OTK Metode utilizate in kinetoterapie

Bazele teoretice si practico-metodice ale

metodelor n kinetoterapie
Se consider c "prin metod kinetoterapeutic se ntelege un grup mai restrns sau mai
larg de exercitii care au un sens si un scop final unic".

1. Metode de relaxare folosite n kinetoterapie

Relaxarea intrinsec este cea prin care subiectul si induce el nsusi, n mod activ,
relaxarea. n cadrul acestui tip de relaxare se disting 2 mari linii metodologice:
- orientarea fiziologic (somatic)
- orientarea psihologic (cognitiv, mental).
1.Metoda Jacobson
Linia fiziologic, introdus de Eduard Jacobson, se bazeaz pe identificarea kinestezic a
strii de tensiune muscular, n antitez cu lipsa contractiei (relaxarea).
Durata de lucru a metodei Jacobson (numit si metoda relaxrii progresive) este ntre 2040 min., pentru o relaxare local (zonal), dar se poate prelungi la 1-4 ore, pentru relaxri globale
(n cazul pacientilor care nu pot executa continuu sedinta de relaxare, se aplic reprize de
relaxare, care ns nu trebuie s fie mai scurte de 5 min.). Se execut o sedint pe zi, dar se poate
repeta de 4-6 ori pe zi. Antrenamentul dureaz luni de zile si presupune cunoasterea miologiei si
a mecanicii respiratorii normale (ordinea inspirului dar si a expirului fiind abdominal, toracic
inferior, toracic superior).
2.Metoda Schultz
Linia psihologic, din a crei categorie fac parte si terapiile comportamentale. Este
reprezentat cel mai bine de metoda lui Johannes Heinrich Schultz; metoda vizeaz obtinerea
relaxrii prin tehnici de tip central, care induc prin autocontrol mental, imaginativ, o relaxare
periferic.
Numit si metod de relaxare autogen sau antrenament autogen (din grecescul autos
prin sine - si genan a produce), dup spusele autorului, este o autohipnoz, cu ajutorul creia se
poate obtine controlul unor functii ale anumitor organe si, implicit relaxare; este o metod de
autodecontractare concentrativ, subiectul crendu-si, prin concentrare, o stare hipnotic.
Eficienta deconexiunii obtinut prin starea hipnoid se materializeaz prin starea de greutate si
prin senzatia de cldur induse la nivelul segmentelor care se doresc a fi relaxate.
Metoda se aplic individual sau n grup, specialistul conducnd doar primele sedinte de
relaxare.

2. Metode de educare / reeducare neuromotorie

1.Conceptul Bobath
Berta si Karel Bobath, referindu-se la aceast metod, afirm c baza tratamentului este
inhibitia miscrilor exagerate si facilitarea miscrilor fiziologice voluntare.
2.Metoda Brnngstrom
Signe Brnnstrom, si defineste metoda ca un mod de abordare a tratamentului
hemiplegiei. n vederea recuperrii, aceast metod se bazeaz pe folosirea pattern-urilor
motorii disponibile ale pacientului.
3.Conceptul Vojta
Principiul de tratament prin miscarea reflex, a lui Vaclav Vojta, se bazeaz pe principiile
locomotiei reflexe (a miscrilor reflexe). Adresat copiilor cu tulburri de miscare de natura
cerebral, conceptul este folosit si ca program de tratament standardizat n kinetoterapia altor
afectiuni, de exemplu a tulburrilor de static vertebral.
4.Conceptul Castillo Morales
Acest concept se bazeaz pe ani de experient n lucrul cu copii hipotoni, cu dizabilitati
grave si a aprut ca urmare a sesizrii necesittii de comunicare cu ei prin mijloace nonverbale.
De la aparitia sa, pn n prezent, spectrul terapeutic s-a lrgit, astfel c n prezent metoda
se adreseaz urmtoarele afectiuni: copii nscuti prematur, copii cu retard senzorio-motor,
sindroame hipotonice, sindroame hipokinetice, maladia Langdon-Down, copii cu probleme de
perceptie si ntrzieri n dezvoltarea normal, copii cu disabilitti polimorfe cu si fr paralizie
cerebral, paralizii periferice si mielomeningocel.
Aceasta metod este aplicabil partial n cazul variatiilor de tonus muscular provocate de
spasticitate, fiind mai mult folosit n cazul sindroamelor mixte si hipertonice mai usoare.
5.Metoda Frenkel
Aceasta metod este specific tratamentului pacientilor cu afectiuni ale cerebelului,
respectiv ataxicilor. Jacob A. Frenkel, initiatorul metodei, a observat c proprioceptia pierdut
poate fi, n mare msur, nlocuit prin input si feed-back vizual.
Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici si exercitii cu control vizual, aplicnd legea
progresiunii performantei si preciziei.

3. Metode de facilitare neuro-proprioceptiv

1.Metoda Margaret Rood
Desi este o metod de activare-stimulare si de inhibare a unui muschi singular, ea nu este
considerat o metod analitic.
M. Rood prezint tehnici si exercitii folosite n scopul obtinerii relaxrii (prin legnare,
miscri lente etc.) si n scopul dezvoltrii functiei motorii, bazndu-se pe modele de postur si
miscare complexe.
n paralel, autoarea pune accent deosebit pe dezvoltarea functiilor vitale si senzoriale.
2.Metoda Kabat
Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de la
studiile neurofiziologice realizate asupra miscrii, comportamentului motor si nvtrii motorii.
Metoda se mai numeste si de facilitare neuro-proprioceptiva" si se aplic n leziuni de
neuron motor periferic, recuperarea insuficientei motorii cerebrale, leziuni de neuron motor
central.

4. Metode de reeducare postural

1.Metoda Klapp
Metoda Rudolf Klapp foloseste pozitia patruped pentru activarea muscular n conditia
unei coloane orizontale, nencrcate si respect o serie de principii stricte de executie.
Metoda foloseste o serie de pozitii lordozante si cifozante, care n functie de nclinarea
trunchiului, faciliteaz mobilizarea unei anumite zone vertebrale. Pozitiile lordozante sunt:
- trei pozitii peste orizontal: 1 corespunde segmentului L4-L5; 2 corespunde
segmentului L1-L2; 3 corespunde segmentului D11-D12;
- o pozitie orizontal: 4 corespunde segmentului D8-D10;
- dou pozitii sub orizontal: 5 corespunde segmentului D7-D6; 6 corespunde
segmentului D5-D3.
Pozitiile cifozante, n numr de 5, sunt asemntoare celor lordozante, dar trunchiul este
mentinut n cifozare dorsolombar. n aceste pozitii, flexibilitatea coloanei dorsale este obtinut
n pozitiile peste orizontal, iar a celei lombare n pozitiile de sub orizontal.
2.Metoda von Niederhoeffer
Aceast metod se adreseaz tuturor pacientilor cu scolioz si foloseste contractia
izometric a musculaturii oblice-transversale a trunchiului, cu scop de tonicizare corectiv.
3

Von Niederhoeffer urmreste s echilibreze musculatura spatelui subiectului, pe parcursul

instalrii deviatiei scoliotice, printr-o contractie izometric maxim, repetat de cteva ori.
Punerea n tensiune este progresiv iar contractia izometric se mparte n trei faze cu durate
egale, n general 3-4 secunde fiecare. Se ajunge deci treptat la valoarea maxim a fortei sale de
contractie, apoi, fr a generaliza contractia, o va mentine constant (faza de platou), dup care
aceasta ncepe s scad treptat. Dup faza activ, urmeaz o faz de relaxare, pentru a nu extinde
stimularea la segmentele extreme ale curburii. Tonifierea se adreseaz musculaturii din partea
concavittii, n special din vrful curburii, pentru c la acest nivel asimetria este cea mai mare.
Grupele musculare pe care dorim s le tonifiem vor fi asezate n pozitie alungit.
Metoda recomand, n paralel cu exercitiile specifice, si alte interventii terapeutice:
masaj, posturri, exercitii de corectare a respiratiei.
3.Metoda Schroth
Metoda Katharinei Schroth const din o gimnastic ortopedic care acord prioritate
respiratiei, n scopul asigurrii alinierii, detorsionrii coloanei si a modelajului toracic corector.
Esentialul n exercitiile propuse este realizarea unei inspiratii maximale, n trei sau patru
timpi, pe parcursul creia subiectul trebuie s localizeze expansiunea toracic inspirnd cranial si
nspre concavitate si efectund totodat corectia segmentelor corporale.

5. Metode de recuperare folosite n afectiunile lombare

1.Metoda Williams
Dr. Paul Williams a publicat, pentru prima dat, programul su pentru pacientii cu
lombalgie cronic de natur discartrozic. Exercitiile au fost concepute pentru brbati de sub 50
de ani si femei de sub 40 de ani, care au o hiperlordoz lombar, a cror radiografie arta o
scdere a spatiului interarticular din segmentul lombar.
Scopul acestor exercitii era de reducere a durerii si de asigurare a unei bune stabilitti a
trunchiului inferior, prin dezvoltarea activ a muschilor abdominali, fesier mare si
ischiogambieri, n paralel cu ntinderea pasiv a flexorilor soldului si a muschilor sacrospinali.
2.Metoda McKenzie
Conceptia lui Robin A. McKenzie n ceea ce priveste tratamentul lombosacralgiilor
porneste de la afirmatiile c factorii predispozanti n aparitia acestei patologii sunt n ordine:
- pozitia prelungit de asezat, cu coloana flectat;
4

- frecventa crescut a miscrilor de flexie lombar (acestea crescnd presiunea pe elementele

posterioare discale).
n consecint, lipsa extensiei lombare predispune la lombalgie.
Programul McKenzie este un complex de exercitii, cu eficient att n durerea cronic,
ct si n cea acut. Acest program foloseste o serie de exercitii progresive, menite s localizeze
si, n cele din urm, s elimine durerea pacientului.
Unele dintre metodele kinetoterapeutice sunt considerate chiar concepte, termenul
desemnnd faptul c acele metode sunt deschise permanent nnoirii si readaptrii; pe de alta
parte, unele tehnici (cum este cazul stretching-ului, descris anterior), sunt ridicate, n prezent, la
rangul de metod.
Cunoasterea tehnicilor, procedeelor si metodelor folosite n kinetoterapie este similar cu
construirea fundatiei unei cldiri. Asa cum o cldire nu va putea fi ridicat sau se va drma dac
nu are o fundatie solid, asa studentul la kinetoterapie nu va putea deveni specialist dac nu
stpneste perfect toate cunostintele incluse n cursurile despre tehnici si metode in kinetoterapie.
Nu numai cunoasterea teoretic a tehnicilor, procedeelor si metodelor folosite n
kinetoterapie l vor ajuta pe viitorul specialist, ci si cunoasterea si respectarea indicatiilor
metodice, a regulilor si principiilor dup care se aplic cele nvtate din teorie si, mai ales,
formarea abilittilor practice necesare pentru aplicarea lor corect.
Este, de asemenea, necesar crearea unei legturi logice si perfect functionale ntre teorie,
metodic si practic si, mai ales, formarea deprinderilor de corelare a cunostintelor nsusite si a
abilittlilor formate cu particularittile individuale ale fiecrui pacient, pentru a se obtine
rezultate bune n recuperare.
Bibliografie:
1. Kinetologie Medical, autor Cordun M. ;Editura Axa,
2. Kinetoterapia, autor Marcu V., Dan M.; Editura Universittii din Oradea
3. Bazele kinetoterapiei, autor Motet D., Universitatea din Bacu