Sunteți pe pagina 1din 60

1

Epoca modern
Geneza lumii moderne: monarhiile absolutiste; modelul politic britanic si nasterea democra iei
americane; civilizaia european
MONARHIILE ABSOLUTISTE N SECOLUL AL XVI-LEA Secolul al XVI-lea s-a desfurat
n apusul Europei sub semnul avntului capitalismului, al consolidrii statelor-naiune dar i al
conflictelor religioase acerbe. Monarhiile absolute au aprut n condiiile sporirii puterii regale
exercitat asupra ntregii societi precum i datorit slbirii rolului nobilimii i creterii celui al
burgheziei, concomitent cu adncirea rivalitii dintre ele. Caracteristicile monarhiei absolute:
-regalitatea era instituia suprem n stat, regele avnd urmtoarele atribuii: emitea legile, avea
dreptul de a bate moned, de a conduce armata, era judector suprem, numea funcionarii regali,
stabilea impozitele, conducea politica extern; monarhul era ajutat de ctre un consiliu regal i se
sprijinea n special pe burghezie; numai regele avea armat permanent; a sczut rolul adunrilor de
stri.
Frana: S-a dezvoltat economic datorit implicrii statului. S-au nfiinat numeroase manufacturi.
Instituiile bancare i companiile comerciale au prosperat mai ales dup marile descoperiri geografice.
Nobilimea a fost subordonat de ctre rege i transformat n nobilime de spad. Unii burghezi i-au
cumprat titluri nobiliare devenind nobilime de rob. ntrirea absolutismului s-a realizat prin
nlocuirea relaiilor de vasalitate cu organe centrale i locale de conducere, prin creterea atribuiilor
consiliului regal, aplicarea eficient a unui sistem de impozite precum i prin crearea unei armate
regale permanente cu mercenari. n urma ncheierii acordului dintre Francisc I i papa Leon al X-lea,
regele i numea pe nalii prelai i beneficia de venituri ecleziastice. Regi absolutiti au fost Francisc I
(1515-1549), care a ataat la domeniul regal ultimele posesiuni senioriale, a protejat cultura i artele i
Henric al IV-lea (1589-1610) care a ntrit autoritatea regal punnd capt rzboaielor religioase, a
stabilit pacea religioas prin Edictul de la Nantes din anul 1598 i a refcut economia.
Anglia: Manufacturile de postav englezeti erau printre cele mai vestite din Europa (lna era de
calitate superioar iar mna de lucru ieftin). Activitatea companiilor comerciale, favorizat de poziia
geografic, a dus la dezvoltarea capitalist. S-au remarcat Compania Levantin (1581) pentru
comerul cu Marea Mediteran i Compania Indiilor orientale (1600) pentru comerul cu Asia.
Pmnturile prsite erau mprejmuite i transformate n puni. Aceste mprejmuiri au contribuit la
dezvoltarea economic a Angliei i la apropierea intereselor noii nobilimi i burgheziei. Regalitatea ia impus supremaia asupra Bisericii, Reforma realizndu-se din iniiativa instituiilor monarhice,
sprijinit de burghezie. Regele Henric al VIII-lea s-a proclamat ef al Bisericii iar averile acesteia au
fost confiscate. Aceast nou form de confesiune s-a numit anglicanism. Henric al VII-lea,
ntemeietorul dinastiei Tudorilor a pus capt rzboiului celor dou roze i a zdrobit toate ncercrile
marii nobilimi de subordonare a puterii regale. Absolutismul monarhic s-a consolidat n timpul regelui
Henric al VII-lea (1509-1547) i a reginei Elisabeta I (1558-1603) care a pus bazele puterii maritime
i coloniale a Angliei. Navigatorii englezi au explorat noi rute maritimo-comerciale i au ntemeiat noi
colonii n America. n anul 1558 flota englez nvinge puternica flot spaniol. n secolul al XVII-lea
Anglia devine cel mai puternic stat din Europa.
Rusia :Autoritatea central a continuat s se ntreasc mai ales n timpul domniei lui Ivan al IV-lea,
supranumit Cel Groaznic, care a dus o lupt necrutoare cu feudalii. Rusia cunoate o mare
expansiune teritorial prin cucerirea unor hanate ttreti i a Siberiei. Acest stat a devenit aprtorul

2
cretintii ortodoxe n faa islamului, devenind o justificare pentru tendinele expansioniste. Familia
romanovilor instalat n secolul al XVII va da Rusiei prestigiul european.
MONARHIILE ABSOLUTISTE N SECOLELE AL XVII-LEA I AL XVIII-LEA
Frana: A fost, pn n anul 1713, cea mai mare putere de pe continent. Ludovic al XIII-lea (16101643) a impus rolul statului n dirijarea economiei. A fost ajutat n conducere de cardinalul Richelieu
care a fost un politician i un diplomat foarte bun. A asigurat echilibrul politic i a nbuit orice
ncercare de revolt a nobililor sau a hughenoilor. Ludovic al XIV-lea (1643-1715) avea puteri
absolute. Pe plan economic a fost ajutat de ctre ministrul Colbert care a promovat mercantilismul, a
nfiinat manufacturi, a creat o flot puternic, a mbuntit cile de comunicaie, a ncurajat crearea
de companii comerciale. Frana a ajuns o mare putere economic, dar revocarea Edictului de la Nantes
(1685) va slbi o perioad economia rii. ara a devenit cea mai mare putere n urma rzboaielor
provocate de ctre Ludovic al XIV-lea mpotriva Spaniei, a Imperiului Romano-German, a Angliei,
Olandei i Suediei. A protejat cultura, clasicismul fiind curentul acestei perioade.n anul 1713 Frana a
pierdut preponderena pe continent. n secolul al XVIII-lea clericii i nobilii erau n continuare
exceptai de la plata impozitelor. n a doua jumtate a veacului, Anglia a nvins Frana i i-a cucerit
numeroase colonii.
Rusia: Devine o mare putere n secolul al XVIII-lea. Era o ar napoiat economic n secolul al
XVII-lea, fiind dominat de nobilime. Majoritatea ranilor erau erbi care se rsculau des. ara era
ntins, ncorporase Siberia i Ucraina. Cel mai de seam ar a fost Petru I Cel Mare (1689-1725). A
transformat ara ntr-o mare putere, modificnd legislaia dup model occidental i ncurajnd
dezvoltarea industriei i a comerului. n Rusia s-au nfiinat manufacturi i au fost adui meteri din
Occident. A perfecionat sistemul de strngere a impozitelor i a nceput construirea oraului SanktPetersburg care va deveni capitala Imperiului n anul 1712. n timpul arinei Ecaterina supranumit
Cea Mare, ara i-a extins teritoriile pn la Marea Neagr.
MODELUL POLITIC BRITANIC (REVOLUIA BURGHEZ, RESTAURAIA I
REVOLUIA GLORIOAS)
Anglia devine ncepnd cu secolul al XVIII cea mai puternic ar din punct de vedere economic.
Burghezia i nobilimea nou erau cele mai importante n plan social. Monarhia avea puterea absolut
i se sprijinea pe vechea nobilime feudal. Pe plan religios, burghezia i noua nobilime erau adeptele
puritanismului (variant a calvinismului) i considerau anglicanismul regelui i al vechii nobilimi ca
fiind conservator. n anul 1603 pe tronul Angliei a ajuns dinastia scoian Stuart. Regii din dinastia
Stuart, Iacob I i Carol I au dorit puterea absolut intrnd n conflict cu Parlamentul englez. Camera
Comunelor se opunea politicii regale absolutiste i apra interesele burgheziei. Conflictul regeparlament s-a agravat, n anul 1628 Parlamentul a adoptat Petiia drepturilor act care condamna
politica regelui. n anul 1629 Carol I dizolv Parlamentul ns nevoia de bani l-a fcut pe rege s-l
convoace din nou, n anul 1640. n anul 1641 Parlamentul nu a votat impozitele i a redactat
Mustrarea cea mare prin care era acuzat politica absolutist a regelui. Un an mai trziu izbucnete
conflictul rege-parlament care duce la apariia rzboiului civil. Rzboiul civil i-a avut ca protagoniti
pe tabra regelui compus din Biserica Anglican, vechea nobilime, armata bine pregtit i narmat
i tabra Parlamentului compus din deputaii puritani, burghezia, mica nobilime i cea mai mare
parte a orenimii. Regele Carol I a fost judecat i executat. Dup victoria taberei Parlamentului,
Anglia a devenit republic. Cea mai important personalitate a istoriei Angliei n acea perioad a fost
puritanul Oliwer Cromwell. El a organizat armata noului model cu care tabra Parlamentului a obinut

3
victoria n rzboiul civil, a declanat rzboiul cu Olanda pentru supremaia maritim i a instaurat
protectoratul, un regim de dictatur militar (ntre anii 1653-1658). Stuarii au fost readui pe tronul
Angliei n anul 1660 de armat i de Parlament, deoarece fiul lui Oliwer Cromwell s-a dovedit a fi un
conductor incapabil. Carol al II-lea Stuart (1660-1685) a avut relaii bune cu Parlamentul. n anul
1673 Parlamentul decreteaz faptul c toate slujbele civile i militare nu puteau fi ocupate dect de
anglicani. Iacob al II-lea Stuart, catolic i apropiat de Frana, a intrat n conflict cu Parlamentul din
cauza politicii sale absolutiste. n anul 1688 Parlamentul i-a ndeprtat de la tron pe Stuari, momentul
fiind cunoscut sub denumirea de revoluia glorioas. A fost ales ca rege Wilhelm al III-lea de Orania,
stathuderul Olandei, care era cstorit cu Maria, fiica lui Iacob al II-lea. Wilhelm al III-lea a acceptat
Declaraia drepturilor, document care prevedea: garantarea respectrii libertilor proclamate n
timpul revoluiei; puterea regal era limitat i se stabileau atributele Parlamentului;ncepea s
funcioneze principiul separaiei puterilor n stat: puterea legislativ (Parlamentul), puterea executiv
(regele i guvernul), puterea judectoreasc (instanele judectoreti), Anglia devenind monarhie
constituional.
NATEREA DEMOCRAIEI AMERICANE

ncepnd cu anul 1607 englezii au nfiinat colonii n America de Nord. Colonitii au ocupat teritorii
ale indienilor pieile roii. Muli btinai au fost ucii n lupte sau de bolile aduse de
europeni. Coloniile engleze s-au dezvoltat economic datorit existenei resurselor importante. S-au
nfiinat multe coli, ziare, reviste, universiti precum Yale i Harvard i s-a manifestat toleran
religioas. Anglia mpiedica dezvoltarea normal a coloniilor din America. n fruntea coloniilor se
aflau guvernatori care erau reprezentani ai regelui Angliei i adunri legislative alese prin vot de ctre
coloniti. n Parlamentul de la Londra colonitii nu erau reprezentai, se adoptau legi prin care
dezvoltarea coloniilor era stnjenit, punndu-se taxe mari pentru produsele importate din Anglia. De
asemenea, colonitilor li se interzicea colonizarea pmnturilor aflate la vest de Munii Alleghani.
ntre anii 1763-1765 s-au creat asociaiile Fiii libertii i Fiicele libertii care au boicotat mrfurile
englezeti. Englezii au renunat la taxele impuse n afar de cea asupra ceaiului. Importana primului
congres al celor 13 colonii const n faptul c s-a hotrt organizarea rezistenei prin boicotarea
produselor englezeti i respingerea autoritii Parlamentului englez. n anul 1775 a nceput lupta
pentru independen. La data de 4 iulie 1776 Congresul reprezentanilor coloniilor de la Philadelphia a
adoptat Declaraia de independen redactat de ctre Thomas Jefferson. Armata englez era bine
narmat, pregtit i avea numeroi mercenari germani. Armata american era format din voluntari,
la nceput prost narmat i pregtit. Armata american a reuit ns s treac peste momentele grele
deoarece generalul George Washington, comandantul suprem al forelor militare, era un foarte bun
organizator. El a beneficiat de nrolarea unor voluntari europeni simpatizani ai idealurilor americane
de libertate precum francezul La Fayette sau polonezul Tadeusz Kosciuszko. Frana declar rzboi
Angliei n anul 1778. Cele mai importante victorii ale americanilor au fost la Saratoga (1777) i
Yorktown (1781) n anul 1783 Anglia a fost nevoit s recunoasc independena S.U.A. prin tratatul
de pace de la Versailles. n anul urmtor este elaborat Constituia S.U.A. prin care statul era organizat
pe baze federative. George Washington a fost ales primul preedinte al S.U.A. n anul 1789 i a
condus ara timp de dou mandate. Constituia S.U.A. a fost adoptat n anul 1787 la Philadelphia,
S.U.A. devenind un stat federativ; guvernul central se ocupa de politica extern, politica de aprare i
de relaiile dintre statele componente;Prevedea separarea puterilor n stat: puterea legislativ
deinut de Congres (compus din Senat i Camera Reprezentanilor), puterea executiv deinut de
preedinte i puterea judectoreasc, atribuie ce revenea Curii Supreme de Justiie i instanelor
judectoreti.

4
Europa n perioada 1789-1849: revoluia francez, nasterea ideologiilor moderne, revoluiile din
Europa;REVOLUIA FRANCEZ
Organizarea social politic a Franei de pn la 1789 a constituit o piedic n calea evoluiei societii
franceze spre modernitate. Contradiciile acumulate au condus la o rezolvare violent care a devenit
Revoluia francez. Sistemul politic al Franei de pn la 1789 s-a numit Vechiul Regim meninnduse vechea organizare medieval pe stri: starea nti (clerul), starea a doua (nobilimea) i starea a III-a,
neprivilegiat, format din burghezie, orenime, rnie. Frana era n acel moment o monarhie
absolut. Pe plan economic, dup anul 1770, s-a manifestat o criz puternic deoarece rnimea avea
obligaii numeroase. Burghezia a ntmpinat numeroase obstacole n dezvoltarea industriei iar
privilegiile nobilimii i vmile interne au ncetinit dezvoltarea economic i au determinat creterea
preurilor. Starea finanelor publice s-a agravat. La data de 5 mai 1789 s-a ntrunit la Versailles
Adunarea Strilor Generale, regele dorind redresarea finanelor. Delegaii strii a III-a s-au organizat
ntr-o Adunare Naional Constituant pe care regele dorea s o dizolve. Poporul parizian s-a opus i
la data de 14 iulie 1789 fortreaa Bastilia, simbolul absolutismului, a fost cucerit i drmat. Astfel,
ziua de 14 iulie 1789 a reprezentat data declanrii revoluiei franceze. A fost adoptat Declaraia
Drepturilor Omului i Ceteanului la data de 29 august 1789. Aceasta stabilea principiile de
organizare ale unei societi democratice: egalitatea n drepturi a tuturor iar naiunea era recunoscut
ca izvor al suveranitii. Adunarea Naional Constituant a luat msuri de modernizare a Franei. Sau desfiinat vmile interne i breslele. Au fost confiscate averile bisericeti care s-au vndut
burgheziei. Au fost desfiinate privilegiile feudale la data de 4 august, n acelai an. A fost adoptat
Constituia din anul 1791 bazat pe Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului care
prevedea: separarea puterilor n stat: executiv (regele), legislativ (Adunarea) i judectoreasc
(judectorii); Frana devenea o monarhie constituional, drept de vot aveau numai cetenii activi cu
avere, cei pasivi neavnd drepturi politice.; s-au format dou grupri politice, girondinii i
iacobinii .La data de 21 septembrie 1792, Frana a fost proclamat republic deoarece regele nu dorea
s renune la puterea absolut i va fi nlturat. Monarhii Prusiei i Austriei au trimis armate mpotriva
revoluiei. La Valmy, la data de 20 septembrie, acelai an, armata francez a obinut o important
victorie mpotriva prusacilor. Regele Ludovic al XVI-lea a fost judecat, condamnat i ghilotinat n
anul 1793. Convenia naional aleas n anul 1792 a fost dominat de girondini. Acetia nu au putut
s rezolve criza economic i financiar acut. Girondinii au fost nlturai la 2 iulie 1793 de ctre
iacobini. Dictatura iacobin i-a avut ca principali reprezentani pe Danton, Marat, Robespierre i Saint
Just. Cele mai importante msuri luate de iacobini au fost: declararea mobilizrii generale, instaurarea
terorii revoluionare, instituirea Comitetului Salvrii Publice, Comitetului Siguranei Generale i al
Tribunalului revoluionar. Au elaborat o nou Constituie care ns nu a mai intrat n vigoare. n
rndurile Iacobinilor s-au format: gruparea lui Danton (indulgenii), gruparea lui Hebert (turbaii) i
gruparea lui Robespierre, care considerau c teroarea nu era necesar. Nenelegerile dintre grupri au
dus la nlturarea iacobinilor i a lui Robespierre la 27 iulie 1794. Directoratul a funcionat ntre anii
1795-1799. n aceast perioad s-a pus capt terorii, au fost eliberai deinuii politici, s-au ntors
emigranii. Era format din cinci membri care alctuiau puterea executiv. Puterea legislativ era
exercitat de Consiliul celor 500 i Consiliul Btrnilor. A fost regimul noilor mbogii care i-au
strns averi prin specul, corupie etc. Dei exista corupie, Directoratul i-a prelungit existena
datorit succeselor militare ale lui Napoleon Bonaparte. Directoratul s-a dovedit incapabil s mai
conduc i a fost nlocuit n anul 1799 cu un regim nou, Consulatul.
EPOCA NAPOLEONIAN Napoleon Bonaparte, adus n fruntea Franei de valul Revoluiei, a
ntemeiat un imperiu care prin dimensiuni i importan este comparabil cu imperiile universale ale lui
Carol cel Mare i Carol Quintul. Consulatul (1799-1804) a reprezentat un regim instaurat de Napoleon

5
printr-o lovitur de stat la data de 9/10 noiembrie 1799. Puterea executiv era deinut de 3 consuli.
Napoleon a fost ales prim consul, a devenit consul pe via i avea puteri nelimitate. Msuri de
politic adoptate n timpul Consulatului au fost: Constituia din anul 1799 care stabilea c puterea
legislativ era ncredinat tribunalului, Corpului legislativ i Senatului. De asemenea, au fost
eliminate corupia i nesigurana cetenilor, au fost relansate industria i comerul i a fost reorganizat
sistemul monetar. S-a modernizat nvmntul iar Biserica a fost subordonat statului. La data de 2
decembrie 1804 Napoleon s-a proclamat mprat al francezilor. El a luat urmtoarele msuri de
politic extern: conducea prin decrete, i-a subordonat ntreaga societate, a fost restabilit cenzura i
a creat o nobilime care i era credincioas. mpratului i erau subordonate toate instituiile de stat. n
acelai an, 1804 a intrat n vigoare Codul Civil. Acesta prevedea printre altele: abolirea privilegiilor
feudale, reglementa relaiile de proprietate, familie, stabilea egalitatea succesorilor la mprirea
motenirii. Cuprindea principiul egalitii i toleranei religioase. Stabilea rspunderea individual. A
fost aplicat n Frana, n statele din Peninsula Italic, Westphalia, Iliria, Marele Ducat al Varoviei etc.
A contribuit la modernizarea legislaiei din Moldova i araRomneasc. Campaniile militare ale lui
Napoleon ntre anii 1796-1797 francezii obin victorii n Italia dei armata lor numra doar 38.000 de
soldai; prin Pacea de la Campo Formio impunea Austriei s recunoasc obinerea malului stng al
Rinului
i
controlul
asupra
Italiei
de
Nord
de
ctre
francezi;
ntre anii 1798-1799 are loc campania militar din Egipt organizat pentru a bloca englezilor calea
spre Indii i pentru a transforma Marea Mediteran ntr-un lac francez dar s-a ncheiat printr-un
eec; n anul 1800 Napoleon a obinut victoria asupra austriecilor la Marenga n Italia, Austria
recunoscnd cuceririle francezilor: Belgia, zonele la est de Rin i Italia; n anul 1805 i nvinge pe
austrieci i rui la Austerlitz; n anul 1806 i nvinge pe prusaci iar din Berlin instituie blocada
continental mpotriva Angliei; n anul 1807 ruii sunt nvini i ncheie cu Frana pacea de la
Tilsit; n anul 1808 armatele lui Napoleon intr n Spania; n anul 1811, Imperiul capt maxima
ntindere teritorial, regiunile anexate i statele vasale trebuiau s respecte legile franceze.Eecuri
militare n perioada Imperiului armatele franceze sunt nfrnte n Peninsula Iberic, spaniolii au luptat
pentru eliberare; n anul 1812 armatele franceze sunt nfrnte n Rusia pierznd 500.000 de soldai; n
anul 1813 are loc nfrngerea de la Leipzig; n anul 1814 Frana este nfrnt pe propriul teritoriu de
ctre o armat a coaliiei europene.n Frana se instaureaz monarhia sub Ludovic al XVIII-lea.
Napoleon a revenit la putere n anul 1815 dar nu a rezistat dect 100 de zile fiind nfrnt la Waterloo,
la data de 18 iunie 1815, iar apoi exilat n Insula Sfnta Elena.

NATEREA IDEOLOGIILOR MODERNE


n contextul rzboaielor napoleoniene s-a declanat un amplu proces de afirmare a identitii
naionale a popoarelor cucerite. Filosofia luminilor (ndeosebi prin germanul Herder) proclamase
ideea c fiecare popor constituie o naiune individualizat fa de altele prin limb, istorie, cultur,
obiceiuri. Revoluia francez a adugat acestei idei, prin Declaraia Drepturilor, principiul c fiecare
naiune trebuie s fie liber i suveran. Pentru popoarele care aveau aceast contiin a identitii
naionale, Frana a avut un dublu i contradictoriu rol: ea a rspndit principiul constituirii ca naiune

6
a unui popor dar a dus n acelai timp, prin cuceririle napoleoniene, la afirmarea acestui principiu.
Potrivit lui Napoleon, popoarele trebuiau s se contopeasc n mari confederaii. Aceast contradicie
a fost motivul principal al violenei cu care multe popoare au rspuns planurilor lui Napoleon, el fiind
perceput ca un cuceritor i nu ca un eliberator. Rzboaiele de eliberare purtate de popoarele cucerite
de Napoleon s-au soldat pentru scurt vreme cu dobndirea statutului de autonomie pentru multe
dintre inuturile europene (Italia, Polonia), care pn atunci fcuser parte din diferite imperii. La
nceputul secolului al XIX-lea Europa era continentul cel mai populat. Congresul de la Viena a
consfinit prin tratatele semnate autoritatea Rusiei, Austriei i Prusiei ca state absolutiste pe continent.
S.U.A. erau o republic federativ democratic, dar n care mai exista sclavie. Pe coastele Africii,
marile puteri europene deineau colonii iar interiorul continentului nu era bine cunoscut. Japonia i
China erau imperii care ns nu porniser pe calea modernizrii iar India era cea mai important
colonie englez. Regimurile politice i ideologiile existente la nceputul secolului al XIX-lea erau:
regimurile absolutiste: Austria, Rusia, Prusia precum i majoritatea rilor Europene n care puterea
monarhului era de necontestat i considerat de drept divin; liberalismul, curent de
centru;naionalismul care susinea egalitatea tuturor naiunilor i crearea statelor naionale n secolul
al XIX-lea;Anglia era o monarhie parlamentar. Parlamentul era bicameral fiind compus din Camera
Lorzilor i Camera Comunelor iar minitrii erau desemnai de ctre Camera Comunelor. Ideologiile
existente n aceast ar erau tory (Partidul Conservator care apra interesele aristocraiei funciare) i
whing ( Partidul Liberal care apra interesele burgheziei oreneti). S.U.A. erau o republic
federativ democratic n care alegerile se desfurau pe baza votului universal. Puterea legislativ era
exercitat de ctre Congres care era alctuit din Senat i Camera Reprezentanilor iar puterea
executiv era exercitat de ctre preedinte. Frana era o monarhie constituional. Regimul politic era
un amestec de absolutism monarhic i liberalism. Regele trebuia s respecte Charta din anul 1814.
Parlamentul era bicameral.
Revoluia industrial i revoluia agrar
Revoluia industrial a aprut n Anglia, la sfritul secolului al XVIII-lea, n producia textil.
Secolul al XIX-lea este cunoscut ca secolul revoluiei industriale. Cauzele apariiei industriei au fost
numrul mare al descoperirilor tiinifice, utilizarea unor noi forme de energie, introducerea mainilor
n diferite ramuri productive. Revoluia industrial a avut urmtoarele consecine: creterea produciei,
realizarea de profituri mai mari, ieftinirea forei de munc prin extinderea folosirii mainilor,
dezvoltarea capitalismului, dezvoltarea cultural. Industria a devenit principala ramur economic.
Anglia a fost ara primei revoluii industriale, revoluie care s-a declanat n anul 1780. n anul 1830
Anglia era denumit atelierul lumii. Dezvoltare industrial puternic a fost n zona Manchester. ara
dispunea de mari rezerve de crbune i de minereuri de fier, for de munc ieftin, capitaluri
importante. Pn la sfritul secolului al XIX-lea, Anglia a fost cea mai mare putere economic a
lumii. Revoluia transporturilor s-a realizat datorit apariiei vaporului cu abur n anul 1807, a
locomotivei cu abur n anul 1814 i a primei ci ferate n Anglia n anul 1830. Revoluia agrar a
aprut datorit folosirii ngrmintelor chimice, a introducerii mainilor agricole, a mbuntirii
metodelor de cultivare a pmnturilor, a dezvoltrii fermelor agricole moderne. Agricultur dezvoltat
exista n acea perioad n Anglia, Olanda, S.U.A., Frana i n statele germane.
Europa ntre absolutism i liberalism
Lucrrile Congresului de la Viena desfurate ntre anii 1814-1815 au reunit toate statele care l-au
nfrnt pe Napoleon i au fost dominate de personalitatea cancelarului austriac Metternich. S-a hotrt
reorganizarea Europei pe baza principiilor conservatorismului i legitimismului. Cele mai puternice

7
state ale continentului erau Anglia, Prusia, Rusia i Austria. n multe state a fost reintrodus
absolutismul (restauraia). Marile puteri conservatoare (Austria, Rusia i Prusia) doreau restabilirea
echilibrului i ordinii de dinainte de anul 1789. Hotrrile Congresului de la Viena au fost:
Frana era redus la graniele din anul 1792 i pltea despgubiri de rzboi;
S-a constituit Confederaia German i cea a Regatului rilor De Jos (Olanda i Belgia);
Peninsula Italic rmnea divizat n mai multe state; Rusia primea cea mai mare parte a Poloniei i i
se recunotea stpnirea asupra Finlandei; Austria a pierdut Belgia, dar a primit Veneia, Dalmaia i
stpnea Galiia;Rusia se extindea n Saxonia, Renania i stpnea Poznania.
Sfnta Alian a fost creat la 26 septembrie 1815 la Paris de ctre mpratul Austriei, Francisc I,
regele Prusiei, Frederic Wilhelm al III-lea de Hohenzollern i arul Rusiei, Alexandru I. Scopul ei era
meninerea statu-quo-ului, nbuirea oricror micri revoluionare i naionale, meninerea
regimurilor conservatoare. Frana va fi primit n Sfnta Alian n anul 1818 ieind din izolarea
impus de la Viena. Aceast alian se va prbui datorit micrilor revoluionare ale popoarelor din
perioada 1815-1848. La nceputul secolului al XIX-lea popoarele luptau pentru realizarea idealurilor
naionale i pentru transformri burgheze. n unele ri s-au nfptuit reforme, n altele s-a ncercat
nnoirea politic prin revoluie. n Frana, Ludovic al XVIII-lea a ncercat s menin echilibrul prin
moderarea preteniilor nobilimii, compromis cu burghezia liberal. Carol al X-lea a ncercat s
instaureze un regim neoabsolutist, ceea ce a dus la declanarea revoluiei din iulie 1830 n urma creia
burbonii au fost nlturai iar rege a fost proclamat Ludovic Filip de Orleans (monarhia din iulie).
Frana devenea o monarhie constituional.
REVOLUIILE DE LA 1848-1849
Cauzele revoluiilor de la 1848-1849 au fost specifice de la ar la ar. Acestea au fost politice (se
dorea nlturarea absolutismului i instaurarea regimurilor liberale), sociale (se urmrea desfiinarea
privilegiilor i respectarea drepturilor i libertilor) i naionale (dorina de nlturare a dominaiei
strine). Forele sociale participante au fost burghezia, aflat n fruntea luptei, susinut de nobilimea
liberal, muncitorii industriali i rnimea. n Frana, revoluia a izbucnit la Paris. Revoluionarii au
ridicat baricade pe strzi, s-au luptat cu autoritile i l-au nlturat pe Ludovic Filip. La 25 februarie
1848 a fost proclamat republica, s-au decretat drepturi i liberti democratice de ctre guvernul
provizoriu. n luna martie 1848 este aleas prin vot universal Adunarea Naional care adopt o
Constituie democratic. n luna iunie n urma desfiinrii cluburilor i Atelierelor naionale au
izbucnit lupte ntre fotii aliai, burghezia parlamentar i muncitorii care susineau ideile i reformele
socialiste. Burghezia dorea reinstaurarea ordinii i a ctigat confruntarea. n luna decembrie 1848
Ludovic Bonaparte, nepotul lui Napoleon, a fost ales preedinte prin vot universal. La data de 2
decembrie 1852 s-a proclamat mprat sub numele de Napoleon al III-lea. Acesta a promovat un
regim autoritar n Frana. n Imperiul habsburgic cauzele politice s-au mpletit cu cele naionale
(naiunile luptau fie pentru autonomie programul minimal , fie pentru crearea de state naionale
independente, programul maximal). n luna martie a anului 1848 izbucnete revoluia la Viena.
Metternich a fost nlturat de la putere, cenzura a fost desfiinat i a fost adoptat o Constituie.
Trupele imperiale au intervenit nfrngnd revoluia. La data de 2 decembrie 1848, Franz Joseph a
ajuns mprat austriac i a instaurat regimul politic neoabsolutist. n teritoriile stpnite Imperiul
habsburgic a aplicat politica dezbin i stpnete pentru instaurarea ordinii.n Ungaria, parte
component a Imperiului habsburgic, revoluia a izbucnit la data de 15 martie 1848. S-a constituit
guvernul lui Lajos Kossuth. Maghiarii luptau pentru independena naional, emanciparea iobagilor
prin rscumprare de ctre stat, egalitate n faa legii. Maghiarii nu au inut cont de idealurile
naionale ale altor popoare i au trecut la nfptuirea Ungariei Mari, anexnd Transilvania la Partium.

8
De asemenea, maghiarii nu au acordat drepturi romnilor, pe care se strduiau s-i marginalizeze.
Revoluia a fost nfrnt n anul 1849 de ctre austrieci cu ajutorul Rusiei. n Cehia, n luna martie
1848, o Adunare popular a adoptat o petiie ctre mprat. Cehii doreau limba ceh n coal i n
administraie, abolirea iobgiei, liberti democratice, unirea teritoriilor cehe ntr-o regiune
administrativ. Trupele imperiale au intervenit, au luat cu asalt Praga iar revoluia a fost nfrnt. n
statele germane, cauzele care au declanat revoluia au fost realizarea reformelor i a unitilor
naionale. Revoluia s-a desfurat fie pe cale panic fie prin confruntri armate. Revoluia a izbucnit
n martie 1848 la Berlin. Regele prusac Wilhelm a acceptat formarea unui guvern i alegerea unei
adunri constituante. n luna decembrie 1848 regele a profitat de nenelegerile dintre burghezia
liberal i muncitori, a dizolvat Adunarea de la Frankfurt i a elaborat o Constituie monarhic.
Revoluia a fost nfrnt prin for armat, n iunie 1849. Parlamentul de la Frankfurt nu a putut
rezolva problema unirii germanilor ntr-un singur stat, regele Prusiei refuznd Coroana.- stat, na iune
si cultur n epoca modern: formarea statelor na ionale europene, caracteristici ale culturii moderne;
Formarea statelor naionale europene
Naiunile s-au constituit mai nti n apusul Europei, apoi pe ntreg continentul i n ntreaga lume.
Elementele constitutive ale naiunii au fost: economice, prin existena unei piee comune; culturale, o
cultur comun, un sistem unitar de nvmnt care s transmit valori;
lingvistice, prin dispariia sau scderea importanei dialectelor; alte elemente care au sporit coeziunea
au fost: legislaia unitar, controlul administrativ i armata.Constituirea unor state naionale s-a
realizat pe ci diferite, fie prin rzboi de independen (vezi cazul S.U.A. sau al rilor din America
Latin), fie prin lupta de unificare teritorial i politic (vezi Italia, Germania sau Romnia). n Frana,
statul naional s-a ntrit prin creterea coeziunii datorit dezvoltrii capitaliste, a democratizrii
ntregii societi, a nlturrii particularismelor regionale a privilegiilor, prin introducerea unei
legislaii unitare sau a altor factori precum sistemul de nvmnt, armata, economia i administraia
de stat (reeaua administrativ creat de al doilea Imperiu francez). ara a ajuns s fie prima
democraie din Europa n timpul celei de-a treia Republici, dup anul 1870, datorit introducerii
votului universal i funcionrii principiului separrii puterilor n stat. n Anglia, democraia se
consolidase n prima jumtate a secolului al XIX-lea. La putere alternau liberalii i conservatorii.
Reformele au mrit accesul oamenilor la viaa politic. S-a ntrit coeziunea pentru c ntre partidele
liberal i conservator nu existau mari deosebiri n programele politice. Din anul 1884 s-a introdus
votul universal iar oricine putea s urmeze orice form de nvmnt. n estul i sud-estul Europei,
Bosnia-Herzegovina (1875) i Bulgaria (1876) s-au rsculat mpotriva stpnirii otomane. n urma
rzboiului ruso-otoman (1877-1878) ctigat de ctre rui, Romnia, Serbia i Muntenegru a fost
recunoscute ca state independente i se nfiina un principat autonom al Bulgariei. Unificarea
Germaniei s-a realizat n jurul Prusiei. Cancelarul prusac Otto von Bismark a acionat pentru
realizarea unificrii Germaniei prin fier i snge i pentru transformarea Germaniei n cea mai mare
putere european. Aceast unificare s-a realizat, ca i n cazul Italiei, n mai multe etape:

1864 Prusia a nfrnt Danemarca i a anexat Schleswig;

1866 Prusia a nfrnt Austria i a ctigat ducatul Holstein i oraul Frankfurt pe Main;

1867 Prusia a realizat Confederaia German de Nord pe care o domina i din care Austria era
exclus;

1870-1871 rzboiul franco-prusac a fost ctigat de Prusia care obinea Alsacia i o parte din
Lorena;

1871 Statele germane au aderat la Confederaia German de Nord;

La 18 ian. 1871 regele Prusiei, Wilhelm I a fost ncoronat ca mprat german n Sala
Oglinzilor de la Versailles.

n anul 1849 n Imperiul habsburgic s-a instaurat regimul neoabsolutist caracterizat prin catolicizare i
centralizare. Dup ce, n anul 1859, Austria a fost nfrnt n rzboiul cu Frana i Piemont, n anul
urmtor (1860) mpratul Franz Joseph a introdus regimul federalist. n anul 1866 Austria a fost
nfrnt de ctre Prusia i Piemont fiind exclus din Confederaia german. Pentru a salva Imperiul,
Franz Joseph a recurs la un compromis instaurnd regimul dualist austro-ungar. n urma reorganizrii
Imperiului, mpratul Austriei devenea i rege al Ungariei, recunoscndu-se individualitatea statal a
Ungariei n cadrul Imperiului. Austria i Ungaria aveau cte un guvern i cte un parlament propriu la
Viena i la Budapesta. Ministerele de externe, de rzboi i de finane erau comune iar armata era
comandat de ctre mprat. Austriecii i maghiarii asupreau numeroase popoare n cadrul statului
dualist. Austriecii stpneau Slovenia, Cehia, Galiia i Bucovina iar Ungaria stpnea Croaia, care
era autonom, Slovacia, Transilvania i Banatul. Prin Legea naionalitilor din anul 1868 s-a stabilit
c nu exista dect o singur naiune n teritoriul ei, cea maghiar. Nobilimea maghiar devenea aliata
austriecilor. Naionalitile s-au ridicat la lupt pentru obinerea de drepturi i mpotriva politicii de
maghiarizare forat. Secolul al XIX-lea a nsemnat Unirea Principatelor Romne. Civilizaia la
rscruce de secole n secolul al XIX-lea, tiina i tehnica s-au dezvoltat foarte mult i au cptat o
importan tot mai mare n societate. Statul, ntreprinderile i universitile au sprijinit cercetarea
tiinific. A sporit prestigiul oamenilor de tiin. Au aprut tiine noi precum fiziologia, chimia
organic, etc.
Descoperiri tiinifice
Biologie:

germanul Robert Koch a izolat bacilul care declaneaz T.B.C. n anul 1882;

francezul Louis Pasteur a aplicat la oameni vaccinul antirabic n anul 1885;


Fizic:

s-a descoperit radioactivitatea, aplicaii n industrie i n medicin;

Maxwell a descoperit electromagnetismul;

Italianul Guilemo Marconi a cercetat propagarea undelor radio;

Albert Einstein a formulat teoria relativitii.


Chimie:

10

sintetizarea compuilor organici din substane minerale;

s-a dezvoltat industria chimic, s-au descoperit noi tehnici metalurgice;

s-au produs gaze toxice i explozivi n industria militar;

suedezul Alfred Nobel a inventat dinamita.


Caracteristici ale culturii moderne

n epoca modern a sporit considerabil numrul cititorilor de cri. Rspunznd acestei cereri, creaia
intelectual s-a lrgit i s-a diversificat, caracterizndu-se printr-o mare varietate a tendinelor i a
operelor. Oamenii de cultur au fost artiti-ceteni. Ei au susinut idealurile i aspiraiile popoarelor
crora le-au aparinut. Muzica lui Franz Liszt, Ciprian Porumbescu, poeziile lui H. Heine au atras
atenia opiniei publice asupra luptei naionale a polonezilor, romnilor, maghiarilor, germanilor.
Artitii au aprat, totodat, instituiile democratice i drepturile omului. Artele s-au influenat reciproc.
De exemplu, n arhitectur, formele clasice i decoraia bogat au fost nlocuite de decoruri cu motive
i simboluri tradiionale devenite caracteristice pentru stilurile naionale. Prima jumtate a secolului a
fost dominat de curentul romantic. Romantismul a reprezentat triumful indi vidului ca om i al rii

ca naiune. Alte curente care s-au manifestat au fost realismul (observaia exact, precis i
minuioas a realitii), impresionismul (afirmat mai ales n pictur) i simbolismul afirmat
mai ales n literatur.
Europa si lumea la cumpna secolelor: relaiile internaionale
Relaiile internaionale n perioada 1856-1914 Europa Occidental domina lumea pe plan
economic, politic i cultural. Pe btrnul continent existau regimuri politice diferite.
Democraii parlamentare erau n Marea Britanie, Frana i Romnia iar regimuri autoritare n
Rusia, Turcia .a. Cele mai multe ri erau monarhii dar existau i cteva republici precum
Frana, Elveia sau Portugalia. Cele mai mari puteri erau Marea Britanie (cea mai mare putere
financiar, naval, industrial i colonial a lunii), Germania (principalul concurent al
englezilor) i Frana. Pe Glob au nceput s apar noi puteri precum Japonia, care a nvins
China n rzboiul dintre anii 1894-1895 i a ocupat Coreea. ntre anii 1904-1905 armata
japonez a nvins-o pe cea rus, flota arist fiind nvins n luptele de la Port Arthur,
japonezii anexnd Peninsula chinez Liaotung i sudul Insulei Sahalin. Statele Unite ale
Americii au devenit cea mai mare putere economic a lumii. Au aprut contradicii ntre
marile puteri, ntre Anglia i Germania, pentru colonii, ntre Frana i Germania (francezii
doreau s recupereze regiunile Alsacia i Lorena), ntre Austro-Ungaria i Serbia fa de
Bosnia Herzegovina. Peninsula Balcanic a reprezentat zona cea mai tensionat din Europa la
sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea deoarece aici se intersectau
interesele Rusiei, Austro-Ungariei i Imperiului Otoman. Popoarele din zon mbriau
religii diferite: cretinismul (ortodoxia, catolicismul) i islamismul. Aceast peninsul avea o
poziie strategic deosebit. Bulgaria a obinut independena n anul 1808, iar ntre anii 19121913 s-au desfurat rzboaiele balcanice n urma crora Albania a devenit independent iar
srbii i grecii au obinut noi teritorii de la turci. Romnia i-a obinut independena (prin
participarea la rzboiul ruso-turc dintre anii 1877-1878), recunoscut la Congresul de la
Berlin, din anul 1878. Regatul Romniei a fost proclamat n anul 1881, primul rege fiind

11

Carol I de Hohenzollern Sigmaringen. Cancelarul german Otto von Bismark a creat Aliana
celor 3 mprai (1872-1873) din care fceau parte Germania, Austro-Ungaria i Rusia i avea
scopul de a contracara Frana. Aliana celor 3 mprai nu a mai putut funciona dup anul
1878 fiindc au aprut divergene n problema influenei n Balcani. n anul 1882 s-a
constituit Tripla Alian sau Puterile Centrale format din Germania, Austro-Ungaria i Italia.
n anul 1890 mpratul german Wilhelm al II-lea a declarat c Germania se lansa n politica
mondial pentru dominaia asupra lumii, dezvoltnd flota de rzboi. Consecina imediat a
fost apropierea dintre Frana i Rusia din anul 1893, apropierea dintre Anglia i Frana din
anul 1904 i apropierea dintre Anglia i Rusia din anul 1907. S-a format o nou alian
politico-militar numit Tripla nelegere sau Antanta care cuprindea, evident, Frana, Rusia
i Anglia.
Imperiile coloniale ale marilor puteri
Colonialismul a avut mai multe cauze: economice (obinerea a noi piee de desfacere i
materii prime), sociale (orientarea surplusului demografic) i politice (dorina de dominaie
asupra lumii). Africa era mprit ntre marile puteri europene. Etiopia i Liberia erau state
libere. Asia a cunoscut dominaia colonial n numeroase teritorii. Imperiul colonial francez
cuprindea teritorii n Africa i n Asia. Imperiile coloniale spaniol, portughez i olandez mai
pstrau teritorii stpnite nc din perioada marilor descoperiri geografice. Germanii i
Italienii descoperiser noi teritorii n aceast perioad dar acestea nu erau ntinse i nu aveau
resurse importante. Statele Unite ale Americii au nvins Spania n rzboiul din anul 1898, au
obinut Filipinele i au anexat apoi Insulele Hawaii. Rusia poseda imense teritorii precum
Siberia, Caucaz i zone din Asia Central.
Primul rzboi mondial
Principala cauz care a dus la declanarea primului rzboi mondial a fost lupta
pentru remprirea lumii de ctre marile puteri, pentru dominaie economic i politic.
Pretextul declanrii rzboiului a fost asasinarea prinului motenitor al Austro-Ungariei,
Franz Ferdinand, la Sarajevo, la data de 28 iunie 1914 de ctre un student bosniac pe nume
Gavrilo Princip. La data de 28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declanat rzboi Serbiei iar n
luna august marile puteri au intrat n conflict, declarndu-i rzboi. Fronturile n care s-au
desfurat luptele au fost Belgia, Frana, Prusia, Galiia i Rusia (fronturi principale) i
fronturi secundare : Italia, Serbia, Romnia, Asia, Africa i n Oceanul Pacific.
Rzboiul a
anul 1914:

fost

unul

nou

datorit

tehnicilor

strategiilor

militare

folosite.

3 august 1914, Germania a invadat Belgia nclcndu-i neutralitatea;

Frana a fost luat prin surprindere de ctre Germania, fiind atacat prin N-V dinspre
Belgia; Parisul a fost salvat de ctre generalul Gallieni care a oprit naintarea german
pe rul Marna iar englezii au intrat imediat n rzboi n ajutorul francezilor;

Armata rus a declanat o puternic ofensiv n Prusia oriental, dar a fost nfrnt la
Tannenberg i la Lacurile Mazuriene;

12

Armata srb a rezistat eroic n faa puternicei armate austro-ungare;

Japonia a intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie 1915 iar Turcia de partea
Puterilor Centrale.

anul 1915: pe frontul de vest s-a desfurat rzboiul pe poziii iar pe frontul de est
Puterile Centrale i-au silit pe rui s se retrag 150 km (ruii au pierdut 2.000.000
soldai);

armata srb a fost nfrnt prin intervenia germanilor i bulgarilor care au venit n
ajutorul armatei austro-ungare;

Italia a intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie 1915 iar Bulgaria a intrat de
partea Puterilor Centrale.

anul 1916: - ntre lunile februarie-decembrie francezii au rezistat n btlia de uzur


de la Verdun iar mpreun cu englezii au declanat ofensiva pe rul Somme;

ofensiva rus a fost oprit din lipsa muniiei;

la data de 28 august 1916, Romnia a intrat n rzboi de partea Antantei, dup doi ani
de neutralitate; scopul era ntregirea teritoriului ns la scurt timp fiind atacat de ctre
austro-ungari, germani i bulgari; Romniei i-au fost ocupate 2/3 din teritoriu inclusiv
oraul Bucureti, suprafaa Romniei reducndu-se la teritoriul Moldovei.

anul 1917: S.U.A. au intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie, schimbnd
soarta rzboiului;

Germania au declanat rzboiul submarin total;

Puterile Centrale aveau probleme din ce n ce mai mari din cauza resurselor limitate
de materii prime;

Armata romn a obinut n var victorii la Mreti, Mrti i Oituz ns frontul de


est a avut de suferit din cauza evenimentelor revoluionare din Rusia i ale armatei
ruse bolevice.

anul 1918: Rusia bolevic a semnat pacea separat cu Puterile Centrale la 7 mai;

Antanta a declanat o puternic ofensiv pe frontul de vest iar germanii au fost nvini
din nou pe rul Marna; aliaii germanilor au fost de asemenea nvini;

mpratul Wilhelm al III-lea a abdicat la Berlin, Germania proclamndu-se republic;

La data de 11 noiembrie germanii au semnat armistiiul iar primul rzboi mondial a


luat sfrit.

13

Primul rzboi mondial a adus pierderi umane i materiale uriae (peste 10 milioane de mori
i 22 milioane de rnii). Economiile au fost dezorganizate iar mii de localiti au fost
distruse. Statele Unite ale Americii au devenit cea mai mare putere economic.

Evul mediu1.1.ORIGINILE CRETINISMULUI I ORGANIZAREA BISERICII


n Betleem, mic localitate de lng Ierusalim s-a nscut n anul I al Erei cretine (754 de la
fondarea Romei) Isus Hristos, furitorul cretinismului. Isus, ai crui prini, Iosif i Maria
erau din neamul regelui David, s-a nscut n Palestina cnd rege al iudeilor era Irod cel Mare.
Despre viaa i faptele lui Isus Hristos ne vorbesc cele 4 Evanghelii Buna Vestire ai cror
autori sunt discipolii si Ioan, Marcu, Luca i Matei. Cea mai mare parte i-a petrecut-o n
Nazaret, aezare din Galileea, propovduind egalitatea i iubirea ntre oameni ca fpturi ale
lui Dumnezeu. ns el nu a fost considerat Mesia (trimisul Domnului) nici de ctre romani i
nici de ctre o parte din semenii si. Predat romanilor i judecat pentru instigare la revolt
mpotriva mpratului Tiberius, Isus a fost crucificat n Ierusalim n preajma srbtorii
Patelui evreiesc. Cei 12 apostoli au anunat atunci lumii c Isus a nviat i s-a nlat la cer.
Jertfa lui Isus a devenit simbol central a noii religii, cretinismul . Cretinismul reprezint
religia iubirii universale. Prin moartea pe cruce, Isus a devenit Mntuitorul, fiina care a luat
asupra sa toate pcatele oamenilor, dndu-le iubirea sa. Omul devine cretin prin botez i se
mprtete prin pine i vin adic devine frate cu toi oamenii prin iubirea ntru Domnul.
Activitatea apostolilor Mesajul lui Isus a fost rspndit prin activitatea misionar a apostolilor
i ucenicilor acestora n ntreaga lume roman. Apostolul Pavel a devenit din prigonitor al
cretinilor cel mai nsemnat predicator i misionar al noii religii. El a fost cel care, strbtnd
Marea Mediteran, a rspndit credina cretin n toate colurile Imperiului, realiznd n
acelai timp separarea cretinismului de iudaism. Apostolul Petru, unul dintre primii nvcei
ai lui Isus, a devenit conductorul comunitii de cretini. El a fost cel care, chiar la Roma, n
inima Imperiului a ntemeiat Biserica drept instituie fundamental a cretinismului. Noul
mesaj religios, ntemeiat pe iubirea de semeni i pe nonviolen, a fost foarte repede receptat
de oameni, n special de ctre cei sraci, defavorizai de legile romane. De aceea unii mprai
au cutat s pun capt existenei acestei religii, considerat a fi un pericol pentru stat. n
timpul persecuiilor au murit muli adepi ai noii credine (martirii). Cei mai cruzi au fost
mpraii Nero (54-68) i Diocleian (284-305). Pentru a scpa de prigoan, cretinii se
refugiau mai ales la Roma, n galerii spate sub pmnt numite catacombe. Persecuiile n-au
reuit s opreasc stpnirea cretinismului. Tot mai muli oameni, inclusiv aristocraii au
devenit adepi ai noii religii.
Organizarea Bisericii cretine
O cauz important a victoriei cretinismului a fost organizarea cretinilor. Comunitatea
cretin, n care se intra prin botez, a devenit o instituie numit Biseric. n snul ei s-a
stabilit o ierarhie format din preoi, episcopi i diaconi. Roma, locul unde a predicat i a fost
martirizat apostolul Petru a devenit centrul cretinismului. Petru a fost primul episcop al
Romei iar urmaii si, papii sunt reprezentanii primului apostol al cretinismului. Conciliile
sau sinodurile ecumenice sunt adunri formate din preoi care hotrsc asupra principalelor
chestiuni ecleziastice. Consiliul de la Niceea a pus bazele Bisericii cretine. n ciuda
persecuiilor din secolul al III-lea, cretinismul s-a rspndit n ntreg Imperiul roman.

14

Recunoscndu-i dreptul de manifestare liber, mpratul Constantin cel Mare a deschis noii
credine calea spre transformarea ei n religie de stat. Pe tot parcursul secolului al III-lea,
persecuiile mpotriva cretinilor s-au manifestat constant. Cu toate acestea, noua religie se
rspndea fr contenire ndeosebi n rndul plebei de la orae.La nceputul secolului al IVlea, mpratul Constantin cel Mare (306-337) a dorit s scoat Imperiul din criza puternic n
care se afla, printr-o serie de reforme. Printre acestea, cea mai important a fost inspirat de
viziunea pe care a avut-o naintea btliei pentru supremaie cu rivalul su la tron Maxeniu,
cnd i s-a nfiat ca simbol al victoriei semnul crucii. Astfel el s-a convertit la cretinism iar
n anul 313 a promulgat Edictul de la Milan prin care recunotea cretinilor dreptul de a-i
celebra public cultul. Recunoaterea cretinismului a provocat o divizare a cetenilor
Imperiului pe criterii religioase. O serie de mprai au dorit s ntreasc coeziunea statului
prestabilind unitatea de credin. mpratul Teodosius (379-395) a proclamat cretinismul
drept singura religie oficial acceptat din Imperiu, interzicnd toate cultele pgne, n anul
392. n acelai timp, autoritatea imperial capt o nvestitur divin, mpratul fiind socotit
alesul lui Dumnezeu. Circumscripiile ecleziastice au fost organizate dup modelul celor
imperiale avnd n frunte un episcop. n cteva zone importante au fost stabilii patriarhi
(Constantinopol, Ierusalim). Cretinismul a devenit religie universal.Fragmentarea ntinsului
Imperiu pe care l consolidase Carol cel Mare a fost grbit i de naterea feudalismului.
Aceasta s-a ntmplat ca urmare a faptului c guvernul central nu a mai putut exercita o
autoritate eficace asupra teritoriilor aflate sub controlul lui. Puterea regelui a fost nlocuit cu
puterea proprietarilor lor, fiecare stpn (numit senior) al unei moii devenea rege pe moia
lui (domeniu).
Feudalismul
Feudalismul a reprezentat un sistem de organizare politic bazat pe proprietatea asupra
pmntului. Pe atunci acesta era singurul mijloc prin care se puteau menine dreptatea i
ordinea, dup frmiarea Imperiului lui Carol cel Mare. Foarte repede, Europa Central a
fost acoperit de o puzderie de state mrunte conduse de ctre un baron, duce, conte sau
episcop i care erau organizate n uniti de lupt. n schimbul serviciului militar, nobilii fr
pmnt jurau credin seniorului de la care primeau spre folosin un lot de pmnt. Primii
deveneau vasali (servitori, n limba celtic) ai unui nobil mai mare numit senior. Pmntul
primit de vasal de la suzeran se numea feud, de aici provenind i cuvntul feudalism. Vasalul
datora seniorului su, n primul rnd, 40 de zile de munc pe an. Dar mai avea i alte obligaii
de natur material. Seniorul ddea pmnt spre folosin nu numai oamenilor de arme ci i
ranilor fr pmnt primind n schimb produse dijm, bani cens, sau munc clac.
Societatea feudal era organizat ca o piramid, fiecare vasal avnd un senior iar seniorul din
vrful piramidei, regele era vasalul lui Dumnezeu. Domeniul a fost unitatea economic
specific Evului mediu. Pe domeniul feudal, pmntul se mprea n dou pri: pmntul
feudalului, avnd n centru castelul i pmntul aflat n folosina ranilor dependeni.
Pmntul feudalului era lucrat de ctre aceti rani care munceau la clci cu uneltele i cu
vitele lor. Toate necesitile materiale mbrcminte, nclminte, unelte agricole i alte
produse necesare erau realizate prin resurse proprii. Economia natural a dat posibilitatea ca
feudalii s devin independeni ceea ce a contribuit la frmiarea statelor feudale din acel
timp.
Occidentul si Orientul: dou modele diferite de evoluie politic si social-economic
(secolele al V-lea al VII-lea); Bizanul - modelul imperial si cultural bizantin;
Muhammad si geneza Islamului; califul arab; Imperiul carolingian.

15

Divizarea Imperiului Roman :mpratul Teodosius a mprit, nainte de a muri, puterea


celor doi fii ai si. Honorius a primit Occidentul cu capitala la Roma (din anul 402 Ravenna)
iar Arcadius a primit Orientul cu capitala la Constantinopol. Aceast mprire a dus la o
separare definitiv a imensului stat roman n dou imperii: Imperiul roman de rsrit i
Imperiul roman de apus. Imperiul roman de rsrit este cunoscut sub denumirea de Imperiul
Bizantin sau Bizanul. Bizanul a durat cu aproape 1000 de ani mai mult dect Imperiul
roman de apus. Limba greac lua tot mai mult locul limbii latine. Alfabetul roman era
nlturat. Dei dup nume era roman, imperiul era grec dup organizarea instituiilor sale i
dup limba vorbit n societate. Imperiul roman de rsrit era situat pe 3 continente: Europa,
Asia i Africa, la intersecia drumurilor comerciale ce uneau Orientul de Occident. Cauzele
meninerii Imperiului roman de rsrit au fost: poziia geografic, poziia bine ntrit a
capitalei; mpratul (din anul 629 basileus) avea putere absolut i era considerat sfnt; marile
orae au continuat s aib o situaie nfloritoare, activitate comercial intens; creterea
viermilor de mtase adui n secolul VI din China au adus beneficii; folosirea pe scar larg a
muncii sclavilor i a colonilor; rspndirea colonatului i a rnimii libere a fost mult mai
mare dect n Apus; comerul era foarte dezvoltat, meteugarii lucrau obiecte cutate n toat
lumea.Bizanul a fost primul stat medieval centralizat i singurul pn n secolul al XIII-lea.
ntreaga administraie depindea de mprat: justiia, finanele, armata i biserica. La
demnitile i funciile cele mai nalte din stat, chiar la cea de mprat, se putea ajunge prin
merite personale. Administraia era centralizat i era constituit din birouri cu numeroi
oameni n subordine. Sediul ei era n palatul imperial. Religia oficial era cretinismul
ortodox. Biserica era sub autoritatea mpratului. Armata era bine organizat, soldaii primind
n schimbul serviciului militar un lot de pmnt. Mai mult dect forei armelor sale, Bizanul
i-a datorat diplomaiei ndelungata sa existen politic i prestigiul n lume. Convertirea la
cretinism, legturile matrimoniale, spionajul, primirile fastuoase ale solilor la curtea
imperial, dezbinarea popoarelor dar i crimele mieleti erau armele diplomaiei
bizantine.Iustinian i restaurarea imperiului universal Ideea refacerii Imperiului Universal i-a
aparinut lui Iustinian (527-565). Prin generalii si Belizarie i Narses el a cucerit regatul
vandal din nordul Africii n anul 534, regatul ostrogot din Italia n anul 552 i parial regatul
vizigot din Spania. Dar peste tot el a introdus rnduielile i legile sclavagiste ceea ce nsemna
un veritabil regres. Abuzurile administraiei imperiale au provocat adnci nemulumiri
poporului care s-a rsculat n anul 532 la Constantinopol. Rscoala numit Nika a fost
nbuit n snge de ctre Belizarie. Cuceririle militare ale lui Iustinian s-au dovedit
efemere. Singurele lui opere care au rezistat timpului au fost dou: Codul lui Iustinian i
biserica Sfnta Sofia din Constantinopol. Pierderea cuceririlor La numai trei ani de la moartea
lui Iustinian, Imperiul bizantin a nceput s se destrame. n Europa, Italia era cucerit de ctre
longobarzi iar Spania de ctre vizigoi. n anul 681 bulgarii, populaie de neam mongol,
condui de Asparuch formeaz un hanat. n Asia, din anul 634 ncepe ofensiva arab.
Bizanul a pierdut Palestina, Siria, Mesopotamia i Egiptul. Asia Mic a devenit coloana
vertebral a statului pn n anul 1014, cnd mpratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul i-a
nimicit pe bulgari iar Balcanii au fost recucerii.
Mahomedanismul
A reprezentat cea mai simpl credin care a fost propovduit omenirii. Nu are nici un
ceremonial complicat i nici o clas de preoi care s se interpun ntre om i Dumnezeu.
Coranul reprezint pentru mahomedaniti cartea sfnt. Stlpii credinei islamice sunt:
existena unui singur Dumnezeu, rugciunea rostit de 5 ori pe zi cu faa ctre Mecca,
Mahomed este considerat trimisul pe Pmnt al lui Allah, pomana dat sracilor, postul de

16

29-30 de zile al Ramadanului, Jihadul (rzboiul sfnt). Rolul culturii arabe: trigonometrie:
tangenta i sinusul, algebra; califii arabi au construit mari observatoare astronomice i
instrumente precum astrolabul; peste jumtate din leacuri proveneau din Arabia: siropuri,
plasturi, unguente, camfor, ap distilat; alchimia fabricarea oelurilor, vopsele pentru stofe,
colorani; arabii au adus n Europa busola, praful de puc i hrtia; cuvintele de origine
arab: algebr, algoritm, cifr, zero, almanah, zahr, alcool, sirop, ah, talisman.Arabii,
cuceritori ai unei mari pri din Peninsula Iberic, unde din anul 929 exista un califat
independent, stpneau n secolul al X-lea sudul Italiei i Sicilia. Ei vor fi alungai treptat din
Spania de ctre suveranii micilor regate cretine iar din Italia de ctre normanzi. Ameninarea
sasanizilor (aa erau numii n Evul mediu arabii) va fi pentru mult vreme un motiv de team
pentru cretini. Oraul Bagdad s-a format n timpul expansiunii Islamului, era o aezare
ntins, cu o populaie superioar oraelor europene. n secolul al XI-lea depea un milion de
locuitori beneficiind de nzestrri deosebite, aprovizionare cu ap, canalizare, iluminat
nocturn, avea numeroase bi publice, spitale, aziluri pentru btrni, grdini, moschei, coli i
biblioteci. A cunoscut un mare avnt cultural cnd a devenit capital a califilor abbasizi.
Statul i societatea islamic s-au format pe baza perceptelor cuprinse n Coran. Din punct de
vedere economic, societatea musulman era agricol i pastoral. Dezvoltarea meteugurilor
i a comerului a contribuit la transformarea societii musulmane care a devenit urban prin
apariia a zeci de orae meteugreti, comerciale i culturale. Califul se afla n fruntea
statului, avea putere religioas (imam) i politic, fiind succesorul Profetului. Vizirul era eful
guvernului. El va prelua puterea politic. Statul islamic nu a fost unitar datorit ntinderii
dobndite prin rzboiul sfnt purtat de ctre musulmani mpotriva necredincioilor. Diverse
dinastii au condus regate (emirate). O organizare birocratic foarte riguroas reglementa
funcionarea statal.
IMPERIUL CAROLINGIAN
Dup anul 476, pe ruinele Imperiului roman de apus apar o serie de state i popoare noi. Rsare i o
civilizaie nou numit european, rezultat al mpletirii a 3 elemente: motenirea cultural grecoroman, cretinismul i feudalismul. Apusul a fost lsat la discreia barbarilor. Mult timp, crimele,
rzboaiele, jafurile au fost la ordinea zilei. Civilizaia era ameninat s dispar. Biserica cretin a
fost cea care a salvat Europa de primejdia de a-i vedea civilizaia distrus cu totul. Au urmat secolele
migraiilor. Popoarele germanice erau cele mai apropiate de Imperiul roman. Din aceast grup fceau
parte: goii, gepizii, vandalii, longobarzii, anglo-saxonii i cei mai importani dintre ei
francii.Germanicii au ptruns mai ales n Imperiul roman de apus contribuind la cderea lui. Astzi, de
origine germanic sunt: englezii, suedezii, danezii, norvegienii, austriecii, elveienii, olandezii i,
desigur germanii. Francii au fost principalii beneficiari ai migraiilor. Regele Clovis (481-511) a fost
primul conductor care i-a unit pe franci i a extins stpnirea asupra ntregii Galii. Acceptarea
cretinismului de ctre Clovis n anul 496 a nsemnat un moment important pentru Europa
Occidental, francii devenind protectori ai Bisericii apusene. La moartea lui Clovis, statul franc s-a
mprit ntre urmaii si. Acetia au lsat afacerile statului pe mna primului-ministru majordom sau
supraveghetorul palatului, majordomul din Austrasia, una din rile desprinse din statul lui Clovis, pe
nume Pepin cel Scurt. Acesta a inaugurat n anul 751 o nou dinastie, cea carolingian. Sub fiul
acestuia, Carol cel Mare (768-814) statul franc a devenit un mare imperiu. Carol a cucerit regatul
longobard n anul 774, pe cel avar n anul 797 i pe saxoni ntre anii 772-804. n ziua de Crciun a
anului 800, Carol cel Mare, aflat la Roma, a fost ncoronat ca mprat roman de ctre papa Leon al IIIlea. De data ceasta mpratul era german iar centrul de putere al statului se afla n nord, spre Marea

17
Nordului. Carol cel Mare a murit n anul 814 iar prin Tratatul de la Verdun, din anul 843, nepoii si
au mprit imperiul n trei state: Frana, Germania i Italia. Ulterior, ideea imperial a fost preluat i
de ctre germani, Otto I ntemeind n anul 962 primul reich (imperiu) german, statul fiind cunoscut
pn n anul 1809 sub numele de Sfntul Imperiu Roman de Naie German. Carol cel Mare a reuit
s dubleze posesiunile tatlui su, ocupnd Italia pn la Roma, aproape ntreg teritoriul Germaniei i
Franei de astzi. Imperiul era mprit n comitate conduse de coni. n zonele de frontier erau
organizate mrci guvernate de ctre un markgraf care exercita aici nu doar puterea civil ci i pe cea
militar. Statul lui Carol cel Mare a f
Avntul Occidentului medieval (secolele al X-lea - al XIV-lea): structuri economico-sociale si
instituionale (proprietatea si structura social feudal - "oratores", "bellatores",
"laboratores", vasalitatea si feudul; monarhia si procesul de centralizare teritorial,
instituional si politic); orasul medieval european .
STRUCTURA SOCIETII FEUDALE
Regalitatea (suveranul) se afla n vrful piramidei; persoana regelui era predominant la nceputul
Evului mediu iar spre finele Evului mediu s-a impus funcia monarhic naintea persoanei. Puterea
regelui era consacrat prin ncoronare i ungere cu mir. Astfel, el devenea alesul lui Dumnezeu i avea
obligaii fa de poporul su. Regele era cel mai mare senior, el neputnd fi vasalul nimnui n afar
de Dumnezeu. Nobilimea provenea din vechea aristocraie local i era laic i ecleziastic. n
funcie de avere se diferenia n nobilime mare, mijlocie sau mic. Beneficiind de imunitate feudal,
nobilii i-au instituit autoritatea de suzerani, nemaiascultnd de rege. rnimea dependent
provenea din fotii servi ai epocii carolingiene. erbii nu aveau libertatea de a se muta de pe un
domeniu pe altul iar ranii dependeni liberi depindeau de feudali pentru pmntul primit de acetia.
Ambele categorii de rani dependeni erau obligate s plteasc pentru pmntul primit de nobili ca
rent. ranii liberi i proprietarii de pmnt s-au meninut n Europa apusean mai ales n zonele
mai izolate din Elveia, Corsica, Scoia. Ei triau n obti steti n cadrul crora o parte a pmntului
se afla n proprietate comun. Orenimea a crescut numeric dup renaterea vieii urbane din apusul
Europei. Cuprindea negustori, meteugari i alte grupuri sociale care se difereniau prin avere i prin
ocupaii. Cea mai numeroas populaie oreneasc se ntlnea n Italia de Nord, Italia Central i n
Flandra. Domeniul i castelul feudal era format din proprietatea funciar (pmntul) i din bunurile
aflate n cuprinsul su dar i din drepturile pe care le avea seniorul feudal ca urmare a faptului c era
stpnul acestui domeniu.Domeniul feudal cuprindea: - rezerva feudal (sesia) ale crei produse
reveneau n ntregime nobilului i cuprindea ogoare, vii, livezi, puni i era lucrat de ranii
dependeni, aceast activitate purtnd denumirea de robot sau corvoad; - centrul domeniului, care
cuprindea castelul puternic ntrit, care avea n componen curtea feudalului cu locuina stpnului; -

gospodriile i loturile ranilor dependeni, ranii erau stpnii animalelor i uneltelor cu


care lucrau pmntul; Domeniul feudal putea aparine suveranilor i principilor teritoriali, feudalilor
laici i feudalilor ecleziastici (episcopi, abai). Suveranul acorda n temeiul drepturilor regale diverse
feude vasalilor si, astfel nct s-a putut ajunge la situaia n care domeniul regal s fie mai mic dect
teritoriul pe care monarhul i exercita autoritatea, din punct de vedere juridic. Castelul feudal,
reprezenta locuina nobilului i avea un rol militar fiind o parte important a domeniului feudal. Pn
n secolul al XI-lea castelul era construit din lemn. Apoi a devenit un edificiu monumental construit
din piatr. Era mprejmuit de un zid cu creneluri i ntrit cu tunuri. n afara zidului se afla un an
adnc umplut cu ap peste care putea fi cobort un pod mic de lemn. n interior se gsea un turn nalt
numit donjon unde locuia nobilul cu familia sa. Rolul militar al castelului feudal scade dup apariia
artileriei. Cavalerii au fost o component de baz a feudalismului. Erau lupttori clare i practicau
meteugul mnuirii armelor.

18

MONARHIA I PROCESUL DE CENTRALIZARE TERITORIAL


ntre secolele al XI-lea i al XV-lea n unele ri din Europa Occidental precum Frana, Spania sau
Anglia s-a desfurat procesul de unificare teritorial i centralizare politic. S-a diminuat frmiarea
feudal i s-a ngrdit puterea nobilimii. Monarhia feudal a reprezentat cel mai important aspect
politic i social al secolelor XI-XIII. Suveranii au reuit s-i subordoneze ntreaga societate situnduse n fruntea ierarhiei feudale. Realizat cu mijloace panice sau brutale acest fapt a asigurat
dezvoltarea economic i social accelerat a statului. Autoritatea monarhic a concentrat puterea de
decizie asociindu-i Biserica i o serie de instituii. Aceast centralizare a fost favorizat de anumite
mprejurri precum dezvoltarea oraelor i lrgirea schimburilor comerciale care au dus la slbirea
puterii economice a nobilimii deoarece domeniile feudale nu mai reprezentau principala surs de
bogie. Aliana regalitii cu orenii, ranii i clerul, categorii sociale nemulumite de starea de
anarhie feudal le punea n primejdie feudalilor activitile economice sau bogiile. Caracterul
ereditar al monarhiei a fost impus atunci cnd puterea nobilimii de a influena alegerea monarhului a
fost restrns. Tronul era motenit n cadrul unor dinastii, fapt ce reprezenta un factor de stabilitate.
Dotarea armatelor regale cu arme de foc le fcea mai puternice dect cele ale nobililor. Necesitatea de
a face fa primejdiei strine a grbit uneori parcursul de unificare teritorial i centralizare politic.
Aa s-a ntmplat n Spania unde centralizarea statului s-a desfurat concomitent cu lupta de
recucerire a teritoriilor aflate sub stpnirea arab.

Monarhia strilor (secolele XIII-XV)


Regalitatea nefiind destul de puternic a fost nevoit s colaboreze cu clerul, nobilimea i orenimea.
Reprezentanii acestora fceau parte din Adunarea Strilor Generale (Frana), Parlament (Anglia) sau
Cortesuri (Spania). Aceast instituie, alturi de Consiliul regal avea rolul de a sprijini monarhia n
rezolvarea celor mai importante probleme ale statului. Din acest punct de vedere, monarhiei din
secolele XIII-XV i s-a spus monarhia strilor.
Anglia :n anul 1066, ducele Normandiei, Wilhelm a cucerit Anglia dup btlia de la Hastings.
Wilhelm Cuceritorul (1066-1087) a devenit cel mai puternic rege al Europei apusene, stpnind un
ntins domeniu regal i numeroase posesiuni n Frana. A creat o ierarhie feudal bine controlat de el,
a ntrit puterea regal prin organizare administrativ, juridic i financiar a rii. A suprimat unele
privilegii ale Bisericii, devenind cel mai puternic monarh european, stpnind teritorii din Irlanda i
pn la Munii Pirinei. ntre secolele al XIII-lea i al XIV-lea autoritatea regal a sczut. Regelui Ioan
Fr ar (1199-1216) i s-a impus de ctre nobilime Magna Charta Libertatum, fiind recunoscute
privilegiile clerului, nobilimii i ale orenilor. Parlamentul compus din nobilime, cler, burghezie a
fost convocat din anul 1265. Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) i rzboiul celor dou roze (14551485) au slbit i ele autoritile regelui. Rzboiul de 100 de ani a fost cel mai lung i mai sngeros
conflict dintre statele feudale din apusul Europei pn la rzboaiele pentru stpnirea Italiei. Se viza
tronul francez de ctre regii Angliei i stpnirea bogatelor provincii Flandra importante centre
comerciale. n anul 1346 are loc btlia de la Crecy, prima confruntare armat n care s-au folosit
tunurile. Armata francez a suferit o grea nfrngere. n anul 1429 Ioana dArc depresurizeaz oraul
Orleans a crui cucerire de ctre englezi ar fi deschis drumul ctre sudul Franei. ncepe lupta de
eliberare a poporului francez. n anul 1453 englezii sunt izgonii din Frana unde nu mai pstreaz
dect oraul Calais.
Frana: Centralizarea i unificarea statului francez s-a realizat prin mrirea domeniului regal, care
iniial se ntindea pe o suprafa restrns n jurul oraului Paris. Etapele importante ale acestui proces
s-au desfurat n timpul dinastiei Capetienilor (987-1328) i Valois (1328-1589). Filip al II-lea
August (1180-1223) a confiscat ntinse posesiuni ale regelui englez de pe teritoriul Franei; Ludovic al
IX-lea cel Sfnt (1226-1270) a ntrit instituiile administrative i financiare ale statului; Filip al IV-

19
lea a alipit domeniului regal, bogata provincie Champagne i a convocat pentru prima dat Adunarea
strilor generale n anul 1302.Ludovic al XI-lea (1461-1483) a anexat regatul Burgundiei.Au crescut
atribuiile regalitii. Cele mai importante instituii ale statului se gseau la curtea regal. Consiliul
regal discuta problemele cele mai nsemnate ale politicii interne i externe ale statului iar hotrrea
final revenea regelui.
Spania: ncepnd cu anul 711 cea mai mare parte a Peninsulei Iberice a fost cucerit de ctre arabi.
Spania arab era cea mai bogat ar a Europei apusene. Cordoba i Toledo erau mari centre
economice i culturale. n regiunile muntoase din nord s-a meninut un mic stat cretin Asturia de
unde a nceput lupta pentru recucerirea teritoriilor ocupate de ctre arabi. S-au format regatele Leon,
Castilia, Aragon, Portugalia. n urma victoriei de la Las Navas de Tolosa din anul 1212 aproape
ntreaga Spanie a fost eliberat, cu excepia sudului rii. Unificarea teritorial a Spaniei s-a realizat
prin cstoria motenitoarei tronului Castiliei, Isabella cu motenitorul tronului Aragonului,
Ferdinand, n anul 1479. Armata spaniol a cucerit i emiratul Granadei n anul 1492. Regatul Spaniei
era o monarhie centralizat. Cortesurile cuprindeau reprezentanii marii nobilimi (granzii de Spania),
nobilimii mici, clerului i oraelor. Regii erau sprijinii de Biseric i Inchiziie care veghea asupra
fidelitii supuilor fa de catolicism i regalitate.
Germania i Italia: Spre deosebire de Frana, Anglia i Spania unde monarhia feudal a realizat
centralizarea statului, n Germania i Italia s-a meninut frmiarea feudal. Imperiul romano-german
i-a irosit forele n lupta cu papalitatea. Imperiul carolingian a fost mprit prin tratatul de la Verdun
din anul 843. Partea central corespundea n linii mari cu Italia iar cea rsritean cu Germania.
Germania era mprit n ducate: Bavaria, Saxonia, Franconia, Suabia, asupra crora regele nu avea
autoritate. Puterea central s-a impus temporar n timpul lui Otto I cel Mare care a cucerit inuturile
slavilor dintre Elba i Oder, regatul Burgundiei, ducatul Lorenei, nordul i centrul Italiei, devenind
rege n anul 962. Statul ntemeiat de el a fost cunoscut n Evul mediu sub numele de Imperiul romanogerman. Mai muli mprai au ncercat s cucereasc i Italia dar nu au reuit. Cauzele frmirii
Germaniei au fost: mpratul avea doar autoritate nominal asupra principilor locali; oraele germane
aveau interese economice diferite; prin Bula de Aur din anul 1356 erau recunoscute privilegiile
principilor locali; autoritatea mpratului a slbit ntre secolele XII-XIII din cauza insucceselor din
Italia, de nfrngerea n faa papalitii, nereuind s creeze monarhia universal. Cauzele frmirii
Italiei: oraele din nord erau foarte dezvoltate i aveau interese economice proprii; meninerea
frmirii a fost provocat de micarea comunal precum i de lupta dintre papalitate i mpratul
romano-german; state existente n Peninsula Italic au fost: statul papal, un stat teocratic, regatele
feudale, Neapole i Sicilia, republica Genova, ducatul Milano, Veneia i alte principate.

ORAUL MEDIEVAL EUROPEAN


La nceputul Evului mediu are loc declinul oraelor, activitile economice desfurndu-se exclusiv
pe domeniul feudal. ncepnd cu secolul al X-lea a nceput procesul de urbanizare, de dezvoltare a
aezrilor urbane, determinat de nflorirea negoului local i internaional i de desprinderea
meteugarilor domaniali de agricultur. Din a doua jumtate a secolului al X-lea asistm la stabilirea
negustorilor i meteugarilor n locuri propice desfurrii activitii lor. Alturi de ei s-au stabilit i
alte categorii sociale: rani, crui, hangii etc. Astfel de aezri urbane medievale timpurii (burguri)
s-au nfiripat n apropierea centrelor fortificate, la ncruciarea de drumuri comerciale, n apropiere de
porturi, trguri periodice i blciuri. Apariia i dezvoltarea oraelor a favorizat nlocuirea economiei
naturale cu economia de schimb.
Ipostaze ale universalismului medieval: Papalitatea si Imperiul; Cruciadele.
CRUCIADELE

20
Expediii militare, cruciadele au reprezentat o form de expansiune teritorial i de colonizare.
Principalele cauze care au generat cruciadele au fost: ocuparea Ierusalimului de ctre arabi n secolul
VII, care mpiedica pelerinajul cretinilor n locurile sfinte; papalitatea, iniiatoarea cruciadelor, dorea
refacerea unitii Bisericii cretine sub conducerea sa; nobilimea dorea s dobndeasc noi teritorii,
bogii i s deturneze revendicrile ranilor; oraele, mai ales cele italiene, doreau s-i amplifice
legturile comerciale cu Orientul.
ntre secolele XI-XIII au avut loc opt cruciade. Prima dintre ele a dus la cucerirea rii Sfinte i la
formarea mai multor state cruciate n Siria i Palestina. Cel mai important era regatul Ierusalimului,
pentru a crui aprare s-au creat noi ordine militaro-clugreti: ospitalierii, templierii, teutonii. n
urmtoarele decenii, musulmanii au izbutit s recucereasc o mare parte din teritoriile pierdute,
inclusiv Ierusalimul, profitnd de dezbinarea dintre cretini.
Scopul politic al expediiilor cruciate a ieit n eviden n timpul cruciadei a IV-a (1202-1204) cnd a
fost cucerit Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, care era un stat cretin. n urma acestui
eveniment, Imperiul Bizantin a ncetat a mai fi o mare putere i nu i-a mai revenit niciodat, chiar
dac n anul 1261 Imperiul latin de rsrit, cum se numea statul creat de cruciai, a disprut,
Constantinopolul fiind cucerit de ctre bizantini. Cruciadele iniiate ntre secolele al XIV-lea i al
XVI-lea, ca rspuns la ameninarea reprezentat de Imperiul otoman, se numesc cruciade trzii.
Urmrile cruciadelor au fost mai de grab negative. Au mobilizat o mare parte din forele
occidentului. Oraele au srcit dar a crescut comerul i navigaia n Marea Mediteran. Au
amplificat ostilitatea dintre catolici i ortodoci i au reafirmat spiritul expansionist musulman. Lumea
apusean a pierdut prestigiul de aprare a credinei drepte. Dintre urmrile pozitive amintim
amplificarea contactelor culturale cu lumea musulman precum i contribuia la configurarea ideii
unitii europene care-i gsete originile n Evul mediu.

PAPALITATE I IMPERIU
ntre secolele al XI-lea i al XIII-lea, Occidentul a asistat la o confruntare acerb ntre papalitate i
mpraii romano-germani pentru supremaia asupra lumii cretine. Gndirea medieval considera c
n fruntea lumii cretine se situa mpratul n calitate de deintor al puterii laice (temporale) i papa,
ca deintor al puterii religioase (spirituale). Confruntarea pentru supremaie ntre cele dou puteri,
Cearta pentru nvestitur sau Lupta sacerdoiului cu Imperiul, a marcat puternic societatea occidental
slbind-o sub aspect politic. n Germania, nvestitura sau numirea nalilor prelai avea o importan
deosebit cci asigura mpratului care o nfptuia, garantarea puterii. Prin decretul su din anul 1075,
papa Grigore al VII-lea proclama dreptul exclusiv al papalitii de a acorda demnitatea imperial i
chiar de a-l destitui pe mprat n caz de nesupunere.Mentalit i si via cotidian n evul mediu
(perceperea Universului, a timpului si spaiului, atitudinea fa de munc, imaginarul si simbolurile,
familia si condiia elementului feminin). Timpul si spatiul:Pentru orice cultura, perceptia si modul de
utilizare al timpului si spatiului constituie elemente definitorii.Pentru omul medieval occidental,
timpul era atent si precis masurat. Activitatile cotidiene se desfasurau intr-un timp laic, profan,
dominat de activitatile productive, atat pentru tarani, cat si pentru mestesugari, negustori si intr-un
timp sacru, consacrat sarbatorilor religioase, stabilite de calendarul oficial.Pentru tarani, ritmul zilei
era reglat de mersul soarelui pe cer sau de clopotele manastirii din apropiere, care trageau din trei in
trei ore. Se crede ca primul Papa care a ordonat ca slujbele religioase sa fie anuntate de sunetul
clopotelor a fost Sabinian, la inceputul secolului VII. Carol cel Mare a generalizat aceasta masura in
tot imperiul sau. Primele clopotnite au fost construite in secolul VII si s-au raspandit in tot
Occidentul.Pentru taran, ziua incepea odata cu rasaritul soarelui iar pentru calugari la miezul noptii.
Noaptea, clopotarul manastirii se orienta dupa pozitiile astrelor, daca cerul era senin, sau dupa durata
arderii unei lumanari de o anumita dimensiune (o noapte de iarna, de exemplu, se impartea in 3

21
lumanari) sau dupa un anumit numar de pagini pe care le citea ori un numar de rugaciuni pe care le
recita. In timpul zilei, comunitatile manastiresti se foloseau de cadrane solare, cunoscute si de antici
sau de ceasornice cu nisip ori apa, asemanatoare clepsidrelor.Ciclul vietii omului:In familiile nobile,
se nota cu grija ziua si ora nasterii unui copil, pentru a i se putea face cat mai precis horoscopul.
Botezul avea loc chiar in ziua nasterii sau cel mai tarziu peste trei zile. Acest ritual se facea, pana in
secolul XV, prin cufundarea cu totul in cristelnita. Exista obiceiul ca un copil sa aiba mai multi nasi si
nase, pentru a avea cat mai multi ocrotitori, al caror nume se treceau in registrele parohiale. Acest
obicei avea si dezavantaje, deoarece nasii erau considerati ca facand parte efectiv din familie, iar daca
cei care urmau sa se casatoreasca aveau nasi comuni, erau considerati rude. Din aceasta cauza,
Biserica a limitat numarul acestora la cel mult doi nasi si o nasa pentru baieti si cel mult doua nase si
un nas pentru fete. Copilul primea un singur nume de botez, ales de regula de nasi, care era singurul
sau nume si nu prenume , ca in timpurile moderne. La acesta se adauga un supranume, care putea fi o
porecla, numele unui mestesug, al unei localitati etc., care cu timpul devin ereditare, ceea ce astazi
sunt numele de familie. Mult timp insa, in documentele epocii, oamenii erau indicati prin singurul lor
nume, cel de botez, cu specificarea originii, a localitatii de resedinta sau a ocupatiei. Dupa nastere,
timp de 2-3 saptamani, mama primea vizitele prietenilor si rudelor, mergea la biserica pentru a i se
face o slujba de purificare.Educatia era practica si concreta. La 7ani, copiii incepeau sa mearga la
scoala, inclusiv cei de la tara, pentru ca existau scoli satesti. La tara, baiatul cel mare ramanea in
familie pentru a-si ajuta tatal la muncile campului si ale gospodariei, pe care o si mostenea. Ceilalti
frati se angajau la stapani, ca zilieri, servitori, taietori de lemne etc. sau intrau ca ucenici la diferiti
mestesugari. Cei de la oras urmau, de obicei, profesiunea tatalui. In familiile nobile, erau instruiti
acasa, de un preceptor, care putea fi si capelanul familiei. La 10 ani, baietii incepeau si o pregatire
militara, fiind invatati sa calareasca, sa-si ingrijeasca calul, sa manuiasca armele. Educatia fetelor era
orientata spre sensurile practice ale viitoarei lor vieti, ca sotii si mame. In familiile nobile, pe langa
educatia intelectuala, fetele primeau si o educatie asa-zis mondena, care insemna lecturi literare,
broderie, dans, calarie, vanatoare.Pe langa scolile laice, existau inca din secolul VII si cele episcopale,
in orasele mari, precum si scoli ale manastirilor, unde predau doar oameni ai Bisericii. In timpul lui
Carol cel Mare exista si o scoala a Palatului, cu profesori eruditi si renumiti, unde se pregateau viitorii
functionari ai Imperiului. Cu timpul, au reaparut in Occident si universitatile, care existasera in
perioada antica. Orfanii erau, de regula, educati in scoli manastiresti, pentru a deveni calugari sau
notari, scribi, invatatori, preceptori, functionari in administratie.Casatoria era precedata de logodna,
un act religios si in acelasi timp un contract juridic. In familiile nobile, casatoria insemna o alianta
intre cele doua familii si era hotarata de parinti de la o varsta mica a copiilor. Cu timpul, Biserica a
obtinut drepturi exclusive in ce priveste aprobarea unor casatorii, dupa ce in prealabil cerceta
legaturile de rudenie intre viitorii soti, desfacerea acestora, impartirea bunurilor intre soti. Biserica
catolica nu admitea si nici astazi nu admite divortul. Tot Biserica a introdus consimtamantul reciproc
al sotilor, nemaifiind necesar acordul parintilor. Ceremonia propriu-zisa a casatoriei nu era cu mult
diferita de cea religioasa de astazi. Mirii veneau la biserica imbracati in hainele cele mai bune dar nu
in costume speciale. La toate clasele sociale, ospatul de nunta dura 2-3 zile, participa toata
comunitatea rurala sau, in cazul nobililor, toti vasalii seniorului, care trebuiau sa faca daruri bogate,
mai ales la casatoria fiicei celei mari.In ce priveste moartea, atitudinea omului medieval era calauzita
de credinta religioasa despre sufletul nemuritor si lumea fericita de dincolo de moarte. Datoria civica
si religioasa a oricarui om era sa isi faca testamentul iar pentru rascumpararea pacatelor se recomanda
sa se faca o donatie Bisericii, care sa fie prevazuta in testament. Ceremonia inmormantarii era simpla,
cei nobili prefera sa fie inmormantati in biserica, in sarcofage, plasate in ziduri sau sub paviment,
lucru interzis de Biserica dar de cele mai multe ori nerespectat. Dupa moarte, se faceau diferite slujbe
si ritualuri religioase de pomenire.Sarbatori si divertismente:In general, acestea erau comune tuturor
claselor sociale, cel putin in privinta ospetelor, plimbarilor, spectacolelor de teatru sau balci, dansului,

22
cantului, jocurilor de noroc sau de societate. Turnirele, jocul de sah si vanatoarea erau exclusiv pentru
nobili.Vanatoarea era cel mai de seama sport si totodata divertisment al nobililor, practicata tot timpul
anului , inclusiv de femei. Se foloseau caini de rasa, atent selectionati in acest scop. In secolul XI s-a
introdus in Europa, dupa modelul oriental, vanatoarea cu soimi. Dresajul soimilor, considerati pasari
nobile, constituia subiectul unor tratate de vanatoare speciale. Taranii nu aveau voie sa vaneze decat
cu curse si plase puse la marginea padurilor si nu aveau voie sa aiba soimi, care costau de altfel foarte
mult. Dintre jocurile de societate, cel mai popular, pe care il jucau si calugarii, era cel cu zaruri, de
origine romana. Mizele erau bani, haine de pret, cai, armuri sau chiar proprietati. Rezervat nobililor
era jocul de sah, aparut intai in Franta in secolul XI, adus din Orient. Practicarea acestuia, cu piese de
dimensiuni mult mai mari decat astazi, facea parte din educatia oricarui nobil. Turnirul era, initial, un
joc de echipe, abia din secolul XV a devenit confruntarea dintre doi cavaleri. Era si prilej de pariuri
intre spectatori si un prilej de divertisment popular, caci puteau asista oameni din toate categoriile
sociale.Mentalitati, sensibilitati si atitudini:Ceea ce domina mentalitatea, sensibilitatea si
atitudinile oamenilor din Evul mediu este sentimentul nesigurantei lor. Nesiguranta materiala si
morala, pentru care, potrivit bisericii, nu exista decat un singur leac : sa te sprijini pe solidaritatea
grupului, a comunitatilor din care faci parteAstfel, mentalitatile, sensibilitatile, atitudinile sunt mai
ales conditionate de nevoia de a-si insela frica. (J. le Goff).Aceasta nevoie, dupa parerea autorului
citat, a determinat la oamenii medievali sprijinirea pe trecut, pe inaintasi, pe autoritati, cu alte cuvinte.
Suprema autoritate era Scriptura si scrierile parintilor Bisericii. Aceasta autoritate s-a materializat in
citate, care erau adunate in carti antologii de glose, des consultate si plagiate. Aceste autoritati
carmuiau si viata morala a acelor timpuri. In cultura populara, ele corespund proverbelor, care joaca
un rol capital. Dreptul si practica feudala se bazeaza pe trecut, pe obiceiuri, pe cutume. La dovezile
autoritatii se adauga dovezile minunilor si ordaliile, judecatile lui Dumnezeu.

MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE


Cauzele marilor descoperiri geografice au fost: economice: nevoia de mirodenii, aur, argint;
progresele tehnice n navigaie, descoperirea caravelei, busolei, a astrolabului; ameninarea otoman,
dorindu-se ocolirea zonelor stpnite de ctre otomani; prozelitismul religios.
Principalele descoperiri geografice au fost noul drum spre India, prin ocolirea Africii pe la Sud,
descoperit de ctre portughezi i descoperirea Americii.
Henric Navigatorul exploreaz n secolul al XV-lea coastele vestice ale Africii;
1487 - Bartolomeo Diaz a ajuns la Capul Bunei Sperane;
1497-1498, Vasco da Gama a traversat oceanul Indian i a ajuns n India;
1492, Cristofor Columb, aflat n slujba Spaniei, a realizat prima cltorie spre vest;
1519-1522, expediia lui Fernando Magellan n jurul lumii, care a fost continuat de El Cano, i care a
demonstrat sfericitatea Pmntului.
Spania i Portugalia au luat n stpnire teritoriile descoperite i i-au format imperii coloniale. Cele
dou ri i-au mprit zonele prin Tratatul de la Tordesilas din anul 1494. Imperiul colonial
Portughez era format din forturi militare i factorii comerciale. Brazilia era o colonie cu ntindere
mare. Acest Imperiu cuprindea Brazilia, Goa, Peninsula Malacca i Insulele Moluce i era condus de
un vicerege i de guvernatori.
Imperiul colonial spaniol cuprindea teritorii mai ales din America unde conquistadorii au distrus
civilizaiile aztec i inca i se ntindea n Mexic, America Central i America de Sud. Era
organizat n mai multe viceregate iar pmnturile, proprietate a Coroanei, erau concesionate
cuceritorilor. Scderea numrului amerindienilor a dus la intensificarea comerului cu sclavi adui din

23
Africa i care erau folosii la munci foarte grele. n anul 1542 regele Spaniei a interzis transformarea
btinailor n sclavi. Consecinele marilor descoperiri geografice au fost:

economice: axa comerului s-a mutat din Marea Mediteran la Oceanul Atlantic, s-au adus n
Europa mari cantiti de aur, a crescut inflaia, s-a dezvoltat comerul mondial i s-au
aclimatizat plante americane n Europa i invers;

sociale: a crescut rolul burgheziei;

intelectuale: s-au mbogit cunotinele geografice, tiinifice, etc.

5.2.RENATEREA
Umanismul i Renaterea au aprut n Italia secolelor XIV-XV datorit mai multor factori:

dezvoltarea economic a oraelor italiene, redescoperirea textelor antice;

susinerea vieii culturale, artistice i tiinifice de ctre protectori cu mari posibiliti


financiare precum familia Medici de la Florena;

noile aspiraii mbinate cu modelul antic, greco-roman.

S-a extins n Europa n secolele al XV-lea i al XVI-lea i mai trziu n rile Romne. Umanitii
urmreau crearea unui om cu o cultur enciclopedic. Ei doreau asigurarea fericirii tuturor precum i
renvierea gndirii greco-romane i a celei de la nceputurile cretinismului. Rspndirea ideilor
umaniste a fost favorizat de inventarea i rspndirea tiparului, folosirea limbilor naionale n
scrierea lucrrilor, transformrile din nvmnt (studierea critic a textelor autorilor antici), de
apariia unor mari biblioteci precum i de frecventarea universitilor italiene de ctre tinerii din
Europa. Creaii literare i istoriografice umaniste
Italia :
- Dante cu Divina comedie, cltorie alegoric n Infern, Purgatoriu, Paradis; - Francesco Petrarca
(1304-1347) Despre brbai ilutri, interes pentru istoria Romei; - Giovanni Boccaccio (1313-1375)
Decameronul, realitile societii florentine; - Nicolo Machiavelli (1469-1527) Principele,
oamenii politici trebuiau s acioneze conform raiunii de stat; - Pico della Mirandola (1463-1494) a
dorit aducerea cretinismului n dezbaterea filosofilor.
Europa :
- Erasmus din Rotterdam Elogiul nebuniei, critica moravurile societii; - Francois Rabelais
Gargantua i Pantagruel, critica societatea; - William Shakespeare (1564-1616) Othello, Romeo i
Julieta, prezenta aspectele societii umane; - Miguel Cervantes Don Quijote de la Mancha,
satirizeaz valorile cavalereti. Renaterea tiinific s-a realizat datorit creterii interesului pentru
alctuirea Universului i a fiinei umane. Nicolaus Copernic a formulat teoria heliocentric, preluat
de Galileo Galilei (Soarele se afla n mijlocul Sistemului solar). n medicin s-au remarcat Ambroise
Pare, printele chirurgiei i Miguel Serveto care a cercetat circulaia sangvin. Renaterea artistic s-a
realizat mai nti n Italia, deoarece acolo existau numeroase monumente antice iar artitii puteau fi
susinui financiar de oameni care le comandau opere. Artitii i semnau operele, au introdus legile
perspectivei n pictur, au redat frumuseea corpului uman i au realizat inovaii n arhitectur (bolta,
cupola). Cei mai importani artiti renascentiti italieni au fost sculptorii Donattelo i Verrochio,
arhitecii Donato Bramate i Filippo Brunelli.
coli de pictur mai importante au fost n Italia: scoala nordic (Padova, Milano, Mantova)
reprezentat prin Giotto din Bandone; coala florentin reprezentat prin Sandro Botticelli; coala
veneian, reprezentat prin Vecellio Tizian i Paolo Veronese.

24
Leonardo da Vinci s-a nscut n Vinci lng Florena. A fost cel mai de seam reprezentant al
Renaterii. A avut preocupri n arhitectur, anatomie, muzic, tiine. A activat la Milano, Florena i
n cele din urm la Paris unde a i murit. Picturile sale impresioneaz prin expresia feei i a gesturilor
personajelor. Este celebru datorit unor picturi impresionante precum Mona Lisa sau Cina cea de
tain.
REFORMA (secolul al XVI-lea)
Cauzele reformei religioase au fost:

religioase:preocuparea oamenilor de a gsi salvarea etern nu a putut fi rezolvat de Biserica


Catolic; - majoritatea clerului era ignorant i corupt, episcopii i abaii fiind mai mult
preocupai de proprietile i de veniturile lor dect de misiunea lor religioas;

intelectuale:descoperirile tiinifice i noua concepie despre om i lumea nconjurtoare au


zdruncinat autoritatea Bisericii Catolice; - au aprut idei care propovduiau rentoarcerea la
valorile cretinismului primar i la o biseric simpl, preocupat numai de actul de caritate i
de spiritul de sacrificiu;

economico-sociale: marii nobili i chiar orenii erau invidioi pe bogia Bisericii, care era
cel mai mare proprietar de pmnt, i doreau confiscarea averilor acesteia n sperana c i le
vor nsui ei.

politice :regii i principii apuseni a cror putere sporise foarte mult nu mai acceptau
imixtiunea papei n treburile statelor lor i au nceput s contexte autoritatea acestuia.

Precursori ai Reformei au fost Jan Hus, rector la Universitatea din Praga i Girolamo Savonarda.
Reforma n Germania Situaia social-economic i politic a creat la nceputul secolului al XVI-lea
condiiile apariiei Reformei. Nobilimea i burghezia erau nemulumite de bogia episcopilor
germani. Clerul de jos, srcit era i el nemulumit de luxul celui superior i de comerul cu indulgene
practicat de papalitate i de episcopi. rnimea era apsat de numeroase taxe la care era supus de
ctre nobili i de lipsa sprijinului clerului n faa acestora. mpratul cuta s-i ntreasc puterea n
dauna principilor i a oraelor din Imperiu aflndu-se n conflict cu acetia. Cauza imediat a
Reformei a fost vnzarea de indulgene pentru rscumprarea pcatelor. Iniierea Reformei a fost
realizat de Martin Luther (1483-1546). S-a manifestat mpotriva luxului din Biserica Catolic. S-a
ridicat mpotriva papei Leon al X-lea care a introdus vnzarea indulgenelor (iertrilor) pentru a face
rost de fonduri pentru finalizarea lucrrilor la Catedrala San Pietro. Martin Luther a formulat n anul
1517, 95 de teze la Wittenberg, teze care au fost ndreptate mpotriva papei i a comerului cu
indulgene. A fost declarat eretic, dar ascuns de Frederic de Saxa n castelul de la Wartburg, i-a
definitivat doctrina i a tradus Biblia n limba german. Doctrina lui Luther cuprindea:

mntuirea se realizeaz prin credin, unica surs a credinei fiind Sfnta Scriptur; singurele
Sacramente (taine) acceptate sunt botezul i mprtania; cultul fecioarei Maria i al sfinilor
trebuia abolit iar preoii se puteau cstori; ordinele clugreti i mnstirile trebuiau
desfiinate.Aceast doctrin a avut ca efect apariia Protestantismului ieit de sub controlul papei. A
avut un ecou foarte mare n Germania. n anul 1529 n Dieta de la Speyer, principii adepi ai Reformei
lutherane au protestat mpotriva Dietei imperiale care interzisese aplicarea reformei religioase n
teritoriile lor. Lutheranismul a fost mbriat de ctre diverse categorii sociale n funcie de propriile
sale interese: mica nobilime dorea s-i nsueasc averile bisericeti; ranii considerau ideile lui
Luther drept un ndemn de a se revolta mpotriva nedreptilor din societate; burghezii vedeau n
ideile Reformei exprimarea propriilor concepii despre via.Reforma s-a rspndit cu putere n
inuturile mai srace din nordul, centrul i din estul Germaniei n diferite state, astfel: cultul religios i

25
clerul au trecut sub controlul puterii laice, ierarhia bisericeasc fiind nlturat ;cultul n biseric era
simplificat, mnstirile fiind desfiinate iar bunurile bisericii confiscate.
Reforma religioas n Europa :Protestantismul (lutheranismul) s-a extins n Germania, Norvegia,
Suedia, Danemarca i Finlanda; Calvinismul (omul are un destin de dinainte stabilit) a aprut n
Elveia bazele noii religii fiind puse de Jean Calvin i Ulrich Zwingli; s-a rspndit n Frana
(hughenoii), rile de Jos, Boemia, Ungaria, Scoia; Anglicanismul reprezint forma particular a
Reformei adoptat n Anglia datorit regelui Henrich al VIII.lea. n anul 1534 Parlamentul a votat
Actul de supremaie prin care Biserica englez devenea independent fa de pap dar intra sub
autoritatea regelui Angliei. Mnstirile au fost desfiinate iar bunurile lor au fost distribuite fidelilor
regelui. Biblia a fost tradus n limba englez ns dogmele i liturghia catolic au fost pstrate.
Consecinele: Reformei religioase au fost numeroase. Au aprut noi confesiuni (biserici) protestante:
lutheranismul (Biserica Evanghelic), calvinismul (Biserica Reformat), Biserica Unitarian, care
contest existena Sfintei Treimi. S-a diminuat autoritatea papei n Occident. Prin traducerea Bibliei n
limbile materne i prin introducerea acestora n slujb, n locul limbii latine, a contribuit la
ptrunderea limbilor vorbite n cultura sacr i n nvmnt. Curentele reformate au contribuit la
dezvoltarea spiritului capitalist.

Epoca contemporan
Unirea din 1918: etapele Unirii; recunoasterea internaional a Unirii.
Dupa declansarea Primului Razboi Mondial s-a organizat Consiliul de Coroana de la Sinaia,
21 iulie 1914, in cadrul caruia s-a dezbatut problema intrarii Romaniei in razboi. In cadrul consiliului
s-au conturat 3 orientari:

26
1. Orientarea progermana, sustinuta de regele Carol I, dorea intrarea Romaniei in razboi de partea
Puterilor Centrale, pentru ca Romania aderase in 1883 la Tripla Alianta, iar Austro-Ungaria ii ceruse
statului roman sa respecte tratatul.Regele a intampinat o opozitie crancena din partea partidului si se
spune ca aceasta i-ar fi provocat moartea subita pe 27 septembrie 1914, cu toate ca avea 75 de ani. A
doua zi, Ferdinand I depune juramantul solemn si devine rege.
2. Orientarea proantanta sustinea intrarea imediata in razboi.
3. Orientarea neutra sustinea neutralitatea necesara pregatirii militare si a tratatelor diplomatice. In
urma dezbaterilor s-a impus solutia neutralitatii.La 18 septembrie 1914, printr-un acord secret, Rusia
se angaja sa apere integritatea teritoriala a Romaniei si ii recunostea drepturile asupra teritoriilor din
Austro-Ungaria in schimbul unei neutralitati binevoitoare.Timp de 2 ani, prim-ministrul Ion I.C.
Bratianu a dus tratative cu statele antante pentru a obtine din partea acestora recunoasterea drepturilor
Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei Austro-Ungare.Puterile Centrale
sperau, in cel mai fericit caz, in neutralitatea Romaniei, iar Franta si Rusia, nemultumite de
tergiversarile lui Bratianu, puneau Guvernul de la Bucuresti, in vara anului 1916, in fata alternativei:
acum ori niciodata. Neutralitatea excludea insa infaptuirea idealului national, asa ca Romania
incheie la 4 august 1916 o conventie politica si militara cu Antanta.
Prevederi:
- Se recunoasteau drepturile Romaniei in Transilvania si Bucovina.
- Romania era sprijinita militar in cazul in care intra in razboi.
La 14 august armata romana a pornit ofensiva in Transilvania. Dezastrul de la Dunare si
contraofensiva Puterilor Centrale in Transilvania au condus la ocuparea de catre inamic a 2/3 din
teritoriul tarii. Armata, guvernul si o parte a populatiei s-au refugiat in Moldova, Iasiul devenind
pentru o perioada capitala tarii. In iarna anilor 1916-1917, armata romana s-a pregatit sub conducerea
unei misiuni militare franceze. In iulie-august 1917, armata romana a oprit ofensiva germana pe
frontul de vest, in luptele de la Marasti, Oituz si Marasesti, evitand
astfel ocuparea Moldovei.Aceste victorii nu au putut fi valorificate, deoarece Rusia, principalul aliat
al Romaniei pe frontul de est, iese din razboi si incheie pace separata cu Germania.Aceasta decizie a
fost adoptata de catre Lenin dupa ce a preluat puterea in stat, ca
urmare a Revolutiei Bolsevice (comuniste).Din cauza faptului ca armata romana nu mai putea
continua rezistenta,guvernul condus de Alexandru Marghiloman incheie un tratat de pace cu
PuterileCentrale la Bucuresti, in 24 aprilie 1918. Documentul impunea tarii conditii grele:
- erau cedate Dobrogea si culmile Carpatilor;
- economia era subordonata Germaniei;
- armata era demobilizata.
Regele Ferdinand I nu a recunoscut tratatul. Asadar, victoriile Antantei au determinat reinceperea
ofensivei in octombrie de catre armata romana, astfel incat sfarsitul razboiului a gasit Romania in
tabara invingatorilor.Participarea la razboi a insemnat aproape 800.000 de morti, raniti si disparuti, dar
si distrugeri enorme si pierderi materiale.

Marea Unire de la 1918


Primul Razboi Mondial a determinat o transformare radicala pe harta geopolitica a Europei. Imperiile
multinationale s-au destramat, permitand reforma unitatii nationale si afirmarea unor noi state
independente.
1. Basarabia - primul teritoriu care s-a unit cu Romania la 27 martie 1918, ca urmare a deciziei
adoptate de Sfatul Tarii.

27
2. Bucovina a fost provincie a Austro-Ungariei. Dupa destramarea acesteia,Ucraina a manifestat
pretentia de a o anexa. In acest context, in cadrul Adunarii Nationale de la Cernauti, s-a decis unirea
Bucovinei cu Romania, iar la 15 noiembrie1918 Congresul General al Bucovinei a votat in
unanimitate unirea neconditionata si pentru vecie.
3. Transilvania - in cadrul fostei monarhii Austro-Ungare existau opinii referitoare la refacerea
imperiului in forma unei federatii. Pentru a afirma interesele nationale, membrii Consiliului National
Roman Central (CNRC) au convocat Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.
In cadrul acestei adunari, Vasile Goldis a citit Rezolutia Unirii cu Romania. Ungaria recunoaste
unirea abia in 1920, prin tratatul de la Trianon.
Denumirea de Romania Mare este valabila incepand cu 1 decembrie 1918. In plan international, noua
configuratie teritoriala a tarii a fost recunoscuta prin tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de
la Paris din anii 1919-1920.
Pacea realizata la Paris n-a fost durabila deoarece:
- statele mici din tabara invingatoare au fost discriminate;
- Rusia Sovietica n-a fost invitata la conferinta;
- statele invinse nu au fost admise la tratative;
- statele invinse au fost considerate responsabile de declansarea razboiului;
- desi s-a constituit Societatea Natiunilor (sau Liga Natiunilor), care avea drept obiectiv mentinerea
pacii in lume, aceasta nu avea mijloacele necesare pentru a o impune.
La 15 octombrie 1922 a avut loc la Alba Iulia incoronarea regelui Ferdinand I (1914-1927), numit si
Intregitorul si a reginei Maria, ca suverani ai Romaniei Mari. La festivitati vor fi prezenti
reprezentanti din 13 state ale lumii, aceasta fiind o noua dovada a recunoasterii Marii Uniri pe plan
international.
Schimbarea calendarului
In 1919 Romania Mare trece de la calendarul iulian la cel gregorian. Pentru obtinerea noii date se
procedeaza astfel:
- se adauga 12 zile in perioada 1 martie 1800 28 februarie 1900
- se adauga 13 zile in perioada 1 martie 1900 1 octombrie 1924
- se adauga 14 zile din 1924
Constitutia din martie 1923
In 1921, printr-un decret , este desfiintata marea proprietate si mosieria boiereasca, pamantul fiind
impartit taranilor (avand prioritate cei care au participat la razboi, invalizii si vaduvele). Regele
Ferdinand si-a indeplinit astfel promisiunile facute pe frontul din Moldova, in primavara anului 1917.
Ca urmare a desfiintarii marii proprietati, mosierimea dispare ca si clona politica, iar de pe scena
politica dispare Partidul Conservator. Noua lege relua, in cea mai mare parte, continutul Constitutiei
din 1866, fiind o sinteza intre aceasta si proiectele constitutionale votate in 1917.
Noutati:
- Constitutia din 1866 accentua caracterul indivizibil al statului, pe cand cea din 1923 insista si asupra
caracterului national;
- in Constitutia din 1923 dreptul la proprietate nu mai este unul absolut, ci este nuantat, prin referire la
utilitatea sociala;
- este prevazut votul universal, prezent inca din 1918 (doar pentru barbati, de la 21 de ani), in urma
revizuirii din 1917 a Constitutiei din 1866; disparand votul cenzitar, se desfiinteaza colegiile din
Camera Deputatilor si Senat;
- drepturile cetatenesti, ca si drepturile minoritatilor, sunt fara deosebire de origine etnica, de limba si
de religie;

28
- se introduce controlul preventiv al constitutionalitatii legilor; se creeaza un Consiliu Legislativ care
trebuie sa avizeze legile, dar al carui rol este consultativ.
In concluzie, Constitutia din 1923 a pastrat spiritul liberal al celei din 1866, a perfectionat sistemul de
control al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, si a consacrat in plan juridic unirea din
1918.
Romania dupa Marea Unire
Dupa infaptuirea Unirii din 1918, guvernele care au condus Romania au trebuit sa depaseasca
criza economico-sociala creata de razboi, sa dezvolte in continuare tara si sa integreze provinciile care
s-au unit in 1918.
Integrarea provinciilor romane si statutul minoritatilor
Dupa ce a avut loc unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania in urma unor adunari
democratice desfasurate la Chisinau, Cernauti, Alba Iulia si dupa ce aceasta Unire a fost recunoscuta
in anii 1919-1920 prin pacea de la Paris, Romania trebuia sa asigure integrarea politico-administrativa
a noilor provincii.Primul Parlament al Romaniei intregite s-a deschis la 29 decembrie 1919 sub
presedintia lui Nicolae Iorga.Acest Parlament a ratificat documentele Unirii. Cu acest prilej Vasile
Goldis sublinia ca Unirea a fost un act al dreptatii istorice si o pretentie a civilizatiei umane, iar
Nicolae Iorga spunea ca Romania unita o avem, si o vom pastra.Pentru ca provinciile unite aveau
propriile lor legi si institutii, s-a trecut la adoptarea unor reforme pentru a asigura evolutia unitara a
intregului teritoriu. Au fost preluate sectoarele economice, mijloacele de transport si vamile de catre
administratia romaneasca:
in 1918 a fost data legea electorala, prin care votul era egal, direct si secret si pe care il aveau
barbatii de peste 21 ani, indiferent de avere;
in 1920 sunt dizolvate comitetele politice locale din Bucovina, Basarabia si Transilvania;
in 1921 are loc reforma agrara;
in 1923 se da o noua Constitutie;
in 1924 invatamantul devine obligatoriu si gratuit si este extins la intreg teritoriul;

in 14 iunie 1925 se face o noua impartire administrativ-teritoriala. Tara va fi


impartita in judete, plaji, comune si sate.

Marea Unire din 1918 a creat un nou cadru teritorial, economic si etnografic. Suprafata tarii s-a marit
la 295000 km2, fata de 137000 km2, inainte de 1916, iar populatia a ajuns la 18 milioane, conform
recensamantului din 1930, fata de 7250000 locuitori in anul 1918. Din acestia 71,9% romani, 28,1%
minoritati, din care: 7,2% unguri, 4,1% germani, 4% evrei, 3,8% ucraineni etc. S-a dublat suprafata
arabila fata de 1913, a crescut aproape de 3 ori suprafata padurilor. Lungimea cailor ferate a crescut de
la 4300 km2 la 11000 km2.Atitudinea minoritatilor fata de Unire a fost diferita de la provincie la
provincie. Astfel, in Bucovina si Basarabia reprezentantii minoritatilor au fost prezenti la luarea
deciziilor si au fost prezenti in organele provizorii de conducere.In Transilvania reprezentantii
germanilor, evreilor si tiganilor si-au exprimat adeziunea la rezolutia de unire a Transilvaniei cu
Romania. De asemenea, reprezentanti ai maghiarilor au inteles actul de la 1 decembrie 1918.
Statul roman a acordat egalitate cetatenilor in fata legii, indiferent de etnie, limba sau religie si de
asemenea a acordat fonduri cutelor religioase si scolilor apartinand minoritatilor.In 1934 apareau 492
de titluri de ziare si reviste. In aceste conditii, minoritatile s-au integrat in viata politica romana cat si
in cea culturala. Exemple: s-au format partide ca: Uniunea Evreilor Pamanteni (1900), Partidul
Maghiar (1921), Partidul German (1921). Se remarca activitatea minoritatilor etnice in literatura,
stiinta, arta etc. Exemple: in literatura Tristan Tzara si Nagy Istvan; in medicina Iosif Reiner; in
sculptura Francisc Storck.Au existat si unele diferende intre statul roman si reprezentantii

29
minoritatilor. In acest sens se remarca reprezentantii revizionismului maghiar si bulgar si a
expansionismului sovietic, fapt care a dus la evenimentele tragice din 1940.
Evolutia economica intre 1918-1939
In evolutia economica din aceasta perioada exista mai multe etape:
- perioada de refacere economica, proces incheiat in linii mari in 1923;
- perioada de ascensiune economica 1924 1928;
- perioada de criza economica 1929;
- perioada de cea mai mare dezvoltare economica, intre cele doua razboaie mondiale 1934 1939,
cand are loc relansarea industrializarii.
Agricultura: Tara noastra are o economie predominant agrara.
Reforma agrara
Inca din 1917, cand guvernul era refugiat la Iasi, regele Ferdinand promite soldatilor ca dupa
terminarea razboiului vor primi pamant. In decembrie 1918 se da un decret de lege care prevedea
exproprierea proprietatilor funciare din vechiul regat.In 1919 decrete asemanatoare sunt adoptate
pentru Basarabia, Transilvania si Bucovina.Reforma a fost definitivata in 1921, cand au fost
expropriate 6 milioane de hectare de teren si au fost improprietariti 2 milioane de locuitori.Masura a
imbunatatit situatia taranilor, dar faramitarea proprietatilor si inapoierea tehnica au diminuat efectele
initiale ale reformei.

Industria
Industria tarii a fost afectata de razboi. Astfel, in 1919 ea a realizat 25% din productia anului
1913.Dupa refacerea sa, industria va cunoaste o perioada de avant, in timpul guvernarilor liberale din
1922 1928, 1934 1937. Liberalii, folosind deviza prin noi insine au incurajat capitalul autohton.
In schimb, national-taranistii veniti la putere in 1928 au incurajat investitiile straine folosind deviza
porti deschise pentru capitalul strain.Criza economica din anii 1929 1933 a oprit temporar
procesul de industrializare (se inchid fabrici, scade productia, se inchid bancile, sunt 300000 de
someri).In 1934 1938 industria se relanseaza si Romania produce alimente, textile, produse chimice,
locomotive, avioane, echipament militar, motoare electrice, cauciuc sintetic.Industria energetica:
rafinarii care prelucreaza 95% din titei.Are loc un proces de concentrare si centralizare a industriei.
- trustul metalurgic Titan-Nadrag-Calan;
- concernul aurifer Mica;
- sindicatul petrolier Distributia;
- magnati industriali: Malaxa, Mociornita, Gigurtu, G.G. Mironescu;
In 1938, Romania detinea locul I in Europa si VII in lume privind productia petroliera.Aur si gaze
naturale: locul II in Europa.Productia de grau: locul IV in Europa.Privind dezvoltarea comertului
aveam relatii comerciale cu Franta, Anglia si Germania (1933).Intelectualii au un rol tot mai
important in viata culturala si politica.Existenta unor mari contraste sociale a determinat o serie de
nemultumiri. Ca urmare se organizeaza sindicate si au loc masuri de protest.Criza economiei scade
nivelul de trai, ceea ce determina somaj si tensiuni sociale. Ca urmare, are loc greva generala din
1920, apoi greva minerilor de la Lupeni, apoi grevele de la Bucuresti si Valea Prahovei din 1932
1933, cand are loc folosirea fortei armatei si cad victime.

Transporturile
Romania a contractat mari imprumuturi. Instaurarea controlului strain asupra finantelor (exemple:
planul de la Geneva 1933, Mulat 1934).Structuri si probleme sociale in perioada interbelica:
Reformele si industrializarea au produs schimbari pe plan social. Burghezia isi consolida pozitia. Ea

30
detinea industria, bancile si viata politica.Clasa marilor proprietari funciari s-a dezintegrat in urma
reformei agrare, pentru ca nu puteau sa aiba mosii mai mari de 100000 hectare. Taranimea este
majoritara, 78,9% din locuitori locuind la sate. Creste numarul muncitorilor in urma industrializarii.
Intelectualii vor avea un rol din ce in ce mai important in viata cultural-politica.Existenta unor mari
contraste sociale determina izbucnirea unor framantari sociale. In aceste conditii se organizeaza
miscarea sindicala si au loc proteste mai ales in timpul crizei economice din 1929 1933, cand a
crescut somajul.Proteste: greva generala din 1920; greva de la Lupeni din 1929 si grevele de la
Bucuresti si Valea Prahovei din 1932 1933, cand s-a folosit forta armata.
Monarhia din Romania
Sistemul politic din Romania este dat de schimbarile produse dupa razboi.Institutia monarhica: un
element cheie in relatiile politice, are rolul de mediator al regelui, asigurand echilibrul politic in
tara.Carol I (1866 1914): va domni ca principe constitutional, iar din 1884 ca rege constitutional.
Carol I se implica in momentele cele mai importante ale tarii: alcatuirea regimului constitutional si
independent.Ferdinand I (1914 1927): se implica in construirea statului national roman unitar si la
15 martie 1922 regele Ferdinand si regina Maria sunt incoronati ca suverani ai tuturor romanilor, iar
Ferdinand poarta numele de Intregitorul.Ferdinand nu si-a depasit atributiile, dar a fost acuzat ca s-a
lasat dominat de Ionel I.C. Bratianu.In 1925 se declanseaza criza dinastica, cand printul Carol al II-lea
revine la tron si face totul ca sa compromita regimul constitutional si partidele politice. Ca urmare, se
instaureaza dictatura regala din 1938.
Partidele politice din Romania
Dupa 1918 creste numarul partidelor politice, dar unele dispar.Dispare Partidul Conservator ca urmare
a legii electorale si legii agrare.Partidul Liberal, creat in 1875 il avea in frunte pe I.C. Bratianu, I. Gh.
Duca, si Gheorghe Tatarascu. Guverneaza intre anii 1918 1919, 1922 1926, 1927 1928 si 1933
1937. El alcatuieste Constitutia din 1923 si legea administrativa, legea electorala (aici da legea primei
guvernamentale).Legea pentru invatamantul primar, legea pentru unitatea teritoriala si legea Mavescu,
prin care Partidul Comunist este scos in afara legii.Partidul National Taranesc, creat in 1926 din
Partidul National Taranesc al lui Ion Mihalache si Partidul National Roman, are in frunte pe Iuliu
Maniu, Ion Mihalache, Vaida Voievod. Guverneaza intre anii 1928 1933. Da legea minelor, legea
pentru organizarea administratiei locale si legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Toate acestea
il readuc pe Carol al II-lea la conducerea tarii.Partidul Nationalist Democratic este creat de Nicolae
Iorga in 1909.Partidul Poporului este creat de Alexandru Averescu la 1 aprilie 1919. Guverneaza intre
1920 1921 si 1926 1927. Da reforma agrara si face unificarea monetara.
Partidul Social Democrat, creat in 1927, il are in frunte pe Constantin Titel Petrescu.
Partide extremiste:Partidul extremist de stanga: Partidul Comunist creat in 1921 in frunte cu Gheorghe
Cristescu, considera ca Romania este un stat multinational.Partidul extremist de dreapta: Legiunea
arhanghelului Mihail este creata de A. C. Cuza in 1923. In 1927 aceasta devine Garda de fier, iar din
1930 este condusa de Corneliu Zelea Codreanu. In 1933 Garda de fier este scoasa in afara legii, drept
urmare seful partidului liberal I. G. Duca este ucis.Reapare in 1933 sub numele de Totul pentru tara
si in 1937 obtine 15% din voturi. Legionarii au ucis pe: Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor
Iamandi si Armand Calinescu.
Constitutia din 1923 este constitutia unificarii si exprima transformarile petrecute in Romania dupa
Marea Unire din 1918. Constitutia este aprobata de Camera Deputatilor pe 26 martie si de Senat pe 27
martie. Ea apare in Monitorul Oficial pe 28 martie.Cuprinde 8 titluri si 138 de articole. Primele
articole arata ca Romania este un stat national unitar indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Stat national
inseamna ca, desi erau unele minoritati, ele nu au schimbat caracterul national al statului nostru.

31
Constitutia arata ca forma de stat este monarhia parlamentara, bazata pe separarea puterilor in stat.
Astfel:
puterea executiva apartine regelui si guvernului. Regele numea si revoca ministrii, dizolva
Parlamentul, sanctiona si promulga legile, era seful armatei, batea moneda si conferea
decoratii. Ministrii contrasemnau orice act al regelui, de care raspundeau;

puterea legislativa o aveau regele si Reprezentanta Nationala (Parlamentul format din doua
camere: Senat si Camera Deputatilor); atat regele cat si Parlamentul puteau sa aiba initiativa
legilor;

puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie (Instanta Suprema), care apoi
organiza activitatea judecatoreasca.
Constitutia mai cuprindea drepturi si libertati democratice, dreptul la vot, egalitatea in fata legii,
libertatea presei, a cuvantului si drepturi egale pentru nationalitati.Importanta Constitutiei: este una
din cele mai democratice constitutii din acea perioada.

Optiuni politice privind evolutia societatii romane interbelice


Democratia interbelica si problemele ei:Dupa 1918 democratia Romaniei s-a maturizat. Tara avea vot
universal, partide politice, constitutie care prevedea separarea puterilor in stat si presa libera. Cu toate
acestea, functionarea mecanismului democratic a fost foarte anevoios. Insasi legea fundamentala
(constitutia) a suferit atacurilor opozitiei ( PNL si PT), acesteia neaducandu-i-se nici o modificare
dupa venirea la putere a PNT.O problema a mecanismului democratic o constituiau alegerile care se
remarcau prin violenta, frauda, coruptie si intimidare. La toate acestea se adaugau coruptia si afacerile
scandaloase.Afacerile Skoda au implicat oameni politici si generali. In Romania, perioadele de
stabilitate au alternat cu cele de instabilitate politica.In perioada 1918 1938 au fost 24 de guverne.
Perioadele de stabilitate au fost in vremea guvernelor PNL (1922 1926, 1933 1937) si corespund
cu o relansare a vietii economice.PNT a guvernat intre 1929 1933, dar nu a reusit sa creeze statul
taranesc asa cum dorea. Ca urmare, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate.Diversitatea
optiunilor politice privind evolutia societatii romanesti:Dupa Marea Unire din 1918, clasa politica era
preocupata de cursul viitor al dezvoltarii intregite. Astfel, s-au format diferite curente de gandire, si
anume:

Europenismul considera ca Romania trebuie sa parcurga aceeasi cale ca si tarile dezvoltate


ale Europei si sa cunoasca urbanizarea si industrializarea;
Traditionalismul critica formele de imprumut ale civilizatiei europene si considera ca
Romania, tara agrara, cu o populatie rurala majoritara trebuie sa-si conserve valorile
traditionale.
Pe de alta parte, viata politica interbelica era marcata de o confruntare dintre democratie si tendintele
autoritariste. Tendintele democratice sunt prezentate de liberalism si taranism.Liberalismul e
reprezentat de PNL, care considera ca Romania trebuie sa-si formeze o economie capitalista prospera,
bazata pe industrie si sa se emancipeze fata de capitalismul strain. Dezvoltarea Romaniei trebuie sa fie
realizata prin noi insine, adica prin stimularea capitalului autohton.Stefan Zeletin, unul din
reprezentantii acestui curent, considera ca in deceniul al II-lea al secolului XX burghezia a cunoscut
de la faza de tinerete a liberalismului, a carei caracteristica este productia industriala, la neoliberalism,
a carei caracteristica era marea finanta, adica sistemul bancar. Nasterea neoliberalismului a avut loc
odata cu Constitutia din 1923. Esenta neoliberalismului era interventia statului asupra vietii sociale
pentru a indruma chiar si economic asa cum cer interesele sale (ale statului). Reprezentantii curentului
au fost Stefan Zeletin, Vintila Bratianu si Mihail Manolescu.Taranismul sustine ideea statului
taranesc, in care taranimea este emancipata economic, prin reforma agrara si politica. Reforma
electorala urma sa aiba rolul principal. Ramura principala era agricultura, iar industria urma sa asigure

32
numai materii prime pentru agricultura.Doctrina politica era politica portilor deschise, pentru a atrage
capitalul strain.PNT (1928 1930, 1932 1933) a facut imprumuturi pentru a reduce efectele crizei
economice. Reprezentantii curentului taranesc au fost: Virgil Madgearu, Constantin Stere si Gheorghe
Zane.Miscarea sociala e reprezentata de Partidul Social Democrat (PSD) care lupta pentru preluarea
puterii de catre miscarea muncitoreasca, fenomen care trebuie sa aiba loc in cadrul democratiei
parlamentare, dar miscarea a avut o influenta redusa.Romnia n timpul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial: de la regimul democratic la regimul autoritar si de dictatur; participarea la rzboiul
antisovietic; rsturnarea regimului Antonescu;participarea Romniei la rzboi alturi de Na iunile
Unite.

Dictatura militara a lui Antonescu


La 4 septembrie 1940 regele numeste in fruntea guvernului pe Antonescu. Acesta cere puteri
diplomatice. Cere apoi abdicarea lui Carol, in favoarea fiului sau Mihai. La inceput, Antonescu
formeaza un guvern in care majoritatea sunt legionari si se numeste Statul National Legionar (14
septembrie 1940). Ei introduc romanizarea intreprinderilor, indeparteaza evreii, iar in noaptea din 26
27 septembrie, ucid 60 de fosti demnitari.Sperand la sprijinul lui Hitler, Horia Sima, seful legionarilor,
organizeaza rebeliunea legionara din 21 23 ianuarie 1941, pentru a-l indeparta pe Antonescu de la
putere.Antonescu, cu ajutorul lui Hitler ii infrange pe legionari. Aresteaza 8000 de legionari, dar Sima
si alti conducatori fug la Hitler.Antonescu instaureaza dictatura militara (din 23 de membri ai
guvernului, 15 erau militari). Sunt interzise adunarile publice. Antonescu modifica legile vechi si
initiaza altele noi. Controleaza administratia locala cu ajutorul militarilor. De asemenea, economia se
afla sub controlul armatei. La 23 noiembrie 1940 adera la Pactul Tripartit .

Romania in al II-lea razboi mondial


Ca beneficiar al tratatelor de la Paris, cand se realizeaza unitatea nationala, Romania privea cu
ingrijorare la evolutia politica internationala si continua linia traditionala de apropiere de Franta si
Anglia, dar acestea si-au dovedit incapacitatea de a se opune politicii expansioniste a Germaniei, care
a anexat Austria in 1938 si a dezmembrat Cehoslovacia intre 1938 si 1939.
Prin pactul Ribbentrop Molotov (23 august 1930) Germania si Rusia isi imparteau zonele de
influenta.Dupa invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, se trece la punerea in aplicare a pactului.
Romania a adoptat o pozitie binevoitoare fata de Polonia si statele occidentale, dar dupa caderea
Frantei cu acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.
Cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)
La 26 iunie, printr-un ultimatum, i se cere Romaniei cedarea Basarabiei si nordul Bucovinei.
Partea romana a incercat sa negocieze si in acelasi timp sa obtina sprijinul Germaniei, insa Hitler a
conditionat orice colaborare cu Romania de pretentiile teritoriale ale statelor revizioniste.URSS
trimite un nou ultimatum la 28 iunie 1940. In aceste conditii are loc un Consiliu de Coroana. Din 26
de participanti, 6 au votat pentru rezistenta armata: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir,
Traian Pop, Stefan Ciobanu si E. Urdareanu.Sovieticii au ocupat abuziv si tinutul Herta, care nu
fusese pomenit in notele ultimatumului. Astfel, cedam Basarabia cu un teritoriu de 44500 km2 si cu o
populatie de 3,2 milioane de locuitori si nordul Bucovinei si teritoriul Herta cu 6000 km2 si cu o
populatie de 500000 de locuitori.
Pierderea nord-vestului Transilvaniei (Dictatul de la Viena din 30 august 1940)
La 15 iulie Hitler a trimis o scrisoare lui Carol al II-lea, in care il sfatuieste sa accepte revendicarile
teritoriale ale Ungariei si Bulgariei, si apoi Romania va fi incadrata in politica de protectie a
Germaniei.La Drobeta Turnu Severin au avut loc negocieri ungaro-romane. Pretentiile exagerate ale

33
Ungariei au dus la esuarea acestor tratative. Pentru a rezolva aceasta situatie, Hitler avand interes sa
nu extinda razboiul in est si sa protejeze petrolul roman, il cheama pe Mihail Manolescu la Viena sa
semneze cedarea NV Transilvaniei catre Ungaria. In conditiile in care la granitele romane erau masate
trupe ungare, si sub amenintarea ca daca nu accepta, Romania va fi stearsa de pe harta Europei,
guvernul roman accepta situatia propusa (impusa) de Hitler si cedeaza un teritoriu de 42493 km2 cu o
populatie de 1,6 milioane de locuitori, din care 50% erau romani. Acest dictat nemultumea si Romania
si Ungaria. Hitler a realizat acest act cu scopul mentinerii celor doua state in Axa (Berlin-RomaTokyo). In septembrie, in urma discutiilor de la Craiova cu Bulgaria, Romania a cedat Cadrilaterul, ce
avea 6000 km2 si o populatie de 400000 de locuitori.
Participarea Romaniei la cel de-al II-lea razboi mondial
La 23 noiembrie 1940 guvernul a aderat la Pactul Tripartit (Italia, Germania, Japonia).La 22 iunie
1941 Romania intra in razboi impotriva URSS-ului, alaturi de Germania, Finlanda si Ungaria. La
razboi au participat 47000 de soldati. Pana la sfarsitul lunii iulie sunt eliberate Basarabia si Bucovina.
Evreii din Basarabia si Bucovina au fost deportati. Deportarile au incetat in 1943. Regimul lui
Antonescu nu a adoptat solutii de a-i masacra pe evrei in masa.
Romanii au suferit mari pierderi. Exemplu: in luptele de la Odesa au murit 17729 de oameni. In aceste
conditii, multi oameni politici au actionat in secret pentru a incheia pace cu aliatii (Anglia, SUA,
URSS).In acest timp, Antonescu si colaboratorii lui au initiat in septembrie tratative cu aliatii, dar
SUA, Anglia si URSS hotarasc ca nici una dintre ele sa nu incheie pace separata. Discutiile s-au
prelungit pana in vara anului 1944.
Actul de la 23 august 1944
In aceste conditii, Romania risca sa fie ocupata de armata sovietica, intrucat aceasta ajunsese la 20
august pe linia Fagaras, Neamt, Chisinau, Cluj. Si Anglia a incercat sa organizeze rezistenta pe linia
Focsani-Galati.Fortati de imprejurari, se trece la aplicarea unui plan organizat din timp de
reprezentantii Blocului National Democrat, format din PNC, PNT, PCR si PSD.In ziua de 23 august,
Antonescu cere o audienta la rege, regele ii propune sa incheie pace cu aliatii SUA, URSS si Anglia,
Antonescu refuza si regele il aresteaza. In aceeasi zi sunt arestati si alti reprezentanti si sustinatori ai
guvernului Antonescu. Regele formeaza un nou guvern, in frunte cu generalul Sanatescu, si da o
proclamatie catre tara la radio.La 23 august, Romania intra sub influenta URSS. Schimbarea politica
din Romania a insemnat o grea incercare pentru Germania, pentru ca pierdea petrolul romanesc si se
prabuseste institutia strategica si militara din Balcani. Romania a contribuit la scurtarea razboiului cu
cateva luni.Trupele germane din Bucuresti au incercat sa reziste, dar romanii au ripostat cu putere si la
30 august, cand armata sovietica intra in Bucuresti, acesta fusese deja eliberat.
O delegatie romana, in frunte cu comunistul Lucretiu Patrascanu merge la Moscova sa incheie un
armistitiu cu URSS. Acesta se incheie in noaptea din 12 13 septembrie 1944 si prevedea
urmatoarele:
- Romania ceda Basarabia;
- Romania platea 300 de miliarde de lei despagubire in grau si petrol.
Prevederile dictatului de la Viena erau anulate. Romania trebuia sa participe la razboi cu 12 divizii,
dar a participat cu 19 si apoi cu 16.Razboiul se desfasoara si in vest, pentru eliberarea Transilvaniei.
Se remarca luptele de pe Mures. La 25 octombrie 1944 se elibereaza orasele Carei si Sf.
Maria.Romania a contribuit si la eliberarea oraselor Budapesta, Banska-Bystrica, precum si a
Muntilor Tatra. In acest razboi Romania a pierdut 170000 de militari, iar efortul economic a costat
Romania 1 miliard 200 de milioane de lei.In al II-lea razboi mondial Romania a pierdut 1 milion de
oameni, din care 800000 pe front.Romnia sub regimul comunist: impunerea modelului sovietic

34
(1945-1958); "naionalizarea" comunismului si destinderea intern (1959-1970); regimul Ceausescu,
viaa intelectual, ideologie si politici culturale.
Inceputul dominatiei sovietice
In urma intelegerilor dintre aliati, Romania a fost abandonata sovieticilor. Astfel, la conferinta de la
Moscova, din noiembrie 1944 Stalin si Churchil si-au impartit zonele de influenta. Astfel, Romania
avea 90% influenta sovietica si 10% influenta englezeasca. In aceste conditii, in Romania se aplica
modelul Sovietic, bazat pe partidul comunist roman, care la 23 august 1944 avea 1000 de membrii,
revolutia mare de profesie, cum se intitulau. O parte din ei formau aripa nationala: Gheorghe
Ghiorghiu Dej, Lucretiu Patrascanu si Nicolae Ceausecu, iar cealalta parte aripa moscovita, din care
faceau parte comunisti formati in URSS Ana Paucar, Vasile Luca.Comunistii sustineau principiul
luptei de clasa si doreau sa instaureze dictatura proletariatului. Pentru a santaja fortele romane politice
in favoarea comunistilor, URSS-ul a instituit controlul asupra NV-ului Transilvaniei si la 25 octombrie
1944, justificand aceasta masura prin dorinta de a asigura controlul in spatele frontului. De asemenea,
sub acoperirea lozincii totul pentru front, totul pentru victorie, sovieticii au cautat sa ia masuri
pentru slabirea armatei si politicii romanesti.
Lupta comunistilor pentru putere
Pentru ca dupa inlaturarea lui Antonescu, PNT, condus de Iuliu Maniu, refuza sa formeze guvernul
regelui, formeaza un guvern din militari si tehnicieni in frunte cu Sanatescu. Urmeaza al doilea guvern
Sanatescu, dupa care, comunistii, sperand instalarea politica, impun demiterea lui Sanatescu si se
formeaza un guvern in frunte cu generalul Radescu.Incepand lupta pentru putere, PCR a iesit din
Blocul National Democrat (PCR, PCD, PNT) si a constituit FND (Frontul National Democrat) din
PCR, PSD si gruparile desprinse din partidele istorice (PNT, al lui Anton Alexandru si cel PNL, al lui
Gheorghe Tatarascu). La mijlocul lui ianuarie 1945 Dej si Ana Paucar au facut o vizita la Moscova,
unde li se cere cucerirea intregii puteri politice. Tot acum s-a hotarat ca liderul comunist sa fie Dej.La
24 februarie 1945 se organizeaza la Bucuresi o demonstratie in care se cere demiterea lui Radescu,
considerat dusman al poporului. Cad morti si raniti. La 28 februarie a sosit la Bucuresti Vusinski, care
cere formarea unui guvern in frunte cu Petru Groza, care era liderul Frontului Plugarilor, apropiat de
comunisti.La 6 martie 1945 s-a format un guvern FND condus de Patru Groza. Dupa trei zile se
reintroduce administratia romana in NV-ul Transilvaniei. La 23 martie 1945 are lor reforma agrara si
sunt luate mosiile mai mari de 50 de hectare de la 900 de mosieri.In aprilie 1945, prin interpretarea
abuziva a legii pentru sanctionarea criminalilor de razboi au fost confiscate bunurile unui mare numar
de persoane care isi pierd libertatea. Incurajat de americani, regele intra in greva regala (refuza sa mai
contrasemneze acte).In decembrie 1945 are loc Conferinta de la Moscova a celor trei mari puteri si s-a
propus ca in guvernul lui Groza sa intre cate un reprezentant al partidelor istorice: Emanoil Hatieganul
in PNT si Mihail Romniceanu in PNL. In aceste conditii, Guvernul lui Groza este recunoscut de
occidentali si regele inceteaza greva regala.La 19 noiembrie 1946 au loc alegeri parlamentare care
sunt falsificate de comunisti.
La 10 februarie 1947 semnam pacea de la Paris prin care:
- Romani plateste despagubiri de razboi;
- ne revine NV-ul Transilvaniei;
- Basarabia si N Bucovinei raman la URSS;
- trupe sovietice raman in Romania.
La 14 iulie 1947 are loc inscenarea de la satul Tamadau. In felul acesta s-a creat pretextul interzicerii
partidelor istorice si lichidarea opozitiei.Proclamarea RPR (Republica Populara Romana)Regele face
o vizita in Anglia la 22 decembrie, cu ocazia nuntii reginei Elisabeta si se asteapta sa primeasca ajutor
de la occidentali, dar nu primeste. Dupa ce regele se intoarce in tara, in ziua de 30 decembrie Dej si

35
Petru Groza se prezinta in fata acestuia si ii cer sa abdice. Regele accepta sa abdice si tara devine Stat
Democrat Popular.
Impunerea deplina a stalinismului
Prima etapa a regimului comunist (1948 - 1965): Liderul comunist din aceasta perioada este Gheorghe
Gheorghiu Dej. In aceasta perioada s-au pus la punct instrumentele statului totalitar. Astfel, in
februarie 1948 are loc unirea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social Democrat Roman si se
formeaza Partidul Muncitoresc Roman. Liderii PSD care nu au fost de acord au fost de acord au fost
inchisi.In 21 23 februarie 1948 are loc primul congres al Partidului muncitoresc roman si este ales
Gheorghe Gheorghiu Dej. Apoi, in ordinea importantei urmeaza Ana Paucar si Vasile Luca, care
fusesera adusi din URSS. La acest congres nu a fost adoptata o viziune proprie asupra dezvoltarii tarii
si s-a copiat modelul sovietic. In aprilie 1948 s-a adoptat constitutia Republicii Populare Romane,
dupa modelul constitutiei din URSS. Din 1956 organul suprem legislativ era Marea Adunare
Nationala compusa din muncitori si tarani dar si intelectuali precum Sadoveanu.
Controlul statului supra economiei si culturii
La 11 iunie 1948 are lor nationalizarea mijloacelor de productie dupa care se trece la planificarea
centralizata a economiei pe baza de planuri cincinale.In 1955 are loc confiscarea proprietatilor de
pana la 50 de hectare prin care este desfiintata chiaburimea (taranii instariti). Cei care au refuzat au
fost inchisi si stramutati pe alte locuri. In perioada 1949 1962 are loc colectivizarea agriculturii. Sau format mai intai gospodarii agricole colective si apoi cooperative agricole de productie.Reforma
culturala: pe plan cultural s-a adoptat modelul sovietic (proleculturismul). In august 1948 se da Legea
invatamantului, prin care este eliminata religia din invatamant si inlocuita cu istoria partidului
comunist URSS si geografia URSS. Se preda ideologia marxist-leninista si se introduce
obligativitatea invatari limbii ruse. Profesorii care nu s-au adaptau, au fost eliminati. Se introduce
cenzura presei. In 1948 se da Legea cultelor religioase prin care religia greco-catolica este desfiintata
si greco-catolicii urmeaza sa se uneasca cu ortodocsii.
Represiuni si rezistente
Impotriva regimului comunist a fost organizata rezistenta fortelor democratice. Astfel, s-au organizat
grupuri armate in munti din care faceau parte medici, studenti, tarani si muncitori. Acestia sperau sa
primeasca ajutor de al americani.Impotriva acestora s-a organizat un aparat represiv care se numea
Securitate (in 1948) si care reprezinta de fapt politia politica. Aceasta urmarea, aresta, executa si
ucidea pe detinutii politici. Are loc deportarea taranilor care se impotriveau colectivizarii. Au fost
infiintate inchisori ale mortii la Pitesti, Adjud, Gherla si Sighet. Au fost organizate lagare de munca
fortata, unde au murit mii de oameni. Exemplu: canalul Dunare Marea Neagra. Intre 1949 si 1952 sa realizat experimentul de reeducare de la Pitesti, cand prin aplicare unor torturi fizice insotite de
presiuni ideologice individul devenea complicele calailor.
Relatiile externe din timpul regimului lui Dej:
In ianuarie 1949 Romania este membra fondatoare a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
(CAER), care cuprinde toate statele comuniste din Europa plus Cuba si Mongolia.
In 1953 moare Stalin si se produce o destindere in timpul urmasului sau, Hrusciov, care ataca puternic
cultul personalitatii lui Stalin.In 1955 Romania este membra fondatoare a tratatului militar de la
Varsovia, care urma sa se opuna pactului militar NATO.In 1956 trupele sovietice intervin impotriva
Ungariei, unde se incearca reformarea regimului Comunist. Actiunea este sustinuta si de regimul lui
Dej.In 1958 trupele sovietice au fost retrase din Romania si comertul roman se indreapta spre
occident.In 1961 sovieticii incearca sa puna in aplicare planul Valev, dupa numele autorului sau. Prin
acest plan urma sa se creeze o zona economica internationala, formata din URSS, Romania si

36
Bulgaria. Romania refuza acest lucru si prin urmare se indeparteaza de Uniunea Sovietica.In martie
1965 a intervenit pe neasteptate moartea lui Dej. Astfel se incheie o scruta perioada a reformismului
dejist, dar acesta nu a insemnat o abandonare a principiilor comuniste.
Regimul nationalist comunist
Dupa moarte lui Dej la conducerea partidului vine Nicolae Ceausescu. Acesta a fost adoptat din 1952
in secretariatul partidului. Dupa ce merge la Moscova sa fie educat, este numit in mai multe functii:
- sef al tineretului comunist;
- general locotenent;
- sef al directiei politice a armatei;
- secretar al comitetului central al Partidului Muncitoresc Roman;
- membru al biroului politic.
Dupa moartea lui Dej, la propunerea lui Ion Gheorghe Maured, Ceausescu a venit in fruntea tarii.
Prima etapa a regimului ceausist (1965 - 1971):Ajuns la conducere, Ceausescu s-a proclamat ca
deschizator al unei noi politici, desi politica de destindere incepuse din vremea lui Dej. El a atacat in
primul rand pe fostul conducator, acuzandu-l de abuzuri. Pe plan intern incepe o politica de
liberalizare:
- da o noua constitutie in 1965;
- schimba denumirea tarii in RSR (Republica Socialista Romania);
- schimba denumirea partidului in PCR (Partidul Comunist Roman);
- reabiliteaza victimele din perioada lui Dej (Lucretiu Patrascanu);
- invatamantul este organizat pe principii nationale (limba rusa este aproape eliminata din scoala);
- se introduc limbile occidentale;
- literatura este mai putin cenzurata si cunoaste un avant remarcabil;
- se sprijina initiativa particulara in comert;
- se construiesc locuinte, proprietati particulare.
Pe plan extern se duce o politica independenta fata de Moscova, cultivand sentimentul de antipatie
fata de mari vecini.In 1967 Romania a reluat relatiile diplomatice cu Republica Federala Germana. De
asemenea, Romania mentine relatiile cu Israelul in timpul razboiului celor 6 zile din 1967.In 1968
Bucurestiul refuza sa participe la invazia din Cehoslovacia. Ceausescu critica violent URSS-ul.In
urma acestor masuri Ceausescu se bucura de marea prestigiu si urmeaza vizitele in: Franta, Anglia,
Germania si SUA.
A doua etapa a regimului ceausist (1971 - 1980):In urma vizitelor facute de Ceausescu in China si
Coreea (1971), acesta a lansat tezele din iulie si se indreapta spre un regim bazat pe cultul
personalitatii (se revine la metodele staliniste). Revolutia culturala inaugurata in 1971, dupa modelul
chinezesc, pune la baza culturii ideile comuniste. In acelasi timp, elimina posibilii rivali prin rotirea
cadrelor. In 1973 incepe sa puna membrii familiei in posturi de conducere. In 1974 Elena Ceausescu
este promovata in Comitetul Executiv al PCR.In 1974 Ceausescu devine presedintele RSR.
Perioada 1980 1987:Regimul lui Ceausescu a intensificat la maximum politica de industrializare.
Marile proiecte precum Casa Poporul, Canalul Bucuresti-Dunare-Marea Neagra au secatuit resursele
economice. Prin urmare sunt contractate mari imprumuturi externe. Pentru achitarea datoriilor,
Ceausescu a extins exporturile si a redus importul. Incepand din 1981 s-au introdus ratii la alimente.
De asemenea, s-a trecut la economisirea energiei, caldurii si a apei calde. Se sistematizeaza satele
(unele sunt desfiintate).
Sfarsitul dictaturii (1987 1989): In 1985 in frunte URSS-ului vine Mihail Gorbaciov. Acesta in
cearca sa modernizeze comunismul dar Ceausescu refuza. In aceste conditii, la noi se contureaza
opozitia si miscarea de rezistenta. Intelectuali ca Paul Goma, parintele Gheorghe Calciu, Ana
Blandiana, Mircea Dinesc si Aurel Dragos Munteanu au criticat regimul lui Ceausescu. Se remarca de

37
asemenea celor sase, in 1977 a avut loc o mare greva pe Valea Jiului. In 1987, la 15 noiembrie, la
Brasov, au atacat sediul Partidului. In 1989 s-a accentuat criza regimurilor comuniste si astfel acestea
cad din Ungaria, Polonia, Cahoslovacia si Bulgaria. Dar la doi in noiembrie 1989 are loc Congresul al
14-lea al PCR care l-a reales pe Ceausescu presedinte. Insa peste o luna avea sa cada si in Romania
regimul Comunist.

Transformri politice, economice si sociale n Romnia dup 1989.


Decembrie 1989
Contextul intern si extern:
Pe plan intern se accentueaza nemultumirile ca urmare a:
- esecului economic;
- urbanizarii necontrolate;
- rationalizarii alimentelor;
- suprimarii libertatii de gandire;
- cultului familiei Ceausescu;
- daramarii bisericilor;
- incalcarii drepturilor omului;
- formalismului Constitutiei.
Nici contextul international nu mai era favorabil dictatorului:
- sefii de stat occidentali nu mai viziteaza Romania;
- Romania se orienteaza spre tarile slab dezvoltate;
- Romania intra in conflict cu URSS pentru ca Ceausescu a refuzat reformismul lui Gorbaciov si la
Congresul al 14-lea a declarat ca se impune revizuirea patului Ribentrob-Monotov;
- in Polonia, Ungaria, RDG, Bulgaria si Cehoslovacia sunt rasturnate regimurile comuniste.Caderea
regimului lui Ceausescu a fost sustinuta de statele occidentale si de URSS prin actiuni ale serviciilor
secrete.
Timisoara (16 decembrie 1989):Conflictul incepe de la incercarea de evacuare a episcopului Laslo
Tkes. Au loc ciocniri intre popor si militie. A doua zi aceste ciocniri se transforma in manifestatii
anticomuniste. Ceausescu vorbeste la televiziune despre huligani si agenturi straine.In 17 decembrie
1989 are loc sedinta Consiliului politic executiv, unde s-au cerut masuri aspre pana la folosirea
armelor de foc. Ceausescu pleaca apoi in Iran. La Timisoara are loc un adevarat masacru: 40 de
cadavre sunt transportate la Bucuresti si treptat evenimentele se transforma in revolutie.
Bucuresti (21 22 decembrie 1989):La 21 decembrie are loc un miting la Bucuresti, Ceausescu este
huiduit. Armata, militia si securitatea sunt aduse in strada. Se formeaza baricade. Noaptea se trage
asupra multimii. Cad zeci de victime.In dimineata de 22 decembrie zeci de mii de oameni se indreapta
spre Piata Palatului. La ora 12 cuplul prezidential pleaca cu un elicopter. Manifestantii ocupa
televiziunea si radioul. Astfel, revolutia este televizata in direct.
Noua structura a puterii:Vidul de putere este repede ocupat. La Comitetul Central (CC) se formeaza
Frontul Salvarii Nationale (FSN). Programul acestuia este dat publicitatii si este citit de Ion Iliescu. In
acesta se precizeaza:
- abandonarea rolului conducator al PCR-ului;
- alegeri libere;
- separarea puterilor in stat;
- restructurarea economiei;
- reorganizarea invatamantului;
- respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor;

38
- politica externa de integrare in Europa Unita;
- respectarea drepturilor si libertatilor omului.
In primele zile dupa Revolutie au fost eliberati detinutii politici. S-a redus pretul la gaz si electricitate.
S-au inlaturat ratiile alimentare.Dupa un proces sumar Ceausestii au fost impuscati la 25 decembrie.
Consecintele interne si externe:Pe plan intern se creeaza conditii pentru trecerea la democratie, la
pluralism si la economia descentralizata.
Pe plan extern capatam un imens capital.Revenirea la democratie
Programul Frontului Salvarii Nationale, prezentat natiunii la 28 decembrie 1989 anunta reaparitia
pluralismului politic. Ca urmare, au reaparut partidele politice istorice: PNL, PNT precum si alte noi
partide, cum ar fii: Consiliul Frontului Salvarii Nationale care a preluat puterea la 22 decembrie 1989
si a devenit FSN (Frontul Salvarii Nationale). Din acesta se vor desprinde PD si PDSR. In anul 1990
isi fac aparitia sindicatele, care se vor organiza in federatii si confederatii pentru a avea o mai mare
putere in dialogul cu Guvernul.In martie 1990 are loc un moment tensionat, determinat de unele
probleme din judetele cu populatie maghiara. Invrajbirea etnica a fost determinata de radicalismul
unora dintre maghiari si refuzul oricaror concesii de catre nationalistii romani. Presa a avut si ea un
rol negativ, atat cea interna cat si cea externa, prin prezentarea deformata a realitatilor.La 20 mai 1990
au loc alegeri parlamentare. FSN-ul are 66% si Ion Iliescu 87%. Manifestarile anticomuniste dau
nastere la fenomenul din Piata Unirii. La 13 iunie politia intervine in forta. Manifestantii riposteaza
violent, sunt incendiate masini ale politiei, sediu acesteia, SRI-ul si televiziunea. La 14 iunie intervin
minerii care isi atribuie rolul de forte de ordine. La 28 iunie 1990 Parlamentul aproba noul Guvern,
condus de Petre Roman. Acesta intra in conflict cu Parlamentul privind reformele.In septembrie 1991
Guvernul lui Petre Roman este inlaturat printr-o noua mineriada. Noul Guvern, in frunte cu Teodor
Stolojan, fost ministru de finante cuprinde si personalitati din PNL. La 21 noiembrie 1991 se da noua
constitutie.

Constitutia din 1991:


Este adoptata la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal. Are 7 titluri impartite in capitole, sectiuni si
capitole. Se bazeaza pe urmatoarele principii:
- suveranitatea nationala;
- separarea puterilor in stat;
- suprematia legii;
- ocrotirea persoanei;
- descentralizarea administratiei locale;
- forma de stat este republica semiprezidentiala, deoarece presedintele este ales direct, prin votul
natiunii dar parlamentul este cel care voteaza membrii guvernului si legile.
Statul este national, suveran, independent, unitar, iar teritoriul este indivizibil si inalienabil. Puterile in
stat sunt separate:
- puterea legislativa o are Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul);
- puterea executiva o are Guvernul (realizeaza politica interna si externa);
- presedintele este ales pe 4 ani, cel mult doua legislaturi, el are functia de mediere intre puterile
statului sau intre stat si societate.
Drepturi si indatoriri:
Se acorda drepturi la: viata, cetatenie, libera circulatie, constiinta de exprimare, munca, vot, asociere
de proprietate si libertate individuala. Nimeni nu este mai presus de lege.
Indatoriri: fidelitate fata de tara, de constitutie, de legi, contributie financiara si contributie la apararea
tarii.
Constitutia mai precizeaza pluralismul politic, activitatea partidelor politice, rolul sindicatelor,
relatiile internationale. Se mai arata simbolurile nationale: drapelul, imnul, ziua nationala si limba.

39
Semnificatie: legea suprema in stat pune bazele unui stat democratic, respecta principiile declaratiei
universale a drepturilor.
Guvernarea PDSR (1992 1996):
In 1992 are loc scindarea FSN in PD si in FDSN, acesta din urma devenind PDSR. La 27 martie 1992
au loc noi alegeri. Victoria este a FDSN-ului, dar aceasta nu a mai fost categorica. Opozitia, formata
din Conventia Democratica obtine victoria in marile orase, inclusiv in Bucuresti. Se formeaza un nou
Guvern, in frunte cu Nicolae Vacaroiu, din PDSR plus PNL plus PSN plus PDAR. Ca presedinte este
ales Ion Iliescu.Noul Guvern adopta strategia reformelor graduale, incetinindu-le. Ca urmare, scade
nivelul de trai, apar miliardarii de carton si urmele coruptiei.In octombrie 1993 se semneaza acordul
de asociere la Uniunea Europeana si se semneaza parteneriatul pentru pace, o anticamera a NATO.

Epoca modern
rile Romne n secolul al XVIII-lea si n prima jumtate a secolului al XIX-lea:
Problema Oriental;
Chestiunea Oriental a aprut odat ce puterea Imperiului Otoman a intrat n declin dup 1683, cnd
forele sale au fost nfrnte n btlia de la Viena de ctre for ele aliate austriece i polono-lituaniene
conduse de Ioan Sobieski. Prin tratatul de la Karlowitz semnat n 1699, Imperiul Otoman a fost
obligat s cedeze o serie de posesiuni europene, printre care i Ungaria. Expansiunea otoman spre

40
vestul Europei a ncetat, iar turcii au ncetat s mai fie o amenin are pentru Austria, care a devenit n
schimb puterea dominant n sud-estul Europei.
Chestiunea Oriental a devenit cu adevrat evident doar n timpul rzboaielor ruso-turce din secolul
al XVIII-lea. Primul dintre aceste rzboaie din 1768 1774 s-a ncheiat cu semnarea tratatului de la
Kuciuk-Kainargi. Acest tratat a permis arului s devin protector al cre tinilor ortodoc i afla i sub
suzeranitatea sultanului i a asigurat Imperiului Rus statutul de putere naval la Marea Neagr. Un
nou conflict ruso-turc a izbucnit n 1787. mprteasa Ecaterina a II-a semnat o alian cu mpratul
Iosif al II-lea. Cei doi au czut de acord asupra mpr irii Imperiului Otoman, alarmnd prin aceast
alian o serie de puteri europene Regatul Unit, Fran a i Prusia. Austria a fost for at s se retrag
din rzboi n 1791. Tratatul de la Iai din 1792 a dus la cre terea domina iei ruse n zona Mrii
Negre.Poziia marilor puteri europene fa de Imperiul Otoman a devenit clar la nceputul secolului
al XIX-lea. Rusia era cea mai interesat n Chestiunea Oriental. Imperiul Rus dorea s de in
controlul n Marea Neagr i s obin accesul la Marea Mediteran (n principal prin ocuparea
Constantinopolului i a strmtorilor Bosfor i Dardanele). Rusia dorea cu ardoare s i asigure
drepturi de navigaie liber n regiune pentru vasele comerciale i militare, negnd ns aceste drepturi
altor puteri europene. Rusia se arta interesat i de aprarea intereselor cre tinilor ortodoc i din
Imperiul Otoman, dat fiind faptul c era cea mai mare putere ortodox. Faptul c cea mai important
patriarhie ortodox, cea a Constantinopolului era sub stpnirea otoman, oferea ru ilor un motiv n
plus pentru aciunile lor militare i politice mpotriva otomanilor.Austria era puterea care se opunea
cel mai puternic intereselor ruilor n Imperiul Otoman. n ciuda faptului c habsburgii fuseser cei
mai mari inamici ai otomanilor n trecut, Austria considera c amenin area turcilor la Dunre era mai
puin important dect cea a ruilor. Austria se temea de asemenea c dezintegrarea Imperiului
Otoman ar fi dus la crearea mai multor state na ionale, ceea ce ar fi dus la cre terea na ionalismului n
rndul etniilor din imperiu. Din toate aceste motive, Austria i-a fcut un el principal din men inerea
unitii Imperiului Otoman.Pe de alt parte, Regatul Unit considera c limitarea puterii Imperiului Rus
este vital pentru asigurarea securitii posesiunilor coloniale din India. De asemenea, britanicii
considerau c n cazul n care Rusia ar deine controlul asupra strmtorilor Bosfor i Dardanele,
aceasta ar putea afecta dominaia Londrei n estul Mediteranei i ar pune n pericol importanta rut
naval prin Canalul Suez. Regatul Unit considera de asemenea c echilibrul puterilor ar fi fost grav
afectat n cazul prbuirii Imperiului Otoman.

transformri economice si social-politice;


Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, istoria Tarilor Romane s-a derulat intr-un context extern dominat
de conflictul de interese dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, si Imperiul Habsburgic, Polonia si mai
tarziu Rusia, pe de alta parte. Domnitorii romani renunta in aceasta perioada la confruntarea deschisa
cu Poarta, acceptandu-i pretentiile si inclinand tot mai mult sa promoveze actiuni diplomatice
orientate catre una sau alta din partile aflate in conflict. In plan intern, ordinea feudala romaneasca
este alterata de sistemul de cumparare al domniei, prezent inca din secolul al XVI-lea (vezi Mihai
Viteazul). Oameni cu spirit intreprinzator (greci, albanezi) incep sa se aseze in Tarile Romane si
primesc pozitii importante in Stat / Sfatul Domnesc. La inceputul sec. XVII se ting dinastiile
domnitoare: cea a basarabilor (T.Ro.) si cea a musatinilor (Mold.). Pentru inceput, victorioasa iese
boierimea pamanteana, care reuseste sa stavileasca accesul strainilor si sa-si impuna pe tron lideri
proprii (e situatia lui Matei Basarab in T.Ro. si a lui Vasile Lupu in Mold.).Ctitor a mai multor
monumente de arhitectura, Vasile Lupu a introdus tiparul in Moldova si a intemeiat Academia
Vasiliana. Domnia sa a fost o epoca de prosperitate, de buna organizare a institutiilor si de stralucire
culturala. Bisericile si manastirile ridicate in Moldova sunt o dovada in acest sens. Chiar daca nu mai
putem vorbi despre o politica externa de amploare ca in secolele precedente, in plan intern, in secolele
XVII-XVIII, domnia si-a pastrat toate atributiile traditionale: dreptul de a face legi, de a pedepsi pe
locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierime, de a pune dari si chiar de a face episcopi.
Ambele state medievale romanesti si-au pastrat institutiile proprii, in ciuda agravarii dominatiei
otomane, inclusiv in timpul domniilor fanariote din sec. XVIII. Controlul politic al Portii devine tot

41
mai evident, prin numirea / inlaturarea de la tron a unor domnitori, si se observa crestere substantiala a
tributului. Infrangerea turcilor sub zidurile Vienei din 1683 a marcat inceputul decaderii Imperiului
Otoman. Slabirea puterii otomane i-a determinat pe ultimii domnitori autohtoni, Constantin
Brancoveanu (T.Ro) si Dimitrie Cantemir (Mold), sa promoveze o politica de emancipare de sub
suzeranitatea Portii. Brancoveanu s-a remarcat prin politica antiotomana si alianta cu statele crestine
vecine. Cantemir, incercand o apropiere cu Rusia, a incheiat o alianta cu tarul Rusiei, Petru cel Mare
(prin Tratatul de la Luk din 1711), si a participat la o
campanie antiotomana. In urma luptei de la Stanilesti, Imperiul Otoman invinge, iar Dimitrie
Cantemir se retrage la curtea lui Petru cel Mare. reformismul - fanario ii si iosefinismul; Dupa
inlaturarea lui Constantin Brancoveanu (1714), a lui Stefan Cantacuzino(T.Ro. - 1716) si a lui
Dimitrie Cantemir (Mold - 1711), Imperiul Otoman a decis instituirea unui nou sistem politic pentru
principatele romane: fanariotismul. Acest sistem consta in numirea (cumpararea) la tron a unor greci
din cartierul Fanar al orasului Istambul. Grecii plateau sume enorme pentru a obtine tronul pe o
perioada scurta. Fanariotismul a reprezentat un sistem economic, politic si cultural care a caracterizat
Moldova (din 1711) si Tara Romaneasca (din 1716) pana in 1821. Contextul extern in care s-a
instaurat acest sistem a fost determinat de
declansarea Problemei Orientale (criza orientala). Aceasta a constat in izbucnirea unui sir de
razboaie ruso-turce si ruso-austro-turce pentru preluarea teritoriilor ce apartineau Imperiului Otoman,
care intrase intr-o perioada de declin, fiind supranumit Omul bolnav al Europei. Sistemul fanariot a
insemnat pentru Tarile Romane instabilitate politica, determinata de desele schimbari la tron. Din
punct de vedere economic, a crescut tributul datorat Portii (numit haraci). La acesta se adauga sumele
pentru confirmarea si reconfirmarea domniei, daruri de mucarer si de bairam. Practica unui despot
luminat. In ultimii ani ai domniei Mariei Terezia se afirma in scena politica austriaca personalitatea lui
Iosif al II-lea. Pe la mijlocul deceniului opt el controleaza cateva departamente importante, astfel ca
anunta prin initiativele sale un preiosefinism in care se pot descifra mai vechile sale propuneri. Din
1780 cand isi incepe domnia si pana in 1790 printr-o serie de edicte infaptuieste o seama de reforme,
potrivit unui program schitat inca din 1765. Formata in ambianta ideilor secolului luminilor practica
lui reformista a fost inraurita de ideile Aufklarungului catolic, dar si de reformismul de traditie
austriaca care coboara in timp in vremea lui Iosif I. in formatia lui eclectica poate fi distinsa practica
politica a lui Frederic al II-lea, influenta stiintelor camerale si mostenirea lui Iosif I in legatura cu
relatiile cu Curia papala. Prin seria reformelor el a continuat masurile tereziene, dar a asociat
reformelor pe care le-a practicat inca din epoca coregentei nota sa personala, alimentata de ideologia
des-potismului luminat. Reformele iosefine au nazuit sa confere statului prin centralism unitatea care
ii lipsea, prin actiuni menite sa fie aplicate pe tot intinsul imperiului.Reformele debuteaza printr-o
ordonanta asupra presei (1781), scotand cenzura de sub controlul bisericii, instituind o comisie
destinata revizuirii cartilor. Hotarat sa centralizeze puterea, el inlatura dependenta ordinelor
calugaresti fata de autoritatea papala, desfiinteaza o seama de manastiri, le secularizeaza bunurile. in
general a tintit la un control asupra bisericii pe care o subordoneaza statului. Emite Edictul de
toleranta (1781) ce asigura liberul exercitiu religiilor necatolice, fara ca sa prejudicieze insa primatul
catolicismului.
Politica de centralizare a avut in vedere institutiile statului, astfel a unit Cancelaria aulica ungara si
transilvaneana, a reorganizat administratia provinciala, a instituit un control asupra comitatelor prin
functionari numiti, lovind astfel in autonomia nobilimii, separand totodata administratia de justitie.
in general a avut in vedere suprimarea autonomiilor locale, ale natiunilor politice, decretand
concivilitatea locuitorilor de pe Pamantul regesc, iar prin Norma Regia a accentuat rolul
invatamantului elementar. insa reforma care a influentat ordinea sociala feudala a fost desfiintarea
servitutii prin Patenta din 22 august 1785 care suprima dependenta personala.
La sfarsitul domniei, in urma izbucnirii Revolutiei franceze, nobilimea impune o restitutio in integrum
care a insemnat anularea reformelor, cu exceptia Patentei de desfiintare a iobagiei.
Iluminismul;
In tarile romane iluminismul se manifesta cu intarziere datorita dominatiei straine si feudalismului
autohton. E de provenienta franceza.
Se manifesta original in urmatoarele aspecte:
1) Are caracter militant, social si national, fiind atasat de valorile nationale si chiar locale
2) Nu este reformist, are caracter moderat

42
3) Culturalizarea este foarte puternica
Se manifesta mai puternic in Transilvania intre 1750-1850, deoarece burghezia era mai dezvoltata in
Transilvania si era legata de interesele nationale.
Burghezia era nemultumita de lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman,aspect care
duce din 1437, cand se semnase unio trium notionum", act care excludea participarea romanilor de
la viata social-politica.
Si-a gasit expresia cea mai fidela in Scoala Ardeleana care a reprezentat prima scoala de patriotism
exemplar a romanilor din Transilvania.Numele de scoala face referire la sensul de organizare.
Programul politic al Scolii Ardelene e prezentat in memoriul din 1791 intitulat Suplex Libellus
Valachhorum Transilvanie" trimis imparatului Leopod al II-lea prin care se cerea recunoasterea
romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Deci, in primul rand Scoala
Ardeleana a fost o miscare de eliberare sociala si nationala.
A fost si o miscare culturala care a stimulat:
1) Studiul istoriei si al limbii romane
2) Dezvoltarea stiintelor naturale si a invatamantului
Reprezentantii Scolii Ardelene au actionat in doua directii:
1) Cu un pronuntat caracter iluminist,asa numita directie obsteasca care urmarea emanciparea maselor
populare prin cultura,mai ales a taranilor. In acest sens s-au infiintat aproximativ 300 de scoli in limba
romana, Gheorghe Sincai fiind initiator si director. s-au scris abecedare, aritmetica, calendare satesti,
manuale de economie practica.
2) Directia erudita a constat in publicarea de lucrari de istorie si filologieRegulamentele Organice si
reformele domnilor regulamentari.Revolutia de la 1821 din Tarile Romane
La 30 ianuarie 1821 moare ultimul domn fanariot Alexandru uu.La 31 ianuarie 1821 Tudor
Vladimirescu, fost ofiter in armata rusa si capitan de panduri, lanseaza la Padis Proclamatia prin
care cheama la lupta, impotriva Tagmei jefuitorilor, pe toti locuitorii Tarii Romanesti.
Tudor a colaborat in declansarea acestei miscari cu societatea secreta sreceasca Eteria condusa de
Alexandru Ipsilanti. Scopul acestei societati era eliberarea grecilor din Balcani de sub dominatia
otomana.Tudor Vladimirescu si-a organizat armata si a pornit catre Bucuresti. Aici marea boierime
formase Comitetul de Oblduire si a incredintat conducerea Tarii
Romanesti lui Tudor. Acesta a stat in Bucuresti aproximativ 2 luni, timp in care a facut cunoscut
programul revolutiei intitulat Cererile Norodului Romanesc. Aici Tudor revendica
inlaturarea domniilor fanariote, numirea in functie sa se faca pe merit, infiintarea armatei nationale si
desfiintarea vamilor interne intre Moldova si Tara Romaneasca. Concomitent cu actiunea lui Tudor in
Tara Romaneasca, in Moldova intra armata eterista condusa de Ipsilanti. Ipsilanti a anuntat la Iasi ca
actiunea sa e sprijinita de tarul Rusiei, dar acesta a negat orice implicare, fapt ce a permis Imperiului
Otoman sa intervina cu armata in Tara Romaneasca.
Intre timp, Tudor e acuzat de tradare de catre Ipsilanti si apoi e ucis din ordinul acestuia. Armata lui se
va destrama, iar Tara Romaneasca va fi ocupata cateva luni de armata otomana.
Desi miscarea a fost infranta, principala sa urmare a fost restaurarea in 1822 a domniilor pamantene
prin Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca.
Tratatul de pace de la Adrianopol 1829
Tratatul de pace de la Adrianopol (numit si Tratatul de la Edirne) a fost semnat la incheierea
razboiului ruso-turc din 1828-1829. Prin acest tratat puterea Portii asupra Tarilor Romane scadea in
favoarea Imperiului Rus. Regulamentele organice Reprezinta un cod de legi cu valoare de constitutie
ce au fost aplicate la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Aceste legi au
fost elaborate de o comisie formata din boieri munteni si moldoveni sub coordonarea generalului rus
Pavel Kiseleff. Regulamentele precizau fixarea domniei pe toata durata vietii domnitorului. Acesta era
ales din randul boierimii pamantene (romne) si era confirmat de Imperiul Otoman. Acestea
prevedeau principiul separarii puterilor in stat. Puterea executiva era detinuta de catre domnitor, iar
puterea legislativa apartinea Adunarii obstesti, care prezenta domnitorului rapoarte numite anaforale.
Puterea judecatoreasca era detinuta de instante de judecata, modernizate prin aparitia corpului de
avocati si a procuraturii. De asemenea, se desfiintau vamile interne intre Moldova si Tara.Ro.
Regulamentele prevedeau stabilirea unui impozit unic (capita ia), iar burghezia platea un impozit pe
venit numit patent. De asemenea, se stabilea norma de lucru pentu tarani (numita nart) si se organiza
invatamantul in limba roman. Parte negativa: se mentineau privilegiile boierimii. Primii domnitori

43
regulamentari au fost din 1834: Mihail Sturdza in Moldova si Alexandru Dimitrie Ghica in Tara
Romaneasca. Constituirea Romniei moderne: Revoluia romn de la 1848; Revolutia Europeana a
fost ocazia si nu cauza Revolutiei Romane. In contextul politic al anului 1848 s-a declansat revolutia
si in Tarile Romane, obiectivele fiind
nationale (unirea Moldovei cu Muntenia si independenta lor), politice (regim de guvernare republican,
reformarea societatii) si sociale (improprietarirea taranilor cu pamant). Moldova 27 martie 1848 o
adunare formata din boierimea Moldovei, intrunita la hotel Petersburg, a redactat si a prezentat
domnitorului Mihail Sturdza Petitia Proclamatie din 35 de articole. Continutul acestora era moderat
si se preciza Sfanta Pazirea a Regulamentelor Organice, adica mentinerea de fapt a situatiei
existente si pana atunci. In privinta problemei taranesti se preciza doar relativa imbunatatire a situatiei
taranilor. Domnitorul Mihail Sturdza a respins acest document si a cerut arestarea sau chiar exilarea
autorilor. O parte din revolutionari s-au refugiat la Brasov (exilatii), unde, in mai 1848, au redactat un
document cu caracter secret numit Principiile noastre pentru reformarea patriei, in care se revendica
unirea Moldovei cu Muntenia, independenta acestora si improprietarirea taranilor fara despagubire.
Transilvania in acest teritoriu problemele politice si sociale s-au impletit cu cele nationale, deoarece
obiectivul revolutiei maghiare era cel de anexarea Transilvaniei la Ungaria. Reactia de protest a
revolutionarilor romani transilvaneni a fost organizarea la 3-5 mai 1848 a Marii Adunari Nationale de
la Blaj, pe Campia Libertatii. In cadrul acestei adunari s-a adoptat documentul Petitia Nationala cu
16 articole. Cele mai importante revendicari au fost improprietarirea taranilor fara despagubire si
infiintarea garzilor nationale romanesti. Pentru a provoca conflicte in randul revolutionarilor romani si
maghiari, imparatul Austriei a fost de acord cu anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest fapt a
determinat un conflict deschis intre revolutionarii romani si cei maghiari in perioada septembrie 1848
- iulie 1849. Nicolae Balcescu a intervenit in Transilvania pentru a media conflictul cu ungurii,
rezultatul tratativelor fiind Proiectul de pacificare de la Seghedin, din iulie 1849. Acesta nu a mai
avut nicio valoare practica, deoarece in august 1849 armatele habsburgice si tariste au intervenit in
Transilvania si au infrant revolutia. Tara Romaneasca revolutia s-a declansat la 9 iunie 1848, in
urma Proclamatiei de la Islaz. Sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu s-a retras la
Brasov, iar la conducerea Tarii Romanesti s-a impus un guvern provizoriu format din membrii
revolutiei: Nicolae Balcescu, fratii Golescu si Gheorghe Magheru.
Continutul proclamatiei cuprindea principii ca:
- independenta administrativa si legislativa;
- egalitate politica si libertatea tiparului;
- alegerea domnitorului din 5 in 5 ani;
- improprietarirea taranilor prin despagubire;
- desfiintarea pedepsei cu bataia si celei cu moartea.
Guvernul s-a confruntat cu 2 incercari de inlaturare din partea contrarevolutiei, dar ambele au fost
esuate. In perioada celor 2 luni si jumatate, membrii guvernului provizoriu au incercat sa puna in
aplicare prevederile Proclamatiei de la Islaz. Totodata, s-a intrunit o comisie a proprietatii care a
dezbatut problema Reformei Agrare. In aceasta perioada apare drapelul tricolor, devenit oficial abia la
A.I.Cuza. Imperiul Otoman nu a acceptat aceasta situatie politica in Tara Romaneasca si l-a trimis pe
Suleiman Pasa pentru a restabili ordinea. Acesta a ajuns la un compromis cu membrii guvernului
provizoriu, care a fost inlocuit de o locotenenta domneasca formata tot din fostul guvern provizoriu
(aceiasi membri). Rusii si turcii nu au acceptat aceasta situatie. De data asta sultanul l-a trimis pe Fuad
Pasa, care a intrat cu armata in Bucuresti si, dupa o incercare de rezistenta a Companiei de Pompieri
condusa de Pavel Zaganescu, a ocupat Tara Romaneasca. Regimul de ocupatie militara otomana a
durat pana in 1849, cand, prin Conventia de la Balta Liman, s-a inlaturat regimul de ocupatie militara
si s-a revenit la regimul regulamentar. constituirea si organizarea statului na ional (problema
romneasc - si Europa 1848-1858; Unirea din 1859; Hotararea marilor puteri cu privire la unire s-a
concretizat in Conventia de la Paris din 1858. Conform acesteia, noul stat creat urma sa se numeasca
Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei (care ramaneau sub suzeranitatea Majestatii Sale
Sultanul). Statul se organiza pe baza principiului separatiei puterii in stat si trebuia sa aiba 2
domnitori (alesi pe viata, prin vot cenzitar), 2 guverne, 2 capitale, 2 adunari, iar comune sa fie Inalta
Curte de Justitie si de Casatie, si Comisia Centrala de la Focsani. Se desfiintau privilegiile boieresti.
Aceste decizii au fost considerate un amestc de unire si despartire. Vasile Boerescu a afirmat ca
Europa ne-a ajutat destul, ramane sa ne ajutam noi insine. In 5 ianuarie 1859 e ales (cu unanimitate)

44
la Iasi, ca domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. In Tara Romaneasca lucrarile adunarii elective sau desfasurat la data de 24 ianuarie 1859. Aici Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu majoritate de
voturi. Prin urmare, s-a realizat dubla alegere a lui Al. I. Cuza, unirea politica a
Moldovei cu Tara Romaneasca si, implicit, crearea statului roman modern. Marile Puteri au fost puse
in fata faptului implinit, iar incalcarea textului Conventiei de la Paris a fost motivata prin faptul ca nu
se preciza ca cei doi domnitori sa fie persoane diferite. reformele lui Al. I. Cuza; Poarta si Austria au
considerat dubla alegere ca fiind nefavorabila si cer convocarea unei Conferinte. Aceasta Conferinta
este convocata la Constantinopol si in aprilie 1859 Franta, Prusia, Anglia si Rusia recunosc dubla
alegere a lui Cuza si abia in 1859 Austria si Turcia recunosc dubla alegere. Unirea reala a celor doua
state este recunoscuta in urma unor tratative duse de Costaghe Negri. Astfel, in decembrie 1861, Cuza
a putut sa uneasca cele doua Adunari Legislative, care s-au intrunit intr-o singura Adunare la 24
ianuarie 1862.In viata politica s-au distins doua grupari: cea radicala, in frunte cu C. A. Rosetti, care
dorea reforma imediata, si cea conservatoare, care era pentru reforme lente, ca sa-si pastreze pozitia
dominanta.
Alexandru Ioan Cuza avea o pozitie moderata si era sprijinit de Mihail Kogalniceanu. Alexandru Ioan
Cuza ia mai intai masuri pentru:
- unificarea administratiei, a armatei si a vamii;
- stabileste un curs monetar unic si stema tarii;
- 24 ianuarie devine zi nationala;
- capitala se stabileste la Bucuresti si tara ia numele de Romania;
- in 1863 are loc secularizarea averilor manastiresti, adica mai mult de un sfert din suprafata arabila a
tarii care apartine manastirilor este trecuta in proprietatea statului.
Lovitura de la 2 mai
Cuza si Kogalniceanu pregatesc un proiect de reforma agrara, dar in Adunarea Obsteasca erau
majoritatea conservatori care se opuneau. In aceste conditii, Cuza dizolva Adunarea si la 2 mai 1864
da o noua lege electorala si o noua Constitutie care va purta numele de Statutul dezvoltator al
Conventiei de la Paris, prin care se inaugureaza un regim autoritar si se infiinteaza senatul. Noua
Constitutie este adoptata printr-un plebiscit (votul intregii tari). Cu noul Parlament domul adopta
reforma agrara (1 august 1964), prin care sunt improprietarite, in functie de numarul de vite, 463000
de familii, cu 1800000 de ha. Se desfiinteaza claca.
Reforma invatamantului din 1864:In 1860 se infiinteaza Universitatea de la Iasi si in 1864 se
infiinteaza Universitatea de la Bucuresti.Tot in 1864 se adopta legea instructiunii publice, prin care
invatamantul primar devine obligatoriu si gratuit.In ultimii trei ani de domnie, Cuza a promulgat
Codul Civil si Penal (camerele de comert).Adversari domnului, conservatorii si liberalii, au alcatuit o
monstruasa coalitie, si in noaptea de 10 11 februarie 1866 l-au detronat pe domn si l-au inlocuit cu
o locotenenta domneasca. Cuza moare in 1873 in Germania.Unirea si reformele lui Cuza au pus
bazele Romaniei moderne.
Constituia din 1866
Este promulgata la 1 iulie 1866, fiind prima Constitutie interna romaneasca dupa modelul constitutiei
belgiene din 1866. Are un caracter democratic si umanist. Ea consacra in mod oficial numele de
Romania, care devine ca forma de stat monarhie constitutionala. Cuprinde 8 titluri, impartite pe
capitole si sectiuni care se refera la teritoriul romanesc, drepturile cetatenesti, organizarea puterii in
stat, prerogativele domnului si ministrilor. Succesiunea la tron e reglementata prin principul ereditar in
familia lui Carol I, pe linie barbateasca, iar mostenitorii urmau sa fie crescuti in religie ortodoxa.
Contine prevederi privind separarea puterilor in stat:
- puterea executiva o aveau domnul si guvernul;
- puterea legislativa o avea Adunarea Legislativa (Parlamentul bicameral);
- puterea judecatoreasca o aveau organele judecatoresti.
Nici un act nu era valabil daca nu era contrasemnat de un ministru. Constitutia mai cuprindea
drepturile si libertatile cetatenilor: egalitate in fata legilor, libertatea constiintei, a presei, a intrunirilor,
dreptul de azil politic. Proprietatea era considerata sacra si inviolabila. Se mentinea sistemul electoral
cenzitar si numai barbatii crestini aveau drepturi politice (negativ).
Domnul avea largi prerogative:
- sanctiona si promulga legi;
- numea si revoca ministri;

45
- era seful armatei;
- conferea decoratii si grade militare;
- batea moneda;
- incheia conventii cu alte state, cu acordul prealabil al Parlamentului;
- avea drept de veto (negativ).
Semnificatia Constitutiei: Constitutia a oferit cadrul pentru evolutia statului roman pe bazele moderne.
Ea a avut o existenta indelungata si sta la baza Constitutiei din 1923.
Au fost aduse unele modificari:
- in 1879 se acorda drept de vot si persoanelor care erau crestine;
- in 1884 se reduce numarul colegiilor electorale;
- in 1917 nevoia de a infaptui reforma agrara a dus la anularea articolului ce declara proprietatea sacra
si inviolabila.
Razboiul de independenta (1877 1878)
Dupa realizarea unirii din 1859, principalul obiectiv al politicii externe era reprezentat de obtinerea
independentei, deoarece Romania era inca o provincie a Imperiului Otoman.
In 1875 se declanseaza o noua etapa a crizei orientale, concretizata prin rascoalele antiotomane ale
popoarelor din Balcani (Bosnia - Hertegovina in 1875, Bulgaria in 1876, precum si atacarea turcilor
de catre Serbia si Muntenegru in 1876). In aceasta situatie, Imperiul Tarist si-a anuntat intentia de a
interveni in Balcani impotriva Imperiului Otoman, sub pretextul sprijinirii popoarelor ortodoxe aflate
sub dominatie otomana. Pentru a se evita situatiile precedente, cand, in cazul razboaielor ruso-turce,
teritoriul romanesc devenea loc de confruntari militare, o delegatie a Guvernului roman s-a deplasat in
Rusia, in septembrie 1876, pentru a discuta conditiile traversarii teritoriului romanesc de catre armata
rusa. Negocierile nu au dus la incheierea unei intelegeri privind independenta si semnarea unei
conventii de colaborare. Acest lucru se va intampla anul urmator, la 4 aprilie 1877, cand se incheie o
conventie militara romano-rusa, care stabilea traseul trupelor tariste pe teritoriul Romaniei, precum si
obligatia Guvernului rus de a-si intretine trupele si de a respecta integritatea teritoriala a Romaniei. La
12 aprilie 1877 se declanseaza razboiul ruso-turc. Romania nu a participat imediat la razboi, deoarece,
initial, guvernul rus a refuzat colaborarea cu armata romana. Dupa declansarea razboiului, in Romania
s-a decretat mobilizare generala si la 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu declara independenta de stat in
Parlamentul Romaniei.
Ofensiva armatei turcesti pe frontul din Balcani a determinat ca Marele duce Nicolae, comandantul
armatei ruse, sa solicite lui Carol I, printr-o telegrama, interventia armatei romane. Primele divizii
romanesti trec Dunarea si participa alaturi de armata rusa la cucerirea redutelor: Grivita, Rahova,
Smardan (punct militar fortificat / cetate pe frontul din Balcani in timpul razboiului ruso - turc).
Contributia armatei romane la obtinerea victoriei a fost esentiala. Rusii au esuat in fata Plevnei, dar,
dupa un lung asediu de 2 luni, Plevna capituleaza in fata armatei romane la 28 noiembrie 1877, dupa
care Osaman Pasa se preda armatei romane. Luptele au continual pana in februarie 1878, cand
Imperiul Otoman
recunoaste victoria Rusiei.
Tratatul de pace de la San Stefano din 19 februarie 1878
Romania nu a fost acceptata la tratativele de pace dintre Rusia si Turcia.Tratatul de la San Stefano a
recunoscut independenta Romaniei, dar a decis si unschimb de teritorii: Rusia cedeaza Dobrogea si
Insula Serpilor in favoarea Romaniei,iar aceasta cedeaza sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail) in
favoarea Rusiei. Insudul Muntilor Balcani se crea un mare principat, care reprezenta in realitate un loc
de stationare al armatelor tariste. Se recunoaste autonomia Bosniei si a Hertegovinei.
Tratatul de pace de la Berlin din 1 iulie 1878
Tratatul de pace incheiat la Berlin a avut drept cauza nemultumirea marilor puteri fata de cresterea
influentei ruse in Balcani. Se recunoaste independenta Romaniei, dar in mod conditionat, impunanduse modificarea articolului 7 din Constitutie, care prevedea acordarea cetateniei pe criterii religioase.
De asemenea, se accepta schimbul teritorial facut de Rusia, iar Bosnia si Hertegovina sunt date spre
administrare Austro-Ungariei.
Alte precizari separate de tratat:
- In toamna anului 1878 Carol I primeste titlul de Alteta Regala.
- In 14 martie 1881 Parlamentul a votat transformarea Romaniei in regat.
- Ia 10 mai 1881 Carol I si Elisabeta au fost incoronati.

46
Aceste acte politice au consacrat progresul statului si au contribuit la cresterea prestigiului
international al Romaniei, care in 1881 avea relatii diplomatice cu 18 state.
Stat, societate si cultur n Romnia modern (1866-1914): Monarhia; Parlamentul;
formarea si evoluia partidelor politice; activitatea guvernamental;
romnii din afara granielor (Transilvania, Banat, Peninsula Balcanic, Dobrogea, Basarabia,
Bucovina);
situaia internaional si politica extern a Romniei la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul
secolului al XX-lea;
curente de idei privind formarea civilizaiei romne moderne;
viaa economic si transformrile sociale (geneza si evolu ia
grupurilor burgheze, rnimea, clasa muncitoare), formarea elitelor politice moderne; institu iile de
cultur; cultura si viaa cotidian.
1. A. Tendine i politici n cultura european a secolului XIX-lea.
Progresul nregistrat prin cercetarea tiinific i inovaiile tehnice din secolul al XIX-lea;
Promovarea ideilor liberale i naionale n plan politic; s-au reflectat n mediile culturale prin
diversificarea curentelor intelectuale i artistice, ca i prin accentuarea rolului social al
culturii, respectiv a interesului public pentru stimularea creaiei sau a politicilor culturale.
Dac artitii i scriitorii au nceput s se adreseze unui public tot mai larg, ei dovedeau, n acelai
timp, preocupri i convingeri politice, pe care le fceau cunoscute prin operele lor.
Aceast evoluie a fost favorizat de dezvoltarea presei, de creterea tirajelor publicaiilor i ale
crilor, a interesului general pentru lectur i instruire. n domeniile literaturii i artei, secolul al
XIX-lea a debutat prin afirmarea (cu deosebire dup 1815) a romantismului. Exprimarea liber a
sentimentelor i tririlor, cutarea modelelor eroice n istorie, valorizarea idealurilor naionale i
democratice au reprezentat trsturi definitorii ale operelor artistice i literare romantice. La mijlocul
secolului al XIX-lea, realismul, aducea o viziune nou n creaia artistic. Preocupai de descrierea
realitii sociale aa cum se prezenta aceasta, fr alte artificii, a omului ca produs al mediului social
al vremii sale, reprezentanii realismului urmreau observarea cu obiectivitate a lumii reale,
prezentarea i explicarea ei cu precizie i cu minuiozitate. Naturalismul, inspirat de fiziologia
experimental dezvoltat de Claude Bernard, a accentuat interesul pentru influena mediului, dar i a
fiziologicului sau a ereditii, asupra evoluiei omului i a societii. La cumpna secolelor al XIXlea al XX-lea, simbolismul i parnasianismul, exprimau dorina de desprindere de realitatea imediat
i de cutare a unor noi valori culturale. n artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au
fost marcate de impresionism, exprimare a cutrilor pentru redarea unor nuane i fenomene subtile
ale luminii i ale micrii.
Cultura a fost asumat n secolul al XIX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice
pentru susinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost:
perfecionarea nvmntului;
eforturile pentru reducerea analfabetismului;
constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestrile expoziionale.
Preocuparea pentru urbanism a permis avntul arhitecturii, construirea unor edificii impresionante
(gri, biblioteci, monumente, cldiri guvernamentale) i utilizarea unor materiale noi, precum betonul
armat, oelul i sticla. Preocupri culturale n spaiul romnesc, pn la Primul Rzboi Mondial.
Dezvoltarea literaturii i artei a fost caracterizat, pe de o parte, de racordarea mediului cultural
romnesc la cel occidental i pe de alt parte de cultivarea specificului naional, prin alegerea temelor
de inspiraie din creaia folcloric sau din trecutul istoric.
nceputurile afirmrii culturale au fost puse n perioada prepaoptist, odat cu dezvoltarea gustului
pentru lectur i apariia primelor publicaii n limba romn (Curierul romnesc, Albina romneasc 1829; Romnia, primul cotidian romnesc 1837, Gazeta de Transilvania - 1838).
Un rol deosebit n promovarea culturii naionale a revenit societilor literare, artistice i tiinifice,
ca de pild, Societatea Academic Romn (Bucureti, 1867), devenit, din 1879, Academia Romn,
instituie de prestigiu care i desfura activitatea n trei secii:
literar, istoric i tiinific. Medii i politici culturale europene n secolul al XX-lea.

47
Cultura european a secolului al XX-lea a fost influenat de schimbrile n modul de via i
mentalitatea oamenilor, produse de Primul Rzboi Mondial.
Trsturile culturii interbelice au fost:
Protestul fa de rzboi, fa de uniformizare i tehnicizare;
cutarea unor noi forme artistice;
apariia culturii de mas;
a dus la decderea culturii tradiionale;
ncurajarea consumului de mas;
standardizarea gusturilor publicului;
la impunerea unor modele comportamentale noi.
n rile cu regimuri politice totalitare, cultura de mas a reprezentat un instrument de propagand,
n slujba puterii politice.
n literatur, arte plastice, muzic i filosofie au aprut noi curente, ca:
expresionismul;
dadaismul;
suprarealismul;
abstracionismul.
Filosofia european interbelic a fost dezvoltat de gnditori i scriitori ca Jean Paul Sartre, Simone
de Beauvoir, Albert Camus.
Dup al Doilea Rzboi Mondial, progresele n plan tehnic i social, mai ales n statele occidentale,
dezvoltarea rapid a mijloacelor de comunicare n mas, au produs anumite modificri ale practicilor
culturale, in favoarea cinematografiei, a televiziunii i a noilor tehnologii informatice.
n arhitectur s-a impus concepia funcional, modern, cu noi forme i materiale (aluminiu, beton,
sticl). Cel mai important curent a fost coala de arhitectur i arte plastice Bauhaus, ntemeiat n
1919, la Weimar, de W. Gropius.
n perioada postbelic, modelele arhitecturale au accentuat caracterul funcional i social al
edificiilor, printre arhitecii epocii numrndu-se Le Corbusier, A. Aalto, M. Breuer, R. Bofil.
Tendine n cultura romneasc a secolului al XX-lea.
Constituirea statului naional unitar i afirmarea Romniei n rndul statelor europene moderne s-a
reflectat n plan cultural printr-o ampl efervescen a formelor i modalitilor de expresie, ca i prin
deschiderea spre cultura european, fr a nega valoarea specificului
naional.
Scriitori din perioada interbelic precum Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, Camil Petrescu,
George Bacovia, Tristan Tzara i Saa Pan (ultimii doi fiind fondatorii dadaismului), Mircea Eliade,
Lucian Blaga i Al. Phillipide au ilustrat curentele culturale ale vremii.
n dramaturgie, Eugen Ionescu a devenit celebru ca un reprezentant de seam al teatrului
absurdului.
n art, Constantin Brncui s-a dovedit, prin operele sale Poarta srutului, Coloana fr sfrit,
Pasrea miastr, Masa Tcerii, un precursor al artei abstracte.
n perioada postbelic, legturile culturale dintre Romnia i restul Europei au fost limitate de
regimul comunist. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, dirijorul Sergiu Celibidache,
muzicianul Constantin Briloiu, aflai n exil, au continuat s reprezinte cultura romneasc.
Dup nlturarea regimului comunist, deschiderea politic a Romniei spre spaiul euro-atlantic a
fost nsoit de dorina de a reveni n marea familie cultural european.
1.C. Identiti naionale i identitate european
Identiti naionale n spaiul european.
Expresie a evoluiei politice i istorice de la sfritul secolului al XVIIIlea i nceputul secolului al
XIX-lea, constituirea naiunilor, comuniti umane coerent structurate, cu o identitate etnic,
lingvistic i istoricproprie, a reprezentat totodat rezultatul impunerii burgheziei n plan social i
politic.
Acest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii 1815 i 1914(Secolul naionalitilor).
Astfel, pe continentul european, n aceast perioad, i-au ndeplinit treptat nzuinele de
independen i unitate naional belgienii, romnii, italienii, germanii, norvegienii, n timp ce

48
imperiile multinaionale, austro-ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu revendicrile i revoltele
popoarelor supuse.
La asigurarea coeziunii statelor naionale europene au contribuit politicile de stat, manifestate prin
impunerea nvmntului obligatoriu, a limbii oficiale, a votului universal i a recrutrii obligatorii n
sistemul militar.
n acelai timp, naionalismul excesiv a reprezentat sursa a numeroase conflicte care au afectat
continentul european n secolele al XIX-lea i al XX-lea.
Evul mediu
Geneza si organizarea statelor medievale romnesti: structuri politice n secolele IX-XIII;
Geografia armeana pomeneste despre tara Balah.Anonimus vorbeste despre existenta in Transilvania a
trei formatiuni statale:
- formatiunea lui Menumorut din Crisana cu centrul la Biharea; Menumorut s-a luptat cu ungurii si
spune ca el nu asculta decat de Bizant, dar este infrant;
- formatiunea lui Gelu qididas blochus = duce roman; pe Somes cu centrul la Dabaca;
- formatiunea lui Glad asezat in Banat cu centrul la Cuvin.
Pentru secolul XI legenda sfantului Gerrard ne aminteste despre formatiunea Ahtum care cuprindea
vechea formatiune a lui Glad, dar era mai intinsa. Si despre o formatiune condusa de Gyla, o tara
intinsa si prospera in centrul Transilvaniei.Pentru Dobrogea este mentionat Jupan Dimitrie (943).Ana
Comnena, fiica lui Alexi Comnenul, imparat bizantin ne vorbeste de formatiunile lui Tatos, Setslav si
Szata.
Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 aminteste urmatoarele formatiuni prestatale:
1. Tara Severinului;
2. Voievodatul lui Litovoi asezat pe Jiu care contine si Tara Hategului;
3. Voievodatul lui Seneslau pe Arges si Muscel care contine si Tara Fagarasului;
4. Cnezatele lui Ioan si Farcas.
Pentru Moldova amintim de formatiunile mentionate de Dimitrie Cantemir, Tara Vrancei,
Campulungului, Tigheci.
Mai existau si Tara Brodnicilor, Berladnicilor, Codrii Orheiului, Codrii Cosminului, Campul lui
Dragos si Tara Sipemitului.
Tari: Maramures, Amlas, Fagaras, Hateg, Lapus, Vrancea, Campulung.
Din tara Maramuresului va avea loc descalecatul lui Dragos, in Moldova.
Din tara Fagarasului va avea loc descalecatul lui Negru-Voda in Tara Romaneasca .
Intemeierea statelor medievale
Conditiile intemeierii:Intemeierea statelor medievale este stimulata de factori interni (dezvoltarea
sociala, economica, politica) si factori externi (decaderea puterii tatarilor si luptele interne din
Ungaria.Se remarca contributia romanilor din Transilvania care intrand in conflict cu regalitatea
maghiara trec muntii peste Carpati si contribuie la intemeierea celor doua state medievale.Organizarea
in voievodate cu structuri asemanatoare reflecta unitatea civilizatiei de pe intreg teritoriul romanesc.
Intemeierea Tarii Romanesti:La sud de Carpati exista o dezvoltare economica sociala si politica.
Astfel Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 ne arata existenta Banatului de Severin a cnezatelor lui
Ioan si Farcas, a voievodatelor lui Litovoi si Seneslau. Existau de asemenea fanete, pasuni si se
pescuia in Dunare. Exista o stratificare sociala, astfel, se vorbeste despre mai marii pamantului.Prima
incercare de intemeiere a Tarii Romanesti porneste din dreapta Oltului cand Litovoi sau altul cu
acelasi nume in 1272-1275, refuza sa plateasca tribut regalitatii maghiare iar in 1277 se ajunge la
razboi si Litovoi moare in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier si se rascumpara cu o mare
suma de bani.Potrivit cronicilor secolului XVII bazate pe traditii orale in 1291 a avut loc Descalecatul
lui Negru-Voda din Fagaras, care a intemeiat un stat in regiunea Campulung si care mai apoi s-a
extins catre Vest in Oltenia si spre est avand capitala la Curtea de Arges. Prin descoperiri arheologice
se arata ca atat la Campulung cat si la Arges, erau asezari infloritoare.Desavarsirea unificarii statului
s-a realizat in timpul lui Basarab I (? 1352).In 1324 Basarab recunoaste suzeranitatea maghiara in
schimbul recunoasterii unitatii statului. Basarab apare in documente ca a luptat pentru eliberarea
sudului Moldovei de sub tatari. Este mentionat in documente ca voievod si domn.In 1330 intra in
conflict cu Carol Robert de Anjou pentru Banatul de Severin si iese victorios in lupta de la Posada (9
12 noiembrie 1330). Aceasta victorie insemnand independenta.Nicolae Alexandru (1352-1364) isi ia

49
numele de singur stapanitor si pune bazele mitropoliei ortodoxe.Vladislau Vlaicu (1364 1377),
bate moneda, acorda privilegii comerciale brasovenilor si in 1368 recunoaste suzeranitatea maghiara
primind Banatul de Severin si Fagarasul.
Intemeierea Moldovei:Si aici se cunoaste o dezvoltare economica sociala si politica astfel in 1277
sunt mentionati romanii in conflict cu rusii. Documentele germane mentioneaza o tara numita
Wlacheland, iar in secolul XIV se vorbeste despre Baia ca cetate a Moldovei.Privind dezvoltarea
economica remarcam rolul drumului comercial care venea de la Marea Baltica, trecea prin Moldova la
Dunare. Din punct de vedere social in 1322 documentele vorbesc despre puternicii locurilor.In 13521353 are loc descalecatul lui Dragos care trece muntii din Maramures cu o armata maghiara si
infiinteaza la Baia o marca (un mic stat cu rol de aparare impotriva expansiunii tatarilor).In 13631364 Bogdan tot din Maramures care-i inlatura pe urmasii lui Dragos si sunt respinse armatele
maghiare ce incearca sa redobandeasca stapanirea.Se obtine astfel independenta iar statul se dezvolta
si devine o domnie (Ioan de Tarnave spune acest lucru).Urmeaza Latscu care se apropie de papalitate
si apoi Petru Musat (1375-1391), care pune bazele mitropoliei, bate moneda si incheie cu polonezii un
tratat.Urmeaza Roman Musat (1391-1394) care-si ia numele de mare si singur stapanitor de la munti
pana la tarmul marii.
Intemeierea Dobrogei:Tara Carvunei la sud de Mangalia, era stapanita de Balka (1346-1354). Acesta
se amesteca in luptele interne din imperiul Bizantin.Urmeaza Dobrotici care devine despot si
stapaneste toata Dobrogea.Ivanca ce moare intr-o lupta cu turcii in 1388-1389 ii lasa tara lui Mircea
cel Batran.Organizarea voievodatului Transilvania:In fruntea Transilvaniei se afla un voievod,
comandant militar, ajutat de un voievod.Pe masura ce maghiarii cuceresc Transilvania ei organizeaza
comitate. (exemple: Bihor, Crasma, Dabaca, Cluj, Satu Mare)Sasii se organizeaza in scaune ca si
secuii, iar apoi mai multe scaune vor forma o universitatea romaneasca. Teritoriile cu specific
romanesc sunt organizate in districte. (exemple: Fagaras, Maramures, Hateg etc.)

Instituiile statului medieval - Domnia, Biserica, organizarea militar,


Adunrile de stri.
1. Domnia reprezenta principala institutie a statului medieval, domnitorul avand autoritate absoluta in
stat. Era ereditara si electiva (alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu
legitim sau nelegitim, obligativitatea era doar sa fie os domnesc). Principalele familii domnitoare
erau basarabii in Tara Romaneasca si musatinii in Moldova. Domnia era considerata de caracter divin,
fapt exprimat si in titulatura domnitorilor: Io, mare voievod si domn, particula io reprezentand
prescurtarea cuvantului grecesc ioannes care insemna cel ales de Dumnezeu. In Moldova si in
Tara Romaneasca, conducatorul statului isi atribuia titlul de Voievod si Domn. Domn provine din
latinescul dominus, singur stapanitor, iar termenul voievod inseamna conducator suprem al armatei.
In Transilvania se folosea doar termenul de voievod pentru a desemna conducatorul statului, deoarece
acest teritoriu era vasal Ungariei. Daca domnitorii din T.Ro si Mold. sunt alesi de Adunarea Tarii,
voievodul Transilvaniei este numit de regele Ungariei si supus acestuia. Exista situatii in care
voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan si Roland Borsa, nu s-au subordonat pe deplin
regelui maghiar.
2. Sfatul domnesc in Moldova si in Tara Romaneasca acesta era alcatuit din 12 mari boieri cu
dregatorii. Cele mai importante dregatorii erau cele de Portar al Sucevei (Moldova) si de Ban al
Olteniei (Tara Romaneasca). In Sfatul Domnesc existau atributii ca:
- logofatul, raspundea de Cancelaria Domneasca, acte;
- vistiernicul, raspundea de visteria statului;
- spatarul, purta spada domnitorului;
- postelnicul, avea grija de casa si de camasi;
- comisul, avea grija de grajduri;
- paharnicul, verifica bauturile.
Sfatul Domnesc avea doar rol consultativ, deciziile finale apartinandu-i domnitorului. Din secolul
XIX il gasim si sub denumirea de Divan.
3. Adunarea tarii reprezenta populatia din Tarile Romane convocata de domnitor in cazul luarii
unei decizii importante.
4. Organizarea administrativa - in Moldova teritoriul era organizat in tinuturi, iar in Tara
Romaneasca in judete. In Transilvania ungurii erau organizati in comitate, secuii in scaune si sasii in

50
districte. In 1437 maghiarii, sasii si secuii se vor organiza intr-o uniune privilegiata, Unio Trium
Nationum, care-i va exclude pe romani.
5. Legislatia - in Moldova si Tara Romaneasca a predominat dreptul cutumiar (obiceiul pamantului),
peste care s-au suprapus principii de drept bizantin. Domnitorul reprezenta instanta judecatoreasca
suprema. In 1517, in Transilvani, juristul Stefan Werboczi a redactat un cod de legi in 3 parti,
Tripartitul lui Werboczi, prin care taranii romani erau legati de glie definitiv.
6. Armata - a reprezentat o institutie esentiala in mentinerea fiintei statale. In perioada sec XIV-XVI
era organizata din oastea cea mare, alcatuita din tarani liberi (proprietari de pamant), si oastea cea
mica formata din boierimea mare si mijlocie.
7. Biserica - a reprezentat, alaturi de domnie, o institutie centrala a statelor feudale. In Moldova si in
Tara Romaneasca mitropolitul era cel care recunostea domnitorul, il ungea. Domnul era aparator al
bisericii si colabora din punct de vedere religios cu ierarhia ecleziastica. Cu toate acestea, mitropolitul
putea fi inlaturat de catre domnitor daca era banuit de tradare. Mitropoliile celor doua tari
extracarpatice au avut un rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a structurilor statale.
rile Romne n context internaional (secolele XIV-XVI): voievozii romni n cruciada trzie

Politica de cruciada a Tarilor Romane (sec. XIV-XVI)


In aceasta perioada, expansiunea Imperiului Otoman catre centrul Europei a determinat implicarea
Tarilor Romane in ceea ce s-a numit Cruciada tarzie (lupta statelor crestine de la nord de Dunare
impotriva musulmanilor)(expeditie cu scop religios). Conflictul romano-otoman a fost considerat
asimetric din cauza inegalitatii de forte dintre cele 2 armate. Tactica folosita de domnitorii romani a
fost cea a pamantului parjolit, avand ca scop slabirea fortelor inamicului. Consecinta acestor
conflicte a fost pastrarea independentei sau plata unui tribut catre Imperiul Otoman, ca pret al pacii.
Mircea cel Batran (1386-1418) - a fost domn al Tarii Romanesti si s-a remarcat de la inceputul
domniei prin politica antiotomana. In acest scop, a incheiat un tratat de alianta cu Polonia la Radom in
1389. In martie 1395, Mircea incheie o alianta la Brasov cu regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg. Prin acest tratat cei
doi conducatori isi promiteau sprijin militar in cazul unui atac otoman. In 17 mai 1395 s-a desfasurat
batalia de la Rovine, unde Mircea s-a opus unui atac turcesc asupra Tarii Romanesti. El obtine victoria
pe campul de lupta, dar o parte din marea boierime foloseste aceste imprejurari pentru a-l inlocui cu
un pretendent la tron, Vlad Uzurpatorul. Mircea se retrage la aliatul sau in Transilvania, iar in 1396
participa, alaturi de Sigismund de Luxemburg, la Cruciada de la Nicopole. Cruciatii crestini sunt
invinsi, dar acest context politic ii permite lui Mircea sa-si recapete tronul Tarii Ro. In 1402, in urma
bataliei de la Ankara, sultanul otoman Baiazid este invins si luat prizonier de catre capetenia tataromongola Timur Lenk. Baiazid moare, iar intre fiii sai incepe lupta pentru tron. Mircea intervine si il
sustine pe Musa, dar, in final, Mahomed e cel care obtine tronul. Asadar, domnitorul roman e nevoit sa
plateasca tribut Imperiului Otoman pentru mentinerea pacii.
In 1417, Dobrogea e anexata de turci, iar in 1418 Mircea moare si e inmormantat la Manastirea Cozia.
Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost domn al Moldovei si a incheiat un sistem de aliante cu
Polonia in scopul apararii hotarelor de turci. L-a sprijinit pe regele polonez in luptele acestuia
impotriva Cavalerilor Teutoni la Grunwald (1410) si la Marienburg (1422). In 1420 turcii au atacat
Chilia si Cetatea Alba, dar Alexandru a reusit sa le apere. Iancu de Hunedoara (1441-1456)
voievod al Transilvaniei. In politica externa s-a orientat catre aliante si campanii antiotomane. In 1441
invinge o armata otomana la Alba Iulia. In 1442 invinge turcii pe raul Ialomita. In 1443 organizeaza o
campanie militara cu care ajunge pana la Adrianopol. Scopul acesteia era de a determina armata
otomana sa renunte la asediul orasului Constantinopol. In acelasi an, Imperiul Otoman incheie un
tratat de pace la Seghedin (Ungaria) cu Iancu de Hunedoara pe o perioada care ar fi trebuit sa dureze
10 ani.
Prevederile tratatului sunt incalcate in anul urmator (1444), cand, la initiativa papei, se organizeaza
Cruciada de la Varna. Cruciatii crestini sunt invinsi de turci, iar regele Ungariei e ucis in lupta.
Deoarece urmasul lui Vladislav era prea tanar, la tronul ungar a venit Iancu de Hunedoara, in calitate
de Guvernator, pe o perioada de 6 ani. Iancu de Hunedoara s-a preocupat si de mentinerea unor relatii
diplomatice cu Moldova si cu Tara Romaneasca. In 1456, in lupta de la Belgrad impotriva turcilor
(Mahomed al II-lea), Iancu obtine o victorie remarcabila si impiedica astfel inaintarea turcilor catre
Europa centrala. Dupa aceasta victorie, el moare de ciuma in acelasi an. Vlad Tepes (1456-1462;

51
1476 - o luna jumatate) a fost domnitor al Tarii Romanesti si s-a orientat catre o politica
antiotomana, refuzand plata tributului. A organizat expeditii pe malul drept al Dunarii impotriva
garnizoanelor otomane. Avand in vedere faptele, sultanul Mahomed al II-lea a trimis o expeditie
condusa de Hamza Pasa cu scopul de a-l captura si de a-l aduce la curtea otomana pe Tepes.
Domnitorul roman a intuit complotul; i-a capturat si i-a tras in teapa pe atacatori. In 1462, sultanul
Mahomed al II-lea intra in Tara Romaneasca, in fruntea unei armate numeroase, cu scopul de a-l
inlatura pe Tepes si de a-l impune la tron pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. In lupta de la
Targoviste din noaptea 16-17 iunie 1462, Tepes obtine victoria, dar e tradat de marea boierime care
prefera sa se inchide lui Radu cel Frumos. Tepes se retrage in Transilvania, dar e arestat din ordinul
regelui ungar Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Dupa 14 ani de prizonierat, Vlad revine la
tron pentru o luna jumatate, iar apoi este omorat.Stefan cel Mare (1457-1504) o prima etapa in
politica externa a lui Stefan a fost eliberarea Moldovei de sub tendinta de suzeranitate a Ungariei. In
1465, Stefan cucereste cetatea Chilia care se afla sub control politic ungar. Regele Ungariei Matei
Corvin vine cu armata in Moldova, dar e invins in lupta de la Baia din 1467. Prin aceasta batalie se
obtine independenta Moldovei fata de Ungaria. Politica antiotomana a lui Stefan s-a concretizat prin
inlaturarea din Tara Romaneasca a domnitorului Radu cel Frumos, deoarece era supus turcilor. In 10
ianuarie 1475, Stefan invinge o numeroasa armata otomana in lupta de la Podul Inalt, actualul Vaslui.
Dupa aceasta confruntare, Stefan a trimis o scrisoare capetelor incoronate crestine din Europa pentru a
cere sprijin impotriva dusmanilor crestinatatii, insa a primit doar scrisori de incurajare, nu si sprijin
concret. Domnitorul exprima clar conceptia despre Moldova ca poarta a crestinatatii: daca aceasta
poarta a crestinatatii va fi pierduta, atunci toata crestinatatea va fi in mare primejdie (fragment din
scrisoarea trimisa de Stefan). Neprimind niciun raspuns din partea principilor crestini, in iulie 1475,
Stefan cel Mare ii fagaduieste credinta vesnica regelui Matei Corvin, sperand ca, in virtutea
relatiilor de suzeranitate-vasalitate, o sa beneficieze de ajutorul sau in cazul unei campanii otomane
impotriva Moldovei. In 1480 ungurii incheie pace cu Imperiul Otoman si, prin urmare, tratatul lui
Stefan isi pierde valoarea. In 1476 este atacat simultan de o armata tatara si una turceasca. Stefan se
confrunta cu armata otomana la Razboieni, dar este invins. Cu toate acestea, Mahomed al II-lea nu
reuseste sa cucereasca si sa supuna Moldova. In 1484 turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba.
In 1485, incercand sa recapete cetatile pierdute, Stefan cel Mare depune juramant de vasalitate fata de
regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, la Colomeea. In 1486/1487, domnul Moldovei se regaseste din nou
singur in fata otomanilor, ceea ce-l sileste sa incheie pace si sa accepte plata tributului in schimbul
conservarii autonomiei tarii. Marea expeditie polona, al carei tel proclamat era recuperarea Chiliei si a
Cetatii Albe, dar de fapt urmarea instalarea unui print polonez pe tronul Moldovei, s-a soldat cu un
esec. Stefan a invins armata regelui polonez Ioan Albert in lupta de la Codrii Cosminului din 1497.
Asadar, conditiile subordonarii au fost anulate in 1499, prin tratatul de la Harlau in care se recunostea
egalitatea politica intre Pol. Si Mold. La moartea sa, Stefan a lasat o tara bine consolidata politic si
economic. *Conflictul multisecular cu Imperiul Otoman nu s-a soldat cu supunerea totala a
romanilor. Tarile Romane n-au fost transformate in pasalacuri, ceea ce a permis, in plan intern,
conservarea fiintei statale si a confesiunii religioase. Pe plan extern, lupta capata o dimensiune
europeana. Expansiunea otomana in aceasta parte a Europei a fost oprita pe linia Dunarii, iar fortele
turcilor au fost uzate in lupte nu intotdeauna de mare amploare, dar care surveneau la intervale destul
de stranse, ceea ce-i impiedica sa se concentreze in alte directii. Rezistenta romanilor, alianta cu
statele crestine (Polonia, Ungaria), precum si faptul ca nu se aflau in principala cale de inaintare a
turcilor spre Europa Centrala sunt tot atatia factori care au contribuit la mentinerea autonomiei Tarilor
Romane. Pentru turci devenise mai rentabil un regim indirect de dominatie prin intermediul
administratiei romanesti. Asadar, in sec. XV Moldova si Tara Romaneasca au fost silite sa accepte
plata tributului si s se resemneze cu pierderea cetilor dunarene si pontice (Turnu, Giurgiu, Chilia si
Cetatea Alba) (Transilvania plateste abia din secolul XVI). Totodata, ele asigurau provizii pentru
armata si imperiu. In schimbul acestor renuntari, Imperiul Otoman a promis si a recunoscut autonomia
celor doua tari, statut inscris in conventii numite Capitulatii. Mihai Viteazul (1593-1601) Conform
obiceiului din epoca, Mihai, fostban al Craiovei, isi cumpara domnia in 1593, dar acest semn de
fidelitate fata de turci este superficial. A avut inca de la inceputul domniei o politica antiotomana si a
aderat de bunavoie la Liga Sfanta antiotomana, creata din initiativa papei.
Lupta antiotomana e declansata de Mihai in 1594, prin uciderea creditorilor si masacrarea garnizoanei
turcesti din Bucuresti. Dupa aceea, el invinge o armata otomana la Stanesti si una tatara la Putinei.

52
Deoarece anticipeaza un atac otoman, a incercat sa obtina alianta statelor vecine. Asadar, a trimis o
delegatie de boieri munteni la principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, pentru a incheia un tratat
cu acesta. Incalcand indicatiile date de domnitor, boierii au incheiat, in 20 mai 1595 la Alba Iulia, un
tratat prin care Mihai devenea subordonat principelui. Prin urmare, domnitorul roman devenea
loctiitor al lui Sigismund Bathory, dar se recunostea suprematia Mitropoliei Ordodoxe a Tarii
Romanesti asupra Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Mihai accepta tratatul si organizeaza armata de
mercenari pentru viitoarea confruntare militara. Reactia Portii se produce in vara anului 1595. O
puternica armata condusa de vizirul Sinan Pasa ataca Tara Romaneasca. In 23 august la Calugareni,
Mihai zdrobeste avangarda turca, dar apropierea marii armate otomane il obliga sa se retraga in munti,
in asteptarea ajutorului transilvan. Intre timp Sinan Pasa ocupa Bucurestiul, asediaza Targovistea si
incepe organizarea tarii in pasalac, prin numirea reprezentantilor otomani in administratie. O luna mai
tarziu, beneficiind de ajutorul lui Sigismund Bathory si Stefan Razvan, domnul Moldovei, Mihai trece
in ofensiva, eliberand tara de turci. In 1597 incheie o pace avantajoasa cu Imperiul Otoman, pe toata
durata domniei sale, prin care se diminua considerabil tributul datorat Portii. In 1598 incheie alianta
cu imparatul Austriei, Rudolf al II-lea, la Manastirea Dealu. Intre timp, Sigismund Bathory renunta la
tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Acesta s-a declarat ostil lui Mihai si i-a cerut
sa paraseasca tronul. In aceste conditii, Mihai isi organizeaza armata si il invinge pe acesta in lupta de
la Selimbar din 28 octombrie 1599. La 1 noiembrie 1599, Mihai intra triumfal in Alba Iulia, marcand
astfel, prin acest gest, unirea politica a Tarii Romanesti cu Transilvania. In dieta/forul legislatival
Transilvaniei, Mihai a luat masuri in limba romana si a adoptat legi in favoarea preotilor romani. In
primavara anului 1600, el intra cu armata in Moldova. Dupa ce Ieremia Movil se refugiaza in
Polonia si cetatile Moldovei se predau fara lupta, Mihai redacteaza la Iasi, in 27 mai 1600, primul
document al unirii celor 3 tari. In absenta lui, in Transilvania se rascoala nobilimea maghiara si il
proclama conducator militar pe generalul Gheorghe Basta. Mihai se lupta cu armata acestuia la
Mireslu in septembrie 1600, dar este invins pierzand Transilvania. In Moldova revine Ieremia
Movil, iar in Tara Romaneasca se pregatea inscaunarea lui Simion Movil. In aceste conditii, Mihai
pleaca la Viena pentru a primi sprijin din partea lui Rudolf al II-lea. Acesta revine in Transilvania si o
recastiga in urma luptei de la Guruslu din august 1601, ca aliat al lui Gheorghe Basta. La cateva zile
dupa victorie, insa, Mihai e asasinat pe Campia Turzii din ordinul lui Gheorghe Basta. (Rudolf s-a
folosit de el ca sa castige Transilvania). Unirea se destrama dupa moartea sa, dar va ramane un ideal
pentru epoca moderna.
Cultur si spiritualitate n rile Romne ( sec. XVI-XVII): Reforma religioas si Ortodoxia;
n timpul Reformei Bisericii din sec.XVI au aprut trei biserici sau denominaii/culte protestante.
Acestea sunt: Biserica Evanghelic Lutheran, Biserica Reformat i Biserica Anabaptist (care are
mai multe ramuri).Spre deosebire de sai care erau adepi ai ideilor lui Luther, maghiarii n marea lor
majoritate au devenit adepi ai lui Jean Calvin. Cu timpul au aprut tensiuni ntre ramurile lutherane i
calviniste ale Bisericii Protestante din Transilvania care au dus n 1564 la desprirea lor n timpul
Sinodului de la Aiud. Astfel a aprut Episcopia Reformat a Ardealului care cuprindea membrii de
etnie maghiar adepi ai teologiei lui Jean Calvin. O mic parte din maghiari ns a decis s rmn
lutherani. Att lutheranii ct i reformaii au ncercat s i atrag pe romni la protestantism i n acest
sens au tradus cri i catehisme n limba romn, au numit preoi i episcopi din rndurile
lor.Reforma a reuit s ptrund i n Moldova n timpul domniei lui Despot Vod (Ioan Iacob
Heraclid) ntre 1561 i 1563, acesta fiind singurul domnitor al unei ri romneti de confesiune
reformat. Despot Vod, originar din Creta sau Samos (insul din Grecia), a fost fiul adoptiv al unui
nobil grec. n perioada ct a stat n Germania Despot Vod a devenit adept al protestantismului, pe
care a ncercat s l promoveze apoi i n Moldova. Din nefericire pentru el moldovenii nu au fost prea
interesai s devin protestani, ci au rmas fideli Bisericii Ortodoxe. Dei nu a reuit s rspndeasc
principiile Reformei n Moldova, Despot Vod a avut un rol important n dezvoltarea culturii i
educaiei n Moldova ntemeind coala latin de la Cotnari, prima universitate romneasc.n
Transilvania au existat nu doar biserici reformate sau lutherane ci i anabaptiste. Anabaptitii (care
nseamn reboteztorii, nume dat de adversarii lor datorit faptului c nerecunoscnd validitatea
botezuluiaplicat lor la natere au nceput s se autoboteze sau s se lase botezai ca aduli),
reprezint ramura radical a Reformei care pe lng principiile introduse de Luther i Calvin au
reintrodus i botezul adulilor, au eliminat botezul nou nscuilor, au promovat nonviolena i
libertatea religioas. Persecutarea anabaptitilor n sec. XVIII a fost singurul caz de persecuie pe

53
motive religioase din Transilvania, aceast regiune a Europei fiind foarte tolerant din punct de vedere
religios.
Renasterea si Umanismul.
Umanismul romnesc:Umanismul romnesc valorific tradiia cultural a Antichitii n scopul
demonstrrii originii romane a poporului nostru i a originii latine a limbii romne. n spaiul autohton
de civilizaie, umanismul a avut o dezvoltare special, legat de redescoperirea romanitii noastre i
de comunitatea surselor de limb i de cultur cu multe ri europene. Legturile celor mai de seam
voievozi ai notri din secolele al XV-lea i al XVI-lea cu papii i principii umaniti s-au datorat, nti,
necesitilor istorice, observndu-se o incipient comuniune de spirit european pentru aprarea
valorilor cretine i spiritual-laice ale btrnului continent, aflat deja fa n fa cu agresiunea
turceasc i a mahomedanismului ( a pgnismului ).Primii reprezentanti de seama ai Umanismului
romanesc sunt: domnitorul Negoe Basarab,( care prin Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau
Teodosie realizeaza o sinteza romaneasca de intelepciune medievala) si carturarul Udriste Nasturel; in
Transilvania, in acelasi timp se afirma Nicolaus Olahus.Umanismul romnesc este preponderent legat
de istoriografia n limba romn, care s-a nscut odat cu ridicarea noii boierimi la confluena
veacurilor al XVI-lea i al XVII-lea, ca o consecin a renunrii la uzul limbii slavone n actele de
cancelarie i a tendinei marilor feudali de a subordona puterea domneasc. Un rol nsemnat n
dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei moldoveneti, l-a jucat umanismul trziu al colilor iezuite
din Polonia, cunoscut de viitorii cronicari n mod direct. Umanismul tardiv a afectat concepia
cronicarilor n privina rolului educativ al istoriei, a importanei personalitilor n devenirea unui
popor, a concepiei despre rzboi i glorie n sensul sporirii renumelui individual al monarhilor i
principilor Europei. Ideea apartenenei poporului romn i a limbii sale la ginta latin, aceea a originii
comune i a legturilor de neam i limb ntre toi romnii, a integrrii idiomului nostru n familia
lingvistic romanic, alturi de ndemnul la studiul limbii latine i al autorilor clasici trebuie puse, de
asemenea, pe seama influenei umanismului.Acelai curent cultural i literar a influenat stilul
cronicarilor, oferindu-le modele de ntocmire i redactare savant a letopiseelor. Fraza lui Miron
Costin, influenat de construcia latin, se distinge prin claritate, precizie i naturalee.Scrisul
cronicresc s-a nscut dintr-o necesitate stringent: provinciile romneti parcurseser veacuri de
istorie, care riscau s fie necate n uitare. Prima intenie a istoricilor cronicari a fost s recupereze
trecutul: ca s nu s nece a toate rile anii trecui i s nu s tie ce s-au lucrat ( Gr. Ureche );
ca s nu s uite lucrurile i cursul rii ( Miron Costin ). n viziunea umanitilor notri, un popor
fr istorie, care i ignor trecutul, nu va ti s-i construiasc prezentul i nici s-i imagineze
viitorul. Un astfel de popor nu are contiin, nici for vizionar, asemnndu-se fiarelor i
dobitoacelor celor mute i fr minte ( Gr. Ureche ). Aadar, istoria unui neam este purttoarea unor
valori educative i scrierea ei devine o responsabilitate integral asumat: Eu voi da sam de ale mele,
cte scriu( Miron Costin )n celebra Predoslovie la opera cu cel mai pronunat caracter umanist pe
care a redactat-o, De neamul moldovenilor, Miron Costin critic vehement activitatea copitilor
iresponsabili care modificaser cronica original a lui Grigore Ureche, afirmnd c moldovenii ar fi
provenit din tlharii Romei exilai pe teritoriul Daciei, fcnd, n acest mod, neamul de ocar.
Miron Costin e convins c a scrie ocar vecinic unui neam nseamn a-i leza mndria devenirii
istorice.Ideile, atitudinile, sentimentele evideniate att n Predoslovie, ct i n opera propriu-zis
despre etnogeneza romnilor nu sunt doar ale lui Miron Costin, ci aparin tuturor cronicarilor:
patriotismul discret, dar clar exprimat, preocuparea fa de originea noastr romanic, dar i
convingerea de sorginte umanist c romnii trebuie s ias din ntunericul netiinei, contiina c
scrisul lor este dator s slujeasc adevrul ( devenind un act de responsabilitate istoric ), sentimentul
unei continuiti ( prin contribuia fiecruia ) a efortului de a scoate la tirea tuturor istoria
poporului romn. Ion Neculce mbin relatarea istoric i ficiunea pilduitoare ( n cele 42 de legende
aezate naintea cronicii propriu-zise, sub titlul O sam de cuvinte ), devenind un evocator autentic al
trecutului i, cnd povestete ntmplri la care el nsui a luat parte, gsind accente elegiace sau
dramatice ale unui memorialist nentrecut. Ironia este calitatea principal a expunerilor lui Ion
Neculce, cronicar moralist, ca i Miron Costin, dar cu o vdit predispoziie spre jovialitate.Cronicarii
munteni ( anonimi sau cunoscui ) sunt mai puin individualizai dect cei moldoveni, dar au o
pronunat fizionomia colectiv, toi fiind vehement polemici, pamfletari, mpingnd riposta pn la
invectiv. S-a afirmat c, din punct de vedere documentar, se cuvine maxim precauie n judecarea
cronicilor muntene, prtinitoare fa de anumii voievozi. Din punct de vedere literar, ns, tocmai

54
subiectivitatea, tendina spre satir i arj caricatural fac din autorii acestora veritabili scriitori. Cel
mai vehement dintre istoriografii munteni este Radu Popescu, cronicarul oficial al domnitorului
Nicolae Mavrocordat, ale crui pamflete vor fi valorificate, apoi, n literatura romn, de Ion Heliade
Rdulescu, N. D. Cocea sau Tudor Arghezi.O figur aparte printre cronicarii munteni o reprezint
stolnicul Constantin Cantacuzino, care a studiat la Pavia, nsuindu-i ideile umaniste. n Istoria rii
Romneti, discutnd despre cucerirea roman n Dacia, stolnicul crturar insist, dintr-o
perspectiv umanist, asupra rolului civilizaiei aduse de colonitii care prea mari oameni au fost i
atta ntru viteji au fost ispitii, educai i alei, i att ntru nelepciunea lumeasc de iscusii, ct nice
un neam, nice o limb pe lume, niciodat ca ei n-au sttut. n opinia intelectualului instruit i rafinat,
conceptul de civilizaie are un sens pur umanist: civilizat n accepia lui Constantin Cantacuzino
este omul supus i cuprins n legi i drepti, omul care triete dup anumite norme ale societii
( numit de el soiire ), nu acela care d fru liber instinctelor ca varvarul ( Barbarul ).Tot un
umanist a fost i Nicolae Milescu, traductor n limba romn al Bibliei ( al crui manuscris a fost
ulterior folosit de fraii erban i Radu Greceanu, traductorii Bibliei de la Bucureti, n 1688 ) i
autor al unui faimos Jurnal de cltorie, scris n limba slavon i intitulat Descrierea Chinei. Cu opera
lui Nicolae Milescu apare alta direcie de dezvoltare a literaturii romne vechi, consecin fireasc a
orientrii religioase i istoriografice precedente: direcia superioar estetic a literaturii de concepie i
de imaginaie. Ea s-a concretizat artistic n dou specii noi, eseul i romanul, ambele reprezentate de
un singur autor, voievodul Moldovei, mai trziu consilier intim al arului petru cel Mare, Dimitrie
Cantemir. Eseul lui Cantemir, Divanul sau glceava neleptului cu lumea sau giudeul sufletului cu
trupul, a fost redactat n limbile elin ( greaca veche ) i romn, aprnd la Iai n 1698. Volumul este
un mic tratat de etic, realizat dup tehnica dialogurilor platoniciene, pe tema fortuna labilis ( soarta
schimbtoare ), citnd chiar i versuri din poemul Viaa lumii, de Miron Costin.Romanul Istoria
ieroglific, al lui Cantemir, scris la Constantinopol, n 1705, este o fabul alegoric, personajele
aparinnd lumii animale, sub ale cror mti se ascund protagonitii certurilor dintre casa domnitoare
a rii Romneti, n frunte cu Brncoveanu ( Corbul ) i aceea a Moldovei, conduse de Cantemir
nsui ( Inorogul ). Umanismul i renaterea ne-au redat sentimentul comunitii de civilizaie,
limb i cultur cu rile Europei Apusene, contiina unitii teritoriale a provinciilor romneti,
idealuri din care ne-am tras nvmintele duratei noastre ca neam, permanen spiritual i ca misiune
istoric.

Preistorie si antichitate
Preistoria a nceput odat cu apariia lui Homo habilis (omul ndemnatic), adic a primului furitor
de unelte-arme care a aprut n urm cu aproximativ 2,5 milioane de ani .Hr. i s-a ncheiat atunci
cnd au aprut primele state i prima scriere. Astfel, preistoria reprezint istoria de dinaintea primelor
informaii scrise. Omul epocii pietrei a fost la nceput simplu culegtor i vntor. El nu-i prepara
hrana. Umbla din loc n loc, era nomad, migrator, mbrcat foarte sumar i se adpostea n pduri,
scorburi, grote sau peteri. Dup ce a descoperit focul, traiul su s-a mbuntit simitor. Apoi, o serie
de alte invenii, precum i noi ndeletniciri, i-au uurat tot mai mult viaa: arcul cu sgei, barca,
domesticirea animalelor (pstoritul), cultivarea plantelor (agricultura), meteugurile (mpletitul,
torsul, esutul, olritul) i construirea locuinelor (colibe, locuine lacustre). Uneltele i armele au fost
tot mai variate i mai bune iar oamenii din nomazi au devenit sedentari, trind n locuri stabile
(permanente). Poziia vertical, hrana tot mai bun i problemele zilnice ce trebuiau rezolvate au dus
la dezvoltarea creierului su. Dezvoltarea creierului i nevoia de comunicare au fcut ca s apar
vorbirea. Primele manifestri spirituale au fost rezultat al inteligenei sporite de care dispunea omul n
a doua jumtate a epocii pietrei. La nceput omul era organizat n cete de vntoare. Apoi au aprut
ginile i triburile. O gint era o familie mai mare care cuprindea toi urmaii unui strmo comun.
Mai multe gini la un loc formau un trib. Armele, uneltele, przile i recolta aparineau tuturor i se
mpreau n mod egal

55
Civilizaii ale orientului antic: structuri politice; cultura n Orientul antic (Egiptul, lumea
mesopotamian, India, China)
Structuri politice: Toate popoarele antichitii i-au creat ndeprtatele lor civilizaii n cadrul unor
state pe care le-au nfiinat la un moment dat al istoriei lor. n total antichitatea a cunoscut trei tipuri
de stat. n ordinea cronologic a apariiei lor, ele au fost: oraul-stat, regatul i imperiul.
Mesopotamia: Odat cu apariia statelor, a marilor orae i a primelor informaii scrise ncepe i
epoca antic sau istoria propriu-zis. Primele state s-au format de-a lungul unor bogate cursuri de ap
precum Tigrul i Eufratul.Tigrul i Eufratul sunt dou mari fluvii ce izvorsc din Munii Armeniei iar
inutul cuprins ntre ele s-a numit mai nti Cmpia lui inar, apoi Babilonia i abia mai trziu
Mesopotamia, adic ara dintre ruri. Numele ei modern este Irak i are capitala Bagdad. Clima
blnd i solul fertilizat de aluviunile fluviilor favorizau recolte bogate, cu att mai mult cu ct
oamenii locului nvaser s sape canale i anuri de irigaie pentru a profita din plin de revrsrile
anuale provocate de topirea zpezilor la izvoare. Astfel s-a nscut aici de foarte timpuriu, din mileniul
IV .Hr., n condiii deosebit de favorabile, cea mai veche dintre toate civilizaiile antichitii. De-a
lungul celor 4 mii de ani ai antichitii, n Mesopotamia au trit popoare felurite precum: sumerienii,
akkadienii, amoriii, asirienii, chaldeenii i nc multe altele despre care istoricii au scris mai puin.
Dintre popoarele amintite, amoriii, asirienii, akkadienii i chaldeenii fceau parte din familia
neamurilor semite (nrudite cu arabii). Sumerienii, poporul cel mai vechi cunoscut pn acum,
continu s ridice semne de ntrebare referitoare la originea lui, dei unii cercettori l aeaz totui n
rndul popoarelor indo-europene. Criteriul pentru care un popor este inclus ntr-o familie sau alta este
limba pe care acesta o vorbete. Cronologie: mileniul IV .Hr. formarea oraelor-state sumeriene;
3600 .Hr. marea inundaie din Mesopotamia, probabil potopul biblic; mileniul III .Hr. - apariia
oraelor akkadiene Akkad, Ki, Babilon; 3500 .Hr. prima scriere din lume (Sumer); 1728-1686
Hammurabi (mare rege amorit) ia n stpnire Cmpia lui inar, Babilon devine capital; 1115-1077
.Hr.- domnia lui iglatpalasar I, ntemeietorul Imperiului asirian; 704-681 .Hr.- domnia asirianului
Sennacherib care distruge Babilonul i construiete oraul Ninive; 605-562 .Hr. - Nabucodonosor II
creeaz Imperiul Noului babilon.
Egiptul antic: Creterea numrului populaiei i schimbarea climei, care devenise mai secetoas, au
dus la apariia agriculturii. Practicarea agriculturii a avut ca efect stabilirea pe un anumit teritoriu.
Migraia unor triburi punea ns n pericol securitatea comunitii. n aceste condiii, oamenii au
acceptat ca din rndul lor, unii s devin conductori permaneni i garani ai vieii lor. Astfel au
aprut regatele. Cronologie: formarea Egiptului de Sus i a Egiptului de Jos; 3100 .Hr. Menes unete
cele dou state mici (capitala era oraul Tinis);
2700-2200 .Hr. perioada Regatului vechi (a piramidelor) capitala se mut la Memphis;
2200 .Hr.- frmntri provocate de nomarhi anarhie; 2000 1700 .Hr. - perioada Regatului de
mijloc capitala se mut la Teba (4 dinastii); 1700 .Hr. - hicsoii, nomazi din Asia iau n stpnire
Delta; ei aduc calul i carul de lupt; 1570 .Hr. - ncepe perioada Regatului nou sau a Imperiului
maxima nflorire; 1504 .Hr. - Hatseput prima femeie faraon; 1482-1450 .Hr.- domnia lui Tutmes
al III-lea cel care a dat maxima nflorire Imperiului; 1085 .Hr. - se stinge dinastia Ramesizilor; statul
se mparte din nou; conduc regi strini; 525 .Hr. - Imperiul persan cucerete Egiptul; 398 .Hr. Egiptul se elibereaz, 345 Hr. Perii cuceresc din nou Egiptul; 332 .Hr. - Alexandru Macedon devine
faraon al Egiptului.Regatele erau mult mai ntinse dect oraele stat. Cel mai vechi regat cunoscut n
istorie a fost cel al Egiptului. Cu mii de ani n urm nomazii n cutare de hran s-au stabilit n aceast
oaz luxuriant. Au nvat s stpneasc revrsrile Nilului, s sape canale i puuri, apoi s-au
adunat n sate care la rndul lor s-au asociat. Aa au luat natere Regatul Egiptului de Sus (de la
Assuan la Memphis) i Egiptul de Jos (din Delt pn la rmul Mediteranei). n anul 3100 .Hr.
regele Narmer (Menes) a unificat cele dou regate devenind primul faraon. O cauz a unificrii a fost
necesitatea de a supraveghea i ntreine mai bine sistemul de irigaii pe ntreg spaiul Vii Nilului.
Egiptul era mprit n 38 de nome (provincii) care erau conduse de nomarhi. Nomarhii vegheau la
ntreinerea canalelor i alctuiau situaia aurului i ogoarelor. Tot lor li s-au ncredinat poliia i
recrutrile. Ei erau controlai de un vizir, omul de ncredere al faraonului, care era un fel de primministru. Nomarhii aveau n subordine primarii satelor.
Persia: Regatul asirian s-a destrmat iar capitala Ninive a fost distrus n anul 612 .Hr. Locul su a
fost luat de Regatul Noului babilon, devenit celebru datorit regelui Nabucodonosor al II-lea care i-a
adus n robie pe locuitorii Palestinei (robia babilonian). nc nainte de cderea Babilonului, energia

56
lui Cirrus, mare rege persan i miestria soldailor si uimiser deja ntreaga lume. Armata era format
n majoritate din arcai care provocau o ploaie de sgei. Apoi cavaleria de pe ambele flancuri intra n
lupt. Regele persan Cirrus a reuit s nving coaliia antipersan compus din Egipt i oraele state
ale Asiei Mici. ntreaga Asie Mic a fost zdrobit de peri. Triburile nrudite ale mezilor i perilor sau aezat n mileniul II .Hr. n Podiul Iranului. Viteji, buni clrei i arcai, mezii i perii au format
state, unite n timpul lui Cirrus al II-lea. Acest monarh a fost unul dintre cei mai de seam cuceritori ai
istoriei conducnd un teritoriu imens ce se ntindea din Asia Central pn la Marea Mediteran.
Cronologie ;Cirrus cucerete panic Babilonul i i slobozete pe evreii luai n captivitate de
Nabucodonosor al II-lea; 525 .Hr.- Cambise al II-lea cucerete Egiptul; 522-486 .Hr. - domnia lui
Darius I - are loc reorganizarea Imperiului; 490 .Hr. nfrngerea lui Darius I la Maraton n lupta cu
grecii; Xerxes I este nfrnt de greci la Salamina n anul 480 .Hr.Darius I ia urmat la tron lui
Cambise. Era un bun conductor. Grania imperiului a fost mpins spre est ctre India iar spre nord
ctre Rusia unde ns a gsit o clim rece pentru soldaii si. Armata sa de 50.000 de soldai a fost
nvins la Maraton de ctre greci n anul 490 .Hr. A mprit imperiul n 20 de provincii satrapii,
conduse de ctre un satrap (guvernator). rile supuse plteau tribut n argint, aur sau produse.
Satrapul era ajutat de numeroi funcionari i verificat de ctre inspectorii imperiali. A construit o
reea de drumuri n mare parte pavate cu lespezi de piatr. Drumul regal de la Sardes la Suza era
presrat cu hanuri i staii de pot. A ncurajat comerul, a btut moned proprie numit dareicul, a
fondat o coal medical n Egipt la Sais i a renovat anticul dar nefolositul canal ce lega Nilul de
Marea Roie n Golful Suez. Luptele dintre Satrapi, emancipai n secolul IV .Hr. de sub autoritatea
regelui, au slbit i mai mult statul. El a fost cu uurin cucerit de macedonienii condui de
Alexandru Macedon. India n India s-au remarcat templele spate n stnc, cel mai reprezentativ
fiind templul Kailasa din Ellora, adevrat sculptur i nu construcie a unui templu, realizat prin
sculptarea unui bloc de stnc a elementelor necesare unui templu: portaluri, coloane, capele
mpodobite cu sculpturi, statui de elefani i lei. Sculptura era strns legat de arhitectur pentru care
predomina basorelieful ce nfia legendele.
Modele de organizare politic n Grecia antic: constituirea polisului grec; statul spartan;
tirania; democraia atenian; Atena n epoca lui Pericle; imperiul maritim atenian .
Constituirea polisului grec :Din pricina reliefului, anticii greci comunicau anevoie unii cu alii. Ei
rmneau izolai alctuind state diferite ce ncercau s le supun pe celelalte. Natura se mpotrivea
unui stat grec unitar. Etapele constituirii unei ceti-polis au fost: ranii din vale au construit o
fortrea numit polis pe un deal central numit acropolis; casele au fost nconjurate de zidul acestei
fortree; construirea unui al doilea zid n afara aezrii.Colonizarea s-a format prin trimiterea
familiilor fr pmnt din polisuri spre locuri ndeprtate pentru a crea aezri. Acestea purtau
denumirea de colonii iar oraele mam se numeau metropole. Dintre colonii s-au remarcat Sicilia i
Grecia de Nord care au fost cele mai vechi precum i Siracuza care a fost ntemeiat de corinteni i
care a devenit unul din cele mai importante porturi de la Marea Mediteran. Colonitii erau mesagerii
culturii greceti la Roma.
Metodele de organizare politic n Grecia antic :
monarhia regele deinea puterea singur sau mpreun cu un consiliu de nobili (era mare preot,
comanda armata, mprea dreptatea): mono=putere, archos=conductor;
sistemul aristocratic nobilii provenii din rndul vechilor familii gentilice au preluat puterea din
minile regelui i au guvernat n locul lui: aristos=nobil, kratos=putere;
tirania conducerea o avea tot un singur om, dar el lua puterea prin for;
oligarhia conducerea o aveau puini oameni, cei cu avere: oligos=puin, archos=putere;
democraia toi brbaii puteau lua parte la elaborarea legilor i puteau ocupa funcii n stat (demos
nsemna popor iar kratos, putere) .
Statul spartan
Spartanii erau vechii invadatori dorieni care au ajuns n provincia Laconia, i-au supus pe localnicii
ahei, transformndu-i n sclavi (hiloi). Spartanii i obligau pe hiloi s le munceasc pmnturile i s
le cedeze jumtate din produse. Modul de via al spartanilor era influenat de faptul c ei erau nevoii
s in sub control aceast populaie supus. Licurg a fost cel care a elaborat o constituie prin care a
stabilit modul de guvernare n Sparta. Doi regi ereditari conduceau statul. Ei erau judectori i capii
armatei. Senatul sau Sfatul btrnilor era format din 28 de fruntai alei pe via. Adunarea poporului

57
cuprindea toi spartanii cu vrsta de peste 30 de ani. Acest organism declara rzboiul i ncheia pacea.
Spartanii duceau o via foarte dur, fiind supranumii soldaii Heladei. Serviciul militar era
obligatoriu i dura ntre vrsta de 20 i 30 de ani. Ei urau confortul, mncarea bun, hainele fine i
vorbria fr rost.
Tiraniile Comerul nfloritor i schimbarea tacticii militare sunt cele dou cauze care au sporit puterea
demosului i au micorat-o pe cea a democraiei. S-a format o puternic clas de mijloc (fermieri,
meteugari, negustori nstrii). ranii, meteugarii i negustorii au devenit tot mai necesari cetii
fiindc alctuiau armata. Alturi de demos, ei reprezentau majoritatea populaiei. Prin secolul al VIIlea .Hr. a crescut numrul populaiei. A fost o perioad secetoas i a sporit numrul celor sraci i al
sclavilor. Sub presiunea maselor, aristocraii stabilesc oameni care s elaboreze primele legi scrise.
Acetia nu au rezolvat toate problemele i astfel demosul a recurs la violen. Prin rscoale, demosul
l-a adus la conducere pe un singur om care s pun capt situaiei de criz. El a fost numit tiran pentru
c prelua puterea prin for.
Democraia atenian
n secolul V .Hr. toi cetenii statelor asemntoare Atenei participau la guvernare. Acest lucru se
asemna democraiilor moderne. n Atena, cetenii i mpreau conducerea. Fiecare i ndeplinea
slujba pentru un singur an. Astfel, un atenian putea fi ntr-un an general iar n altul soldat. Majoritatea
cetenilor aveau ferme i ateliere dar i timp suficient pentru treburile politice. n timpul lui Pericle se
pltea chiar o sum de bani funcionarilor publici astfel nct i cei mai sraci s poat ocupa funcii n
stat. Fiecare putea fi judector, arhonte, membru al consiliului sau strateg cel puin odat. Cnd nu
deinea nici una din acele funcii, lua parte la guvernare prin Adunarea poporului. Guvernarea
atenian democraia- se baza pe: Adunarea poporului Ecclesia, care vota legile; Consiliul celor 500
bule, ales de mulime pentru un an prin tragere la sori; fceau propuneri de legi i se ntrunea n piaa
public, Agora; Curtea cu jurai heliaia, aleas pentru judecarea fiecrui caz; Consiliul strategilor, era
format din zece generali i se alegea anual;
Alte consilii erau:
- cei 9 arhoni care erau alei din popor;
- Areopagul, un tribunal special care judeca omuciderile.
Atena n epoca lui Pericle
Dup rzboaiele medice, n istoria Atenei a urmat o perioad de maxim nflorire. Bogia oraului i
a cetenilor, produciile artistice i puterea militar se afla la apogeu. Prin poporul su i prin geniul
politic al lui Pericle, Atena a devenit coala ntregii Helade. Pericle s-a bucurat de o educaie aleas. A
fost elevul filosofului grec Anaxagora. Era un foarte bun orator, astfel c poporul l-a numit
olimpianul. A fost ales strateg de mai multe ori, timp de 25 de ani. n timpul su s-au ridicat cele mai
impuntoare construcii ateniene: Partenonul, Teseionul, Propileele, Odeonul, Erehteionul i Templul
Atenei Nike. I-a ajutat pe scriitori, istorici, filosofi din banii statului. Secolul al V-lea .Hr., numit i
secolul de aur al civilizaiei greceti a devenit Secolul lui Pericle.Imperiul maritim atenian Atena a
devenit dup victoria de la Salamina cea mai mare putere maritim a Greciei. Ea i-a asumat sarcina
de a apra cetile aliate prin Liga care-i avea sediul n Insula Delos (447 .Hr.). Atena a aprat aliaii
nu numai de atacurile perilor ci i de cele ale cetilor care nu iubeau democraia. Astfel, se poate
spune c Liga de la Delos nu a fost numai un imperiu maritim ci i unul al democraiei. Atena a
devenit o mare putere care-i exercita hegemonia asupra unei bune pri a lumii greceti, ca de
exemplu: Insulele egeene, Ionia .a. Armatele greceti se deosebeau de cele persane deoarece erau
formate doar din ceteni. Ostaii greci luptau cu ardoare pentru pmnturile i cminele lor i de
aceea au nfrnt armate mult mai numeroase. Cea mai important parte a armatei era condus de
hoplii, pedestrai narmai cu o sabie, scut, coif, armur i lance. naintau umr la umr ntr-un
dispozitiv de lupt numit falang. Flota era format din corbii de dou sau trei rnduri de vslai,
fiind cea mai puternic din Grecia.
Alexandru cel Mare si regalitatea elenistic
S-a dezvoltat n nordul Greciei ncepnd cu secolul al V-lea .Hr. Cel care a transformat Macedonia
dintr-un regat oarecare ntr-o mare putere a fost regele Filip al II-lea (359-336 .Hr.). Diplomat i
militar abil, a profitat de conflictele dintre cetile greceti pentru a-i impune stpnirea asupra lor.
Aliana antimacedonean a cetilor elene s-a realizat prea trziu. Armata cetilor greceti coalizate a
fost nfrnt de ctre armata macedonean la Cheroneea, n anul 338 .Hr. Filip al II-lea s-a purtat
blnd cu supuii si pe care i-a unit n Liga de la Corint i i-a tratat ca pe aliai egali. El avea nevoie

58
de sprijinul lor n realizarea unui mre plan de cucerire a statului persan. A fost ucis n anul 336 .Hr.
La tron i-a urmat fiul su, Alexandru Macedon. Falanga macedonean organizat de ctre regele Filip
al II-lea, ca element de baz a unei armate de cucerire, era alctuit din hoplii care purtau lnci de 7
m lungime. Acetia erau dispui n 16 rnduri compacte, primele 5 rnduri aveau dispuse lncile
orizontal spre inamic.Alexandru cel Mare Alexandru cel Mare a fost cel mai faimos militar grec din
toate timpurile. i-a nceput cariera militar nvingndu-l pe regele persan Darius al III-lea n btlia
de la Granicus. n fruntea a 35.000 de soldai a obinut victorie dup victorie izbutind s-i izoleze pe
peri de marea Mediteran. A pus temeliile oraului Alexandria n anul 331 .Hr. i a ptruns adnc n
interiorul Imperiului persan (celebra expediie Anabaza a ajuns pn n Asia Central i n India). i-a
stabilit capitala Imperiului la Babilon i a luat msuri pentru consolidarea Imperiului su uria,
ncercnd s-i apropie pe greci de orientali. Astfel, el s-a cstorit cu fiica unui nobil persan, a acordat
funcii aristocraiei persane, a reformat finanele statului nlocuind moneda persan dareicul cu
moneda macedonean. A respectat credinele perilor. Victoriile sale s-au datorat n principal unei
bune organizri a armatei. A murit tnr, la vrsta de 33 de ani, n anul 323 .Hr.
Culturile greac si elenistic: educaia, stiinele si filosofia, religia si artele.
Anticii greci au lsat posteritii valoroase creaii n domeniul literaturii, teatrului, filosofiei dar i
descoperiri n domeniul tiinei. Cunoscute sunt poemele homerice Iliada i Odiseea i poeziile lui
Pindar i Sappho. n domeniul teatrului s-a remarcat tragedia greac care cuprindea teme din
mitologie i poeme homerice: Eschil a scris Perii, Prometeu nlnuit, Agamemnon; Sofocle a scris
Antigona, Oedip rege; Euripide care a scris Electra, Medeea.
Comedia greac ridiculiza moravurile societii greceti. Cel mai cunoscut a fost scriitorul Aristofan
care a creat piese de teatru precum: Norii, Viespile, Pacea, Broatele, Lisistrata. n domeniul tiinei sau remarcat: Pitagora (secolul al VI-lea .Hr.), teorema care-i poart numele; Euclid (secolul al III-lea
.Hr.), a stabilit principii de geometrie plan; Arhimede (secolul al III-lea .Hr.) a pus bazele mecanicii
i hidraulicii; Aristah, a stabilit c Pmntul se nvrte n jurul Soarelui; Hipocrates (secolul al V-lea
.Hr.), medicin. Strabo, n opera sa Geografia a prezentat lumea roman; Herodot i Tucidide au scris
Istorii respectiv Istoria rzboiului peloponesiac.Cei mai cunoscui filosofi au fost: Thales din Milet,
Heraclid din Efes, Democrit, Socrate, Platon i Aristotel. Religia era politeist, grecii credeau n mai
muli zei. Zeus era cel mai mare dintre zeiti iar Ares era zeul rzboiului. n Grecia antic s-au ridicat
temple din marmur, construite n stil ionic, doric i corintic. Cele mai impuntoare construcii au
fost: Parthenonul, Erehteionul, Propileele, Templul Atenei Nike pe Acropole n Atena, Muzeul din
Alexandria, Mausoleul din Halicarnas, Templul zeiei Artemis din Efes.
Statul roman: republica; principatul; imperiul.
Romanii au fost primul popor din istorie care a introdus forma de organizare politic numit
republic, crend astfel o alternativ la modelul monarhic pe care l-a cunoscut Orientul. Roma a
devenit republic n anul 509 .Hr. dup ce regele etrusc Tarquinius Superbus a fost izgonit n urma
unei rscoale. Republica nseamn treburile poporului i a fost o form de organizare politic n
care cetenii participau, ca i la Atena, la conducerea rii prin dezbateri n Forum i prin vot.
Organizarea societii Republica roman era condus de magistrai, Senat i Adunarea poporului.
Magistraii ndeplineau funcii publice i alctuiau o categorie distinct, organizat potrivit unei
ierarhii foarte riguroase numit scara onorurilor. Chestorul se ocupa de finane, edilul rspundea de
administrarea i aprovizionarea oraului. Cei mai importani magistrai erau consulii, n numr de doi
i erau alei pe o perioad de un an. Ei erau comandanii armatei, prezidau Senatul i Adunarea
poporului.Plebeii constituiau parte a poporului roman. Ei erau mpovrai de datorii i nu aveau
drepturi politice. Alctuiau grosul armatei i aveau un rol esenial n meteuguri i n comer. Au
recurs la secesiune n lupta lor pentru drepturi politice. n anul 494 .Hr. s-au retras din Roma i au
cerut apoi legi scrise care s anuleze abuzurile patricienilor. Aa au aprut Legile celor XII table care
consacrau principiul egalitii n faa legii. Au obinut drepturi egale cu patricienii pn n secolul al
III-lea .Hr., putnd deveni senatori sau magistrai. Statul roman a nceput s se consolideze.
Principalii factori au fost: supunerea n faa legii i a autoritii instituiilor se garanta pacea i
echilibrul social; simplitatea vieii, care fcea ca un cetean roman s ocupe diferite funcii n stat;
respectarea tradiiilor prin care se asigura devotamentul i rspunderea cetenilor pentru tot ceea ce
fceau.Astfel, Roma a devenit unul dintre oraele-state cele mai bine organizate i consolidate din
Antichitate.

59
Rzboaiele punice (264-146 .Hr.) s-au desfurat ntre Cartagina, colonie a Tyrului i Roma. Au fost
n numr de trei i s-au desfurat cu sori schimbtori, pe un vast teritoriu. n btlii s-au distins
marele comandant cartaginez Hannibal i marele comandant roman Scipio, supranumit Africanul. n
decursul conflictelor Cartagina a fost distrus n anul 146 .Hr. iar alte teritorii au devenit provincii
romane. Sicilia a devenit prima provincie roman. Corsica i Sardinia au fost ocupate apoi de romani.
Ambele insule aparinuser anterior cartaginezilor.
Sfritul Republicii romane n secolul I .Hr. Republica roman a intrat ntr-o criz general care i va
aduce sfritul. Roma va trece la o alt form de conducere politic, principatul. Expansiunea roman
a continuat pe o scar tot mai larg. Roma devenea o mare putere, a cucerit noi teritorii n Europa,
Asia, Africa. Generalii Sulla i Pompeius au urmrit stpnirile romane n Orient. n Peninsula
Balcanic, romanii au ajuns pn la Dunre. Ei au intrat n contact cu Dacii. Gallia, Frana de astzi, a
fost cucerit de Caesar devenind una din cele mai importante provincii ale Romei. Criza instituiilor
republicane s-a manifestat prin rzboaie civile care au durat cteva decenii. La captul acestora, forma
de conducere republican va fi nlocuit cu o form de conducere monarhic. Comandant victorios al
armatei n orient, generalul Sulla l-a nvins pe Marius, eful popularilor i a luat ntreaga putere. Era
pentru prima oar cnd un general roman i folosea armata n lupte politice. El a instaurat o dictatur
sngeroas. Dup moartea sa, popularii au izbutit s anuleze msurile luate de Sulla.
Cele dou triumvirate n anul 60 .Hr. cei mai importani oameni politici de la Roma erau: Caesar,
Pompeius i Crassus. Ei au ncheiat o nelegere prin care i mpreau puterea n stat (primul
triumvirat). n anul 53 .Hr. Crassus moare ntr-o lupt n Orient. Se ajunge la rzboi civil ntre Caesar
i Pompeius. n anul 48 .Hr. Caesar l nvinge pe Pompeius devenind unicul stpnitor al Romei. A
luat demnitile de dictator pe via i consul unic. Caesar a fost asasinat de Senat n anul 44 .Hr. Al
doilea triumvirat s-a realizat ntre Lepidus, Marcus Antonius ambii generali ai lui Caesar i
Octavianus, nepotul de 18 ani ai lui Caesar. n timpul proscripiei este ucis marele orator Cicero. Dup
retragerea lui Lepidus, ntre Octavianus i Antonius, care era sprijinit de regina Cleopatra a Egiptului,
s-a declanat un nou rzboi. n lupta de la Actium din anul 31 .Hr. Antonius a fost nfrnt. Antonius i
Cleopatra s-au sinucis, Egiptul a devenit provincie roman.
PRINCIPATUL
Octavianus (27.Hr-14d.Hr.) a instaurat o nou form de guvernare numit principat. Toate puterile
erau concentrate n minile efului statului numit principe (princeps), adic primul cetean al
Republicii. Temndu-se s nu aib soarta lui Caesar, Octavianus a pstrat instituiile republicane,
golite ns de putere real. Primind de la Senat titlul de Augustus mritul, Octavianus a rmas n
istorie sub acest nume. Principele avnd puterea militar (imperium) era comandant suprem al armatei
i al provinciilor pe care acesta staiona (imperator). Avea atribuiile tribunilor plebei i era de
asemenea mare preot. Aadar, principele sau mpratul cumula cele mai importante funcii. Augustus
era ajutat la conducerea statului de un consiliu format din oamenii de ncredere. Senatul avea atribuii
mult diminuate. Se bucura nc de un mare prestigiu iar membrii si alctuiau clasa social cea mai
bogat. Magistraturile republicane (consulat, tribunat) se menineau dar aveau caracter onorific.
Pentru a-i asigura securitatea, Augustus a nfiinat o gard personal.
5.3.IMPERIUL
Urmaul pe Augustus a fost fiul su adoptiv Tiberius (14-37 .Hr.). Prin adopii au ajuns majoritatea
mprailor pn n secolul al III-lea d.Hr. Augustus i Tiberius dinastia Iulio-Claudienilor (27.Hr.68d.Hr.) Dinastia Flavienilor (69-96)
Dinastia Antoninilor (96-193) Imperiul atinge maxima nflorire Dinastia Severilor (193-235)Din
cadrul dinastiei Antoninilor s-au remarcat Traian, Hadrian i Antonius Pius. Traian
A fost un mprat bun, modest i iubit de toi romanii. Cele mai importante lupte le-a dat cu dacii 2
rzboaie grele. Trei monumente amintesc de luptele cu dacii: Columna lui Traian,monumentul de la
Adamclisi, podul de peste Dunre realizat de Apollodor din Damasc. A transformat Dacia n
provincie roman. De asemenea, Armenia, Mesopotamia i Asiria devin provincii n timpul su.
Imperiul atingea maxima lui ntindere i avea o populaie de 55 de milioane de locuitori.
Instituiile politice
Fa de perioada lui Augustus, a crescut rolul mpratului i al organismelor care depindeau de el
(consiliul principelui). mpratul cumula puterea militar fiind comandant suprem al armatei, deinea
puterea tribunalului i a consulatului care i conferea dreptul de a propune i aplica legile precum i
puterea religioas. Prin titlul de Augustus sau Caesar obineau un statut asemntor cu al monarhilor

60
orientali: persoana mpratului fiin sacr a crei putere emana din voina divin. A sczut continuu
importana Senatului. Ierarhia social Societatea era dominat de aristocraia senatorial i cavaleri
care formau nobilimea. Senatorii i cavalerii ocupau cele mai nsemnate funcii civile i militare n
stat. Restul populaiei era format din oameni liberi (cu cetenie sau fr) i din sclavi (aflai n
scdere). Sclavii eliberai deveneau liberi. Imperiul era mprit n provincii imperiale i senatoriale
n fruntea crora se afla un guvernator. nflorirea i unitatea Imperiului au fost favorizate de anumii
factori. Pax romana - lunga pace roman din secolul al II-lea a fost meninut de o armat bine
organizat i narmat. Mobilitatea acesteia era asigurat de ctre o reea de drumuri care uurau i
schimburile comerciale. Majoritatea armatei era cantonat la frontiere mrginite de forturi castre,
ziduri, valuri de pmnt. La terminarea serviciului militar soldaii deveneau veterani i primeau
pmnt. nflorirea economic a atins apogeul n timpul Antoninilor.Dominatul Diocleian (284-305) A
pus capt anarhiei militare prin instaurarea unui regim politic numit dominat, un sistem bazat pe
puterea absolut a mpratului considerat a fi dominus (stpn) i deus (zeu). A instaurat o form de
conducere numit tetrarhie prin care puterea a fost mprit ntre 2 Auguti i 2 Caesari. A mutat
capitala la Nicomedia i a condus asemeni unui stpn absolut. A mrit numrul provinciilor, a sczut
puterea guvernatorilor, a mprit armata n trupe de grani i trupe mobile. A introdus mercurialul
(impunerea de preuri maxime) i i-a persecutat pe cretini. Constantin cel Mare (306-337) Devine
mprat unic n anul 324. A recunoscut cretinilor dreptul la credin n anul 313 prin Edictul de la
Milan. A oprit vnzarea oamenilor i a desfiinat crucificrile. A construit un pod peste Dunre la
Sucidava i a ntemeiat la Tomis o episcopie cretin. A construit oraul Constantinopol care era
supranumit n epoc a doua Rom.
Divizarea Imperiului roman
n anul 375, hunii, popor de neam mongol din Asia s-au npustit asupra Europei i i-au obligat pe goi
(ostrogoi i vizigoi) i pe alte seminii germanice s dea nval n Imperiu. Pentru a stvili
prdciunile vizigoilor, mpratul Teodosius le-a dat voie s se stabileasc n Peninsula Balcanic cu
obligaia de a servi n armat. nainte de a muri n anul 395, a mprit puterea celor doi fii ai si.
Honorius a primit Occidentul cu capitala la Roma (din anul 402 la Ravenna) iar Arcadius a primit
Orientul cu capitala la Constantinopol. Aceast mprire a dus la o separare definitiv a imensului stat
roman n dou imperii: Imperiul roman de rsrit i Imperiul roman de apus. Unitatea Imperiului
roman nu s-a mai refcut niciodat.