Sunteți pe pagina 1din 35

Poveste cu paini

Judecatorul, dupa ce i-a ascultat pe cei 2 sateni le-a spus:


Daca ati fost 3 oameni la masa si ati taiat fiecare din cele 5 paini in parti
egale, inseamna ca ati avut 15 bucati. Fiecare a luat deci cate 5 bucati de
paine. Ale cui erau insa bucatile mancate de calator? Cel cu 2 paini,
impartindu-le, a avut 6 bucati, din care el a mancat 5 iar calatorul una. Cel
cu trei paini, dupa ce le-a taiat, a avut 9 bucati, din care si el a mancat 5
calatorului ramanandu-i 4. Deci, se cuvine ca sateanul cu 2 paini sa ia un
leu, celalalt 4 lei. [Problema]

Deduceti ora exacta

Trebuie sa porniti tocmai de la ideea ca un cadran de ceas are pe margini 60


de liniute care indica minutele. In consecinta pentru ca limba aratatoare a
orelor sa parcurga unul dintrele cele 5 intervale ora 12 de ora 13, sa spunem,
are nevoie de 12 minute. Ce distanta va separa atunci cele 2 limbi? Limba
indicatoare de ore se va afla la 12 si un minut, iar minutarul la 12 si 12
minute, deci minutarul va fi cu 11 minute inaintea celeilalte limbi.
Pornind de aici logica isi urmeaza cursul destul de lesne de aflat. In
consecinta, fata de limba care indica orele, minutarul se afla cu 18 minute
inainte la ora 15:36 si cu 18 minute inapoia acestei limbi la ora 20:24. Alte
situatii nu mai exista, cu toate ca din 12 in 12 minute cele 2 limbi se vor gasi
exact in dreptul unei linii care marcheaza minutele; ca sa luam un exemplu,
la ora 17:12 minutarul va fi parcurs 12 intervale de cate un minut - incepand
din dreptul orei 12 -, iar cealalta limba va fi parcurs un interval. Distanta
intre ele va fi de 14 intervale, minutarul aflandu-se inapoia limbii ce indica
orele. [Problema]

Sfatul nteleptilor

Nu ntmpltor Hasen Said a fst nevoit s pun de mai multe ori ntrebarea.
De cte ori? Dac ntre prima si ultima intrebare s-a scurs un ceas, iar el s-a
adresat Sfatului la fiecare 10 minute, nseamn ca a rostit intrebarea de 7 ori.
Si tot asa nu intmplator acestia au asteptat sa puna el cele 7 intrebari pana
s-au hotarat sa-si duca fiecare cutia. Acum, sa vedem, cum au judecat cei 12
intelepti. Pe parcurs au fost mai multe variante:
1. Daca ar fi fost un singur smarald? Problema s-ar rezolva daca cei in cauza stiau
ca exista cel putin un smarald. Atunci cel careia i se nimerea piatra, ar sti ca
toti ceilalti au numai rubine si ar lua cutia spre a o duce sultanului.
2. Dar daca printre cele 12 pietre pretioase erau 2 smaralde? In acest caz,
inteleptii judecau astfel: "Eu stiu ca in cutia unuia se afla un smarald. Deci au
fost puse unul, cel mult doua. Daca ar fi fost doar un smarald, cel ce il are ar

pasi inainte. Dar la prima intrebare n-a iesit. De ce? Pentru ca a vazut ca la
mine - deci, ca si la mine! - se afla o asemenea piatra si considera ca eu trebuia
sa dau curs primei intrebari. Inseamna ca avem amandoi cate un smarald." La a
doua intrebare, ambii intelepti s-ar indrepta catre sultan
3. Sa presupunem ca au fost 4 smaralde. Atunci fiecare dintre respectivii intelepti
stia ca au fost celputin 3 smaralde si de aceea asteapte a treia intrebare. Daca
nu s-au ridicat cei trei, inseamna ca a mai fost si un al patrulea smarald si dupa
a treia intrebare s-ar ridica 4 intelepti.

Si asa mai departe. Stim insa ca posesorii smaraldelor s-au ridicat dupa a
saptea intrebare. Deci, in cutiile inteleptilor Hasen Said pusese 7 smaralde.
[Problema]

Plimbare printr-un cartier nou

Sunt 2 raspunsuri posibile:


1. Exista 3 familii din care una are 1 baiat, alta are 1 baiat si 2 fete iar ultima 3
baieti si 2 fete;
2. Exista 4 familii din care una are 1 baiat, a doua are 2 baieti, a treia are 2 fete si
un baiat, iar ultima familie are 4 fete si 3 baieti. [Problema]

Un sultan indragostit de logica

O1 vede fesurile lui O2 si O3. Daca acestia ar fi avut amandoi fesuri negre
(ati retinut ca nu erau decat 2!), el ar fi putut afirma cu certitudine ca are un
fes rosu. Rezulta deci ca cei din fata lui aveau fie un fes rosu si unul negru,
fie amandoi fesuri rosii si deci el putea avea fes rosu sau negru si in
consecinta nu se putea pronunta.
O2 stie deci ca cel putin unul dintre el si O1 are un fes rosu. Daca O1 ar fi
avut un fes negru, inseamna ca cu siguranta el, O2, are un fes rosu. Daca O1
avea in schimb un fes rosu, O2 nu si-ar putea da seama de culoarea fesului
sau. Cum acesta nu si-a putut determina culoarea fesului, O1 si-a dat seama
ca are un fes rosu si i-a spus imparatului, salvand astfel 3 vieti omenesti.
[Problema]

Dus si intors

Viteza medie se defineste ca raportul intre distanta totala parcursa si timpul


total necesar strabaterii acestei distante. Distanta intr-un sens, sa o notam cu
x, este egala cu distanta in sensul opus si deci Marinescu strabate zilnic 2x
km. In cat timp? Ei bine, la dus ii ia x / 40(km/h) ore, in timp ce la intors ii

ia x / 60(km/h) ore. Timpul total este suma celor 2 timpi si deci este x /
40(km/h) + x / 60(km/h) ore = 3x / 120(km/h) + 2x / 120(km/h) ore = 5x /
120(km/h) ore. Facand raportul de care va spuneam la inceput obtinem
viteza medie de 48 km/ora. [Problema]

Mostenirea unui arab

Feciorii s-au adresat unui judecator. Acesta a venit calare pe camila sa. A
adaugat camila sa la celelalte 17, facand astfel 18 camile. Apoi a dat 1/2 din
18, adica 9 camile, primului fiu; 1/3 din 18, adica 2 camile, celui de-al
doilea; in sfarsit 1/9 din 18, adica 2 camile, celui de-al treilea. Rezultatul:
9+6+2=17. Judecatorul a incalecat apoi pe camila sa si a plecat. [Problema]

Sucit si nvrtit

Popescu era contra zgomotului. [Problema]

Turma

301 oi. [Problema]

Revederea

Lisandru a ghicit foarte simplu. Pe fetit o chema Elena, ca si pe mama ei,


cu care statea de vorb! Dar probabil ca dvs ... n-ati ghicit ca Lisandru su s-a
ntlnit cu un brbt, ci cu o femeie! [Problema]

Nu credeti?

Provenind dintr-o nmultire, numrul 9 443 823 poate fi descompus n


numere prime care reprezint de fapt factorii nmultirii. Astfel gsim ca 9
443 823 = 3 x 17 x 23 x 83 x 97. Imnultind acum numrul 23 cu 83 obtinem
1909, care poate fi considerat anul nasterii amicului; oricare din celelate
ncercri duce la rezultate neverosimile. Rmn numerele 3, 17 si 97. Mama
amicului nu poate avea nici 3 si nici 17 ani; singurul numr de ani care i s-ar
potrivi este 97. De asemenea, blocul nu poate avea nltimea de 3m;

nseamn deci c are 17m. Rmne, asadar, ca vecinul are 3 copii.


[Problema]

In fotografie

Nepotul su [Problema]

In 24 de ore

Pe parcursul unei zile ntregi acele ceasornicului formeaz un unghi drept de


44 de ori. [Problema]

Patru puncte

Cele patru puncte pot fi unite prin linii drepte, n felul urmator :

[Problema]

Inteleptul si Impratul.

Cuvintele salvatoare au fost: "Voi muri spnzurat!" Potrivit ntelegerii,


mpratul a fost pus n imposibilitate s-l omoare pe ntelept si iat de ce:
Invoiala era ca, n cazul cnd spune un adevr, nteleptul sa fie decapitat, iar
dac spune un neadevr, s fie spnzurat. Exist dou alternative:
1. Impratul s considere drept adevr spusele condamnatului. Ar urma
deci s-l decapiteze. Decapitndu-l ns, afirmatia "Voi muri
spnzurat" devine un neadevr.
2. Impratul s considere drept adevr spusele condamnatului drept un
neadevr. In acest caz, potrivit nvoielii, nteleptul trebuia spnzurat,
spusele sale se adeveresc si, n aceasta alternativ, urmeaz s fie ucis
prin tierea capului! [Problema]

S nu v ardeti

Inti trebuie aprins ... chibritul! [Problema]

Smecherul pclit

Am ales acest bilet! - a spus tnrul lund una dintre hrtii si rupnd-o
imediat, fr s-o desptureasc. Cellalt a fost silit s desfac hrtia pe care
scria, fireste, "necstigtor". Singur, a trebuit s nghit pcleala, fiindc
altfel ar fi recunoscut c a ncercat s triseze. [Problema]

Ritmul scriitorului

Scriitorul a scris n medie cu 15 pagini pe zi. [Problema]

Un furt nscenat

Fiindc n biroul caseriei era cald, iar afar frig, geamul nu se putea n nici
un caz abuzuri pe dinafar. Relatnd amnuntul cu stersul geamului, casierul
a mintit, trdndu-se [Problema]

Drumul pdurarului

La plecare, dup cum am vzut, pdurarul a ntors ceasul potrivindu-l la o


or oarecare. Ajuns la stean a privit ceasul, a aflat ct este ora, lucru pe care
l-a fcut si la plecare. Deci el a stiut ct timp a zbovit n sat. Sosit acas s-a
uitat la ceasul su si a fcut socoteala ct timp a lipsit de-acas. Din acest
timp l-a sczut pe cel ct a zbovit n sat si a aflat astfel durata drumului.
ntruct distanta dintre sat si casa lui o parcurgea att la dus ct si la
ntoarcere n acelasi timp, a mprtit durata total a drumului la 2, aflnd
astfel durata unui drum. Acum, nu i-a mai rmas dect s adauge acest timp
la ora artat de ceas la plecarea sa din sat. Suma aflat era ora exact, la
care si-a potrivit apoi ceasul. [Problema]

Ghici ciuperc

V-ati gndit imediat probabil la numrul 25. Nu-i gresit, dar e mult prea
incomplet, deoarece toate numerele sunt n aceeasi situatie! Orice numr
mprtit la cincimea lui, d ca rezultat cinci. [Problema]

Da si ... ba!

Bancherul nu si-a retractat promisiunea de a suporta consecintele lipsei sale


de atentie si de a-i restitui comerciantului partea ce i se cuvenea. Cu toate
acestea, nu i-a achitat suma, spunndu-i:
Conform consemnului, nu pot face plata dect dac sunteti amndoi
depuntorii de fat. V rog deci s poftiti mpreun cu asociatul dvs!
[Problema]

Numerotarea paginilor

Volumul a avut 1 024 de pagini. [Problem]

Simplu!

Intr-adevr, al doilea magaziner avea dreptate. El a numerotat cele 6 lzi


existente n depozit de la 1 la 6. Apoi a procedat n felul urmtor: a luat din
prima lad un rulment, din cea de-a doua doi rulmenti, din cea de-a treia
trei, si asa mai departe ... din lada cu numrul 6 a scos sase rulmenti. Apoi a
asezat cei 21 de rulmenti pe cntar.
Dac acestia ar fi fost corespunztori, adic cte un kilogram fiecare, ei ar fi
trebuit s cntreasc 21 kilograme. In cazul cnd cntarul arat 20,950 kg
nseamn c lada nr. 1 este cea cu rulmentii defecti, deoarece lipsesc 50 g
pn la un kilogram, adic un singur rulment e mai usor. Dac lipsa este de
100 g atunci este vorba de lada 2, deoarecede aici s-au luat 2 rulmenti0
s.a.m.d. [Problem]

Coincident

Cele patru terenuri aveau urmtoarele dimensiuni: 28 x 28, 25 x 31, 22 x 34,


19 x 37 m. Deci, desi suprafetele lor erau diferite, perimetrul este acelasi
(112). S-au folosit deci cte 112 arbusti pentru fiecare teren. [Problem]

La ce or se trezea

Din moment ce ceasul trebuia ntors de 20 ori seara si de 10 ori dimineata,


nsemna c cele 30 de rotatii pe zi ale cheitei asigurau mersul ceasului timp
de 24 ore. Asadar, fiecrei ore i corespundea o rotatie si un sfert. Stiind c
dimineata cheita trebuia rsucit de 10 ori - rotatii echivalente cu opt ore rezult c posesorul ceasului, care l ntorcea seara la ora 22, se scula la ora
sase. [Problem]

Chenarele ceramicii

Din cele 40 de vase, 28 aveau incrustat chenarul de jos. nseamn c 12 nu


aveau gata acest chenar. Ele se numr, asadar, printre cele care aveau
incrustat chenarul de jos, rmn 24 de vase crora li se incrusteaz ambele
chenare si deci erau gata pentru a fi introduse n cuptor. [Problem]

Pcal pclit

Denumirile vechi ale lunilor au fost date cu intentia de a v abate putin


atentia, ndemnndu-v astfel s socotiti folosindu-v de acesti termeni mai
putin uzuali. Acum, s vedem cum stau n realitate lucrurile.
Dac ar fi pltit cte un bnut de argint pe lun, boierul ar fi trebuit ca, dup
un an, sa-i dea 12 bnuti. Dndu-i cte 6 bnuti pentru cte dou luni
consecutive de 31 de zile, el s-a crezut n cstig, ntruct a socotit c n 14
luni consecutive ar fi avut aceast situatie de dou ori, adic pentru lunile
cuptor si gustar (iulie si august) din acel an si din anul viitor, deoarece vrul
lui Pcal se tocmise n luna lui cuptor. Dar cel care a rs la urm a fost
argatul, deoarece boierul a scpat din vedere c trecerea dintr-un an
calendaristic n altul, adic ningu si gerar (decembrie si ianuarie).
[Problem]

Cte sgei valoreaz un arc?

Dup cum s-a artat, un arc valoreaz ct un cutit de os plus o sgeat. Dac
adugm de fiecare parte cte o sgeat, nseamn c un arc si o sgeat
sunt egale cu un cutit si dou sgeti. De asemenea, stiind c o lance este
echivalent cu un arc si o sgeat, nseamn c lancea poate fi schimbat
totodat pe un cutit si dou sgeti. Asadar, s punem de o parte, de exemplu,
n partea stng - pentru nceput - un arc si o sgeat, iar de cealalt parte, n
dreapta, un cutit si dou sgeti. Mai adugm n stnga dou lnci, iar n
dreapta un echivalent al acestora, respectiv dou cutite si patru sgeti (stim
c o lance valoreaz un cutit si dou sgeti). Deoarece dou lnci sunt cu
trei cutite, lum din partea stng dou lnci, iar din dreapta sase sgeti.

Eliminnd cte o sgeat din fiecare parte, vedem c un arc este echivalent
cu cinci sgeti. [Problem]

La un concurs

Dup cum s-a artat, este exact numai un singur rspuns din cele dou date
de fiecare tnr. Pornind de la aceast premis, s presupunem c este exact
afirmatia primului tnr, potrivit creia Buzdugan a sosit primul. Asta
nseamn c este inexact afirmatia celui de al cincilea tnr care sustinea c
primul a sosit Anastasescu; dac se consider aceast afirmatie inexact,
suntem nevoiti s lum drept bun afirmatia a doua a celui de al cincilea
tnr, care afirmase c Buzdugan a sosit al cincilea. Ajungem astfel la o
imposibilitate: Buzdugan a sosit primul si al cincilea!
Aceast imposibilitate demonstreaz c am pornit gresit la drum,
considernd drept exact afirmatia primului tnr si anume aceea c
Buzdugan a sosit primul. Dac aceast afirmatie este inexact, atunci este
exact cea de a doua: Anastasescu a sosit pe locul doi. Citind mai departe
afirmatiile, vedem c al cincilea tnr se nselase cnd a spus c Anastasescu
a sosit primul. Asadar, lum ca bun cellalt rspuns al su, respectiv
Buzdugan a sosit pe locul cinci. Dac Buzdugan a sosit al cincilea, atunci nu
este bun rspunsul celui de-al treilea tnr, care sustine c pe locul cinci s-a
clasat Ene. n consecint, este bun cellalt rspuns al su: Dragomir a sosit
pe locul nti; primul fiind Dragomir, excludem atunci si afirmatia celui deal patrulea tnr, conform cruia Dragomir a venit al treilea, precum si a
celui de al doilea tnr, care spunea c Dragomir a fost al patrulea; rmn
exacte celelalte afirmatii ale lor si anume c Ene s-a clasat pe locul trei, iar
Cristescu pe locul patru. [Problem]

Dilem

Atunci cnd n cas, biatul a intrat


n semiobscuritate de tatl su a dat [Problem]

Cini de vntoare

S notm cu a numrul cinilor cu botul alb si coada ptat, cu b cel a cror


coad era alb si botul ptat si cu c numrul celor complet albi. nseamn
c:
a+b=30;
a+c=34;
b+c=36.

Cu alte cuvinte,
2a+2b+2c=100,
iar
a+b+c=50.
Deci haita avea 50 de cini. Cunoscnd c numrul celor ptati pe bot sau pe
coad era de 30, rmne c cei albi sunt n numr de 20. Pentru a afla
numrul cinilor ptati pe bot, nu avem altceva de fcut dect s scdem 34
din totalul de 50. Asadar, 16 cini erau ptati pe bot, iar 14 aveau pata
neagr pe coad [Problem]

Un duel ciudat

Toat judecata se ntemeiaz pe faptul c cei trei si cunosteau reciproc


calittile de ochitori. n cazul cnd sortii ar fi decis ca primul s trag
marchizul, ar fi fost doi supravietuitori si nu unul! Iat de ce:
Stiindu-se ochitor mediocru si cunoscnd reputatia celorlalti doi ca ochitori
desvrsiti, marchizul ar fi tras n aer. Altfel , n cazul n care l-ar fi nimerit
pe conte sau pe viconte, glontul celui rmas n viat ar fi fost destinat
marchizului si l-ar fi ucis. Trgnd n aer ns, ar fi scpat cu viat.
Indiferent cine urma la rnd, s zicem de exemplu contele, acesta ar fi tras
asupra vicontelui, doborndu-l. n nici un caz el n-ar fi tras asupra
marchizului, deoarece acesta cznd, vicontele, singurul care nu-si
consumase cartusul, l-ar fi mpuscat pe conte. Asadar, n alternativa c sortii
ar fi hotrt ca primul cartus s-l trag marchizul rmneau doi
supravietuitori. Deoarece a supravietuit doar unul singur, ei, nseamn c
primul care a tras a fost contele sau vicontele. Dac a tras, de exemplu ,
contele, el l-a ochit pe viconte; n nici un caz n-ar fi tras asupra marchizului,
pentru c doborndu-l, s-ar fi expus sigur pieirii; urma la tras vicontele, care
- dup cum s-a precizat - era un trgtor desvrsit. Al doilea foc a fost tras
de marchiz, care a izbutit sa-si loveasc totusi adversarul, cu toate c era un
tintas mediocru. Prin urmare cel rmas n viat a fost marchizul. [Problem]

Numrul "elastic"

Este vorba de numrul 61. Dac scdem 6, rmne 55, care mprtit la 5 d
11; n al doilea caz, dac la numrul 61 adugm 5, obtinem 66, numr care
mprtit la 6 d tot 11.. [Problem]

De ce nu se topeste cositorul?

Multi scap din vedere un "mic" amnunt. Anume c atunci cnd prjim un
aliment, temperatura untdelemnului este departe de punctul su de fierbere.
Dac am prji peste n untdelemn la temperatura de 320 el s-ar face repede
scrum. De obicei, cnd prjim alimente temperatura untdelemnului nu
depseste 150-160, fiind astfel cu mult sub cea de topire a cositorului.
[Problem]

Lectur ntr-un compartiment de tren

Dup cum s-a spus, poetul Bogdan citea un volum stiintific. Ce putea citi
prozatorul? Romanul nu, deoarece era scris de el; cartea stiintific, de
asemenea nu, fiindc aceast lucrare era la poet; nici volumul de istorie nu
putea fi citit de el, ntruct singur afirmase c nu dorea s i se ofere aceast
lucrare. Ajungem deci la o singur solutie, aceea c prozatorul a citit versuri.
La rndul su, dintre crtile rmase, roman si istorie, Andrei Alexandrescu
nu putea citi dect romanul, iar inginerul Drgan - lucrarea istoric.
[Problem]

Palatul lui Darius

ntruct ltimea slii, potrivit afirmatiei, era de 8 pasi plus jumtate din
lungime, iar despre lungime se spune c era egal cu nltimea plus ltimea,
nseamn c lungimea era de opt pasi, plus opt pasi plus jumtate din
lungime; deci jumtate din lungime are 16 pasi. Asadar, lungimea slii
totalizeaz 32 de pasi, iar ltimea 24 de pasi (jumtate din lungime plus
nltimea de 8 pasi). [Problem]

ncrcarea vagonului

Dup cum s-a artat, fiecare din cele patru instalatii pneumatice pot ncrca
un vagon de cale ferat n 2, 3, 4 si respectiv 6 minute. Cu alte cuvinte, intrun minut prima instalatie va asigura ncrcarea unei jumtti de vagon, a
doua - o treime, a treia - o ptrime, iar a patra o sesime de vagon. Adunnd
aceste parti, vedem c toate cele patru instalatii vor ncrca ntr-un minut 5/4
vagoane, adic un vagon si un sfert. Rezult, asadar, c pentru un sfert de
vagon sunt necesare 12 secunde, iar ncrcarea unui vagon necesit 48 de
secunde [Problem]

Papirusul indescifrabil

Dac numrul ?679? este divizibil cu 72, nseamn c el e divizibil cu 8 si 9.


dac e divizibil cu 8, numrul 79? trebuie s se divid si el cu 8 deoarece
miile, reprezentate prin primele dou cifre (?6) se divid cu 8. nseamn c
79? nu poate fi dect 792. dac numrul ?6792 este divizibil cu 9 (dup cum
am stabilit la nceput), potrivit unei cunoscute reguli matematice, si suma
cifrelor trebuie s fie multiplu de 9. Asadar, numrul este 36792, iar fiecare
formatie avea cte 511 ostasi. [Problem]

n tunelul Saint-Gothard

Socoteala este foarte usoar, cu conditia s nu alegem calea de a calcula


toate drumurile rndunicii! Lucrurile se prezint foarte simplu: zburnd cu o
vitez de trei ori mai mare dect viteza de deplasare a automobilului,
rndunica va parcurge, n timpul ct automobilul se afl n tunel, o distant
de trei ori mai mare, respectiv 45 kilometri. [Problem]

Cuiburile de strut

Presupunnd c toate cele 36 de cuiburi de strut ar fi avut fiecare cte 7 ou,


numrul oulor ar fi fost egal cu 252. Stiind c n unele cuiburi au existat si
cte 13 ou, adic cu 6 mai multe dect celelalte, nu rmne altceva de fcut
dect s mprtim diferenta de la 252 pn la 324 (numrul total de ou) la
6, aflnd numrul cuiburilor de cte 13 ou. Astfel, mprtind pe 72 la 6,
gsim c au fost 12 cuiburi de cte 13 ou. Restul de cuiburi pn la 36,
respectiv 24, contineau cte 7 ou. [Problem]

Btrnelul

20 de ani [Problem]

Etichetele ncurcate

Tnrul a scos o piatr pretioas din cutia cu eticheta "safir si rubin". Dac a
scos un safir , atunci cutia continea dou safire (nu putea contine un safir si
un rubin, fiindc - s-a precizat - eticheta nu indica adevratul continut al
cutiei). Deci, dac aceast cutie continea cele dou safire, cea cu eticheta
"dou rubine" ar fi continut un safir si un rubin, iar cea cu eticheta "dou
safire" urma s contin dou rubine. Dac ar fi extras un rubin determinarea

continutului cutiilor s-ar fi fcut potrivit aceluiasi rationament. [Problem]

Kilometreajul masinii

Automobilul mergea cu 55 km pe or, dup dou ore kilometrajul indicnd


16061 km. [Problem]

Cu operativitate

Din cele 26 de mingi, responsabilul cu materialele sportive a format trei


grupe: dou de cte nou si una de opt. Fr s foloseasc greuttile, el a
asezat apoi pe un taler al balantei o grup de nou mingi, iar pe cellalt,
cealalt grup de nou. Deci balanta a indicat egalitate, atunci mingea
defect se afla n grupa de opt. Dac nu, a oprit cele nou mingi care atrnau
mai greu si le-a dat jos pe celelalte de pe taler. Apoi a asezat pe cele dou
talere cte trei mingi din grupa de nou care cntreau mai mult. n cazul n
care balanta indica egalitate, nseamn c mingea defect se afl n grupa de
trei mingi necntrit. O dat determinat grupa n care se gsea mingea cu
pricina, nu i-a rmas dect ca, la cea de-a treia cntrire, s aseze cte o
minge pe fiecare taler. Dac la aceast ultim prob cntarul a indicat
egalitate, mingea defect este cea care n-a fost cntrit, iar dac nu sunt
egale, atunci mingea defect este cea mai grea de pe talere.
n alternativa cnd la prima cntrire cele dou grupe de nou mingi au fost
gsite egale n greutate, mingea defect se afla n grupa de opt, iar
determinarea se face n acelasi mod. [Problem]

Pungile cu galbeni

Pentru ca nici o pung s nu trebuiasc a fi deschis la orice plat ntre 1 si


300 de galbeni, acestia trebuie repartizati n felul urmtor: 1, 2, 4, 8, 16, 32,
128, 45. [Problem]

Alternarea zilelor

Nici unul nu avea dreptate. Dac facem un calcul nu pentru sapte ci doar
pentru dou zile, repetarea sigur a unei anumite situatii ar putea surveni cel
mai devreme n cea de-a cincea zi, deoarece am avea urmtoarele patru
situatii: senin-senin, senin-nnorat, nnorat-senin, nnorat-nnorat,

iar n a cincea zi una dintre situatii se va repeta n mod obligatoriu. Dac


avem n vedere trei zile, sunt opt situatii diferite, iar cnd considerm patru
zile, saptesprezece. n decurs de o sptmn exist 128 de situatii diferite.
Asadar, pentru a putea fi siguri c se va repeta aceeasi alternare a zilelor
frumoase cu cele nnorate pe care am ntlnit-o n excursia amintit trebuie
s treac 128 de sptmni. Cu alte cuvinte, abia n a 896-a zi, adic dup
aproape doi ani si jumtate, alternarea zilelor va fi identic. Fireste,
ntmplarea va face, probabil, ca repetarea s survin mai devreme, poate
chiar dup o sptmn, dar siguranta repetrii situatiei o putem avea numai
dup intervalul de timp artat. [Problem]

Temnita din turn

Prizonierii au procedat n felul urmtor:


nti au pus bolovanul n cos si l-au trimis jos. n cosul gol, care s-a ridicat,
s-a urcat fiul. El a cobort, ridicnd bolovanul. Acesta a fost apoi scos si n
locul lui s-a asezat sotia, care a cobort, urcnd cosul cu fiul.
A fost pus n cos din nou bolovanul care a fost lsat s cad. Sotia, aflat
jos, s-a urcat n acelasi cos cu bolovanul, iar n cosul rmas sus a luat loc
castelanul; n acest fel sotia si bolovanul au urcat, iar castelanul a cobort.
Bolovanul a fost din nou lsat jos, apoi n cosul de sus s-a asezat acum fiul,
care, cobornd, a urcat bolovanul. Locul acestuia a fost apoi luat de sotia
care, cobornd, a ridicat cosul cu copilul. Copilul a lsat din nou bolovanul
jos, apoi n cosul de sus s-a urcat el si a cobort urcnd bolovanul. Astfel au
evadat toti trei prizonierii. [Problem]

Oralogiul din Brasov

Ati fost ndemnati s credeti c, din moment ce 5 bti dureaz 5 secunde, 9


bti se vor efectua si ele n 9 secunde! Socoteala nu este bun. ntre prima
si ultima dintre cele cinci bti exist patru pauze egale, care totalizeaz
cinci secunde. Pauza este, asadar, de o secund si un sfert. n consecint,
cele opt pauze care despart cele 9 bti vor totaliza 10 secunde. [Problem]

Un triunghi

Iat cum se poate mprti un triunghi obtuzunghi pentru a obtine triunghiuri


cu toate unghiurile ascutite

[Problem]

Istetimea haiducului

Haiducul a mai trimis un rvas unui alt boier din trgul vecin, pe care, sub
amenintare, l-a obligat s vin pe furis, cnd se nnopteaz, la han, s ia o
pung, chipurile, cu galbeni, pe care s-i druiasc sracilor, iar dac va fi
vzut, s-o ia la goan. Ceva mai nainte ns, haiducul s-a ascuns n hanul
prsit si, cnd a fost adus punga cu galbeni, a luat-o nlocuind-o cu alta
umplut- cu buctele de fier. Apoi, cnd potera a plecat n urmrirea
boierului (presupus haiduc), care fugea cu punga lipsit de valoare, haiducul
a iesit linistit din han si pe-aci ti-e drumul! [Problem]

Incendiu pe insul

Naufragiatul s-a salvat n modul urmtor:


A rupt un mnunchi de mrcini, l-a aprins de la incendiu si a fugit o bucat
de loc, unde a aprins iarba. Focul pus de el a continuat s se propage pe
directia vntului, arznd iarba. Naufragiatul s-a refugiat pe acest loc ars,
unde flcrile incendiului nu-l puteau ajunge, deoarece nu mai aveau ce arde
[Problem]

Garniturile de metrou

Mecanicul primeste semnalul de plecare nainte de a porni efectiv. Deci,


prima garnitur pe care o va ntlni va fi cea care intr n statie n momentul
pornirii garniturii sale n statia terminus. n total deci, fiecare garnitur de
metrou ntlneste, de la un capt la cellalt al traseului, 49 de garnituri.
[Problem]

Halterofilul

Chiar dac ar fi putut ridica de jos o greutate, s spunem de 200 kg, nu se


poate urca cu ajutorul scripetului o greutate superioar celeia a corpului,
ntruct la captul frnghiei de care se trage trebuie s existe o greutate cu
ceva mai mare dect aceea ce se ridic. Or, halterofilul avea doar 72 kg.
[Problem]

Greuttile potrivite

Greuttile trebuie s aib 1, 3, 9 si 27 kilograme [Problem]

Ogarul si vulpea

Ogarul va ajunge vulpea dup 72 de srituri. [Problem]

ntrebare cu tlc

Ft-Frumos a pus primului ntlnit urmtoarea ntrebare: "Dac ti-as cere smi arti drumul spre apa vie, ncotro m-ai ndrepta?"
n cazul cnd cel ntrebat spune adevrul, el arat, firesc, drumul cel bun.
Dar s vedem ce se ntmpl dac fiinta ntlnit este din acela care dau
rspunsul tocmai pe dos.
Dac Ft-Frumos ar ntreba simplu: "Care este drumul spre apa vie?" acesta l-ar ndruma gresit. n cazul cnd spre apa vie drumul ar porni-o,
bunoar, spre dreapta, fiinta i-ar spune, dimpotriv, c trebuie s-o ia la
stnga. ns Ft-Frumos nu ntreab asa, ci spune "Dac ti-as cere s-mi
arati drumul spre apa vie, ncotro m-ai ndruma?" La aceast ntrebare fiinta
care rspunde tocmai pe dos nu poate indica drumul spre stnga, deoarece ar
nsemna s recunoasc c l-ar fi trimis spre stnga n cazul ntrebrii simple
"Care-i drumul spre apa vie?" Iar aceast recunoastere ar nsemna un adevr.
Deci ea va rstlmci acest adevr si va spune "spre dreapta", adic tocmai
drumul bun! [Problem]

n raftul bibliotecii

ntre prima fil a volumului I si ultima fil a volumului III se gsesc 200 de
file, adic cuprinsul volumului II. Ornduind trei crti, v veti convinge c
asa stau lucrurile [Problem]

Nufrul

Dac nufrul si dubleaz zilnic suprafata, nseamn c jumtate de lac va fi


acoperit cu o zi nainte de a fi acoperit ntreg lacul, respectiv n 19 zile.
[Problem]

Ctre vale si spre deal

Ion si Nae nu stteau spate n spate, ci unul cu fata la cellalt. [Problem]

Misiune n munti

Pentru ca cel putin unul s poat ajunge la destinatie, trebuie s porneasc la


drum trei ostasi. Ei pot lua maximum 12 ratii zilnice. Dup ce-au parcurs o
zi de drum, le-au mai rmas 9 ratii. Unul din ostasi se napoiaz la bivuac,
lund cu el ratia de mncare necesar zilei de ntoarcere. Ceilalti doi si
continu drumul nc o zi, timp n care au mai consumat dou ratii. n acest
moment au mai rmas sase ratii. Dou din acestea la ia unul din ostasi, care
se ntoarce si el la unitate, hrana ajungndu-i pentru cele dou zile de drum.
Restul de patru ratii i vor ajunge celui de-al treilea ostas pentru cele patru
zile de drum ct mai are pn la captul misiunii. [Problem]

Revelion

Priviti masa. Pentru a sta la aceeasi distant de logodnicele lor (fr a le


avea drept n fat), Costic nu poate fi logodit dect cu Maria, iar Dan cu
Irina.
n continuare se arat c Gic danseaz cu logodnica lui Alexandru.
Deoarece ea nu st pe aceeasi parte a mesei cu logodnicul, nseamn c se
numeste Anisoara sau Sanda. S fie Anisoara? Acest lucru nu este posibil, si
iat de ce:
Mai departe se spune c Petre danseaz cu propria sa logodnic, ceea ce ar
nsemna s danseze cu Sanda. Dar Sanda este n fata sa, fapt care contravine
datelor precizate. Asadar, este sigur c logodnica lui Alexandru este Sanda,
iar ea danseaz cu Gic. Costic danseaz cu Irina, logodnica lui Dan.
Alexandru cu Maria, logodnica lui Costic. Deoarece la mas, n fata lui
Gic, n afar de Irina si Maria nu mai este alt fat dect Ioana, ultima este
logodnica lui Gic, deci Dan danseaz cu Ioana. n sfrsit, rmne de

precizat o ultim pereche de dansatori, Petre si Anisoara.

[Problem]

Columbofili

Primul columbofil avea 50 de porumbei, al doilea tot 50, iar al treilea doar
30. [Problem]

O escrocherie fr pgubasi

Problema cecului fals a fost rezolvat n felul urmtor:


Primii nou negustori au dat cte 10000 de lire, celui de al zecelea, care
rmsese cu cecul neacoperit. Deoarece fiecare dintre cei zece negustori
obtinuse un cstig de 25 la sut, respectiv de 25000 de lire, din care a
restituit doar 10000 de lire, a mai rmas cu un cstig de 15000 lire. Si
ultimul negustor a rmas cu acelasi cstig, ntruct el a obtinut 90000 de lire
pentru obiecte care l costaser numai 75000 de lire. [Problem]

mpcati rndurile

Literele care trebuie ncercuite pentru ca rndurile s se "mpace" sunt: A,


D, G, L, M, O, P, T, U, V. Exist si alte solutii [Problem]

Nestematele lui Ali-Baba

Punga continea 3121 de nestemate. [Problem]

Trei familii

Sotii au cheltuit: Ion 529 de lei, Alexandru 81 si Vasile 49 lei; n ordinea


sotiilor, sotiile au cumprat obiecte n valoare de: Maria de 484 lei, Elena de
36 lei si Olga de 4 lei.
Ion a cumprat 23 obiecte, Maria, sotia sa, 22 obiecte, Alexandru 9, Elena 7,
iar Olga 2 obiecte. [Problem]

Tombola

Aruncnd cu trei zaruri deodat, 7, 11 si 13 pot fi obtinute dintr-un numr


variabil de combinatii. Astfel numrul 7 se obtine 15 combinatii, numrul
11 n 27, iar numrul 13 n 25 de combinatii. Deci cele mai multe sanse de
cstig la are 11, deoarece el poate fi obtinut din cel mai mare numr de
cobinatii. [Problem]

La meci

n grupul care a intrat n stadion erau 10 adulti, 2 studenti si 88 copii.


[Problem]

ntre 2000 si 3000

Numrul 2520 se mparte exact la toate numerele de la 1 la 10. [Problem]

Fumtorii

Fumatul unei tigri dureaz sase minute, deci n 48 de minute un fumtor


poate fuma opt tigri. Pentru a fuma 80 de tigri sunt necesari, asadar, zece
fumtori. [Problem]

O teime si jumtate

1/3 + 1/3/2 = 1/2 adic 50. [Problem]

Epitaf

Cnd a murit, btrnul avea 84 de ani. [Problem]

Ghicitoarea

n nici o carte nu poate fi pus o foaie ntre paginile 57 si 58, pentru c ele
sunt fetele aceleiasi file. [Problem]

Rechizitele

Fiecare obiect a costat : penarul 13,50 lei, echerul 6 lei, iar rigla 4,50 lei.
[Problem]

Ore anapoda

La prima vedere s-ar prea c rmnerea n urm a pendulului cu 2 minute


pe or este compensat de faptul c ceasul de voiaj o ia nainte tot cu 2
minute, dup cum si rmnerea n urm a destepttorului este si ea
compensat de avansul ceasului de mn. ntr-un cuvnt, la ora 19 ceasul de
mn ar trebui s arate ora exact. Lucrurile nu stau ns asa, si iat de ce:
ntr-o or, pendula marcheaz doar 58 de minute. Dup pendul, n 60 de
minute, ceasul de voiaj marcheaz 62 de minute. Prin urmare, pentru fiecare
minut al pendulei ceasul de voiaj marcheaz 62/60 minute, iar n 58 de
minute dup pendul (respectiv o or exact) ceasul de voiaj marcheaz
minute. Mai departe, vedem c n 60 de minute ale ceasului de voiaj
destepttorul marcheaz 58 de minute. Asadar, pentru fiecare minut al
ceasului de voiaj destepttorul va marca 58/60 minute, iar pentru cele
ale ceasului de voiaj destepttorul marcheaz
minute. n
mod asemntor se rationeaz si n cazul ceasului de mn; ntr-o or exact
el va marca
. Tinnd seama c ntre orele 12 si 19 este un
interval de 7 ore, ceasul de mn va indica la ora 19, ora 18 si 59 de minute.
[Problem]

n excursie

La excursie au participat 17 femei, 10 brbati, 33 de fete si 29 de bieti.


[Problem]

Turnul zarurilor

Se stie c punctele aflate pe fetele opuse ale fiecrui zar nsumeaz 7 (1 cu


6, 2 cu 5, 3 cu 4). Pentru 13 zaruri, cel 26 de fete aflate n plan orizontal
totalizeaz deci 91 de puncte. Din aceast sum se scade 4, ct arat fata de
sus a zarului de deasupra; mai rmn asadar, 87 de puncte. [Problem]

Automobilistul adormit

Nu conduceam eu! [Problem]

Operatie "simpl"

Cele dou numere cu care se efectueaz operatia sunt 987654321 si


123456789. restul este 864197532. "Coincidenta" const n aceea c fiecare
din cele trei numere este alctuit din cifrele de la 1 la 9, luate o singur dat.
[Problem]

Patru operatii

Cele dou numere sunt 24 si 8. [Problem]

Bibanul si Linul

n momentul cnd s-au ntlnit prima dat, vaporasele parcurseser


mpreun o ltime din lac. Din aceast distant Bibanul a parcurs 800 m. La
a doua ntlnire, parcursul total al ambelor vaporase nsumeaz trei ltimi de
lac, deoarece fiecare a fcut cte o curs ntreag plus o portiune pn la
locul de ntlnire. nseamn c Bibanul a parcurs o distant de trei ori mai
mare dect cea parcurs pn la prima ntlnire (care a avut loc la 800 m de
Snagov-Sat), adic 2400m. Dar, dup cum s-a artat, a doua ntlnire a avut
loc la 500 m de debarcaderul Parc, de unde s-a ntors Bibanul, dup ce a
traversat prima dat lacul. Cznd acesti 500 m din drumul total parcurs de

vaporasul Bibanul, obtinem ltime lacului ntre cele dou debarcadere, care
este de 1900 m. [Problem]

Purta ochelari?

Petrescu nu purta ochelari. [Problem]

Cele tei repere

n prima zi forjorul a confectionat 4 piese din primul reper, 18 piese din al


doilea si 78 din al treilea. A doua zi 8, 11 si respectiv 81, iar a treia zi - 12, 4,
84 de piese. [Problem]

Din goana tenului

Probabil c unii cititori s-au lsat pgubasi de a mai rezolva aceast


problem, socotind c autorul a omis ceva. Dar autorul n-a omis nimic. Este
interesant c, n ciuda putinelor date ce le contine, problema este
rezolvabil. Astfel dac notm cu x numrul de stlpi ce defilau ntr-un
minut prin fata ferestrei vagonului, ntr-o or pot fi vzuti 60x stlpi. Pe de o
parte, stim c numrul de stlpi este de trei ori mai mic dect viteza trenului
exprimat n kilometri pe or. Prin urmare, viteza trenului va fi egal cu trei
x. Deci pe parcursul a 3x kilometri trenul va trece pe lng 60x stlpi.
Asadar, pe distanta de un kilometru, trenul va trece pe lng 60x : 3x = 20
stlpi. Iar dac pe distanta de un kilometru sunt 20 de stlpi nseamn c
distanta dintre ei este de 50 m, deprtare la care, de fapt, se planteaz stlpii
de telegraf. [Problem]

Vasele

Rezolvarea trebuie nceput de la coad. nainte de ultima operatie, adic


nainte ca cele trei vase s contin fiecare cte 16 litri, vasul al treilea
trebuia s contin 32 de litri, iar celelalte dou, iar celelalte cte 8 litri. La
operatia anterioar, vasul al doilea avea 16 litri, primul vas, 4 litri, iar al
treilea vas, 28 de litri. nainte de prima operatie, adic la nceput, primul vas
avea 8 litri, al doilea, 14 litri, iar al treilea, 26 litri de lapte. [Problem]

ntrecerea forestierilor

Au iesit la egalitate, veti spune, deoarece 20 5 = tot 100 de secunde. Dar


nu este asa pentru c un bustean sau oricare alt obiect se taie n 20 de prti,
fcnd 19 tieturi. Ca atare, cel de-al doilea muncitor si-a ndeplinit sarcina
n 19 5 = 95 de secunde si a cstigat ntrecerea. [Problema]

Fiul pescarului

S lum cele patru cifre cunoscute , cu care se termin numerele ce


reprezint pestii prinsi de fiecare. Dac respectivele numere se termin n 2,
3, 3, 4, nu este imposibil ca aceste cifre s reprezinte chiar numrul de pesti
la care ne referim. Le adunm: 2+3+3+4=12. Dar 12 nu este ptratul unui
numr ntreg. S mai privim o dat datele problemei: att numrul pestilor
prinsi de fiul lui Vasile, ct si cel al pestilor prinsi de Gheorghe se termin
cu 3. Se poate s fie si asa, dar se mai poate ca fiul lui Vasile si Gheorghe s
fie una si aceeasi persoan. Dac a doua variant este cea adevrat, avem
2+3+4=9 pesti. Si 9 este ptratul unui numr ntreg. Deci, pe fiul lui Vasile l
cheam Gheorghe.
Atentie! n ceea ce priveste numrul pestilor prinsi, mai pot fi si alte
variante. De pild, 12+23+14=49, iar 49 este ptratul lui 7. [Problema]

Farfurii

Doar de 11 farfurii, deoarece , n realitate, la ziua mtusii veniser: un sot cu


sotia lui, fiul si cele trei fiice ale lor, fiul fiului, doi fii ai dou dintre fiice si
fata celei de-a treia fiice - n total 10 persoane. Deci 10 farfurii, la care se
adaug si farfuria gazdei. [Problema]

Intrusul

Toate numerele, afar de unul, sunt formate astfel: suma primelor dou cifre
este egal cu produsul celorlalte dou
1+9 = 2 x 5 = 10;
4+8 = 6 x 2 = 12;
8+1 = 3 x 3 = 9;
2+6 = 8 x 1 = 8;
5+1 = 3 x 2 = 6;
9+7 = 8 x 2 = 16;
3+5 = 2 x 4 = 8;
7+7 = 2 x 7 = 14;

dar
6+1 = 7 si 4 x 8 = 32;

Singurul care nu se supune acestei reguli este 6148. Deci, el este "intrusul".
[Problema]

Un fotbalist in minus

V reamintim c vrsta medie a persoanelor dintr-un colectiv se calculeaz


adunnd vrstele lor si mprtind suma obtinut la numrul lor.
Cnd echipa era complet si vrsta medie era de 22 de ani, vrstele tuturor
membrilor echipei totalizau 2211= 242. Dup ce respectivul fotbalist a
prsit terenul vrsta medie a celor rmasi era de 2110 = 210. Diferenta
este dat de vrsta celui plecat: 242 - 210 = 32 de ani. [Problema]

Fursecuri si bomboane

Dac mama lui Ionel ar fi pus n fiecare farfurie fursecuri si bomboane n


aceeasi proportie n care se aflau pe cele dou platouri (adic 1 la 3), n
fiecare farfurie ar fi fost 3 fursecuri si 9 bomboane si ar fi rmas 20 de
fursecuri si 60 de bomboane. Dar punnd cte 8 bomboane, au rmas 75.
Diferenta de 15 (75- 60) ne d numrul farfuriilor deci al comesenilor. Si
cum printre ei se afla si Ionel, nsemna c el a avut 14 oaspeti [Problema]

An de an

Dac ati fost atenti, ati observat c rspunsul este continut n nsusi enuntul
problemei: acum trei ani, biatul era de sapte ori mai mare ca sora lui. nct
atunci raportul era de 7 la 1, el putea avea, 7, 14, 21, 28 de ani, iar ea - 1, 2,
3, 4 ani. Deoarece este vorba de numere ntregi, oricare variante n afar de
prima duce la neconcordante fat de restul conditiilor. Deci, n urm cu trei
ani, Bogdan avea 7 ani, iar sora lui - 1 an; acum doi ani el avea 8 ani si
Rodica 2 ani; acum un an vrstele lor erau 9 si respectiv - 3 ani, iar n
prezent - 10 si 4 ani.
Se mai poate verifica aceasta si pe cale matematic. Notm cu B vrsta
actual a lui Bogdan si cu R - vrsta de astzi a Rodici. Transcriem n
limbaj matematic datele problemei
I. B = 2,5 R
II. B - 1 = 3(R - 1)
III. B - 2 = 4(R - 2)
IV. B - 3 = 7(R - 3)

Avnd de aflat valorile a dou necunoscute, putem lua oricare dou dintre
aceste dou ecuatii. Deoarece ecuatiile II si III par mai simple, s lucrm cu
ele. ncepem prin a efectua calculele:
I. B - 1 = 3(R - 1)
B - 2 = 3R - 3
B = 3R - 2
II.

B - 2 = 4(R - 2)
B - 2 = 4R - B
B = 4R - 6

ntruct avem, n ambele cazuri, valorile lui B, putem scrie astfel:


4R - 6 = 3R - 2
R=4

nlocuind pe R = 4 n I, aflm c B = 2,5 4 = 10. Deci, acum Bogdan are


10 ani si Rodica 4 ani. Ca s aflm vrstele lor an de an este nevoie de foarte
putin aritmetic: anul trecut el avea 9 ani si ea 3 ani; acum doi ani vrstele
lor erau 8 si 2, iar n urm cu trei ani - 7 si 1. [Problema]

Bara de otel

Este clar c prima bucat va avea 1 kg . Dar cealalt? Desigur, nu 2kg, ci


3kg, pentru c, avnd o bucat de 1 kg si una de 3 kg, putem cntri 2kg
prin diferenta lor. Prin nsumare, obtinem si 4 kg, deci nu avem nevoie de o
asemenea bucat. Urmtoarea bucat trebuie s ne dea prin diferent, 5 kg.
Ea este de 9 kg. Cu aceste 3 bucti se pot cntri (prin nsumare sau
diferent) orice greutti ntre 1 kg si 13 kg. A patra, va fi cea de 27 de kg. Si
acum 27 + 9 + 3 + 1 = 40 kg, vedem c avnd aceste 4 bucti, putem obtine
orice greutate, numr ntreg, ntre 1 - 40 kg. Exemple: 5 kg = 9 - (3 + 1) kg;
16 kg = (27 + 1) - (9 + 3) kg; 25 kg = (27 + 1) - 3 kg; 32 kg = (27 + 9) - (1 +
3) kg; 38 kg = (27 + 9 +3) - 1 kg etc. [Problema]

ntr-o poian

Rspunsul poate fi gsit fie pe cale intuitiv, fie pe cale algebric. S


ncepem cu prima.
S ne nchipuim c toate veveritele au gsit cte o alun. Lundu-si hrana cu
lbutele, au nceput s le rontie, ridicndu-se pe piciorusele dinapoi. Se
aflau acolo tot 100 de capete, dar pe jos rmseser doar 100 de perechi de
picioruse. Cele 20 de perechi "lips" erau tocmai lbutele care tineau
alunele, deci ele apartineau la 20 de veverite. Restul de 80 (capete sau
perechi de picioruse) erau ale psrelelor.

Pe cale algebric. Notm cu V numrul veveritelor si cu P cel al psrelelor.


Astfel putem obtine dou ecuatii cu dou necunoscute. n ceea ce priveste
cifrele introduse, vom tine seama c veveritele au 4 picioare, psrile doar 2,
iar n total au 120 perechi = 240 picioare. Deci se obtine sistemul:
V + P = 100 (capete)
4V + 2P = 240 (picioare)
Efectund calculele rezult V = 20 si P = 80. [Problema]

Robinetul deschis

n 7 minute se evacueaz, prin orificiu, o cantitate de ap egal cu volumul


czii. Dac las si robinetul deschis, dup 7 minute cada nu va rmne goal,
ci va contine atta ap, ct curge n 2 minute (7 - 5 = 2). n aceste 2 minute
vine n cad o cantitate egal cu 2/5 din volumul ei. Si acum, s vedem ce sa ntmplat cnd am vorbit la telefon. Dac n 7 minute se umple 2/5 din
cad, 1/5 se umple n jumtate din acest timp, adic n 7/2 minute. Pentru ca
s gsesc cada plin-ochi, a fost deci nevoie de un timp de 5 ori mai mare,
adic de
minute. Cu alte cuvinte, am lipsit din baie 35/2 minute, adic
17 minute si 30 de secunde. Cum drumul pn la telefon a durat 15 2 = 30
de secunde, nseamn c am vorbit exact 17 minute. [Problema]

Un vapor

S pornim logic la rezolvarea problemei. Stim c vrsta cpitanului


reprezint un numr, care un cub perfect. n sirul numerelor naturale, ce
cuburi avem? 1, 8, 27, 64, 125 Ne oprim aici. Este imposibil ca un cpitan
de vas s aib 1 an sau 8 ani si chiar 125 de ani. E putin probabil s aib
si 27 de ani, de aceea s lum n consideratie numrul 64, care este posibil
s fie vrsta lui. Rdcina cubic a lui 64 este 4. Deci, produsul celorlalte
sase necunoscute trebuie s fie 4752862 - 4 = 4752858. deoarece este
produsul mai multor numere, s extragem factorii primi din el:
4752858|2
2376429|3
792143|11
72013|23
3131|31
101|101

Prin urmare 4752858 = 2 3 11 23 31 101. Si acum s vedem creia


dinte celelalte necunoscute (vrsta cpitanului o stim) i-ar putea corespunde
fiecare numr. Cte cosuri avea nava? Fireste numai 2 sau 3. Dar elice? Aici

rspunsul e clar: un vapor are, de obicei un numr par de elice, deci acesta
poate fi doar 2, iar numrul cosurilor - 3. Cti oameni a luat la bord? Cel
mai probabil 101, cci e mai logic si acest numr nu poate fi ziua, luna sau
anul (deoarece am avea, n acest din urm caz, 1900 + 101 = 2001!). Au
rmas 11, 23, 31. Fireste, 11 nu poate fi dect luna, deci e vorba de
noiembrie. Ziua nu poate fi 31, pentru c noiembrie are 30 de zile. Deci, X =
3, Y = 2, T = 101, N = 23, P = 11, Z = 31. Sau, altfel spus: vaporul avea 3
cosuri, 2 elice, 101 pasageri, a ridicat ancora la 23 noiembrie 1931, iar
cpitanul avea 64 de ani.
Dar nu s-ar putea s fi avut 27 de ani? n acest caz rdcina cubic e 3 si
4752862 - 3 = 4752859. acest numr nu se mparte la 2, nici la 3, nici la 4,
nici la 6; factorii lui primi sunt numere prea mari pentru a fi luate n
consideratie, n cazul nostru concret. [Problema]

Opt gini outoare

Facem un tabel unde rezervm cte un rnd pentru fiecare zi a sptmnii


(inclusiv duminica) si cte o coloan numerotat de la 1 la 8, pentru gini.

L
M

X
X

X
X

X
X

X
X

X
X

X
0

Acum vom pune cte un semn (X) la fiecare gin care a ouat. Luni, e clar,
toate au fcut cte un ou. Deci avem 8 ou. S presupunem c prima gin
este din categoria cea mai productiv. Punem cte un semn n dreptul ei n
toate zilele (nu si duminic - despre aceast categorie vom discuta ulterior).
La cele 8 ou s-au mai adugat 5, deci, n total, 13. S considerm c si a
doua gin fcea zilnic cte un ou. Vom avea acum nc 5, deci 18 ou. S
zicem c ginile de la numerele 3 si 4 se ouau o zi da si una nu. S-au mai
adugat 2+2= 4 ou si cu celelalte - s-au adunat 22. Pe ginile de la
numerele 5 si 6 le considerm cele mai putin productive, deci ele au mai dat
nc dou ou (n total), ceea ce, adunate cu celelalte, fac 24. Pn la 31 ne

mai lipsesc 7 ou. Dac zicem c gina nr. 7 fcea zilnic cte un ou, iar cea
cu nr. 8 - o zi da, una nu, obtinem exact cele 7 ou lips. Ce s-a ntmplat
duminic? Desigur, ginile cu numerele 1, 2, si 7, au ouat (punem n dreptul
lor, la D, un alt semn, un 0); celor de la numerele 3, 4 si 8 le-a venit si lor
rndul n aceast zi; la fel si "leneselor" de la numerele 5 si 6.
Rspunsul este, deci, urmtorul: trei gini ouau zilnic, trei ouau o zi da si
una nu, iar dou gini fceau ou dup un interval de dou zile. Situatia de
luni, cnd gospodarul a gsit 8 ou n cuibar s-a repetat duminica, adic n a
saptea zi de la primul caz. [Problema]

La dans

Primul a dansat cu 7 fete, numr pe care l-am putea nota si 1 + 6. Al doilea a


avut 8 partenere de dans, sau 2 + 6. Al treilea a invitat 9 fete, adic 3 + 6.
Dac asezm toate aceste date n ordine, obtinem:
dansatorul nr. 1: 1+6 fete
dansatorul nr. 2: 2+6 fete
dansatorul nr. 3: 3+6 fete
dansatorul nr. 4: 4+6 fete
..
dansatorul nr. N: N+6 fete
Rezult c fiecare dansator a dansat cu 6 fete mai mult dect numrul su de
ordine. Aceasta nseamn c, n grupul acela, numrul fetelor depsea cu 6
pe cel al bietilor, sau, altfel spus: dac erau mai putin 6 fete, numrul
tinerilor si al tinerelor ar fi fost egal. Deci: 30 - 6 = 24; 24 : 2 = 12 bieti si
12 + 6 = 18 fete [Problema]

n cercul de filatelie

Din cei 67 de bieti care au n colectiile lor si mrci romnesti, scdem pe


cei care strng numai mrci din tara noastr si pe cel ce strnge toate felurile
de mrci: 67 - 11 - 1 = 55. Acestia, deci, pe lng mrci romnesti, mai
strng mrci fie din Africa, fie din America. Procedm dup acelasi sistem
n continuare si aflm c 48 - 7 - 1 = 40 de elevi au n colectiilor mrci
africane, dar si romnesti sau americane, iar 34 - 2 - 1 = 31 strng pe lng
mrci din America si piese filatelice din Romnia sau Africa. Asa stnd
lucrurile, dac fiecare din acestia ar colectiona numai mrci din Romnia,
sau numai din africa ori din america, ar nsemna c n liceu ar fi 55 + 40 +
31 = 126 de bieti. Stim ns c multi membri ai cercului filatelic strng fie
mrci romnesti si dintr-un continent, fie din cele dou continente. Avem
atunci 126 : 2 = 63. Prin urmare, n liceu sunt 63 (care strng mrci de dou
feluri) + 11 (care colectioneaz numai mrci romnesti) + 7 (numai cu mrci
africane) + 2 (doar mrci din America) + 1 (cel cu mrcile din toate trei

zonele) = 84 de bieti. Iar numrul fetelor este: 150 - 84 = 66. [Problema]

De la un mal la altul

Iat cum au procedat: 1) Au trecut dincolo cei doi copii. 2) Biatul s-a ntors
cu barca. 3) A trecut mama. 4) Fetita a revenit cu barca la locul initial. 5)
Fratele s-a urcat alturi de sora lui n barc si, mpreun, au traversat din nou
rul. 6) S-a ntors biatul pe primul mal. 7) El a luat cosul si l-a dus pe malul
opus. 8) A lsat acolo cosul si a revenit la locul unde astepta tatl. 9) Acesta
a luat barca si a trecut rul. 10) Fata a revenit cu barca pe malul de unde
porniser initial. 11) Amndoi copiii au traversat apa spre locul unde i
asteptau printii. [Problema]

Cu trenul

Folosim binecunoscuta formul S = v t, din care t = S/v. Deci, ntr-o prim


perioad, omul nostru a strbtut o distant anumit (ct de mare, nu ne
intereseaz) mai nti cu viteza de 66 km/h, apoi cu 6 km/h. n ceea ce
priveste timpul, nici valoarea lui exact nu ne intereseaz, ci doar faptul c
n ambele directii a durat
Efectum adunarea si reducerile respective:
De cnd merge cu bicicleta, viteza este alta dect n cazurile anterioare, dar
timpul si distanta au rmas aceleasi. Deci, dac notm cu v viteza lui ca
ciclist, vom avea:
Timpul fiind egal si ntr-un caz si n altul, putem spune c
ntruct cele dou fractii au numrtorul (2S) identic, mai este nevoie s
demonstrm c v = 11? Deci viteza medie pe biciclet este 11 km/h.
[Problema]

Din fier si bronz

Se poate judeca astfel: 18 perechi de piese (cte una de bronz si una de fier)
dureaz 324 de minute. Adic o pereche se poate strunji n 324 : 18 = 18
minute. Dac ar face 20 de perechi de asemenea piese, ar lucra 20 18 = 360
minute. n acest caz exist unele diferente fat de ceea ce a fcut n prima zi.
Diferenta de timp este de 360 - 320 = 40 minute. n ceea ce priveste piesele
executate, diferenta se refer la cele de fier: 20 - 15 = 5. Deci, n cele 40
minute face 5 piese de fier, sau 40 : 5 = 8 minute pentru o asemenea pies.
Dac o pereche (bronz + fier) dureaz 18 minute si una de fier, 8 minute,
nseamn c face o pies de bronz n 10 minute.
Dar exist si o rezolvare matematic. Dac notm cu B timpul de executare
a unei piese de bronz si cu F - durata de strunjire a unei piese de fier se
obtine sistemul:
20 B + 15F = 320 (minute)
18 B + 18F = 324 (minute)

Rezolvnd se obtine F = 8 minute si B = 10 minute. [Problema]

Lntisorul

La nceput, lucrtorul s-a gndit c trebuie s desfac inelele marginale, s


zicem ale fragmentului de sus si s le reuneasc cu cele laterale (2 operatii
de desfacere si 2 de lipire, n total 4 operatii), apoi se procedeaz la fel cu
fragmentul de jos (alte 4 operatii). Ar fi avut astfel 8 operatii 3 lei = 24 lei.
Solutia sugerat de client e mai economic: desface toate inelele unui
fragment (deci 3 operatii) si cu ele reuneste celelalte 3 fragmente (nc 3
operatii). Rezult: 3+3 = 6 operatii, care cost 6 3 = 18 lei. [Problema]

nottorii

Notm cu I si II cele dou ntlniri din bazin, cu b - lungimea bazinului si cu


P si M distantele strbtute de Paul si Mircea pn n momentele ntlnirilor.
Vom scrie:
I. P= b + 5
M= b - 5
II.

Eliminnd pe b din I si II se obtine sistemul:


M - P + 10 = 0
11M - 9 P = 0
care rezolvat are solutia P = 55, M = 45. deci b = P - 5 (din I) si rezult c
lungimea bazinului este b=50m. [Problema]

O scrisoare despre ctei

Desigur, pentru a gsi rspunsul, trebuie s stim care parte a fiecrui punct
din scrisoare este adevrat. nainte ns de a ne lansa n presupuneri si
deductii, s ne facem un tabel ajuttor, n care s scriem numele cteilor
(orizontal) si culoarea lor (vertical), iar ntr-o coloan anex vom nota (dup
ce vom afla) numele posesorului.
Roscat Alb Cenusiu Negru Posesorul
Dog

DA

Mircea

Lbus
Azor

DA
-

DA

Sandu
Dinu

Grivei

DA

Fnel

S pornim de la ipoteza c prima afirmatie de la punctul 1 este adevrat si


Azor nu are blana roscat. Atunci Lbus va fi cenusiu si notm cu DA n
respectiva csut de pe tabel (avem, totodat, grij s anulm celelalte
csute referitoare la Lbus si coloana "cenusiu", pentru c acest ctel nu mai
poate avea si alt culoare, dup cum alt semen al su nu va mai fi cenusiu).
Dac asa stau lucrurile cu Lbus, putem considera c, ntr-adevr, Grivei nu
este cenusiu (punctul 2), dar Dog este alb (notm n tabel). De aici rezult c
prima afirmatie de la punctul 5 este adevrat, iar a doua - nu, deci Dinu
este posesorul lui Azor (scriem si acest lucru la rubrica respectiv din tabel).
La punctul 4 se spune c Dinu a luat ctelul alb; acum stim c nu e adevrat,
deci Fnel l-a luat pe Grivei (introducem acest detaliu n tabel). ntruct
prima afirmatie de la punctul 1 este adevrat, Azor nu are blana roscat, dar
nici alb sau cenusie, ci neagr. Cu ajutorul tabelului vedem c cel cu blana
roscat este Grivei. Acum stim c prima afirmatie de la punctul 4 este
neadevrat. Deducem ns (din partea a doua a acestui punct) c Sandu l-a
ales pe Lbus si, ca atare, lui Mircea i-a rmas Dog.
Orice alte variante duc la combinatii ce contravin conditiilor problemei.
Si acum s recapitulm: ctelul lui Mircea se numeste Dog si are blana alb;
Sandu l are pe Lbus, care e cenusiu; Fnel l-a ales pe Grivei cel roscovan;
Dinu - pe Azor, care este negru. [Problema]

Paza bun...

Cldirea fiind triunghiular, Nastratin Hogea a plasat opt oameni n dreptul


unghiului unde se ntlneau cei doi pereti lungi. De acolo supravegheau
ambele ziduri. Ceilalti cinci pzeau al treilea perete. [Problema]

Plata

Iat cele trei rspunsuri cu care Nastratin Hogea si-a pltit masa:
I. Dac se afl unul cu capul spre nord si cellalt cu capul spre sud, s-ar
prea c berbecii trebuie s stea unul cu coada spre cellalt. Ei bine,
pot sta cu capul zisesi, totusi s fie fat n fat, cap la cap. Atunci se
pot privi n ochi, fr s ntoarc de loc capul.
II. La nceput te gndesti c cei patru cltori au venit pe acelasi mal. Dar
dac au venit doi pe un mal si doi pe malul opus? Atunci cei de pe
malul unde era barca au trecut pe rul, ceilalti doi au preluat-o, au
traversat apa si au lsat-o la locul de unde fusese luat.
III. S-ar prea c nu se pot mprti patru ctei la trei copii. Totusi Un
copil a luat un ctel, altul - de asemenea un ctel, iar al treilea - doi
ctei. S nu pretinzi c nu se respect conditia! Ai zis c nici unul s
nu aib mai multi ctei ca ceilalti. Chiar cel ce a luat doi ctei, nu are
mai multi ca ceilalti doi la un loc!
[Problema]

n doi timpi si trei miscri

Pentru a putea indica cifra aleas initial este necesar ca din rezultatul ce vi sa comunicat s scdeti cifra 6. Veti obtine un numr format din dou cifre:
prima reprezint cifra aleas initial, iar a doua, cea aleas ulterior.
S presupunem, de pild, c initial a fost aleas cifra 7 : 7 X 5 = 35; 35 + 3
= 38; 38 X 2 = 76; a doua cifr aleas a fost, s zicem, 3. 76 + 3 = 79.
Comunicndu-vi-se acest numr si scznd din el 6, obtineti 73, n care 7 nu
este altceva dect cifra aleas initial, iar 3 cifra aleas ulterior. [Problema]

Vopsitorul ingenios...

a reusit ca numai din dou cntriri s obtin 2350 g. La prima cntrire


el a pus pe un talger greutatea de 500 g, iar pe cellalt, greutatea de 100 g.
Apoi a echilibrat talgerele adugnd cantittile de vopsea necesare, astfel c
pe unul erau 4800 g, iar pe al doilea, 5200 g de vopsea. La a doua cntrire,
folosind doar greutatea de 100 g, el a reprezentat cantitatea de 4800 g
vopsea astfel nct balanta s se echilibreze din nou. n acest scop a fost
necesar ca pe talgerul liber s pun 2450 g de vopsea, iar pe cel pe care se
afla greutatea de 100 g, restul de vopsea, adic 2350 g. [Problema]

O multire usoar

Prima cifr ce se poate deduce este aceea pe care o substitue litera (B) si
care nu poate fi alta dect 5, pentru c numai asa poate fi obtinut cifra 5 din
(H)45. Litera (A) trebuie nlocuit neaprat cu 1 pentru a putea obtine cifra
4 din rezultatul partial (H)45, apoi firesc, 9 va nlocui litera (H). Locul
literei (D) trebuie s-l ia o cifr cu sot, pentru a putea fi justificat 0, ultima
cifr a rezultatului total. Aceasta nu este alta dect cifra 6, cu ajutorul creia
l obtinem pe 9 din primul rezultat partial. n continuare, fcnd nmultirea,
constatm c literele (E) si (F) trebuie nlocuite cu 1 si respectiv cu 8. Sigur,
locul literei (C) va fi luat de cifra 6 din ultimul rezultat partial. Asadar,
nmultirea reconstituit va arta astfel:

1
9

4
8
4

3
9
5

6
0

[Problema]

Din autobuz

Exist o singur posibilitate ca, mergnd cu vitez constant, s putem


observa pe pietrele kilometrice aceleasi cifre asezate n felul amintit: primul
numr a fost 16, al doilea 61, iar al treilea 106.
Tinnd seama c distanta ntre primul si al treilea indicator a fost parcurs n
dou ore, rezult c autobuzul se deplasa cu viteza de 45 km pe or.
[Problema]

Dou greseli

Prima greseal: pentru a trece de la pagina 18 la urmtoare nu trebuie s


ntorci nici o fil, ntruct toate crtile si brosurile, oriunde le-ai deschide, au
pagina din stnga numerotat cu sot, iar cea din dreapta, fr sot.
A doua greseal: dup 72 de ore de la noaptea n care s-a asternut zpada nu
se putea ca soarele s ard, deoarece era tot noapte. [Problema]

"Test numeric"

Rspunsurile sunt urmtoarele:


a. 3, pentru c numerele din prima coloan reprezint diferenta dintre
numerele din celelalte dou coloane, mprtit la 2.
b. 35, pentru c seria creste n felul urmtor: +1, +2, +4, +8, +16.
c. n parantez va fi numrul 154, deoarece acesta reprezint suma celor
dou numere din margine, multiplicat cu 2.
d. 37, deoarece numerele cresc succesiv cu +1, +2, +4, +8, +16
e. Numrul din parantez va fi 14, deoarece acesta este egal cu suma
celorlalte dou, mprtit la 50.
f. 33, fiindc seria de numere descreste cu -16, -8, -4, -2, -1.
g. 6. Sunt dou serii de numere intercalate. Prima serie, 15 12 9,
descreste cu 3, iar cea de-a doua serie, 13 11 9, descreste cu 2.
h. Toate numerele de pe un rnd nsumeaz 14.
i. 18. este o serie ale crui numere cresc cu +1, +2, +4, +8, +16.
j. 26, deoarece si n celelalte rnduri fiecare numr, de la stnga spre
dreapta, scade cu 4.
k. Lipseste numrul 10, dublul cifrei 5, regul valabil pentru toate
sectoarele de cerc opuse.
l. 232. Numrul din paranteze este egal cu diferenta dintre celelalte dou
numere, multiplicat cu 2.
m. 19. Sunt dou serii de numere intercalate: numerele primei serii cresc
cu +3, +4, +5, iar numerele celei de-a doua descresc cu -2, -3,
n. 480. Numrul din paranteze reprezint produsul celorlalte dou
numere din aceleasi rnd, multiplicat cu 2.
o. 7. Fiecare numr reprezint jumtatea celui precedent, din care se
scade 2.
p. 5. Numrul de pe cap reprezint suma numerelor de pe picioare
mprtit la 2.
q. Lipsesc numerele 50 si 100. Numerele din coloana a treia reprezint
produsul nmultirii prin ele nsele a numerelor din prima coloan, iar
cele din coloana din mijloc sunt egale cu jumttile acestor produse.
r. 6. Numrul din interiorul cercului reprezint suma numerelor nscrise
n interiorul triunghiului, din care s-a sczut numrul din afara
triunghiului.
[Problema]

"Ghiciti"

A doua cifr a rezultatului, cea din mijloc, va fi ntotdeauna 9, iar suma


celorlalte dou cifre va fi, de asemenea, 9. [Problema]

Submarinele

Da, serviciul de spionaj a putut deduce si numrul submarinelor de care


dispunea baza. Cunoastem c proportia dintre cele dou tipuri de torpile
aflate n depozit era de 4:1. Dac si echiparea la echiparea submarinelor s-ar
fi pstrat acelasi raport, fiecare din ele ar fi primit cte dousprezece torpile
din primul tip si trei din tipul al doilea, pstrndu-se o proportie identic n
depozitul de munitii, adic 160 de torpile din tipul al doilea fat de 40
torpile din primul tip. Dar, n realitate, pentru fiecare trei torpile din tipul
doi, submarinele au primit doar cte unsprezece torpile din primul tip, adic
cu una mai putin de fiecare submarin. Asadar, se poate deduce c au fost 10
submarine, ntruct aceasta este diferenta ntre cele 170 de torpile rmase n
depozit si cele 160 care ar fi trebuit s mai rmn, dac s-ar fi respectat
proportia de 1:4. [Problema]

Numere

Iat cum vor arta adunrile:


a.
111+

100+

111+

100+

333
500

330
505

003
000

000
005

077

077

007

007

090

099

990

999

1111

1111

1111

1111

b. 1 + 2 + 34 + 56 + 7 = 100;
9 + 8 + 7 + 6 + 5 + 43 + 21 = 99 sau
9 + 8 + 7 + 65 + 4 + 3 + 2 + 1 = 99.
c. 53/70 + 148/296 = 1/2 + 1/2 = 1;
sau

[Problema]

Repede!

1. Din moment ce trieste, evident c nu poate fi nmormntat.


2. Fiecare om are doar o singur zi de nastere.

3. O singur or, pentru c la ora 9 seara ceasul va ncepe s sune.


4. La toate popoarele, ntruct exist n calendar.
5. Nu, pentru c ar fi trebuit s fie mort ca s aib o vduv.
[Problema]

Dintr-un zar

Pentru a ghici suma rezultat este suficient s cunoasteti c numrul


punctelor de pe fetele opuse ale unui zar este egal cu 7 (1 + 6, 2 + 5, 3 + 4).
Ce cunoasteti si ce nu cunoasteti despre cele trei zaruri aflate pe mas?
Cunoasteti: suma punctelor de pe cele trei fete de sus ale zarurilor aflate n
pozitie final. S presupunem c acestea ar fi 4+3+6=13 puncte.
Nu cunoasteti: numrul initial al punctelor de pe fata de sus a zarului care a
fost apoi aruncat din nou si nici numrul punctelor de pe fata de jos a
aceluiasi zar. Dar nici n-aveti nevoie s le cunoasteti, ntruct stiti de la bun
nceput c suma lor nu poate fi dect 7.
ntr-un cuvnt, nu aveti altceva de fcut dect s adugati cifra 7 la suma 13
pe care o totalizeaz fetele de sus ale zarurilor. Asta-i tot.
S revenim la exemplul de mai sus, n care zarurile totalizau n final
4+3+6=13 puncte si s considerm c a fost aruncat din nou zarul care are
acum 4 puncte pe fata de sus. Putem presupune n continuare c initial
zarurile ar fi totalizat 2+3+6=11 puncte. Prin urmare, pe fata de jos a zarului
cu 2 puncte, erau 5 puncte, suma total fiind n acest caz 11+5=16 puncte.
Adugnd la aceast sum nc 4 puncte de pe fata de sus a zarului aruncat
pentru a doua oar, vom obtine 20 de puncte.
La acelasi rezultat ajungeti si dv. dac adugati 7 la suma pe care o
totalizeaz fetele de sus ale zarurilor.