Sunteți pe pagina 1din 18

Legile generale ale

senzaiei
Bondoc Alexandra
Precup Laura
Anul I Seria I Grupa 3

Legile generale ale senzaiei

1. Legea intensitii
2. Legea adaptrii
3. Legea contrastului senzorial
4. Legea sensibilizrii
5. Legea sinesteziei
6. Legea compensaiei
7. Legea semnificaiei

Legea compensaiei
Insuficienta dezvoltare a
unei modaliti senzoriale
sau lipsa ei conduce la
perfecionarea alteia att de
mult, nct aceasta din
urm preia pe seama ei
funciile primei.
Conceptul de compensaie
senzorial a fost propus de
filosoful Diderot n lucrarea
Lettre sur les Aveugles
publicat n 1749.

Amintim cazul lui Helen Keller prezentat de Gould i


Pyle n Anomalies and curiosities of medicine. Helen
a deven faimoas reuind s nvee i s se dezvolte n
ciuda deficienelor de vorbire i de auz. Keller i ddea
seama imediat dac a intrat cineva n camer dup
mirosul lor caracteristic, putea s detecteze sentimente
pe chipurile celor din jur prin atingere i reuea s
cnte dac i plasa mna pe gtul cntreului,
reuind s mimeze vibraiile. Ea a fost inspiraia pentru
piesa de teatru i filmul The miracle worker.

Jocuri adaptate pentru copii cu


deficiene de vedere

Legea contrastului
Exprim modificarea
sensibilitii ca efect al
rapoturilor spaio-temporale
a stimulilor de intensiti
diferite care acioneaz
simultan sau succesiv
asupra aceluiai analizator.
Contrastul poate sa fie
succesiv(de exemplu, n
cazul sunetelor nalte ce
urmeaz dup sunete
joase) sau simultan (n
general n cadrul
sensibilitii vizuale).

Exist ns i cazuri n care ne putem


nela

Legea Sinesteziei
Legea sinesteziei const n faptul c stimularea
unui analizator produce efecte senzoriale
specifice ntr-un alt analizator care nu a fost
stimulat. De exemplu o stimulare sonor
muzical poate produce efecte cromatice si
invers.
Sinestezia pare a fi o premis a dotaiei artistice
in muzic, pictur, coregrafie.

Experiment
Acesta este un test simplu. Privii imaginea de mai
jos i ncercai sa gsii deosebirile.
n urma experimentelor
aplicate, psihologii au ajuns la
concluzia c ceea ce
experimenteaza sinestezicii este
relmente un anumit tip de
perceptie.
Un astfel de test simplu este in imaginea alaturata. Atunci
cand imaginea din stanga este prezentata unor oameni
obisnuiti, ei reusesc destul de greu sa distinga 2-urile de 5uri.

Insa cand i se arata


aceeasi imagine unui
sinestezic, el identifica
2-urile instantaneu, la
fel de repede cum un
om obisnuit identifica
2-urile in imaginea din
dreapta.

Datorita acestui test simplu putem trage concluzia


ca atunci cand sinestezicii afirma ca au o senzatie de
culoare, nu fac o simpla metafora, ci chiar au
aceasta senzatie reala de culoare.

Oare avem cu totii abilitati


sinestezice, la un nivel mai
mic sau mai mare? Uitativa la cele 2 imagini din
stanga, ce fac parte din
acest test conceput de
Wolfgang Kohler. Care
dintre cele doua figuri se
numeste 'buuba' si care
dintre ele se numeste
'kiki'?

Kohler a constatat dupa ce a supus la acet test foarte


multe persoane ca 95 pana la 98 la suta dintre oameni
aleg 'kiki' pentru forma portocalie cu unghiuri
ascutite, si 'buuba' pentru cea mov cu forme
rotunjite.
"Acest lucru se intampla poate din cauza ca curbele
figurii cu laturile rotunjite imita metaforic ondulatiile
sunetului 'buuba ' asa cum este reprezentat el in centrii auzului
din creier, dupa cum imita poate si maniera in care ne arcuim
buzele pentru a pronunta sunetul 'buuba '. Pe de alta parte,
forma sunetului 'kiki ' si inflexiunea ascutita a limbii poate ca
imita metaforic shimbarile bruste din figura cu unghiuri
ascutite . Singurul lucru pe care il au in comun aceste doua
lucruri este proprietatea abstracta de a fi 'ascutit'.

Legea sensibilizrii
(a interaciunii analizatorilor)
Legea sensibilizrii se
bazeaz pe interaciunea
funcional a
analizatorilor. Ea exprim
creterea sensibilitii n
cadrul unui analizator sub
aciunea
unui stimul specific
asupra altui analizator.

Zgomotul produs de decolarea


unui avion determin mai ntai
o diminuare a sensibilitii
bastonaelor cu 20%, i apoi o
cretere a acesteia peste
valoarea medie.
Dac se emite un sunet de
intensitate mic dar continuu i
concomitent cu el se aprinde i
se stinge o lumina,sunetul este
receptionat ca avand o
intensitate variabil.
Aceste fenomene se explic
prin legea induciei reciproce
care acioneaz la nivelul
creierului.

Un sunet foarte puternic (cum ar fi cel produs de


avion) determin un intens focar de excitaie ,
care prin inducie negativ, produce n jur inhibiie.
Odat cu ncetarea stimulului, n acel focar auditiv
se dezvolt, prin inducie succesiv,un focar
inhibator care la randul su, prin aceeai lege a
induciei, dezvolt n jur excitaie cuprinzand i
zona vizual. Aceast lege este utilizat pentru a
accelera procesele de adaptare senzorial.

BIBLIOGRAFIE
Aniei, M., (2010), Fundamentele psihologiei,
Editura Universitar, 117.
Calvert,G., Spence, C., Stein, B.&,(2004),
Handbook of multisensory processes,
Massachusetts Institute of Technology, 719.
Gould, G., Pyle, W.&, (1956), Anomalies and
curiosities of medicine, Blacksleet River, 294.
Hayes, N., Orrell, S., (2007), Introducere in
psihologie, Bic All, 63-205.
Zlate, M., (2009), Fundamentele psihologiei,
Polirom, 136.