitilor tehnice (meeanice) ale cl- ‘mentulul tatart Cresterea temperaturii de servielu influenteazi notsbil transforms de fara si in cazul hidroaluminaSilor, a gelor sulfataluminatiee in particuls iegative asupra Tezislenfelor mecanice alecimentalui int {3, 250, 257-281] Tinted seama de cele aritate in legiturk eu influ Lehperatatilor si presiinilor rdieate asupra proceselor de Intérire « cimen turilor portland sf ssupra proprietf{ilgr lor mecanice dupa intérire, in con- Aiile crestert temperatari si presianll de servielu se Impune seiderea adec- ‘ata a coufinutult de silica trcalee $l alumiasttricaleio— cesta din urma {har pind le anulare,folosiven unui spectru granulometrie mai grosir, precum Siulilzarea de adaosur siliioase sau de aditivi de Intirziere a prize (Flositea Saitivilor orgaaiei de teglare a prize la temperaturt mari (> devine inefiienta Pentru a Tispunde cerinjelor tehnlce impuse de condipile de Iver. funefie de edincimes sondelor, cimentarile de sond pot fi incadrate, in onseeinyd, in wrmitoazele categorii compozifionsle [12, 265—267] sc Teimenturi_ pentru sonde de pind ta 3 000 m adincime, de comporitia cimepiuilor porttand normale, aditivitate sau nu, cu confiouturi adecvate {de scat trcalele 51 aluminat triealele, funefie de temperatura 9i presiunes nur pentrusondede mare ainsioe (3 000. 8 000m), ativitte san, uu, caactertate iit. €38-/CqS> 80%, CS2D% sf Cad 23%, clmea- tatnpenta conde ae pete 4 O00. -4 300 m find Upite total "de CoA hina Be coainut de 12134, GJ 3 n eoofnut tn G2S.< 180s sit inate, tetas pentru condo de-uare‘adfocime, 9 clmentar et adaosart ll EASES Bice tits nip eaarfs in mein, apure de frual alle 2g or tmeatartpenru sone de fearle mare adinsime (5000 my de come pocie Seladtare cu cinentuse pate de alumiaat tea indcats Posi Sone de mare adineie,” dar mal fale belie deeit acestea Te Sy N ajunginduse chiar Ie comport superbeltice stable tn ss cnet eh ca peste 89%, bet) In aclsiseop sit indicate ae ere uttou deat do adaout siloae se Han pe bazh de xgurk 208 ‘de fwrnal — inclusiv ortosieatice, sau de dejeurt elitice cu clincher de iment portland ca. sdaos_stablizatr. txploatarea. sondelor prin combuatie, cimentul utilizat trebule sh ced gilt aisiutele unt eimont obit de sondd exploatath clsie ele ale unui ciment de temperataes alti. In general, se pot foles sande anf pentra sonde de combust, pentra dota regimunt de tem. Geavoltate fn timpal combustiel —aumal woul din ele find de ip Pifetieel afeent nul regin de temperatura mai pufia sever (tab. 6.40) to = ai Component: plastitant-bentonts; adios Intent ee pa (10 78, CIMENTURI EXPANSIVE ti mod obpouit, cimentunileportand prezint, Ta ntbrite, 0 contractie retnayeati, In anumite seopust constructive, clad sft soliiate Impermes Iilutrrdicae (construc subterane ~ tunelur, metro, canals canal te fm ele), se impune dimpotrva o cxpanstane remaneath sau compensa de contac. Un aemenea comportament este tlltat, tn prezat, pe srk t ntullor sleatice folie la realizar. prefabricatelor fnipares precomprisuist armaturl pri sol de beton precony ‘tar mecunice “extarioare, Cimenturile silicatioe — de tip portland sau derivate, eu expansinne (an eu compenstre de eontracfie), a Intérire, pot fi de dow felari: mixte Cimenturile expansive mizte se objin ain amestecarea cimentului port land et adaosuri expansive (jl eventual eompusl stabilizator)- Adaosurile expansive, ele insele, pot representa amestecur! care, In intarire, dau expas- Shune, fe ca urmare a interac}el cu apa, fie datoritInterac|iunii compo filor si in procesul interactiet eo apa, ie urmare a jnteractiet formatiu for hidratate ‘ca hidrocompusi i chmentului portland, ct) formarea 229 produsi eu vohum ah ‘ prod ium molar mal maré deelt « eompusilor din care provin gi cu Folubiitate selzutd. Expansiunea se termiad dapi. un’ timp ‘determinat; fe neoesar sh se stabilensch 0 bun’ eomeordaate tatze timpul de terminare ® expansivall i tealizarea ptize, pentru a evita sparifia de tensiun! inter side impermeablzare, cu caer importante ite ice ale sistemului liant intirit ® Cea mi largé utilizare o au cimenturile mixte in care expansiunea este pro ie formareahidrosulfataluminalilor de calc, cle deosebinds-sc In rindul lor, prin sursa purtatoare de joni sleminat st sulfat; aceastd sured poate fi uiti din: purtitort de CAS (clment. sulfosluminosiicatc) I ghips; purtatori de CA+CyAy (clment slamines) sh ghips, purtitont de CgA (cient portland eu coatinut vleat de aluminat) 94 ghipe se disting ate, Ua de cimestart expansive mike eu expanse determinate To marea’hidrosulfatalumivafitr, desemtafi— pe plan mondial — prin st Bolure K, 3S me » Gimenturile K (Klein gi T lets ca sisi de font alum oxell [269] au propus pentru prima —"pentra formared hidrostlfatsliminglor compusul C,A;S) se ebtin din micinares improunk a clineheralul de ciment portland normal 31 a elincherulut expansiv sulfosluminosifieatie — care, pe nuit mineralele propi clmentulut portland, conjine proporji variable de CeAgS (chiar pind In 50%), anbidit sh oxid cole liber (270 — 277]. Sia odaliti de folosire a elincherulul expansiy, micinat separat, prin do sa diveeth Ta prepararen hetoanelot [272, 273, 278] M se obtin prin amestecarea cimentului_ portland normal cu ciment aluminos §t ghips. Cimenturile de acest tip au fost pentru prima Guts dezvoltate de Mihi lov. si calaboratori 272, 273, 279). Se pot feline relete variate: ciment portland (68%,), clment sliminos (20%). xtips (1446); elment portland (8794), urd aluminoash (22%). ghips (99) var 2%). im de tip 5,1 \dacsul-agent de expansiune, este un clment portland cu coatinut fnalt de CyA si ghips In concordant, sint cimenturi mi putin fabricate gi utiizate, f stor cimentucl este greu cont Tabild viteza forméri hidrosulfataluminafilor de ealeiu — a etringitului in particular; este astel, gren eontrolabila expansiunea. Iniial,formaree etrin fitulut, pornind de la GyA este foarte rapid, pentru ea, wlierlor vitezs for- i sale si se Incetineasedtntr-o. aulsurk foarte importanta, devenind sereseftonat tn praporil notable chiar dupa 7 le Este de menfionat ck hidratarea CyA;5, tn eimentuile K, are Ine eu iteze evident imal mari declt a CyA, dar mal med decit a CA posiil de reglat (0 Este astfel evidentlat, avantajul pe eared prezintiy la in {rire 91 expansiane, cimentanleK 91M ~ fn p K, faja de clmentu Un gmp de cimenturi expansive mixte, diferit de cimen- ture I. MCG'S, Heepredint’ eel care ji bazeazt expansiunes tavea oxidului de ealciv sieventual magneziu 280, 281]. Kawano. si colaboratort [281] propun astfel, ca pans la cimental portland normal, un prods sintetizat din eaicar, argila si anhidet, eare confine ea faze principale alt (~38%), oxid de ealeiu ber (wads. 479) gi antidelt (wO.-- 89). Mehta [282] propune wn 230 fie de CA, CoA, iettoretini ohne ete adaos expansiv de aceessi naturi, dar care confine 40... 70% — allt, 20 30% oxid. de caleiu. liber si 10-.-14% anhidsit. Budnikov [280] propane obfinerea unui clment expaasiv prin micinares tmpreund a elinche Pilut de cent. portland normal (93-94%) cu dolomit. say magnezit Gi 700) ealeinat la. 800. 900°C; doloinital (magnezitud caleinat la tem- satura’ menfionatd interactioneaz’ en apa cu viteze satis(ieloare, permi- Flad'en’procesul, de expansiune. #4 aibi Toc To prima parte a perioadei de fatirire & elmentalui, inaiate ca sistemul st rigidizeze ‘Cimenturile expansive unilare se realizeszi féri utilizarea de adnosuri ‘lincheral corespungitor putind-se micina, In vederes obfine ,“singur sau, en propor{iimici de_ghips @-..9%). Clineherele eimentul a cane fealizate fn avest seop, funche de destinal sf deci In eorelaie cu expansiunes {SIrecistentele mecanice pe eave trebuie sf Te manifeste, pot avea 0 compoziie Fdativ largh — de tip stlfoaluminaslicatic. Se constata o corelatie evident Tutte confiauval total tn SOs al ehmenturilor expansive si expansiunea, res pectiy reistenfele lor meeanice (hg. 7.02) (270) Continutul tn oxi prinepali «i clineherelor expansive varlazi, de regu, tn imaitgle: 56-63% CaO, 1D...22% SiO 3...10% AlOs 2... 7% FeOg'7-.- 10% SOy° Arderea lor se realizeazt la temperatiri relativ eo horite, care, In general, nu depagese 1 350°C. Macinabilitatea lor este riieath Implicind un constim redus de energie in procesul de mArun}ire Fig. 672, Dependents cerltentel mecanice sl ex Pnstunli de contimutal im SO, al cimentulutéxpansiv 21 79. CIMENTURI BELITICE HIDRAULIC ACTIVE Prin ciment portland Delite bidraulie activ se Snjslege un ciment in care Delitul reprezintdcomponentul mineral principal al cliacherulti si care din punct de vedere al proprielisilor mecanice de intirire se comporla comps sbil eu un clment portland normal, Obfinerea cimenturilor portland Delite idraulie active se baz pe urmitoarele postula ‘structure ‘de intlrire a slleatului dicaleie oe caractetizeazi prin revistenfe mecanice intrinsece superioare silicatulai trealeie, In aeeloyi gh de bideatare (283, 284] ~"formele polimorie de temperaturi tnalté ale sifeatului dicaleic sint cu atit mai active cu elt starea for structural este mal Inalt defects (v. sub fap. 1.2 al prezentulot capitol). Conjagarea acestor postulate eu posbilitetea reducerii consumutui de energis a impus examinarea realizitii pe eale industrials a clmenturilor beli- tice active, Aremenea imenturi se decsebese de eimenturile portland norinale printreun grad de saturare (S,) mule tat mi gi deci printrun eonfinut mei Fedus de carbonat de ealeiu al amestecurilor brute eorespunsitosre, eeea, ce Atrage dupa sine un eonsum teoretie de eildurh necesat formiril clincherelor mat mie et aprosimativ 150 ki/kg elineher (85 Kealfkg clincher), eonsiderind tin randament af instalatiel termotehnologice de ardete: de aproximativ 52°, resulta o diminuare @ consumulut total de céldur’ de 270 kilkg clincher (G7 Kealjggclinche La ulilizarea sesloragt materit prime ea ia eazul clmenturilor portland normale, capitio iimportanfa deosebits, la fabriearea elincherelor elit Inluen}a pe care o are, din ponctul de vedere al stabilizarii3i activitalit Idraulice ale formelor polimorfe de temperatura tnalta ale ortosilieatulai de ale, presenta Iu amestecurile brute a fonilor slealini si salfaic 91 tra {mental trmie ~ indeosebi de ricre al clincherelor realzate Continutul ta oxizk prineipali al elincherelor be toarele limite: CaOw-60)-- 64%; "Si0am23. Feg0y= fe Tn clnchercle din aceastd categorie, ca si In clinehercle portland normal, afcllle se reghsese atit sub forma de sulfa cit si inclu th mineralele din clincher — KO preferea}ial in CaS pind la o concentratie forespuinzitonre compustili KCuSiq, ar NagO preferential in CsA. pin la ‘© proportie corespunzstoare compusulul NCyAs' oxidul de sodl formeszt Solbfl solide cu ortoslieatul de calelu, tn conformitate eu datele furnizate ade Tucrarea [285], pind la o concentratie de 0,6% La arderea amestecurilor brute, din alealile si sulfatit (sau salfurite) existenti In acestea, se formeazi inifial sulfefi aleeinl.Alealile rimase ups formarea.sulfatilor alealinh, adifioneazd tn mineralele din elincher. Daca se deffneste un grad de sulfatare a elealillor, pis Ky= a constatat formares K,S0, chiar Ia valori ale mlrimil Ky de 0,6, iar for- tmaren Na,SO, la valori mat mati ale acestula — tn jur de 0,9 [285] Alcalile, ia limita lor de_solubilitate, stabilizeaz formele polimorfe de temperaturi. ridicatt ale silleatulai dicate, influentind prin aceasta activiatea hidraulich a cimentului belitc. Este de. precizat ci, influen}a 22 Fig, 675 fect! combinat el confinutulat de aleslit asupra_ proprietitilr de rezisten{i, la diferite durat fe Intarire ale cimenturilar belitie, este dependenti de modul de legare a alcalillor in elinchere. Se eonstatd, din acest punct de vedere, cb prezen}a sullafilor slealioi (solubili tm api) determina © crestere a reaistentelor la urate miei de Intarire — 3 ale, gio seddere a acestora la durate mai mari de Intirire (asemtinStor eazulul elmenturilor portland normale, influenfele manifes- ‘atefiind mal importante dectt a acestea, indeosebi la termene mai reduse de Inticre) (lig. 6.73) [286]. Alealileiaeluse in refeaua minevalelor din clincher (Gnsolubile fn aps) prezinth o influent favorabili asupra dezvoltil gi re- istenfei structurilor de Intarire, indiferent de durata procesulu; se observ 6 ereslere continu a rezistenfelor mecanice (F,) eu crestereaconfinutalut Im oxlal alealint (exprimat ea NaO) pind In 19 (lig-6.74) [286]. Efectal ‘combiaat al aleaillor soluble sal celor insoluble asupra proprietiilot mecaniee fale cimenturlor belitice active intiite este preventat in figura 6.75, sub forma dependenfei RR,» f(Na,O.au.)» In care Ro reprezints reristenta rmecanied a unui ciment cx 0,1% aleail solubile respectiv insolubile {285} Fezults din cele aratate ei, pentru domenii de utiliza in eate wn eon}iaut ujor sporit de aleali nu este deranjant (se poate accepta un clment belitic ou cirea 1,1% aleali, se pot asigura sporuri de rezisten}i, dupi 3 zile de Sntavie, de pink In 80%, fara a afeeta negativ rezistenfele mecanic la 28 zle de fatbrire, el dimpotriva. Esto de montionat, pe de alli parte, ch refinerea 239 lcalilor sub form solubiisats 14 mineralele din clincher este favorizath feo vitera maze de incilzire a amestecurlor brute gi Indeosebi de o viter’ mnate de réeire a elineherelor ‘Confinatul de SOs in amestecurile brute (eu CaCO, ca purtitor de C20) este deo importan{a aotabila allt pentru comporitia fazali a clincherelor, Cit si pentru proprietifile de fotivire ale eimenturior, indiferent de nature jurtatorulii de SOs [287, 288). Astiel, considerind clinchere belitce cu Qrptt -. 0,89, eu pind la 10% adacs CaSO, sau evidenfiat, prin studit Fwentgenograce (288), diminuiet progresive ale proporfei de alit (Ia 10% CaSO alital cu grew tai poate fi identfieat) st CsA (mal accentuate Ja valent masi nicl le marimit Sy). ergtert ale continutulti de C,S (ca modifiatie 8, fr care adifioneasa in proporgie de maximum 3,5%, fune}ie we valoarea {lulu de saturare — In propor msi mare pentru Sy mai mare), formarea de CAgS — pentew proporfii eu att mai mict de CaSO, cu eft Sy are valor fa de CaSO¢ von Ia propor{il mal mari ale acest osebi, 1m elincherele t mai mic, precum 91 pr in amestecurile brute gi, fu ale gradului de saturare mai marl. Cresterea eontinutulul tm $05 din elinehere determing, totodata, legarea progeesiva a aleabilor sub form’ do sullati fon diminuarea in consecin{& & alealillor dispontbile pentru stabilizarea for- fmelor polimorte de temperaturd ridicat® ale ortosilcatului de caleiu (SOs stabilizeazd forma 8), tetigate prin valor | = timp de wotament; 0, — vtenh de rice: C, — fndard: Ry Ry. Tentente Ia eompresune dupa 3 i spestiy 28 ale de Sntie 236 or belitce, asupra tezstentelor mecani dle cimeutuilor tntarite, rezulta din rep tarile date fa figura 6-76 [288] ea se. c Teara eu valorite Se si proporjia de CaSO, bfininduree propeetit!hidraulice corespun fitoare dosr pentro eimenturl ov O7B= Sz (84, urmare indeosebi e activittit ere ate a belitului dopat en SO, Este de men fionat, in acelasi imp, e& proporyit ereseute fle SO, in clineherele beitie, nu int com- patibile ev amesteeuri brute ct con eal Cimenturile belitce, urmate @ gradulki ¢ fe saturare scdzut, contin proporfl mil de alt (pink la 30%). Belital ~ faz majori arb, se regdseste sub forma a” 91-8 (pentru cele et confinut ma ridieat de SOs), eur $1 Sub forma unei faze roentgen amorfe Proportile reale de «belt §1 rocntgen amorfa, Indeosebi, sint favorizate In compeesiune einen de rdeie a clinckerelor, determining, pa 28 tle de intire (Ry). do Jn conseeintS, mutati substenfiale ia propric etatle de rezistentt ale eimentulnitntarit (Gig. 6.77) [200]. Se constath — examinind figera 77, eresteri mari le rexistenfl recaniee, odath ou eresterea tenet ce rhcive dela 100 K/min 1a 3.000 jin mai eu seam pent elncherl Ielitice ou S,—0.78.. 0.84, urmare a aecentwn importante a sar struc. turale-tnait Sezordonate a fazelor bekice. Repeezentind comportares tau ciment beliie et un amumit grad de saturate (Sq 0,81), In coordonste Te isten}d mectnich-vitesd de rhcir (lig. 6.78) [200), se constata.posibilitatea de a se ebline proprieta{i de fntarire bune pentru siteze de ce AQIAI> 500 K/min, le AG/Af=1 000 K/min clineherul rezultat peri nui elment cu resltenje mecanice chiar foarte bune. Tennol fritat inal ch vileza mare de Técie a clincherelor belitie este important doar im domenial temperaturlor dicate — peste $00°C: sub temperatura menfionats. proprietijite. mecarice ale cimenturiior stat pufin afectate de Witeza cu eare au fost ricite clincheree, Tehnologia de fabrieatie a cimenturior beliicehidraulie active prezintt partcutartat, tn t obignaita de febriatie a elmentului portland, doar th realizarca proceeclo termice, att eele de Fire @ clincher, Indeosebi —"asa cum a revultat din cele aritate, elt gi eelor de arder amestecurllor brute . Regne kar si colahoratori (284), realizid o ardere cu vitezh mare 59% belit constata o ereytere cu aproape S09, a Tezisleatelar mecanice ale lmentuslorobinate “dupa 28 ale de Tati, 3 cu 22% up 3 ale fe inttire, In comparitie eu cimentuile preparste din clinchere ebfinute prin Inetlzirea lent a amestecurilor brute belitce, ‘eh sint tndieate Ta rderea clincher tate ssupra cimenturil aferente, paliere seurle 235, lu temperatura maxim’ de arden fecanice ale. eimenturlor” Inti ‘See (C= re de aproximativ 10... 15 minute, prelun- fe aeestors neavind justifieare din punetul de vedere al rezistenfelor ite (celelate conditii —eompozitonale $i tehnologice slimlnind nemodilieate) [290]. | Dependents _reistenfal 12 dn tress. maxim spanaitor nel curate. Ge ura maxim de sintezi se coreleari en, valoarea gradului de saturare (pentru Myy si Ma, constangi) (fig. 6.78) (290), pentru elinchere Delitiee eu" Sq=0,78..» 0,84, en se plaseazi tn limitele 1'300...1 350" deplsinea sa headuetnd’ sporurt de rexistensi mecaniek s cimenturilor rea lzate, Intiite (Cig. 6.80) [290] Sintetizind cele aritate referitor In reali lehnologic rezulti cd clincherele pentra objinetes cime: ve treble arse rapid, eu pallere seurte.la lemperatura maxim 15 minute, rh tires lor tealizindu-se cu viteze de_aproximaliv. 1 000°C/min, in intervalol de temperaturi 1350 (1'300)--..900°C, prin insuflare de-aer sub presivne prin stratul de clincher a etal g le necesat ei fie plstral& fa vale] 7.10, CIMENTURI TOPITE Obfineres clincherelor de ciment topit, en toate difieultsfile pe ea Je incumba, prezint& un mare interes dateriti avantajelor sele, ea putea grupa astiel —"intensficarea procesulul de formare a clincherului ea urmare leraritreachilor “ehimi tehaologice; Posibilitatea valorficarii uni game mai largi de materi prime (aut caleave ‘olomitice, cen ete); — posibilitatea de a objine, pentru enumite comporifi, cimenturi de calitate superioari celor rezultate din elinchere arse pin la vtrfiea eu cresterea productivitapit instalalilor termo Calitatea clincherelor topite, alituri de modalititile de realizare 2 topi” turi a fost gi reprezint& tack obiect de preocupare. Datele existente in ite satuid fn acest scop sint contradietori. Faptul ef unele mase daw prin topie clinehece eu rezistente. mecaniee. tat slabe dectt clincherele objinuts. pio Witvficare, a fost pus de unil eerestAtori [201] pe seama fenomenulat densifcare; se dau gi alte explicaii, legate de textura elincherelon, de tespe~ atura de realizare a topituril, de eomporitia mineralogic stabilitarea ompuyilr tninerslogit [10 a sistematici @ elincherelor topite [288] a eondus te conclu hidvaulick @ elineherelor, exprimata prin valorile rezistenjelo mecanice, se alla ta direct corelajie cu comporifia chime’ si procedeu! sintezi (cate determina modifietrl tn compoxijia tezald. si microstructure slineherelor) considerate fmpreuni. Dupi cum au dovedit datele experimen tale, topires 31 ricirea rapid stat avantajonse pentru clineherele earacteri ate prin Mai >1,38 si gradal de saturare mare; topirea, iasotita de 0 Tacire Telativ lent In aer, poate ff avantajoasi pentra eliacherele eu confiant mai Fidieat fa FeO, avind Myy