Periodic

al Uniunii
Armenilor
din Romnia

ARARAT

1-15 februarie 2004

Fondat n 1924 (serie nou)

Dup 40 de ani

Prin legea minorit[\ilor ]ncerc[m

s[ transform[m ]ntr-o realitate de jure
tot ceea ce am ob\inut p]n[ acum de facto.

Charles Aznavour
a revenit la Bucureti

ziarul
ca memorie
Menirea unui ziar este, ]n primul r]nd, de a informa. Dac[
vorbim de cotidian. Dar pe l]ng[ acesta mai s]nt revistele literare, cele cu tematic[ specific[, sau, ]n cazul nostru, cele comunitare. Citesc ]ntr-un Ararat din 1925: }n conformitate cu programul ce =i l-a ales, ARARAT, ]n primul an de apari\ie a dat,
credem, ]n limitele formatului restr]ns, fragmente din literatura
armean[, lucruri din trecut =i din zilele noastre, f[r[ a neglija,
]n acela=i timp, de a ]mpodobi coloanele cu c]teva giuvaeruri ale
literaturii rom`ne. Acest crez al revistei noastre care, iat[, a
]mplinit 80 de ani, este, ]n bun[ parte, actual =i azi. Revista de
atunci, publicat[ cu sprijinul financiar al unui armean cu A
mare, Armenac Manissalian =i redactat[ de un gazetar de prim[
m]n[, Vartan Mestugean, a fost nu doar un mijloc de informare
=i prezentare a culturii armene ea a reprezentat o voce care, de
multe ori, vorbea tare despre problemele comunit[\ii. Spiritul
=i mentalitatea de atunci au r[mas imprimate pe acele foi, ]ng[lbenite de timp. Parcurg]nd, ast[zi, paginile revistei noastre de
atunci am avut surpriza s[ descoperim nu numai o lume apus[
ci, ]nainte de toate, o comunitate activ[, bogat[, p[truns[ de un
profund sim\ civic =i plin[ de optimism, dincolo de problemele
existente ]n Rom`nia acelei epocii. De aceea ]ncep]nd cu acest
num[r deschidem o rubric[ ]n care vom ]ncerca s[ rememor[m,
din Ararat-ul de alt[ dat[, via\a comunitar[ cu convingerea c[
reamintindu-ne de acea epoc[, noi, cei de azi, avem multe de ]nv[\at. Pentru c[ memoria comunit[\ii, p[strat[ ]n paginile Ararat-ului de atunci, nu este doar istorie. Ea face parte din zestrea
spiritual[ a armenilor ]n general =i avem datoria s[ o ]mbog[\im
]n continuare.

ARARAT
80

ANTRANIK
PAA
N TURCETE

Pagina 4

de Mihai STEPAN CAZAZIAN

EPISTOLARUL
UNEI VECHI
PRIETENII

GHEORGHE
ASACHI
I ARTELE
PLASTICE
ROMNETI

Pagina 8

LA DOU SPTMNI

Ararat

Pagina 3

lej Aznavour a avut =i o scurt[ ]nt]lnire cu pre=edintele Ion Iliescu

care a reamintit c[ ]n tinere\e a
fost un admirator al marelui c]n-

t[re\. Dup[ ce a vizitat palatul,

Aznavour a spus c[ este tentat s[
vorbeasc[ mai mult ]n italian[,
limb[ pe care o cunoa=te =i care
este foarte apropiat[ de limba rom`n[. Conform informa\iei publicate de cotidianul Adev[rul pre=edintele =i Aznavour =i-au g[sit
=i cuno=tin\e comune: fosta ambasadoare a Armeniei la Bucure=ti,
doamna Karin Kazinian, ]n prezent ambasador ]n Germania.
Pentru c[ prezen\a lui Aznavour
la Bucure=ti are un caracter de
lucru domnia sa nu va avea mult
timp liber dar =i-a exprimat dorin\a ca, ]ntr-o duminic[, s[ participe
la slujba religioas[ de la Catedrala Armean[ din Bucure=ti =i s[ aib[
o ]nt]lnire cu comunitatea. Sper[m s[ putem afla din timp despre
aceast[ inten\ie pentru a putea fi
prezen\i la ]nt]lnirea cu acest nu
doar mare c]nt[re\ =i actor dar
=i un ambasador al armenilor
de pretutindeni.
Dar p]n[ atunci,
]n num[rul viitor al revistei
vom prezenta un
interviu, ]n exclusivitate pentru Ararat, cu Charles Aznavour.

Pagina 7

Dup[ exact 40 de ani cunoscutul =ansonetist =i actor francez

Charles Aznavour a sosit la
Bucure=ti unde va sta o lun[. Motivul acestei ]ndelungate =ederi
este legat de film[rile la care Aznavour va participa pentru a ]ntruchipa personajul principal din romanul Pre Goriot de Honore de
Balzac. Film[rile au ]nceput deja,
parte din decorul ales de realizatori fiind elegantele interioare ale
Palatului Cotroceni. Cu acest pri-

Anul XV nr. 3 (288)

Interviu cu deputatul
Varujan Pambuccian

Lider al Grupului Minorit\]ilor Na]ionale

din Camera Deputa]ilor
Domnule deputat Varujan Pambuccian fiindc[ s]ntem ]ntr-un an
electoral v[ propun s[ ]ncepem dialogul nostru despre legile ce vor fi
propuse spre adoptare privind alegerile locale =i cele generale.
Ceea ce ]ncerc[m s[ facem, de altfel ca orice forma\iune politic[,
este s[ avem o lege electoral[ c]t mai avantajoas[ =i pentru minorit[\i.
+i este normal s[ fie a=a. Cred c[ formula pe care am ob\inut-o acum,
reflect[ faptul c[ este pentru prima dat[ c]nd, pentru minorit[\i, exist[
o discriminare pozitiv[ =i la alegerile locale.
Despre ce este vorba
P]n[ acum minorit[\ile na\ionale erau nevoite s[ candideze, pentru
a ob\ine un post de consilier local, ca orice forma\iune politic[.Deci
trebuia s[ ob\in[ voturi suficiente pentru un loc de consilier. Mai ales
]n localit[\ile mici un loc de consilier ]nsemna 15-16%. }n 1996 a existat posibilitatea ob\inerii unui post de consilier prin redistibuirea
voturilor. Acum s-a ob\inut o formul[ ceva mai avantajoas[. Ea spune
c[ dac[ ]ntr-o localitate nici o minoritate, cu excep\ia celei maghiare,
- am exceptat pe maghiari pentru c[ s]nt localit[\i unde ei pot s[ ob\in[
multe voturi nu ob\ine din primul tur posturi de consilieri dar a trecut, totu=i, de pragul de 5% poate ob\ine un loc de consilier dac[ este
minoritatea na\ional[ cea mai bine clasat[. Cu alte cuvinte minoritatea
cu cele mai multe voturi, care trece pragul de 5% ia un loc de consilier
chiar dac[ nu-i revine ]n mod normal din redistribuire.
(continuare ]n pagina 5)

Distinc\ie
Uniunea Compozitorilor =i Muzicologilor din Rom`nia va acorda Premiul Criticii pentru anul 2003 distinsului nostru
cona\ional, criticul muzical Dumitru Avakian. Vom reveni cu am[nunte ]n num[rul
viitor dup[ festivitatea de acordare a premiului ce va avea loc ]n data de 27 februarie la Sediul Uniunii Compozitorilor.

+ah la Putin
Garry Kasparov, considerat cel
mai bun =ahist din istorie, face
primii pa=i ]n politic[. Cu ajutorul
unui grup de intelectuali ru=i,
Kasparov a ]nfiin\at o forma\iune
politic[ denumit[ Alegerile din
2008.
Scopul acestei forma\iuni este
organizarea unor alegeri libere ]n
2008, nu precum cele din martie,
care vor fi o fars[. +ahistul sus\ine c[ Rusia este victima unui
regim dictatorial. Parlamentul este
o glum[, iar presa nu este independent[, public]nd numai ceea
ce se dicteaz[ de la Kremlin, a
declarat Kasparov, care crede c[
una dintre cele mai grave probleme ale Rusiei o reprezint[ r[zboiul din Cecenia.

ARARAT

Actualitate

J u r i d i c
cu Artin Sarchizian

PROPRIETATEA COMUN{
PE COTE P{R|I, TEMPORAR{
Proprietatea comun[ reprezint[ acea modalitate a dreptului de
proprietate ]n care asupra unui
bun fie el mobil sau imobil dou[
sau mai multe persoane au un
drept de proprietate. Dup[ cum o
arat[ =i denumirea acestei modalit[\i, este vorba de o stare de
drept ce are un caracter pur temporar fiind deosebit[ de situa\ia
]n care vorbim despre o coproprietate for\at[ =i perpetu[ caz ]n
care bunul prin natura lui determin[ aceast[ condi\ie de a fi
st[p]nit ]n mod obligatoriu =i
for\at ]n coproprietate spre
exemplu structura de rezisten\[ a
unui bloc sau spa\iile comune.
De esen\a copropriet[\ii este
pluralitatea de subiecte titulare ale
dreptului de proprietate, fiecare
dintre ace=ti coproprietari este
titularul unei cote-p[r\i ideale din
dreptul de proprietate. Subliniem
faptul c[ aceast[ cot[ parte se refer[ la dreptul de proprietate ]n
viziunea sa abstract[ ele nu se
localizeaz[ ]n concret asupra
bunului ]n materialitatea sa, astfel
spre exemplu, ]n cazul ]n care
dou[ persoane s]nt coproprietare
asupra unei suprafe\e de teren de
100 m.p, ]n cota de asta nu
]nseamn[ c[ fiecare dintre ace=tia
are ]n proprietate 50 m.p. ]n materialitatea lor, determinate, ci
abia urmare a ]ncet[rii st[rii de
coproprietate indiviziune asupra
bunului determinat se va putea
determina suprafa\a de teren ce
revine fiec[ruia. Practic fiecare
dintre cei doi are din fiecare
molecul[ ce compune bunul.
Tocmai din aceast[ caracteristic[
a propriet[\ii se nasc unele aspecte speciale ]n ceea ce privesc
actele de administrare =i dispozi\ie f[cute asupra acestor bunuri.
Astfel un aspect deosebit de important ]n ceea ce prive=te exerci\iul dreptului este faptul c[ el
trebuie s[ se realize ]n mod simultan =i concurent. Evident cu
respectarea dispozi\iunilor legale
=i a normelor de convie\uire.
Aceast[ simultaneitate semnific[
faptul c[ atribu\iile ce intr[ ]n
con\inutul juridic al dreptului lor
de proprietate, trebuiesc realizate
de c[tre to\i coproprietarii potrivit intereselor lor legitime iar ]n
aceea=i m[sur[ ei dob]ndesc
]mpreun[ fructele =i veniturile pe
care bunul le produce, astfel un
singur coproprietar nu poate exer-

ARARAT

cita ]n mod solitar atribu\iile asupra ]ntregului bun evident excluz]nd situa\ia ]n care exist[ conven\ia ]n acest sens a coproprietarilor, ]ns[ trebuie subliniat faptul c[
un singur coproprietar poate folosi bunul cu respectarea ]ns[ a dou[
condi\ii: de a nu schimba destina\ia bunului =i de a nu impiedica
exerci\iul concomitent =i simultan al celorlal\i coproprietari.
Se impune a ar[ta faptul c[
fructele ce se produc de bunul
aflat ]n stare de coproprietate se
cuvin titularilor dreptului de proprietate ]n m[sura cotei p[r\i de\inute de fiecare din dreptul de
proprietate, ]ns[ aceast[ regul[ se
aplic[ fructelor civile (ex. chirie,
arend[ etc.) ]n cazul fructelor industriale (ex. culturile ob\inute cu
implicarea oamenilor) doctrina de
specialitate =i practica au relevat
faptul c[ acestea se cuvin aceluia
dintre coproporietari care a lucrat
efectiv, cop[rta=ii ce au stat ]n
pasivitate nu pot ridica preten\ii
dec]t ]n situa\ia ]n care ace=tia
dovedesc c[ au fost ]mpiedica\i la
producerea =i culegerea fructelor.
}n doctrin[ s-a afirmat regula
unanimit[\ii care impune existen\a acordului de voin\[ al tuturor
cop[rta=ilor la efectuarea unor acte
privitoare la bunul aflat ]n coproprietate.
Aceast[ regul[ se aplic[ cu
prec[dere ]n cazul ]n care este
vorba de acte de administrare
spre exemplu ]nchirierea bunului
=i ]n acela=i timp aceast[ regul[
se aplic[ =i ]n cazul actelor de dispozi\ie cazul ]nstr[in[rii bunului sub orice form[ gratuit[ sau
oneroas[ ne referim la cazul ]n
care un singur cop[rta= ]nstr[ineaz[ bunul ]ntreg ]n materialitatea sa ca un veritabil proprietar.
Soarta unui asemenea act va fi stabilit[ ]n urma partajului ce se va
realiza, astfel ]n teza ]n care instan\a, c]nd ne referim la partajul
judiciar, va acorda bunul ]n lotul
cop[rta=ului ]nstr[in[tor, v]nzarea se va consolida retroactiv, ]ns[
]n cazul ]n care acest bun nu va fi
acordat ]n lotul acestuia v]nzarea va
fi desfiin\at[ cu efecte retroactive.
To\i cei care doresc a ob\ine
informa\ii suplimentare referitoare la temele abordate ]n cadrul
acestei rubrici se pot adresa redac\iei ziarului sau pe e-mail:
Aquila_imobiliar@yahoo.com.

Bilunar al
Uniunii Armenilor din Romnia
www.araratonline.com

Redactor ef:
Mihai STEPAN-CAZAZIAN
Redactori:
Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN
Fotoreporter:
Mihai GHEORGHIU
Colaboratori:
Arachel MUSAIAN (Constana)
Corespondeni din strintate: Edvard JEAMGOCIAN (New York),
Haig CHIBARIAN (Los Angeles),
Anton Lanis AHAZIZIAN (Toronto),
Giuseppe MUNARINI (Padova)
Difuzare:
Drtad BARTUMIAN
Tehnoredactare: Mihai HfiULESCU
Pagin web:
Constantin DEOCLEfiIAN (Keean Media srl)
e-mail: ziar_ararat@yahoo.com; redactia@araratonline.com

ADRESA REDACfiIEI : Str. Armeneasc 13, Bucureti 2

Tel. / Fax: 314.67.83

Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

I.S.S.N. 1220-9678

Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridic pentru coninutul

articolului aparine autorului. n cazul unor agenii de pres i personaliti
citate, responsabilitatea juridic le revine acestora.
Redacia nu mprtete n mod obligatoriu punctele de vedere
exprimate n articolele semnate de colaboratori.

<40 de ani ]n fotoliul de orchestr[>

de Viorel Cosma
Primul volum al antologiei de
eseuri, studii =i cronici muzicale
(1946-1976), grupate de c[tre Viorel Cosma sub titlul <40 de ani ]n
fotoliul de orchestr[>, a ap[rut ]n
1986 la Editura Muzical[. Abia ]n
2003, prolificul autor a peste 80
de c[r\i a reu=it s[ publice cel deal doilea volum. Dar orice r[u spre
bine, c[ci Viorel Cosma nu a mai
fost supus rigorilor cenzurii comuniste =i s-a putut desf[=ura ]n voie
cu privire la personalit[\i =i evenimente muzicale din via\a cultural[ a Rom`niei.
Chiar din prefa\[, autorul ne
atrage aten\ia c[ actualul volum
<]nsumeaz[ numai cronicile muzicale referitoare la forma\iile simfonice, camerale =i corale, fanfare
=i ansambluri de c]ntece =i dansuri, fiind exceptate textele referitoare la spectacolele de oper[, operet[, balet, revist[ =i musicaluri,
grupate ]n cartea 55 de ani ]n loja
Operei, ce urmeaz[ s[ apar[.
Este momentul de amintit c[,
vreme de peste dou[zeci =i cinci
de ani, Viorel Cosma a fost colaborator permanent la, pe atunci,
s[pt[m]nalul nostru ]n limba armean[ <Nor Ghiank>. Din p[cate,
autorul nu a p[strat originalele ]n
limba rom`n[ ale acelor cronici
muzicale care, astfel, lipsesc din
cele dou[ volume ale sale. Dar,
oricum, referirile la compozitori
=i interpre\i armeni din \ar[ =i din
str[in[tate nu lipsesc din cronicile
publicate de Viorel Cosma ]n presa de limba rom`n[.
Dintr-un articol ap[rut ]n <Rom`nia Literar[> (1977), afl[m de la
Viorel Cosma c[ Gheorghe Asachi s-a num[rat printre c[rturarii
rom`ni care au poposit la Viena
]nc[ din primele decenii ale veacului XIX, c]nd |[rile Rom`ne =i-au
intensificat leg[turile artistice cu
state din Europa Occidental[.
}ntr-un articol consacrat pianistului Valentin Gheorghiu, autorul
face referiri la contextul <de preponderen\[ a pianului =i a virtuozilor s[i, ]n mi=carea artistic[ european[ s-a ]ncadrat =i pleiada muzicienilor rom`ni> ]ncep]nd cu Carol Miculi, unul dintre discipolii
lui Chopin, din secolul XIX.
}nc[ din 1978, Viorel Cosma
depl]ngea faptul c[ partiturile valoroase ale unor compozitori rom`ni, printre care =i Mihail Jora,

<s[ nu-=i g[seasc[ locul permanent pe afi=e> ale principalelor institu\ii muzicale ale \[rii. Numele
lui Mihail Jora figureaz[ =i ]n
cazul compozitorilor rom`ni care
au <urmat pilda crea\iei lui George Enescu>. }n 1979, pianista Ilinca Dumitrescu a dat o remarcabil[ interpretare Varia\iunilor pe o
tem[ de Schumann op. 22 de Mihail Jora. Autorul semnala ]n 1980
c[ <dintre aproape 100 de simfonii
=i simfoniete create dup[ cel de-al
doilea r[zboi mondial> nu lipsesc
o serie ]ntreag[ de mari creatori
rom`ni, printre care =i Mihail Jora.
Numele acestuia din urm[ este citat ]n 1980 cu prilejul unui concert festiv ce a avut loc la Casa memorial[ <George Enescu> de la Tescani, unde compozitorul de origine armean[ a compus lucrarea <Priveli=ti moldovene=ti>. Numele lui
Mihail Jora este citat din nou, ]n
1980, ca figur]nd printre <creatorii cu cert[ experien\[ profesional[>. }ntr-un articol publicat ]n <Rom`nia Liber[> (1985), Viorel Cosma ne amintea c[ <muzica lui Bach,
Mozart, Beethoven, Enescu, Jora
a intrat ]n s]ngele tuturor filarmonicilor prin sutele de relu[ri ale
repertoriului clasic> al forma\iilor
simfonice profesioniste din Rom`nia. }n sf]r=it, ]ntr-un articol din
<Ramuri> (1986), autorul atr[gea
aten\ia c[ genera\ia lui Mihail
Jora =i a altor compozitori rom`ni
<a urmat exemplul benefic de
afirmare interna\ional[ a culturii
noastre muzicale preconizate de
George Enescu>.
Referindu-se la Festivalul interna\ional de la Bratislava, Viorel
Cosma consemna ]n 1983 c[ Aram
Haciaturian s-a num[rat printre oaspe\ii de seam[ ai ora=ului, care ]n
decursul timpului i-a primit =i pe
Haydn, Mozart, Beethoven =i Liszt.
Trec]nd acum la evenimente
muzicale ]n care s-au afirmat nume de prestigiu ale unor interpre\i, Viorel Cosma aminte=te ]n
<Rom`nia Liber[> (1977) despre
<recentul premiu al discului japonez acordat ]nregistr[rii lui <Oedip> de George Enescu de c[tre
colectivul Operei Rom`ne, ]n frunte
cu David Ohanesian>. Numele acestuia este citat =i ]n <Tribuna
Rom`niei> (1982) ca solist al cantatei <Mama lui +tefan cel Mare>
de Gheorghe Dima (al[turi de Adi-

na Iura=cu), socoti\i de cronicar

drept <doi soli=ti de prestigiu, cu
mare for\[ dramatic[ ]n interpretare =i ]nzestra\i cu voci excep\ionale>.
Un alt nume de rezonan\[ din
lumea teatrului liric este cel al Sonei Gazarian, despre care se aminte=te c[ a fost una dintre interpretele unor spectacole cu <Traviata> =i <Tosca> la <Wiener Staatsoper> sub bagheta lui Cornel Tr[ilescu.
}n <Tribuna Rom`niei> (1977)
Viorel Cosma se refer[ la <Festivalul european al prieteniei> care
a avut loc la Bucure=ti, ]n cadrul
c[ruia, printre numero=ii muzicieni
participan\i, s-a aflat =i violonistul
Varujan Cozighian care a interpretat un Concert de Vivaldi. Numele cunoscutului interpret armean
apare =i ]ntr-o cronic[ din <Rom`nia Liber[> (1981) consacrat[
unui concert al filarmonicii bucure=tene ]n cadrul festivalului Interna\ional <George Enescu>, c]nd
s-a interpretat suita <S[teasca> de
Enescu, care a ]nsemnat <o demonstra\ie de virtuozitate a violonistului Varujan Cozighian> =i
altor muzicieni rom`ni.
Tot ]n <Tribuna Rom`niei>
(1986), autorul vorbe=te despre
deschiderea stagiunii simfonice
la Ateneul Rom`n =i subliniaz[ c[
]n cele dou[ concerte inaugurale
au evoluat doi tineri soli=ti violoni=tii Cristina Anghelescu =i
Levon Ambar\umian din Moscova care <au imprimat un suflu
parc[ prim[v[ratic, plin de speran\[ ]n t]n[ra genera\ie>.
A=tept[m cu interes apari\ia
volumului 55 de ani ]n loja Operei, ]n care vom g[si, cu siguran\[, referiri la interpre\i armeni.
Madeleine KARACA+IAN

<O smerit[ recuno=tin\[>

S[pt[m]n[ festiv[
la Opera Na\ional[

Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu a semnat ]n revista programelor de Radio, intitulat[ <Radio
Rom`nia>, o not[ cu privire la O jum[tate de secol ]n <Casa cea Mare>.
Este vorba de ]mplinirea a cinci decenii de la inaugurarea noii cl[diri
a Operei Na\ionale din Bucure=ti,
autorul consider]nd c[ <pentru onorarea celor care au ap[rut la ramp[
]n primele spectacole, s[ le amintim
acum numele care mai p[streaz[
rezonan\a celebrit[\ii lor pe cea mai
important[ scen[ muzical[ de teatru
rom`nesc. Lor, cei care au fost via\a
din <Casa cea Mare> a Operei bucuGarbis Zobian ]n rolul Gherman
re=tene, le dator[m o smerit[
din Opera Dama de Pic[
recuno=tin\[>.
Ne facem datoria s[ amintim =i noi cititorilor no=tri c[ la 9 ianuarie
1954, cortina s-a ridicat pentru prima dat[ cu prilejul premierei cu
opera <Dama de pic[> de Ceaikovski, ]n care rolul lui Gherman a fost
interpretat de cel ce a fost marele tenor Garbis Zobian, al[turi de alte
celebrit[\i ale primei noastre scene, precum Ioana Nicola, +erban
Tassian, Petre +tef[nescu Goang[, Maria Snejina, Zenaida Pally,
Cornelia Gavrilescu =.a.
(M. K.)

Cu prilejul ]mplinirii a 50 de
ani de activitate ]n actualul sediu,
Opera Na\ional[ din Bucure=ti a
organizat o S[pt[m]n[ Festiv[, ]n
cadrul c[reia au avut loc mai
multe spectacole.
}n seara de s]mb[t[, 7 februarie,
a fost prezentat un spectacol cu
opera <Carmen> de Georges Bizet. Rolul titular a fost interpretat
de mezzosoprana Gabriela Hazarian, apreciat[ prim-solist[ a Teatrului Muzical din Bra=ov.

ARARAT

Actualitate
IPS Arhiepiscop ZAVEN CINCINIAN,
Primatul Bisericii Armene din Egipt
a trecut la cele ve=nice
S]mb[t[ =i duminic[, 24-25 ianuarie 2004, au avut loc n Cairo
serviciile funerare prilejuite de
trecerea n cele ve=nice ale IPS
Arhiepiscop Zaven Cincinian,
Primatul Bisericii Armene din
Egipt.
Slujba de parastas de s]mb[t[
a fost oficiat[ de c[tre IPS Arhiepiscop Kiud Naca=ian, reprezentant pentru Europa de Vest al
Sf]ntului Scaun de la Ecimiadzin
=i Primat al Parisului. A doua zi,
duminic[, ultima mirungere a nensufle\itului trup arhieresc a fost
oficiat[ n timpul Sfintei Liturghii
de c[tre Reprezentantul Sf]ntului
Scaun de la Ecimiadzin IPS Arhiepiscop Nerses Bozapalian, Reprezentantul Clerului Armean IPS
Arhiepiscop Dirayr Mardichian =i
Primatul Parisului IPS Arhiepiscop Kiud Naca=ian n prezen\a oficialit[\ilor egiptene, a ambasadorului Republicii Armenia n Egipt
Excelen\a Sa Serghei Manasarian
=i a reprezentan\ilor laici ai armenilor din Sudan, Cairo =i Alexandria.
Din partea clericilor Sf]ntului
Scaun de la Ecimiadzin =i la po-

runca p[rinteasc[ a Sanctit[\ii

Sale Catolicos Suprem =i Patriarh
al Tuturor Armenilor Karekin al
II-lea, s-a al[turat acestei ndoliate prezen\e =i IPS Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, Primatul
Bisericilor Armene din Rom`nia
=i Bulgaria. nalt Prea Sfin\ia Sa a
adus omagiul s[u personal =i pe

R{ZVAN +I RADU

R{ZVAN CAMINSCHI
Location Manager a terminat studiile Universit[\ii Ecologice Facultatea de Drept =i
Facultatea de Stomatologie.
A fost Location Manager la
=ase filme =i la =apte spoturi publicitare. Avea un copil de opt ani
=i ]mplinea anul acesta 32 de
ani

RADU IONESCU
Production Assistant a fost
student al Facult[\ii de Transport
Bucure=ti. A absolvit cursul de
assistant Manager organizat de
Microsoft. Curs absolvit ]n Hradek Kralove Cehia, pentru cuno=tiin\e de aranjamente florale,
pentru evenimente speciale }mplinea 31 de ani

Am fost coleg de film cu R[zvan Caminschi =i cu Radu Ionescu.

Am lucrat, practic, ]n acelea=i
echipe de filmare. Cu R[zvan am
fost ]mpreun[ la cinci filme, cu
Radu la dou[. C]teodat[ ne ]nt]lneam pe platouri Alt[dat[ doar
aflam c[ lucr[m la acela=i proiect
din lista echipei, care ne era ]nm]nat[ fiec[rui =ef de departament,
]n parte. Cu R[zvan am lucrat la
filmul AMEN al lui Costa Gavras, La ENTRE CHIENS ET
LOUPS al regizorului Alexandre
Arcady, la HAUTE TENSION
al regizorului Alexandre Aja, la
ELITE al lui Terrence Cunningham =i ]n perioada de preproduc\ie la MODIGLIANI
Cu R[zvan, pentru c[ =i el provenea dintr-o familie armeneasc[,
]n momentele de pauz[ mai vorbeam, uneori, de armeni, de Armenia, de neamul nostru, de obiceiurile noastre, de Erevan, unde nici
eu, nici el nu am ajuns ]nc[

Cu Radu am lucrat la 1.0,

film al tinerilor regizori Marteinn
Thorssonn =i Jeff Renfroe film
prezentat anul acesta la Festivalul
Interna\ional de film experimental de la Sundance =i la MODIGLIANI Nu ne-am ]nt]lnit niciodat[ pe platourile de filmare
Proiectul de acum, era primul la
care lucram ]mpreun[ =i aveam
legatura direct[ ]n produc\ie.
F[ceam cu to\ii parte din echipele tinere, care acum se rodeaz[,
care acum ]nva\[, care acum experimenteaz[, pe propria via\[, ce
]nseamn[ sa ri=ti calculat, ]n filmare, ce ]nseamn[ s[ ai un comportament creativ =i ]n acela=i timp,
comportament cazon de ofi\er de
]nalt rang, ce ]nseamn[ s[ ai ]ncredere ]n tine =i ]n colegii t[i de
echip[, care te pot ajuta ]n momentele de maxim[ dificultate, a=a cum
s]nt cele din preg[tirea unui film,
dar mai ales, momentele din perioada de filmare propriu-zis[

cel al fra\ilor din Armenia =i Diaspora n predica din timpul Sfintei

Liturghii.
Pe data de 25 ianuarie, n
momentele n care trupul nensufle\it al p[rintelui nostru IPS
Arhiepiscop Zaven Cincinian era
depus n p[m]ntul Egiptului, n
Catedrala Armean[ din Bucure=ti
s-a oficiat slujba de parastas n
amintirea sa =i s-a dat citire mesajului de condolean\e al Sanctit[\ii Sale Catolicos =i Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor Karekin al II-lea.
Aducem =i noi pe aceast[ cale
aportul nostru modest, prin rug[ciune =i pioas[ aducere aminte, la
slujbele ce l-au nso\it spre cele
ve=nice pe venerabilul om al lui
Dumnezeu, p[rinte =i p[stor al
credincio=ilor armeni din Egipt,
IPS Arhiepiscop Zaven Cincinian.
Dumnezeu s[-l odihneasc[ n
corturile drep\ilor =i n Lumina sa
ve=nic[!
Pr. Paroh Ezras BOGDAN
Vicar Eparhial
R[zvan Caminschi =i Radu Ionescu, erau doi dintre acei colegi
care ]mbin[ creativitatea cu exactitatea Erau doi colegi care ]\i
st[teau al[turi ]n momente grele
=i pe care te puteai baza Erau doi
colegi, care acum abia ]=i deschideau drumul ]ntr-o carier[, at]t de
minunat[ =i de dificil[ ]n acela=i
timp
Pe 28 ianuarie, ei plecasera ]mpreun[ pentru a fotografia loca\ii
posibile pentru un viitor proiect cinematografic, la care lucram ]mpreun[. Un accident rutier i-a f[cut pe am]ndoi s[ plece pentru
totdeauna
R[zvan Caminschi =i Radu
Ionescu
Uneori s]ntem tri=ti atunci
c]nd pleac[ cineva dintre noi =i
este foarte valoros Alteori s]ntem ]ntrista\i atunci c]nd pleac[
cineva =i este foarte t]n[r Cel
mai trist, ]ns[, este atunci c]nd
pleac[ cineva =i este =i valoros =i
t]n[r ]n acela=i timp
}n data de 11 februarie 2004
binecunoscut[ forma\ie de muzic[ rock Vama Veche, unde fratele lui R[zvan Eugen Caminschi este basist, a organizat o
sear[ in memoriam, la dou[
s[pt[m]ni de la acest accident

Florin KEVORKIAN

80

i
an
de

Armeni au fost, armeni s]nt ]nc[

Cu o curiozitate tipic oriental[, av]nd drept pretext aniversarea a
optzeci de ani de la ]nfiin\area revistei Ararat , am profitat de ocazie
s[ arunc[m o privire prin paginile revistei noastre de alt[dat[. Din nefericire, nu am putut intra ]n posesia colec\iei primului an al apari\iei
Ararat-ului, adic[ 1924, dar deja ]n 1925 revista debuteaz[ cu un editorial semnat de c[tre celebrul ziarist Vartan Mestugean, ]ntitulat 24 ianuarie =i care spune multe referitor =i la obedien\a armenilor oarecum
tolera\i ]n Rom`nia.
Afl[m printre altele c[ la 24 ianuarie 1859 Dumnezeul Rom`niei
a ]nvrednicit oastea rom`n[ s[ zdrobeasc[ cu des[v]r=ire pe to\i du=manii =i cotropitorii neamului rom`nesc. Genera\iile viitoare vor sim\i
]n aceast[ zi istoric[ fiorii iubirei de \ar[. }n alt[ ordine de idei, ]ntr-un
mic paragraf aflat ]ntr-un col\ al paginii 2, armenii din Rom`nia s]nt
informa\i c[ ]n urma unei Adun[ri a Consiliului Eparhial sub pre=edin\ia PSS Episcopul Husig, la care au participat preo\ii tuturor bisericilor armene=ti din Rom`nia, s-a decis ca din acest an (1925) Biserica
Armean[ din Rom`nia s[ serbeze Pa=tele ]n aceea=i zi cu Biserica
Ortodox[ Rom`n[.
Tot ]n acel an, la Bucure=ti, s-a re]nfiin\at Uniunea Comercian\ilor
Armeni care avea un fond, atunci, de peste dou[ milioane lei.
Nu am vrea s[ intr[m ]n detalii referitoare la certurile =i disputele
dintre Epitropiile bisericilor armene=ti din Rom`nia ]n problema chestiunii Episcopatului armean din Rom`nia. }n februarie la Bucure=ti, ]n
sala Liedertafe, a avut loc un Bal Oriental ]n beneficiul Orfelinatului =i
al +coalei Comunit[\ii din Bucure=ti. Profitul a fost de peste 200.000
lei. Ca fapt divers, ]n aceea=i lun[, ]ntr-una din camerele Hotelului
Regal din Gala\i s-a sinucis G. Ohanian, negustor din Bucure=ti.
Mobilul ar fi o jen[ financiar[.
La Gherla, mechitari=tii re]nfiin\au Episcopatul Armeano-Catolic din
Ardeal =i formau un Comitet pentru ajutorarea Orfelinatului Armean
de la Strunga.
La Constan\a se \inea o prim[ Conferin\[ a Societ[\ii Culturale
Arax despre sufletul omului, iar Orfelinatul de la Strunga primea de
la D.A. Acikgheazian, p]nzeturi (lenjerie), ]n valoare de 12.000 lei, ]n
timp ce colonia armean[ din Belgrad dona aceluia=i Orfelinat 10.000 lei.
Domnul I.Gh. Duca, ministrul de externe al Rom`niei ]n acel an,
]n urma interven\iei Uniunii Armenilor din Rom`nia, a ]ncuviin\at intrarea ]n \ar[ a orfanilor armeni din Grecia.
Conform declara\iilor dlui dr. Gustav Papp din Gherla, num[rul armenilor din Transilvania de rit armeano-catolic dep[=ea 30.000. Marele Maestru Mason Mihail Noradunghian era decorat cu Ordinul Coroana Rom`niei ]n grad de cavaler, armenii din Chi=in[u doreau s[
adere la Uniunea Armenilor din Rom`nia, la Gherla, dr.Kapatan Marton, dr.Gustav Papp, Urmantzi Gabor, Esztegar Jacob =i al\i armeni
gherleni donau bani pentru Orfelinatul Armean, iar redactorul =ef al
Ararat-ului, dl.Mestugean, scria ]ntr-un col\ al ziarului: nu uita\i pe
orfani, ci oferi\i-le obolul vostru, primind ]n schimb binecuv]nt[rile celui
ce a p[timit pe cruce pentru a r[sp]ndi printre oameni iubirea aproapelui. }n finalul ziarului era publicat un anun\ care ast[zi pare patetic:
Dna Diruhi Zadighian din Pireu caut[ pe so\ul ei, Artin, zis Babo
Artinian, de 38 de ani, despre care se crede c[ s-ar afla ]n Rom`nia.
Patetic, umoristic, cinic =i realist dar nu putem uita c[ totu=i acest
ziar la care ne aducem =i noi redactorii de acum, umila noastr[ contribu\ie, reprezenta atunci destinul nostru, mentalitatea noastr[ care
vr]nd nevr]nd a purtat un stigmat de minoritari sau alogeni.
Dar, cu bani, f[r[ bani, din dona\ii, benevol sau nu, Ararat-ul a=a
cum a fost, a reprezentat =i este!, poate, singurul element de leg[tur[
]ntre armenii din Rom`nia, indiferent de convingeri, simpatii sau antipatii. }n definitiv, a=a cum spunea =i poetul nostru, Paruir Sevak
s]ntem pu\ini, dar s]ntem armeni!.
Vom reveni ]n numerele viitoare cu comentarii despre Ararat-ul de
alt[ dat[ intr]nd mai ad]nc ]n detaliile comunit[\ii de atunci. At]t pentru ]nceput
Eduard ANTONIAN

Din presa rom`n[

luat, p]n[ ]n acest moment, m[surile cuvenite pentru

salvarea acestui monument istoric al Vrancei.

Cotidianul NA|IONAL public[ sub titlul Curtea

Bisericii Armene=ti din Foc=ani service auto un
scurt articol din care afl[m c[ biserica armeneasc[
din Foc=ani, construit[ ]n anul 1789, cu toate c[ face
parte din Patrimoniul na\ional, nu are posibilit[\i de
]ntre\inere ]ntruc]t comunitatea armean[ este extrem
de redus[. De aceea s-a ajuns ca terenul viran al bisericii (1000 metri p[tra\i) s[ fie ]nchiriat unui foc=[nean care =i-a deschis un service auto. Chiria=ul s-a
obligat prin contract ca, ]n afar[ de suma de 700.000
lei/ pe lun[ pe care trebuie s[ o pl[teasc[ prin contract, timp de 20 de ani s[ aib[ grij[ =i de curtea bisericii. Din p[cate ]n acest moment acest spa\iu arat[ ca un cimitir de ma=ini. De=i situa\ia este cunoscut[ de ministrul R[zvan Theodorescu nu s-au

Dar ca s[ r[m]nem ]n sfera monumentelor istorice ]n ADEV{RUL din 12 ianuarie afl[m c[ ]n

2004 Ministerul Culturii =i Cultelor va aloca 31 miliarde pentru restaurarea unor monumente istorice
din Bucovina. ( ) Se au ]n vedere 19 obiective. }n
primul r]nd Turnul m[n[stirii Zamca =i biserica, zis[
Turnul Ro=u a epitropiei armene din Suceava. }n leg[tur[ cu aceasta din urm[, care st[ s[ se pr[bu=easc[, R[zvan Theodorescu a spus: M[ mir[ c[ nu
s-a ]nt]mplat o nenorocire p]n[ acum. A=a cum ne
mir[ =i pe noi =i am scris recent ]n Adev[rul despre
asta cum de mai rezist[ =i biserica armeneasc[ din
Ia=i, veche de peste 600 de ani, care nu a mai fost
consolidat[ de aproape dou[ secole, monumentul
trec]nd de atunci, ]ntre altele, prin c]teva mari cutremure.

ARARAT

Diaspora - Armenia

SURPRIZ{ EDITORIAL{:
<ANTRANIK PA+A> }N TURCE+TE
Dup[ ce decenii la r]nd autorit[\ile
turce=ti au impus o t[cere absolut[ asupra
subiectului Genocidului Armean =i i-au urm[rit penal pe to\i cei care ]ndr[zneau s[
]ncalce legea t[cerii, iat[ c[ acum, cu perspectiva ader[rii europene la orizont, Turcia deschide pu\in robinetul informa\ional.
Dac[ ]n trecut orice aluzie despre genocid
sau despre Armenia istoric[ era interpretat[ ca tr[dare =i amenin\are la adresa integrit[\ii statului turc, ast[zi autorit[\ile
turce=ti accept[ dezbaterea de principiu pe
tema evenimentelor din primul r[zboi
mondial. Dar s[ nu ne facem iluzii, nu din
dorin\a brusc[ de a-=i asuma trecutul, ci
pe fondul recunoa=terii ]n lan\ a Genocidului Armean, ultimele dou[ care au f[cut
acest pas fiind Parlamentele Quebecului =i
Elve\iei din imposibilitatea de a mai impune monopolul neg[rii pe plan interna\ional.
Dar mult mai important[ dec]t dezbaterea la nivel de istorici =i parlamente a
Chestiunii Armene este p[trunderea subiectului ]n con=tiin\a publicului turc. Acest lucru ar putea zdruncina funda\ia pe care se
bazeaz[ nega\ionismul oficial al Ankarei:
inocularea prin =coal[ =i pres[ a ideii c[

statul turc a fost victima puterilor str[ine a

c[ror unealt[ diabolic[ erau armenii =i ]nr[d[cinarea ad]nc[ ]n con=tiin\a turcilor de
ast[zi a temei fa\[ de complotul armenesc.
Chiar dac[ aparenta deschidere a autorit[\ilor turce=ti este doar o tactic[ pentru a
c]=tiga timp, s-ar putea ca ea s[ duc[ la dep[=irea punctului critic ]n care intelectualitatea turc[ progresist[ s[ aib[ curajul s[-=i
exprime liber opiniile =i pe teritoriul Turciei,
nu numai ]n exil, ]n Germania sau ]n alte
\[ri occidentale. +i tot la fel de bine s-ar
putea ca, odat[ acest punct dep[=it, procesul dezmor\irii intelectuale a publicului turc
s[ fie ireversibil. Dar nici a=a nu ar trebui s[
ne hr[nim cu iluzia c[ reconcilierea turcoarmean[ va fi rapid[. S-ar putea s[ mai fie
nevoie de trecerea a ]nc[ uneia sau chiar a
dou[-trei genera\ii pentru ca modelarea
societ[\ii turce=ti s[ fie complet[ =i aceasta
s[ devin[ capabil[ s[ se deta=eze de mo=tenirea trecutului. Dar cel mai important lucru
este ca acest proces s[ ]nceap[. +i ast[zi
exist[ indicii slabe, dar totu=i exist[ c[
un asemenea proces este posibil.
Unul dintre aceste indicii este apari\ia
]n limba turc[ a c[r\ii <Generalul Antranik

pean[, Aznavour
crede c[ aceasta
mai are multe de
f[cut p]n[ s[ poat[ deveni parte a
comunit[\ii europene de valori.
Este adev[rat c[
]n Turcia s-a ]ncercat proiectarea
filmului Ararat al
lui Atom Egoyan,
dar ]n cele din urm[ autorit[\ile au
blocat aceast[ ini\iativ[. aceasta ]nseamn[ c[ ]n Turcia glasul drept[\ii este ]n[bu=it
prin orice mijloace. Acest lucru s-a
v[zut =i cu ocazia
recunoa=terii Genocidului de c[tre
Parlamentul de la
Berna, c]nd autorit[\ile de la Ankara =i ]ntreaga societate turc[ au
reac\ionat zgomotos =i violent.
Aznavour insist[ asupra faptului
c[ el nu are sentimente antiturce=ti, c[ turcii de ast[zi nu s]nt
f[ptuitorii Genocidului de ieri,
deci =i politica Ankarei ar trebui s[
se schimbe ]n consecin\[. Subliniind faptul c[ el este un moderat,
Aznavour g[se=te firesc ca turcii
s[ fac[ primul pas c[tre o reconciliere istoric[ turco-armean[. }n
contextul ]n care Diaspora =i
Armenia s]nt gata s[ fac[ mari
concesii, mai ales ]n ceea ce prive=te problema teritoriilor, cel mai
important lucru este ca Turcia s[
accepte realitatea istoric[ a Genocidului. Aznavour spune c[ el are
rela\ii permanente cu diverse personalit[\i turce. }ntr-un interviu
acordat unui ziarist turc, el a subliniat faptul c[ armenii nu s]nt
st[p]ni\i de sentimentul r[zbun[rii fa\[ de turci, dar c[, dac[ vrea
]ntr-adev[r s[ devin[ parte a
Uniunii Europene, Turcia este datoare s[ se purifice =i s[-=i spele o
dat[ pentru totdeauna s]ngele de
pe m]ini. Potrivit lui Aznavour,
respingerea realit[\ii Genocidului
Armean de c[tre turci are dou[
cauze probabile: fie turcilor le este
at]t de ru=ine de fapta lor, ]nc]t nu
vor s[ o fac[ public[, fie s]nt at]t
de ]nc[p[\]na\i, ]nc]t nu vor s[

C H A R L E S A Z N AV O U R :

<PENTRU MINE
I M P O RTA N T {
ESTE ARMENIA>
Charles Aznavour este ast[zi
singurul armean ]n via\[ care s-a
impus ca o personalitate de talie
mondial[ ]ntr-un domeniu cu rezonan\[ public[. Spre lauda sa, Aznavour, de=i a insistat ]ntotdeauna
pe ]nt]ietatea statutului s[u de
francez, nu =i-a ascuns niciodat[
originea armeneasc[, iar dup[ cutremurul care a lovit Armenia ]n
decembrie 1988 s-a implicat direct
=i consecvent ]n ajutorarea \[rii
lovite de dezastru. Iat[ de ce Aznavour a devenit o m]ndrie na\ional[ nu numai pentru francezi,
dar =i pentru armenii din ]ntreaga
lume pentru care el reprezint[ ceva ]n plus: un simbol al solidarit[\ii armeanului din Diaspor[ cu
\ara de origine.
Implicat ]n ac\iunile de ajutorare a Armeniei, Aznavour s-a
implicat =i ]n dezbaterea public[
pe tema Genocidului Armean =i a
perspectivei morale a rela\iilor armeno-turce de ast[zi. Dup[ publicarea ]n anul 2000 ]n revista A=har ce apare la Paris a polemicii
cu titlu sugestiv Scrisoare c[tre
prietenul meu turc, Aznavour revine acum ]n paginile aceleia=i
reviste cu un interviu ]n care nu
evit[ problemele sensibile care
fr[m]nt[ realitatea armean[ contemporan[.
Vorbind despre perspectiva
ader[rii Turciei la Uniunea Euro-

=i mi=carea revolu\ionar[ armean[>, sub

]ngrijirea editurii Peri. Ap[rut ]n limba armean[ ]n 1986 la Beirut, sub semn[tura
cunoscutului publicist Antranik Celebian, volumul (num[r]nd peste 600 de pagini) este
o schi\[ biografic[ =i documentar[ a vie\ii
marelui general. }nso\it[ de numeroase fotografii, cartea este ]mp[r\it[ ]n trei p[r\i,
fiecare pentru un interval cronologic:

recunoasc[. Dar ]n aceast[ chestiune =i armenii s]nt foarte ]nc[p[\]na\i =i s]nt dispu=i la concesii
doar dac[ =i cealalt[ parte face acela=i lucru. }n acest context, Aznavour se declar[ gata s[ mearg[
]n Turcia, cu condi\ia s[ primeasc[ o invita\ie oficial[.
}n interviu se vorbe=te =i despre faptul c[ anul acesta se ]mplinesc 60 de ani de la executarea
de c[tre nazi=tii din Fran\a ocupat[ a grupului marchisard condus
de Misak Manuchian. F[r[ s[ fie
cet[\ean francez, Misak Manuchian, supravie\uitor orfan al Ge-

1850?-1914, 1914-1919 =i 1919-1927. Copil[ria, via\a =i activitatea combatant[ a generalului Antranig s]nt prezentate ]n contextul apari\iei =i evolu\iei mi=c[rii revolu\ionare armene, pe fondul evenimentelor
s]ngeroase ce au marcat istoria armenilor din
Turcia la sf]r=itul secolului XIX =i ]nceputul secolului XX. Abordarea direct[, f[r[
ocoli=uri a subiectului, cu sublinierea caracterului s]ngeros al raporturilor turco-armene =i a ]mpil[rii la care erau supu=i armenii
sub st[p]nirea otoman[, fac din versiunea
]n limba turc[ a acestei c[r\i un act de curaj
chiar =i ]n condi\iile unei relative libert[\i
de con=tiin\[. Nu =tim c]t de fidel urmeaz[
traducerea turc[ originalul armenesc, dar
chiar =i trunchiat[ cartea este o provocare
pentru publicul turc. Dac[ au fost p[strate,
afirma\ii abrupte ca <Genocidul Armenilor
nu a ]nceput ]n 1915 =i nici dup[ ]ntronarea
sultanului Abdul Hamid II. El vine din str[fundul veacurilor>, sau <}n vremea turcilor
otomani, ]n special ]n secolele XVI-XIX,
]n afar[ de persecu\iile =i ]mpil[rile obi=nuite la adresa armenilor, turcilor le devenise obi=nuit[ necinstirea nu numai a armenilor ]n via\[, ci =i a^ mor\ilor> pot fi un
=oc chiar =i pentru intelectualul turc cu o
anumit[ deschidere, dar care are o imagine
idilic[ despre <pax otomana>.
+i iat[ c[ <Antranik Pa=a> poate fi citit
=i ]n turce=te. Pe c]nd =i ]n rom`ne=te?
Vartan MARTAIAN

nocidului Armean, devine erou

martir al luptei de eliberare a Fran\ei. Aznavour crede c[ aceast[ comemorare a execu\iei lui Manuchian devenit simbolul solidarit[\ii de arme franco-armene ar
trebui marcat[ nu numai ]n Fran\a, dar =i ]n Armenia. Astfel, dezvelirea la Erevan a statuii lui
Misak Manuchian ar fi o ini\iativ[ admirabil[.
Declar]ndu-se mai presus de
politic[, Aznavour spune c[ el a
avut rela\ii bune cu fostul pre=edinte armean, Levon Ter-Petrosian,
=i are rela\ii la fel de bune =i cu

puterea de ast[zi de la Erevan. +i

aceasta deoarece pentru el important[ este continuarea ac\iunilor
de ajutare a orfelinatelor =i ]ndeplinirea celorlalte ini\iative
umanitare din Armenia, iar autorit[\ile l-au spijinit ]n munca sa.
<Pentru mine important[ este Armenia =i nu partidul de de la putere>, declar[ Aznavour care se
arat[ dep[=it de argumentul acelor armeni care pretind c[ vor s[
fac[ ceva bun pentru Armenia, dar
nu mai fac nimic dac[ nu s]nt de
acord cu politica dus[ de autorit[\i.
V.M.

DIFICULT{|ILE INTEGR{RII EUROPENE

Pe calea ]ndeplinirii obliga\iilor asumate ]n fa\a
Consiliul Europei, ]n Armenia s]nt vizibile anumite
dificult[\i de integrare ]n structurile europene, dificult[\i ce se explic[ ]n principal prin lipsa de informare =i gre=ita ]n\elegere din partea publicului. }n
Adunarea Na\ional[ legea serviciului militar alternativ a trecut de etapa dezbaterilor aprinse, dup[
care urmeaz[ dezbaterea legii privind ]nregistrarea
bisericilor netradi\ionale. Organzia\ia civic[
Integrare European[ a fost ]nfiin\at[ cu un an ]n
urm[, cu scopul de a explica exact publicului legile
europene =i de a le face inteligibile. Organiza\ia
colaboreaz[ at]t cu comisia corespunz[toare din
Adunarea Na\ional[ =i cu o seam[ de organiza\ii
civice, c]t =i cu anumite structuri interna\ionale.
Dintre obliga\iile asumate de \ara noastr[ ]n fa\a
Consiliului Europei, coordonatorul organiza\iei,
Karen Bekarian, consider[ importante pentru etapa
actual[ legea serviciului militar alternativ =i pe cea
a ]nregistr[rii bisericilor netradi\ionale, ]ntruc]t
acestea nu au fost primite ]n mod unanim de c[tre
public. Potrivit observa\iei sale, exist[ factori obiectivi =i subiectivi cum s]nt: situa\ia actual[ a \[rii
noastre, rela\iile cu \[rile vecine etc. care creeaz[
anumite probleme =i dau na=tere anumitor temeri.
Cele mai ]ngrijor[toare s]nt problemele ap[rute din
cauza lipsei de informare a publicului, care s]nt
urmarea str[daniei insuficiente a fac\iunilor
politice =i ale puterii, organiza\iilor civice =i a mijloacelor de informare ]n mas[. Potrivit lui Karen
Bekarian, deseori procesul integr[rii ]n structurile
europene r[m]ne pentru public doar un titlu =i nu se
bucur[ de o explicare am[nun\it[. Astfel, de exemplu, c]nd aud despre vreo problem[ referitoare la
minorit[\ile religioase, oamenii ]=i ]nchipuie dintro dat[ c[ acestora li se acord[ libertatea deplin[ de
ac\iune. Este de ]n\eles faptul c[, prin prezentarea
f[r[ analize =i dezbateri a unor asemenea probleme
]n fa\a publicului, se creeaz[ o atitudine contradictorie fa\[ de valorile europene =i fa\[ de integrare.
El este convins c[ s]nt multe de f[cut pentru lim-

pezirea atitudinii publicului, ]n timp ce munca de

l[murire dus[ ]n anumite locuri a dat deja rezultate
bune.
Se poate spune c[ \ara noastr[ a intrat ]ntr-o
perioad[ constructiv[ pe calea integr[rii. }n Adunarea Na\ional[ func\ioneaz[ deja o comisie provizorie pe chestiuni legate de integrarea european[,
iar pe l]ng[ Comisia Permanent[ de Politic[ Extern[ func\ioneaz[ Comisia pentru Implementarea
Experien\ei Interna\ionale =i pentru Problemele =i
Obliga\iile legate de Integrare. Este de a=teptat ca
acestea s[ aib[ un rol =i o influen\[ important[ asupra cursului integr[rii, dar prioritar[ r[m]ne problema lucrului cu publicul. Dac[ \inem cont de fragmentarea politic[ existent[, de diferen\a sensibil[
dintre nivelul de informare al popula\iei urbane =i al
celei rurale, precum =i de al\i factori de fr]nare, atunci
va deveni evident[ pozi\ia fiec[rui cet[\ean fa\[ de
]ntreb[ri cum s]nt <]ncotro merge \ara noastr[?>, <de
ce ne integr[m?>, <care este avantajul integr[rii?>
etc. }n caz contrar, ]n viitorul apropiat vom avea o
situa\ie ]n care orice problem[ intern[ va fi legat[
de integrare, iar prin impunerea unor tipare se va
insista doar asupra laturii negative.
<}n paralel cu ridicarea gradului de informare,
poporul nostru se va convinge c[ Europa nu are
nevoie de o Armenie f[r[ tr[s[turi distincte. Va
disp[rea complet imaginea potrivit c[reia integrarea ]nseamn[ renun\area la valorile na\ionale.
}nainte de toate trebuie s[ ]n\elegem c[ =i Consiliul
Europei este o uniune format[ tot din state na\ionale, pentru care cea mai important[ valoare este
conservarea caracterului na\ional propriu al fiec[rui stat. A=adar, guvernan\ii no=tri trebuie s[ evite
urmarea =i imitarea oarb[ a structurilor europene
=i, baz]ndu-se pe mo=tenirea noastr[, s[ fie c]t se
poate de deschi=i =i sinceri cu poporul pentru a-i
inspira siguran\[ =i ]ncredere>, spune Karen
Bekarian. (^).
Ruzan POGHOSIAN
(France-Armnie)

ARARAT

Interviu
Prin legea minorit[\ilor ]ncerc[m
s[ transform[m ]ntr-o realitate de jure
tot ceea ce am ob\inut p]n[ acum de facto.

Interviu cu deputatul
Varujan Pambuccian

Lider al Grupului Minorit\]ilor Na]ionale

din Camera Deputa]ilor

(continuare din pagina 1)

+i aici intervine discriminarea pozitiv[

A=a este. Practic ]n turul al doilea la
redistribuirea resturilor nu mai intr[ la b[taie =i ia locul. Este vorba de un singur loc
=i vorbim de cea mai bine plasat[ minoritate. Din experien\a anterioar[, la alegeri,
]n general minorit[\ile fie au fost suficient
de mari =i au ob\inut din primul tur locurile
de consilieri la prim[rii fie la redistribuire
nu a fost nici o situa\ie ]n care s[ se ob\in[
dou[ locuri de c[tre minorit[\i. Deci practic
aceast[ modificare nu deranjeaz[ cu nimic
realitatea de p]n[ acum dar aduce foarte
mult ]n plus.
Ce alte amendamente la legea electoral[ au mai fost introduse?
Partidele parlamentare, ]n totalitatea lor,
au fost de acord cu acest punct din lege dar
s-a pus ]ntrebarea: hai s[ vedem ce ]nseamn[ minorit[\ile =i organiza\ia minorit[\ilor.
Practic nu avem o lege a minorit[\ilor.
Acum trei ani am depus o lege a minorit[\ilor. Ea este acum la comisia juridic[ =i
st[ de trei ani ]ngropat[ acolo. Ce se cerea
]n acea lege? Trei lucruri. }n primul r]nd definirea conceptului de minoritate. }n toat[
lumea prin minoritate nu se ]n\elege numai
caracteristica etnic[ a unui grup uman ci =i o
anumit[ perioad[ de convie\uire cu popula\ia majoritar[.Acest termen demarc[ minoritatea na\ional[ de emigra\ie. Dou[ lucruri complet distincte. Mai ales c[ s-a
constatat c[ cel pu\in ]n \[rile europene
emigra\ia are un caracter fluctuant. Oamenii vin, stau un timp ]n \ara respectiv[, dup[
care pleac[. +i Rom`nia a fost ]n mod tradi\ional o \ar[ de tranzi\ie pentru emigra\ie. Nu au venit =i s-au stabilit aici cum au
f[cut str[mo=ii no=tri. Mai mult chiar =i cei
din emigra\ie, care ]=i iau cet[\enia, fac acest
lucru pentru c[ aceast[ cet[\enie rom`n[
]nseamn[ ast[zi foarte mult. Este cet[\enia
unei \[ri, membr[ NATO =i c]t de cur]nd
membr[ a Uniunii Europene. Este deci o
cet[\enie valoroas[. Din acest motiv ]n legea
minorit[\ilor f[ceam o distinc\ie clar[ despre
ce ]nseamn[ minoritate sau emigra\ie.
S-a vorbit ]n acel proiect de lege =i
despre perioada de timp de c]nd o minoritate convie\uie=te cu majoritatea din Rom`nia.
}n grupul parlamentar eu am propus
300 de ani =i s-a votat pentru o sut[ de ani.
Proiectul legii minorit[\ilor chiar dac[ l-am
scris eu, a fost votat de grup =i m-am supus
voin\ei majorit[\ii colegilor mei. Al doilea
aspect ce era definit ]n legea minorit[\ilor
se refer[ la organiza\iile minorit[\ilor na\ionale. }n absen\a unei legi, noi s]ntem considera\i ONG-urilor. Am spus-o =i repet.
Noi nu s]ntem ONG-uri pentru c[ ele nu
pot participa la alegeri. Din aceast[ cauz[
am fost asimila\i, ]n legea partidelor, ca
partide politice. Nu s]ntem nici a=a ceva.
S]ntem un al treilea tip de organiza\ie pe
care ]ncerc[m s[-l definim prin aceast[
lege a minorit[\ilor.
Un al treilea aliniat pe care l-am pus ]n
legea minorit[\ilor se refer[ la institu\ia
statului care trebuie s[ r[spund[ de problematica minorit[\ilor na\ionale. Dac[ a\i
observat, ]n ultimii 15 ani minorit[\ile au
fost mutate de la un minister sau departa-

ment la altul. E bine, pentru a da stabilitate,

s[ cre[m o structur[ institu\ional[ care s[
r[spund[ de problematica minorit[\ilor =i
s[ fie =i ordonator principal de credite pentru
c[ avem subven\ia bugetar[ care e bine s[
mearg[ printr-o institu\ie stabil[. Noi ]ncerc[m prin aceast[ lege s[ transform[m ]ntr-o
realitate de jure tot ceea ce am ob\inut p]n[
acum de facto. }n legea electoral[ am ob\inut, deocamdat[, o formul[ de compromis
]n lipsa unei legi a minorit[\ior.
Aceast[ lege mai are =anse s[ intre ]n
dezbaterea parlamentului ]n actuala legislatur[?
Cred c[ de aceast[ dat[ colegii mei parlamentari au ]n\eles de ce era important[
aceast[ lege =i am speran\a c[ va fi, totu=i,
adoptat[.
Deci la alegerile locale putem ]ncerca
=i noi armenii s[ ob\inem un post de consilier ]n unele localit[\i.
Trebuie s[ g[sim persoane care s[ fie
votate masiv =i de rom`ni. Evident persoanele pe care le propunem trebuie s[ fie
cunoscute =i respectate. Eu cred c[ ar trebui s[ ne preg[tim serios pentru acest
subiect =i s[ select[m cu aten\ie locurile =i
oamenii pe care ]i propunem.
Pentru c[ am adus vorba de comunitatea noastr[ v[ propun s[ discut[m =i despre
priorit[\ile pe care le avem ]n acest an.
La capitolul financiar st[m foarte bine
=i anul acesta. Nu st[m bine la dou[ lucruri. }n primul r]nd, iat[, s]ntem din ce ]n
ce mai pu\ini. Este o problem[ care se va
acutiza, din p[cate. }n al doilea r]nd nu reu=im s[ ne revenim, =i mi-e team[ c[ v-a mai
trece cel pu\in un an sau doi, dup[ dezastrul tehnologic produs la sediul central.
Practic am pierdut enorm =i a fost afectat[
grav activitatea Uniunii. Nu ]mi place s[ m[
pl]ng, dar trebuie spus: cursurile de informatic[ nu se mai \in, =coala se mut[ de
colo colo, tipografia func\ioneaz[ sau nu.
Noi privim lucrurile de la centru dar ]n
\ar[, ]n filiale se putea face mai mult.
Este adev[rat dar activitatea central[
fiind blocat[ s-a creat o disfunc\ie major[.
Din fericire am fost ajuta\i. +i e locul s[
spunem aici, =i ]mi face pl[cere s[-i mul\umesc ]nc[ o dat[ doamnei Ileana Tureanu, secretar de stat ]n Ministerul Transporturilor, Construc\iilor =i Locuin\ei. Practic
d]nsa ne-a salvat ]n ultimul moment de la
dezastru creat la cl[dirile bisericii, muzeului =i sediului UAR. }n al doilea r]nd tot
doamnei Tureanu ]i mul\umesc pentru c[
anul trecut s-au virat primele fonduri pentru consolidarea bisericii armene=ti din Ia=i.
Anul acesta vor ]ncepe lucr[rile de consolidare. Datorit[ doamnei Tureanu aceste lucr[ri vor avea loc. Deocamdat[ s-a realizat
proiectul, care cost[ =i el c]teva miliarde =i
urmeaz[ consolidarea. Tot datorit[ ]n\elegerii d]nsei pentru problemele comunit[\ii
armene, anul acesta vor fi alocate fonduri
pentru consolid[ri =i la Boto=ani =i Zamca.
S[ revenim la activit[\ile comunitare.
Vreau s[ dau exemplu filialei Cluj care
este o filial[ mic[ dar care a reu=it s[
scoat[ un album foarte bine f[cut, a realizat o expozi\ie de art[ armean[ la Cluj =i
apoi la Gherla
Iar ]n toamna anului trecut expozi\ia a
fost prezent[ =i la Viena.
}n momentul ]n care exist[ un proiect
clar, important este s[ fie cineva care s[ ]l
finalizeze. Sigur exist[ ]nt]rzieri, s]c]ieli
Sigur c[ cel ce se ocup[ de contabilitatea
proiectului este cel mai ]njurat iar cel care
vrea s[ realizeze proiectul ]njur[ continuu.
Dar important[ este finalizarea. Dac[ ai o
idee e bine s[ te \ii de ea =i s[ o duci p]n[
la cap[t. Doamna Varduca este martor[.
M-am b[tut c]t am putut ca acel proiect de

care am amintit s[ fie dus p]n[ la cap[t. Finan\[ri exist[, repet. E bine ca lucrurile pe
care le facem s[ nu fie de o zi. Ele s[ aib[
relevan\[ =i ]n viitor. Proiectul de la Cluj a
fost cel mai reu=it proiect al anului trecut
datorit[ implic[rii directe a doamnei Varduca la Cluj, a domnului Tivadar =i datorit[
activit[\ii excep\ionale a domnului Esztegar ]n calitatea sa de pre=edinte al filialei
Transilvania a UAR.
Nu crede\i c[ =i alte persoane din comunitate care, poate aveau =i ele proiecte
au fost descurajate?
Da a=a este. }n momentul c]nd vorbe=ti
cu cineva care administreaz[ un fond, persoana respectiv[ are tendin\a de a spune
nu. Dar trebuie s[ treci de acest moment.
Revin, avem proiecte care au r[mas nefinalizate, m[ refer la abecedar, la manualul
de istorie, la tipografie, =i datorit[ nenorocirii care s-a produs dar =i datorit[ modului
]n care au fost conduse proiectele.
A\i pomenit de tipografie. Cum poate fi
eficientizat[ activitatea ei?
P[rerea mea este c[ la aceast[ tipografie a noastr[, utilajele pe care le avem, s]nt
bune pentru ziare =i alte lucr[ri f[r[ preten\ii. Nu poate mai mult de at]t.
+i ajungem la capitolul retehnologizare.
Dup[ ce vom cump[ra sediile pe care
le avem trebuie serios s[ ne g]ndim dac[
merit[ s[ continu[m aceast[ activitate de
tipografie sau s[ ne orient[m spre alte domenii pentru a avea =i resurse extrabugetare. Banii de la buget au destina\ii foarte
precise =i s]nt c]t s]nt de aceea avem nevoie
=i de alte resurse. C[ aceste resurse vor
veni din activitatea tipografiei sau altceva
r[m]ne s[ hot[r]m foarte serios. Dar asta
dup[ ce cl[direa sediului central va fi con-

solidat[. Dac[ vom hot[r] s[ continu[m activitatea tipografic[ va trebui s[ facem achizi\ii pentru utilaje ]n leasing. O tipografie la care s[ tip[rim la un alt nivel, nu
numai propriile noastre publica\ii sau c[r\i
ci =i comenzi din afar[ ce pot aduce c]=tiguri suplimentare. Actualele utilaje trebuie
p[strate m[car =i pentru faptul c[ s]ntem
lega\i sentimental de ele, dar repet, ele nu
pot s[ asigure mai mult dec]t fac acum.
Au fost o dona\ie cu o mare ]nc[rc[tur[ sentimental[ din partea cona\ionalului nostru Ar=avir Glorighian.
A=a este. Dac[ vorbim de alte tipuri de
activit[\i pe care le-am putea dezvolta trebuie s[ ne g]ndim =i la ce resurse dispunem. Nu m[ refer la cele materiale ci
umane. A=a cum pornisem acele cursuri de
informatic[ ideea era de a depista resurse
umane pentru un al doilea front pe care s[-l
deschidem ]n cadrul Uniunii. Din p[cate
+i o ultim[ ]ntrebare. Domnule Pambuccian dori\i s[ mai candida\i la un nou mandat pe lista UAR la alegerile generale?
Da =i din fericire cred c[ pot aduce ]n
continuare foarte multe voturi. Mai mult
cred c[ ar fi bine s[ mai preg[tim pe cineva.
Asta nu ]nseamn[ c[ nu mai vreau s[ candidez dar trebuie s[ existe ]ntotdeauna o
solu\ie de rezerv[. Pragul electoral va cre=te
pentru c[ num[rul de parlamentari va sc[dea. Este o hot[r]re clar[. }n momentul de
fa\[ noi, minorit[\ile, reprezent[m cam 4%
din parlament. Dup[ reducerea num[rului
de parlamentari, cu 10%, a=a cum se preconizeaz[, minorit[\ile vor reprezenta 8%
din parlament.
Dac[ vor fi tot 18 deputa\i ai minorit[\ilor
Este posibil ca selec\ia s[ se fac[ prin
pragul electoral. Astfel nu vor mai intra tot
at]\ia deputa\i ai minorit[\ilor. Pentru noi,
armenii ]n acest moment nu este un risc.
Dar pentru al\i colegi s-ar putea ivi probleme. Interesul nostru este ca grupul parlamentar s[ fie puternic.
V[ mul\umesc =i v[ propun ca, ]ntr-un
num[r viitor, s[ vorbim despre domeniul IT
unde ave\i realiz[ri de marc[.
Interviu realizat de
Mihai STEPAN-CAZAZIAN

DEMOGRAFIE
Rezultatele recens[m]ntului din 2002
din Armenia indic[ o popula\ie a \[rii
num[r]nd 3.213.000 de locuitori, dintre
care 3.145.000 s]nt armeni. Restul se
]mparte ]ntre kurzii-iezidi (40.600 de
oameni), ru=i (14.700), asirieni (3.600),
ucraineni (1.600), kurzi (1.500), greci
(1.200), gruzini (696), bieloru=i (257),
germani (133), evrei (109) =i polonezi
(97). Dup[ cum a informat =eful departamentului armean pentru migra\ii =i refugia\i, dup[ ob\inerea independen\ei,
]n1991, peste un milion de cet[\eni
armeni au p[r[sit \ara, 70% dintre ace=tia
emigr]nd ]n Rusia.
Potrivit datelor ob\inute ]n urma
recens[m]ntului desf[=urat ]n Rusia ]n
anul 2002, popula\ia \[rii num[r[ 145,2
milioane de reziden\i permanen\i, cu 1,6
milioane de oameni mai pu\in dec]t la
precedentul recens[m]nt, din 1989. Ast[zi
structura multina\ional[ a Rusiei cuprinde
160 de na\ionalit[\i, numerice=te armenii
ocup]nd pozi\ia a 6-a: 79,8% ru=i, t[tari
3,8%, ucraineni 2%, ba=kiri 1,2%, ciuva=i
1,1%, ceceni 0,9%, armeni 0,8%. }n
perioada dintre cele dou[ recens[minte
(1989-2002), num[rul azerilor din Rusia
a crescut de la 340 de mii la 620 de mii,
iar cel al evreilor a sc[zut de la 540 de mii
la 230 de mii.
De=i ofer[ un tablou mai s[rac dec]t
cei1,5-2 milioane de armeni care, potrivit
liderilor comunit[\ii armene locale, ar tr[i
]n Rusia, aceste date, oficiale =i absolut
credibile, a=eaz[ colonia armean[ din
Rusia cu 1,3 milioane de oameni pe
primul loc ]n Diaspor[. Exist[ pu\ine
motive s[ ne ]ndoim de acest lucru, dac[
\inem cont de urm[torul ra\ionament:

faptul c[ estimarea de 1,5-2 milioane a

armenilor din Rusia a dat un rezultat
recenzat de 1,3 milioane, ne ]ndrept[\e=te
s[ credem c[ estimarea de 1-1,2 milioane
a armenilor din Statele Unite cea mai
numeroas[ comunitate din Disapora
<occidental[< nu ar da un rezultat
recenzat mai mare de 1 milion de oameni.
Revenind la Armenia, cotidianul
Haykakan Jamanak de la Erevan a publicat tabloul evolu\iei natalit[\ii ]n Armenia
]n ultimul deceniu, tablou ce indic[ o
sc[dere a na=terilor cu 54% ]ntre anii
1992 =i 2001. Astfel, s-au ]nregistrat
70.581 de na=teri ]n 1992, 59.041 ]n
1993, 51.143 ]n 1994, 48.960 ]n 1995,
48.134 ]n 1996, 43.929 ]n 1997, 39.366 ]n
1998, 36.502 ]n 1999, 34.300 ]n 2000 =i
32.100 ]n 2001. }n afara emigr[rii,
cauzele acestei sc[deri drastice s]nt
condi\iile socio-economice grele, absen\a
unei protec\ii sociale eficiente =i lipsa
unei politici de ]ncurajare a natalit[\ii.
(V.M.)

ARARAT

Restituiri

Armenii
din Estul Europei
(continuare din num[rul 23-24/2003)

Armenii au ap[rut deja n mod

sporadic mai devreme n regiunile nordice, dar aceasta se poate
dovedi numai cu dificultate, probabil c[ nici nu au jucat un rol
important. Nu pot fi g[site nainte
de 1330 nici pietre funerare armene=ti, nici m[car khacikaruri.
Catedrala din Lemberg avea
conform izvoarelor din secolul
XVII o construc\ie anterioar[ nchinat[ Sfintei Ana, Mama Fecioarei Maria, care poate a existat
p]n[ n secolul XII. O alt[ dovad[
vine din Soldaia din sudul Crimeii. Aici a existat n 1294 ntre
armeni =i greci o disput[ despre
adev[rata dat[ a Pa=tilor. Despre
aceast[ disput[ Sinaxarul din Soldaia pomene=te de mai multe ori.
nseamn[ c[ a existat n Soldaia,
deja nainte de 1330, o comunitate armean[, de=i a fost mic[. Sirarpie Nersessian atrage aten\ia
c[ ntr-o scriptorie din 1480 n
\ara voievodului +tefan cel Mare
a fost copiat n ora=ul Akkerman
un text mai vechi, din anul 1281,
de unde concluzioneaz[ pe drept
c[ n vremuri str[vechi n Transilvania trebuie s[ se fi aflat o m[n[stire a armenilor. Da=cevic a
putut demonstra din scrierile referitoare la via\a Sf. Agapitos
(1080-1090) c[ un medic armean
din Kiev a fost martor al unei
minuni a sf]ntului; deci n acel
timp au tr[it n mod sporadic armeni n Kiev.
Un rol hot[r]tor n emigrarea
armenilor n Balcani l-au avut turcii. Armenii s-au stabilit n timpul
expansiunii acestora n Europa.
Este bine cunoscut rolul armenilor n vremea asediilor Vienei =i n cetatea Buda ocupat[ de
turci.
Armenii au emigrat nt]i n
Crimeea, apoi n estul Europei.

Un punct important a fost ora=ul

Surchat n sud-vestul Crimeii. n
secolul XVII Gali\ia a intrat sub
influen\a c[lug[rului Pidou, reprezentantul Congrega\iei Propaganda Fide, care sus\ineau pentru
armeni =i un teatru iezuit al contrareformei, ale c[rui ruine se mai
afl[ =i ast[zi n Lemberg.
Nikolaios Torosovici i-a condus n 1660 =i 1669 pe armeni
ntr-o uniune bisericeasc[ cu Roma =i a devenit astfel primul arhiepiscop din Lemberg. O dat[ cu
alipirea de Imperiul Habsburgic
s-a ridicat n cartierul armenilor
un mic palat episcopal, n care se
afl[ ast[zi locuin\e particulare.
S-a p[strat considerabil de mult
din dotare, ca de exemplu, galeria
monahal[.
Enclava armeneasc[ de rit gregorian s-a concentrat n Moldova
n zona Sucevei. Bisericile din Kamenitz Podolsk au disp[rut, dar o
f]nt]n[ armeasc[ =i nume de str[zi
amintesc de cartierul de armeni
de odinioar[. Mari modific[ri ale
comunit[\ii armene au ap[rut de
abia n timpul Imperiului Habsburgic.
Dup[ cucerirea cet[\ii Buda
]n 1686, a zadarnicelor asedii ale
Vienei 1683 =i a p[cii din Karlowitz 1699 Transilvania s-a alipit
sub Leopold I la Imperiul Habsburgic. Foarte pu\ini armeni tr[iau n zona dintre Sibiu =i trec[toarea Turnul Ro=u, care era denumit[ Terra Armenorum Transilvaniae. Popula\ia armean[ a fost
concentrat[ n patru ora=e, printre
care =i Armenopolis, care a fost
ntemeiat cu aprobarea lui Leopold I n 1700.
ntre 1660 =i 1690, din cauza
prigoanei s]ngeroase declan=ate
]mpotriva armenilor de c[tre voievodul Duca, 12.000-15.000 armeni din Moldova s-au refugiat

Serial Ararat

F r a t e l e B e d ro s o v ( 1 3 )
IX
DIN NOU N ODESSA
In aceste condi\ii, Edik i-a narat un prim cr]mpei din
via\a sa zbuciumat[, acela pe care cititorul meu l-a =i aflat,
privitor la arestarea sa. n mod curios, Eduard s[ri la
evadarea din Siberia, dup[ scurgerea a aproximativ
dou[zeci de ani de munc[ for\at[, de fapt la o p[rticic[
minuscul[ din ceea ce reprezenta preg[tirea ei.
Fratele s[u, care nv[\ase s[ supravie\uiasc[, dob]ndise
pre\uirea comandantului coloniei unde se g[sea. De fapt, o
cump[rase. C[ci lucr]nd ntr-o min[ de aur, scosese ntrascuns at]ta minereu nc]t, dac[ ar fi putut s[ viziteze nc[
o dat[ locurile acelea, acum c[ era liber, =i s[ aduc[ de
acolo comoara pe care o ngropase, tr[ia zeci de ani n
bog[\ie, f[r[ s[ mai mi=te un pai din loc n vederea
c]=tig[rii existen\ei. Bun[ parte din acel tezaur nemaiv[zut
devenise al ofi\erului care r[spundea de lag[r. Cu prilejul
fiec[rei ie=iri la suprafa\[ a fratelui Verei, comandantul =i
dob]ndea tainul f[r[ s[ fac[ nici un efort n vederea agonisirii lui.
Vie\uirea n colonie era oarecum slobod[. Gerurile de
40, fiarele ce r[t[ceau pretutindeni n c[utare de hran[
cu s]nge cald, paza ce cam ignora existen\a condamna\ilor,
deoarece nu aveai cum sc[pa din taiga, orice ai fi f[cut,
toate acestea asigurau comenduirea de aparenta lini=te a
robilor nh[ma\i la t[ierea p[durile sau care coborau sub
p[m]nt s[-l sape pe din[untru. Construiau =i =osele; una
dintre ele se nume=te: Drumul oaselor, ceea ce v[de=te
condi\iile muncii de acolo. Cadavrele nghe\ate nu puteau
fi ngropate, r[m]neau la mila s[lb[ticiunilor.

n Transilvania, unde prin\ul Mihai Apaffi I le-a acordat n 1672

drepturile unei largi autonomii cu
administra\ie, jurisdic\ie =i religie
proprie, libert[\i pe care =i Cazimir III le acordase odinioar[ armenilor n Lemberg.
Carol VI a ridicat Armenopolis, n 1726, la rangul de Libera
Oppidum Armenopolitarum. Maria Tereza a permis ntemeierea a
trei ora=e armene n Transilvania
iar Iosif II a acordat n 1786 ora=ului Gherla dreptul unei Liberae
civitatis Armenopolis.
Carta din 1672 a principelui
Apaffi I a acordat libertate religiilor, eparhia armean[ fiind ini\ial la Bistri\a, apoi fiind transferat[ la Gherla. n 1660 =i apoi n
1699 Lemberg s-a unit cu Biserica din Roma sub Nikolaios Torosovici, iar n 1690 sub episcopul Oxendius Verzerescul (16551715) =i armenii transilv[neni ]n
num[r de 80.000 de credincio=i se
unesc cu Roma. Episcopul a fost
educat la Collegium Urbanum de
Propaganda Fide din Roma.
Importan\a ora=ului Gherla
pentru Imperiul Habsburgic este
mare datorit[ modului n care a
fost tratat[ minoritatea armean[.
Astfel ora=ul a fost influen\at ]n
arhitectur[ de haina barocului austro-ungar, de leg[tura str]ns[ cu
Congrega\ia Mechitarist[ vienez[, ai c[rei c[lug[ri au prelucrat
izvoarele istorice =i le-au publicat,
iar mechitari=ti de seam[ =i-au
avut ob]r=ia n Gherla, ca de exemplu penultimul stare\ general Gregoris Manian. n curentul unei
reactualiz[ri a importan\ei rela\iilor dintre Imperiul Habsburgic
=i armenii transilv[neni, Armenopolis-ul are un loc important, care
nu poate fi ignorat.
Prof. univ. dr.
Helmut BUSCHHAUSEN

Medalion

CRISTIN GIZMEGIAN
S-a n[scut la Constantinopol ]n anul 1901. +i-a petrecut primii ani
de via\[ ]n ora=ul natal. Tat[l ei, Onnig Berberian, s-a ]ngrijit de
viitorul copil. A=a ]nc]t dup[ absolvirea liceului o ]nscrie la =coala superioar[ englez[ de =tiin\e exacte, urm]nd concomitent =i studiul limbii
franceze.
}n anul 1922, ca =i al\i zeci de mii de armeni ]mpreun[ cu p[rin\ii
ei, ]=i g[se=te refugiul la Bucure=ti. Locuiau undeva pe strada Lipova
la nr. 8, ]n spatele G[rii de Est, la cap[tul str[zilor Gherase =i D-na
Ghica, ]ntr-o cas[ ]nconjurat[ de flori =i o frumoas[ curte.
}n cur]nd se va m[rita cu Garabed Gizmegian, un cunoscut covorar.
Vorbind de aceast[ breasl[ trebuie s[ amintesc numele unor aprecia\i
cunosc[tori ]n ale covoarelor. Probabil c[ mai tr[iesc unii care ]=i aduc
aminte de magazinul de covoare de pe Calea Victoriei, ]n perioada interbelic[, sub patronatul lui Bedros =i Mannig Giaburov. Un altul a fost
Sirag C[scanian care este =i autorul unui tratat intitulat <Covoare manuale>, tip[rit la Bucure=ti ]n anul 1972 de c[tre Editura Tehnic[. Dar
s[ nu-i uit[m pe Hapet Nefian, Hampar\um Atamian, Garbis Dudian.
Dup[ r[zboi =i ]n anii care au urmat, unii dintre cei aminti\i =i-au
adus aportul ]n fabricile =i cooperativele de specialitate fiind angaja\i
]n func\ia de consultant.
Dup[ aceast[ scurt[ parantez[, revin acum la personalitatea Cristinei Gizmegian. A fost profesoara
noastr[ de matematic[, pred]ndu-ne aritmetica, algebra
=i geometria. }n particular a
predat engleza =i franceza.
Prin disciplina impus[ la
}n timpul orei de matematic[. La tabl[ t]n[rul
orele ei, eram cei mai ordo- Eduard Tumageanian al[turi de profesoara
na\i. Pe c]t de sever[ =i pe
Cristin Gizmegian
c]t de pu\in z]mbitoare, era
pe at]t de bun[, ]n\eleg[toare =i iert[toare. Aveam doi colegi de clas[
care erau premian\ii ei: Harutiun Harutiunian =i Ara Barsamian.
Profesoara noastr[ era ]ndr[gostit[ de materia ce ne-a predat-o,
c[ut]nd s[ reg[seasc[ mereu culmile =i particularit[\ile ei, transmi\]ndu-ne nou[ farmecul cifrelor p]n[ la transparen\a lor.
Pentru noi pagina cea mai impresionant[ a activit[\ii sale didactice
r[m]ne delicate\ea =i frumuse\ea stilului de a ne preda, r[bdarea pe
care o avea, dragostea pe care o tr[ia =i ar[ta fa\[ de noi. Iat[ c]teva din
tr[s[turile caracterului ei.
}n anii aceia intram des ]n casa ei ]mpreun[ cu p[rin\ii mei, r[m]n]nd al[turi de d]nsa =i dup[ ce am devenit preot. }n 1977-78, casa
ei ca =i ]ntregul cartier au fost demolate pentru a fi construit ]n loc un
nou cvartal de blocuri. I-a fost repartizat[ o garsonier[ ]ntr-un bloc din
pia\a Filantropiei, unde =i-a petrecut ultimii ani de via\[, r[mas[ ]n
grija permanent[ a unei familii binevoitoare.
Se stinge din via\[ ]n anul 1985. Cea de pe urm[ slujb[ am s[v]r=it-o
cu o deosebit[ emo\ie =i tr[ire, cu un cuv]nt de omagiere =i cu o
lacrim[.
ZAREH VART.

Lui Edik i-au murit n bra\e, de

scorbut, t.b.c., ori nghe\a\i, vreo trei prieteni din copil[rie, victime ale anilor 3536. nchipui\i-v[, n blocul unde locuiam
noi, nu exista familie s[ nu aib[ pe careva
n Siberia, condamnat pentru un banc,
pentru o vorb[. Mai ales armenii, adic[
to\i vecinii no=tri, erau v]na\i. i urm[reau
pentru c[ men\ineau rela\ii cu rudele lor
din Occident =i exista spaima c[ transmiteau acelora =tiri secrete despre via\a n
U.R.S.S. Urau pe to\i care veneau de
aiurea sau aveau =ansa s[ se a=eze aiurea.
Oricine inten\iona s[ plece din Uniune, =i
risca libertatea, prin simplul fapt c[ dorea
aceasta; pentru a fi fost condamnat, nu
erau necesare demersuri de nici un fel n
vederea atingerii scopului [stuia, nu. Doar s[ vrei s[
m[rturise=ti cuiva c[ doreai s[ p[r[se=ti raiul pe
p[m]nt =i-\i =i d[deai arama pe fa\[, socoteau enkavedi=tii! Lui Eduard desigur c[ i-a at]rnat greu faptul c[
sora mamei noastre, na=a mea, d]ndu-=i seama ce
nsemna comunismul, =i-a luat b[rbatul =i s-a mutat cu
el n Iran unde au =i murit mai t]rziu.
Edik a supravie\uit, cum caracteriza situa\ia sora lui.
Din cei treizeci de ani condamnare, efectuase dou[zeci. A
ncercat s[ evadeze c[tre Alaska. N-a izbutit. S-a rentors
f[r[ s[-=i fi dat nimeni seama de aventura sa. Nu s-a
mul\umit cu nereu=ita lui. A complotat cu al\i trei vie\a=i
s[ scape mpreun[. Nu avea rostul s[ continue a-=i risca
via\a n chip stupid n luptele corp la corp cu s[lb[ticiunile
=i cu nghe\ul.
C]nd toate fur[ preg[tite, ntr-o sear[ s-a dus la comandant =i l-a rugat s[-l urmeze ntr-o nc[pere de unde discu\ia lor s[ nu fi fost auzit[ de so\ia acestuia =i de copil. n
temeiul nenum[ratelor servicii ce-i f[cuse =i pentru cari l
avea la m]n[, i-a m[rturisit ce-=i puseser[-n g]nd prietenii s[i
=i cu el. I-a cerut numai s[ nu declare dispari\ia lor n zori,
ci s[ lase s[ mai treac[ nc[ dou[-trei zile. Acest r[gaz le era

strict necesar pentru a se fi ndep[rtat

suficient de lag[r.
nseamn[ s[ fiu eu arestat n
locul vostru! Or s[ m[ chinuiasc[
p]n[ ce le voi povesti despre aceast[
convorbire =i m[ vor crede complice
cu voi. Asta ai =i devenit mai adineaori, c]nd \i-am vorbit despre planul nostru. Ba chiar mai demult ne
e=ti complice, de zece ani pe pu\in:
de c]nd te pl[tesc cu at]ta aur nc]t
s[ po\i cumpera Siberia toat[ cu el.
Te-mpu=c! Imediat se va vorbi despre aurul t[u. Prietenii mei
asta a=teapt[ ca s[-=i fac[ de cap =i
s[ se r[zbune ni\el. V[ denun\
c[ a\i pl[nuit evadarea!. \i tai
capul cu m]inile mele! Fii b[iat de=tept =i o s[-\i mearg[ bine. Ba o s[ m[ v]re-n locul vostru! Nu-i cuno=ti...
+tii tu prea bine cum s[ scapi, n-o s[ te nv[\[m noi...
n cele din urm[, comandantul i f[g[dui s[ tac[ asupra
evad[rii timp de trei zile, urm]nd s[ alerteze paza abia
dup[ aceea.
Disp[rur[ n taiga. Dup[ ie=irea din taiga, se
desp[r\ir[. Dar nici atunci nu avu Edik curajul s[
foloseasc[ vreun mijloc de locomo\ie n comun. +i-a
f[g[duit s[ nu se suie n nici unul p]n[ nu dob]ndea acte
false, s[ fie n regul[, asemeni oric[rui om liber.
+i a f[cut rost de acele acte false mult r]vnite, pl[tite cu
aur stropit cu s]nge =i nu cu ruble. Nu numai c[ avea acte
de identitate, dar =i f[cuse rost =i de o pensie; nu prea
mare, s[ nu fie b[t[toare la ochi, dar pensie era... Nimeni
nu p[rea mai curat ca Eduard.
Prima sa grij[ a fost s[ se ndrepte c[tre casa p[rinteasc[ din Spusk Kanguna nr. 9, numit[ a=a pentru c[ strada cobora c[tre port, ceea ce vrea s[ spun[ spusk denivelare.
Mihai R{DULESCU
(continuarea ]n num[rul urm[tor)

ARARAT

Cultur

Epistolarul unei vechi prietenii

Scrisorile lui Sergiu Celibidache ctre Eugen Trancu-Iai, la o nou ediie

La sfr=itul anului trecut, Editura Eikon
din Cluj a publicat o a doua edi\ie
ad[ugit[ a volumului de scrisori ale lui
Sergiu Celibidache c[tre Eugen TrancuIa=i, fiul economistului, universitarului =i
omului politic interbelic de origine armean[ cu acela=i nume. Prima edi\ie a ap[rut n
urm[ cu 7 ani la Editura Ararat sub ngrijirea aceluia=i Fabian Anton. ns[ nici n
nota introductiv[ a c[r\ii de fa\[, nici altundeva, nu se precizeaz[ nimic despre prima
apari\ie =i despre diferen\ele existente ntre
ea =i edi\ia a doua. O diferen\[ este totu=i
identificabil[ n finalul prezentului volum
este vorba de un scurt =i incitant fragment dintr-un interviu realizat de Fabian
Anton cu venerabilul om de teatru Gaby
Michailescu =i publicat n Ararat, an X.,
nr. 20 din 16-31 octombrie 1999. Textul se
intituleaz[ Iubirea secret[ a lui Sergiu
Celibidache, se refer[ la un episod din
tinere\ea marelui dirijor prezentat de
intervievat ca fiind un bun prieten al
armenilor =i merit[ citat in extenso Celibidache era ndr[gostit de Maria T[nase,
care nu r[spundea deloc avansurilor sale.
El era pe atunci un tn[r s[rac =i boem,
nimeni nu credea c[ va ajunge unde a
ajuns.
Cnd l-am cunoscut eu, Celibidache
locuia pe Calea Doroban\i, ntr-un subsol
plin de igrasie, unde dac[-\i l[sai seara
c[ma=a pe sp[tarul scaunului diminea\a o
g[seai ud[.
Toat[ tinere\ea lui Celibidache n-a fost
preocupat dect de jazz, b[tea n cr[ti\i ritmurile etc.
De fapt, spre deosebire de volumul din
1997 ap[rut la Ararat, prezenta edi\ie extinde foarte mult sec\iunea de Addenda.
Snt incluse suplimentar un articol din Cuvntul al Cellei Delavrancea, publicat n
1938: Recital Iris Barbura (n.n.: balerina
Iris Barbura, viitoarea partenera de via\[ a
viitorului mare dirijor, s-a sinucis, tragic,
n 1969), un articol despre Cariera excep\ional[ a lui Sergiu Celibidache publicat
n 1970 de aceea=i Cella Delavrancea n
Romnia literar[, un foarte dens, consistent =i interesant Jurnal cu Sergiu Celibidache (extras din volumul II din Chipurile =i priveli=tile Europei de Petru Comarnescu. Textul merit[ o discu\ie special[), un Portret Sergiu Celibidache extras
din volumul Dest[inuiri anti-literare al
pictori\ei interbelice Lucia Dem. B[l[cescu,
o scrisoare adresat[ de Sergiu Celibidache
lui Antonin Ciolan =. a... Se adaug[ o serie
de utile =i binevenite note explicative
privind o serie de personalit[\i apropiate
dirijorului (notele lipseau din precedenta
edi\ie). Au fost abandonate n schimb bogata sec\iune de fotografii din finalul primei
edi\ii =i facsimilele de scrisori. Toate aceste
modific[ri dup[ cum se vede, importante
nu snt consemnate. +i e p[cat, pentru c[
interesul reconstituirii este unul notabil.
Coresponden\a lui Sergiu Celibidache
cu bunul s[u prieten Eugen Trancu-Ia=i
(apelat Ginel) reprodus[ n aceast[ carte
ncepe pe 28 octombrie 1938 printr-o consistent[ scrisoare trimis[ de c[tre cel dinti
la Berlin =i se ncheie pe 3 martie 1979
printr-o scrisoare trimis[ tocmai din India.
Snt aproximativ 70 de pagini a c[ror relevan\[ este, am putea spune, deopotriv[
documentar[, afectiv[ =i literar[, dosarul unei vechi =i frumoase prietenii, dar =i
un extraordinar de expresiv autoportret
epistolar indirect al dirijorului. Celibidache
este un corespondent plin de verv[ (a se
vedea n acest sens =i scrisorile sale c[tre
matematicianul Mihai Botez din volumul

ap[rut anul trecut la Editura Institutului

Cultural Romn) dar =i un personaj cu totul fascinant, asupra tr[s[turilor c[ruia
vom z[bovi ceva mai pe larg n cele ce
urmeaz[. Pentru nceput, trebuie s[ apreciem ns[ c[ dincolo de laconismul poate
pu\in excesiv al editorului, despre care vorbeam n prima parte a acestui articol
ideea acestuia de a extinde Addenda cu
texte care completeaz[ portretul Celibidache prin cteva perspective suplimentare apar\innd unor oameni cari au fost =i
care l-au cunoscut este salutar[. Putem spune astfel c[ prezentul volum este, n mare
m[sur[, un portret n oglind[ iar coresponden\a este numai o dimensiune a lui e
drept, una foarte important[.
Scrisorile c[tre Eugen Trancu-Ia=i snt
trimise din cele mai diferite col\uri ale
planetei Buenos Aires, Torino, Roma,
Titisen (Germania), Caracas, New York, Havana, Londra, Atena, Zurich, Paris, Stockholm, Praga, Madrid... Ele nregistreaz[,
cu jovialitate vital[, pulsul evolu\iei fulminante, dar nu lipsite de dificult[\i a
unei cariere muzicale interna\ionale cu totul de excep\ie... Ceea ce impresioneaz[
ns[ cu adev[rat este afectivitatea colorat[
(dublat[ de o inteligen\[ sc[p[r[toare) farmecul colocvial (pres[rat cu expresii pito-

Nu-=i cru\[ compatrio\ii (cum nu cru\[, n

genere, pe nimeni), face nsemn[ri de c[l[torie =i portretistic[ n vitez[ (ntotdeauna expresiv[) Nu uita s[ s[ru\i mna
so\iei de fiecare dat[ =i n fiecare s[pt[mn[ din partea subsemnatului. (...) Acum
trei luni a trebuit s[ renun\ la un turneu n
Rusia, cu cea mai bun[ orchestr[ din Europa, din cauz[ c[ berlinezii mi retrag pa=aportul de boi ce snt. Vezi, dac[ nu te
ocupi de politic[ se ocup[ ea de tine. Te
mbr[\i=ez cu dor =i drag... Nu credem c[
ne n=el[m prea mult v[znd n aceast[ pl[cere a improviza\iei libere ceva din temperamentul iubitorului =i interpretului de
jazz din tinere\e. Dar s[ nu insist[m excesiv de mult asupra coresponden\ei propriuzise ea a mai fost, n definitiv, comentat[,
cu ani n urm[, inclusiv n paginile revistei
Ararat.
Fragmentele portretistice adi\ionale
din Addenda recompun o imagine ata=ant[, contradictorie, a unei personalit[\i pasionale =i Exist[ n acest volum =i unele
aspecte mai delicate =i dureroase, cum ar
fi, de exemplu, cel nregistrat de Petru Comarnescu (vechi americanist, fondator al
grup[rii Criterion =i, totodat[ unul dintre
pu\ini intelectuali criterioni=ti din Romnia
anilor 30 care nu a cedat ispitei legionare).

2 fevruarie 1970
Drag[ Ginel
}\i scriu ]ntr-un moment de pace dup[ furtuna cu Parisul. A fost nemaipomenit.
N-am avut la nici o orchestr[ din lume a=a manifesta\ie nebuneasc[. M-am bucurat ca
un copil de succesul [sta care ]mi va schimba via\a.
Nebunii de la Paris au f[cut o peti\ie unanim[ la pre=edintele statului c[ s[-l
lichideze pe Karajan. Soli=tii au amenin\at cu p[r[sirea orchestrei dac[ nu vin eu. Nemaipomenit! +i g`nde=te-te c[ este individualmente cea mai bun[ orchestr[ din lume!
Presa euforic[. 4 ziare au scris: <La premiere audition mondiale de Dephis et Cloe
sur le sol francais!> }\i ]nchipui ce pl[cere mi-a f[cut!
}n ce m[ prive=te rug[mintea ta, se pare c[ turneul ]n Rom`nia se face =i va fi ]n
primele dou[ s[pt[m`ni ale lui Iunie. Sunt tot felul de probleme. 15 membri refuz[
voiajul ]n \[rile comuniste =i nu este nici un mijloc de a-i constr`nge. S[ vede,!
B[iatul meu este o minune de personalitate. }mi pare foarte r[u c[-s prea b[tr`n
pentru el, m[ pot juca zile ]ntregi, dar via\a nu-mi las[ nici m[car o jum[tate de or[ pe
zi. }l iau peste tot cu noi =i doica. Are un an =i jum[tate =i ]n\elege tot. I-am telefonat
de la Madrid la Paris =i Ioana l-a pus la telefon =i mi-a zis: <Lalo, lalo, papa!> M-am
lichefiat complet, ]\i ]nchipui.
Cu s[n[tatea stau perfect. Ca =i Ortans, un spaniol cu for\[ de taur (rupe pietre de
200 kg) care a terminat, f[r[ s[ =tie, boxul (toate matchurile ]n prima repriz[) rup`nd
coastele, f[lcile sau \estele adversarilor. Ieri seara la Bayonne a tras un pumn unui
american, care figureaz[ al 8-lea pe lista mondial[, ]n um[r, dup[ care nenorocitul s-a
ales cu um[rul scos! Eu zbor peste tot s[-l v[d. E colosal! Nu are dec`t 89 de kg dar
are o for\[ nem[rginit[.
Scrie-mi la Kopenhaga, Hotel DAngleterre.
Trimete-mi m[surile g`t, piept, picioare (=i ale lui Zuzuca). Poate ]\i aduc ceva.
V[ s[rut cu mare dor pe am`ndoi.
Al vostru.
Sergiu
P.S. Arat[ articolul cu rug[ciunea fran\ujilor =i lui Costache Popa te rog!
re=ti) =i pl[cerea juc[u=[, coroziv-alintat[ a
scrisului epistolar, punctat ici-colo de moldovenisme (mata) =i chiar de argotisme
simpatice (zexe). Expansivul dirijor este
mereu preocupat de familia sa r[mas[ n
\ar[ (ata=amentul familial se reg[se=te de
altfel pe parcursul ntregului volum), face
uneori comentarii politice acide, ncondeiaz[ =i mai rar laud[ muzicienii cu
care vine n contact (printre cei l[uda\i
Avachian de care am avut o impresie excelent[), e, pe rnd, am[rt, revoltat =i expansiv, ntotdeauna tonic. Snt relatate tot
soiul de ghidu=ii, aventuri (sportive
mai ales!), al[turi de considera\ii muzicale
sclipitoare. Celibidache este =i un filozof al
muzicii, un artist care mediteaz[ asupra ei
=i asupra implica\iilor sale n existen\[.

Vorbind despre avatarurile postbelice ale

vie\ii =i activit[\ii muzicianului, acesta
consemneaz[, printre altele, un episod mai
aparte privind o tentativ[ de blocare prin
=antaj politic a carierei americane a lui
Sergiu Celibidache, aflat n plin[ afirmare
Un impresar american l-a ascultat n Europa =i l-a invitat pentru angajament la
New York. S-a dus. Impresarul i-a pus condi\ii oneroase =i obligativitatea de a nregistra interpret[rile pe discuri. Celibidache
a refuzat. Impresarul, pentru a-l intimida =i
a-l face s[ semneze contractul, i-a spus c[
I can make a perfect nazi out of you within
twenty minutes (Pot face din d-ta un perfect nazist n dou[zeci de minute). Adic[
s[-l declare hitlerist =i s[-i mpiedice orice
activitate n SUA. Celibidache nici nu a

mai stat de vorb[ cu impresarul =i a plecat

f[r[ s[-i dea mna. Aceasta l-a scrbit profund, dar experien\a nu trebuie generalizat[, c[ci nu to\i impresarii (...) recurg la =antaje =i n[scociri cum au p[\it mai demult
Ionesco =i mai de curnd Celibidache.
Trista experien\[ consemnat[ mai sus
face referire indirect[ la apartenen\a pasager[ a lui Celibidache la Mi=carea Legionar[ n anii 30. Apartenen\[ real[, dar r[mas[, practic, f[r[ consecin\e ulterioare. Ct
despre atitudinea impresarului comentariile snt, credem, de prisos... Un ecou al
acestui episod poate fi reg[sit consemnat
cu umor amar =i n scrisoarea trimis[ din
Londra lui Eugen Trancu-Ia=i pe 23 octombrie 1967 (p. 85). O scrisoare din care mai
pot fi re\inute, n alt[ ordine de idei, =i alte
comentarii pitore=ti, ntre care unele considera\iuni foarte slobode =i colorate privind calitatea jalnic[ a Germaniei muzicale actuale. Sau reflec\ii amare privind
indiferen\a autorit[\ilor romne=ti fa\[ de
venirea n \ar[ a lui Celibidache (nu m[
a=teptam la atta indiferen\[ =i nesim\ire).
n ceea ce prive=te vechea rela\ie de
amici\ie dintre Petru Comarnescu =i Sergiu
Celibidache snt, desigur, multe de spus.
O consemnare special[ merit[ nceputurile
ei, a=ezate sub semnul jazz-ului (mi s-a
impus, a crescut n ochii mei, cnd mi-a
ar[tat o scrisoare de la Duke Ellington, pe
atunci cea mai mare celebritate a muzicii
de jazz, al[turi de Louis Armstrong). Ulterior, spiritul viitorului dirijor va realiza o
sintez[ ntre jazz =i... Johann Sebastian
Bach!... Multe lucruri ar fi de spus =i despre avatarurile postbelice ale acestei prietenii, despre amici\ia lui Celibidache cu
Marcel Iancu, despre opiniile sale fa\[ de
muzic[ n societatea contemporan[ dominat[ de mass-media... Practic, ntre scrisorile c[tre Eugen Trancu-Ia=i =i celelalte
m[rturii nu exist[ o ruptur[, ci o continuitate =i o complementaritate. Volumul ap[rut
la Editura Eikon un roman n embrion!
ne convinge, de fapt, despre necesitatea
scrierii unei biografii a acestui personaj
cosmopolit =i, n acela=i timp, mare romn
ea ar strni, f[r[ ndoial[, un interes pe
m[sur[ =i ar readuce n aten\ie anvergura
uman[ a unei personalit[\i complexe, energetice =i ata=ante. Cine se ncumet[?
Cristina MANOLE

ARARAT

Arte

Contribu]ia lui Gheorghe Asachi

la dezvoltarea artelor plastice romne[ti

Personalitate impresionant[, cu o
solid[ =i multilateral[ preg[tire =tiin\ific[
=i artistic[ des[v]r=it[ ]n mari centre culturale europene, Gheorghe Asachi a realizat
]n cadrul operei sale de emancipare social[
=i cultural[ constituirea unei =coli autohtone de pictur[, conferind artei rom`ne=ti
un rol educativ ]n procesul de trezire a
con=tiin\ei na\ionale.
<Dac[ clasicismul^ a dominat ]n exclusivitate =coala de pictur[ ie=ean[ din
secolul al XIX-lea =i din primele decenii
ale secolului nostru afirm[ Claudiu Paradais faptul se datoreaz[ ]n cea mai mare
m[sur[ lui Gheorghe Asachi. El ]nsu=i pictor format ]n atmosfera clasicismului
vienez (1805-1808) =i mai ales al celui roman (1808-1812), cu unii dintre corifeii
acestuia, cum ar fi Antonio Canova, de
pild[, Gh. Asachi ]=i va pune pecetea propriei forma\ii spirituale asupra vie\ii artistice ie=ene vreme de aproape un secol>
(<Gh. Panaiteanu-Bardasare>, Buc., 1968,
p. 6).
Asachi s-a ar[tat interesat de pictur[
]nc[ din anii studen\iei sale. Pe l]ng[ cursurile de logic[, matematic[, fizic[, filozofie, etic[ =i arhitectur[ frecventate la
colegiul din Lwow, el a luat lec\ii de desen
av]ndu-l ca ]ndrum[tor pe profesorul
Bussi.
}n 1804, ]ntorc]ndu-se la Ia=i unde tat[l
s[u Laz[r Asachi fusese numit de c[tre
mitropolitul Veniamin Costachi protoereu
a toat[ Moldova, t]n[rul Asachi este angajat s[ ]ntocmeasc[ planurile dup[ care se
vor construi casele principesei Elena
Sturza-P[str[vanu.
}n vara anului 1805, primind o burs[
din partea Eforiei +colelor, pleac[ la Viena
s[-=i des[v]r=easc[ ]nv[\[tura ]n domeniul
astronomiei =i matematicilor superioare.
Dup[ trei ani petrecu\i ]n capitala Austriei,
Gheorghe Asachi pleac[ ]n Italia urm]nd
un program de c[l[torie, ]ntocmit cu mare
grij[ de c[tre tat[l s[u.
}n cei patru ani de studii ]n |ara lui
Dante, pe l]ng[ aprofundarea cuno=tin\elor
de arheologie, a literaturii latine =i italiene,
Asachi dedic[ o bun[ parte din timpul s[u,
picturii. De=i nu se ridic[ la nivelul talentelor sale manifestate cu succes ]n arhitectur[, inginerie =i jurnalism, desenele =i picturile realizate de el ]n perioada italian[
atest[ inteligen\a sa vie =i p[trunz[toare,
]nclina\iile artistice =i solida sa cultur[
general[ ]nsu=it[ ]n domeniul artelor plastice.
+ase carnete cu crochiuri aflate la
Cabinetul de stampe al Academiei Rom`ne, cuprinz]nd peisaje =i schi\e dup[ statui
=i tablouri admirate de el ]n muzeele italiene, dovedesc o veritabil[ ]ndem]nare de
artist ]n redarea propor\iilor, a mi=c[rilor =i
expresiilor.
<Studiu de nud>, <Lacul Albano>,
<Autoportret>, Spandolino capo brigante>
=i compozi\ia <Templul iubirii, s]nt lucr[ri
deosebit de reu=ite. <Coloseum>, <Portretul unui cardinal> =i <Templul Zei\ei Banului>, care reprezint[ o scen[ cu mai

multe personaje, indic[ me=te=ugul avansat

]nsu=it de Asachi ]n tehnica picturii ]n ulei.
Pe l]ng[ schi\ele de o execu\ie irepro=abil[, mapele cu desene con\in =i unele ]ncerc[ri naive, mai pu\in reu=ite, precum
cele cu tematic[ satiric[: <Invita\ie la dans>,
<}mp[r\irea drept[\ii> =i <Scen[ dup[
natur[>, ceea ce i-a determinat pe unii critici s[ considere desenele din prima categorie ca nefiind realizate de Asachi ci doar
cump[rate =i colec\ionate de el, ori de c[tre
fiul s[u Alexandru. Semn[tura lui Gheorghe Asachi, existent[ pe aceste crochiuri, a
fost interpretat[ ca av]nd o semnifica\ie de
posesor al lucr[rilor =i nu de autor al acestora.
Criticul de art[ Eugen Pohon\u contest[ categoric ipoteza respectiv[ sus\inut[
de George Oprescu, aduc]nd drept argu-

el ob\ine un post la Ministerul Afacerilor

Externe. Personalitate dinamic[ =i novatoare, Asachi ]=i canalizeaz[ energiile
urm[rind scopuri progresiste de rena=tere
cultural[ =i artistic[ a \[rii, de dezvoltare a
]nv[\[m]ntului, =tiin\ei =i artei ]n spirit
na\ional.
Sus\inut de mitropolitul Veniamin Costachi, el reu=e=te s[ conving[ ]n 1814 pe
domnitorul Scarlat Calimachi s[ ]nfiin\eze
o clas[ de inginerie =i topografie ]n limba
rom`n[, ]n cadrul =colii grece=ti patronat[
de domnie.
Interesul ar[tat de tineret acestei ini\iative avea s[ se concretizeze ]n num[rul
mare de elevi ]nscri=i la cursuri, ceea ce va
st]rni animozitatea directorului =colii, Gobdelas, ]mpotriva <feciorului de pop[> care
avea ]ndr[zneala <s[ fac[ =tiin\[ superioar[

B[t[lia de la Baia (litografie)

ment faptul c[ Gheorghe Asachi, cu pronun\atul sim\ de r[spundere de care a dat

dovad[ ]n toate ac\iunile sale, nu s-ar fi
pretat la o astfel de mistificare.
Referindu-se la aceast[ problem[, Eugen Pohon\u afirm[: <Lucr[ri certe de m]na
lui Gheorghe Asachi, ca desenul ]n culori
al Bianc[i Milesi, din carnetul de studii de
la Roma, sau cel al familiei Ghica, cu care
era prieten, se apropie mai mult de realiz[rile bune, dec]t de cele slabe. Nu se
cuvine deci ca din motive de inegalitate
tehnic[ s[-i contest[m opera cu calit[\i artistice =i s[ i le atribuim numai pe cele de
valoare minor[. Neiscusin\a unora se datore=te grabei =i caracterului lor caricatural =i
nu faptului c[ Asachi nu ar fi putut mai
mult> (<}nceputurile vie\ii artistice moderne ]n Moldova>, Buc., 1967).
Perioada petrecut[ ]n Italia a avut o
deosebit[ influen\[ asupra form[rii intelectuale a lui Gheorghe Asachi care a frecventat aici medii culturale cu preocup[ri artistice. Pe Bianca Milesi, cea care a fost marea sa iubire =i muza sa inspiratoare, a
cunoscut-o la Vatican pe c]nd copia una din
stan\ele lui Rafael. Bianca era o femeie
cultivat[, c[l[torise ]n Fran\a, Germania,
Elve\ia, studiase matematicile =i filozofia,
luase lec\ii de pictur[ de la Andrea Appiani, =i \inea deschis un salon literar frecventat de oameni politici, de litera\i =i arti=ti cu
vederi progresiste. Animat de o dragoste
]n[l\[toare =i pur[, Asachi ]i va dedica
Bianc[i Milesi versuri ]n stilul lui Petrarca,
=i ]i va schi\a portretul.
Re]ntors ]n \ar[ ]n 1812, apreciat ca
bun cunosc[tor al mai multor limbi str[ine,

]n limba r]nda=ilor =i \[ranilor>.

Succesul ]nregistrat la sf]r=itul celor
cinci ani de studii a clasei ]nfiin\at[ de
Asachi, a pus definitiv bazele ]nv[\[m]ntului rom`nesc ]n Moldova. Dup[ o perioad[
de cinci ani (1822-1827), petrecut[ la Viena ]n calitate de agent diplomatic al Moldovei, Gheorghe Asachi revine ]n \ar[ unde
]=i reia activitatea de profesor =i prime=te
func\ia de conducere =i ]ndrumarea a ]nv[\[m]ntului public din Moldova, ca <referendar> la Eforia +coalelor.
}n aceast[ calitate el va continua opera
de culturalizare, ]nfiin\]nd o re\ea de =coli
publice, de grade =i specialit[\i diferite,
accesibile unui num[r sporit de tineri din
toate mediile sociale.
Contribu\ia lui Gheorghe Asachi ]n
domeniul ]nv[\[m]ntului rom`nesc este remarcabil[. Dup[ plecarea din \ar[ a c[lug[rilor greci care ]ntre\ineau =colile de limb[
greac[, ]n urma e=ecului mi=c[rii eteriste
din 1821, el reorganizeaz[ Seminarul de la
Socola aduc]nd dasc[li din Transilvania,
re]nfiin\eaz[ Gimnazia Vasilian[ de la Trei
Ierarhi distrus[ de incendiu, creaz[ =coli
pedagogice, ]nmul\e=te num[rul =colilor
elementare de la ora=e =i sate, pune bazele
unui institut pentru educa\ia fetelor din
familiile burgheze (1831), ]ntemeiaz[ ]n
1843 ]naltul for de cultur[ care a fost
Academia Mih[ilean[ unde prelegerea de
inaugurare a Catedrei de istorie na\ional[
va fi \inut[ de Mihail Kog[lniceanu.
}n ajutorul activit[\ii sale ]n domeniul
]nv[\[m]ntului =i culturii, a r[sp]ndirii
cuno=tin\elor generale =i devolt[rii gustului estetic Gheorghe Asachi va folosi cu

succes presa, ]n special publica\ia <Albina

Rom`neasc[> editat[ de el, care vede lumina tiparului la 1 iunie 1829. Convins c[
revistele ilustrate pot sluji mai bine cauza
culturii, el pune bazele ]n ianuarie 1832,
Institutului litografic afiliat tipografiei
<Albina>. Litografiile realizate de Asachi
]n cadrul Institutului pe care-l ]ntemeiase,
aveau drept scop trezirea m]ndriei na\ionale prin mijlocirea imaginilor vizuale, a
reproducerii de tablouri prezent]nd momente sugestive, evenimente importante =i
figuri de seam[ din istoria poporului rom`n.
Ideea multiplic[rii tablourilor cu subiect istoric i-a venit lui Asachi pe c]nd se
afla la Roma cercet]nd cu mare interes fondurile Bibliotecii Vaticanului. El descoper[
aici un manuscris ]n englez[ al <Istoriei
Imperiului Otoman> de Dimitrie Cantemir
unde g[se=te ]nserat episodul din timpul
domniei lui +tefan Voievod ce ]l va inspira
=i pe Bolintineanu s[ scrie bine cunoscuta
lui poezie <Mama lui +tefan cel Mare>.
Impresionat de substan\a eroic[ a legendei, Asachi ]ncredin\eaz[ pictorului
italian Felice Giani execu\ia, la indica\iile
sale, a unei picturi de mari dimensiuni cu
aceast[ tem[. Tabloul a pl[cut generalului
francez Milois care l-a achizi\ionat =i expediat ]n Fran\a, lui Gheorghe Asachi
r[m]n]ndu-i doar o schi\[ a lucr[rii.
Cum ]n \ar[ nu existau ]nc[ arti=ti capabili s[ execute compozi\ii complexe, =i nici
me=teri litografi ]n stare s[ le reproduc[
pentru a fi tip[rite =i popularizate, Gheorghe Asachi =i-a propus s[ ]nfiin\eze la Ia=i
o =coal[ special[ necesar[ form[rii viitorilor pictori, ]n interesul ]nfloririi artelor
plastice ]n Moldova.
Pentru ]nceput, ]n calitatea sa de <referendar> al Eforiei +coalelor, el dispune
introducerea ]n cadrul =colilor existente a
cursurilor de desen, caligrafie =i pictur[,
unde no\iunile din domeniu urmau s[ fie
predate de c[tre arti=ti cu experien\[, adu=i
de Asachi din str[in[tate pe baza unor
insistente tratative. Astfel, ]n 1830, pictorul
vienez Hnig este invitat ca profesor la
<clasa de zugr[vire> a +colii franceze de la
Miroslava, iar germanii Josef Adler =i
Johann Mller (care va deveni =i un foarte
pre\uit colaborator al Institutului litografic
<Albina>) s]nt angaja\i la Gimnazia Vasilian[ a m[n[stirii Trei Ierarhi unde, ]n
1834, Asachi reu=ise s[ ]nfiin\eze catedra
de <desenul figurilor =i a zugr[virii istorice
]n olei>.
}n 1832, Asachi nume=te la conducerea
tehnic[ a Institutului litografic pe xilograful grec Dimitrios Contoleus Romanos,
care se bucura ]n epoc[ de o binemeritat[
reputa\ie. }n acela=i an, ]n locul lui Johann
Mller este angajat ca desenator Karl
Friederich Hoffmann.
}n 1835, domnitorul Mihail Sturza desfiin\eaz[ Gimnazia Vasilian[ =i-i ]ncredin\eaz[ lui Asachi responsabilitatea organiz[rii unei institu\ii de ]nv[\[m]nt superior,
cu facult[\i de filozofie, teologie =i drept,
care va fi inaugurat[ ]n acela=i an, la 16
iunie, sub numele de <Academia Mih[ilean[>.
Anais NERSESIAN
(continuare ]n num[rul viitor)