ORGANIZATII FINANCIARE

INTERNATIONALE
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL ,a luat nastere prin tratatul de la Bretton

Woods in iunie 1994 avand ca scop principal promovarea unei economii mondiale in stare pura,
cuprinzand 188 de state membre.
Pe 22 iunie 1994 a avut loc conferinta de la Bretton Woods (USA) peste 40 de tari au
participat la semnarea Acordului , care prevedea proceduri si reguli care sa guverneze economia
statelor membre. Acest acord a dus la infiintarea Bancii Internationale pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BIRD) cunoscuta sub numele de Banca Mondiala.
Sistemul Bretton Woods prevede o rata de schimb valutar stabila,avand ca referinta
standardul aurul ,dolarul fiind singura moneda convertibila in aur.
FMI are ca scop principal promovarea cooperarii monetare international, garantarea
stabilirii financiare , facilitarea comertului international la stabilirea economica si combaterea
saraciei.
Sistemul Bretton-Woods reprezinta primul sistem monetar international din istoria
relatiilor internationale si vizeaza un ansamblu de principia si reglementari coerente, asumate de
statele semnatare privind politicile ratei de schimb si al cooperarii monetare multilateral.
Obiective Principale ale FMI-ULUI:
- promovarea cooperarii monetare international si a stabilitatii valutare ;
- stimularea cresterii economice ;
- asigurarea unui nivel inalt de ocupare a fortei de munca ;
- acordarea de asistenta financiara temporara pentru tarile care se confrunta cu dezechilibre ale
balantelor de plati .
Functiile FMI-ULUI :
- monitorizeaza actiunile si politicile economice si financiare ale tarilor member si nu numai
(global) ;
- acorda asistenta tehnica ;
- creditarea tarilor member cu dezechilibre in balanta de plati
Resursele Fondului Monetar International
Resursele fondului sunt asigurate din contributia statelor membre,prin plata unor cote in
functie de puterea fiecarei tari. Fiecare stat achita cota sa la FOND in proportie de 25% intr-una
dintre valutele acceptate pe plan international (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira
sterlin), sau in DST,iar restul de 75 % in moneda nationala.

Cotele sunt revizuite la fiecare 5 luni. In urma unei majorari cu 45% a cotei de subscriere
incepand 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la aproximativ 311 miliarde
de dolari americani.
FMI-UL raspunde in fata guvernelor din tarile membre .
Organismele de conducere sunt:
- Consiliul Guvernatorilor;
- Comitetul Financiar si Monetar International ;
- Consiliul Director ;
In varful structurii organizationale se afla Consiliul Guvernantilor , format din
guvernatorii bancilor central sau ministrii de finante din fiecare dintre cele 188 de state
membre .Adunarea Generala a FMI-ULUI ,care are loc de obicei in luna octombrie sau
noiembrie a fiecarui an. Intre prerogativele Consiliului se numara primirea de noi membri ,
retragerea calitatii de membru , schimbarea Statutului , cooperarea cu alte organizatii
internationale, transformari ale cotelor de participare ale tarilor membre.
Toti guvernatorii se intalnesc o data pe an in cadrul Intalnirii Anuale a FMI-ULUI si a
Bancii Mondiale. Consiliul Director este formet din 24 de membri si conduce activitatile curente.
Cinci dintre ei sunt reprezentanti directi ai unor state membre ale FMI-ULUI (SUA, JAPONIA,
FRANTA,GERMANIA si MAREA BRITANIE) .Federatia Rusa ,China si Arabia Saudita au
obtinut si ele ulterior dreptul de a avea propriul reprezentant. Restul de 16 administratori
reprezinta tari grupate in circumscriptii ,care isi aleg un singur reprezentant. Deciziile
Consiliului executiv se iau cu majoritatea calificata, fiecare director dispunand de un numar de
voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare tara membra a grupului care l-a ales.
Structura operational a Fondului cuprinde , in afara acestor organe de conducere si
consilierea la nivelul conducerii , departamente geografice , departamente functionale si servicii
special.
Tot din aceste departamente provin si reprezentantii rezidenti ai FMI , care sunt
functionari detasati in unele din tarile membre pentru a facilita comunicarea dintre FMI si
guverne si pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare si presiune in vederea
respectarii angajamentelor asumate de tara respectiva in raport cu Fondul Monetar.
In ceea ce priveste personalul FMI-ULUI , acesta numara , in aprilie 2005 , 1633 de cadre
, dintre care aproximativ 1008 economisti.

Puterea de vot in cadrul organizatiei

Deciziile majore necsita o majoritate de 85 % din voturi , o supermajoritate . Statele
Unite ale Americii a fost mereu singura tara care poate bloca o decizie a Fondului Monetar.
Tarile membre ale FMI-ULUI au urmatoarele drepturi:
- Dreptul la vot si la participarea in adoptarea deciziilor ;
- Dreptul de a efectua tranzactii si operatii cu FMI-UL ;
- Dreptul de a cumpara valuta convertibila sau Drepturi Speciale De Tragere (DST) din Resursele
Fondului ;
- Dreptul de a primi alocatii de DST ;
- Dreptul de a devein membru al Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare .
Relatiile cu Romania
Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, avnd n
prezent o cot de participare de 1.030,2 mil. DST sau 0,43% din cota total, urmnd a crete
pn la 1.811,4 mil. DST.
n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri care include: Armenia, Bulgaria,
Bosnia Heregovina, Cipru, Croaia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda,
Ucraina. Grupa de ri este reprezentat n Consiliul executiv al FMI de un director executiv
olandez, Romnia avnd un reprezentant n cadrul biroului acestuia cu funcia de consilier.
ncepnd cu anul 1991, asistena financiar acordat de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui
numr de nou aranjamente stand-by. La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a
aprobat solicitarea Romniei privind ncheierea unui aranjament stand-by pentru o perioad de
doi ani, n valoare de 11,4 miliarde DST (12,9 mld. euro) i eliberarea primei trane n valoare de
4,37 mld. DST (4,9 mld. euro). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 trane prevzute,
nsumnd 10,57 mld. DST (11,9 mld. euro). n ceea ce privete cea de-a 8-a tran, aceasta a fost
considerat, la solicitarea autoritilor romne, ca fiind de tip preventiv i, n contextul evoluiilor
macroeconomice favorabile, nu a fost tras.
n martie 2011, FMI a aprobat ncetarea mai devreme a acordului precedent i a aprobat
ncheierea unui nou aranjament stand-by cu Romnia, de tip preventiv, pentru o perioad de 24
luni, n sum de 3.090,6 mil. DST (3,5 mld. euro), reprezentnd 300% din cota Romniei la FMI.
Data intrrii n vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011.

Dobnda medie la care au fost livrate tranele a fost de 3,5% pe an. Dac s-ar fi
mprumutat pe pieele externe, Romnia ar fi pltit o dobnd de aproape trei ori mai mare. Pe
piaa intern, aceasta depea 10% pe an, la creditele n lei, cu scadene ntre ase luni i un an.
Acordul stand-by a stabilizat economia Romniei, n opinia oficialilor FMI. Fr s-i aroge
toate meritele, finanatorii de la Washington spun c cele 13 miliarde de euro au stabilizat cursul
i au asigurat finanarea confortabil a deficitului bugetar, ntr-un moment n care accesul
Romniei pe pieele de capital era dificil.
Iniial, cnd guvernanii nc negau intrarea Romniei n recesiune, acordul era catalogat
ca unul preventiv, mai exact ca o centur de siguran". Ulterior, banii au finanat inclusiv
deficitul bugetar, cauzat, n cea mai mare parte, de salariile din sistemul public i de pensii care
aveau cele mai ridicate ponderi n cheltuielile bugetare. Guvernanii i FMI nu au fost niciodat
de acord cu ideea c banii de la Fond au pltit factura social, dar, indirect, asta s-a ntmplat.
Tot la primele negocieri se spunea c unul dintre obiectivele principale ale acordului este
reluarea creditrii, prin reducerea rezervelor minime n valut constituite de bnci. n ciuda
eforturilor BNR, bncile au rmas reticente n a finana investiiile private, prefernd s dea bani
statului, la dobnzi care le-au permis s-i menin businessul pe o pia lovit de avalana
creditelor neperformante. n mod real, mai mult de jumtate din creditul total de la FMI, Comisia
European i Banca Mondial a finanat deficitul bugetar. Dei a fost considerat un succes,
acordul nu a reuit s aduc Romnia pe o traiectorie de cretere economic solid.
n cei doi ani de acord, Guvernul a luat msuri suficient de dure nct finanatorii externi
s se declare mulumii, iar la discuiile premergtoare actualei nelegeri, de tip preventiv", s
declare c Romnia nu mai este un pacient n stare grav", ci unul aproape vindecat".
Dac primul acord s-a axat mai mult pe reformele macroeconomice, actualul se axeaz pe
unele structurale, mult mai greu de implementat, n opinia experilor. Astfel, guvernanii s-au
angajat s eficientizeze sectorul companiilor de stat. Discuiile, chiar dac sunt nc la nceput, se
poart deja ntr-o atmosfer tensionat. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, reprezentanii
actualei misiuni sunt nemulumii de lentoarea cu care lucreaz ministerele de linie, n special
Ministerul Economiei, instituie cu un rol-cheie n reformarea ntreprinderilor publice.
Criterii de referin structurale ce se regsesc n acordul stand-by:
-

Realizarea reformelor cuprinznd desemnarea consultanilor juridici pentru privatizarea

CFR Marf, TAROM, Transelectrica, Transgaz, Romgaz ; elaborarea de mecanisme care
s faciliteze restructurarea i securitizarea arieratelor (15 iulie 2011);

Finalizarea unei analize cuprinztoare a portofoliului de investiii existent, n care s se

stabileasc prioritatea i s se evalueze proiectele existente, n vederea concentrrii pe

acele proiecte a cror finanare poate fi asigurat integral, examinarea viabilitii

proiectelor vechi, a celor cu prioritate redus i a celor neviabile, n vederea ntreruperii
lor, i producerea unui raport final i a unui plan de aciune (30 septembrie 2011);
-

Elaborarea de amendamente comprehensive la legislaia din domeniul sanitar care s

soluioneze deficiene bugetare ce persist n acest sector i s asigure servicii sanitare de
calitate (31 decembrie 2011);

Elaborarea de msuri de reducere cu 20% a nregistrrii n scopuri de TVA a micilor

contribuabilii (31 decembrie 2011);

O majorare de 5% a preului la electricitate pentru consumatorii industriali i casnici (30

iunie 2012).
Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie 2011 se ridica la 10.569

milioane DST, respectiv 1025.52% din cota.

Rata
Dobanda
Total

2012
1307,25
217,17
1524,52

2013
4051,75
243,72
4295,47

2014
3881,13
69,53
3950,65

2015
1232,75
9,46
1242,21

2016
96.13
1.17
97.30

Tabel 4. Previzionarea plilor ctre FMI (mil. DST)

n calitate de ar membr, Romnia a beneficiat de-a lungul timpului, de asisten

tehnic n cteva domenii incluznd administrare fiscal i vamal, politici fiscale,
managementul cheltuielilor bugetare, politica monetar i organizarea bncii centrale,
supraveghere i reglementare bancar i statistic, practici procedurale i instituionale pentru
prevenirea splrii banilor.
Concluzii :
Crearea Sistemului Monetar Internaional dup Conferina internaional de la Bretton
Woods a nsemnat primul mare succes al cooperrii internaionale n domeniul monetar,
stimulnd creterea echilibrat a comerului internaional, dar i dezvoltarea economic a fiecrei
ri membre a FMI, ca organism de aciune.
n perioada n care sistemul a funcionat normal, schimburile internaionale s-au
intensificat puternic, multe din rile membre FMI reuind s realizeze convertibilitatea
monedelor lor naionale. Statele lumii au neles c politicile privind cursul de schimb i cele

privitoare la comerul internaional afecteaz interesele tuturor i, ca atare, se impune instaurarea

unui regim coerent al cursurilor de schimb i adoptarea acelor msuri de politic economic
menite s induc evoluii predictibile ale schimburilor cu strintatea.
Pe parcursul anilor de asisten acordat rilor n curs de dezvoltare, FMI i-a schimbat
doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i-au fost adresate de ctre guverne i de
ctre observatori din exterior, dar mai ales ca urmare a experienei practice acumulate. Doctrina
Fondului a trecut prin mai multe stadii: programe de ajustare economic i financiar, programe
orientate ctre creterea economic, programe de ajustare structural i programe menite s
combat srcia.
Nu ntotdeauna rile vizate au adoptat cu adevrat msurile cerute de FMI, care lovesc n
anumite grupuri de interes. Liberalizarea importurilor elimin surse de profit de care beneficiau
civa importatori i cteva ntreprinderi privilegiate; dereglementarea financiar este nsoit de
rate ale dobnzii mai ridicate, ceea ce provoac revolta ntreprinderilor cu datorii; de asemenea,
eliminarea subveniilor pentru anumite produse de consum provoac nemulumirea populaiei
urbane. Din toate aceste motive, guvernele prefer adesea programe de ajustare pur
marcoeconomice, care sunt n aparen mai neutre i mai abstracte, fa de reforme structurale
care aduc atingere unor interese particulare. Experiena arat c sunt respectate mai degrab
criteriile macro-economice, dect reformele structurale, care ntrzie adesea s fie implementate.
In faa numeroaselor critici la adresa soluiilor si reetelor propuse de specialitii
Fondului, ideea comun este c programele de macrostabilizare nu sunt universal valabile i c
se impune o adaptare a acestora, innd cont de specificul local al fiecrui membru asistat.
In ceea ce privete relaiile dintre FMI i ara noastr, echipele de experi care au vizitat Romnia
au constatat c programul rmne n linii mari n parametrii convenii. Toate criteriile cantitative
de performan pentru sfritul lunii martie 2012 din Acordul Stand-By cu FMI au fost realizate
cu excepia aceluia privind arieratele bugetului, care a fost usor depasit. Pentru anul 2012, avnd
n vedere situaia precar a zonei euro, s-a prevzut o cretere n jurul a 1 la sut, determinat
de cererea intern i o mai bun absorbie a fondurilor europene. Inflaia a cobort la niveluri
sczute, dar este de ateptat s creasc uor mai trziu pe parcursul anului, rmnnd totui n
interiorul intervalului intit. n pofida tensiunilor continue de pe pieele financiare internaionale,
sectorul bancar rmne rezistent i sntos.
Avnd n vedere perspectiva macroeconomic i pentru a rezolva o problem de natur
juridic legat de contribuiile sociale pltite de pensionari precum i pentru a se realiza
revenirea parial a salariilor la nivelul dinaintea reducerilor salariilor din sectorul public din

2010, deficitul bugetar pe 2012 va crete uor la 2,2 procente din PIB, n timp ce deficitul n
termeni ESA va rmne n siguran sub 3 procente din PIB.
Progresele nregistrate au fost diferite n implementarea reformelor structurale necesare
pentru stimularea creterii economice, crearea de locuri de munc i mbuntirea standardului
de via al romnilor. Delegaia FMI sugereaz c Guvernul trebuie s intensifice eforturile de
reform, n special n sectoarele energiei i transporturilor. n acest sens, autoritile s-au angajat
s elaboreze o foaie de parcurs pentru dereglementarea preurilor la gaze, care ar trebui s
stimuleze investiiile i s mbunteasc eficiena energetic. Ajustarea preurilor pentru
consumatorii casnici va fi gradual i programul va include msuri pentru protecia
consumatorilor vulnerabili. Vor fi intensificate eforturile de a introduce managementul privat i
de a aduce investiii private n ntreprinderile de stat. Va continua pregtirea reformrii i
modernizrii sistemului de sntate pentru a fi ajustat nevoilor populatiei din Romnia i pentru
o mai mare concentrare pe prevenie, n acelai timp asigurnd un sistem financiar sntos. A
cincea evaluare a Acordului Stand-By de ctre Consiliul Director al FMI este programatin
principiu pentru sfarsitul lunii iunie.
Bibliografie:
1. Monica Susanu, Tranzactii monetar-financiare internationale, Editura Europlus Galati,
2008 ;
2. Dumitriu Ramona, Institutii financiar-bancare internationale
3. Romania: Financial Position in the Fund as of April 30, 2012:
http://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberKey1=818&date1key=2012-0521
4. Declaraie a BM, CE i FMI privind misiunea de evaluare a Programului Economic al
Romniei:
http://www.imf.org/external/lang/Romanian/np/sec/pr/2012/pr12163r.pdf
5. http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro
6. http://bogdanmandru.wordpress.com/fondul-monetar-international-istoric-structura-sifunctii/