Sunteți pe pagina 1din 28

RENA{TEREA

1/2012

_ngrijirea semenului, rodul iubirii


milostive a lui Dumnezeu

Anul acesta, proclamat \n Patriarhia Rom@n#


Anul omagial al Sf@ntului Maslu [i al \ngrijirii
bolnavilor, suntem chema]i s# descoperim sensurile
duhovnice[ti ale \nv#]#turii de credin]# ortodox#
despre Taina Sf@ntului Maslu, prin aprofundarea
pastoral# [i practic#, prin cercetarea [i \ngrijirea
bolnavilor.
Sfintele Taine sunt privite drept mijloace de
vindecare, Biserica devenind farmacie
duhovniceasc#, unde se preg#tesc leacuri pentru noi,
ca s# ne vindec#m de r#ni, dup# cum \nva]# Sf@ntul
Ioan Gur# de Aur (Omilii la Ioan II, 5), descoperind
necesitatea t#m#duirii suflete[ti [i a iert#rii p#catelor,
spre comuniunea cu Dumnezeu cel \n Treime sl#vit.
Tr#im experien]a lucr#rii lui Dumnezeu \n via]a
noastr#, experien]# pe care o \mp#rt#[im celorlal]i,
devenind \n acela[i timp [i p#rta[i la suferin]a
aproapelui prin actele de milostenie, prin grija fa]# de
cei bolnavi, de cei afla]i \n suferin]#, \n s#r#cie sau
alte momente grele ale vie]ilor lor. Toate acestea
devin \ns# condi]ii ale m@ntuirii sufletului omenesc.
M@ntuitorul _nsu[i S-a \ngrijit de cei bolnavi,
t#m#duindu-le r#nile [i suferin]ele trupe[ti [i
suflete[ti, izb#vindu-i de paralizie, orbire, de
neputin]a de a vorbi, de a merge sau chiar de
\ndr#cire, oferind ulterior [i Sfin]ilor S#i Apostoli [i
ucenici aceste harisme prin puterea Duhului Sf@nt [i
pe temeiul credin]ei: T#m#dui]i pe cei bolnavi,
\nvia]i pe cei mor]i, cur#]i]i pe cei lepro[i, pe demoni
scoate]i-i! (Matei X, 7-8) pentru ca a[a s# lumineze
lumina voastr# \naintea oamenilor, ca v#z@nd ei
faptele voastre cele bune s# pream#reasc# pe Tat#l
vostru Cel din ceruri (Matei V,16).
Sf@ntul Apostol Iacov \nva]# c# de: Este cineva
bolnav intre voi? S# cheme preo]ii Bisericii [i s# se
roage pentru el, ung@ndu-l cu untdelemn \ntru
numele Domnului. {i rug#ciunea credin]ei va m@ntui
pe cel bolnav [i Domnul \l va ridica [i de va fi f#cut
p#cate, se vor ierta lui (Iacob V, 14-15), \ndemn care
devine [i temei pentru s#v@r[irea Tainei Sf@ntului
Maslu.
Taina Sf@ntului Maslu \[i descoper# [i caracterul
comunitar, \ntruc@t la s#v@r[irea ei particip#, al#turi
de preo]i [i bolnavi, [i membrii comunit#]ii, care se
roag# \mpreun# pentru vindecarea celui bolnav. _n
felul acesta se \mpline[te datoria cre[tineasc# de a
cerceta [i a ne ruga pentru cei bolnavi, \ns# ne

determin# [i
spre o cercetare
mai atent# a
celor afla]i \n
suferin]# [i
necazuri.
Implicarea
Bisericii \n
\ngrijirea
bolnavilor a
fost pe de o
p a r t e
\mplinirea
poruncii
dumnezeie[ti
\ns# [i necesitate practic# pentru comunit#]ile
cre[tine. P#rin]ii Bisericii au descoperit [i dezvoltat
\n cuvintele lor de \nv#]#tur# adev#rul c# iubirea fa]#
de Dumnezeu trebuie manifestat# prin iubirea [i grija
milostiv# fa]# de aproapele. De aceea, mari teologi,
p#rin]i duhovnice[ti, tr#itori autentici ai \nv#]#turii
cre[tine, din darurile mo[tenite din familie, sau cu
ajutorul unor \mp#ra]i, regi sau domnitori cre[tini, au
\nfiin]at numeroase institu]ii de binefacere [i
asisten]# social#, pe care o \nt@lnim \n toat# perioada
cre[tin#, dezvolt@nd capacitatea comunit#]ilor
cre[tine de a reac]iona la molime [i foamete, la
ajutorarea v#duvelor, orfanilor, a familiilor s#r#cite
de r#zboaie.
Vremurile din urm# pe care Dumnezeu ni le-a
\ng#duit vie]ilor noastre ne readuc \ntr-o \mpreun#
slujire a aproapelui, \n mijlocul bolnavilor din
spitale, din orfelinate sau case de b#tr@ni. S-a reu[it
recl#direa bisericilor [i a paracliselor \n mijlocul
unit#]ilor medicale, repar@nd moral ruperea spitalelor
de bisericile \n jurul c#rora fusese organizate \n
trecut.
_ndemn#m a[adar pe fiii no[tri duhovnice[ti
preo]i s# mearg# \n aceste institu]ii [i s# s#v@r[easc#
Sf@nta [i Dumnezeiasca Liturghie [i Taina Sf@ntului
Maslu, s#-i cerceteze pe cei bolnavi \mpreun# cu
dreptm#ritorii cre[tini, pe care \i sf#tuim s#-i sprijine
pe preo]ii slujitori, dar [i s# se roage pentru cei afla]i
\n suferin]#.

"
G H E R A S I M,
ARHIEPISCOPUL R^MNICULUI

1/2012

RENA{TEREA

Pastora]ia bolnavilor \n misiunea Bisericii


Implicarea Bisericii \n rezolvarea problemelor
sociale la nivelul comunit#]ilor, \n plan colectiv, sau al
familiilor cu specificul fiec#rui caz \n parte, nu s-ar
putea realiza f#r# o implicare direct# a membrilor s#i.
Aceast# activitate s-a dezvoltat de la atitudinea
individual# \n forma milosteniei cre[tine, la forma
voluntarismului de grup, pentru ca mai apoi s# fie
organizat# la nivel institu]ional, reu[indu-se
implementarea unor proiecte [i programe la nivelul
eparhiilor, mitropoliilor [i Patriarhiei Rom@ne.
_nfiin]area acestora, redescoperirea activit#]ii
Bisericii pe plan social filantropic de-a lungul istoriei
sale, precum [i nevoia sus]inerii activit#]ii pastoral
misionare a ierarhilor [i preo]ilor, au contribuit la
dezvoltarea pastora]iei bolnavilor.
Scopul pastora]iei credincio[ilor bolnavi este
acela de a-i ajuta trupe[te [i suflete[te, de a contribui
prin toate mijloacele care stau la dispozi]ia Bisericii la
t#m#duirea durerilor, de a le \ndruma pa[ii spre o via]#
mai virtuoas#.
Programul cadru pentru realizarea proiectului
religios duhovnicesc, cultural-editorialistic [i
mediatic intitulat 2012 - Anul omagial al Sf@ntului
Maslu [i al \ngrijirii bolnavilor vizeaz# sus]inerea [i
promovarea \nv#]#turii de credin]# ortodox# despre
Taina Sf@ntului Maslu [i aprofundarea pastoral# [i
practic# a Tainei Sf@ntului Maslu prin cercetarea [i
\ngrijirea bolnavilor.
_n acest sens, Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului a ini]iat un program de activit#]i pastoralmisionare [i liturgice, \n spitalele din jude]ul V@lcea,
s#v@r[ind Sf@nta Liturghie [i Taina Sf@ntului Maslu \n
bisericile [i paraclisele din incinta acestora, ar#t@nd
c#, prin cererile care se fac la fiecare slujb#, prin
s#v@r[irea Sf@ntului Maslu, prin Taina Spovedaniei,
care vindec@nd sufletul aduce dup# sine [i vindecarea
trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor \n
unit#]ile medicale de pe l@ng# parohii, bolnavii sunt
mereu \n aten]ia Bisericii. Duminic#, 5 februarie, a
fost prezent \n mijlocul medicilor [i a bolnavilor de la
Spitalul Jude]ean de Urgen]# V@lcea, s#v@r[ind Sf@nta
Liturghie la Biserica "Sf@nta Filofteia", pentru ca tot
aici, \mpreun# cu un sobor de preo]i, s# s#v@r[easc#

Taina Sf@ntului Maslu \n data de 27 martie.


Vizita la Spitalul Municipal nr. 2, din R@mnicuV@lcea [i s#v@r[irea Sfintei Liturghii la Biserica
"Sf@ntul Mucenic Pantelimon" din cadrul acesteia, a
\nsemnat [i prezentarea programului culturaleduca]ional Teologia suferin]ei [i a bolii, care se
dore[te a fi \n primul r@nd o invita]ie spre un dialog
teologic, [tiin]ific [i duhovnicesc, a medicilor [i
persoanelor implicate \n \ngrijirea bolnavilor cu
Biserica. O prim# parte a programului s-a derulat \n
cadrul \nt@lnirilor duhovnice[ti Hristos Domnul,
Doctorul sufletelor [i trupurilor noastre, \nt@lniri la
care au participat ierarhi, preo]i, monahi, monahii,
medici, profesori, credincio[i [i elevi, fiind [i un bun
prilej de eviden]iere a necesit#]ii purt#rii de grij# fa]#
de cei bolnavi, at@t \n forma institu]ional# c@t [i de cei
din comunitate, pentru asistarea celor din urm#
responsabilitatea r#m@ne preo]ilor [i asisten]ilor
comunitari, fiind recomandat# o bun# colaborarea a
acestora cu medicii de familii.
Totodat#, \n catehezele adresate preo]ilor [i
credincio[ilor care au participat la s#v@r[irea Tainei
Sf@ntului Maslu la Catedrala Arhiepiscopal# Sf@ntul
Nicolae, la parohia B#loiu sau alte biserici, Preasfin]ia
Sa a f#cut referire la necesitatea preg#tirii slujitorilor
[i participan]ilor pentru s#v@r[irea acestora. Scopul
cur#]itor [i vindec#tor al Sfintelor Taine deschide
omului calea spre primirea harului dumnezeiesc. _n
Biseric#, noi suntem, \n Hristos, m@ntui]i [i
\ndumnezei]i, prin Duhul Sf@nt [i cuprin[i \n
dragostea lui Dumnezeu Tat#l. Biserica ne a[eaz#
mijloacele necesare pentru a primi vindecare, Sfintele
Taine [i Sfintele Ierurgii, mijloacele prin care mai
\nt@i dob@ndim vindecarea sufletelor [i a trupurilor
noastre [i apoi ne m@ntuim, iar pentru aceasta este
necesar# [i preg#tirea noastr#.
Prin toate acestea se descoper# rela]ia \ntre
m#rturisirea credin]ei [i lucrarea practic# a Bisericii
care, potrivit P#rintelui St#niloae, e o cale de \nt#rire
a credin]ei, o cale cu at@t mai eficient# cu c@t aceast#
activitate se desf#[oar# \n atmosfer# de solidaritate
cu activit#]ile semenilor sub forma asisten]ei sociale.
Pr. Constantin C_RSTEA

RENA{TEREA

1/2012

Suferin]a, urmarea p#catului


[i \nceput al lucr#rii virtu]ilor
Boala [i suferin]a uman# de orice fel, pot exercita
influen]e incalculabile asupra st#rii suflete[ti a omului,
influen]@nd [i via]a sa duhovniceasc#, p@n# la separarea
de harul dumnezeiesc, la p#r#sirea c#i luminii [i a vie]ii
harice. De aceea, \n Molitfelnicul ortodox (pp. 317-326)
\nt@lnim numeroase rug#ciuni prin care se invoc#
ajutorul dumnezeiesc pentru vindecarea celor bolnavi,
rug@ndu-L s#-i cur#]easc# de urm#rile p#catelor [i s#-i
apere de boli, de nevoi [i de suferin]e.
Suferin]a, at@t fizic# - boala trupeasc#, c@t [i psihic#,
boala sufleteasc# este o realitate de necontestat, existent#
\n via]a omului din toate timpurile. Potrivit \nv#]#turii
cre[tine, suferin]a [i boala nu \l au ca autor pe Dumnezeu,
care a f#cut bune toate (Fac. I, 31) (1), ci au ap#rut \n lume
datorit# p#catului s#v@r[it de primii oameni (Fac. III,1617; Rom.V,12) care nu au ascultat porunca divin# (Fac.
II,17), iar acest p#cat al protop#rin]ilor omenirii se
transmite, odat# cu urm#rile lui (pierderea harului divin,
sl#birea chipului lui Dumnezeu \n om, pervertirea
voin]ei, \ntunecarea ra]iunii, ura, invidia, pasiunile,
moartea etc.), la fiecare genera]ie (Ps. L, 6), nimeni
neput@nd s# treac# prin aceast# lume f#r# s# guste din
cupa amar# a suferin]ei.
Aleg@nd s# urmeze \ndemnul diavolului de a fi ca
Dumnezeu (Fac. III, 5), omul se desparte de harul
dumnezeiesc (2), pierz@nd \nsu[irile conferite de el; ca
urmare, func]iile psihice s-au pervertit, sufletul
pierz@ndu-[i capacitatea de a mai gusta bucuria divin# [i
trupul se face p#rta[ mor]ii, pierz@nd privilegiul
impasibilit#]ii [i moralit#]ii, iar omul devine incapabil de
a ob]ine m@ntuirea prin propriile puteri (3). Izb#virea de
suferin]a p#catului original, care nu se putea realiza dec@t
prin ajutorul dumnezeiesc, promis \nc# din rai (Fac.
III,15) s-a \mplinit, \n mod obiectiv, prin jertfa Unicului
S#u Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, care a luat asupra
Sa durerile noastre [i cu suferin]ele noastre S-a
\mpov#rat. {i noi \l consideram pedepsit b#tut [i chinuit
de Dumnezeu, Dar el fusese str#puns pentru p#catele
noastre [i zdrobit pentru f#r#delegile noastre. El a fost
pedepsit pentru m@ntuirea noastr# [i prin r#nile Lui to]i
ne-am vindecat (Isaia LIII, 4-5, comp. Mt. XX,19; Rom.
IV, 25). M@ntuirea subiectiv# (care include [i t#m#duirea)
nu se poate face, \ns#, dec@t prin credin]a puternic# \n El
[i prin unirea tanic# cu harul Lui (In. XV, 5).
Vindec#rile [i exorcismele M@ntuitorului, de care
sunt pline Sfintele Evanghelii, sunt \nf#]i[ate ca
manifest#ri ale puterii \mp#r#]iei lui Dumnezeu (4),
inaugurat# prin \ntrupare [i ca semn al divinit#]ii Sale. _n
afar# de vindec#rile miraculoase, descrise pe larg,
demonizatul din Capernaum (Mc. I, 21-28), cel din
]inutul Gadarenilor (Mt. VIII, 28-34), copilul lunatic

(Mt.XVII, 14-21), Maria Magdalena (Mc. XVI, 9),


Evangheliile ne arat# c#, dup# predica Lui, veneau
bolnavi din toate p#r]ile, iar Hristos \i vindeca pe to]i (Mt.
IV, 23; XII, 15; XV, 30; Mc. VI, 56; Lc. VI, 17; In. VI, 2).
Prin Taina Botezului, instituit# de Domnul nostru
Iisus Hristos, omul se spal# de p#catul originar, dar
urm#rile acestuia r#m@n [i dup# aceea: Dar v#d \n
m#dularele mele, o alt# lege, care se lupt# \mpotriva
min]ii mele [i m# face rob legii p#catului (Rom.VII,17,
23-24) [i sunt accentuate de p#catele personale (In. V, 14)
(5), prin care omul se dep#rteaz# de Dumnezeu,
p#c#tuind ca [i Adam (cf. Rom. V, 14) [i contribuind la
men]inerea [i extinderea r#ului \n lume; astfel se
perverte[te sau chiar se pierde harul m@ntuitor divin,
dob@ndit prin Tainele de ini]iere, [i, ca o consecin]#,
oamenii \[i pierd s#n#tatea trupeasc# [i pacea sufleteasc#
(Ie[. XV,16), d@nd na[tere la boli fizice [i psihice, deci la
suferin]#.
Dar nu \ntotdeauna p#catul personal este cauza
bolilor, ci uneori voin]a divin# face loc ac]iunii celui r#u;
\n atot[tiin]a Sa dumnezeiasc#, Dumnezeu folose[te
suferin]a [i boala cu rol m@ntuitor [i providen]ial
(Avraam, Iosif, Tobie, Iov, profe]ii, apostolii, comp. In.
IX, 2-3 - la vindecarea orbului din na[tere), devenind
mijloace de \ncercare a omului, cu scopul de a-l deprinde
din nou cu virtu]ile (6), cu r#bdarea [i \ncrederea \n
r#splata ve[nic#: ci socotesc c# p#timirile vremii de acum
nu sunt vrednice de m#rirea care ni se va desoperi
(Rom.VII, 18). M@ntuitorul nu desfiin]eaz# suferin]a (cf.
Mc. VIII, 34) ci \i modific# sensul (fiind f#r# de p#cat, [i-a
asumat neputin]ele [i neajunsurile noastre, foamea, setea,
oboseala, durerea, pl@nsul, frica de moarte [i a \ndurat o
moarte nedreapt#, f#c@nd din ea un mijloc de zdrobire a
p#catului) d@ndu-i unul nou, pedagogic, de \ndreptare [i
\mbun#t#]ire, [i o direc]ioneaz# spre isp#[irea p#catelor
(7), spre a da sufletului via]a haric# [i a intra \n _mp#r#]ia
lui Dumnezeu (FA XIV, 22). Ele fac parte din crucea pe
care trebuie s# o purt#m pentru a fi vrednici de Hristos, ca
s#-L urm#m pe calea m@ntuirii, deschis# de El (Mt.X,38;
XVI,24; Lc. IX,23) [i din paharul suferin]ei pe care L-a
primit [i Hristos de la Tat#l; de aceea, Pavel dorea s#
sufere c@t mai mult pentru a se m@ntui (II Cor. XII,10;
comp. Col. I,24); de aceea, avem exemplul martirilor,
care mergeau bucuro[i la moarte, pentru a deveni fii ai
harului, suferind [i murind pentru Hristos, pentru a \nvia
[i a vie]ui cu El (8).
Suferin]ele [i durerile reprezint# [i o cale prin care
omul \[i poate isp#[i, \nc# din aceast# lume, p#catele
s#v@r[ite, ele \l purific# [i \l conduc la un bine \mbog#]it [i
la o \nalt# perfec]iune moral#; suferin]ele [i boala \i
m#resc virtu]ile prin \mplinirea faptelor bune, \i aprind \n

1/2012

RENA{TEREA

inim# dragostea fa]# de Dumnezeu [i fa]# de aproapele, \l


feresc de egoism [i nep#sare, \i arat# care este singura sa
n#dejde, Domnul nostru Iisus Hristos (9). Pe de alt# parte,
suferin]a nu m@ntuie[te aprioric, ci poate chiar s#
dezumanizeze [i s# \mping# la r#u, de aceea omul nu
trebuie s# o caute cu dinadinsul, nici s# o \ntre]in# (10).
Vindecarea sufleteasc# [i trupeasc# a constituit [i
constituie una din \ndatoririle cele mai importante din
via]a pastoral# a preotului, impus# nu numai de obliga]ia
p#storului de a avea grij# de oile sale [i de a le conduce la
m@ntuire, ci [i din exemplul vie]ii [i al \nv#]#turilor
M@ntuitorului (11), Care nu vrea moartea
p#c#tosului, ci ca p#c#tosul s# se \ntoarc# de la
calea sa [i s# fie viu (Iez. XXXIII,11). O treime
din faptele istorisite \n Sfintele Evanghelii se
refer# la vindec#ri [i
exorcisme: Domnul Iisus
Hristos, \mplinind
profe]iile mesianice (Is.
I,6; LIII, 5; Ier. VIII, 22; XLVI,11;
Ps. CII,3), este adev#ratul Doctor (Mt. IX,12;
Mc. II,17) al sufletelor [i trupurilor; \n grece[te
"soter" (m@ntuitor) vine de la verbul "sozein"(a
m@ntui) care \nseamn# "a salva", "a elibera", dar
[i "a vindeca", iar M@ntuitorul este, \n acela[i
timp, cel care "salveaz#" [i cel care "vindec#",
iar numele de Iisus \nseamn# "Yahve
m@ntuie[te" (cf. Mt. I, 21; FA IV, 12), altfel
spus, t#m#duie[te (12). C#utarea [i
m@ng@ierea celui pierdut, t#m#duirea bolilor
suflete[ti [i trupe[ti, m@ng@ierea celor \n
suferin]# a fost ra]iunea divin# a vie]ii [i mor]ii
M@ntuitorului Iisus Hristos, temeiul \ntrup#rii
Fiului lui Dumnezeu: Duhul Domnului este
peste Mine, pentru care M-a uns s# binevestesc
s#racilor; M-a trimis s# vindec pe cei zdrobi]i
cu inima; s# propov#duiesc robilor dezrobirea
[i celor orbi vederea; s# slobozesc pe cei
ap#sa]i. (Isaia LXI, 1; Lc. IV, 18).
La aceasta se adaug# porunca adresat# de
c#tre M@ntuitorul apostolilor, de a propov#dui
Evanghelia la toat# f#ptura, de a vindeca
bolnavii: t#m#dui]i pe cei neputincio[i, \nvia]i pe
cei mor]i, cur#]i]i pe cei lepro[i, pe demoni scoate]i-i
afar# (Mt. X, 8), peste ei m@inile \[i vor pune [i se vor
face s#n#to[i (Mc. XVI, 18), primind pentru aceasta de la
El puterea asupra duhurilor necurate [i de a c#lca peste
[erpi [i peste scorpii, [i peste toat# puterea vr#jma[ului
(Lc. X,19), de a t#m#dui orice boal# [i orice neputin]#
(Mt. X, 1), [i harul de a ierta p#catele (In. XX, 21-23), ca
principalul izvor al bolilor, putere haric# ce s-a transmis [i
urma[ilor lor, adic# episcopilor [i preo]ilor.
Faptele Apostolilor, prin cuvintele Sf@ntului
Apostol Petru, m#rturisesc puterea lui Hristos de a rupe
leg#tura diavolului prin diferite vindec#ri: cum a umblat
El din loc \n loc, \mp#rt#[ind binefaceri [i vindec@nd pe

to]i cei asupri]i de diavolul, pentru c# Dumnezeu era cu


El (X, 38) [i tot aici ne sunt ar#tate numeroasele t#m#duiri
s#v@r[ite de c#tre Sfin]ii Apostoli, potrivit poruncii
M@ntuitorului, cu puterea Sf@ntului Duh transmis# lor:
Pavel i-a zis duhului: _n numele lui Iisus Hristos \]i
poruncesc s# ie[i afar# din ea. {i \n acea or# a ie[it.
(XVI,18); A[a \nc@t scoteau pe cei bolnavi \n uli]e [i-i
puneau pe paturi [i pe n#s#lii ca venind Petru, m#car
umbra lui s# umbreasc# pe vreunul dintre ei; veneau [i
din t@rgurile dimprejurul Ierusalimului mul]ime de
oameni, aduc@nd bolnavi [i b@ntui]i de duhuri necurate
[i to]i se t#m#duiau (V, 15-16); \n numele
Domnului, Filip a alungat diavolii [i a vindecat
\ntr-un ora[ din Samaria. C#ci din mul]i care
aveau duhuri necurate, duhurile r#cneau cu
putere [i ie[eau [i mul]i sl#b#nogi [i ologi se
t#m#duiau (VIII, 5-7); {i a
v#zut, \n vedenie pe un
b#rbat, anume Anania,
intr@nd la el [i pun@ndu-[i
m@inile peste el, ca s#-[i capete iar
vedere a (IX;12); Atunci Petru i-a zis: Enea, te
vindec# Iisus Hristos. Scoal#-te [i str@nge-]i patul.
{i s-a sculat numaidec@t (IX, 32-34); Astfel c#
(credincio[ii) puneau peste bolnavi [tergare sau
[or]uri purtate de Pavel [i bolile se dep#rtau de ei, iar
duhurile cele rele ie[eau din ei (XIX,12); Pavel
intr@nd la el [i rug@ndu-se [i-a pus m@inile peste el [i
l-a f#cut s#n#tos (XXVIII, 8) [. a.
Sf@ntul Apostol Pavel aminte[te [i darurile
vindec#rilor (I Cor. XII, 9, 28), ceea ce denot# c#, \n
afar# de Taina Sf@ntului Maslu, Biserica epocii
apostolice avea [i alte r@nduieli pentru vindecarea
bolnavilor (13).
Din timpurile primare Biserica [i-a \ndeplinit
sarcina de a \ngriji bolnavii, unind religia cu medicina
\n chip deosebit, deseori \ntr-un cadru
institu]ionalizat: diaconii, responsabili cu
agapele, aveau [i datoria de a cerceta [i \ngrijii
bolnavii; diaconi]ele, institu]ie existent# p@n# \n
sec. XII, vizitau femeile bolnave; Sf@ntul Vasile cel
Mare a fondat \n Cezareea unul din primele spitale,
care a slujit ca model pentru multe altele (sec. IV);
Sf@ntul Teodosie cel Mare a ridicat o m#n#stire la
Betleem c#reia \i lipe[te trei infirmerii pentru bolnavi,
b#tr@ni [i infirmi; din s@nul Bisericii au ie[it doctorii f#r#
argin]i etc.
Rug#ciunile pentru bolnavi, binecuv@nt#ri [i
exorcisme, fac parte dintre ierurgiile Bisericii Ortodoxe.
_n Molitfelnic sunt prev#zute rug#ciuni pentru orice
durere sau boal# sufleteasc# [i trupeasc# [i r@nduieli care
se administreaz# bolnavilor individual sau colectiv.
Astfel, \nt@lnim rug#ciuni care se citesc femeii lehuze din
prima zi a na[terii, pentru u[urarea durerilor, la pierderea
sarcinii, la bolnavul care nu poate dormi, la ie[irea cu
greu a sufletului, la toat# neputin]a, la dezlegarea de

RENA{TEREA

blestem [i jur#m@nt, moliftele sau blestemele Sf@ntului


Vasile cel Mare [i ale Sf@ntului Ioan Hrisostom etc.
Pentru vindecarea bolilor [i alinarea suferin]elor se
s#v@r[e[te \n special Taina Sf@ntului Maslu, \n care
\nt@lnim cele mai importante rug#ciuni [i acte rituale de
vindecare; pe l@ng# pomenirea general# a bolnavilor la
Sf@nta Liturghie, \n cultul public ortodox avem
rug#ciuni, Evanghelii, ectenii [i c@nt#ri care se
intercaleaz# \n serviciul liturgic, la cererea credincio[ilor;
Liturghii pentru cei bolnavi, acatiste (al Domnului Iisus
Hristos, al Buneivestiri, c#tre sfin]i etc.) prin care se
de[teapt# sentimentul religios al bolnavului [i n#dejdea
\n lucrarea divin# (14); rug#ciuni pentru bolnavi l@ng#
moa[tele sfin]ilor sau la locurile sfinte etc.
Note
1. \ns# nu Dumnezeu este pricina
p#catului, ci El a dat omului cuno[tin]#,
pricepere [i puterea de a deosebi \ntre
bine [i r#u [i voie liber#, (Sf@ntul
Antonie cel Mare, \nv#]#turi despre via]a
moral# a oamenilor [i despre buna
purtare, \n 170 de capete, \n Filocalia
vol. I, trad. Pr. Prof. Dr. Dumitru
St#niloae, Ed. Harisma,
Bucure[ti,
1993, c. 89, pag. 38).
2. P#catul este o patim# a materiei.
De aceea este cu neputin]# s# se nasc#
trup f#r# p#cat, (Ibidem, c. 50, pag. 27).
3. Preotul Eugeniu N.
Alexandrescu, Preotul [i \ngrijirea
bolnavilor, Tip. Sfintei M#n#stiri
Cernica, 1941, pag.14.
4. Pr. Prof. Vasile Mihoc, Ierurgiile
\n Biserica epocii apostolice indicii
neotestamentare, \n rev. "O", XXXVII
(1985), nr. 3, pp. 496-507, pag. 504.
5. Cel ce a gre[it dup# botez, este
dezbr#cat de Hristos, a pierdut
\mbr#c#mintea \ntru El [i trebuie ca zi [i
noapte, cu credin]# cu post [i cu lacrimi,
s# cear# o nou# \mbr#c#minte \n haina
drept#]ii lui Hristos, (Sf@ntul Simeon
Noul Teolog, }elul vie]ii cre[tine, trad. rom. de Arhim. Paulin
Lecca, dup# Episcopul Veniamin Milov, col. Comorile pustiei, Ed.
Anastasia, Bucure[ti, 1996, pag. 28).
6. De aceea \ng#duie Domnul [i dracilor s# supere sufletul, ca
s#-l \nve]e s# fac# deosebirea \ntre bine [i r#u [i s#-l fac# mai smerit
prin aceea c# pe m#sur# ce se cur#]e[te simte tot mai mult# ru[ine
de ur@ciunea g@ndurilor dr#ce[ti, (Diadoh al Foticeei, Cuv@nt
ascetic despre via]a moral#, despre cuno[tin]# [i despre dreapta
socoteal# duhovniceasc#, \n Filocalia vol. I, trad. Pr. Prof. Dr.
Dumitru St#niloae, Ed. Harisma, Bucure[ti, 1993, c. 77, pag. 452);
Printr-o iconomie dumnezeiasc#, cel viclean n-a fost trimis \ndat#
la gheena sortit# lui, ci a fost l#sat dezlegat pentru probarea [i
cercarea omului [i a vii lui slobode, ca chiar f#r# voie s#-i fac# pe
sfin]i [i mai cerca]i [i mai drep]i [i s# le fie pricin# [i de mai mare
slav#, (Sf@ntul Simeon Metafrastul, Parafraz# la Macarie
Egipteanul, \n Filocalia vol. V, trad. rom. de Pr. Prof. Dumitru
St#niloae, Ed. Harisma, Bucure[ti, 1976, pag. 313).
7. Purificarea de patimi [i dob@ndirea virtu]ilor [i a altor
bunuri duhovnice[ti nu sunt un efect al suferin]ei, ci daruri ale lui
Dumnezeu, (Jean-Claude Larchet, Cre[tinul \n fa]a Bolii, Suferin]ei

1/2012

[i Mor]ii, trad. rom. Marinela Bojin, Ed. Sofia, Bucure[ti, 2006, pag.
69).
8. Mai bun# dec@t toateeste r#bdarea necazurilor. Cel ce sa \nvrednicit de acest mare dar este dator s# mul]umeasc# lui
Dumnezeu, fiindc# l-a \mp#rt#[it de o binefacere mai mare. C#ci s-a
f#cut urm#tor al lui Hristos, al Sfin]ilor S#i Apostoli, al mucenicilor
[i al cuvio[ilor. (Petru Damaschin, \nv#]#turi duhovnice[ti, \n
Filocalia vol. V, trad. rom. de Pr. Prof. Dumitru St#niloae, Ed.
Harisma, Bucure[ti, 1976, pag. 147); Iar dac# socotim c# unele ne
sunt trimise de Domnul, cui trebuie s#-i ar#t#m mai mult# r#bdare
dec@t Domnului? El ne \nva]# s# mul]umim ([i s# ne bucur#m) de
cinstea mustr#rii divine., (Tertulian, Despre r#bdare, \n vol.
Apologe]i de limb# latin#, colec]ia PSB, trad. rom. de Prof. David
Popescu, ed. IBMBOR, Bucure[ti, 1981, cap. XI, pag. 193).
9. Diac. Prof. N. Balca, Sensul suferin]ei \n cre[tinism, \n rev.
"ST", IX(1957), nr. 3-4, p. 171. Suferin]a poate deveni instrument
de sfin]ire [i m@ntuire, aduc@nd pentru om mai multe avantaje: poate
fi un avertisment, la fel cum durerea fizic# este un semnal c# ]esutul
sau organul respectiv este bolnav, av@nd
nevoie de \ngrijire medical#; mustrarea
de con[tiin]# poate fi [i ea o avertizare
pentru boala spiritului; a[a cum
M@ntuitorul a luat asupra Sa c#derea
noastr#, f#c@nd-o scar# c#tre cer,
suferin]a poate fi un prilej de
r#scump#rare sau reparare a r#ului
comis; o binefacere a suferin]ei este
aceea c#, folosindu-se de existen]a ei,
Dumnezeu ne des#v@r[e[te, (Gabriel
Marinca[,
Diavolul [i practica
exorciz#rii ecleziastice, \n rev. "Studia
Theologica", IV (2006), nr. 3, pag. 313).
10. Bolile sunt v#t#m#toare pentru
oameni deoarece \i \ntrerup de la
\ndeletnicirea cu cele dumnezeie[ti, le
\ngroa[# prin dureri [i greut#]i partea
\n]eleg#toare a sufletului, o tulbur# cu
norul descuraj#rii [i usuc# lacrimile
umilin]ei cu seceta durerilor, (Cuviosul
Nichita Stithatul, Cele 300 de capete
despre f#ptuire, despre fire [i despre
cuno[tin]#, \n Filocalia vol. VI, trad.
rom. de Pr. Prof. Dr. Dumitru St#niloae,
Ed. IBMBOR, Bucure[ti, 1977, pag.
249).
11. Preotul Eugeniu N.
Alexandrescu, op. cit., pag. 9.
12. Jean-Claude Larchet, op. cit., pag. 180.
13. Pr. Prof. Vasile Mihoc, art. cit., pag. 499.
14. La rug#ciunea sa, preotul asociaz# [i rug#ciunile Maicii
Domnului, puterea Sfintei Cruci [i rug#ciunile tuturor sfin]ilor,
pomenind nominal pe mul]i dintre ei. n multe dintre rug#ciuni sunt
aminti]i, al#turi de al]i sfin]i, [i sfin]ii doctori f#r# argin]i, sfin]i
t#m#duitori care [i-au pus [tiin]a [i arta medical# \n slujba
bolnavilor s#rmani, f#r# plat#, pe care Biserica i-a cinstit din
timpurile primare ale existen]ei ei (comp. Iis. Sirah XXXVIII,1-12);
\n cultul ortodox \nt@lnim mai multe perechi de sfin]i: Cosma [i
Damian (la 1 noiembrie, din Asia, [i la 1 iulie, din Roma), Chir [i
Ioan (31 ianuarie), Samson [i Diomid, Mochie [i Anichit, Ermolae
(20 mai) [i Trifon, fiind pomeni]i [i la alte slujbe (la Proscomidie, \n
rug#ciunea principal# de la Sf@ntul Maslu, \n rug#ciunea pentru
bolnavul care nu poate dormi [. a.).

Pr. Dr. Daniel PREOTEASA

1/2012

RENA{TEREA

Inova]ii [i practici neortodoxe cu privire la


Taina Sf@ntului Maslu Influen]e romano-catolice
scolastice (extrema unctio); reduceri sau deform#ri de ritual;
deasa sau frecventa s#v@r[ire; deschiderea Sfintei Evanghelii.
Prin Tainele sale, Biserica
ofer# harul cel dumnezeiesc celor
ce cu credin]# curat# doresc
m@ntuirea [i cu at@t mai mult, celor
ce au c#zut \n suferin]# din cauza
p#catelor [tiute [i ne[tiute, care au
r#nit sufletul [i se manifest# prin
boli asupra trupului. C#ci suferin]a
trupeasc# este [i rezultatul
nemijlocit al multor [i grele p#cate.
{i dac# un m#dular este bolnav,
toate m#dularele sunt \n suferin]#
(Matei VI, 22-23 , I Corinteni, XII,
26).
Ca orice lucrare a lui
Dumnezeu pentru m@ntuire, Taina
Maslului a fost profe]it# \n Vechiul
Testament, \n leg#tur# cu persoana
lui Mesia: suferin]ele noastre le-a
purtat [i durerile noastre le-a luat
asupra Sa (Isaia LIII, 4). _n vremea
M@ntuitorului, bolnavii de toate
categoriile alergau spre El: orbi,
[chiopi, surzi, chinui]i de duhuri
rele, lepro[i [i suferinzi de tot felul.
To]i aflaser# de Iisus din Nazaret de
care ascult# marea [i v@nturile,
duhurile rele [i \ngerii buni.
_n Biserica cre[tin#, Taina
Maslului este lucrarea sf@nt#
s#v@r[it# \n numele Sfintei Treimi,
de c#tre preo]ii Bisericii, prin care
se \mp#rt#[e[te credinciosului
bolnav harul nev#zut al t#m#duirii
sau u[ur#rii suferin]elor trupe[ti,
\nt#rirea sufleteasc#, rec@[tigarea
n#dejdii, iertarea p#catelor. Partea
v#zut# const# din ungerea cu
untdelemn sfin]it, dup# ce s-a
invocat prin rug#ciuni speciale
mila lui Dumnezeu prin puterea
Sf@ntului Duh asupra celui bolnav.
_n practic#, bolnavul pentru
care se s#v@r[e[te \n chip special
Maslul, mai \nt@i se spovede[te

(atunci c@nd e posibil), pentru ca s#


capete, prin dezlegarea dat# de
duhovnic, cur#]irea sufletului de
p#cate, care va fi pecetluit# apoi
prin Maslu, aduc@nd dup# sine [i
t#m#duirea trupului de boal#; din
punct de vedere dogmatic \ns#,
efectele maslului nu sunt
condi]ionate de s#v@r[irea \n
prealabil a Tainei Poc#in]ei.
Despre practicarea acestei
Sfinte Taine ne vorbe[te Sf@ntul
Iacov Dac# este cineva bolnav, s#
cheme pe preo]ii Bisericii [i s# se
roage pentru el, dup# ce-1 vor unge
cu untdelemn \n numele Domnului.
Rug#ciunea f#cut# cu credin]# va
izb#vi pe cel bolnav [i Domnul \l va
vindeca, iar dac# a f#cut p#cate \i
vor fi iertate... Mare putere are
rug#ciunea celui f#r# de prihan#...
(Iacov V, 14-16). Din cuvintele
apostolului reiese c# Maslul este o
lucrare sf@nt# v#zut#, care era
cunoscut# [i practicat# de Biseric#
\nainte de a scrie el epistola.
Biserica romano-catolic# a
socotit Taina Maslului o ceremonie
administrat# celor aproape de
moarte, numai pentru \nt#rirea
sufletului \n momentele agoniei.
De aici [i denumirea de extrema
unctio, adic# ungerea cea mai de pe
urm#, dat# prin intermediul acestei
Taine. Dar practica aceasta, privind
Taina Sf@ntului Maslu, este departe
de practica apostolic#. Sf@ntul
Iacov vorbe[te despre bolnavi \n
general [i nu numai despre cei grav
bolnavi, ar#t@nd c# Maslul nu este
s#v@r[it \n vederea sf@r[itului
apropiat, ci pentru vindecarea
bolnavului: {i rug#ciunea
credin]ei va m@ntui pe cel bolnav,
[i Domnul \l va ridica (Iacov V,

15), de aceea este nevoie de


Spovedanie [i de Sf@nta
Imp#rt#[anie.
Observ@nd ceremonia
apusean#, reformatorii au
considerat Extrema unctio drept o
simpl# practic# medical#, sau o
sugestie care ar impulsiona pe
bolnavii incurabili [i au \nl#turat
Maslul cu totul.
{i \n privin]a s#v@r[irii Tainei,
Biserica Apusean# are alt#
practic#, nu cea din tradi]ia
apostolic#. Astfel, untdelemnul,
care se folose[te ca materie a
Tainei, se sfin]e[te de episcop, iar
preo]ii numai \l administreaz#.
Practica contravine cuvintelor
sf@ntului Iacov care spune c#
untdelemnul trebuie sfin]it de
preo]i, cu prilejul s#v@r[irii
Maslului, [i nu mai \nainte, de c#tre
episcop. Invocarea harului
Duhului Sf@nt pentru vindecarea
celui bolnav este indicat# de sf@ntul
Iacov: preo]ii trebuie s# se roage
pentru acela [i s#-1 ung# cu
untdelemn sfin]it (Iacov V, 14 [i
15).
Conform practicii Sfin]ilor
Apostoli, care, dup# prima lor
trimitere, ungeau cu untdelemn pe
mul]i bolnavi [i-i t#m#duiau
(Marcu VI, 13) [i potrivit sfatului
Sf@ntului Apostol Iacov (V, 14),
Sf@ntul Maslu se s#v@r[ea mai \nt@i
de toate pentru cei bolnavi, ca un rit
de t#m#duire, care s# aduc#
bolnavului s#n#tatea sa fizic#,
socotit# ca un dar al lui Dumnezeu
[i ca un semn al ac]iunii Sale
divine. Dar \ntruc@t prin aceast#
Sf@nt# Tain# se cere [i se
dob@nde[te nu numai t#m#duirea
de bolile trupului, ci [i iertarea

RENA{TEREA

p#catelor, \n Biserica Ortodox# se


poate s#v@r[i Maslul nu numai
pentru cei bolnavi, ci [i pentru cei
s#n#to[i, chiar [i pentru copii, [i nu
numai o singur# dat#, ci de mai
multe ori. C#ci \n fond, orice om
este bolnav [i muritor. De aceea,
mai ales \n bisericile din ora[e, \n
m@n#stiri [i la catedrale, se
s#v@r[e[te adesea maslu de ob[te,
adic# at@t pentru bolnavi c@t [i
pentru cei s#n#to[i, ca un rit cu sens
evident peniten]ial, menit s# acorde
o iertare general# de p#cate, mai
ales \nainte de Pa[ti.
Conform tradi]iei vechi a
Bisericii, pentru s#v@r[irea tainei
Sf@ntului Maslu este nevoie, de
regul#, de [apte preo]i, dup#
num#rul celor [apte daruri
ale Duhului, despre care
vorbe[te proorocul Isaia (XI,
23).
De aceea, r@nduiala
Sf@ntului Maslu cuprinde
[apte apostole [i [apte
evanghelii, precum [i [apte
rug#ciuni deosebite pentru
binecuv@ntarea untdelemnului
[i t#m#duirea bolnavului,
motiv pentru care aceast# tain#
mai e cunoscut# la greci [i sub
numele de taina celor [apte preo]i,
iar \n ruse[te sub numele de
soboravanie, adic# slujba adun#rii
sau soborului preo]ilor.
_n practic# \ns#, la nevoie pot
sluji Sf@ntul Maslu [i mai pu]ini
preo]i: de obicei cinci sau trei,
pentru num#rul Treimii sau cel
pu]in doi. S#v@r[irea Sf@ntului
Maslu numai de un singur preot - ca
la romano-catolici - este o abatere
de la tradi]ie. O asemenea practic#,
\n \mprejur#ri normale, este
\mpotriva cuv@ntului l#murit al
Sf@ntului Apostol Iacov (V, 14),
care ne \ndeamn# s# chem#m pe
preo]ii Bisericii, iar nu pe un singur
preot. Ea este admisibil# numai \n
cazuri de mare nevoie, cum ar fi de
exemplu pe c@mpul de r#zboi, sau

\n satele r#zle]e, de munte, \n pustie


[i locuri dep#rtate; de altfel, \n chip
practic e foarte greu pentru un
singur preot, s# s#v@r[easc# singur
toat# slujba.
Sf@ntul Maslu se s#v@r[e[te
fie la biseric# (de ob[te), fie la
casa bolnavului pentru care ne
rug#m sau la spital.
_n ceea ce prive[te timpul,
s#v@r[irea lui nu e legat# de zile sau
soroace, ci se face oric@nd este
nevoie. Se obi[nuie[te \ns# s# se
fac# mai ales \n zilele de luni,
miercuri [i vineri, [i de preferin]#
\n timpul posturilor de peste an.

_n unele biserici de ora[e, la


catedrale [i \n m@n#stiri, se face
maslu de ob[te mai ales \n Sf@nta [i
Marea Miercuri (\n S#pt#m@na
Patimilor), \n amintirea ungerii
M@ntuitorului cu mir de c#tre
femeia cea p#c#toas# (Luca VII,
37-38). Aceast# practic# \nt@lnit# [i
\n Biserica Greciei nu este tocmai
lipsit# de probleme. _n primul r@nd,
Utrenia Joii Mari are un loc
important \n structura liturgic# a
S#pt#m@nii Mari, incluz@nd o
bogat# imnografie referindu-se la
Cina cea de Tain#, la v@nzarea lui
Iisus de c#tre Iuda [i la
evenimentele care au condus la
Sfintele Patimi. Eliminarea acestei

1/2012

slujbe creeaz# o serioas# lips# \n


cadrul S#pt#m@nii Mari.
Mai mult, chiar dac# Utrenia
nu este \nlocuit#, s#v@r[irea
Maslului \n acest moment \ntrerupe
curgerea liturgic# a S#pt#m@nii
Mari, distr#g@nd aten]ia
credincio[ilor de la evenimentele
din preajma p#timirii lui Hristos, [i
\ndrept@nd aceast# aten]ie iar#[i
spre sine.
Se face, de asemenea, Maslu
pentru cei s#n#to[i, [i Joi sau Vineri
din S#pt#m\na Patimilor, iar pe
alocuri chiar \n Marea S@mb#t#,
\naintea Ceasurilor (sau a
Liturghiei), \n amintirea ungerii
trupului M@ntuitorului cu
miresme, de c#tre mironosi]e.
_n acele parohii care s#v@r[esc
Maslul \n Marea Miercuri, sau
\n alte zile din s#pt#m@na
Patimilor ar fi de dorit mutarea
acestei slujbe c@ndva \nainte de
\nceputul S#pt#m@nii Mari,
probabil \ntr-una din zilele din
s#pt#m@na a [asea din Post.
Atunci ar sluji cu adev#rat ca o
preg#tire pentru intrarea noastr#
\n S#pt#m@na Patimilor.
_n unele locuri din Biserica
Greciei se obi[nuie[te s# se fac#
Maslu [i \n ziua Sf@ntului Iacob,
fratele Domnului (23 octombrie).
_n ceea ce prive[te timpul din
zi, se indic# diminea]a, cum se
f#cea de regul# pretutindeni, p@n#
nu de mult; \n ultimul timp se
obi[nuie[te s# se fac# Maslu de
ob[te [i dup# amiaz# (spre sear#),
c@nd credincio[ii sunt mai liberi [i
pot lua parte la slujb#.
Este o practic# neconform#
duhului ortodoxiei s#v@r]irea Tainei
la miezul nop]ii pe considerentul c#
ar avea o mai mare eficacitate. Poate
singura eficacitate sporit# este cea
financiar# pentru preotul slujitor [i
\n niciun caz cea duhovniceasc#
deoarece, pe de o parte, se poate
cultiva un fals pietism, aproape de

1/2012

supersti]ie, iar pe de alt# parte se


poate produce o ruptur# \n
comunitatea cre[tin#. De asemenea,
nu se justific# de a sluji Sf@ntul
Maslu noaptea deoarece ciclul
slujirii \n Biserica cre[tin# este acela
de a anticipa si de a preg#ti lumina
(Slujirea Sfintei Liturghii diminea]a)
[i nu de a s#v@r[i lucruri \n \ntuneric,
\n ascuns; Biserica a ie[it din
catacombe de aproximativ 1700 de
ani, nu mai este supus# persecu]iilor,
iar singurele slujbe nocturne la
parohii sunt cele s#v@r]ite la Marile
Praznice \mp#r#te[ti sau cu alte
ocazii oficiale.
_n s#v@r[irea Tainei s-au mai
\nregistrat [i o serie de practici [i
inova]ii individuale, unele
neconforme cu tradi]ia liturgic# [i
regula tipiconal#, iar altele izvor@te
dintr-un exces de evlavie sau
pietism exagerat.
_n timpul oficierii Tainei
Sf@ntului Maslu, unii credincio[i
\ntind \n fa]a preo]ilor haine,
prosoape [i lenjerie de corp (ale
membrilor absen]i ai familiilor
lor), pentru a fi unse cu untdelemn
sfin]i [i preo]ii slujitori admit [i
chiar \ncurajeaz# asemenea obicei
susceptibil de pericolul alunec#rii
pe panta unui empirism magic sau a
m i n i m a l i z # r i i Ta i n e i p r i n
cobor@rea acesteia la nivelul
ierurgiilor sau a confund#rii ei cu
cele mai obi[nuite slujbe: molitfe,
dezleg#ri, binecuv@nt#ri, sfe[tanii.
S f i n t e l e Ta i n e s e
administreaz# numai persoanelor
prezente la oficierea lor [i care
beneficiaz# de roadele [i efectele
Tainelor [i nu prin substituiri cu
alte persoane umane sau obiecte
ne\nsufle]ite, pentru a nu se ajunge
la parodierea lucr#rilor de cult.
S#v@r[irea Maslului pe haine,
pe motiv c# persoana nu poate sau
nu dore[te s# vin# la biseric#, nu
este compatibil# cu demnitatea [i
func]ionalitatea Tainei, care

RENA{TEREA

trebuie s#-[i p#streze importan]a [i


caracterul ei sacramental, ca Tain#
de excep]ie \n via]a credincio[ilor.
Tot legat de Taina Sf@ntului
Maslu este [i practica deschiderii [i
citirii Sfintei Evanghelii, \nainte de
otpustul slujbei, dup# cea de-a
[aptea rug#ciune [i ungere a
bolnavului cu untdelemn sfin]it.
Potrivit r@nduielii prescrise \n
Molitfelnic sau Aghiasmatar, dup#
citirea celor [apte grupe de texte
liturgice, rug#ciune pentru bolnav
[i ungerea acestuia \nso]it# de
citirea rug#ciunii de t#m#duire:
P#rinte Sfinte, doctorul sufletelor
[i al trupurilor... care cuprinde
formula Tainei preotul - protos - ia
Sf@nta Evanghelie, o d# bolnavului
s# o s#rute [i apoi o deschide el
\nsu[i dup# care o a[eaz# cu fa]a \n
jos peste capul bolnavului, [i
pun@nd deasupra ei Molitfelnicul,
cite[te din el a opta rug#ciune:
_mp#rate Sfinte, \ndurate [i multMilostive...
Deci, deschiderea Sfintei
Evanghelii se face de c#tre preot [i
nu de c#tre bolnav. _ns# ceea ce este
[i mai grav [i condamnabil \n
acela[i timp este faptul c# foarte
mul]i preo]i citesc aceast#
Evanghelie [i lucrul acesta
genereaz# cultivarea [i r#sp@ndirea
a tot felul de supersti]ii, c#ci \n
func]ie de con]inutul pericopei
evanghelice [i de culoarea
vignetelor [i a chenarelor observate
\n pagin# se nasc \n r@ndurile
credincio[ilor tot felul de
interpret#ri [i preziceri eronate
referitoare la soarta lor care poate fi
favorabil# sau nefavorabil# raport
cu explica]ia pe care [i-o \nsu[esc
ei.
Inova]iile sunt p#gubitoare [i
d#un#toare pentru fiin]a [i
omogenitatea formelor [i
r@nduielilor de cult. La fel sunt [i
devierile de la regula tipiconal#.
Acestea nu pot s# aduc# ceva nou,

mai bun sau superior fa]# de acest


inepuizabil tezaur de doctrin#,
pietate [i sim]ire cre[tin#,
experimentat, verificat [i consfin]it
de \ntreaga Biseric#, ci dimpotriv#,
contribuie la dezmembrarea [i
desfigurarea lui.
Identitatea perfect# a actelor
[i formelor de cult este expresia
fidel# a unit#]ii de credin]#, a vie]ii
de comuniune [i a sim]irii
religioase care leag# pe fiii
duhovnice[ti ai aceleia[i Biserici.
Aceast# uniformitate liturgic#, de[i
exist#, nu se manifest# absolut \n
aceea[i manier# la nivelul parohial,
dec@t \n linii generale [i esen]iale.
Pr. Prof. Dr.
Mih#i]# Constantin SIMION
Bibliografie

1. Biblia sau Sf@nta Scriptur#,


Editura Institutului Biblic [i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe
Rom@ne, Bucure[ti, 2001.
2. Pr. D. Buzatu, Din Istoria
Molitvelnicului Ortodox, \n
"Mitropolia Olteniei", an XVIII
(1966), nr. 1-2, pag. 16-46.
3. _ndrum#ri misionare, coordonator
Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu, Editura
Institutului Biblic [i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
Bucure[ti, 1975.
4. Paul Meyendorff, Taina Sf@ntului
Maslu, traducere, prefa]# [i note de
Cezar Loghin, Editura "Rena[terea",
Cluj-Napoca, 2011.
5. Arhim. Lect. Dr. Vasile Miron,
Unitatea Liturgic# \n Ortodoxie [i
specificit#]i cultice locale, \n
"Ortodoxia", an LVI (2009), nr. 3-4,
pag. 109-131.
6. Molitvelnic, edi]ia 1998, Editura
Institutului Biblic [i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
Bucure[ti, 1998.
7. Pr. Prof. Dr. Dumitru St#niloae,
Teologia Dogmatic# Ortodox#, vol.
III, Editura Institutului Biblic [i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe
Rom@ne, Bucure[ti, 1978.

RENA{TEREA

1/2012

Aspecte ale activit#]ii Bisericii pe plan


social-filantropic p@n# \n sec. al XIX-lea
_nc# din perioada primar#, Biserica s-a preocupat
de ocrotirea persoanelor, a grupurilor [i comunit#]ilor
aflate \n situa]ii materiale precare. P@n# \n secolul al
XIX-lea, asisten]a social# practicat# de institu]iile
religioase a fost principalul punct de sprijin pentru
s#raci [i pentru celelalte categorii defavorizate.
Acestora li s-au al#turat ini]iativele oamenilor cu stare
material# deosebit#, care au organizat activitatea
social# \ntr-o form# institu]ionalizat# \n cadrul
a[ez#mintelor [i mai apoi a funda]iilor pe care le-au
\ntemeiat.
Dac# \n perioada de \nceput activitatea
filantropic# era organizat# la nivelul fiec#rei
comunit#]i ca form#
de milostenie, \n
f u n c ] i e d e
posibilitatea de
sus]inere a
m e m b r i l o r
acestora, \ncep@nd
cu secolul al IV-lea,
de la edictul de
toleran]# al
Sf@ntului \mp#rat
Constantin cel
Mare [i p@n# la
Iustinian, vor fi
\nfiin]ate institu]ii
asisten]iale precum:
b re f o t ro f i i l e leag#ne pentru
copiii abandona]i \n v@rst# de p@n# la 7 ani;
orfanotrofiile - orfelinatele; partenocomiile - case de
ad#post pentru tinerele fete provenite din familiile
s#race sau orfelinate; ghirocomiile - azile pentru
v#duve b#tr@ne [i f#r# sprijin; Societatea religioas# a
Parabolanilor - grupuri de voluntari cre[tini care
\ndeplineau servicii sanitare \n folosul celor afecta]i de
diferite maladii. Sf@ntul Vasile cel Mare a organizat
vasiliadele, dezvolt@nd \n felul acesta tradi]ia
\nfiin]#rii bolni]elor [i a institu]iilor sociale, mai ales \n
jurul marilor m#n#stiri. Legiuirile \mp#ratului
Justinian I, codificate \n Digeste, Institute [i Novele,
\nt#resc existen]a bolni]elor, devenind bunuri
organizate [i administrate dup# or@nduirile de stat (1).
Func]ion@nd autonom sau \n interiorul
a[ez#mintelor religioase, acestea se bucurau [i de
\ndrumarea spiritual# a episcopilor, educatorilor
religio[i [i duhovnicilor.

De[i s-a \ncercat o prezentare secularizat# a rolului


[i activit#]ilor bolni]elor [i a[ez#mintelor biserice[ti,
care - potrivit lui N. V#t#manu - nu puteau fi spitale,
ci acele p#r]i ale m#n#stirii \n care se ad#posteau
c#lug#rii b#tr@ni [i bolnavi pentru a duce o via]# mai
u[oar# (2), aceasta s-a datorat \n mare m#sur#
contextului secularizat al societ#]ii rom@ne[ti \n cea
de-a doua parte a secolului al XX-lea. Tradi]ia
activit#]ii sociale [i a \ngrijirii bolnavilor \n cadrul
bolni]elor m#n#stire[ti s-a p#strat [i transmis prin
formarea continu# de ucenici care-[i desf#[urau
misiunea \n cadrul acestor a[ez#minte, fapt ce reiese
din manuscrisul 1599 de la M#n#stirea Cernica, p#strat
\n Biblioteca
Academiei Rom@ne
de secol XIX, o carte
dohtoriceasc# ce sau f#cut prin os@rdia
p#rintelui Nikanor
bolnicerul, ucenicul
r#posatului
Ghelasie bolnicerul,
care descoper# at@t
aceast# tradi]ie c@t [i
preocup#rile pentru
transmiterea
informa]iilor cu
c o n ] i n u t
farmacoterapeutic
(3).
_n perioada
anterioar# acestui secol, a[ez#mintele religioase au
fost \ntemeiate [i sus]inute prin danii [i alte privilegii
de c#tre domnii [i boierii ]#rii, pentru a asigura
asisten]a medical# de care era nevoie \n decursul
vremii. _ncep@nd cu secolul al XV-lea, s#racii
adev#ra]i se delimiteaz# de cei fal[i prin organizarea \n
fr#]ii \n jurul bisericilor, pe enorii sau mahalale,
ajung@nd ca fiecare biseric# s# aib# s#racii lor. Domnii
r@nduiesc \n aceast# perioad# ca fr#]iile s#racilor s# fie
\n grija mitropolitului sau al or@nduitului lui. _n
hrisoavele institu]iilor de binefacere reg#sindu-se at@t
scopurile acestora c@t [i numeroase citate [i \nv#]#turi
biblice care \nt#resc rolul milosteniei [i al grijii fa]# de
cei bolnavi.
Ctitorii domni \i vor \ndruma pe medicii prezen]i
la cur]ile domne[ti s#-[i \mp#rt#[easc# din experien]a
lor [i personalului \ngrijitor. La curtea lui {tefan cel
Mare se afla \n 1502 doctorul Mateiu Muriano, apoi

10

1/2012

RENA{TEREA

medicul Girolamo de Cesena \n 1504, care se va


consulta \n privin]a bolii domnitorului cu Leonardo
Massari, doctor vestit la Buda, [i cu un doctor evreu de
la Curtea hanului t#t#r#sc, fiind \nt@lni]i \n ]#rile
rom@ne pe parcursul secolului al XVI-lea, doctori
arabi, evrei [i italieni. Pe de alt# parte, \n secolul al
XVI-lea fost b@ntuit de cium#, Documentele
Hurmuzachi amintind de epidemiile din 1579, 1588 [i
1592, iar a[ezarea u[or izolat# a bolni]elor m#n#stire[ti
avea [i rolul acesta social-medical. La curtea lui
Constantin Br@ncoveanu sunt \nt@lni]i, ca medici
curan]i ai cur]ii [i sfetnici ai domnitorului, doctorul
Iacob Pilarino, doctorul Pantaleone, doctorul Ion
Comnenul, profesor de [tiin]ele fisico-matematice la
{coala cea Mare de la Sf. Sava \ntre 1680-1700 (4).
La m#n#stirile v@lcene Bistri]a, Cozia, Horezu,
Dintr-un Lemn,
precum [i la
Centrul eparhial
a u
f o s t
construite
bolni]e [i
a[ez#minte
sociale. Una
dintre cele mai
vechi bolni]e
din aceast#
parte a ]#rii,
a t e s t a t #
d o c u m e n t a r,
este cea de la
Bistri]a, ridicat#
de Barbu
Craiovescu. _n
documentele
acestei m#n#stiri s-au g#sit \nsemn#ri despre vindec#ri
de tifos, epilepsie, psihopatii [i cium#. Bolni]a de la
Cozia, din care azi se mai p#streaz# o singur# cl#dire, a
fost construit# de Radu Paisie la 1542. Bolni]a de la
Horezu a fost ridicat# de Maria Br@ncoveanu. _ntregul
complex, \nconjurat de ziduri, s-a construit odat# cu
cl#direa bisericii, pentru a folosi drept locuin]#
c#lug#rilor bolnavi, preo]ilor, precum [i pelerinilor. La
aceast# bolni]# au fost trata]i [i bolnavi veni]i din afara
m#n#stirii, dovad# fiind mormintele de mireni g#site
\n cimitirul vechi, \n urma s#p#turilor arheologice (5).
_n ziua martiriului Sf@ntului Voevod Constantin
Br@ncoveanu, P#una Doamna, so]ia lui {tefan
Cantacuzino, era \ngrijit# la bolni]a M#n#stirii Dintrun Lemn, la 15 august 1714, de o boal# necunoscut#,
cu manifest#ri nervoase, isterice (6).
Secolul al XVIII-lea este [i secolul \n care prin

reformele lui Kiselef, Alexandru Ipsilanti, Grigorie


Al.Ghica, a fost creat# asisten]a medical# public#, cu
medici publici, f#r# a exclude asisten]a bisericeasc#,
pe care \ncearc# s# o reglementeze, Al. Moruzi
dispun@nd la 5 aprilie 1793 ca din veniturile M#n#stirii
Sf. Spiridon din Bucure[ti, s# se fie acordate ajutoare
pentru "obraze sc#p#tate [i neputincioase" (7). S#racii
umili [i cei infirmi au r#mas \n grija Bisericii, statul
preocup@ndu-se \n special de asistarea celor ce
suferiser# accidente, de molim#, r#zboaie sau v#duvie,
pentru ca ulterior s# fie reintegra]i \n via]a social#.
Cu secolul al XIX-lea atitudinea domnilor [i a
statului fa]# de Biseric# a fost una secularizat#, lucru
care nu a \mpiedicat Biserica s#-[i continue activitatea
filantropic#. Spre sf@r[itul secolului, mediul
universitar francez va concretiza asisten]a religioas# \n
c a d r u l
conceptului de
cre[tinism social,
concept ce va fi
r#sp@ndit ulterior
\n toat# Europa.
L a
b a z a
teoretiz#rii
acestui sistem a
stat \n mare parte
experien]a
Bisericii pe
planul socialfilantropic p@n#
\n secolului al
X I X - l e a ,
aspectele tradi]iei
c r e [ t i n e
constituind
principalul argument pentru implementarea acestuia.
Note
1. Constantin Bercu[, Contribu]ii la problema
bolni]elor m#n#stire[ti, \n "MO", 1970, nr. 1-2, pag. 40.
2. N. V#t#manu, De la \nceputurile medicinii
rom@ne[ti, Bucure[ti, 1966, pag. 99-143.
3. Dr. E. Gheorghiu, Dou# manuscrise cu con]inut
farmacoterapeutic provenite de la Bolni]a M#n#stirii
Cernica, \n "MO", 1970, Nr. 1-2, pag. 54.
4. Ionescu-Gion, George I., Doftoricescul me[te[ug
\n trecutul }erilor Rom@ne: Conferin]# ]inut# la Ateneul
Rom@n \n ziua de 16 Februariu 1892, pag. 16- 61.
5. Daniela C@rlea {ontic#, Bolnavii, mereu \n aten]ia
Bisericii, "Ziarul Lumina", 4 ian. 2012.
6. Ibidem, pag. 69-70.
7. V. A. Ureche, Istoria Rom@nilor, vol.VI, pag. 64.
Pr. Constantin OLARIU

RENA{TEREA

1/2012

11

Expresii iconografice privind tema vie]ii


\n pictura exterioar# a bisericilor de sat
din sec. XVIII-XIX, din jude]ul V@lcea

Tradi]ia picturii br@ncovene[ti se men]ine \n tot


cursul veacului al XVIII-lea, iar continuarea [colii de
la Hurezi se poate urm#ri \n toate regiunile }#rii
Rom@ne[ti. Pretutindeni zugravi autohtoni apar]in@nd
acum centrelor artistice locale, izolate \ns# unele de
altele, practic# arta ce p#streaz# cu convingere tradi]ia
picturii br@ncovene[ti, dar care-[i fac drum - fie prin
circula]ia operelor de provenien]# greceasc#, fie prin
ilustra]ia de carte cu con]inut simbolic sau narativ,
opere ce se bucurau de o larg# difuzare [i erau
apreciate \n mediile c#lug#re[ti cu pronun]ate accente
de occidentalizare comune \ntregii lumi balcanice (1).
_n a doua jum#tate a secolului al XVIII-lea [i p@n# \n
primele decenii ale veaculului al XIX-lea, pictura
v#de[te \n }ara Rom@neasc# o capacitate de crea]ie
vie. _n vreme ce iconografia tradi]ional# se men]ine
mai ales \n mediile c#lug#re[ti, o accentuat# \nnoire
substan]ial# se petrece sub impulsul unei sensibilit#]i
artistice hr#nite de fondul viguros al crea]iei populare.
Este timpul c@nd se pun bazele formelor picturii clasei
mijlocii ce prezint# tr#s#turi comune at@t \n t@rguri, \n
ora[e c@t [i \n mediul s#tesc.
Despre m#n#stirile din Bucovina, cu c@teva
decenii \n urm#, marele critic de art# J. Strazgowski
scria c# ceva asem#n#tor nu ofer# nici o alt# ]ar# in
lume. Ceea ce uime[te mai presus de orice sunt
zugr#velile exterioare care, \ncadrate \n peisaj,
impresioneaz# poate \n gradul cel mai \nalt. Emo]ia
provocat# de priveli[tea acestor picturi a avut darul s#

fac# s# se uite c# noi mai avem [i \n alte p#r]i ale ]#rii


loca[uri biserice[ti cu picturi murale exterioare, f#r#
\ndoial# \ns# c# nu de aceea[i valoare artistic# [i nu din
aceea[i epoc#, dar interesante din alte puncte de
vedere, a[a cum sunt cele din zona Olteniei (2).
Aceste grupuri nu sunt desigur \nt@mpl#toare [i
\n]elesul lor pentru bisericile din Oltenia, este o
leg#tur# cu activitatea echipelor de zugravi, me[teri
]#rani care lucrau de obicei \ntr-o regiune limitat# (3).
Bisericile din Oltenia sunt din a doua jum#tate a
secolului al XVIII-lea [i \nceputul celui urm#tor.
Nicolae V#tmanu are meritul de a fi sesizat un caz
unic \n iconografia balcanic# [i anume: prezen]a lui
Hipocrate din Cos - medic [i moralist sub al c#rui
jur#m@nt se afl# p@n# ast#zi breasla medical# - prins \n
hora filosofilor [i sibilelor pe fa]adele unor
monumente din nordul Olteniei. Dac# acum dou#
decenii Hipocrate (Ipocrat(i), Ipocratis, Ipocast etc.)
fusese depistat la exteriorul doar a dou# biserici din
V@lcea (biserica mare din C@ineni [i Sf@ntul Nicolae
Coast# din comuna P#u[e[ti M#gla[i) ast#zi, cercet#ri
noi au putut indentifica 11 monumente, cu
reprezentarea medicului, ceea ce arat# a fi un aspect
semnificativ.
Preferin]a iconografiei din }ara Rom@neasc#
pentru efigia lui Hipocrate [i nu pentru cea a lui
Galenius (larg acceptat de iconografia occidental#),
fapt datorat, credem, \n primul r@nd, frecven]ei cu care
este citat \n "c#r]ile de \n]elepciune", constituie un

12

1/2012

RENA{TEREA

argument \n favoarea revizuirii unor p#reri ce tind s#


ata[eze iconografia frizelor cu filosofi [i sibile,
\ntocmai ca [i textele Minunilor Maicii Domnului,
modelelor apusene cunoscute prin filier# polonoucrainian# (4).
Zugr#virea pe fa]adele ctitoriilor v@lcene, gorjene
[i arge[ene a lui Hipocrate din Cos, a lui Euripide, a
cinicului Diogen, a sclavului \n]elept Esop nu relev# o
anumit# manier# de a dovedi erudi]ie, ci un anumit tip
de cultur# tradi]ional#, \n acela[i timp elevat# [i
eclectic#, ce amestec#, totodat# dezinvolt [i deliberat,
chipurile filosofilor "consacra]i" cu cele ale
personajelor livre[ti ridicate la rang de "filosofi"
(Arhimede, Esop, AfroditianPersul etc.) realiz@ndu-se o o
structur# simbolic#. Procedeul
este similar cu citirea \n Floarea
darurilor, de pild#, sau \n
hronografe, a diverselor "ziceri"
atribuite deopotriv# sfin]ilor
p#rin]i, filosofi sau scriitori
laici, adic# celor care au p#[it pe
calea des#v@r[irii lor morale [i
intelectuale. Asimil@nd
procedeul unor asemenea
\nscrieri [i cit#ri, zugravii din
}ara Rom@neasc# \n[iruie
chipurile celor care profes@nd
virtutea, au s#dit \n inimi
speran]e, cu alte cuvinte, bune
vestiri despre un viitor ce
prive[te, \n egal# m#sur#,
condi]ia uman# [i istoria ]#rii
(5).
Pe \ntreg teritoriul,
epidemiile de cium#, ce \nso]esc
ca o umbr# funest# r#zboaiele
succesive din 1768-1774, 17871792, 1806-1812, mizeria ce o
declan[eaz#, fac ravagii \n r@ndurile popula]iei, dar,
mai cu seam#, ale armatelor. Prezen]a pe fa]adele unor
biserici din }ara Rom@neasc# a Sf@ntului Haralambie
izb#vitoriu(l) d# cium# [i a Sf@ntului Grigorie
Decapolitul este consecin]a direct# a acestei realit#]i,
pe care numai minunea p#rea s-o mai st#p@neasc#.
Devenit patronul unor miracole \n care \[i \nvestesc
speran]a cei atin[i, dar [i cei amenin]a]i de epidemie,
Sf@ntul Haralambie face o carier# pu]in obi[nuit# \n
contextul iconografiei epocii la care ne referim.
Ursarii, ca [i aurarii, se num#rau printre robii
domniei. Primii, eminamente nomazi, dres@nd ursul s#
joace, dar [i s# calce, cap#t#, \n chip de p#stori ai
diavolului, virtu]i taumaturgice. Dac#, apel@nd la

sugestiile "Florile darurilor", se poate admite


interpretarea Mariei Golescu c# pedepsirea ursului ar
simboliza m@nia \nfr@nat#, ar trebui avut# \n vedere,
totodat#, [i credin]a satului rom@nesc c# ursul unde
joac# alung# toate relele: bolile, farmecele [i dracii.
Dar motivele reale ale \nf#]i[#rii ursarilor pe fa]adele
unor biserici din }ara Rom@neasc# nu sunt \nc# pe
drept l#murite.
Roata vie]ii este un element ce vorbe[te despre
destinul omenesc. Eterna prefacere [i re\ntoarcere la
valorile arhetipale, cre[terea [i descre[terea istoric#,
rotunjimea conceptelor abstracte ]in de concep]ia
tradi]ional# asupra existen]ei [i istoriei, pe care ob[tea
rom@neasc# a p#strat-o p@n# \n
secolul al XIX-lea. Zugr#virea la
exteriorul unor ctitorii a Ro]ii
vie]ii, simbol sugestiv al periplului
ciclic, rotund, al vie]ii [i destinului
omenesc ne st# drept dovad#. A[a
cum \n manuscrisul Albinei
(Floarea darurilor) copiat de Sava
Popovici din R#[inari, al#turi de
pilda _mp#rat pentru un an
(preluat din _nv#]#turile lui
Neagoe Basarab) este desenat# o
roat# a vie]ii, pe fa]ada bisericii
din c#tunul Schitu Matei, al#turi
de scena conversa]iei dintre
moarte [i t@n#rul domn
\mp#r#tesc, zugravii au a[ezat
Roata vie]ii str#juit# de \ngeri,
c#ruia i se adaug# [i un text
explicativ; Via]a omului este /ca o
roat# care s# \nv#r/te[te p@n# la o
vreme / apoi cel p#c#tos / sau
pogor@t \n iad. Cele trei etape
fundamentale ale existen]ei
umane sunt clar precizate prin
imagine [i cuv@nt. _n st@nga, omul
\ncearc# sui[url rotirii \nso]it de textul: Acum da(i) [i
tr#i(e[ti). Deasupra, omul \ncoronat de maturitate,
al#tur# cuvintele: falnicul ce se va ar#ta mie. _n
dreapta, al treilea stagiu al existen]ei: omul aruncat \n
focul ghenei c#scate. Al#turi, textul: O, ce-am fost / [i
iat# / acum unde am venit (6).
Reprezent#rile Ro]ii vie]ii de la P#u[a [i Doze[ti,
sunt interpret#ri sui generis ale \n]eleptei lamenta]ii
Vanitas vanitatum et omnia vanitas. Erminia
intituleaz# scena "Zadarnic# lumea asta (...)" (7).
La Doze[ti, fabula B#tr@nul [i moartea este
\nso]it# de lupta lui Samson cu leul, de Cocor, de
Roata vie]ii [i de _nfrico[ata moarte c#lare. Astfel de
asocieri, deloc \nt@mpl#toare, ne \nt#resc convingerea

RENA{TEREA
c# pictura exterioar# a monumentelor din }ara
Rom@neasc# propune un program de filosofare nu at@t
pe tema precarit#]ii existen]ei, c@t pe tema valorii vie]ii
[i speran]ei.
Multe reprezent#ri animaliere se dovedesc a fi
elementele codificate ale acestei medita]ii. Astfel,
cocorul sau barza, ce apare, \n general \n preajma
scenelor ce figureaz# tema mor]ii, au rol de straj#, c#ci
ucig@nd [arpele te p#ze[te de somnul mor]ii.
{i poate c# nu trebuie uitat# semnifica]ia pe care o
acord# Aristotel [i Plinius acestei p#s#ri care, \n Egipt,
omor@nd [erpii veni]i din Etiopia, lupt# pentru
p#m@ntul lor. Sensul moral [i exemplar al acestor
reprezent#ri este evocator (8).
Ceasurile Solare constituie poate
cea mai subtil# \ncifrare a filosofiei
despre via]#, ele sunt redate pe fa]ada
cea mai \nsorit# a monumentului [i
unde sunt ilustrate pildele filosofice[ti
despre moarte [i via]#. Ceasurile
solare au rolul de a num#ra timpii [i,
prin aceast# implacabil# num#r#toare,
ele \[i rememoreaz# [i \[i traseaz#
perspectiva trecerii \n nefiin]#.
Num#r# \ns#, atemporal [i ceasurile ce
vor aduce vestirea cea bun#, fiind,
ne\ndoielnic, incluse \n programul
iconografic general al picturii murale
exterioare din }ara Rom@neasc#.
Impactul simbolului asupra realit#]ii
\[i afl#, aici, o des#v@r[it# \mplinire
(9).
Via]a se opune fundamental
mor]ii, iar iconografia picturii murale
exterioare din }ara Rom@neasc#
constituie, de fapt, o pledoarie \n
favoarea vie]ii. La biserica de la
Neghine[ti Cacova la exteriorul pridvoarelor este
zugr#vit doar, simplu, peisajul, luminos [i lipsit de
anima]ia v@n#torii. Alteori, \n mod selenar apare c@te
un arbore sau un p@lc de copaci solitari care se v#d
surprin[i ca imagini de sine st#t#toare. Acest peisaj ce
num#r# brazii cu frunza peren#, chiparosul athonit [i
stejarul p#durilor noastre pare a fi un peisaj din raiul lui
Adam \nainte de c#dere, adic# al vie]ii [i al luminii
permanente.
Vi]a de vie al#turi de peisaj - care este simbol
declarat al vie]ii - \mbr#]i[eaz# cu vrejurile sale
coloanele pridvoarelor. Vi]a de vie, vi]a, cum este
desenat# pe coloanele pridvorului bisericii din Tite[ti
\n }ara Lovi[tei, pare a fi extensia \ns#[i a naturii

1/2012

13

asupra realiz#rilor umane. Vi]a simbolizeaz# via]a [i


permanenta \nviere, \ntruc@t natura [tie s# ocroteasc#
specia [i civiliza]ia omului, nel#s@nd-o nicic@nd s#
piar# (10).
Iconografia picturii murale exterioare a ctitoriilor
de sat din V@lcea, constituie o \n]eleapt# dizerta]ie
despre via]# [i moarte, o cugetare, magnific exprimat#
simbolic, ce demonstreaz# o capacitate de sintez#
unic#, vigoare intelectual# totodat# cultivat# [i subtil#,
un sim] estetic care nu respinge emo]ia, toate
decurg@nd dintr-un filon nesecat de originalitate
creatoare. Dens# ca semnifica]ie, aceast# iconografie
sus]ine un fenomen artistic egal ca valoare [i putere
de semnificare tuturor celor care au
marcat marile momente ale culturii
medievale rom@ne[ti.
Bibliografie
1. ***Istoria Artelor Plastice \n
Rom@nia, Ed. Meridiane 1970.
2. Br#tulescu Victor, Biserici din Arge[
[i V@lcea, Bul. Com. Mon. Ist., XXVII,
1934.
3. Idem, Biserici din Transilvania, \n
Omagiu pentru fra]ii Al. [i I. I. Lapedatu ,
Bucure[ti, 1936.
4. Paleolog Andrei, Pictura exterioar#
din }ara Rom@neasc#, Ed. Meridiane,
1984.
5. {tef#nescu I. D., Iconografia artei
bizantine [i a picturii feudale rom@ne[ti,
Ed. Meridiane, 1973.
6. V#tmanu Nicolae, Hipocrate printe
filosofi [i sibile \n pictura noastr#
bisericeasc#, B.O.R. anul LXXXVII, nr 78, iulie august 1969.
Note
1. ***Istoria Artelor Plastice \n Rom@nia, Ed.
Meridiane 1970, pag. 72.
2. V. Br#tulescu, Biserici din Arge[ [i V@lcea, \n Bul.
Com. Mon. Ist., XXVII, 1934, pag. 4.
3. Nicolae V#tmanu, Op.cit., pag. 837.
4. Andrei Paleolog, Pictura exterioar din }ara
Rom@neasc, Ed. Meridiane, 1984, pag. 32.
5. Andrei Paleolog, Op. cit., pag. 32.
6. Ibidem ,pag. 58.
7. Ibidem.
8. Ibidem, pag. 59
9.Ibidem, pag. 60.
10. Ibidem.

Ierom. drd. Nectarie LICIU

14

1/2012

RENA{TEREA

_nt@lnirile Duhovnice[ti: Hristos Domnul,


Doctorul sufletelor [i trupurilor noastre
Biserica \i face p#rta[i pe credincio[ii s#i la tr#iri
duhovnice[ti, \mp#rt#[indu-le din bog#]ia de har [i de
daruri care se revars# din \nv#]#tura, jertfa [i _nvierea lui
Hristos. Postul Mare sau Postul Pa[tilor este perioada de
preg#tire pentru Sfintele Pa[ti, fiind asem#nat adesea cu o
c#l#torie duhovniceasc# c#tre S#pt#m@na Patimilor [i
_nviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de
mare nevoin]# sufleteasc# [i trupeasc# pentru to]i
credincio[ii.
Biroul de catehizare a tineretului din cadrul
Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei R@mnicului, \n
parteneriat cu A.S.C.O.R. Filiala R@mnicu-V@lcea a
organizat \n perioada 9 martie - 4 aprilie 2012, programul
"_nt@lniri duhovnice[ti", edi]ia a II-a 2012, sub titlul
generic Hristos Domnul, Doctorul sufletelor [i trupurilor
noastre.
Proiectul spiritual-duhovnicesc a fost organizat cu
binecuv@ntarea _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, [i la ini]iativa Preasfin]itului
P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului, de c#tre Biroul de Catehizare
a Tineretului din cadrul Eparhiei R@mnicului [i
A.S.C.O.R. Filiala R@mnicu-V@lcea.
Conferin]ele au fost sus]inute \n Sala "Iosif
Episcopul" din cadrul A[ez#m@ntului Pastoral Cultural
"Sf@ntul Ierarh Calinic", aflat \n incinta Centrului
Eparhial. Evenimentul se \ncadreaz# \n seria
manifest#rilor dedicate Anului omagial al Tainei
Sf@ntului Maslu [i al \ngrijirii bolnavilor.
Astfel seria manifest#rilor a fost deschis# \n data de 9
martie, de c#tre Preasfin]itul Andrei F#g#r#[anul, prin
prezentarea temei Taina Sf@ntului Maslu - Taina
vindec#rii noastre. Preasfin]ia Sa apreciaz# Taina
Sf@ntului Maslu drept Taina prin care noi credincio[ii ne
sfin]im sufletul [i trupul, ne sfin]im inima [i via]a noastr#.
_n Taina Sf@ntului Maslu, noi cerem mil# [i \ndurare de la
Prea Bunul Dumnezeu pentru iertarea p#catelor [i
vindecarea sufleteasc# [i trupeasc#.
_n cea de-a doua \nt@lnire, pe 16 martie, Domnul
Prof. Dr. Pavel Chiril# a vorbit celor prezen]i despre
Cauzele spirituale ale bolilor, tem# solicitat# at@t de c#tre
bolnavi, c@t [i de c#tre cadrele medicale care \i \ngrijesc
pe bolnavi. De exemplu, \n Facultatea de Medicin# aprecia domnia sa - nimeni nu vorbe[te despre cauzele
spirituale ale bolilor. Cercet@nd Sf@nta Scriptur#,
operele patristice [i experien]a vie a Bisericii, vedem c#
de fapt exist# foarte multe cauze spirituale ale bolilor.
Dac# ele sunt cercetate la patul bolnavului, \n \nt@lnirea
cu bolnavul [i \n conlucrarea cu duhovnicul, cu preotul,
acest lucru este benefic pentru c# ajut# la l#murirea
diagnosticului odat# \n plus [i bine\n]eles c# aceasta are

[i \mplica]ii terapeutice.
Vineri, 23 martie, preo]i, monahi, monahii [i
credincio[i din Arhiepiscopia R@mnicului, au avut
bucuria duhovniceasc# a re\nt@lnirii cu Preasfin]itul
P#rinte Emilian Lovi[teanul care a prezentat tema Omul
\ntre boal# [i vindecare, o tem# destul de complex#
pentru c# vorbim de boala [i vindecarea sufletului [i a
trupului [i dac# p#catele ne \mboln#vesc, avem nevoie de
harul lui Dumnezeu ca s# fim vindeca]i. Biserica ne
a[eaz# mijloacele necesare pentru a primi vindecare,
Sfintele Taine [i Sfintele Ierurgii, mijloacele prin care
mai \nt@i dob@ndim vindecarea sufletelor [i a trupurilor
noastre [i apoi ne m@ntuim.
Ultima \nt@lnire, pe 4 aprilie, Pr. Prof. Univ. Dr.
Constantin P#tuleanu, a realizat o ini]iere \n
Spiritualitatea Triodului \n Tradi]ia Ortodox# [i rolul s#u
\n via]a duhovniceasc# a credincio[ilor. Este o perioad#
a anului bisericesc \n tradi]ia noastr# ortodox# \n care
fiecare dintre noi \ncearc# s# depun# un efort
duhovnicesc, spiritual [i ascetic pentru a \nt@mpina a[a
cum se cuvine Marele Praznic al _nvierii Domnului,
pentru a ne bucura de Lumin# [i _nviere. Sigur c#
perioada aceasta este [i o perioad# de nevoin]#, de
ascez# [i post pentru ca trupul s# coboare [i s# se sub]ieze
pentru a da [ans# sufletului s# capete consisten]# [i s#
\nceap# parcursul \nduhovnicirii a precizat P#rintele
Profesor.
_nt@lnirile duhovnice[ti se al#tur# eforturilor noastre
de sfin]ire \n care rena[te comuniunea oamenilor
\ntreolalt# [i a acestora cu Dumnezeu. Hristos Domnul,
Doctorul sufletelor [i trupurilor noastre ne ajut# prin
Sfintele Taine [i Sfintele Ierurgii spre a \nainta \n
_mp#r#]ia Sfintei Treimi, d#ruindu-ne, odat# cu n#dejdea
\nvierii noastre, darurile Sale cele bogate.

Pr. Constantin C_RSTEA,


Consilier Cultural

RENA{TEREA

1/2012

15

Memorialul "Bartolomeu Valeriu Anania"

Pe data de 18 martie a.c., s-au \mplinit 91 de ani


de la na[terea, \n comuna Gl#vile-V@lcea, a
vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu
Anania.
Ca semn al pre]uirii pe care v@lcenii \l poart#
vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu,
Arhiepiscopia R@mnicului \mpreun# cu Prim#ria
Municipiului R@mnicu-V@lcea, Funda]ia Cultural#
Sf@ntul "Antim Ivireanul", Facultatea de Litere - filiala
Rm. V@lcea a Universit#]ii din Pite[ti, Biblioteca
Jude]ean# [i alte institu]ii de cultur# [i de \nv#]#m@nt a
organizat \n perioada 15-20 martie 2012, edi]ia a doua
a Memorialului Bartolomeu Valeriu Anania.
Evenimentul a debutat \n comuna natal#, Gl#vile,
printr-o slujb# de pomenire, fiind continuat de
expozi]ia de carte Icoana patriei v@lcene \n crea]ia lui
Valeriu Anania, expozi]ie ce avut loc la biblioteca
comunal#.
_n cea de-a doua zi a manifest#rilor, la M#n#stirea
Ostrov, rug#ciunii i-a fost al#turat# prezentarea
dimensiunii spirituale a personalit#]ii Mitropolitului
Bartolomeu, pentru ca mai apoi, la Biblioteca "A. E.
Baconsky" din C#lim#ne[ti, \ntr-o Rotond# la alt plop
aprins: Bartolomeu Valeriu Anania -, s# fie prezentat#
opera sa literar# [i modul \n care aceasta a fost
receptat# \n via]a cultural# rom@neasc#.
Luni, 19 martie, la Sala de Conferin]e a Bibliotecii
Jude]ene "Antim Ivireanul" V@lcea, a avut loc
reuniunea cultural-artistic# pe tema Valeriu Anania \n
Cerurile Oltului, \n cadrul c#reia a fost elogiat#
personalitatea mitropolitului Bartolomeu printr-o

proiec]ie de film documentar, evoc#ri [i lans#ri de


c#r]i.
_n programul manifest#rii au fost incluse
urm#toarele evenimente:
Expozi]ia de carte Un mare scriitor [i teolog
rom@n: Bartolomeu Valeriu Anania;
Proiec]ia filmului documentar Monumente
v@lcene de art# religioas# (realizator Ligia Rizea);
_nt@lnirea cadrelor didactice de la Universitatea
"1 Decembrie" din Alba Iulia: moment \n cadrul c#ruia
au conferen]iat Prof Univ. Dr. Mircea Popa,
pre[edintele organiza]iei "Fr#]ia Ortodox# Rom@n#" [i
Lector Univ. Dr. Lucian-Vasile B@giu, autorul
volumului Valeriu Anania-scriitorul;
Prezentarea volumului Bartolomeu Valeriu
Anania, Cartea deschis# a \mp#r#]iei - Pr. Lector
Univ. Dr. Nicolae Jan (Alba lulia).
La finalul manifest#rii, Corala "Sf@ntul Antim
Ivireanul" a Catedralei Arhiepiscopale din R@mnicuV@lcea dirijat# de profesorul Marian Stroe a sus]inut
un recital de c@nt#ri religioase.
Mar]i, 20 martie, \n fa]a Libr#riei "Virgil Ierunca"
din R@mnicu-V@lcea, \n prezen]a _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, a avut loc Festivitatea de inaugurare
a Scuarului "Mitropolit Bartolomeu Anania", acest
spa]iu public fiind declarat de c#tre municipalitate
Spa]iu al comunit#]ii culturale a R@mnicului dedicat
Artelor, Meste[ugurilor, Tradi]iei [i Spiritualit#]ii
v@lcene.
_n aceea[i zi, \n Sala "Iosif Episcopul" din cadrul
A[ez#m@ntului Pastoral-Cultural "Sf@ntul Ierarh

16

1/2012

RENA{TEREA

Calinic", a avut loc reuniunea cultural-spiritual#


Serile cu Bartolomeu.
La \ntrunire a fost prezent [i _naltpreasfin]itul
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, care a
subliniat \n cuv@ntul de \nt@mpinare: A[ezarea
R@mnicului sub ocrotirea spiritual# a Sf@ntului Ierarh
Martir Antim Ivireanul, evlavia ierarhilor, preo]ilor [i
credincio[ilor fa]# de Sf@ntul Grigorie Decapolitul,
Sf@ntul Ierarh Calinic, Sf@ntul Antonie de la Iezer sau
a Sfin]ilor Martiri Br@ncoveni s-a descoperit [i \n
activit#]ile spiritual culturale ce s-au organizat de-a
lungul timpului, dovedindu-se a avea un rol formativ
deosebit pentru fiii duhovnice[ti ai Eparhiei
R@mnicului. Perioada ultimului secol \ns#, a adus [i
numeroase provoc#ri \n via]a neamului [i a Bisericii
str#mo[e[ti, o perioad# care a pus \n lumin#
personalitatea unor vrednici slujitori prin activitatea
deosebit# pe care au desf#[urat-o pe plan spiritualcultural, administrativ sau social-filantropic. _ntre
ace[tia \l reg#sim [i pe vrednicul de pomenire
Mitropolitul Bartolomeu Anania. Neobosita sa
c#rtur#rie, rev#rsat#-n slova-i inspirat#, a prilejuit
redescoperirea unor noi valen]e de exprimare a
limbajului rom@nesc, de adaptare a expresiei
revela]iei la forma de comunicare [i percepere
contemporan#. O activitatea deosebit# \n care a pus \n
lumin# valorile \nv#]#turii cre[tine, realiz@nd o punte
duhovniceasc# \ntre rom@nii de pretutindeni. A r#mas
\n con[tiin]a neamului [i ca m#rturisitor \n temni]ele
comuniste, temni]e c#rora mai t@rziu, \n timpul slujirii
ca Arhiepiscop al Clujului, Vadului [i Feleacului, [i
mai apoi Mitropolit, le-a a[ezat [i sfin]it biseric# \n
curte, spre ve[nic# pomenire \n con[tiin]a urma[ilor, a
subliniat _naltpreasfin]itul P#rinte.
Au urmat evoc#ri ale \nal]ilor oaspe]i de la
Mitropolia Clujului [i Maramure[ului \n evocarea
dimensiunii spiritual-cultural# a personalit#]ii
mitropolitului Bartolomeu: Pr. Prof. Dr. Iustin Tira,

Vicar-Administrativ al Arhiepiscopiei Vadului,


Feleacului [i Clujului, Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chiril#,
decanul Facult#]ii de Teologie Ortodox# din Cluj
Napoca, Pr. Ioan Pintea, scriitor, Arhim. Andrei
Coroian, stare]ul Sfintei M#n#stiri Nicula.
_n cadrul evenimentului au fost lansate [i c@teva
nout#]i editoriale: Mitropolitul Bartolomeu al Clujului
(1921-2011) - in memoriam; Eparhia Vadului,
Feleacului [i Clujului - la 90 de ani; Albumul Dup# 90
de ani: biserici, m#n#stiri [i a[ez#minte sociale nou
construite \n Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i
Clujului (1990-2011), lucr#ri ap#rute la Editura
Rena[terea din Cluj-Napoca, pentru ca la final, Corala
"Canticum" a Seminarului Teologic "Sf@ntul Nicolae"
R@mnicu-V@lcea, dirijat# de profesorul Gelu Stratulat,
s# sus]in# un recital de c@nt#ri religioase.
La \nt@lnire au luat parte apropia]i ai
Mitropolitului Bartolomeu, preo]i, profesori, monahi,
studen]i [i elevi seminari[ti.
Prin organizarea acestui memorial, Arhiepiscopia
R@mnicului contribuie la descoperirea [i afirmarea
rolului Bisericii Ortodoxe Rom@ne \n dezvoltarea
spiritualit#]ii rom@ne[ti, activitate ce se dovede[te, nu
de pu]ine ori, a avea un rol deosebit [i \n formarea
culturii poporului rom@n.
Pr. Constantin OLARIU

RENA{TEREA

1/2012

17

Lucr#rile anuale ale Adun#rii Eparhiale

Activitatea desf#[urat# de Arhiepiscopia


R@mnicului \n anul 2011 descoper# caracterul
dinamic al vie]ii biserice[ti, ca o continuare fireasc# a
comuniunii liturgice, prin m#rturisirea [i reafirmarea
permanent# a dogmelor [i \nv#]#turilor cre[tine, prin
s#rb#torirea faptelor sfin]ilor [i a oamenilor de cultur#
cre[tini, prin identificarea, promovarea [i aplicarea
noilor mijloace de pastora]ie cre[tin#.
Joi, 9 februarie 2012, \n cadrul A[ez#m@ntului
Pastoral Cultural Sf@ntul Ierarh Calinic din incinta
Centrului eparhial R@mnicu-V@lcea a avut loc, sub
pre[edin]ia _naltpreasfin]itului Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, [edin]a anual# de lucru a
Consiliului eparhial [i a Adun#rii eparhiale a
Arhiepiscopiei R@mnicului, \n care a fost analizat#
activitatea bisericeasc# din cuprinsul eparhiei \n anul
2011, proclamat de Sf@ntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom@ne drept Anul omagial al Sf@ntului
Botez [i al Sfintei Cununii \n Patriarhia Rom@n#.
_nainte de deschiderea efectiv# a lucr#rilor s-a
s#v@r[it un Te-Deum \n Catedrala arhiepiscopal# de
c#tre Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului,
\nconjurat de un sobor de slujitori.
_naltpreasfin]itul Gherasim, pre[edintele
Adun#rii eparhiale, a deschis [edin]a, dup# care
Preasfin]itul Emilian a adresat un cuv@nt de evaluare,
\n care a eviden]iat pe scurt activitatea din anul 2011 [i
priorit#]ile pentru anul 2012. Dup# ce comisiile
permanente ale Adun#rii eparhiale au analizat
rapoartele de activitate, _naltul Ierarh a invitat
pre[edin]ii comisiilor permanente s# prezinte
referatele, dup# care s-a citit raportul general anual al
Consiliului eparhial.
_n deplin# concordan]# cu proclamarea \n
Biserica Ortodox# Rom@n#, la ini]iativa
Preafericitului P#rinte Patriarh Daniel, a anului 2012
ca Anul omagial al Sf@ntului Maslu [i al \ngrijirii
bolnavilor, membrii Adun#rii eparhiale, [i-au
exprimat aprecierea pentru realiz#rile anului 2011, au
propus o serie de obiective pentru solu]ionarea
problemelor administrative, culturale, social-

filantropice, economice [i patrimoniale ale eparhiei


pentru anul 2012. Men]ion@nd faptul c# \nt@lnirea
aceasta reprezint# at@t o analiz# obiectiv# a
activit#]ii eparhiale din anul 2011, c@t [i o \ncurajare
a lucr#rii comune a sluijitorilor [i credincio[ilor din
aceast# zon#, pentru prop#[irea Bisericii,
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim a supus
aprob#rii plenului propunerile comisiilor [i raportul
general anual al Consiliului eparhial, Adunarea
eparhial# aprob@nd rapoartele comisiilor de
specialitate.
A[a cum reiese din Statutul pentru organizarea [i
func]ionarea Bisericii Ortodoxe Rom@ne, Adunarea
eparhial# este: organismul deliberativ pentru toate
problemele administrative, culturale, socialfilantropice, economice [i patrimoniale ale eparhiei.
Ea se compune din reprezentan]ii ale[i ai clerului [i ai
credincio[ilor, \n propor]ie de o treime clerici [i dou#
treimi mireni, cu un mandat de 4 ani, num#rul total al
membrilor fiind de 30.

Activitatea desf#[urat# \n cursul anului 2011,


pune \n lumin# contribu]ia ierarhilor Eparhiei
noastre, ini]iatori [i coordonatori a numeroase
proiecte culturale [i sociale, prezen]i al#turi de
autorit#]ile locale, oameni politici [i de cultur#,
reprezentan]i ai institu]iilor statului, la dezbaterile
problemelor actuale, _naltpreasfin]itul P#rinte
Gherasim [i Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul, particip# la promovarea valorilor, a
culturii [i spiritualit#]ii v@lcene, bucur@ndu-se de
aprecierea unanim# a fiilor duhovnice[ti.
Biserica \[i manifest# [i \n acest mod caracterul
cultural-misionar, social-educativ [i informativ,
derulat veac dup# veac \n Eparhia R@mnicului,
r#m@n@nd \n con[tiin]a contemporanilor o institu]ie
activ#, prin implicarea real# \n domeniile culturale [i
de \nv#]#m@nt, ale s#n#t#]ii [i protec]iei sociale.
Diacon Mihai Ciprian MAXIM,
Secretar Eparhial

18

1/2012

RENA{TEREA

Noi hot#r@ri ale Sf@ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne


_n zilele de 16-17 februarie 2012, \n Sala
Sinodal# din Re[edin]a patriarhal#, a avut loc
[edin]a de lucru a Sf@ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom@ne, prezidat# de Preafericitul
P#rinte Patriarh Daniel.
1. Sf@ntul Sinod a apreciat rezultatele
colectei organizat# \n bisericile parohiale [i
m#n#stire[ti din Patriarhia Rom@n# ca urmare a
Pastoralei Sf@ntului Sinod cu tema FAMILIA
CRE{TIN~ AZI din prima duminic# a
postului Na[terii Domnului (20 noiembrie
2011). Astfel, au fost colectate peste 400 000 kg
de produse agricole, aproape 300 000 kg de
produse alimentare, 34 000 kg de rechizite [i
peste 92 000 kg \mbr#c#minte [i dona]i peste
2.300.000 lei, 78.000 euro [i 200.000 forin]i.
_n urma acestei colecte au fost ajutate peste
65.000 familii s#race, peste 118.000 copii [i
aproape 84.000 de persoane singure.
2. Sf@ntul Sinod a evaluat rezultatele
programului social MASA BUCURIEI derulat
de Patriarhia Rom@n# [i societatea Selgros
Cash&Carry S.R.L. \n 13 eparhii din ]ar#. _n
anul 2011, aproape 18.000 de persoane asistate
(dublu fa]# de anul 2010) din 210 institu]ii
social-filantropice ale Patriarhiei Rom@ne au
beneficiat de bunuri alimentare [i produsele
igienico-sanitare \n valoare de peste 2.800.000
lei oferite de Selgros Cash&Carry S.R.L.
3. Sf@ntul Sinod a analizat lucrarea socialfilantropic# a Bisericii desf#[urat# \n anul 2011
[i, \n contextul crizei economice actuale,
recomand# clerului [i credincio[ilor s#
intensifice lucrarea pastoral-social# pentru
ajutorarea categoriilor sociale celor mai
defavorizate (familii de v@rstnici cu pensii
mici, familii s#race cu mul]i copii, dar cu
venituri mici [i persoane singure [i s#race). O
aten]ie sporit# trebuie acordat# \ngrijirii
bolnavilor care pot fi ajuta]i prin rug#ciune,

vizite pastorale [i ajutor material pentru


cump#rarea de medicamente sau interven]ii
chirurgicale de urgen]#.
_n acela[i timp, Sf@ntul Sinod consider#
necesar# identificarea urgent# de solu]ii
practice pentru rezolvarea problemelor sociale
cu care se confrunt# majoritatea rom@nilor,
printr-o cooperare viabil# [i eficient# \ntre
unit#]ile biserice[ti ale Patriarhiei Rom@ne [i
autorit#]ile administra]iei centrale [i locale,
organiza]iile nonguvernamentale, precum [i
alte institu]ii abilitate, inclusiv \n domeniul
sprijinirii financiare a institu]iilor, proiectelor
[i programelor social-filantropic# [i de
asisten]# social# ale unit#]ilor biserice[ti.
4. Sf@ntul Sinod a luat act de dorin]a liber
exprimat# a clerului [i credincio[ilor din
Adun#rile eparhiale ale Arhiepiscopiei AlbaIuliei, Episcopiei Oradiei [i Episcopiei Devei [i
Hunedoarei privind revenirea \n jurisdic]ia
Mitropoliei Ardealului. Ca atare, a fost
aprobat# modificarea jurisdic]iei teritoriale a
celor dou# Mitropolii din Transilvania [i a
Mitropoliei Banatului, dup# cum urmeaz#:
Mitropolia Ardealului av@nd ca eparhii
sufragane: Arhiepiscopia Sibiului,
Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodox#
Rom@n# a Oradiei, Episcopiei Covasnei [i
Harghitei [i Episcopia Devei [i Hunedoarei;
Mitropolia Clujului, Maramure[ului [i
S#lajului av@nd ca eparhii sufragane:
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i Clujului,
Episcopia Ortodox# Rom@n# a Maramure[ului
[i S#tmarului [i Episcopia S#lajului;
Mitropolia Banatului, av@nd ca eparhii
s u f r a g a n e : A rh i e p i s c o p i a Ti m i [ o a re i ,
Arhiepiscopia Aradului [i Episcopia
Caransebe[ului.
BIROUL DE PRES~
AL PATRIARHIEI ROM^NE

RENA{TEREA

1/2012

19

Activit#]i pastorale, cultural-misionare [i social-filantropice \n parohii


Parohia Galicea
Organizat# \n comuna Galicea din jude]ul V@lcea,
Parohia Galicea din Protopopiatul R@mnicu V@lcea, se
remarc# [i identific# \n acela[i timp, printr-o activitate
deosebit# pe plan pastoral-misionar, cultural [i socialfilantropic. Comunitatea parohial# sprijin# ini]iativele
P#rintelui Ion Ti]u, parohul bisericii, care, de la numirea sa
\n anul 2009, a intensificat activitatea at@t pe plan
gospod#resc realiz@nd lucr#ri de \ntre]inere [i reabilitare a
bisericii, a clopotni]ei, construind Centru pentru copii [i
tineri, c@t [i pe plan cultural-misionar, \nfiin]@nd [i
amenaj@nd Biblioteca Parohial#, ini]iind Concursul anual
intercomunitar "Rom@nism [i Ortodoxie", aflat acum la a
IX-a edi]ie, "{coala de duminic#", corul de copii "Vocea
Topologului", implement@nd proiectele catehetice:
Hristos \mp#rt#[it copiilor [i Alege [coala, fapt pentru
care a fost r#spl#tit prin acordarea distinc]iei de iconom
stavrofor.
Din anul 2002, Parohia Galicea se afl# \n parteneriat cu
Funda]ia World Vision, Biroul R@mnicu-V@lcea, lu@nd

parte la \nfiin]area \n comunitate, cu acordul Consiliului


Local, a unui Centru Comunitar [i a unui Centru Social
pentru copii cu dizabilit#]i, parohia sus]in@nd moral [i
religios p#rin]ii [i copiii. _n cadrul Centrului Comunitar,
prin proiectele \n parteneriat cu Funda]ia World Vision [i
cu [coala, se sus]in prelegeri de prevenire [i eradicare a
violen]ei \n familie, a abandonului [colar, a combaterii
consumului de alcool, de tutun [i a drogurilor. Cele dou#
organisme biserice[ti, Consiliul [i Comitetul Parohial
organizeaz# anual colecte de alimente [i bani pentru
ajutorarea familiilor s#race [i a copiilor defavoriza]i sau cu
probleme de s#n#tate.
_n cadrul {colii de Duminic# \ncep@nd cu anul 2003 sa format corul de copii "Vocea Topologului", cor ce a
participat la mai multe concursuri, fiind premiat cu
diplome de onoare, de excelen]# [i de participare intens# la
via]a spiritual# a tineretului. _n anul 2005, a ob]inut locul I
la Concursul Glas de \nger de la Craiova. Anual parohia
organizeaz# excursii tematice [i tabere de crea]ie la
m#n#stirile [i obiectivele culturale din Arhiepiscopia
R@mnicului [i din ]ar#. (REDAC}IA)

Credin]a cre[tin# [i tradi]ia - valori ale parohienilor din Dimule[ti


Biserica "Sf. Dimitrie" din
satul Dimule[ti, din com.
M#dulari, pe partea st@ng# a
p@r@ului Beica, r#m@ne \ntre
dealurile [i podgoriile
Dr#g#[anilor o m#rturie a
statorniciei \n credin]# a
locuitorilor acestei zone,
desf#[ur@nd o activitate pastoral#
[i catehetic#, care-i include pe to]i
membrii parohiei, \ntr-o serie de
proiecte [i programe specifice
v@rstei [i preocup#rilor, pornind
de la educarea tinerilor \n cadrul
proiectelor "Hristos \mp#rt#[it
copiilor", Alege [coala". _n via]a
credincio[ilor, \n special a copiilor [i
tinerilor, educa]ia religioas# de]ine
un rol important, deoarece prin ea se
asigur# un sens vie]ii, o direc]ie [i un
mod de a exista, o alt# perspectiv#
dec@t cea pur material#, m#rturise[te
P#rintele Daniel Ionut Sichigea,
parohul Bisericii.
Participarea tinerilor la proiectele
catehetice [i sociale desf#[urate la
nivelul comunit#]ii au prilejuit
dezvoltarea unui parteneriat cu
parohiile Blejani [i Scundu, cu
sprijinul Organiza]iei World Vision,

fiind organizat# [i o tab#r# de crea]ie


la M#n#stirea Turnu, tab#r# care se
al#tur# excursiilor organizate la
m#n#stirile din Arhiepiscopia
R@mnicului sau pelerinajelor din ]ar#.
La nivelul comunit#]ii M#dulari,
Pr. Sichigea Daniel Ionut \n
colaborare cu doamna bibliotecar
Cojocaru Carmen [i domnul Sorin
Nica au \nfiin]at ansamblu de dansuri
"Strugurel de M#dulari", nume care
ulterior a fost a[ezat [i pe coperta
revistei parohiale. Redescoperirea
tradi]iei populare \nseamn# afirmarea
[i virtu]ilor poporului rom@n, dup#
cum le identifica P#rintele St#niloae
pentru care portul spiritualizeaz#
trupul, a[eaz# pe toat# \ntinderea lui

o ]es#tur# de sensuri, sau d# o not#


de spiritualitate frumuse]ii lui,
portul rom@nesc face aceasta \ntrun mod deosebit de accentuat.
Spiritul rom@nesc se reveleaz# [i
prin portul poporului nostru
distinct de spiritul tuturor
popoarelor iar
c@ntecul
rom@nesc realizeaz# o simbioz# cu
peisajul rom@nesc [i fiecare ins
\[i moduleaz# melodia dup# st#rile
lui suflete[ti, fiecare rom@n e un
compozitor.
_n cadrul concursurilor organizate
\n Arhiepiscopia R@mnicului cei mai
mici dintre parohieni au ob]inut
premii importante: locul I la
concursul de crea]ie "Crezul meu" la
nivelul Protoieriei Dr#g#[ani \n anul
2011, locul I la sec]iunea literar#,
locul II la sec]iunea multimedia [i
locul III la sec]iunea artistic#, \n
cadrul proiectului "Alege {coala" din
anul acesta. Toate acestea nu pot fi
dec@t rodul unor activit#]i sus]inute \n
a[ezarea valorilor cre[tine la temelia
form#rii caracterelor moralduhovnice[ti a tinerilor, care mai
t@rziu le vor transmite familiilor [i
comunit#]ilor lor. (REDAC}IA)

20

1/2012

RENA{TEREA

Centenarul SPIRU HARET


Anul acesta se \mplinesc 100 de
ani de la trecerea \n eternitate a
academicianului Spiru Haret,
doctrinarul [i practicianul mi[c#rii
reformatoare a instruc]iei, educa]iei [i
culturii rom@ne[ti de la cump#na
secolelor XIX-XX.
Cu acest prilej, Sala de festivit#]i a
Colegiului Na]ional "Mircea cel
B#tr@n", din municipiul R@mnicu
V@lcea, a g#zduit miercuri, 15
februarie, dup#-amiaz#, la 161 de ani
de la na[terea marelui savant (1851),
manifestarea inaugural# a
Programului "Centenarul Spiru
Haret, 2012 - Anul Haretian,
Cultural [i Educa]ional, \n V@lcea",
sub genericul "Modelul Haretian
Tradi]ie [i Modernitate \n Educa]ie".
Manifestarea a fost organizat# de
c#tre Inspectoratul {colar Jude]ean
V@lcea, Arhiepiscopia R@mnicului [i
Forumul Cultural al R@mnicului,
c#rora li s-au asociat Asocia]ia
Seniorilor din Educa]ie, {tiin]# [i
Cultur#, Biblioteca Jude]ean# "Antim
Ivireanul" V@lcea, Colegiul Na]ional
"Mircea cel B#tr@n" R@mnicu-V@lcea,
Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae"
R@mnicu-V@lcea, Prim#ria, {coala [i
Parohia Galicea [i Ateneul Me[terul
Manole.
_n cadrul [edin]ei au fost
prezentate programe educa]ionale
moderne oferite de Biseric#, {coal# [i
Cultur# "triumviratul" haretismului.
_n cuv@ntul Preasfin]itului P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei R@mnicului,
prezentat participan]ilor de c#tre Pr.
Constantin C\rstea, Consilier Cultural
al Eparhiei R@mnicului, \naltul ierarh
a precizat:
Este foarte important c#
manifest#rile dedicate Centenarului
Spiru Haret (1912-2012) sunt
organizate de institu]iile spirituale,
culturale [i educa]ionale ce [tiu s#
pun# \n valoare activitatea
\nainta[ilor vrednici de pomenire.
Biserica [i {coala, dou# institu]ii
care au preocup#ri comune au fost
slujite de Spiru Haret \n dorin]a de a
cultiva fiin]a neamului rom@nesc.
Dragostea cre[tin# a ilustrului\nv#]at Spiru Haret s-a manifestat \n
dorin]a [i lucrarea de luminare a

poporului rom@n.
Conlucrarea lui ca ministru cu
preo]imea Bisericii noastre a dus la
realizarea unor numeroase programe
culturale-educa]ionale \n folosul
satelor rom@ne[ti ([i m# refer aici la
\nfiin]area de [coli, biblioteci, cercuri
culturale, coruri [colare [i biserice[ti,
reviste, etc.). Aplecarea lui Spiru
Haret spre patrimoniul spiritualit#]ii
rom@ne[ti de la sate a redimensionat
capacitatea creativ# a poporului
nostru cultiv@nd dragostea de frumos,
art#, educa]ie [i sacralitate.
_n spiritul acestor ac]iuni, [i acum
la \mplinirea a 100 de ani de la
trecerea lui Spiru Haret \n eternitate,
slujitorii sfintelor altare v@lcene sunt
chema]i s# contribuie, al#turi de
reprezentan]ii \nv#]#m@ntului [colar
jude]ean [i de institu]iile culturale
v@lcene, s# re\nnoiasc# \n spirit
creativ testamentul haretian.
Astfel, dup# cum este prev#zut \n
programul cadrul al Centenarului
Spiru Haret preo]ii, profesorii [i elevii
Seminarului Teologic "Sf@ntul
Nicolae" vor eviden]ia \n
manifest#rile spiritual-culturaleeduca]ionale din Arhiepiscopia
R@mnicului personalitatea [i
activitatea lui Spiru Haret.
Prin organizarea de conferin]e,
simpozioane, mese rotunde [i
manifest#ri specifice anului haretian,
n#d#jduim \n publicarea a noi
materiale [tiin]ifice, educative [i de
leg#tur# cu necesit#]ile
contemporane.
_n deschiderea [i la finalul
evenimentului corul de copii "Vocea
Topologului", condus de Pr Prof. Ion
Ti]u [i Corala "Canticum" a
Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae"
R@mnicu-V@lcea, dirijat de Prof. Gelu

Stratulat au sus]inut c@te un recital de


c@nt#ri religioase, patriotice [i laice.
Programul "Centenarul Spiru
Haret" \[i propune, ca obiectiv
fundamental, promovarea
neoharetismul, haretismul \n
actualitate [i \n ac]iune, spiritul
haretian \ntr-o abordare modern# [i
pragmatic#, adaptat# contextului
actual. Contextualizarea va avea \n
vedere nu re\ntoarcerea la doctrina [i
practica reformatorului [colii [i
culturii rom@ne[ti de la \nceputul
veacului XX, ci filtrarea modelului
formativ haretian \n concordan]# cu
metodele [i tehnicile moderne ale
procesului educa]ional, cu standardele
europene ale societ#]ii cunoa[terii [i
educa]iei permanente, proprii
\nceputului de secol XXI. Apostolatul
cultural [i educa]ional de tradi]ie
haretian#, cultul misiunii [i datoriei
preo]imii, cadrelor didactice, a
intelectualit#]ii \n genere, cu
deosebire \n mediul rural, \n slujba
binelui ob[tesc, asociate cu principiile
eticii profesionale, responsabilit#]ii
civice [i voluntariatului social,
constituie una din dimensiunile
definitorii ale neoharetismului. _n
acest spirit sunt abordate toate
componentele modelului haretian,
armoniz@nd tradi]ia [i modernitatea,
mo[tenirea [i creativitatea, \ntr-o nou#
mi[care cultural# [i educa]ional# \n
spa]iul v@lcean, unul dintre cele mai
productive [i performante e[antioane
ale haretismului.
La inaugurare au fost prezen]i Pr.
Constantin C\rstea, Consilier Cultural
al Arhiepiscopiei R@mnicului, Pr.
Mihail Pretorian, Inspector al Biroului
de Catehizare a Tineretului, Pr. Alin
Nicolae Gherghinoiu, Protoiereu al
Protoieriei R@mnicu-V@lcea, preo]i,
profesori [i elevi ai Seminarului
Teologic "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu V@lcea, reprezentan]i ai
institu]iilor de \nv#]#m@nt [i cultur#,
reprezentan]i ai autorit#]ilor locale,
preo]i [i profesori de religie. _n cadrul
manifest#rii au fost prezentate
proiectele [i programele ce se vor
desf#[ura \n acest an, urm@nd ca la
final s# apar# o serie de studii ce vor
reflecta "Anul Haretian" \n V@lcea.
Prof. Camelia MATEI

RENA{TEREA

1/2012

21

Expozi]ia Biserici [i cl#diri salvate de


Dr. Ing. Eugeniu Iord#chescu
la Biserica "To]i Sfin]ii" din R@mnicu-V@lcea

O nou# expozi]ie pune \n lumin# salvarea [i


protejarea tezaurului patrimoniului cultural din
Rom@nia. Aceasta s-a deschis la Biserica "To]i
Sfin]ii"din R@mnicu-V@lcea.
Pe fa]ada exterioar# a cur]ii bisericii, a fost
amplasat# Expozi]ia Biserici [i cl#diri salvate de Dr.
Ing. Eugeniu Iord#chescu, put@nd fi admirat# de
r@mniceni, turi[ti [i pelerini ce trec pe Calea lui Traian.
_n cadrul expozi]iei sunt prezentate parte din cele 29 de
biserici [i cl#diri translatate de pe vechile
amplasamente pentru a fi salvate de la demolare \n
contextul reamenaj#rilor zonale.
Inginerul Iord#chescu a translatat 10 biserici \n
Bucure[ti [i 2 \n afara lui, 16 blocuri [i statuia Domni]a
B#la[a, \n total 29 de cl#diri mutate. Printre cele din
Bucure[ti, amintim translatarea Palatului Sinodal din
incinta M#n#stirii Antim din Bucure[ti, Biserica
"Sf@ntul Ilie" Rahova, care are pictur# de T#tt#r#scu,
Biserica Olari de pe Calea Mo[ilor, Biserica "Sf@ntul
Ioan Nou", Biserica Cuibul cu Barz#. A ridicat [i
Biserica M#n#stirii R@me] cu 2,08 m, pentru a nu mai
intra apa \n ea.
Mecanismul prin care era mutat imobilul nu era
at@t de complex, pe c@t de ingenios: a construit o
platform# de sus]inere pe care era ancorat, pe ca apoi s#
fie tras pe [ine. Viteza cu care se deplasa era mic#, de
c@]iva metri pe or#. Biserica Schitul Maicilor a fost
mutat# 245 de metri, o construc]ie cu o greutate de 700
de tone. Am f#cut cinci mi[c#ri \n spa]iu cu ea, am
rotit-o cu 36 de grade, am ridicat-o 1,67 m [i apoi am
cobor@t-o 25 de centimetri, m#rturisea inginerul
rom@n.
Reu[ita acestor demersuri l-a determinat s#
coordoneze [i mutarea altor cl#diri. Printre acestea

este Spitalul din Craiova, Banca Na]ional# din


Miercurea Ciuc, mutat# 142 m, Casa Anton Pann din
R@mnicu-V@lcea, dar [i un bloc de pe Bulevardul
Republicii, dou# pe {oseaua {tefan cel Mare. {i \n
Alba-Iulia a desp#r]it \n dou# un bloc cu patru sc#ri.
Era exact \n mijlocul bulevardului care duce \n pia]a
din fa]a catedralei. Le-a dep#rtat la 45 de metri, o
jum#tate a "pus-o" \ntr-o parte [i cealalt# dincolo.
Ini]iativa expozi]iei a apar]inut Academiei de

Studii Economice din Bucure[ti, iar dup# vizualizarea


ei \n capital#, s-a dorit ca [i la R@mnicu-V@lcea s# se
fac# public# salvarea [i protejarea patrimoniului
cultural na]ional ce a fost salvat de la demolare prin
grija unui om cu suflet nobil [i inim# mare, Dr. Ing.
Eugeniu Iord#chescu.
Pr. Mihai C_RSTEA
Biserica "To]i Sfin]ii"

22

1/2012

RENA{TEREA

In memoriam: P#rintele Gheorghe Petre-Govora


Am avut binecuv@ntatul prilej de a-l cunoa[te pe
P#rintele Gheorghe Petre, [i, mai ales, de a fi \mpreun#
slujitori la biserica de la Govora, privind cum via]a sa
a devenit o ]arin# roditoare de valori netrec#toare.
Via]a sa a ars ca o lum@nare pentru a lumina [i a-i
zidi pe al]ii. Gr#untele de bine [i de frumos pe care \l
purta \n inim#, pe care l-a descoperit \n casa p#rin]ilor
Ion [i Elisabeta, \n comuna Orle[ti, unde a v#zut
lumina zilei la 23 aprilie 1910, l-a dezv#luit [i l-a
crescut din dragostea ce a avut-o pentru oameni. A
avut o familie binecuv@ntat#, care i-au a[ezat \n cei
[apte ani de acas#, virtu]ile unui neam, p#str#tor al
credin]ei [i tradi]iilor sale.
Absolvent al Seminarului Teologic "Sf@ntul
Nicolae" din R@mnicu-V@lcea, \n anul 1931 se
c#s#tore[te cu \nv#]#toarea Elisabeta Diaconu [i, la 13
iulie, \n acela[i an, este hirotonit preot pe seama
parohiei Sf@ntul Nicolae din Govora-sat, pe care o
sluje[te mai bine de 60 de ani.
Misiunea slujirii preo]e[ti este \mpletit# cu
activitatea cultural#, \ntruc@t \n anul 1932 \nfiin]eaz#
C#minul cultural din Govora sat, pe care \l conduce
mul]i ani.
Licen]iat \n teologie [i titrat al Seminarului
universitar, va desf#[ur# o activitate deosebit# pe plan
spiritual-cultural [i misionar social, dovedindu-se a fi
un bun gospodar [i un iscusit p#rinte duhovnicesc, fiind
cinstit prin acordarea rangului de iconom stavrofor, cu
distinc]ia de purt#tor al Crucii Patriarhale.
Pasiunea pentru arheologie s-a n#scut o dat# cu
descoperirile \nt@mpl#toare pe care le-a f#cut \n
\mprejurimile satului Govora [i cu tot felul de obiecte
aduse de s#teni. Colec]ion@nd pies# cu pies#, cu r#bdare
[i perseveren]# [i deseori cu sacrificii materiale,
reu[e[te s# organizeze o colec]ie, ad#postit# la \nceput
\n biseric# [i apoi \n propria locuin]#. A[a a luat na[tere
Colec]ia de arheologie, art# religioas# [i carte veche
care a putut fi vizitat# de numeroase personalit#]i din
]ar# [i str#in#tate, printre care [i Patriarhul Iustinian
Marina.
Autor a peste 100 de articole, \n reviste de
specialitate din ]ar# [i din str#in#tate, articolele sale se
bazeaz# pe cercet#ri arheologice cuprinz@nd studii
despre istoria veche a Olteniei [i p@n# la formarea
statului feudal }ara Rom@neasc#.
Cu totul deosebit \n via]a [i activitatea sa a fost
momentul decern#rii titlului "Drept \ntre Popoare",
pentru ajutorul dat \n perioada Holocaustului unor evrei
deporta]i \n Transnistria, \nscriindu-se \n istoria
spiritualit#]ii cre[tine drept primul preot ortodox care
prime[te o asemenea distinc]ie.

{i-a c@[tigat dragostea [i admira]ia celor din jur


prin maturitatea [i bogata experien]# sau \n]elepciune
pastoral# [i duhovniceasc#, prin ata[amentul s#u fa]# de
valorile spirituale ale poporului nostru, prin felul s#u de
a fi foarte firesc [i mai pu]in sofisticat sau complicat,
prin tenacitatea [i perseveren]a lui, prin dispozi]ia pe
care o are spre intensificarea eforturilor \n vederea
rezolv#rii unei probleme, atunci c@nd situa]ia o cere.
Luciditatea [i spiritul critic \nso]it de foarte mult#
\n]elegere a fost \nde-aproape urmat# de o disciplin# pe
care o impunea, \n primul r@nd cu propria lui persoan#.
De asemenea, a mai avut [i calitatea de a fi un om de o
sinceritate, discre]ie [i modestie ie[ite din comun, care
\]i inspir# foarte mult# \ncredere, confort sufletesc [i
dragoste fa]# de valorile eterne ale spiritualit#]ii noastre
rom@ne[ti [i ortodoxe.
A ajuns la o v@rst#, respectabil# [i venerabil#, la
care probabil, s-a g@ndit tot mai mult la ce a fost \n
urm#, f#c@ndu-[i tot felul de bilan]uri, \ns# \ntreaga sa
via]# poate fi descris# drept o simfonie a iubirii,
concretizat# prin propov#duire [i pastora]ie. _ntreaga sa
via]# a fost un dar al lui Dumnezeu pentru a a[eza
lumina, at@t \n sufletele credincio[ilor c@t [i \n istoria
acestui neam. {i-a manifestat voca]ia preo]easc# slujind
la altar, sau \ntre oamenii de pe strad# c#rora s-a f#cut
tuturor toate, \n via]a de familie.
Cu profund# recuno[tin]# [i smerenie, rug#m pe
Dumnezeu, P#rintele luminilor, de la Care vine toat#
darea cea bun# [i tot darul des#v@r[it (Iacob I, 17), s#
a[eze sufletul s#u \n lumina ne\nserat# [i pacea
netulburat# a \mp#r#]iei Preasfintei Treimi, \n fericirea
vie]ii cere[ti, unde drep]ii ca lumin#torii vor str#luci!.
Amin.
Ve[nica lui pomenire!
Pr. Constantin MATEI,
Consilier Administrativ Bisericesc

RENA{TEREA

1/2012

23

In memoriam: Pr. Nicolae Tiberius MARIN


_n biserica cu hramul "Sfin]ii Voievozi" a parohiei
Bude[ti, Protopopiatul R@mnicu-V@lcea, a fost
oficiat# \n data de 16 februarie 2012, dup# s#v@r[irea
Sfintei Liturghii, slujba \nmorm@nt#rii vrednicului
de pomenire preot Marin Nicolae Tiberius, care a
trecut la cele ve[nice la v@rsta de 39 de ani. La
\nmorm@ntare au participat zeci de preo]i, rude [i sute
de credincio[i care l-au condus pe ultimul drum, \n
glasul clopotelor [i al c@nt#rilor specifice.
P#rintele Nicolae Tiberiu s-a n#scut \n R@mnicuV@lcea la 16 iunie 1973, fiind singurul copil al
familiei Constantin [i Ana Marin. A urmat cursurile
[colii primare [i ale liceului \n R@mnicu-V@lcea, dup#
care, m@nat fiind de o dorin]# l#utric# de a sluji lui
Dumnezeu, \ntre anii 1991-1995 a absolvit cursurile
Facult#]ii de Teologie din Cluj, fiind [i licen]iat. La 1
noiembrie 1995 a fost angajat c@nt#re] bisericesc la
Parohia G@ltofani, Protopopiatul R@mnicu-V@lcea.
Dorin]a de slujire lui Dumnezeu a fost \ncununat#
la 1 aprilie 1996 c@nd a fost hirotonit preot pe seama
Parohiei R@ureni, unde exista [i exist# [i acum o
bisericu]# din lemn, monument istoric, cu hramul
Sf@ntul Nicolae - numele de sf@nt pe care cu at@ta
demnitate l-a purtat [i Pr. Nicolae Tiberius Marin.
Nu s-a mul]umit doar cu slujirea de la Sf@ntul
Altar ci, \mpreun# cu enoria[ii [i oamenii cu suflet
mare, a reu[it s# des#v@r[easc# zidirea unei noi
biserici m#re]e [i frumoase, l@ng# bisericu]a veche.
Noua biseric# cu hramul "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin

[i Elena" a fost sfin]it# la 21 mai 2001 de c#tre


_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscop al
R@mnicului, pe atunci episcop, ocazie cu care pentru
activitatea rodnic# depus# \ntr-un timp at@t de scurt a
primit rangul onorific de iconom stavrofor.
La data de 1 iunie 2006 se transfer# la Parohia
Bude[ti pe care a p#storit-o cu aceea[i ardoare [i
credin]#, f#c@ndu-se at@t de pl#cut [i de iubit de
credincio[ii pe care i-a condus pe calea m@ntuirii p@n#
\n ultima clip# a vie]ii sale.
Dumnezeu s#-l ierte [i s#-l odihneasc# cu drep]ii
\n \mp#r#]ia Sa!
Protoiereu,
Pr. Nicolae Alin GHERGHINOIU

24

1/2012

RENA{TEREA

AGENDA DE LUCRU A _NALTPREASFIN}ITULUI


ARHIEPISCOP GHERASIM
(Perioada 1 ianuarie - 31 martie 2012)

Duminic#, 1
ianuarie 2012, a
s#v@r[it Sf@nta
Liturghie a
Sf@ntului Vasile
c e l M a r e
\mpreun# cu
Preasfin]itul
P#rinte Emilian
Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului
la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae"
din R@mnicu-V@lcea, cu ocazia praznicului
"T#ierea \mprejur cea dup# Trup a
Domnului" [i Sf@ntul Ierarh Vasile cel Mare,
Arhiepiscopul Cezareei Capadociei; a
participat la recep]ia oficial# de Anul Nou cu
preo]ii din municipiul R@mnicu-V@lcea,
stare]ii [i stare]ele din eparhie;
Vineri, 6 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \mpreun# cu Preasfin]itul P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu-V@lcea, cu ocazia praznicului
"Botezul Domnului", dup# care a s#v@r[it
slujba de sfin]ire a Aghiasmei Mari;
S@mb#t#, 7 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la Biserica "Sfin]ii Apostoli Petru
[i Pavel" din R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 8 ianuarie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Joi, 12 ianuarie, a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;

Vineri, 13 ianuarie, a prezidat [edin]a


Permanen]ei Consiliului eparhial;
S@mb#t#, 14 ianuarie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Biserica "Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel", din comuna
Tom[ani, satul Fole[tii de Sus, jude]ul
V@lcea;
Duminic#, 15 ianuarie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Luni, 16 ianuarie, a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Miercuri, 18 ianuarie, a avut program
de audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 19 ianuarie, a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Duminic#, 29 ianuarie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Joi, 2 februarie, a participat la Sf@nta
Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 7 februarie, a prezidat [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial;
Joi, 9 februarie, a prezidat lucr#rile
Adun#rii Eparhiale;
Duminic#, 12 februarie, a participat la
Sf@nta Liturghie s#v@r[it# de Preasfin]itul
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului, la Biserica
"Sf@ntul Gheorghe" din municipiul
R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 15 februarie-vineri, 17
februarie, a participat la lucr#rile Sf@ntului
Sinod;

RENA{TEREA

Duminic#, 19 februarie, a participat


l a S f @ n t a L i t u rg h i e l a C a t e d r a l a
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 4 martie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Luni, 5 martie, a prezidat [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial;
Miercuri, 7 martie, a prezidat [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial;
Joi, 8 martie, a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Duminic#, 11 martie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 14 martie, a avut program
de audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 15 martie, a avut program de

1/2012

25

audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;


Duminic#, 18 martie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 20 martie, a participat la
Festivitatea de inaugurare a Scuarului
"Mitropolit Bartolomeu Anania", din
R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 21 martie, a avut program
de audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 22 martie, a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Duminic#, 25 martie, a participat la
Sf@nta Liturghie la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Luni, 26 martie, a prezidat [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial.
Diacon Mihai Ciprian MAXIM

26

1/2012

RENA{TEREA

AGENDA DE LUCRU A PREASFIN}ITULUI


EMILIAN LOVI{TEANUL, EPISCOP-VICAR
(Perioada 1 ianuarie - 31 martie 2012)
Duminic#, 1 ianuarie 2012, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie a Sf@ntului Vasile cel Mare, \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul
Nicolae" din R@mnicu-V@lcea, cu ocazia praznicului
"T#ierea \mprejur cea dup# Trup a Domnului" [i Sf@ntul
Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei
Capadociei; a participat la recep]ia oficial# de Anul Nou
cu preo]ii din municipiul R@mnicu-V@lcea, stare]ii [i
stare]ele din eparhie;
Vineri, 6 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
\mpreun# cu _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea, cu ocazia
praznicului "Botezul Domnului", dup# care a s#v@r[it
slujba de sfin]ire a Aghiasmei Mari;
S@mb#t#, 7 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie la
Biserica "Sf@ntul Ioan Botez#torul" din R@mnicuV@lcea, care [i-a serbat ocrotitorul;
Duminic#, 8 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie la
M#n#stirea Ostrov din C#lim#ne[ti, jude]ul V@lcea;
Joi, 12 ianuarie, a efectuat vizite pastoralmisionare \n Protopopiatul Dr#g#[ani la parohiile:
Geam#na-Buciumeni, Dr#goe[ti I, Dr#goe[ti II, Boncani,
Casa Veche, Alba Olanu I, Alba Olanu II [i Parohia
Ni]ule[ti din satul B@rsoiu;
Vineri, 13 ianuarie, a participat la [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial, prezidat# de
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim;
Duminic#, 15 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la Biserica "Na[terea Maicii Domnului" din Parohia
Vl#de[ti, jude]ul V@lcea;
Luni, 16 ianuarie, a participat p@n# la data de 23
ianuarie la un Pelerinaj \n }ara Sf@nt#, organizat de
Centrul de Pelerinaj al Arhiepiscopiei R@mnicului, \n
fruntea a numero[i credincio[i din eparhie;
Mar]i, 24 ianuarie, a participat la manifest#rile
legate de aniversarea a 153 de ani de la Unirea
Principatelor Rom@ne, la Prefectura Jude]ului V@lcea; a
participat la evenimentul cultural-artistic dedicat Unirii
Principatelor Rom@ne la Seminarul Teologic-Liceal
Ortodox "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Vineri, 27 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie la
Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu-V@lcea, cu ocazia praznicului "Aducerea
moa[telor Sf. Ier. Ioan Gur# de Aur";
Duminic#, 29 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie

la Biserica "Sfin]ii
Apostoli Petru [i
Pavel" din Parohia
Fedele[oiu, jude]ul
V@lcea; a s#v@r[it
slujba Vecerniei cu
Litie [i Utrenia la
Biserica "Sfin]ii Trei
Ierarhi" de la
M#n#stirea Gruiu
Lupului, comuna
Racovi]a, jude]ul
V@lcea, cu ocazia hramului;
Luni, 30 ianuarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie la
Paraclisul mitropolitan "Maica Domnului - Dudu" din
Craiova, sub protia _naltpreasfin]itului P#rinte Irineu,
Mitropolitul Olteniei, cu ocazia pr#znuirii "Sfin]ilor Trei
Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur#
de Aur", ocrotitorii Facult#]ii de Teologie din Craiova;
Mar]i, 31 ianuarie, a participat la [edin]a
Consiliului local al Prim#riei Municipiului R@mnicuV@lcea;
Joi, 2 februarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie, \n
sobor arhieresc, sub protia _naltpreasfin]itului P#rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, la Catedrala mitropolitan# din Ia[i, cu
ocazia praznicului "_ntampinarea Domnului", hramul
Catedralei;
Duminic#, 5 februarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la biserica "Sf@nta Filofteia" din incinta Spitalului
Jude]ean de Urgen]# V@lcea, din municipiul R@mnicuV@lcea;
Luni, 6 februarie, a prezidat comisia
de
examinare a cuno[tin]elor, \n vederea ocup#rii posturilor
clericale vacante, la A[ez#m@ntul Pastoral-Cultural
"Sf@ntul Ierarh Calinic" din cadrul Centrului eparhial;
Mar]i, 7 februarie, a participat la [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial, prezidat# de
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim; a avut program
de audien]e;
Joi, 9 februarie, a participat la lucr#rile Adun#rii
Eparhiale;
Vineri, 10 februarie, a participat [i a sus]inut
comunicarea Libertatea, dreptatea [i unitatea \n opera
istoricului Silviu Dragomir, \n cadrul simpozionului
organizat de Episcopia Devei [i Hunedoarei \mpreun# cu
"Asocia]ia Profesorilor de Istorie din Rom@nia Clio

RENA{TEREA

Filiala Hunedoara";
Duminic#, 12 februarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
\n prezen]a _naltpreasfin]itului Arhiepiscop Gherasim,
la Biserica "Sf@ntul Gheorghe" din municipiul R@mnicuV@lcea;
Miercuri, 15 februarie - vineri, 17 februarie, a
participat la lucr#rile Sf@ntului Sinod;
Duminic#, 19 februarie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la Biserica "Sf@ntul Mucenic Pantelimon" din incinta
Spitalului Municipal nr. 2, din municipiul R@mnicuV@lcea;
Luni, 20 februarie, a avut program de audien]e [i a
rezolvat probleme administrative;
Vineri, 24 februarie, a \ntreprins activit#]i
misionare \n eparhie;
Duminic#, 26 februarie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la Parohia Prede[ti Pesceana; a hirotesit \n
iconom pe P. C. Preot P#u[escu Nicolae Adrian;
Luni, 27 februarie, a s#v@r[it slujba Canonului
Mare [i a ]inut cuv@nt de \nv#]#tur# la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Mar]i 28 februarie, a s#v@r[it slujba Canonului
Mare la Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 29 februarie, a s#v@r[it slujba
Canonului Mare la Schitul Troianu din R@mnicu-V@lcea;
Joi, 1 martie, a s#v@r[it slujba Canonului Mare
la M#n#stirea Govora;
S@mb#t#, 3 martie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la Catedrala arhiepiscopal#;
Duminic#, 4 martie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la Catedrala arhiepiscopal#; a s#v@r[it Taina Sf@ntului
Maslu la Catedrala arhiepiscopal#;
Luni, 5 martie, a participat la [edin]a Permanen]ei
Consiliului eparhial, prezidat# de _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim;
Miercuri, 7 martie, a prezidat comisia de
examinare a cuno[tin]elor, \n vederea ocup#rii posturilor
clericale vacante, la A[ez#m@ntul Pastoral-Cultural

1/2012

27

"Sf@ntul Ierarh Calinic" din cadrul Centrului eparhial; a


participat la [edin]a Permanen]ei Consiliului eparhial,
prezidat# de _naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim;
Vineri, 9 martie, a coordonat [i participat la
_nt@lnirile duhovnice[ti Hristos Domnul, Doctorul
sufletelor [i trupurilor noastre, prima tem# Taina
Sf@ntului Maslu - Taina vindec#rii noastre, fiind
sus]inut# de c#tre Preasfin]itul P#rinte Andrei
F#g#r#[eanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului,
organizat la Centrul eparhial R@mnicu-V@lcea, Sala
"Iosif Episcopul" al A[ez#m@ntului Pastoral-Cultural
"Sf@ntul Ierarh Calinic";
S@mb#t#, 10 martie, a s#v@r[it slujba de sfin]ire a
Liceului de Art# "Victor Giuleanu" din municipiul
R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 11 martie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
la M#n#stirea Cozia [i a hirotonit \ntru ieromonah pe
ierodiaconul Iachint Pa[tiu;
Vineri, 23 martie, a participat la manifest#rile
legate de aniversarea a 190 ani de existen]# a Poli]iei
Rom@ne la Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean V@lcea; a
coordonat _nt@lnirile duhovnice[ti Hristos Domnul,
Doctorul sufletelor [i trupurilor noastre [i a sus]inut
lucrarea cu tema Omul \ntre boal# [i vindecare la
A[ez#m@ntul Pastoral-Cultural "Sf@ntul Ierarh Calinic" ,
Sala "Iosif Episcopul" din cadrul Centrului eparhial; a
participat la lansarea volumului Un apostol rom@n \n
secolul al XX-lea: Preotul Teodor B#l#[el, autor
Constantin Marian Popescu;
S@mb#t#, 24 martie, a s#v@r[it slujba de Priveghere
la Paraclisul arhiepiscopal din R@mnicu-V@lcea cu ocazia
praznicului "Buna Vestire", hramul bisericii;
Duminic#, 25 martie, a s#v@r[it \n sobor arhieresc
Sf@nta Liturghie condus# de _naltpreasfin]itul P#rinte
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i Mitropolitul Olteniei,
al#turi de un sobor de preo]i [i diaconi la M#n#stirea
Clocociov, din municipiul Slatina;
Luni, 26 martie, a participat la [edin]a Permanen]ei
Consiliului eparhial, prezidat# de _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim;
Mar]i, 27 martie, a avut program de audien]e [i a
rezolvat probleme administrative; a s#v@r[it Taina
Sf@ntului Maslu la Biserica "Sf@nta Filofteia" din incinta
Spitalului Jude]ean de Urgen]# V@lcea;
Miercuri, 28 martie, a s#v@r[it slujba Canonului
Mare [i a ]inut cuv@nt de \nv#]#tur# la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea;
Vineri, 30 martie, a s#v@r[it slujba Deniei Acatistul Bunei-Vestiri [i a ]inut cuv@nt de \nv#]#tur# la
Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicuV@lcea.

Diacon Mihai Ciprian MAXIM

28

1/2012

RENA{TEREA

CUPRINS
1. _ngrijirea semenului, rodul iubirii milostive a lui Dumnezeu - I. P. S. Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului -- 1
2. Pastora]ia bolnavilor \n misiunea Bisericii - Pr. Constantin C\rstea -------------------------------------------- 2
3. Suferin]a, urmarea p#catului [i \nceput al lucr#rii virtu]ilor - Pr. Dr. Daniel Preoteasa ------------------------ 3
4. Inova]ii [i practici neortodoxe cu privire la Taina Sf@ntului Maslu. Influen]e romano-catolice
(extrema unctio); Reduceri sau deform#ri de ritual; Deasa sau frecventa s#v@r[ire;
Deschiderea Sfintei Evanghelii - Pr. Prof. Dr. Simion Mih#i]# Constantin ------------------ 6
5. Aspecte ale activit#]ii Bisericii pe plan social-filantropic p@n# \n sec. al XIX-lea - Pr. Constantin Olariu -- 9
6. Expresii iconografice privind tema vie]ii \n pictura exterioar# a bisericilor de sat din sec. XVIII-XIX,
din jude]ul V@lcea - Ierom. drd. Nectarie Luciu ------------------------------------------------- 11
7. _nt@lnirile duhovnice[ti: Hristos Domnul, Doctorul sufletelor [i trupurilor noastre - Pr. Constantin C\rstea -- 14
8. Memorialul Bartolomeu Valeriu Anania - Pr. Constantin Olariu -------------------------------------------- 15
9. Lucr#rile anuale ale Adun#rii Eparhiale - Diacon Mihai Ciprian Maxim ------------------------------------ 17
10. Noi hot#r@ri ale Sf@ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne - Biroul de Pres# al Patriarhiei Rom@ne - 18
11. Activit#]i pastorale, cultural-misionare [i social-filantropice \n parohii (Parohia Galicea) - Redac]ia ----- 19
12. Credin]a cre[tin# [i tradi]ia - valori ale parohienilor din Dimule[ti - Redac]ia --------------------------------- 19
13. Centenarul SPIRU HARET - Prof. Camelia Matei ---------------------------------------------------------------- 20
14. Expozi]ia Biserici [i cl#diri salvate de Dr. Ing. Eugeniu Iord#chescu la Biserica "To]i Sfin]ii"
din R@mnicu-V@lcea - Pr. Mihai C\rstea ---------------------------------------------------------- 21
15. In memoriam: P#rintele Gheorghe Petre-Govora - Pr. Constantin Matei -------------------------------------- 22
16. In memoriam: Pr. Nicolae Tiberius Marin - Pr. Alin Nicolae Gherghinoiu ------------------------------------ 23
17. Agenda de lucru a _naltpreasfin]itului Arhiepiscop Gherasim - Diacon Mihai Ciprian Maxim ------------- 24
18. Agenda de lucru a Preasfin]itului Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar - Diacon Mihai Ciprian Maxim -- 26
PRE{EDINTE: _PS Gherasim Cristea, Arhiepiscopul R@mnicului
VICEPRE{EDINTE: PS Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar
Redactor: Pr. Constantin C\rstea - Consilier Cultural

Secretar de redac]ie: Diac. Mihai Ciprian Maxim - Secretar Eparhial


Membrii:
P. Cuv. Pr. Dr. Vartolomeu Androni, Exarhul M#n#stirilor,
Pr. Prof. Dr. Ilie Ivan, Pr. Prof. Dr. Nicolae B#la[a. Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa,
Pr. Prof. Dr. Ioan Gavril#, Pr. Prof. Petre Mateiescu
Colaboratori:
Pr. Prof. Ion Iliescu, Pr. Prof. George Pomene[te, Pr. Prof. Mihai Cojocaru
Corector: Pr. Constantin Olariu; Tehnoredactor: Camelia {uiu
Grafic# [i tipar: ADRIANSO S.R.L.
Articolele vor fi trimise pe adresa:
Arhiepiscopia R@mnicului, str. Episcopiei, nr.1, R@mnicu-V@lcea, jud. V@lcea
Redac]ia revistei Rena[terea a[teapt# sugestiile colaboratorilor [i ale cititorilor ei.
Materialele nepublicate nu se restituie.
Adrese e-mail:
Consilier cultural: cultural@arhiram.ro
Secretariat: secretariat@arhiram.ro

ISSN 1223-3811