1.

Definitia de migratiune internationala

Pentru a nelege mai bine fenomenul migraiei interconectat procesului de globalizare,este nevoie de o
delimitare conceptual privind noiunea de migraie, mobilitate geografic, populaie.
MIGRAINE- 1. Deplasare n mas a unor triburi sau a unor populaii de pe un teritoriu pe altul,
determinat de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare n mas a unor
animale dintr-o regiune ntr-alta, n vederea reproducerii, a cutrii de hran etc.; migrare.
MIGRAINE micare migratorie sau migraiunea unei populaii.
MIGRAINE - 1) Deplasare n vederea schimbrii locului de trai i de munc, determinat de factori
sociali, politici, economici sau naturali.
Populaia unei ri sau a unei uniti administrativ-teritoriale i modific numrul nu numai ca urmare a
intrrilor i ieirilor determinate de nateri i decese, ci i n urma imigrrilor i emigrrilor. Deoarece
fluxurile migratorii pot s afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor vrst i
sex, migraia modific nu numai numrul populaiei, ci i structura acesteia dup sex i vrst i, eventual,
dup alte caracteristici. Deplasrile locuitorilor se pot face n afara localitii, ntre ri, pot avea o durat
mai mic sau definitiv, ceea ce face necesar o clasificare detaliat a diferitelor tipuri de migraie. Fiind
partea micrii totale a unei populaii, migraia intereseaz nu numai demografia, ci i sociologia, care
studiaz fenomenele de adaptare sau aculturaie a persoanelor migrante, influena migraiei asupra
structurii populaiei, asupra instituiilor sociale.
Conceptul de globalizare este interconectat cu domeniul migraiei internaionale, referindu-ne, n mod
specific, la deplasarea oamenilor ntre regiuni i continente,fie acestea migraii n cutarea de locuri de
munc, diaspore sau o via mai bun. Acest proces de globalizarea privit din perspectiva migraiei, este
un fenomen vechi, care a precedat formarea statelor. Fenomenul migraiei se intersecteaz i cu puterea
politic, militar i cultural, modelele globale sau regionale ale migraiei fiind multiple. Prezena
imigranilor genereaz inevitabil elemente de comparaie i de contrast nlegtur cu populaiile indgene.
Micarea oamenilor are ca rezultat schimbul de idei, credine,opinii, culturi, religii. Este lesne de neles
c micarea oamenilor este determinat de dou coordonate eseniale: spaiu i timp. Migraia presupune
infrastructuri de transporturi i decomunicaii, acestea fiind factori importani n derularea migraiilor.
Distincia relizat ntre migraia de elite i cea de mas evideniaz, nu numai, alctuirea social diferit a
migraiilor, ci i capacitile distincte ale diverselor grupuri sociale de a acumula resurse n scopul
migraiei i de a ptrunde cu succes nalte societi i teritorii. Aceast ierarhie de putere printre migrani
este reflectat de ierarhia puterii statelor, n care ri diferite posed capaciti inegale de a controla
deplasrile populaiei,de a-i menine integritatea granielor i de a contura structura regimurilor
internaionale de migraie.

2. Retrospectiva istorica a fenomenului de migratiune

Unul dintre fenomenele asociate globalizarii este multietnicitatea, adica convivirea in acelasi teritoriu sau
oras a mai multor persoane care provin din toata lumea. Nu este o noutate, se stie ca in toate marile orase
si imperii ale antichitatii traiau persoane ce veneau din locuri foarte indepartate unele de altele. Chiar daca
fenomenele de migratie nu sunt ceva nou, ele se produc astazi cu o intensitate si generalitate
surprinzatoare.
Migratiile sunt deplasari de grupuri umane ce indeparteaza persoanele de locuintele lor obisnuite. Aceasta
definitie permite inglobarea fenomenelor demografice diferite, poate fi vorba de miscari pacifiste sau
agresive, voluntare sau involuntare. Pietele globale de sclavi au stramutat populatii la mari distante: in
Roma, Islam si in imperiile europene ale ultimelor secole. Miscarea de cucerire a lui Alexandru cel Mare
a constituit o migratie violenta de excedente ale populatiei grecesti spre Asia, asemanator tuturor
invaziilor, pacifiste sau nu, de triburi barbare catre Europa. Spania si Anglia au utilizat, intre secolele
XVI si XIX, America si Australia pentru angajare si pentru a se elibera de excedentele lor.
O migratiune extinsa a constituit-o si Coloana destelenitilor de catre procesul curatirii etnice in
Yugoslavia, 1997
Migratia internationala este un fenomen de si mai mare vizibilitate si importanta in relatiile internationale
si in conceptele de identitate nationala. La scara mondiala, intre 1965 si 1990 numarul de imigranti
internationali a crescut de la 75 de milioane la 120 si cresterea a mentinut acelasi ritm ca si cresterea
populatiei. Drept rezultat, proportia emigrantilor s-a mentinut in toata lumea in jur de 2% din totalul
populatiei de 37. In 1990, emigrantii internationali reprezentau 4,5% din populatia tarilor dezvoltate si
1,6% a celor in curs de dezvoltare. Aceste estimari mondiale ascund importante dificultati in masurarea
migratiei.

3. Tipologizarea si etapele migratiunii

Migraia populaiei este forma principal a mobilitii geografice a populaiei, constnd n schimbarea
definitiv a domiciliului stabil, ntre dou unitiadministrativ-teritoriale bine definite. Se mai numete
migraie rezidenial, ntruct persoanaimplicat ntr-o asemenea micare i schimb statutul rezidenial.
Prin urmare, n noiunea de migraie a populaiei nu intr excursiile, deplasrile sezoniere, diferitele forme
ale navetismuluietc. De aceea, este important s se defineasc corect unitile geografice sau teritorialadministrative i tipurile de micri ale populaiei.n raport cu graniele oficiale ale unei ri, migraia
poate fi:
migraie intern: totalitatea deplasrilor, nsoite de schimbarea definitiv (permanent)a domiciliului
obinuit, n cadrul unei ri, ntre unitile teritorial-administrative.

 migraie internaional (extern): totalitatea deplasrilor, nsoite de schimbareadefinitiv (permanent) a

domiciliului, ntre dou ri.n raport cu localitatea de destinaie (sosire), respectiv de plecare (origine), se
folosesc termeniide imigrare i emigrare:
imigrarea: migraie privit din punctul de vedere al localitii de destinaie (de obicei, ncadrul migraiei
internaionale). Persoanele cuprinse n acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante
emigrarea: migraie privit din punctul de vedere al localitii de plecare (de obicei, ncadrul migraiei
internaionale). Persoanele cuprinse n acest flux migratoriu se numesc persoane emigrante.
Literatura de specialitate care a studiat fenomenul migraiei prezint mai multe cauze care determin
micarea migratorie a populaiei, printre care:
O cauz esenial rezid n procesele de suprapopulare, marcate prin ruptura dintrenumrul populaiei i
resurse, avnd drept efect reducerea veniturilor i imposibilitateasatisfacerii consumului. Suprapopularea
poate fi determinat de excedentul naterilor,care domin indicele mortalitii, fapt specific mai ales
rilor mai puin dezvoltate. O asemenea cretere a caracterizat, n secolul al XIX-lea, Europa
Occidental, cndscderea mortalitii a compensat reducerea fecunditii.
O migraie ce antreneaz un numr mare de persoane, n general de vrst tnr, poate provoca, n
populaia de origine, un deficit de for de munc i, deci, o slbire a activitilor, oscdere a natalitii, o
mbtrnire demografic. Dac avem situaia unei zone iniialsuprapopulate, migraia poate, prin slbirea
presiunii demografice, s amelioreze situaia celor
rmai, mai cu seam dac migranii trimit celor rmai acas bunuri materiale i bani. Situaia populaiei
din aria de primire poate fi i ea influenat n ambele sensuri. n perioade de cretereeconomic,
imigranii contribuie la completarea necesarului forei de munc; n schimb, n epocide recesiune,
particip la ngroarea rndurilor omerilor, fiind cei mai expui la concediere, idetermin un consum
suplimentar de resurse.Un alt aspect deosebit de intens cercetat este integrarea migranilor n comunitile
de primire. n cazul migraiei interne, accentul cade ndeosebi pe problema adaptrii ruralilor laviaa
urban i la munca industrial. n cazul celei externe, o atenie special se acordcontactelor ntre dou
populaii ale cror culturi sunt mult diferite, fapt ce ridic problemedeosebite de integrare.

4. Factorii care determina directiile si tendintele migratiunii internationale

Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie citeaza urmatoarele cauze ce motiveaza migratia internationala:

cautarea unei vieti mai bune pentru individ si familia acestuia;

disparitatile veniturilor intre diferitele zone si in interiorul aceleasi regiuni;
politicile laborale si migratorii ale tarilor de origine si destin;
conflictele politice (ce impulsioneaza migratia peste frontiera, la fel ca si deplasarile din interiorul

aceleasi tari);
degradarea mediului ambiant, inclusiv pierderea terenurilor cultivabile, padurilor si pajistilor
(refugiatii mediului ambiant, in majoritatea lor se muta in alt oras si nu in alta tara);
exodul de profesionisti, sau migrarea tinerilor intelectuali din tarile in curs de dezvoltare pentru
a acoperi lacunele fortei de munca ale tarilor industrializate.
Efectele economice sunt pozitive atat pentru tara de provenienta cat si pentru cea de destinatie. In multe
tari de destinatie se construiesc si mentin industrii si infrastructuri ce nu s-ar putea realiza fara
colaborarea mainii de lucru straine. In sens contrar, drumurile emigrantilor, transferurile de bani catre
familiile ramase in regiunile de origine sunt frecvent o forma de a echilibra balantele de plati in tarile mai
putin dezvoltate.
Emigratia internationala trebuie considerata ca o problema grava. In tarile receptoare obisnuiesc sa se
produca grave conflicte sociale, aparitia unor ideologii rasiste si fasciste. Tarile emitente implica frecvent
pierderea mainii de lucru calificate. Dar cel mai mare cost il sufera cei care se deplaseaza pentru ca se
despart de familiile lor, de cercul lor cultural. Inca si mai grava este emigrarea ilegala, in care individul se
vede lipsit de drepturile cele mai elementare, supus exploatarii mafiote si delincvente fara scrupule.
Tragedia atinge punctul maxim in cazul celor care risca si isi pierd viata in trecerea frontierelor. In fiecare
an sute de persoane mor traversand Ro Grande inotand sau trecand in barci stramtoarea Gibraltar.
Reducerea cresterii populatiei, reducerea inegalitatilor dintre diferite tari si in interiorul aceleasi tari,
stimularea cresterii economice si crearea de locuri de munca si promovarea dezvoltarii sustinute, sunt
masuri care pot contribui la moderarea presiunilor din cauza carora multe persoane se muta la oras, in alte
orase sau tari. Strategiile adopta actiuni pentru amplificarea oportunitatilor economice, mentinerea si
imbunatatirea productiei agricole si oferirea de conditii sanitare si educationale. La fel de importante sunt
si strategiile pentru rezolvarea conflictelor politice, finalizarea incalcarii drepturilor umane si promovarii
unei guvernabilitati eficace.