neasteptat si mult prea scump, pe care il cercetez mirata iar si iar, cu-aceeasi nesecata desfatare. Esti tainica-mi putere si mandrie, de cnd te stiu mi-i cerul mai aproape si nu mai pot durerile s vie, s-mi tulbure-ale sufletului ape. Tu mi-ai facut tarana mai usoara si inima asa de dulce, grea, ca ramura ce toamna se-mpovara de greutatea roadei de pe ea. Asemeni unui mare cer cu stele, mi te-ai rasfrant n suflet ca-ntr-un lac, si-adanci de-atuncea-s gandurile mele, de aur glodul inimii, sarac. Acestea toate s ti le platesc nu voi putea, ci lasa-m macar, risipitorul meu, s te iubesc, din darurile tale dandu-ti dar.