CONSILIUL JUDETEAN

Este autoritatea administratiei publice locale,constituita la nivel judetean pentru coordonarea

activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal,egal si liber exprimat. Mandatul
consilierilor judeteni este de 4 ani si poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de
catastrofa. Consiliul judetean se intalneste in sedinte ordinare si in sedinte extraordinare. Actele
consiliului judetean se numesc hotarari si se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Legea
prevede aceleasi situatii de dizolvare de drept a consiliului judetean ca si in cazul consiliilor locale.
Mandatul consilierilor judeteni inceteaza si se suspenda in aceleasi conditii ca si mandatul de consilier
local.
Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice,cu
persoanele fizice si juridice romane si straine precum si in justitie. Presedintele consiliului judetean
raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice locale. Din 2008
presedintele consiliului judetean este ales prin vot universal. Normele legale privitoare la incompatibilitati
si la suspendarea de drept din functie,valabile pentru primar se aplica in mod corespunzator si pentru
presedintele consiliului judetean. Actele presedintelui consiliului judetean sunt dispozitiile care au caracter
normativ sau individual.
*SECRETARUL
Fiecare comuna,oras,subdiviziune administrativ teritoriala(sectoare) are un secretar,iar judetul
respectiv municipiul Bucuresti,are un secretar general. Secretarul comunei,orasului sau sectorului este
functionar public de conducere iar secretarul general al judetului,respectiv al municipiului Bucuresti,face
parte din categoria inaltilor functionari publici. Secretarul se bucura de stabilitate in functie in conditiile
legii. Secretarul general al judetului respectiv al municipiului Bucuresti, fiind functionari publici sunt
numiti si eliberati din functie in conditiile legii 188/1999.(aici asa a dictat profa)
*PREFECTUL
Potrivit art 123 din constitutie,guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti. Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile
administrativ teritoriale. Legea organica in aceasta materie este legea nr 340/2004 privind institutia
prefectului. Prefectul este ajutat de un subprefect,iar la municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de 2
subprefecti. Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a guvernului,iar numirea si
eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului ministru la propunerea prefectului si
cu avizul ministerului administratiei si internelor.
Conditiile pentru a fi numit PREFECT
Acesta trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata
Iar subprefectul trebuie sa aiba studii superioare
Constatarea incetarii de drept a exercitarii functiei de prefect sau de subprefect se face de catre ministerul
administratiei publice si internelor care va propune guvernului,respectiv primului ministru,numirea altor
persoane in functiile vacante.
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor se fac
numai la propunerea prefectului in conditiile legii.
Prefectul poate ataca in fata instantei de contengios administrativ actele autoritatilor administratiei publice
locale sau judetene daca le considera nelegale.
Prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual.
Cele cu caracter normativ se comunica de indata ministerului administratiei si internelor.
Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care il conduce.

Conducerea operativa a acestui aparat de specialitate se asigura de un secretar general.Acesta face fapte
din categoria inaltilor functionari publici,are studii superioare de lunga durata,de regula juridice sau
administrative.
Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre ministerul administratiei publice si
internelor.
COMISIA CONSULTATIVA
-aceasta se organizeaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
-este formata din prefect si presedintele consiliului judetean,subprefecti si vicepresedintii consiliilor
judetene,secretarul general,secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului,primarul
municipiului resedinta de judet,respectiv primarul general,viceprimarul si secretarul general al
municipiului Bucuresti.
-se convoaca de catre prefect si de presedintele consiliului judetean respectiv de primarul general al
municipiului Bucuresti.
-dezbate si isi insuseste prin consens,programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala a
judetului,respectiv al municipiului Bucuresti pe baza programului de guvernare acceptat de parlament.
*FUNCTIA PUBLICA*
Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului administrativ care au fost
abordate de doctrina, jurisprudenta si legislatie. Titularul uneii functii publice este de regula un functionar
public. Reglementarea functiei publice s-a facut prin statut general. Denumirea de statut provine din
cuvantul latin "statutum" si semnifica un ansamblu de norme juridice ce cuprinde vointa statului de a
reglementa in mod autoritar o anumita categorie de relatii sociale sau institutii juridice.
Primul statut al functiei publice a fost adoptat in spania in anul 1852 apoi in Luxemburg in 1872, in
Danemarca in 1899. Primul statut al angajatilor civili ai statului a fost adoptat in italia in 1908. Olanda a
adoptat prima lege privind functionarii in 1922. In Germania a existat inca din anul 1806 un cod bavarez
al functiei publice,iar prima codificare generala s-a adoptat in 1938. In Franta,primul statut al functiei
publice a fost adoptat in anul 1941 Denumirea de statut al functionarilor publici a fost utilizata in tara
noastra pentru prima data in articolul 8 al constitutiei din 1923.
Prin acest articol au fost stabilite 2 principii fundamentale:
1) numai romanii erau admisi in functiile si demnitatile publice
2) a2lea principiul sublinia necesitatea adoptarii unor legi speciale privind statutul functionarilor publici.
Prima lege speciala in materie a fost adoptata la 11 iunie 1923 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie
1924. Dispozitii cu privire la functionarii din administratia centrala si locala,precum si la demnitari au fost
prevazute si in legea pentru organizarea ministerelor si in legea pentru unificarea administrativa,ambele
adoptate in 1929. La realizarea statutului a contribuit si legea contengiosului administrativ din 1925
Statutul din 1923 a reprezentat dreptul comun pt functionarii publici in absenta unor reglementari speciale.
Statutul s-a aplicat pana la 8 iunie 1940 cand a fost promulgat codul functionarilor publici. Acesta la
randul lui a fost abrogat dupa anul 1944. In 1946 a fost adoptat statutul functionarilor publici,abrogat
numai dupa 3 ani. In perioada 1949-1989 functionarilor publici li s-au aplicat prevederile codului muncii,
cu alte cuvinte regimul contractual.