----

-~~--~~-'------~'-~- -

I
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI
In eeonomia ~i soeietatea romfmeasea sehimbarile survenite in ultimii ani au adus eu ele multe
probleme, dar ~i multe oportunitati. Pentru a putea profita de aeestea, este foarte importanta
eunoa~terea unei limbi de eireulatie internationala. In domeniul relatiilor eeonomice
internationale, al turismului ~i al eulturii, eunoa~terea limbii engleze este indispensabila. De
aeeea, in cele mai multe tari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare
de edueatie.
Metoda introdusa de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu sueees in tarile vest-europene ~i
in Statele Unite. Dupa cateva. Ieqii ~i dumneavoastra yeti eonstata ea obtineti rezultate rapide eu
eforturi relativ miei. Este de ajuns sa invatati zilnie 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in eursul
rcpetarii sistematice a excrcitiilor ~i atunei Yeti progresa in mod garantat. Pareurgeti odata eel
mult 0 jumatate de lcqie. Fieeare parte a unei leqii contine 0 cantitate suficienta de material nou
pentru a exersa.
Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de leqii grupate in 16 caiete. Fieeare Iectie are doua
parti. In prima parte a fiecarei Jectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere ~i
fixare va sunt prop use diferite tipuri de exercitii. Partea a doua a celei de a doua leqii nu
cuprinde euno~tinte noi, aiei fiind inserate doar exereitii de verifieare. Fieeare leqie se termina
eu reeapitularea noilor reguli gramatieale ~i eu tema pentru acas3. La snir~itul caietului de curs
se afla voeabularul introdus in leqiile respective eontinand euvintele ~i expresiile noi, prezentate
in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
\

Atunei cand rezolvati pentru prima data un exereitiu, nu folositi de la ineeput filtrul ro~u.
Folosirca aeestuia are sens doar daea ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daea tcxtul seris
cu litere ro~ii este aeoperit eu filtrul ro~u, raspunsul eoreet devine invizibil iar dumneavoastra
va trcbui sa apclati la euno~tintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti veri fica daea
ati rezolvat eoreet exereitiul. Atat filtrul ro~u cat ~i easeta care va este trimisa impreuna eu
eaietul de eurs va vor aj uta sa verifieati pronuntia cuvintelor invatate.
Profesorii no~tri sunt gata sa va aeorde tot sprijinul ~i va a~teapta sa deveniti cursant EUROCOR.

INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1.

Va sfatuim sa incepe1i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a1i parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintele

~i

ati

rezolvat ~i ultimele exercitii de verificare. Daca incepeti prea devreme sa rezolvati

tema pentru acasa, nu yeti putea folosi corect intregul material al unei leqii

~i

yeti

fi nevoit(a) sa recapitulati. Inainte de a inccpe rezolvarea temei, va recomandam sa

studiati eu atentie

~i

sa parcurgeti inca

data regulile pe care Recapitularea Ie

accentueaza prin punctare.

2.

Atunei dnd invatam

limba straina, trcbuie sa exersam

~i

sa recapitulam cu

perseverenta. In acest scop v-au fost propusc anumite exercitii. Va sugeram sa

revedeti din cand in cand materialul deja parcurs. In scurt timp va yeti convinge ca
acest lucru nu este lipsit de sens. De altfel, rezolvarca tcmei implica intotdeauna ~i
repetarea materiei din leqiile anterioarc.
va improspateaza

~i

consolideaza

Obi~nuiti-va eu

euno~tilllelc

acest mod de lueru, care

fara sa fili nevoit(a) sa faee(i

eforturi deosebite. Urmfmd metoda de studiu pe care v-a propunem nu ave(i

nevoie de un talent deosebit pentru a ob(inc rczultate bune in invatarea limbilor
straine. Persoanele mai in varsta, precum

~i

ccle care sunt mai putin talentate in

invatarea limbilor straine, vor ajunge dupa cfttcva luni de studiu la un nivel la care
nici nu au sperat.

3.

Rezolvand in "cioma" exerci(iiIc pcntru acasa, va va fi mai u~or sa va corecta(i ~i

sa propuneti mai muIte posibi1c raspunsuri, iar, la sfaqit, sa alege(i raspunsul care
vi se pare a fi eel mai bun.

4.

Cfmd sunteti siguri de rezolvare, trimiteti tema pe paginile destinate corecturii

~i

observatiilor profesorului. Pentru expedierea temei, folosi(i paginile tiparite in

aeestscop!

5.

Nu uita(i sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numanll de cursant sub care ati
fost inregistrat

~i,

mai ales, codul profesorului! Acesta din urma se

scrisoarea care eonfirma participarea dumneavoastra la curs.

6.

Va rugam, scrie(i citep

Veti vedea, eforturile dumneavoastra VOl' fi displatite. Va dorim mult succes!

gase~te

in

Pentru a va u~ura invatarea, pe marginea fiecarei pagini am plasat 0 serie de simboluri grafice.
Acestea vor indica diverse genuri de exercitii sau seqiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai
u~or sa Ie localizati sau sa Ie recapitulati.

Pe marginea paginilor yeti intiHni urmatoarele semne:

in dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazii no{iunile gramaticale
vocabular care sunt nou introduse in lectia respectivii.

Exercitiu pentru verificarea materialului lexical

~i

gramatical

# de

insu~it

Cuvinte noi

Problema aparuta in acest exercitiu este tratata

~i

in leqia 3 la pagina 21

Observatiile cele mai importante care se refera la regulile gramaticale sau

la pronuntie, vor fi intotdeauna reliefate prin acest semn grafic.

Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu ro~u (care nu se vede in cazul folosirii filtrului
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text
sau traducerea unei propozitii.

In final, 0 remarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau ciintece in limba engleza.
Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se
intiimpla deoarece exista diferenle de pronunlie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA
~i cea din Australia.

"
"
PARTEA INTAl

LECTIA
1
,

Cititi cu atentie transerierea fonetiea, tiparita eu ro~u, aflata in paranteze

drepte. Pentru sunetele care nu exista in limba romana, folosim semne
speciale:
shopping street

- strada cu magazine

- eumpariituri
shopping
> [~opin(g)]
Complexul de sunete n(g) eorespunde sunetelor similare din limba romfma,
dar "g" se aude slab, ca in euvantul romanesc "lung".
in cuvintele din Jimba engleza formate din mai muite silabe, una dintre
silabeeste accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera
ingro~ata semnaleaza silaba accentuata: > [~opin(g)).
> [~op]

shop
Semnul [0 J este un
"a": > [~op].
street

,,0"

- magazin, praviHie

scurt. Se roste~te ,,0" cu deschiderea gurii ca i

> [stri:t]

-----TU

- strada

Consoana [r] din limba engleza difera de "r"-ul romanesc. Rostiti "r" lara
sa atingeti cerulgurii cu Jimba ~i lara vibrarea limbii. Astfel, obtineti un
"r" englezesc. Semnul [i:] se pronunta ca un "i" lung, ca in cuvintele "vii,
mii": >[strit].
railway station

- gara, statie

- cale ferata
railway
> [rei] L1 ei]
Semnul fonetic [U] indica litera "w" care, de obicei, nu se pronunta. In
cazurile In care se pronunta, rotunjim gura ca pentru "u" ~i spunem "v":
>[ rei! liei].
station

> [stei~n]

- statie

Semnul fonetic [i] indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale

"iu", "ea", "ei" din limba romana. Se pronunta ca primul sunet din cuvin!ele:
"iute, ea": > [stei~n].
- turn de biserica

church tower

church
> [t~a:' t:;;]
- biserica
Sunetul notat prin [t~] este 0 consoana asemanatoare cu "c(i)", "c(e)", "cere,
zece" din limba romana. in Iimba engleza insa sunetul [t~J poate fi urmat
direct de orice vocala, tara a mai fi nevoie de un "e" sau "i" intermediar.
Sunetul [a:J se pronunta ca "a" lung. Semnul [I] (r ridicat) indica un ~,r"
care se aude foarte slab: >[t~a:'t~].
tower

> [taua']

- turn

Diftongul [auJ se pronunFi la fel ca ~i in limba romana: "dau, sau". Sunetul

raj este neaccentuat, scurt. La sfar~itul cuvantului, "r"-ul se pronunta doar
daca este urmat de un ait cuvant: > [taua I ] .
street door

u~a

care da la strada

door
> [do:IJ
- u~a
Sunetul [0: J este un ,,0" lung ca in interjectia
, din limba romana "oo!":
,
> [do: I ).

Folosindu-va de sistemul de transcriere fonetica descris anterior, familiarizati-va cu pronuntia corecta

a urmatoarelor cuvinte:
[0opin(~)]

shopping

- cumparaturi

>

shop

- magazlD

> [0 0 P]

street

- strada

> [stri:t]

railway

- cale ferata

> [rei/"ei]

train

- tren

> [trein]

station

- statie

> [steisan]

church

- biserica

> [tsJ:'t S]

tower

- tum

> [t3L1J']

house

- casa

> [halls]

door

- usa

> [do:']

Cititi cu voce tare unnatoarele expresii in limba engleza:

church tower

> [tsa:'t 0 taLla']

> tum de biserica

railway station

> [rei/"ei stelsan]

> gara, statie

shopping street

>

street door

> I etll

[sopin(~)

stri:t]

lllo" '

> strada eu magazine

> usa care da in strada

Sit cxcrsam noile cuvinte; II\i atcn\i la pronulI\ic si sensu I lor in limba romana:
shopping

>

shop

>

l~()pJ

street

> [5t1I.t]

- strada

railway

> [rei/"ei]

- cale ferata

train

> [trein]

- tren

station

> [steisim]

- statie

church

> [1.)a.'ts]

- biserica

tower

> [taLl<:l']

- tum

house

> [h<:lLls]

- casa

door

> [do:']

- usa

~,OJ1III("11

- eumparaturi
- magazin

in limba englezii, inaintea Cl/wlntului care define!jte un lucru sau 0 noriune (adicii. inaintea unui
substantiv) stii un articol. Articolul nehotiirat a se ajlii inaintea euvintelor care definesc lueruri sau
noriuni despre care vorbim la modul general. Corespunde artieolelor: un, 0, dar de multe ori niei nil
se traduce inlil1lba romanii. Atunei eand ne referil1lla un anumit lucruJoiosil1l inaintea,substantivlIlui
articolul hotiirat the.

Articolul hotiirat the se pronun{ii [Dza]. Acest sunet nu existii in limba rom{mii [DZ] se pronun/ii ea
"z" cu limba intre din {i. Pronunra{i "z" de cateva ori. Acum, u~OI; cu gura intredeschisii, pronun/ari
"z" cu limba intre din/i, retriigi1l1d limba i/l momentul in care s-a produs sunetul [D z]. Acesta este un
sunet sonor; punand degetele pe gat, veri simri vibrariile corzilor vocale.

Articol

Tipul articolului

Pronun!ia

>[aJ

vocaHi scurta

nehotanlt

the

>[D'aJ

limba intre dinti

hotarat

Exersati cuvintele in limba engleza folosind articolul:

I!

~opJ

the shop

> [D'a $Op]

> [a stn tJ

the street

> [DZa Stll:t]

a train

> [a ttemJ

the train

> [D'a trem]

a station

> [a

the station

> [DZa stel$an]

a church

> [a t;;a.'t;;]

the church

> [D'a t;;a:'t;;]

a tower

>

la taua']

the tower

> [D'a taua']

a house

> [a haus]

the house

> l [Ya halls]

a door

> [a do.']

the door

> [Dla do:']

the door

> [Dla do.']

a station

>

a house

> [ahaus]

the church

> llYa

the station

> [DZastct;;an]

a train

> [a trem]

a tower

> 1,11aua'J

a shop

> [a $Op]

the train

> I [)!d llClIlJ

the house

> [Dla haus]

the shop

> ([Ya sop I

the street

> [D'a stJi:t]

a street

> [a stll

tI

the tower

> [D'a taua']

a church

> [a

'tsJ

a door

> [a do:']

a shop

> [a

a street

sH'l~an J

Acum intr-o alta ordine:

t~a

ld slcl~an]

t~a.'t;;]

Sa repetam inca 0 data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce
tare urmatoarele cuvinte:
the house

> [DZa hausj

a station

> [a

a door
the tower

stcl~aIl]

- casa
statie

> [a do:']

0 u~a

> [D'a taua']

- tumul

the shop

> [DLa ~op]

- magazinul

a train

> [a trem]

- un tren

a church

>[at~a:'t~]

the street

>[[Ya~tnt]

- strada

a house

> [~I

the train

>[IY~1

a shop

>[a~op]

- un magazin

the station

> [D/ a ~t{,l~,m]

- statia

a tower

>[aI3ldj

- un tum

the church

>[D/a tsa

the door

> [D/a llo"']

u~a

a street

>[astritj

1];\1I~]

trein]

't~]

biserica

casa

- trenul

- biserica

strada

Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati sa traduceti in
limba engleza:
hall~j

o casa

> a house

> [a

u~a

> the door

> IIYa do:']

un magazin

> a shop

>[a~op]

statia

> the station

> [[Ya

stci~all]

-----_._--------

- -- -

I
I:

I
> a church

> [a

casa

> the house

> [D/ ahalls]

o strada

> a street

>[astri:t]

turnul

> the tower

> lOLa taLla l]

> a door

> [a do:']

magazinul

> the shop

> [D/ a~op]

un tren

> a train

>[atrell1]

biserica

> the church

> [D/a t~a

un tum

> a tower

> [a taLla']

strada

> the street

> [D/a stri :t]

o statie

> a station

> [a stei~an]

trenul

> the train

> [IYa trell1]

tumul de biserial

> the church tower

> [[Ya

u~a

> the street door

> [IY;\ stITt do:']

strada cu magazine

> the shopping street

>

gara

> the railway station

> llYa I el1"ei stei~an]

1
,1

i
1

t~a:lt~]

o biserica

u~a

dinspre strada

't~]

-"

t~a:'t~ taLla']

(1)/;1 SOpllll~) stiTt]

!
i

I
J

()
:j')
t'
I

"

Iar acum vom i'nvata cateva verbe. eu ajutorullor putem forma deja propozitii simple:

Verbul este partea de vorbire care exprimii 0 acriune, 0 intamplare, ca de exemplu: a vizita, a
deschide etc. in limba englezii, cand verbulnu este conjugat (cand inaintea lui nu apar pronumele
personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in
limba romanii, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.

II
,r

Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:

to see

> [tLl si.]

- a vedea

to see

> [tu si:]

to visit

> [tu vizit]

- a vizita, a merge la

to visit

> [tLl vizit]

to open

> [tLl aLlpn]

- a deschide, a desface

to open

> [tLl aupn]

to enter

> [tu enta']

- a intra

to enter

> [tLl enta']

':

J
''II

I
j

II
I

Sa Ie repetam acum intr-o ordine diferita:

to visit

> [tuvizit]

- a vizita, a merge la

to visit

> [tu vizit]

to open

> [tu aLlpn]

- a deschide, a desface

to open

>[tLlaupn]

to see

> [tLl si:]

- a vedea

to see

>[tLlsi:]

to enter

> [tLl ental]

- a intra

to enter

In urmatorul exereitiu yeti intalni verbele nou invatate impreuna eu substantivele. Cititi eu voce tare
expresiile ~i retineti tradueerea acestora:
to see the train

> [tll

to visit the station

> [tll \ i/lt D'a

to enter the house

> I tlll'nLl' D/a haus]

- a intra in easa

to open the door

> [tll allpn D/a do:']

- a deschide

to enter a shop

> [tll cnU a sop]

- a intra intr-un magazin

to see the street

> [til :;) IYa stn:t]

- a vedea strada

to open the door

> [tll ,illl'n D/a do:']

- a desehide

to visit a tower

> [tll IflZJ1 a lalla']

- a vizita un tum

,j

D'a trein]
stei~n]

- a vedea trenul
- a vizita statia

u~a

u~a

Ati reu~it sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica acest lucru. Traduceti in limba
engleza urmatoarele expresii, incerdind sa Ie pronuntati cat mai eoreet:

> to enkr a church

a intra intr-o biseriea

a deschide usa

> [tll alll'n D/ a do:']

> to open the door

a vedea tumul

> [tu si: D" a tauf)']

> to see the toIVer

a merge la magazin
a intra in statie
a vedea

> [lll

l'111.!'

I)/;1

stl'{~,llli

> to

VISit

> 1(1

c'lltCI

the shop
thc ,1,1tI01l

cas a

a vedea strada

in limba eng/eza. cand un verb este conjugat, este precedat de pronume persona Ie ca de exemp/u:
eu, tu, noi, voi etc.

Sa invatam ciiteva pronume personale in limba engleza.

Aten,tie: in limba eng/eza you inseamna ~i tu,

~i

dumneavoastra,

~i

voi.

>[al]

> [ail

- eu

you

> [ill:]

- tu, dumneavoastra

you

>[IU.]

we

> [ul.]

- nOI

we

>[U 1:]

you

> [IU:]

- dumneavoastra, voi

you

>[II'.J

they

> I, D/ei]

- ei, ele

they

>[IYei]

- - - - . _ - - - - - ---

Pentru a forma propozitii in limba engleza, avem nevoie de cuvinte ca:

often

>[ oftal1, ofl1]

- des

always

>[o:l"elz]

- intotdeauna

every day

>[cvndel]

- in fiecare zi
- in fiecare dimineata

every mornmg
>[seldamJ

- rar

des

>[ otbn, oln]

- often

intotdeauna

>[O:]"CI/J

- always

in fiecare zi

> [c\ 11 dCl]

- every day

in fiecare dimineata

> [e\ II

rar

> [sclc1am]

seldom
Sa repetam inca

data:

- every morning

1110 '11111(~IJ

- seldom

Cuvintele "often, always, seldom" stau intotdeauna intre verb ~i

pronumele personal, pe cand expresiile "every day, every morning" stau
la inceputul sau la sfar~itul propozitiei.

Acum vom construi cateva propozitii simple. Fiti atenti la pronuntie:

I often enter the church_

> tal Ofll enta' D ' ;\

They seldom visit

the tower.

> [07el scldam vizit

07 a taLla']

- Ei viziteaza rar
tLlrnLil.

We always see the train.

> lUi: o:lUclz si: D 7 a trell1]

- Vedem Intotdeauna trenul.

You open the door every day.

> I III

- (Iu) deschizi

t~a:'t~]

- (Eu) intru des In biserica.

I
I

iju pn

O/a do ' cvn

dL:/1

u~a

in fiecare zi.

Exersati cuvintele noi:

j
!

,
j

Re(ineri: in limba romGmi, (de obicei) nu fo!osim inail/tea verbu!ui pronume!e persona!, ceea ce nu
schimba sensu!; de exemp!u: eu vad = vad. ill Iimb(J el/g!ezii, insa. este ob!igatoriu sa indicam printr-un
pronume persona! persoanG care de~fii,warii (Jeri/I/lea: de exemp!u. I see.
(eu) vad

> I scc

>[al Sl:]

(tu) deschizi

> you opcn

>[iu: aupnJ

(noi) intram

> we entcr

> [Ui: cnta']

(ei, ele) viziteaza

> they VISit

>[O'ei viZl!]

(noi) vizitam

> we VIsit

>[U I: vizit]

(ei, ele) intra

> they enter

>[DZei enta']

(eu) deschid

> I open

>[ai iiupn]

(tu) vezi

> you see

>[iu: si:]

Nu uitati! Cuvantul "I" se scrie intotdeauna cu litera mare.

Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza.
F olositi filtrul ro~u:
(Noi) intotdeauna vedem
tumul.

> [ui. o.IU c/z si: DZa taua']

(Eu) intru in magazin

in fiecare zi.

> [ai enta' DZa

(Tu) vezi statia in fiecare

dimineata.

> [/U: Sl: DZa

mo:'nin lg )]

Viziteaza rar biserica.

> [DIl'l seldam vizit DZii

~op

> We always see the tower.

evri

> I enter the shop every day.

evri

> You see the station

every mornll1g.

del]
stei~n

> They seldom \ iSlt the church.

t~a:'t~]

(Ell) deschid intotdeauna

u~a.

(Voi) intra\i des in casa.

> [al

I"eli' aupn rYa do:']

>1"101111'111.1' IV,I h.llIsl

> J always open the door.

> You oncn cnlci

> 'Iliey

(Ei) vad strada in fieearc zi.

sec

jill'

1101lse.

111,' :-;[Iccl evelY day.

Conjunctia ,,~i" se traduce in limba engleza prin "and"ll:ndJ.

[E] este 0 vocala care nu are corespondent in limba romana. Se situeaza
intre "e" ~i "a". Se roste~te "e" cu deschiderea gurii ca pentru "a".

Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-Ie cu voce tare:
We often enter the railway
station and I see the train.

>[U I: ofn enta' DZa reil"ei

stei;;i\l1 End ai si: DZa trein]

- (Noi) intram des in gara

~i eu vad trenul.

You always open the door

and 1 enter the house.

>[iu: o:l"e/z iiupn DZa do:'

Ene! ai enta' DZii h,lUS]

- (Tu) deschizi intotdeauna

u~a ~i eu intru in casa.

LECTIA
1 - PARTEA A DOVA
,
In continuare, yom i'nvata expresii ~i cuvinte noi:
entrance

> [entrans]

- intrare

Sunetul "a" aflat in silaba neaccentuata se pronunta ca un "a" scurt:

> [entrans]
- ma~ina, automobil

car

Semnul [a.] se pronun~a ca un "a" lung la fel ca 'in cuvi'mtul romi'mesc

"mare". SunetuI "r" aflat la sfar~itul cuvi'mtului se pronunta doar atunci
dind acesta este uonat de un aIt cuvant care 'incepe cu

vocala, 'in rest nu

se pronunta: > [ka:']

bus

> [bas]

- autobuz

In cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > (bas]
- femeie

woman

Fi~i atenti la prima silaba accentuata: > [U uman ]

- trotuar

side-walk

Acesta este un cuvant american, Accentul cade pe prima silaba, de aceea

,,1"-uI de Ia sfar~ituI cuvantului nu se pronunta: > [sa:iduo:k]
building

> (bildin lgl ]

Se accentueaza prima silaba: > (bildin

- cladire
lgl

Sunetul "g" de la sfiir~itul cuvantului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator

este mai lung ~i mai moaIe: > (hilclin(gl]
- apartamentul

the apartment

$i acesta este un cuvi'mt american. Accentul eade pe silaba a doua,

Daea substantivlli pronllntat Ineepe eu

vocala, de exemplu [apa:rtmantl

atunci artieolul "the" care II precede se pronunta (D'i] La fel, In locul

artieolllllli nehotarat "a" se atla "an" [an] pentru a fi lI~urata pronllntia~
> [an apa:'lmantl
boy

>

I hoi]

- Miat

Cititi cu atentie transcrierea fonetidi a noului set de cuvinte:

the entrance

> [D/i entrims]

- intrarea

the car

> [O/a b.'j

the bus

> [r)l,1 bas]

- autobuzul

the woman

> [IYa"ulllan]

-femeia

a side-walk

> [il"lId"o.kj

- un trotuar

a building

> [a

- 0

an apartment

> [an <lI,a '(Illant]

- un apartament

a boy

> [:1 bOil

- un baiat

bildJJ](~lj

ma~ina,

automobilul

cladire

Sa repetam acum cuvintele noi intr-o alta ordine; ave~i grija sa va insu~i~i corect pronuntia ~i
traducerea lor in limba ramana:
entrance

> [en(r,lnS 1

- intrare

car

> [LI 'j

bus

> l bas]

- autobuz

woman

>

l "11111,1111

- femeie

side-walk

> I ,aid"" L I

- trotuar

building

> I hil,IIII''''1

- cladire

apartment

> 1;'1';'

- apartament

boy

> IhOiI

'111l.11111

ma~ina,

automobil

- baiat

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza:

a ka"

- (Eu) vad

0 ma~ina.

I see a car.

> [al si:

You often enter the building.

> [Ill: ofn enUl' Ola bildin(glj

- (Tu) intri des in cladire.

They always visit

the woman.

> [07e i o.l"cIZ viZlt

- Ei intotdeauna Ii [ae vizite

femeii.

I seldom see the bus.

> [aiseldam

We see the boy every day.

> ["1.

You enter the apartment

every momlllg.

> [ill. rilla' 0'1 apaItm:'lnl

Olil Uuman j

SI'

Sl:

O"a bas]

[Ya bOI evri deij

C\ I! 111 / 1:'11In IC1

- (Eu) vad rar autobuzul.

- (Noi) vedcm baiatul in fieeare zi.
- (Tu) intri in apartament
in fieeare dimineata.

I see the side-walk.

- (Eu) vad trotuarul.

They see the entrance.

- Ei vad intrarea.

-- --- ------

----------~

Acum unneaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta:

to walk

>[tuUok]

- a se plimba, a merge pe jos

to go

> [Iu gau]

- a merge

to have

> [tuhE\]

- a avea

to look

> [tu 1uk]

- a se uita, a privi

to drive

> [tu dI<lIv]

- a conduce

to go to

> [tLl gall tll]

- a merge la

to look at

> [tLl lLlk El]

- a se uita, a privi la ceva

Nu uitati!

In limba engleza folosim

cuvantul "to":

1.

Daca preceda verbulla infinitiv.

2.

Pentru a desemna

mi~carea 1ntr-o

anumita directie (la, spre, catre).

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii:

- (Eu) conduc des

1 often drive a car.

We always go to the house.

> [ul.

0 !U C/Z gall tll

D/ a halls]

They have an apartment.

- (Noi) Intotdeauna mergem

pana acasa.
- Ei au un apartament.
Prive~ti

You seldom look at

the side-walk.

> [Ill. seldam JlIk Et

D/a S3ICi"o.k]

1 have a car.

> lalhFvaka']

- Am

We look at the building

every day.

>

lata

~i

ma~ina.

I "I

luk Lt D';I hildll(!

"'llckll

> [hi

she

>

[~I

- el
J

0 ma~ina.

- Ne uitam la c1adire In
fiecare zi.

celelalte pronume personale:

he

rar trotuarul.

- ea

La timpul prezent. dupii pronumele personale he, she, it sau substantivele pe care Ie inlocuiesc,
verbul prinJe$te termina!ia -so
he drives

>[ hi: draivz]

- el conduce

she walks

>[ ~i "o:ks]

- ea se plimba

Cititi propozitiile de mai jos; incercati sa Ie pronuntati cat mai corect:

The woman often drives a car. > [O/a "um~l11 ofn draivz
a b:']
She looks at the building
every mornmg.

>[~J:

He sees the car.

> [hI.

Iliks Et D'a bildm lg )

{'HI Illo:'nin lg )]
51 Z Ol;}

ka: r ]

- Femeia conduce des

ma~ina.

- Ea prive~te cladirea
in fiecare dimineata.
- (EI) vede

ma~ina.

Terminatia -s se pronunta(s] dupa consoanele surde (de exemplu p,

t, k, f):

looks :::{ luks].

Terrninatia -s aflata dupa consoanele sonore se pronunta [z]:
drives >[ draivz].

Dacii inain tea verbului to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s prime$te $i vocala
de legiiturii -e. Acesta nu are nici un 1'01 in pronun!ie.

>1

he goes

hi

)',;Ill/

- el merge

Si vcr/1II1 to havc slIji'ui al/IIII/ilc l1IodijiCliri:

he has

- el are

she has

- ea are

Pronuntati dar propozitiile urrnatoare:

The woman often goes
to a shop.

>[ D/a Uuman ofn gauz

The street has a side-walk.

>[DZa stri:t hez a said"o:k]

- Strada are trotuar.

>[ ~i: gilUZ tu

evri dei]

- Ea merge la biserica
jn fiecare zi.

She goes to
every day.

~hurch

tll

a ~op]

t~ii:'t~

- Femeia merge des

la magazin.

I seldom go to a bus station.

>[ al seldam gau ttl a bas

stei~n ]

- (Eu) merg rar la statia de

autobuz.

He always looks at
the apartment.

>[hi: o:l"eiz luks Et

D/~I flpa:'tmant]

- EI se uita intotdeauna la
apartament.

The church has a tower.

>[ D/ a t~il:'t~ hEz a tauil']

- Biserica are un turn.

The shop has a door.

>[I)!a

We see a boy and a woman.

>["i: 5i: a hOI hld a "11Illan]

~op

hE;: a do:']

- Magazinul are

0 u~a.

- Vedem un baiat

~i 0

femeie.

~--~--- -~----

1/1 expresia to go to church (a merge]a biserica), inaintea cuvantului church nu sefolose~te articolul.

Repetati de eateva ori urmatoarele propozitii. Yeti vedea ea in curand Ie veti invata:
Peter often goes to Bucharest.
He goes by train.

> [pi tCtI ofn gauz tu bl ukarest

hI. gfluz bai tI ein]

When the train enters the station Peter

looks at the buildings.

> ["en DIC\ trein entalz D' a stei~an pLta'

luks Et DZa bildidg)zj

He has no car, so he walks.

> [hi hEz nilu ka r sau hi: "o:ks]

He visits a church tower. The tower has a door.

> I hi viZlts a

He visits the tower and looks at Bucharest.

> I hi \ izits

Then he goes to a shop.

> II h'll hi

t~a:lt~

taua'

Dla talla' hEz a do:']

taua' End luks Et biucarest]

Dlj

gall!

tu

--

a ~opJ

in textul de mai sus apar cateva cuvinte noi, Cititi-Ie de mai multe ori pentru a Ie retine:
to go by

> [tu gau bal]

- a calatori, a se deplasa eu

by train

> [bal tJClIlj

- eu trenul

no

> [n<\lI]

- nu, niei un, niei

so

> [Selll]

- astfel,

when

> ["en]

- eand, atunei eand

He has no car.

> [hi: hEz nau ka:IJ

- EI nu are

by bus

a~adar, a~a

ma~ina,

by train

Semnificaria cuwintului no este nu sau nid un, nid 0 $i dii propozi!iei sens negativ. De aceea
propozi!ia "He has no car." 0 traducem: "Nu are (nici 0) ma~ina."
Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a leqiei.

Dupii cum a!i putut observa, in cazul cuwintului buildings, pluralul se formeazii prin adiiugarea
unui -s final.Aceastii regulii este valabilii pentru cele mai multe cuvinte:
shop

magazm

shops

- magazme

>[ ~ops]

street

strada

streets

- strazi

>[ stri :ts]

trains

- trenuri

>[ treznz]

- tren

train
tower

tum

towers

- tumuri

>[taua'z]

car

ma~ina

cars

>[ka.'z]

ma~ml

Pentru prolllln!ia termina!iei -s sunt valabile acelea$i reguli ca $i la verbe.

Acum sa exersam cuvintele noi. Cititi-Ie cu voce tare

toate cuvintele din leqia 1:

~i

tumurile

fiti atenti la pronuntie. Yeti intl'ilni aproape

>the towelS

el merge

>1 iii, 1',111/ I

> he goes

un apartament

>1;111 ,11';1 '1111.11111

> an apartment

ea vede

>1',1 \1

trotuarul

>11)

a se uita, a privi la

>1111 [IlL I 11

.1

,I

> she sees

',;lId".. L 1

> to look at

o cladire
a conduce

>a building
ma~ina

>1111

Til ,III ,I

L.J 'I

>[nau b;ls]

nici un autobuz

dll\c a car

>110

bus

>then [ go

apOl merg
>[tu luk Et Df a taLla']

a privi tumul
prive~te

>10

> 1he shoppIng street

strada cu magazine

femeia

> the side-\\" Ik

des

>to look at the towel

>(1)1::1 '''uman ofn luks]

a merge

>[ tLi gau]

>to go

biserica

> [I)fa

>111<' ,'11111' Ii

euam

>[;11 hh]

ma~inile

>1

[Y,I

[S,\.' t~ J

k;I.'/j

>I

11,1\'1<

astfel intotdeauna

> [sau o:l"eIZ]

> so alwavs

u~a

> [Dl a t~a

> the

bisericii

't~

do.']

ChUll It dool

baiatul

> [DL aboil

> the boy

o statie de autobuz

> [a bas

> a bus station

a vizita easa

> [tu vizit D/ a halls]

> to visit the hou,,

> [a trem l:nd a bas J

> a train and a bus

vedem in fieeare zi

>

> we see every

gara

> [rell"el

un tren

~i

un autobuz

stel~an]

eVrI del]

["I. SI.

> railway statIon

stel~an]

Cititi urmatoarele euvinte. Vocalele din fieeare eoloana serise eu litere

sunet:
[e]

[el]

we

then

see
street

[ i:]

ingro~ate desemneazil accla~i

--..

[ 3.]

[ au]

train

car

so

by

enter

station

apartment

no

side-walk

entrance

they

[ai]

drive

she

16

d~l\"

RECAPITULAREA LECTIEI
1
,
A

Reguli gramaticale

1.1.

1.2.

In limba engleza, articolele stau inaintea substantivelor:

a

- articol nehotarat

the

- articol hotarilt

Articolul se schimba inaintea substantivelor care incep cu

vocala:

in acest caz "a" devine "an" I ;1I1J, iar articolul hotarat "the" se pronunta [DziJ.

1.3.

a bus

[a bas]

an apartment

[an apa:'tmant]

the car

[DI[IIu'1

the entrance

[011 entransJ

Daca inaintea verbului se ana pronumele ,,1, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc,
atunci fonna verbului nu sc schimba.
1 see

[ al s i: J

you see

[Ill: Sl: J

Pronumele personal "I" -

IA.

1.5.

vad

III vezi
"Cll"

we see

[Ui: si:J

- noi vedem

they see

[D/ el Sl. J

- ei vad

sc scrie intotdeauna cu litera mare.

Daca inaintea verbului se alla pWlllImele "he" sau "she" sau substantive proprii sau
comune, atunci verbul primqk Icrminatia ,,-s":

she visits

I '> I

he opens

1111 :l1I1"1/ I

the woman looks

II)

the boy walks

I 1) ,I

\ i/II',

,I "III1LIII

IWI ",I

ea viziteaza
eJ deschide
IlIk"

femeia

"s]

I go

I ;ll gauJ

prive~te

baiatul se plimba

In cazul verbelor ,,10 go" ~i "to have" are loc ~i

.de pronumeJe "he" sau "she":
he goes

1.6.

- ell

alta schimbare, daca sunt precedate

-el merge

she has

[~j:hEzJ

- ea are

-eu merg

I have

[ai hEvJ

- euam

Cuvintele "often, always, seldom" stau inaintea verbului, in schimb "every day", "every
morning" se giisesc fie la inceputul, fie la sfar~itul propozitiei; de exemplu:
I often see the boy.

- Eu il vad des pe haiat.

I see the boy every day.

- Viid biiiatul in fiecare zi.

1.7.

1.8.

B.

Particula "to" atunci cand se aDa Inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca
prepozitie, inseamna "Ia, in, spre".
to the hotel

-Ia hotel

to see

- a vedea

Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei ,,-s":

a building

- buildings

[bildm(g)z]

a tower

- towers

[taua'z]

a car

- cars

[ka:rz]

a shop

- shops

[~ops]

Pronuntia
1.9.

Daca un cuvant se termina Intr-un din consoanele surde, (de exemplu, "k, f, p, 1")
atunci telminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina Intr-o consoana sonora,
sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].
[-z]

[-s]
looks

[ luks]

drives

[ dr~llvz]

walks

["o ks]

has

[hEz]

visits

[ viZlls]

opens

[aupll71

shops

[~ops]

towers

[taua'/l

streets

[Sill

cars

[ka'/]

Is]

lata cateva exemple de consoane sonore ~i echivalentele lor sur-de In cuvintc I ol1l,lne~ti.
Intelesul difera datorita faptului ca acela~i sunet se pronunta 0 data sonm, apoi surd.
Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i In care cazuri nll vibrcaza:
b

baM

papa

vata

fata

dare

gara

tare
c

cara

1.10. Dupa cum ati putut observa, exista 0 mare diferenta Intre limba scrisa ~i cea vorbita.
Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie Iacand doar cele din silabele acccni \llIlc. Acest
lucru are 0 mare semnificatie ~i in pronuntia propozitiilor. Vocala silabci acccntuate
este tiparita Ingro~at; de exemplu: [entrans]
Alte semne pe care Ie Intalniti de-a lungullectiilor:
r

La pronuntia sunetului "r" in limba engleza, limba nu vibreaza, 11Ir "r"-lil de la

sIar~itul cuvantului se pronunta complet, doar In cazul In carc cstc lIrlllat de un
cuvant care Incepe cu 0 vocala. In transcrierea fonetica am folosit nota\ia [']

DZ

Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sononl a grupului "th"
din limba engleza.

TEMA PENTRU ACASA 1

Rezolvati

B.

C.

~i

trimiteti pentm verificare urmatoarele exercitii:

Traduceti urmatoarele propozitii In limba ramana:

I.

I often ga by bus.

2.

She has no car.

3.

So she visits the bay every day.

4.

We have an apartment.

5.

He seldam gaes to the shopping streets.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

I.

Baiatul deschide rar

2.

(EI) se plimba intatdeauna pana la turn.

3.

Ai (a) ma~ina.

4.

(Eu) merg des cu trenuJ.

5.

(Nai) vedem cladirea.

u~a.

Alegeti raspunsul carect ~i incerclIi(i litera corespunzataare (exista un singur raspuns careet,
de exemplu: la, 2c etc.):
l.

Care este cuvantulla care 1I1111na lilerll se pronunta [-z]?

a.

side-walks

b. shops
c.

stations

d. streets
2.

Care este propozi(ia corcc!a'!

a.

I often go and she go.

b. He has and she has.

3.

c.

We seldom goes and he goes.

d.

I look and we looks.

Care este propozitia

a.

gre~iUI?

She has an car.

b. We have a car.
c.

They have an apartment.

d. He has a car.

LECTIA
2
,

"
"
PARTEA INTAI

Incepem lectia cu setul de cuvinte noi:

hotel

> [hautel]

- hotel

room

> [ru:m]

- camera

window

> ["inclau]

- fereastra

restaurant

>

- restaurant

[rest~lrant]

[restro: nt)
traffic

> [trEfik]

- circulatie

bicycle

> [baisikl]

- bicicleta

school

> [sku:1]

factory

> [tEktari]

- fabrica, uzina

office

> [OflS]

- birou, oficiu

~coala

Pronuntia sunetului [LJ este 0 vocaHi care nu are corespondent In Iimba

romfma (vezi ~i la pagina 9); se situeaza 'intre "e" ~i "a". Se prommV' "c" cu
gura deschisa larg ca pentru "a": >[ trEfik], > [tEktari].

Sa repetam cuvintele, dar intr-o alta ordine:

~coala

school

> [sku:1]

office

> [OtIS]

- birou, oficiu

factory

> [tEktari]

- fabrica, llzina

restaurant

> [restarant]
[ restro:nt)

- restaurant

hotel

> [hautel]

- hotel

room

> [null]

- camerll

window

> [Uindau]

- fereastra

traffic

> [trEfik]

- circula\ic

bicycle

> [baisikl]

- bicicleHt

Acum va propunem unnatorul exercitiu. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos:
factory

>

room

>[IIII11J

- camera

window

> I"illdau]

- fereastra

traffic

> 1111'I]k]

- circulatie

restaurant

> 1I(':-,1;11 al1t1

- restaurant

office

> lolls I

- birou, oficiu

school

> 1 :-,kll II

hotel

>111,1111('11

- hotel

bicycle

> 1h:II',ILJ 1

- bicicleta

- fabrica, uzina

[J1~ktariJ

Sa introducem cuvintele noi in propozi(ii. Cititi-le cu voce tare

We seldom go to the factory.

>1

"I ,,('1,1,1111 1'.111

IELl.IIII

The room has a window.

>11 )'" III III III /

III IYa

"il1d<lllJ

,I

I have a bicycle.

~i

~coala

verificati-va pronuntia:

- Mergem rar in fabrica.

- Camera are

fereastra.

- Am 0 bicicleta.

We see the traffic.

>1"1',1

He sees a hotel.

>1111

A school and an office.

>1:1""" I I 11,1.\11

011\

You seldom go to a
restaurant.

>1111

1'.1l1

111 ,I

I)

,1111,111,1

- Vedem circulatia.

\',1111('11

- El vede un hotel.

"1 ,. ,I

;,('ltI,1I11

I (",I, \ I ,II \ I

- 0

~coala ~i

un birou.

- Mergi rar la restaurant.

Cu unniitorul exercitiu puteti veri fica daca v-ali

din limba romana in limba engleza:

insll~it

cuvintcle noi. Traduceti urmatoarele cuvinte

fabrica, uzina

> I,ll 1"1 \'

>[ fEktariJ

camera

> II \('"1

>[rll:mJ

fereastra

> II'II\(I,,\\'

>[ L1indauJ

circulatie

>tl,IIII'

>[ trEtlkJ

restaurant

> 1,';,1.1111.1\11

>[ restarillltJ

birou, oficiu

> oil \( \'

>[ ofisJ

~coala

> S\ \'0,,1

>[sku:lJ

hotel

> holl'!

>[ hautelJ

bicicleta

> IJIl:yck

>[baislklJ

71

"acesta este" sau "acela este" in limba engleza se reda prin: "it is" III
Cititi urmatoarele propozitii

~i

1/

J.

unnariti traducerea lor:

It is an office.

>

It is a hotel.

> [It

It is a station.

> [it

an O[IS]

- Acesta este un birou.

1Z

a hautel]

- Acesta este un hotc1.

1Z

a stel~,lIl]

- Aceasta este

[It IZ

static.

Unneaza alte cuvinte noi:

III

>[111]

- in, la, inauntrul

near

>[nia']

- aproape, in preajma, aproape de,

Ifmga
~

also

>[ olsau]

not

>[not]

-nu

~i,

de asemenea

"este, se afla, exista" se traduce in limba engleza prin: there is [Olea' 1/ I.

Incepem propozitia cu aceasta constructie cand vrem sa exprimam ca
ceva este, exista. Propozitia este completa daca raspunde la intrebarea
"unde?". Inaintea substantivului sta articolul "a", iar inaintea adverbului
de loc sta articolul "the".

Cititi unnatoarele propozitii in limba engleza. Fiti atenti la sensullor:

There is a bicycle in
the house.

> [D7ea' lZ a bUlsikl in

DZa haus]

- Este

There is an entrance
in the building.

>[DZea' IZ an entrans
in DZa bildm(g)]

- Este 0 intrare
in cladire.

There is a factory near

the station.

> I [Year

- In apropierea s(a!ici sc afla

o fabrica.

lZ

a fEktan

1)/.1 stCl~;lIl]

TIl a'

bicicleta in cas:!.

in mod curent, expresia it is se prescurteaza it's [Its J, tot astfel ~i expresia there is: tltt'J'e'sll ) (.I ' z] .
lata diteva exemple:
- Acesta este un reS(i\l\l ant.

It's a restaurant.
It's an office.

>[lt5;1Il OIISJ

- Acesta este un birOlI.

There's a school near

the station.

>[DZea'z a sku lilia'

DZa stel~al1]

- Este 0
statiei

~coala

There's a window in
the room.

>[DZearz a "indau
DZa ru.m]

- Este

fereastra In camera.

In

in vecin~l(atea

in urmatoarele propozitii Yeti regasi cuYintele ~i expresiile noi. Cititi propozitiile, fiind atenti la
pronuntie:
There's a hotel near
the station.

> [IYea' a hautel nia'

Of a stei~an]

- Este un hotel In
apropierea statiei.

You also see the car.

> I ill: olsbll si: aka:']

It's not a school.

> Ills not a sku:l]

- Aceasta nu este

There's a boy in the house.

> IIVe;\'/. a boi in

1)/;1 h;llls]

- Este un Miat In casa.

~i
~i

~i

tu yezi

ma~ina.
0 ~coala.

In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina
Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:

Este

bicicleta In cladire.

> [D/ea' a baisikl

in D/ a bildin(g)]

> Thcl,"" ;1 "ICicle

in I hc' I>I111<lll1g

",c

> [ai ofn si: DZa boiz]

Ii yad des pe baieti.

> I orlL"11

tlic hoys.

Mergem intotdeauna
In apropierea ~colii.

> WL' ,i1I\ .I\S!-'O lIear

the s,' hoo I

> ["i: olueiz gau niii'

DZa sku:l]

~i ea 0 Yiziteaza In fiecare zi
pe femeie.

> Shc

>

Cladirea nu este un oficiu.

> Th,' Illllidlll.I'

;111 or! \C('

,liso IISI1':

c)'c'\ \'

thl' woman

d,l\"

[~i:

alsau vizits DZa uuman

everi dei]

> [07a bildin lgl iz not

an oris]

I', IJ<II

Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:

..-<

lam

- eu sunt

you are

- tu

he is

>

I am

> [ai Em]

> [Ill. ;\.'J

you are

> [ill: a: r ]

- el este

> [hi: \z]

he is

>[hi:iz]

she is

- ea este

>

she is

>[~i:iz]

it is

- acesta, asta este (genul neutru)

>[itiz]

it is

>[itiz]

weare

- noi suntem

> ["i: a:']

we are

> [Ui: a:']

you are

- yoi sunteti, durnneayoastra sunteti

> [ill: 3:']

you are

> [iu: a:'J

they are

- ei sunt

>[D/cia']

they are

> [D/ei

e~ti,

dumneaYoastra sunte\i

1.11 lilll

[~i:

iz]

;1 '

Sa exersam verbul "to be". Cititi Cll voce tare urmatoarele propozitii:

> [ai Em m D7 a halls]

- Eu sunt in casa.

1 am in the house.

You are a boy.

- Tu

> [It I ;1.',11'"1\

baial.

e~ti

She is in the street. > I ~I 1/ 11\ I)

- Ea este pe strada.

He is near the door. > [hl: iz nla' DZa do.')

- El este langa ll~a.
It is a car.

> [it iz aka:']

- Aceasta este

We are in the building.

> lUi: a.' in D/ a bildin(gl]

- Noi suntem in

You are

> [iu: a:'in biUcarcst]

- Sunteti in

> [D'zei a r boiz]

- Ei sunt baieti.

In

Bucharest.

They are boys.

,I

stlI:tJ

0 ma~illil.

cladin~.

Bucure~11.

Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarece
in limba engleza pronumele nu se omite:
> He is in the room.

El este in camera.
(Noi) suntem in apropierea
(Eu) sunt in birou.
Sunteti la

Bucure~ti.

~colii.

> We are near the school.

> I am in the otlice.
> You are in Bucharest

Ea este a femeie.

> She

Ei sunt pe strada.

> They are in the sll l:cl.

IS

a woman.

Aceasta este
E~ti

> It is a station.

statie.

> You are near the station.

aproape de static.

$i celelalte forme ale verbului to be asel1uinator lui it is, se pot prescurta:

lam

- I'm

> [all11]

you are

- you're

> [iua l]

she is

- she's

>

he is

- he's

> [hi:z]

it is

- it's

> [its]

weare

- we're

> ["ia l]

you are

- you're

> [iua l]

they are

- they're

> [Dlei']

[~i:z]

---Traduceti urmatoarele propozitii folosind f()l"Jnele prescurtate:

El este in camera.
Suntem in apropierea

> He's in the room.

~colii.

> We' re near the school.

> I 'Ill in the office.

Sunt in birou.
Sunteti la

Bucure~ti.

> You're in Bucharest.

Ea este 0 feme ie,

> She's a woman.

Ei sunt in strada.

> Ihey're ill the street.

Ei sunt in strada.

> TI1l"\" re

Aceasta este
E~ti

III

the street.

> II is;1 s(;lliull.

statie.

> \'''11 ;11<' Ill:;!r tile statioll

aproape de statie.

Acum sa invaVim ciiteva verbe noi:

to work

> 1111

";\

to get

> IIU

~l'11

to know

> 11UIl<lU]

- a ~ti, a cunoa~te

to wait

> [tu"ed]

- a

to speak

> l tu spik]

- a vorbi

to like

> [tu laik]

- a(-i) placea, a indragi

'1,1

- a lucra
- a primi, a obtine

a~tepta

lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele
care lipsesc. Folositi filtrul ro~u:
Ea intotdeauna obtine
El

a~teapta des

camera la hotel.

in apropierea

~colii.

- She always >gets [gets] a room in the hotel.

- He often >waits ["eits] near the school.

Vorbesc rar.

- 1 seldom >speak [spi:k].

Lucram la Predeal.

- We >work [" a:lk] in Predeal.

Lor Ie place femeia.

- They >like [lalk] the

wom~n.

UrmiHoarele expresii se folosesc destul de des:

to wo'rk at/in

> l tu "a:'k Et/ll1]

- a lucra la

to wait for

> [tu "el t fa,']

- a

to speak to

>[tllspd]

- a vorbi Cll cineva

to like to

> [tu lalk tll]

- a-i placea sa faca ceva

a~tepta

pe cinev", ceva

Completati verbele care lipsesc din textul in Iimba engleza:

Ii place sa mearga la Bi.lCllre~ti,

- She >lJkes to llalks tll] go to Bucharest.

A~teptam

- We always >.vait for [Ueit 1'0 'I the bus,

intotdeauna autobuzul.

- He >works in [" a:'ks m] the oHice,

Lucreaza In birou.

in exercitiul urmator, exersati-va inca 0

data pronuntia ~i traducerea:

to work in a factory

>(tu lJa:'k

to get a bicycle

>[tu get ,I balslkll

- a primi

to like to speak

>[tll 1<1Ik tll spl.kJ

- a-i placea sa vorbeasca

to wait for a bus

>[tll LICit Co:' a bas]

- a

to speak to a boy

>[tll sJ!l.k tu a bOI]

- a vorbi cu un biliat

to know the entrance

>[tu nau

- a

111 d

D7j

IlJJan]

entJans]

Traduceti In limba engleza propozitiile de mai jos. La

pronuntia:

sffir~it,

- a lucra intr-o fabrica

bicicletil

a~tepta

un autobu/

eunoa~te

intrarca

nu uitati sa va verilical i ll'llducerea

El merge des la hotel.

> 1J e often goes to the hote I.

>[hl olil g,lll/

El se afla in camera.

> lie

>[11l: iz

IS 111

the

roOIll

111

III

1)/,1

I) " 11.1111<'11

III III

> Sill' sL'll!ol111ooks at

the C,II',

>[~i: scld.lIII Illk , I I

Vorbese eu baiatul
in fieeare dimineata.

>I

>[al

Intotdeauna primim camera.

> \Ve ail, ays

El a~teapta trenul
in fi ecare zi.

> He \\-alts I'm the

every d'lY.

Ea se uita rar la

ma~ini.

sp\.'ak

tIl 111l'

boy

C\ ('J) \11\\\ \1\1\).'.

,!el

D/a k.l'/I

111()

th\.'

100111,

11',!II1

>[L1 1:

Spl k III I)

.1

1',,1

II

1'1

'nlll l "'1
0 1'\'1/ "1'1 I)

>[hl: "\.1h III ' I)

\.'\'\\ dell

,I III

1111

,I 111'111

~I

Merg des la biserica.

>

> [ai ofn gau tLl

orten go to church.

t~a:'l~]

> It's ncar the school.

> [its nij' D7a sku:l]

Este 0 fabrica la Buzau.

> There is a factory in Buzau,

> [D"ea' izj fEkEui in buziiu]

Imi place sa lucrez.

> I Ilk,'

> [ai laik tu"a:'k]

~i

> I Ie ;J1so kllOws the hotel.

> [hi: olsau nauz DZii hautel]

eu intru in cladire
in fiecare dimineala.

> I ;J1:;o c'IIll'l the building

> [at olsau enta' D7a bildin lgl

Ea merge des cu autobuzul.

> ,\/rl' "IIL'I!

Este aproape de

~coaHi.

el cunoa~te hoteluL

~i

CI

10

work,

CI \ IIIOrJlIllg,
"~lies

{'vri mO:'nin(gl]

>

by bus.

[~l:

ofn gilliz baf bas]

Unele verbe au aceea!ji forma ca !jf suhstalltivele:

to walk

> I III " 0 k I

- a se plimba

a walk

> l a " 0 J.: I

- 0

to work

> [Ill

- a lucra

work

> [";1'1,1

";1

'J.:

'

plimbare

- munca

Exista !ji substantive pe care Ie formam dill verhe:

to drive

> I III dr;lfl

driver

> I dlafl ;,' I

to speak

>

Illl

a speech

>

I;, 'phi

- a conduce
-

SI)IJ.: I

~ofer,

conducator auto

- a vorbi
- vorbire, discurs

Cititi urmatoarele propozitii:

~oferul

The driver goes for a walk every day.

We go to work every morning.

- Noi mergem sa lucram in fiecare dimineala.

There is also a speech.

- Este

They speak about everything.

- Ei vorbesc despre orice.

~i

merge la plimbare in fiecare zi.

un discurs.

In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,
ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).

..,..,

lata cateva cuvinte noi:

morning

> [mo:'nin lgJ ]

- dimineata

in the morning

- dimincata (ca pCllOada de timp)

evening

> [i: Vllll1(g)j

in the evening

>

red

> [red]

white

> ["a't]

- alb

good

> [gud]

- bun

bad

> [bEd]

- rau

five

> [ fa/v]

- cwei

two

> [tlL]

- doi

there

> [D'e~l']

- acolo (cuvantul "th~'l\'" cste

adverb de lac, de aCl:ca sc afla la
sfar~itul propOZi\IL'j)

[Ill D/I

- searii

i:vnin lgl ]

- seara (ca perioada de limp)

ro~u

Acum citili cuvintele invajate antenor, intr-o alta ordine:

in the morning

> [111

red

> lied]

~ ro~u

five

> [fa/v]

- cinci

good

> [gud]

- bun

evening

> [i.vnm ,gl ]

- seanl

bad

> [bEd]

- rau

two

>1

- doi

morning

> !1ll0

there

> [I l'Ld')

- acolo

in the evening

> lin D'I i:\JlIJl1"lj

- scanl (ca per!oada de limp)

white

> ["a'l)

- alb

111

[)/a

mO:'nll1(gl]

.1
'11111 1"))

- dimineata (ca perioada de limp)

- dimincaja

28

Completati propozitiile In limba engleza:

~i ~oferul are 0 ma~ina ro~ie.

- The dri ver also has a >red [red] car.

Acesta este un discurs bun.

-It's a >good [gud] speech.

El se plimba des seara.

- He often walks >in the evening [in D/i

i: vnin lg 1]Noi vedem cladirea alba.

- We see the >white [" a it] building.

Ea nu este In Bucure~ti dimineata.

- She is not in Bucharest >in the morning

[in D'a mo:'nin lgl ].

~i

ei au cinci ma~ini.

Vad doi baieti in apropierea

Ea este

- They also have >five [faiv] cars.

~colii.

- I see >two [tu:] boys near the school.

femeie rea.

- She's a >bad [bEd] woman.

- I often go >therc l Olea'].

Merg des acolo.

In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:
cinci ferestre

> five windows

doua seri

> two evenings

~coala

> good school

buna
> l hl.d ";, 'k I

munca grea

> bad work

langa turnul ro~u

> ncar the red tower

~()P J

In magazinul alb

>

nu dimineata

> [not in IYa mo:'nin lgl ]

> not in the morning

I ~I este un baiat rau.

> [hiz a bEd boi]

> He's a bad boy.

I ':1I merge des la lucru.

>

hllll ~i nlU

> [gud End bEd]

> good and bad

> [hi: iz ii!S,lll in IYa

"ait hildin,glJ

> He is also in the white

building.

~i

el esle in

1111

St'arll

11Il'1':I

cl~\direa

intr-ull birotl

alba.

1111 [)':I

[~i:

"aft

ofn

gi:llIZ

tu "a:'k)

> in the white shop

> She often goes to work:

> not in the evening

> I III ":I:'k

III :11,

ollsJ

")0

> to work in an oHice

LECTIA
2 - PARTEA A DOVA
,
J

in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.
Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.
Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu

u~urinta.

Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topiea
unei propozitii.
Citind eu voce tare, invatati mai mult dedit ati erede.
Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei.
ce in ce mai repede

~i

mai

in acest fel, yeti inva(a kCllile din

u~or!

Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand

IHI VL(I

l11ai fa,

niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul de
la sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urarea pronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.
Repetati cu voce tare:
Barbara:

There's a church in the shopping street.

Peter:

I know the church. It's near the railway station. We go there every mOl'lling.

~f rl'cl~.

Mary:

I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc

Tom:

I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes to

school.

Mary:

Peter likes to go to school. When he enters the building he goes

John:

opens the red window and looks at the boys and girls in the street.
He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.

Tom:

There's a good hotel

In Bra~ov.

to

Peter:

Then he

10

work there. I go

there in the morning.

John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.

You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you in
the traffic.

Mary:

1'1I011I,

The hotel has a white entrancc. The hoft'! also has a

restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like there. I like

Barbara:

We go to school in the evening l

Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unul
cuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.
Folositi filtrul

ro~u.

Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va.

Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,
nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelor
de gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:
Barbara deschide intotdeauna

> Barbara always opens the door.

u~a.

> Then she goes to work.

Dupa aceea ea merge sa lucreze.

Ea

cunoa~te

Seara ea

> She knows the work.

munca.

> In the evening she waits for the car.

a~teapta ma~ina.

Este circulatie pe strada.

> There's traffic in the street.

Baiatul se uita des la turn.

> The boy often looks at the tower.

EI vede doua ferestre.

> He sees two windows.

Lui ii place sa mearga la turn.

> He likes to go to the tower.

Este

intrare in

ro~u ~i

> There's a red and a white entrance.

una in alb.

Casa este aproape de biserica.

> The house is near the church.

EI merge des la biserica.

> He often goes to church.

$i ei viziteaza biroul in fiecare zi.

> They also visit the office every day.

Dupa aceea ei merg cu

Barbara conduce intotdeauna

Ea

prive~te rar

> Then they go by car.

ma~ina.

> Barbara always drives the red car.

ma~ina ro~ie.

> She seldom looks at the traffic.

circulatia.

Lui ii place sa conduca

> He likes to drive a car.

ma~ina.

Intotdeauna desehid u~a.

> 1 always open the door.

j n fiecare zi te plimbi pana la cladire.

> You walk to the building every day.

( 'i'\lId Ie a~teptam, privim

I' ircula\ia de pe strada.

> When we wait for you we look at the

traffic in the street.

Sl'ara ca merge intotdeauna cu autobuzul.

> In the evening she always goes by bus.

I\POI ca mcrge la gara.

> Then she goes to the railway station

III ll'sl:llIrallt ea vorbe~te cu baiatul.

> In the restaurant she speaks to the hoy.

Ilaiallllilingl" eu trcnul in fiecare diminea\:1.

> Thl" boy goes by train every lTIornillv.

0l"o,da

l'sll'

> The school is in Station Street.

ill Strada Sla\iei.

> There is also a factory ncar thl"

31

sl:lIioll

Tom lucreaza acolo.

> Tom works there.

~i

> The factory also has

fabrica are un birou.

a~teapta des

Este a

ma~ina

ullll'C

> He always opens the Uj'lllT

and speaks to Peter.

EI deschide intotdeauna birou1

~i vorbe~te cu Peter.
Tom il

~lJl

> Tom often waits for Petel

pe Peter.

> It" s a bad car.

proasta.

John nu este In apartament.

> John is not in the apal tllll'lll

EI este pe strada cu magazine.

> He is in the ShOpplllg stlcl'l

El

prive~te

iJ a~tept

rar

> He seldom looks at the

ma~ini1e.

> ] walt for John every day

pe John in fiecare zi.

Tom are a

ma~ina

> Tom has a good car.

buna.

> It's a Rolls Royce,

Acesta este un Rolls Royce.

E1 are

~i

doua biciclete

EI viziteaza seara

> He also has two red blcyck '

ro~ii.

> In the evening he visits

Bucure~tiul.

Dupa aceea merge cu trenul

~i restaurantele.

eli'

~i

Illil 11.11\

> Then he goes by train ami

and the restaurants.

vede hotelurile

',ll'

III\" Illllcls

Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneaza
aeela~i

sunet:

[u]

[e]

[ail

school

hotel

like

room

restaurant

two

get

white

he

you

red

five

see

[I:]
evening
speech

32

RECAPITULAREA LECTIEI
2
,
2.1.

"Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! sc
prescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .

2.2.

in unniitoarele expresii nu se folose~te articol:

2.3.

to go to church

- a merge la biserica

to go to work

- a merge la lucru

to go to school

- a merge la ~coala

Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei forma
prescUliata este "there's".
There is a red car in the street.

- Este

0 ma~ina ro~ie

pe strada.

Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce
"acolo".
- Ea luereaza acolo.

She works there.

2.4.

Formele conjugate ale verbului

,,10

be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt urmatoarele:

lam

I'm

- ell slInt

we are

we're

noi suntem

you are

you're

- tu e$tl, dumneata e~ti

you are

you're

voi sunteti

they are

they're

- dUl11ncavoastrii sunte\i

2.5.

2.6.

he is

he's

- el estc

she is

she's

- ea cstc

it is

it's

- acesta, asta este

ei sunt

Uncle verbe Ie folosim des in combina\ie cu anumite cuvinte:

a~tepta

to wait for

- a

to speak to

- a vorbi eu cineva

to work at/in

- a lucra undeva

He always waits for Barbara.

- EI 0 a~teapta Intotdeauna pe Barbara.

We speak to Peter every day.

- Vorbim eu Peter in fiecare zi.

pe cineva, ceva

lata ciiteva substantive formate din verbe:

to drive

- a conduce

driver

- ;;ofer, conducator auto

to speak

- a vorbi

speech

- discurs, vorbire

to work

- a lucra

work

- munca

to walk

- a se plimba

walk

- plimbare

to enter

- a intra in, a pa~i in

entrance

- intrare

TEMA PENTRU ACASA 2

Rezolvati ~i trimiteti spre verificare unnatoarele exercitii:
Indicatiile referitoare la rezolvarea temei ~i modul lor de trimitere Ie gasiti in indrulllarul de la
sIar~itul caietului de curs:

B.

C.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

I.

Is he near the railway station?

2.

No, he always goes by bus.

3.

The driver waits for Peter every morning.

4.

He also likes to speak to Barbara.

5.

There's a good restaurant in the hotel.

6.

I walk to work every day.

Traduceti unnatoarele propozitii in limba engleza:

I.

Ea merge des seara la restaurant.

2.

Vedem gara in fiecare zi.

3.

Camera are ferestre.

4.

Fabrica este in apropierea oficiului.

5.

Cunosc cladirea alba.

6.

In fabrica este un birou.

Construiti propozitii in limba engleza folosind cuvintele de mai jos:

I.

like to, I, drive, car, a

2.

the driver, often, speak to, we

3.

by car, she, goes, every day, to work

4.

has, windows, the building, five

VOCABULARUL LECTIILOR
1 SI
,
, 2
a

>ldj

- un (articol nehotariH)

also

>[~lls,lllJ

am

> l Em J

- sunt

an

>[<lnl

- un (articol nehotarat, se folose~te

Inaintea cuvintelor care Incep
cu 0 vocala)

always

>[0:]'\:1/]

- Intotdeauna, mereu

and

> [End]

apartment

> [apa:'tJll;ln\ I

apartment-building

~i,

~i ...

la fel

- apartament
- bloc

are

> [a:']

bad

>[bEclJ

- rau

to be

> [tll bl.l

-afi

bicycle

> [ba/slkll

- bicicleta

boy

> [bo/]

- baiat

building
bus

de asemenea

e~ti,

sunte\i, suntem, sunt

- cladire
- autobuz

>[b;lsi

bus station

sta~ie

de autobuz

by

> [b;\/]

- cu, pe (a calatori)

car

>[b:']

church

>[t~il:'t~]

- biserica

church tower

> [t~ii:'t~ (alia']

- turn de biserica

door

> [do:']

to drive

> [tLl dra/v]

- a conduce

driver

> [dra/va']

to enter

>[tll ellta']

- a intra In, a patrunde In

entrance

> [entrails]

- intrare

evening

~ofer,

automobil

conducator auto

- seara

in the evening

> [in IYi

every

>[e\ril

i\1l111','lj

every day
factory

ma~ina,

- seara (ca perioada de timp)

- fiecare,

to~i,

toate

- fiecare zi
>11'1<"(;1111

- fabrica, uzina

.
five

> [fa/v]

-cmci

to get

> [tLiget]

- a primi, a obtine

to go

> [tu gall]

- a merge

to go to

> [tu gau tLl]

- a merge la

good

> [gud]

- bun

to have

> [tu h\]

- a avea

he

> [hi:]

- el

he's

> [hl:z]

- el este

hotel

> [hautel]

- hotel

house

> [haus]

- casa

> [a/]

-eu

I'm

> [aim]

- eu sunt

III

> [111]

- in, la, inauntruJ

IS

> [IZ]

- este, e

it

> [It]

- acesta, asta (pentrll obiectc, notiuni

abstracte, animalc, gellul neutru)

it's

> [ItS]

- asta este

to know

> [tLi Hau]

- a ~ti, a cunoa~te

to like

> [tLi lark]

- a(-i) placea, a i'ndragi

to like to

> [Ill laik tu]

- a-i placea sa faea eeva

to look

> [tu lllk]

- a privi, a se lIita

to look at

> [tLl luk Et]

- a se uita la, a privi la

morning

> [Illo:'nin(g)]

- dimineaFI

in the morning

> [in DZa mo:rnin(g)]

- dimineala (ca pcrioada de timp)

near

> I ilia']

- aproape,

no

> [Ilau]

- nu,

not

> [noll

- nu

office

> [otis]

- biroll, oliciu

often

> [oftan], [ofn]

to open

> [tu aUfln]

- a dcschide, a desface

railway

> [reil"ei]

- cale ferata

railway station

> [led"el

red

> [red]

stel~lI]

'--.

111

I1ICI 1111,

preajma
l1ici

- des

- gara
-

ro~u

restaurant

> llestarant],[restro:nt]

- restaurant

room

> [ru:m]

- camera

school

> [skull

to see

> [IU si:]

- a vedea

seldom

> [seld:ull]

- rar

she

> lsi]

- ea

~coala

she's

- ea este

shop

- magazlll

shopping

- cumparaturi

shopping street

> [sopin"'l stri:l]

- strada cu magazine

side-walk

> l s:)/d"() L I

- trotuar
- astfel,

so

a~adar

to speak

>[Iu spiLJ

- a vorbi

to speak to

>[Iusprklul

- a vorbi cu cineva, cuiva

speech

> [Spl"]

- vorbire, discurs

station

> [slci:;n]

- statie

street

> [slii

II

- strada
- (articol hotariit)

the

I [)Iell]

then

>

there

> [IYea']

- acolo

there's

> [[Yea'z]

- acolo este

they

> lD/el]

- ei, ele

they're

> [D"el']

- ei/ele sunt

to

> [tll]

- 1.

- atunci, dupa aceea, apoi

2.

la, spre, catre

indica modul infinitival
verbelor; de exemplu: to speak

(ower

> [tawl']

-tum

IralTic

> [trEfik]

- circulatie

(rain

> [Ireln]

- tren

Iwo

> 111I1

-doi
- a vizita, a merge la

(0

vi:;i(

>

(0

wail

:- 1111",/11

to wait lor

[Ill \'i/ill

'. 1III

", '/1 [" '

- a a~(cpta
1

.. a

a~tepta

pe cine va, ceva

- a merge pe jos, a se plimba

to walk

> [tu uu.k]

walk

:>

we

> [Ui']

-noi

we're

>[Uia']

- noi suntem

when

> [lien]

- dnd, atunci cand

white

> [t/att]

- alb

window

> ["ind:H1]

- fereastra

woman

> [" um im]

- femeie, solie

to work

>[tu"a"k]

- a lucra

to work in/at

> [tll "a "k ,nlEt]

- a lucra la

work

>(Ua.kJ

-munca

you

> [ill: 1

- tu, voi, dumneavoaslra

you're

> [ilia']

- tu

["o:k]

- plimbare

e~ti, voi suntc\i,

dumneata e~ti,
dumneavoastra SlII11c(i

1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(.

fi folosite ambele variante.

11IS('(1I1II1U

cd pot