Cltoria realizat de Nic din Amintiri

din copilrie de I. Creang e cea de la

Humuleti la Iai i reprezint o coborre
din universul pur al copilriei; Nic pierde
insula de nemurire, care era Humuletiul i
cltoria l va conduce la o adevrat dram
a nstrinrii.

Imaginea Rtcitor, cu ochii tulburi,/

Cu trupul istovit de cale din poemul
Rugciune de O. Goga sugereaz
momentul de cumpn pe care l
triete tnrul autor aflat la nceput
de drum: un cuttor care vrea s-i
gseasc rostul su n mijlocul
poporului cruia i aparine

Motivul cltoriei n romanul Baltagul

de M. Sadoveanu presupune lungul
drum al Vitoriei n cutarea osemintelor
lui Nechifor, acesta fiind o replic la
marea
cltorie
n
care
a
plecatdalbul de pribeag; i pentru ca
sufletul lui s-i gseasc odihna, femeia
i feciorul ei cutreier munii, spre a
mplini datina: S nu rmie ntre lupi;
s-l aduc ntre cretini.

n naraiunea Descoperind rul de F.

Neagu, cltoria copilului ncepe
accidental,srind n albia bunicii
Paraschiva, ce se rotea goal alturi
de mal. Pentru Bnic cltoria
semnific cunoaterea primar a lumii,
a naturii nconjurtoare, cu toate
splendorile ei.

CLTORIE

Cltoria lui Ionu Jder din romanul

Fraii Jderi de M.Sadoveanu semnific
iniierea i nvtura personajului. La fel
ca i n basme, drumul i aventurile
reprezint probe i ncercri, prin care
Ionu
dobndete
experiena
i
nelepciunea vieii

Motivul cltoriei n Ultima lun de

toamn de I. Dru devine prob a
vlorilor eterne. Copiii n-au venit la
izvorul vieii i pe btrn l chinuie
gndul: au nu cumva i-au pierdut
esenele culturale adunate de veacuri
de ctre neam?

Cltoria
simbolizeaz
cutarea
adevrului, a pcii, a nemuririi, la
descoperirea unui centru spiritual. Ea
este seria de ncercri pregtitoare ale
iniierii, ca progres spiritual. Cltoria
exprim o dorin profund de
schimbare interioar, o nevoie de noi
experiene; ea este mrturia unei
nemulumiri ce mping la cutarea i
descoperirea de noi orizonturi. De fapt,
cltoria nu se ndeplinete dect
nuntrul fiinei. Ea ca fug n sine nui va atinge niciodat scopul.

Pentru Dionis/ Dan, personajul

central al nuvelei Srmanul Dionis
de M. Eminescu, care traverseaz
timpul prin ntoarcerea n vremea i
spaiul apus prin ascensiunea fcut
n lun, cltoria se dovedete o
cdere adamic