Prevenirea violenei

Parteneriatul coal-familie
Studiu de caz

CUPRINS

1. LEGITIMITATEA CERCETARII
1.1 Motivatia
1.2 Importanta temei
1.3 Probleme pe care le poate rezolva cercetarea

2. DEMERSUL TEORETICO-METODOLOGIC AL PROIECTULUI DE

CERCETARE
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7

Problema cercetarii
Definirea obiectului cercetarii
Scopul cercetarii
Obiectivele cercetarii
Ipotezele cercetarii
Designul cercetarii
Metodele de cercetare utilizate

3. DESFASURAREA CERCETARII
3.1 Familia
3.2 Parcursul educational
3.3 Analiza si interpretarea datelor
3.4 Planul de interventie personalizat
4. EVALUAREA DEMERSULUI PEDAGOGIC
5. CONCLUZII

1. LEGITIMITATEA CERCETARII
1.1 Motivatia alegerii temei
Una dintre marile probleme ale lumii contemporane este violenta. Acest fenomen
este puternic mediatizat, cercetarile si statisticile oficiale raportnd o crestere
spectaculoasa a fenomenului n ultimele doua decenii, astfel nct escaladarea acesteia
n scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din cmpul educatiei formale. Zilnic,
mass-media prezinta diverse scene de violenta petrecute n scoala, de la cele mai
usoare forme, pna la cele mai violente.
Chiar daca este o problema delicata, stapnirea acestui fenomen nu se poate face
dect daca i sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatile
de prevenire.
Asumarea cu seriozitate si responsabilitate de catre scoala a ghidarii educative a
elevilor presupune confruntarea noastra, a cadrelor didactice cu problemele cotidiene
ale comportamentelor agresive si violente ale elevilor, generate de cauze concrete
precum anturaj, familii dezorganizate, carente educationale, consum de alcool sau
droguri.
Din aceasta cauza se impune afectarea unui timp special identificarii si solutionarii
problemelor fiecarui elev n parte sau ale grupului de elevi si mbunatatirea
parteneriatului scoala-familie-institutii implicate n procesul educational ( biserica,
politia, etc..).

1.2 Importanta temei

Scolii i revine o responsabilitate majora n educarea si formarea la elevi a
atitudinilor si comportamentelor non-violente. Educatia n scoala trebuie sa vizeze
ansamblul personalitatii elevului, urmarind sa-i formeze nu numai orizontul cultural, ci
si cel afectiv, motivational, volitiv, atitudinal, sa-i sustina eforturile, sa-i largeasca
interesele, sa-i determine progresiv orientarea si sa-i optimizeze procesul de
socializare.
Violenta este un act brutal, n afara regulilor si legilor, incompatibil cu ideea de
dreptate. Violenta nseamna negarea existentei unei persoane, este o forma de anulare,
prin forta, a libertatii de actiune si de exprimare a acesteia. Violenta poate rani fizic si
psihic, redeschide rani nevindecate, poate fragiliza persoana umana ntr-att nct
aceasta sa fie afectata tot restul vietii.

Scoala constituie un spatiu social de transmitere si asimilare de informatii, dar si de

modelare a personalitatii si de socializare. scoala este unul din mediile unde energia
agresiva este mobilizata si drept urmare trebuie sa raspunda exigentelor adaptarii
elevilor la continutul de cunostinte, la metodele de lucru propuse, la modul de
functionare si la regulile de disciplina.
n mediul scolar se ntlnesc adesea urmatoarele forme de violenta:
-

fizice: bataia, lovirea, pedepse corporale ;

emotionale: intimidarea, umilirea, amenintarea, izolarea;

verbale: denigrarea, poreclirea (forma de dispret, de njosire), njuraturile.

Multe dintre aceste violente pot fi evitate, personalul implicat n procesul de

nvatamnt avnd n acest caz un rol esential. Relatii umane bazate pe respect,
ncredere si cunoastere, dar si ntelegerea corecta a distantei ntre elev si profesor
toate acestea stau la baza autoritatii dascalului.
"Modul n care colilor le pas de copii este reflectat n felul n care le pas de familiile
lor. Dac educatorii i privesc pe copii ca pe nite simpli elevi, e probabil s considere
familia ca fiind separat de coal. De aceea, familia este ateptat s-i fac treaba i s
lase colii educarea copiilor. Dac, ns, i privesc ca pe nite copii, e posibil s vad
att familia, ct i comunitatea, ca parteneri ai colii n dezvoltarea i educaia copiilor.
Partenerii recunosc interesele lor comune i responsabilitile fa de copii i lucreaz
mpreun pentru a crea programe mai bune i oportuniti pentru elevi." ( Joyce
Epstein,1995).
n condiiile propriului su plan de mbuntire continu a predrii, nvrii i
disciplinei, fiecare coal devine "o comunitate a celor ce nva".
Astfel, toi elevii se strduiesc i fac progrese n direcia atingerii standardelor
dorite, fiind ajutai de profesori, prini i ali parteneri cu care coala colaboreaz.
Rolul colii i al comunitii este acela de a mbunti instrucia, evaluarea, dezvoltarea
profesional a cadrelor didactice, abilitatea de a conduce a directorilor, implicarea
prinilor i a oamenilor de afaceri, astfel nct fiecare aspect al educaiei funcioneaz
ca parte a unui sistem, care sprijin toi elevii pentru a-i atinge obiectivele.
R.K. Merton scria n 1949 c familia reprezint cea mai important curea de
transmisie a normelor culturale din generaie n generaie, idee preluat i n zilele
noastre de ctre unii cercettori n aceeai msur cu aceea conform creia familia a fost
deposedat de prilejul de a educa n profitul unor instane exterioare . Totui, importana
acestei structuri primare pentru organizarea social este dovedit chiar de interesul pe
care i l-au acordat instanele considerate a fi responsabile de orientarea vieii colective:
forme economice, puteri politice, curente filosofice i religioase. Familia nu este un
simplu refugiu i nici umbrela protectoare visat de muli . Ea i nva s triasc n
4

durabil i nu n efemer pe membrii si datorit permanenei sale artndu-le modul n

care fiecare poate contribui la o lucrare comun.
Educaia familial este perceput astzi fie ca att de natural nct este de
nenlocuit, fie ca accidental deoarece nu toate familiile sunt gata s joace toate rolurile
dificile enunate anterior.
Instituiile care sunt la dispoziia copilului i a familiei trebuie s lucreze
mpreun pentru a schimba fundamental modul n care acetia gndesc, se comport i
i folosesc resursele.
Un astfel de sistem va fi n beneficiul ntregii comuniti n care locuiesc copiii i
familiile lor. Crearea unui astfel de sistem va nsemna eforturi comune ale mai multor
parteneri, lideri cheie din diverse domenii, care vin mpreun pentru a gsi soluii.
Este imperios necesar ca , n scoala, sa se gaseasca modul corect de rezolvare
a conflictelor ce apar, dar se impune si prevenirea aparitiei acestor conflicte. Printre
strategiile de prevenire a conflictelor sunt cunoscute mai multe modele, printre care:
modelul Canter- cere ca profesorul sa se manifeste pozitiv n toate
situatiile, sa foloseasca stimulari adecvate, ajutndu-i pe elevi sa constientizeze
modul de rezolvare, normele disciplinare;
modelul Glasser- consta ntr-oterapie a realitatii, realizata prin analize si
dezbateri, raportnd permanent comportamentul la specificul mediului, la
cerintele si dificultatile lui;
modelul consecintelor logice impune elevului capacitatea de a-si face o
autoanaliza si sa prevada consecintele abaterilor lui, fiind ajutat n permanenta
att de colectivul de elevi al clasei, ct si de dirigintele clasei;
modelul modificarilor de comportament- daca un comportament pozitiv
este sustinut prin confirmare acest lucru duce la repetare, iar daca
comportamentul negativ este lipsit de sustinere, de ntarire se constata ca
aspectele negative se vor diminua si vor fi chiar suprimate. Ceea ce trebuie
remarcat este faptul ca n ambele cazuri au loc modificari de comportament;
modelul Kounin este numit si modelul efectului de unda si se
bazeaza pe actiunea pe care o are asupra grupului , atunci cnd sanctiunea se
aplica unui elev.
Pentru rezolvarea conflictelor se cunosc foarte multe strategii, dar n mediul
scolar putem folosi una sau mai multe din urmatoarele:
-

ascultarea parerilor celor implicati n conflict, apelnd la empatie pentru a le

ntelege;
5

aflarea motivului real care a generat starea de tensiune;

analiza obiectiva a celor expuse;

gasirea unor puncte comune pozitive de la care sa se plece n gasirea

solutiilor;

discutii cu fiecare n parte;

punerea unuia n situatia celuilalt;

se impune si discutarea conflictului la nivelul grupului, ca studiu de caz;

participarea unei parti neutre pentru a media si a consilia pe cei n cauza;

implicarea n discutii si a altor factori interesati (parinti, prieteni, consilier,

etc.);

cooptarea si antrenarea partilor n conflict la realizarea unor proiecte comune;

cererea de scuze n mod direct, dnd si explicatiile necesare n fata clasei;

analiza consecintelor pozitive si negative;

daca se impune, se poate recurge si la schimbarea grupului sau reconstruirea

lui dupa alte criterii;

n cazul unor abateri si devieri grave de comportament se face apel la diversi

factori de specialitate ( medici, juristi, psihologi, etc );

folosirea sistemului de sanctiuni si pedepse;

raportarea ambelor parti la situatii mult mai dificile, obstacole, amenintari ;

n concluzie, prevenirea si combaterea violentei n scoala este o prioritate nationala

care impune masuri concrete, n parteneriat , fiind implicati urmatorii factori: scoli,
familia, servicii de protectie si asistenta, biserica, politia, mass-media, societatea n
ansamblul ei.
Strategia de prevenire a evenimentelor violentei presupune activitati pe termen
lung si mediu si actiuni de urgenta pe termen scurt, n perspectiva obtinerii unor reactii
responsabile din partea celor implicati si a opiniei publice si a construirii unui mediu
stabil n care copilul sa-si poata dezvolta armonios personalitatea.
Pentru scoala contemporana, initierea si desfasurarea unor activitati educative
centrate pe problematica violentei si agresivitatii trebuie sa reprezinte o prioritate. Prin
specificul lor, orele de consiliere favorizeaza procesul de dezvoltare personala si de
6

influentare interpersonala, care poate ncepe de la vrsta scolara mica si poate nsoti
copilul de-a lungul tuturor etapelor maturizarii sale, pe toata durata scolaritatii.
La nivelul colii, n toate aceste cazuri, dirigintele are un rol foarte important. El
poate i trebuie s intervin prin terapie educativ, aplicat n colaborare cu profesorii
clasei i cu prinii i printr-o strns cooperare cu consilierul educativ din coal.
Principiile activitii educative a dirigintelui precum i componentele i
obiectivele acestei activiti sunt menite s ating scopul final al educaiei i anume
dobndirea abilitilor necesare pentru a obine un anumit loc de munc.
Astfel, pentru a descrie complet sistemul de nvmnt din societatea bazat pe
cunoatere, trebuie s afirmm c mediul n care componentele acestuia se dezvolt i
interacioneaz trebuie s fie creativ (creativitatea nglobnd i calitate), principala
unitate de msur n plan calitativ fiind aceea de a a dezvolta creativitatea, aspect care
rezolv i problema eecului vocaional.
Creativitatea fiind identificat, n societatea bazat pe cunoatere, ca principal
problem i totodat ca principal surs de progres, este necesar o reflectare global n
ansamblul organizaiilor ce compun respectiva societate (organizaii bazate pe
cunoatere). Pe acest fond, se poate trata sistemul de nvmnt ca pe o structur
organizaional.
n societatea bazat pe cunoatere procesele de nvare au un rol extrem de
important, calitatea i intensitatea acestora constituindu-se n izvor de aptitudini
generatoare de cunoatere, ele sunt orientate spre creterea capacitii de creaie.Un
rol important l are difuzia i generalizarea nvturii n cadrul organizaiilor.
Importana respectivului fenomen a creat noi posturi n cadul organizaiilor respectiv
cea de mentor sau cea de mediator (gatekeepers), cu rol surs respectiv de
propagare a cunoaterii.
Procesele de nvare n societatea bazat pe cunoatere sunt axate pe creativitate,
generat att n cadrul interaciunii dintre individ i mediu, precum i n cea dintre
individ i individ. Rezultatul interaciunilor de referin va consta n evidenierea
contradiciilor, acestea urmnd a se constitui n motor al cunoateri, respectiv n
diversificarea cunotiinelor existente la nivelul factorului uman din
organizaie.Modelul de referin este cunoscut n literatura de specialitate cu denumirea
double loop learning, i este caracteristic organizaiilor ctigtoare.Modelul
opozabil, caracteristic organizaiilor perdante, poart denumirea de single loop
learning. Modelul single loop learning, caracteristic acelor organizaii care doresc s
evite disconfortul ce ar putea fi generat de modificarea de paradigm, prezint ca
principale trsturi caracteristice: minimizarea interaciunii dintre individ i mediu n
cadrul proceselor de nvare, monotonie, departamentalizarea cunoaterii, nvare n
scopul supravieuirii, inexistena reaciilor de tip feed-back.
Se poate spune c coala, familia i comunitatea mpart responsabilitile ce
vizeaz copiii, prin suprapunerea sferelor de influen. n acest context, imaginea
7

parteneriatului este ncadrat ntr-un model de pia, al crui scop este s genereze
capital. Grupurile investesc n colarizarea copiilor, furnizndu-le elevilor resursele dar
i cadrele motivaionale pentru alegerea strategiilor de succes.
Astfel, exist anumite aciuni concrete n care familiile ar trebui s se implice :
elaborarea unui program zilnic pentru teme; s citeasc mpreun cu copiii; s permit
folosirea televizorului cu nelepciune; s pstreze legtura cu coala; s aprecieze
efortul copiilor ludndu-i atunci cnd este cazul; s comunice cu adolescenii,etc.
Schimbarea real din coli pornete de fapt din atitudinea prinilor, ei trebuind s fie
direct implicai n educarea copiilor. Pe de alt parte, coala trebuie: s ncurajeze
familiile i profesorii n stabilirea unor acorduri de nvare; s instruiasc managerii i
ceilali membri din conducerea colii; s ofere teme care s-I atrag pe prini; s acorde
prinilor dreptul de a lua decizii; s creeze un centru de resurse pentru prini, etc.
Comunitatea poate fi puntea ntre aceste dou maluri prini i coal prin
derularea unor aciuni de genul : educarea generaiilor viitoare prin voluntariat; s
sprijine dezvoltarea copiilor i a familiilor lor; s susin existena unor programe
flexibile ale prinilor la locul de munc i a unor programe speciale pentru ca acetia s
participe la activitile colare ale copiilor lor; etc.
colile trebuie s priveasc parteneriatele cu familiile ca pe o prim resurs, i nu
ca pe un ultim refugiu, n promovarea nvrii i a dezvoltrii. De fapt, colaborarea
coal-familie ar trebui stabilit la nivel naional, ca un tip de standard al politicilor i
practicilor educative. Chiar termenul de parteneriat este bazat pe premisa c partenerii
au un fundament comun de aciune i un spirit de reciprocitate care le permit s se
uneasc. mpreun, prini i profesori, pot sprijini parteneriatul prin comportamente de
colaborare, planificare i evaluare.
Centrarea pe familie trebuie s devin o parte a structurii comunitii.
Conexiunea coal-comunitate este remarcat n probleme delicate precum abandonul
colar, deviana juvenil i integrarea copiilor cu cerine educative speciale.
1.2 Probleme pe care le poate rezolva cercetarea

Cercetarea isi propune sa rezolve probleme ivite la inceputul scolaritatii unui elev
(clasa a I-a, an scolar 2014-2015 ). Acestea pot fi enuntate ca:
integrarea elevului cu mai mare usurinta in colectivul clasei si , mai tarziu, in
societate;
creterea performanelor elevului in cadrul procesului instructiv-educativ si
extrascolar;
identificarea modalitatilor de abordare a problemelor cu care se confrunta zi de
zi;
dobandirea curajului de a aborda cu calm i incredere situatii noi;
8

 constientizarea identitatii de sine ,a respectului de sine , a unicitatii personalitatii

sale.
responsabilizarea si implicarea parintilor in relatia scoala-familie;

2. DEMERSUL
TEORETICO
PROIECTULUI DE CERCETARE

METODOLOGIC

AL

2.1 Problema cercetrii:

Problema care face obiectul acestei cercetri este atitudinea refractara , violenta
fizic si verbal a unui elev in timpul programului scolar, la inceputul clasei I, an scolar
2014-2015.
2.2 Definirea obiectului cercetrii:
Domeniul cercetrii este reprezentat de starile de refuz, refractare , de violenta
fizica si verbala ale unui copil de 6 ani in timpul unor activitati ludice desfasurate in
cadru organizat ,in compania altor copii de aceeasi varsta.
Obiectul cercetrii l reprezint depistarea factorilor generatori ai comportamentului
mai sus amintit.
2.3 Scopul cercetrii:
Scopul cercetrii este ameliorarea comportamentului elevului, constientizarea de catre
acesta a faptului ca un comportament calm, civilizat, binevoitor este calea cea mai
eficienta de a rezolva problemele ivite i de a castiga respectul celor din jur.
2.4 Obiectivele cercetrii:
Cercetarea abordeaz un demers inductiv, de la fapte la generalizri i ii propune
urmtoarele obiective:
atragerea familiei in demersul pedagogic ;
depistarea factorilor declansatori ai comportamentelor neadecvate, refractare si
violente;
observarea evolutiei interactiunii, comunicarii cu colegii, integrarii in colectivul
clasei;
formarea deprinderilor de munc independent si dezvoltarea gndirii,memoriei,
atentiei,limbajului, imaginaiei prin varietatea situaiilor crora trebuie s le fac
fa;
optimizarea randamentului scolar.

2.5

Ipotezele cercetrii:

daca se va dobandi colaborarea familiei privind abordarea unor comportamente

calme, calde, de incurajare a activitatilor pozitive ale copilului, atunci actiunile
intreprinse la scoala vor avea continuitate si acasa;
daca se va obtine colaborarea tuturor elevilor din clasa, precum si a familiilor
acestora, atunci ameliorarea comportamentelor violente va fi mai rapida ;
dac se va urmari si analiza fiecare comportament neadecvat, atunci se va depista
factorul declansator dupa modelul "cauza-efect" ;
daca se va lucra diferentiat, atunci se vor inregistra progrese in randamentul
scolar.
2.6 Designul cercetrii:
Proiectul de cercetare este structurat n dou etape, fiecare dintre acestea
coninnd anumite operaiuni, n conformitate cu obiectivele urmrite.

Etapa I
Operaiuni
Diagnoza
Prognoza

Etapa a II-a
Operaiuni
Intervenia

Evaluarea
Diseminarea
rezultatelor

Obiective
Stabilirea coordonatelor de analiz i identificarea strii de fapt
n ceea ce privete comportamentul elevului.
Evidenierea i conturarea cauzelor declansatoare a
comportamentelor elevului;

Obiective
Atragerea familiei in demersul
pedagogic .Declansarea
intentionata si controlata a unor actiuni ce urmaresc cresterea
respectului de sine si increderea in fortele proprii;
Atragerea familiilor tuturor elevilor din clasa in demersul
propus, prin intermediul Parteneriatului scoala-familie.
Evaluarea rezultatelor experimentului i formularea de
concluzii i propuneri teoretice i practice.
Diseminarea rezultatelor cercetrii prin prezentarea public a
acestora.

10

2.7 Metodele de cercetare utilizate

Pe parcursul cercetarii am utilizat urmatoarele metode:
conversatia didactica;
observatia sistematica;
studiul documentelor;
ancheta
analiza i sinteza.
3.DESFASURAREA CERCETARII
NUME : J. Dani
DATA NASTERII: 31 MARTIE 2007
LOCUL NASTERII : PITESTI
DOMICILIU: PITESTU
CLASA A II-A
3.1 Familia
Tatal: J.I. - fara loc de munca ,lucreaza cu ziua pentru a-si intretine cei doi copii;
-nivel de studii scoala profesionala;
Mama:J. M. - muncitoare;
- nivel de studii scoala profesionala.
Sora mai mare : J. E.- eleva clasa aX-a;
Parintii locuiesc impreuna cu cei doi copii. Atmosfera familiala este deseori tensionata,
au loc scandaluri ce sunt auzite de catre vecini. Tatal consuma alcool aproape in fiecare
zi.
Starea de sanatate: elevul nu este inregistrat in evidentele medicului de familie cu vreo
boala cronica .
Atmosfera familiala
Din discutiile cu vecinii i cu ceilalti parinti din clasa, am aflat ca Dani este adeseori
batut cu pumnii i chiar cu picioarele de catre tatal sau. De asemenea acesta foloseste
adeseori un limbaj violent i vulgar. Se spune ca mama ar fi fost violata in adolescenta.
n vacanta de dinaintea inceperii clasei a IX-a sora mai mare a fugit de acasa, practicand
prostitutia in cateva orase din tara.
3.2 Parcursul educational
Elevul a frecventat cursurile gradinitei doi ani, timp in care s-a adaptat cu greu la
program si la cerintele educationale. Socializa cu mare greutate cu colegii, deseori
avand reactii violente.
In urma evaluarii initiale , in clasa I, s-au constatat urmatoarele:
I . Procese cognitive superioare
Exprimare defectuasa, cu defecte de vorbire, vocabular limitat , dar dornic sa i se
explice atunci cand nu intelege , lipsa de initiativa in comunicare.
11

Gandirea bazata pe concret, pe real, lipsesc operatiile de analiza si sinteza ,

abstractizare.
Memoria-mecanica, de scurta durata, reproductiva, "deseneaza " cateva litere fara a le
putea denumi, numara mecanic, fara a intelege conceptul de numar natural, recunoaste
doar culoarea alb, negru,rosu.
Imaginatia reproductiva.
II. Activitati si procese reglatorii
Motivatia-externa ,reprezentata prin mici recompense .
Afectivitatea scazuta, greu abordabil, socializeaza cu greu .
Vointa fara manifestari evidente,mai degraba negativa si refractara.
Atentia-instabila , se concentreaza cu greu, de scurta durata.
III. Personalitatea
Fire introvertita.
Temperament mixt-melancolic-coleric.
Creativitatea scazuta, are nevoie permanent de indicatii , sprijin ,model concret.
IV. Activitati si conduita in colectiv
In familie - fata de sora : colaborare;
- fata de mama: afectiune, colaborare;
- fata de tata: frica, minte pentru a nu fi batut.
In grup- refractar la activitatile de grup, greutate in a comunica,se sustrage de la sarcini,
lipsa de initiativa, deseori vorbeste urat, isi loveste colegii, distruge lucrurile pe care
acestia nu i le imprumuta. Ca urmare este evitat de acestia in jocurile lor.
3.3 Analiza si interpretarea datelor
Colectivul clasei II este format din 14 elevi , in urma evaluarii initiale 10 elevi au
dobandit calificativ FB, 2 elevi calificativ B, 2 elevi calificativ S. Dintre cei doi elevi
cu calificativ S , unul este Dani, care dadea dovada si de un comportament refractar la
tot ce insemna activitate didactica si o mare neincredere in fortele proprii .
Primul demers a fost acela de a ma apropia de baiat, de a-i castiga increderea.
Totul a fost bazat pe o interventie directa de tip joc .
interventie de tip joc
-alegerea prietenului preferat
-cererea iertarii atunci cand a lovit pe
cineva din greseala sau intentionat
-impacarea cu un coleg cu care s-a certat
-desenarea la tabla in timpul pauzelor
-realizarea de desene

obiectiv urmarit
socializarea cu colegii

familiarizarea cu scrierea la tabla

invatarea culorilor prin asociere(verde ca
iarba, albastru ca cerul, etc.)
citirea de povesti, povestirea dupa imagini, indreptarea comportamentelor violente
dramatizarea, discutii despre diferite
12

comportamente ntalnite n povesti

sarcinile si regulile clasei

jocuri in aer liber

responsabilizarea , creare unui cadru optim

pentru dobandirea increderii in sine, a
respectului de sine
posibilitatea de a se afirma prin aptitudini
sportive ,pentru castigarea respectului
colegilor

Pasul urmator a fost reprezentat de discutiile purtate cu mama , pentru a afla daca
elevului ii place la scoala, daca vine cu placere sau obligat la scoala, daca vorbeste
acasa despre ceea ce se petrece in clasa.
Mama a cooperat intotdeauna, sprijinindu-l pe baiat, ajutandu-l la teme ,
impulsionandu-l sa participe alaturi de colegi la activitati scolare si extrascolare ,
acordandu-i din ce in ce mai multa atentie acasa .
Fiecare comportament violent a fost urmat de o discutie invatator elev mama.
Colaborarea cu mamal a dat rezultate, deoarece Dani o iubeste i tine cont de
sfaturile si parerile acesteia. De asemenea colaborarea a vizat modul de continuare a
invatarii acasa, modul cum poate fi ajutat.
Cu ocazia unei sedinte cu printii, cand mama nu a putut veni, am reusit sa stau
de vorba cu tatal, explicandu-i urmarile comportamentelor violente ale parintilor asupra
copiilor. Acesta a negat ca l-ar bate pe Dani sau ca ar tipa la el. Nu am insistat, dar la
fiecare intalnire am subliniat faptul ca toti copiii au nevoie de afectiunea printilor.
Initial, parerea mea era ca Dani a fost dat la scoala prea devreme.
Am ntocmit un pentru el un plan de interventie personalizat, care a vizat atat
procesele cognitive, cat si pe cele afective.

13

3.4 Plan de interventie personalizat

I. INFORMAII DE BAZ:
Numele i prenumele elevului : J. Dani
Data naterii: 31.03.2007
Domiciliul : Pitesti
Tata : J. I. Vrsta: 40 Profesia :muncitor ; Mama: J. M. Vrsta: 37, Profesia: muncitor
Echipa de intervenie: nvtorul de la clas i un profesor psiholog.
Alte persoane implicate in program: familia, colegii de clasa i parintii lor;
Data de elaborare a programului: 16. 02. 2015
Durata de desfurarea a programului: 16. 02. 2015 10. 06. 2015
II. STAREA ACTUAL A ELEVULUI
Autonomie personal i social:
- aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igien personal, cunoate
mediul ambiant i aciunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea colar, de
joc, de odihn).Prezint carene n comportamentele motrice i n gesturile social-utile
de autogospodrire . Refuza sa intre in cabina grupului sanitar pentru a-si rezolva
necesitatile fiziologice claustrofobie ? Se mbrac singur i are grij n mare msur
de de propria mbrcminte.
- aria de socializare: elevul are o atitudine refractara, uneori violenta, nu s-a acomodat
unor reguli colare de grup, nedezvoltnd relaii interpersonale, decat in mica masura. In
privina achiziiilor cognitive, progresele au fost minime.Se deplaseaz singur de acas
la coal i invers. Comunic cu colegii i cu prietenii att ct s realizeze un climat de
desfurare a activitilor comune, dar deseori devine violent, fara un motiv evident.
Psihomotricitate: elevul prezint o coordonare i o stabilitate a gesturilor i micrilor
sale corespunztoare unei activiti de nvare eficient, dar ntmpin dificulti n
organizarea conduitelor i structurilor perceptiv-motrice de spaiu, lucru ce duce la slaba
nsuire a citit-scrisului. Schema corporal este structurat parial corect iar lateralitatea
fixat.
Comportament cognitiv:
- limbaj i comunicare: vocabular srac, posibiliti de exprimare reduse, vorbire
14

greoaie, ezitant, ncetinit; nu recunoate literele; n scris apar omisiuni i nlocuiri de

grafisme, nu face analiza i sinteza fonematic; face confuzii vizuale ale literelor
simetrice ,,b-d,inversiuni de litere, confuzii ntre consoanele surde i sonore ,,p-b.
III. EVALUARE INIIAL
Instrumente folosite n evaluare : fia psihopedagogic, observaia spontan i dirijat,
convorbirea individual i de grup, probe curiculare, ancheta etc.
Diagnostic:
- medical: clinic sntos; psihologic: deficit de atenie, percepie slab, labilitate
emoional; psihopedagogic:dificulti de nvare - dislexo-disgrafie, discalculie,
dificulti de orientare, organizare i structurare spaial; pedagogic: nu face fa
cerinelor educaionale; adaptare inferioar la cerinele programei colare pentru clasa a
I-a i a curriculumului, citire scriere.
Capaciti-competene- abiliti- lacune- nevoi:
- competene reduse n desfurarea activitilor ludice (nu respect cu strictee regulile
jocului i nu duce la capt sarcina didactic );
- capaciti relativ bune de nvare comportamental prin imitaie;
- posibiliti reduse de comunicare oral, gestual, expresiv;
- nevoia de afeciune, de integrare, de modele socio-umane i de sprijin gradat;
- toleran sczut la frustrri, sociabilitate relativ scazuta;
- feed- back pozitiv n situaiile de individualizare a sarcinilor de nvare;
Intervenii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenie
personalizat anterior, n nici un domeniu al dezvoltrii sale.
IV . DERULAREA PLANULUI DE INTERVENIE
1. Domeniul de interventie socio-afectiv: integrarea in colectivul de elevi al
clasei, socializarea normala cu acestia
Motiv de referinta: eliminarea comportamentelor refractare sau violente ale
elevului
Scopul programului de interventie: la sfarsitul programului de interventie,
elevul va fi capabil sa socializeze cu toi colegii din clasa, avand un
comportament pozitiv, prietenos.
Obiective pe termen scurt:
- ameliorarea relatiilor de comunicare cu colegii din clasa:
- eliminarea violentelor de limbaj porecle, injurii
- eliminarea violentelor fizice lovituri, batai etc. - 16.02.201516.06.2015;
15

- dezvoltarea relatiilor de prietenie si intrajutorare cu toti colegii din clasa 16.02.2015-16.06.2015;

Criterii de evaluare
- recunoasterea comportamentelor pozitive sau negative ale unor personaje
din diferite texte audiate ori citite;
- colaborarea activa in cadrul unui grup pentru rezolvarea unei sarcini
comune;
- recunoasterea propriilor greseli de comportament i formarea deprinderii
de a cere scuze pentru acestea ;
Modalitati si instrumente de realizare a programului:
- Parteneriatul scoala-familie: - consilierea membrilor familiei lui Dani;
- sprijinul tuturor parintilor elevilor din clasa;
- sprijinul tuturor colegilor din clasa.

Instrumente de evaluare :
- fise de observare;
- produsele activitatilor de grup;
- scurte caracterizari orale realizate de colegii si de parintii din clasa.
2. Domeniul de intervenie cognitiv: Limba Romana, citire- scriere
Motiv de referint: reducerea dificultatilor de nvtare prin exersarea si
dezvoltarea capacitilor instrumentale citit scris
Scopul programului de interventie: la sfarsitul programului,elevul va fi capabil s
identifice sunetele si literele, s discrimineze, s opereze cu consoanele b-d-p n
activitatea de citit- scris fr a face confuzii ntre ele.
Obiective pe termen scurt:
- formarea comportamentului de recunoastere pe cale vizual si auditiva a locului
sunetelor si a literelor n cuvinte- 16.02.2015-16.06.2015;
- formarea capacitatii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire si sriere n spatiul
grafic, (izolat si n cuvinte monosilabice, bisilabice, e.t.c.) -16.04.201516.05.2015;
- formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p n activitile de
citit-scris, realizand o corelare deplin si permanenta ntre ele;16.04.2015-16.05.2015;
16

-implicarea colegilor de clasa in activitatile de

Nivelul de plecare: elevul cunoaste majoritatea sunetelor, dar nu poate face
analiza i sinteza fonematic,confund vizual literele simetrice, face inversiuni de
litere. Datorit slabei organizri spaiale, elevul ntmpin dificulti n
perceperea grafemelor, aadar n actul citirii i cel al scrierii, nelegnd
simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute.
EVALUARE FINAL--CRITERIAL
Criterii de evaluare minimale:
- s identifice literele, cu accent pe b,d,p prin recunoaterea lor i prin verbalizare;
- s discrimineze forma grafemelor b, d, p n orice context ;
- s citeasc silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
- s scrie corect, dup dictare cuvinte de doua- trei silabe;
Criterii de evaluare maximale:
- s citeasc propoziii scurte formate din cuvinte care conin literele b,d,p, n diferite
poziii;
- s transcriescrie texte scurte, formate din propoziii care conin cuvinte n care se afl
grafemele b,d,p ;
- s citeasc silabisind cuvintele un text scurt (4-6 propozitii) la prima vedere;
Instrumente de evaluare :
- fie de lucru individuale;
- probe curriculare;
- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv n parte;

17

4. Evaluarea demersului pedagogic

Obiective indeplinite de Dani in semestrul I al clasei a II-a:
- recunoaste toate literele alfabetului;
- citeste pe silabe, dar constient , legand cuvintele ;
- reuseste sa scrie relativ corect dupa dictare ;
- aduna, scade cu suport concret (betisoare,degete);
- indeplineste sarcini de lucru in grup;
- canta alaturi de colegi la orele de educatie muzicala si la serbari;
- participa la activitati-joc;
- solicita sa iasa la tabla, sa raspunda la lectie;
- ajuta colegii ;
- nu mai este violent.
5. Concluzii
Orice demers educational trebuie cladit pe premisa egalitatii sanselor.
Orice copil are dreptul de a i se acorda sanse egale in educatie.
O abordare superficiala, din punct de vedere pedagogic, a "unui copil cu
probleme ", poate duce la insuccese scolare , la instaurarea nesigurantei in
fortele proprii, la declinul respectului de sine, la dezvoltarea unor
comportamente antisociale.
Atentia si afectiunea acordata de cei care l-au inconjurat pe Dani, au
determinat schimbari importante in comportamentul lui.Totul a culminat cu
cresterea increderii in fortele proprii, a respectului fata de sine si fata de cei
din jur.
Principalul instrument utilizat in realizarea planului de interventie a
fost Parteneriatul scoala-familie. Succesul demersului pedagogic a fost
posibil doar datorita stransei colaborari dintre invatator, elevi si parinti.

18

BIBLIOGRAFIE
Jinga, I. (1995) . Didactica moderna. Cluj Napoca; Editura Dacia
Revista. (2015). Invatamantul prescolar, nr.1-. , Editura Arlequin
Stan, Liliana. (1994). Cercetarea pedagogic i inovarea n nvmnt, n vol.
Psihopedagogie. Iasi; Editura Spiru Haret
Stoica, Marin. (2002). Pedagogie i Psihologie pentru examenele de definitivare
i grade didactice. Craiova; Editura Gheorghe Alexandru
Manolescu, Marin. (2005). Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente. Bucuresti;
Editura Meteor press
Voiculescu, Elisabeta. (2001). Factori subiectivi ai evaluarii scolare. Cunoastere si
control. Bucuresti; Editura Aramis
Radu, I.T. (2000). Evaluarea in procesul didactic. Bucuresti; Editura Didactica si
Pedagogica
Jinga, I. (1996) . Evaluarea performantelor scolare. Buceresti; Editura Afeliu

19