Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL II - 2009
ANUL I
GRUPA I - Categoria I
pag.
GRUPA I Categoria XI
pag.
GRUPA II Categoria II
pag. 12
GRUPA II Categoria IV
pag. 15
GRUPA II Categoria V
pag. 17
GRUPA II - CATEGORIA X
pag. 19
pag. 32
pag. 37
GRUPA V Categoria IX
pag. 41
GRUPA I - Categoria I
2
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I1. Care sunt reducerile de pre pe care le pot acorda furnizorii pentru livrri i
ncasri aferente, precum i modul de realizare a operaiunilor de aceast natur?
Rspuns:
Reducerile comerciale, care mbrac forma de rabaturi, remize i risturne.
Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate i se practica asupra preului de
vnzare.
Remizele se acord asupra preului pentru vnzri superioare volumului convenit
sau poziia de transport preferenial a cumprtorului.
Iar risturnele sunt reduceri de pre caklculate asupra ansamblului de operaii
efectuate cu acelai ter n decursul unei perioade detrerminate.
Spre exemplu:
Inregistrare factur de vnzare produse finite
411
=
%
119
701
100
4427
19
Inregistrare reducere comercial la factur de vnzare produse finite
%
=
411
11,90
709
10,00
4427
1,90
Inregistrare factur de achiziii materiale
%
=
401
119
301
100
4426
19
Inregistrare reducere comercial la factur de achiziii materiale
401
=
%
11,90
609
10,00
4426
1,90
Reducerile financiare sunt fub form de sconturi de decontare pentru achitarea
datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.
Inregistrare reducere financiar la factur de vnzare produse finite
%
=
411
11,90
667
10,00
4428
1,90
Inregistrare reducere financiar la factur de achiziii materiale
401
=
%
11,90
767
10,00
4426
1,90
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I2. O unitate cu profil comercial efectuiaz i nregistreaz operaiile economice
care se prezint n continuare:
a)se achiziionez mrfuri ce se reflect n contabilitate la costul de achiziie de
5.000 lei, nsoite de ambalaje n valoare de 600 lei, care circul n regim de restituire
direct. TVA este 19%.
b)ambalajele primate anterior, dup golirea de coninut, au urmtoarele destinaii:
- ambalaje n valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite.
- ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate.
- ambalaje n sum de 100 lei se rein pentru nevoi proprii.
Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaiuni?
Rezolvare:
a) achiziia de ambalaje i mrfuri care circul n regim de restituire:
%
371
4426
409
4428
401
6.664 lei
5.000 lei
950 lei
600 lei
114 lei
(19% *5.000)
(19%*600)
%
409
4428
476 lei
400 lei
76 lei
(19%*400)
409
100 lei
4428
19 lei
409
100 lei
4428
19 lei
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Id) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului
eliberat n exploatare.
Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?
Rezolvare:
a) achiziia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei
%
303
4426
401
214.200 lei
180.000 lei
34.200 lei
401
4.760 lei
4.000 lei
760 lei
303
55.200 lei
27.600 lei
27.600 lei
%
7588
4427
32.844 lei
27.600 lei
5.244 lei
%
7588
4427
1.428 lei
1.200 lei
228 lei
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I4. S se nregistreze n contabilitate urmtoarele operaii referitoare la
gestiunea clienilor:
a) facturarea a 400 de uniti din sortimentul de marf A, cunoscnd c preul unitar,
exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acord un rabat de 2% pentru defecte de
calitate, TVA fiind de 19%.
b) ncasarea creanei de 1.000 $ fa de un partener extern la cursul de 29 lei/$,
avnd n vedere c a avut loc o cretere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data
livrrii bunurilor.
c) livrarea, cu facturare ulterioar, a 250 uniti din semifabricatul B la preul de
vnzare unitar de 200 lei.
d) primirea a 100 bucai ambalaje restituite de alt unitate, facturate anterior
proform la valoarea unitar de 130.000 lei.
e) acceptarea unui billet la ordin n valoare de 70.000 lei.
Rezolvare:
a) Factura:
Pre de vnzare: 400 buc x 120 lei/buc
- rabat (2% x 48.000 lei)
= net comercial
+ TVA (19% x 47.040 lei)
= Total factur
4111
%
707
4427
48.000 lei
- 960 lei
47.040 lei
8.937,60lei
55.977,60lei
55.977,60 lei
47.040,00 lei
8.937,60 lei
%
4111
765
%
702
4428
59.500 lei
50.000 lei
9.500 lei
Factura ulterioar:
4111
418
59.500 lei
4428
4427
9.500 lei
401
130.000 lei
4111
70.000 lei
10.000 USD
3 lei/USD
2,9 lei/USD
1011
30.000
=
=
456
456
29.000
1.000
1012
30.000
=
=
1171
1012
500 lei
500 lei
1012
2000 lei
1012
700 lei
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I3. SC MEDA SA procur n anul 2003 o instalaie de dozare cu valoare de 2.400
lei i durat de folosin de 6 ani. Amortizarea anual este de 400 lei. La sfritul anului
2005 amortizarea nregistratera de 1.200 lei. Totodat are loc reevaluarea instalaiei care
este estimat la 2.100 lei.
Achiziia instalaiei de dozare, n anul 2003, cu valoarea de 2.400 lei
213
=
404
2.400 lei
Amortizare anual: 2.400 lei/6 ani = 400 lei/an
Inregistrarea amortizrii:
2003:
2004:
2005:
6811
6811
6811
=
=
=
2813
2813
2813
400 lei
400 lei
400 lei
=
=
213
105
1.200 lei
900 lei (2.100 lei 1.200 lei)
6811
6811
6811
=
=
=
2813
2813
2813
700 lei
700 lei
700 lei
6.000
5121
1.000
5121
5.000
%
505
768
6.000
5.000
1.000
- cumparare obligaiuni
506
5121
6.000
- incasare dobanda
5121
Inregistrari la SC SIGMA SA
- vanzare obligatiuni
%
5121
6642
766
1.000
506
6.000
5.000
1.000
401
2.380 lei
2.000 lei
380 lei
Livrarea de produse finite la intern genereaz TVA colectat: 2.000 lei * 19% = 380 lei
411
=
%
2.380 lei
701
2.000 lei
4427
380 lei
10
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ILivrrile la export sunt scutite de TVA, deci exportul i livrrile la intern scutite nu
genereaza TVA colectat.
TVA ul deductibil (4426) este la acelai nivel cu TVA ul colectat (4427) = 380 lei.
Deci nu este nici TVA de plata (4423) i nici TVA de recuperat (4424). Deoarece n acest
caz operaiunile au avut loc in luna decembrie, exigibilitate taxei este data de 25 ianuarie a
anului urmtor cu suma de 0 lei (zero).
Dac se are n vedere c SC CRISANA SA efectueaz livrri la intern att cu TVA
19% ct i scutite de TVA se va proceda astfel:
a) achiziia materiilor prime:
%
401
2.380
301
2.000
4426
380
%
701
2.380
2.000
4427
380
701
500
701
1.500
4426
140,60
11
%
4426
4423
380
239,40
140,60
Deoarece operaiunile au avut loc n luna decembrie, exigibilitate taxei este la data
de 25 ianuarie a anului urmtor cu suma de 140,60 lei.
GRUPA II Categoria II
1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate
constituie:
a) Obiectivul unei misiuni de audit de baz;
b) Scopul fundamental al auditului financiar;
c) Definitiv auditului extern, n general.
Rspuns:
a)Obiectivul unei misiuni de audit de baz;
Explicaii:
Conform Standardului International de Audit 810 Misiuni de raportare cu
privire la situaii financiare simplificate (n vigoare pentru misiuni, pentru perioadele
de ncepere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009) stipuleaza:
Obiectivele auditorului sunt:
a) S determine dac este adecvat s accepte misiunea de a raporta cu
privire la situatiile financiare simplificate; i
b) Dac se angajeaz s raporteze cu privire la situaiile financiare simplificate:
(i)
S i formeze o opinie cu privire la situaiile financiare simplificate
n baza unei evaluri a concluziilor trase din probele obtinute; i
(ii)
S i exprime n mod clar acea opinie printr-un raport scris care
descrie de asemenea baza pentru acea opinie.
Obiectivul unei misiuni de audit de baza este:
* de a permite auditorului s exprime o opinie potrivit creia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate.
2. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre:
a) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active
nevalorificate;
b) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i veniturile bancare;
c) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i
nebilaniere).
12
13
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Iauditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare;
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Icomportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i
probleme sociale.
GRUPA II Categoria IV
1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus
evalurii, pe baz de expertiz i diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO.
b) n funcie de raportul de schimb leu/dolar.
c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie
din cea mai recent perioad.
Rspuns:
c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de
achiziie din cea mai recent perioad.
2. Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n
evaluarea unei ntreprinderi?
Rspuns:
Valoarea rezidual reprezint suma net pe care ntreprinderea sconteaz s o
obin n schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dup deducerea tuturor
costurilor de cedare prevazute.
Valoarea rezidual, de regul se calculeaz prin aplicarea unui multiplicator Z la
cash flow-ul ultimului an prognozat
Vr = Z x CF
Unde:
Vr - valoarea reziduala,
Z - multiplicator i
CF cash flow
Modelul Z este construit pe baza metodei scorurilor i are ca obiectiv punerea la
dispoziia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe
baza metodei statistice. Modelul Z reprezint o funcie construit pe baza unui numar mai
15
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Imare de indicatori pentru care a fost necesar observarea n timp a mai multor
ntreprinderi.
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I2. Dac se afl n imposibilitatea plii datoriilor curente. Aceast dificultate poate fi
accidental datorit nencasrii unor clieni sau structural, cnd fondurile sunt
insuficiente pentru a continua activitatea.
O ntreprindere care se confrunt cu dificulti prezint urmatoarele caracteristici:
existenta unui fond de rulment negativ sau a unui rezultat negativ
importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finanarea datoriilor
i a investiiilor
mprumuturi importante devin scadente far a exista posibilitatea rennoirii
lor
imposibilitatea achitrii datoriilor la scadene normale
imposibilitatea obinerii unor finanri pentru investiiile indispensabile pentru
supravieuirea ntreprinderii
falimentul unor furnizori sau clienti importani
persistena unei proaste gestionri
transferul sau demisia conductorilor.
Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate i lichiditate definete ntreprinderea n
dificultate.
Dificultile pot avea la baz cauze interne sau externe, att obiective ct i
subiective, ce acioneaz n mod independent sau n intercorelaie. Cauzele dificultilor
pot fi legate de oricare din aspectele activitii agentului economic, iar ncetarea plilor
constituie efectul ultim al disfuncionalitilor ntmpinate n activitatea ntreprinderii.
Pot exista dificulti temporare i permanente ; toate ntreprinderile sunt expuse
riscului de a nu-i mai continua activitatea. De aceea, cunoaterea temeinic a cauzelor
dificultilor i nelegerea lor constituie premisa aciunii de previzionare a activitii
ntreprinderii i a strategiilor pe care le va aborda o ntreprindere n funcie de starea ei de
sntate.
GRUPA II Categoria V
1. Patru societi comerciale A, B, C, D hotrsc s fuzionese ntr-o societate nou
E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administraie hotraste c pentru
consemnarea fuziunii i pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operaiei de
fuziune taxa de participaie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat.
24.000 lei * 5% = 1.200 lei,
Calculul primelor de fuziune este:
A: 10.000 lei * 5% = 500 lei prima
B: 8.000 lei * 5% = 400 lei prima
C: 5.000 lei * 5% = 250 lei prima
D: 1.000 lei * 5% = 50 lei prima
TOTAL 24.000 lei
1.200 lei prima
Sa se efectueze nregistrri n contabilitatea societii E.
Rezolvare:
Subscrierea capitalului i a primei de fuziune:
17
%
1011
1042
Respectiv:
Decontri cu asociaii =
24.000
22.800
1.200
%
Capital social subscris
Din care
A
B
C
D
Prima de fuziune
Din care A
B
C
D
24.000
22.800
9.500
7.600
4.750
950
1.200
500
400
250
50
212
10.000
6.000
4.000
Respectiv :
- Aportul societii SC GAMA la capitalul societii Omega
Decontri cu asociaii
=
Cldire
6.000 lei valoare aport
- are loc operaiunea de ieire din eviden a valorii amortizate a cldirii
Amortizare
=
Cldire
4.000lei pt. valoarea amortizat
-
Inregistrri la SC OMEGA SA
212
%
456
1043
6.000
5.000
1.000
263
%
1012
1043
6.000
5.000
1.000
18
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I1. Organizarea unui sistem informaional contabil al firmei integrat care s furnizeze
toate informaiile contabile pe care firma este dispus s le finaneze i s le difuzeze.
2. Organizarea unor sisteme informaionale contabile ale firmei pe criterii de
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I- utilizarea unei terminologii i a unui formalism specific(contabilitatea are un vocabular
propriu)
- normalizarea i reglementarea situaiilor financiare conform standardelor internaionale
de contabilitate
- utilizarea de proceduri care pun accentul pe control i verificare pentru a garanta
fiabilitatea tratamentelor
- utilizarea de metode i principii specifice.
Obiectivul unui sistem contabil este s furnizeze informaii de natur financiar
privind entitatea studiat. Aceste informaii de refer la situaia financiar i performanele
unei entiti i sunt destinate utilizatorilor n vederea lurii deciziilor.
ntr-o ntreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau
descentralizat. Studiile au demonstrat c o centralizare n luarea deciziilor prevaleaz
influena i viziunea managerilor n difuzarea informaiei contabile. O autonomie, mbinat
cu o descentralizare a conducerii ntreprinderii, confer serviciului financiarcontabil
posibilitatea s impun propria viziune n difuzarea informaiei.
Deciziile de prezentare i difuzare a informaiei sunt decizii colective, n care
sunt implicai managerul, directorul financiar, serviciile specializate, informaia difuzat
fiind rezultatul unui consens i al unui compromis ntre acetia.
Dac o ntreprindere caut noi surse de finanare pe piaa financiar, ea va fi
tentat s mbunteasc imaginea pentru a fi atractiv. n aceste condiii, ntreprinderea
are interes s amelioreze calitatea informaiei contabile n situaiile financiare din perioada
precedent deciziei de refinanare. Cnd o ntreprindere are nevoie de noi lichiditi, ea
trebuie s atrag investitorii i va dori s o fac obinnd un cost al capitalului ct mai mic.
Difuzarea informaiilor contabile conduce la reducerea asimetriei informaionale
ntre manageri i investitorii poteniali, facilitndule acestora din urm previziunile i
anticiprile legate de investiie. Dac investiia este tentant se creeaz o concuren ntre
investitorii instituionalizai i micii acionari, aceast concuren genereaz creterea
cursului aciunilor pe care doar investitorii instituionalizai sunt capabili s o susin.
Decizia tranzacionrii aciunilor pe o pia strin aduce pentru ntreprindere
costuri suplimentare de difuzare, adaptarea sistemului informatic i modificarea
standardelor de audit. ntreprinderile, lund n considerare aceste costuri, vor cuta o pia
financiar strin, care solicit informaii contabile inferioare celor pe care ea le obine i le
difuzeaz.
Incidena deciziilor de refinanare asupra informaiilor contabile difuzate i a
calitii acestora i au relevat concluzii contradictorii:
- n momentul majorrii capitalului, informaiile difuzate n rapoartele anuale i n presa
financiar sunt foarte bogate. Aceast ameliorare este temporar sau limitat la
ntreprinderile care realizeaz o cretere de capital pentru prima dat.
- cutarea de noi lichiditi n strintate nu pare s aib o influen pozitiv asupra
difuzrii informaiilor pe piaa mondial.
- dac numrul ntreprinderilor care caut noi capitaluri crete n cursul unei perioade,
difuzarea informaiilor previzionale rmne constant.
- ntreprinderile care recurg uor la piaa financiar difuzeaz informaii previzionale n
plus, dar nu schimb nimic n oferta lor n momentul lansrii operaiei de refinanare.
Factori care influeneaz modul de organizare a sistemului informaional
contabil, i anume: mrimea ntreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau
descentralizat, interdependena dintre serviciul financiar contabil i celelalte structuri
organizatorice din ntreprindere, poziia atribuit serviciului contabil n cadrul ntreprinderii,
utilizarea noilor tehnologii i produse informatice n prelucrarea i comunicarea informaiei
contabile, concepia monist sau dualist n organizarea sistemului contabil, modul de
21
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Iobinere a informaiilor interne i a informaiilor externe, influena exercitat de organele de
conducere i de control dintr-o ntreprindere.
Elaborarea unui sistem informaional integrat, care s reuneasc toate
structurile organizatorice dintr-o ntreprindere, n cadrul creia sistemul contabil
informaional este chemat s rspund tuturor nevoilor informaionale formulate de
celelalte servicii i compartimente asigur un volum de informaii mare i o calitate sporit
a informaiilor difuzate. Dac celelalte structuri organizatorice dintr-o ntreprindere nu-i
exprim nevoile i nu exist un dialog, un schimb de informaii constant i reiterativ,
difuzarea i calitatea informaiilor contabile vor fi influenate n sens negativ.
IASC, n cadrul su contabil conceptual, impune neutralitatea ca o caracteristic de
calitate a situaiilor financiare: pentru a fi fiabil informaia coninut n situaiile financiare
trebuie s fie neutr. Situaiile financiare nu sunt neutre dac, prin soluie sau modul de
prezentare a informaiei, influeneaz lurile de decizii sau judecat, astfel nct s se
obin un rezultat predeterminant. Chiar dac IASC cere respectarea neutralitii ca un
criteriu de calitate al informaiei contabile, acesta nu poate fi valid dect dac ne raportm
la un anumit sistem contabil, la un tip de contabilitate. Astfel, existena i definirea unor
concepte fundamentale n contabilitate n mod diferit ne fac s apreciem c informaia
contabil este subiectiv i c sistemul contabil nu poate fi neutru, obiectiv, ci subiectiv.
Contabilitatea reprezint principala surs de informaii pentru conducerea
ntreprinderii n vederea administrrii, previzionrii i controlului activitii.
Prin informaiile pe care le ofer, sistemul contabil al ntreprinderii trebuie s
serveasc fundamentrii deciziilor managerilor. Conducerea ntreprinderii folosete
informaiile contabile nu numai pentru a lua decizii, ci i ca pe o cale important de
comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea i publicarea situaiilor financiare reprezint
principalul mod de comunicare a informaiilor contabile ctre acetia. Relaiile ce se
stabilesc ntre conducerea ntreprinderii i utilizatorii externi genereaz i o serie ntreag
de costuri.
Rolul informaiilor contabile n reglarea acestor relaii este esenial. innd cont
de gradul de difuzare i de acces la informaii vom spune c ntreprinderea obine i
utilizeaz dou tipuri de informaii: informaii private i informaii publice.
Rolul i poziia compartimentului financiarcontabil n cadrul ntreprinderii
condiioneaz producia i difuzarea informaiei contabile. Trebuie luate n considerare
urmtoarele aspecte care, n funcie de poziia serviciului contabil, asigur un grad mai
mare sau mai mic de difuzare: capacitatea serviciului contabil de a produce informaiile
contabile reglementate i de a se adapta schimbrilor impuse de modificarea normelor
contabile i a practicilor de difuzare reglementate:
- capacitatea serviciului contabil de a evalua i a rspunde cererilor de informaie
formulate de utilizatorii interni i externi;
- implicarea serviciului contabil n deciziile de producie; refinanare i gestiune curent a
ntreprinderii;
- capacitatea serviciului contabil de a reduce incertitudinile rezultate din relaiile
ntreprinderii cu mediul exterior;
- formalizarea informaiei difuzate i continuitatea difuzrii informaiilor.
Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat
de IASC, utilizatorii informaiilor contabile sunt:
1. investitorii actuali i poteniali, care sunt preocupai de riscul inerent al
tranzaciilor i de beneficiul adus de investiiile lor. Ei au nevoie de informaii pentru a
decide dac trebuie s vnd sau s cumpere, respectiv de informaii care s le permit
s evalueze capacitatea ntreprinderii de a plti dividende;
22
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I2. personalul angajat i grupurile lor reprezentative (sindicate), care sunt interesai
n obinerea de informaii privind evaluarea capacitii ntreprinderii de a oferi salarii, pensii
i alte avantaje, precum i oportuniti profesionale;
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IPrezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului
continuitatii activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in
viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si
analizeze in continuare previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Iin exercitiul financiar al anului 2008 este de 1.043.258 lei din care, corespunzator activelor
scoase din evidenta 15.570 lei.
Complexul Jiul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata
constructia, acesta apartinand domeniului public de interes local.
1.
2.
3.
4.
5.
6
2007
2008
4.325
8.614.692
1.586.681
787.152
0
8.614.692
1.594.218
804.338
37.815
0
10.992.850
11.055.388
Cont
specificatie
Clienti
Clenti incerti
Debitori
Valoare in sold
la 31.12.2008
129.823
Vechime
sub 90 zile
118.045
241
241
Vechim
peste 90zile
11.778
0
0
25
4.
5
Alte creante
Total creante
11.778
SUMA
OBTINUTA
RAIFFEISEN
BANK
RAIFFEISEN
BANK
RAIFFEISEN
BANK
ITALOROMENA
ITALOROMENA
TOTAL
PLATI
SUMA
VALUTA
2008 RAMASA
DOBANZI
PLATITE
2008
500000
46764
105215 EUR
6661.68
340000
50736
160675 EUR
10036.32
40000
9996
11014.7 EUR
721.08
8472.48
80000
17000 59499.94 EUR
1160000 162077.8 461677.3
4023.48
29915.04
H. Cheltuieli in avans
Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans la 31 decembrie 2008 prezinta un sold de
14.196 lei fata de 12.906 lei realizat in anul precedent si cuprinde cheltuieli cu
abonamentele, asigurari cladiri, cheltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de gaze
la Compexului Jiul, conform tabelului urmator:
10920
2000
26
1276
14196
I Datoriile societatii
Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2.341.128 lei din care:
418.034 lei reprezinta datorii curente cu o vechime de pana la un an si suma de
1.923.094 lei reprezinta datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an,
structurate pe categorie de cheltuieli astfel:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
9.
10.
11.
12.
Natura datoriei
Furnizori
Furnizori imobilizari
Clienti creditori
Datorii cu personalul si
asig.sociale
Tva neexigibil
- TVA de plata
- Impozit pe profit
Decontari cu actionarii
Creditori diversi
Dividente de plata
Credit bancar pe
termen lung
Total,
Din care,
133.112
5.284
894
79.823
Sub
30 zile
77.634
Intre 30
si 90 zile
27.739
79.823
11.967
4.340
97.820
72.514
83.190
1.839.904
Intre 90
si 365 zile
24.244
5.284
894
-
Intre 1 si 5
ani
3.495
-
11.967
4.340
97.820
25.840
478
46.126
83.190
1.839.904
J Capitalul social
Capitalul social este integral privat si reprezinta valoarea de 3.300.000 lei,
reprezentand 33 000 000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei /actiune.
Actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, fiind gestionate
societatea de registru DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti.
Structura actionariatului la de 31.12.2008 este urmatoarea:
Selea Pompiliu cu o cota de detinere de 73,73402%;
Persoane juridice cu o cota de detinere de 0.00416%;
Persoane foizice cu o cota de detinere de 26,26182%.
In ce priveste istoricul capitalului social:
Societatea a fost cotata pe piata RASDAQ si incepand cu 01.05.2008 actiunile sunt
tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti.
K. Impozitare
1) Impozitul pe profit curent
Societatea inregistreaza impozitul pe profit curent in valoare 30.423 lei stabilit in baza
raportarilor fiscale, potrivit legislatiei romanesti .
L Recunoasterea veniturilor
27
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IVeniturile totale sunt in valoare de 5.999.357 lei si se refera la serviciile de alimentatie
publica, cazare hotel si inchiriere spatii, etc.
In situatiile financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate la valoarea bruta. In
bilantul contabil, datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la
valoarea neta in momentul in care exista un drept de compensare.
M Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate, nete de TVA si rabaturi comerciale, pentru
bunuri livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de 5.940.941 lei.
N. Cheltuieli de exploatare
Cheltuielile de exploatare sunt in valoare de 5.449.145 lei si sunt recunoscute in
perioada la care se refera.
O. Managementul riscurilor
1) Factorul de risc financiar
Prin natura activitatilor efectuate, Societatea este expusa unor riscuri
variate care include: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de
lichiditate.
Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de
risc, asupra performantei financiare a societatii.
(i)
Riscul de credit si riscul valutar
Societatea este expusa unui risc de credit datorat imprumuturilor pe termen lung in
valuta luate pentru investitii .
Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de
imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta si nu utilizeaza instrumente
financiare pentru protectie.
(ii) Riscul de rata a dobanzii
Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei
dobanzilor in principal datorita imprumuturilor in valuta.
O parte semnificativa din imprumuturile Societatii au o rata a dobanzii fixa iar
societatea utilizeaza inmstrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile
ratei dobanzii;
(ii)
Riscul de lichiditate
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IInstrumentele financiare evidentiate in bilantul contabil includ: casa si conturile
bancare, creantele comerciale si alte creante, datorii comerciale si alte datorii, precum
si sumele datorate institutiilor de credit.
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL Ia) Viteza de rotatie a stocurilor calculata ca raport intre
costul vanzarilor si stocul mediu, aproximeaza de cate ori stocurile au fost rulate intr-un
an.
31.12.2007 _ 1.605.179 /76.175 = 21,07 ;
31.12.2008 _ 1.638.371/65.266 = 25.10
b) Numarul de zile de stocare _ numarul mediu de zile in care stocurile au stat
in unitate intr-o perioada de 365 zile.
76.175 / 1.605.179 x 365 zile = 17.32 zile in anul 2007 si
66.266 / 1.638.371 x 365 zile = 14.54 zile in anul 2008;
c) Viteza de rotatie a debitelor clienti reflecta eficacitatea intreprinderii de a-si
colecta creantele intr-o perioada de 365 zile.
138.158 /5.163.542 x 365 = 9.77 in anul 2007.
113.385/ 5.940.941 x 365 = 6.97 in anul 2008;
d) Viteza de rotatie a creditelor _ furnizori calculata ca raport intre soldul
mediu al furnizorilor si cifra de afaceri, inmultit cu 365 zile, aproximeaza numarul zilelor de
creditare obtinut de la furnizori.
153.854 / 5.163.542 x 365 = 10.88 in anul 2007;
141.933 / 1.638.371 x 365 = 31.62in anul 2008;
e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate - este calculata ca raport intre cifra de
afaceri si activele imobilizate astfel:
5.163.542 /8.402.229 = 0.61 lei la fiecare leu investit. _2007
5.940.941/ 7.437.149 = 0.80 lei la fiecare leu investit _ 2008;
f) Viteza de rotatie a activelor totale calculata ca raport intre cifra de afaceri si
total active, reprezinta 0.60 lei la fiecare leu investit in anul 2007 si respectiv 0.73 lei la
fiecare leu investit in anul 2008.
5.163.542 / 8.656.356 = 0.60_anul 2007;
5.940.941 / 8.090.811 = 0.73 anul 2008;
2.4. Indicatori de profitabilitate
a) Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care -l obtine unitatea din
banii investiti in afaceri, si este egala cu raportul dintre profitul inaintea platii dobanzii si
impozitul pe profit la care se aduga capitalul angajat, echivalent cu (activele totale minus
datorii curente).
209.793/ 7.888.952 = 0.27 in anul 2007 si 0.05 in anul 2008;
b) Marja bruta din vanzari este raportul procentual dintre profitul brut din vanzari si cifra
de afaceri neta;
370.200 / 5.163.542 x 100 = 7.17% in anul 2007 ;
510.129/5.940.941 x 100 = 8.59 %_ in anul 2008;
3.PREZENTAREA SOCIETATII PE PIATA
30
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL I3.7. Informatii privind personalul unitatii
Pe parcursul anului financiar 2008,societatea a fost condus de administratorul
unic, avnd un venit brut de 152796 lei.
Nu s-au acordat avansuri i credite directorilor pe parcursul exerciiului financiar.
CONTABIL SEF,
Cnd el, soul su, ascendenii sau descendenii lor au vreun interes n
judecarea pricinii, sau este so, rud sau afin pn la al patrulea grad inclusiv cu
vreuna din pri;
32
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ICnd se afl n vreunul din cazurile prevzute n art 100 din Legea organizrii
judectoreti;
Cnd soul este rud sau afin al uneia din pri sau dac incetat din via fiind, au
rmas copii;
Dac el, soul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv au o pricin
asemntoare sau dac au o judecat la instana unde una din pri este judector
(expert);
Dac ntre aceleai persoane (jud, exp) i una din pri a fost un caz de judecat
penal timp de cinci ani naintea recuzrii
Dac este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre pri;
Dac i-a spus prerea cu privire la pricina care se judec;
Dac a primit de la una dintre pri daruri sau fgduieli de daruri sau altfel de
ndatoriri;
Dac este vrjmie ntre el, soul sau rudele lor GIV i una dintre pri.
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IObiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile
date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu
cauza;
Autorii lucrari nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la
incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari de
operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile;
Autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al
profesionistilor contabili.
o
Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a
expertilor contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate.
o
Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare
profesionala, reglementate prin normele emise de Corp.
o
Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul
sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui
care il incheie: E.C., C.A.
o
Nerespectarea obligatiilor de pstrare a secretului profesional.
o
Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la
plata cotizaiei stabilite de Regulament.
o
Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de
care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice
raspunderea
incumba
presedintelui
consiliului
de
administratie,
sau
administratorului, dup caz.
o
Inclcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si rspunderea
disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este
interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude,
sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau
activitate comercial.
o
Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a
documentelor privind activitatea profesionala.
Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de
consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale
Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil:
ADMINISTRATIVA(contraventionala)
Fapta savrsita cu vinovatie
Sanctiune prin avertisment
Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se
sanctioneaza chiar daca este savrsita fara intentie.
In ce conditii expertul raspunde penal:
PENALA
Forma a raspunderii juridice
Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovie,
prevzute de legea penal.
in cazul obtinerii de foloase necuvenite si cuprinderii unor date nereale in raportul
de expertiza.
In ce consta raspunderea civila a expertului contabil?
CIVILA
36
31.12.n
30.000
4.000
5.000
1.000
20.000
5.000
13.000
2.000
Rezolvare :
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor
evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice.
Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate
de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.
Active imobilizate =30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4.000 + 5.000 + 1.000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 40.000
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung = 5.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt =
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
37
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IActive curente ( indicatorul capitalului circulant )
10.000
----------------------------------------------------------------- = --------------- = 0,67
Datorii curente
15.000
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4.000+5.000+1.000=10.000
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)
=2.000+13.000=15.000
Valoarea de 1,3 nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente ,
valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2.
5.000
38
PASIVE
30.000Capitaluri proprii
4.000Datorii mai mari de un an
5.000Datorii de exploatare
1000Datorii bancare pe termen
foarte scurt
40.000Total Pasive
20.000
5.000
13.000
2.000
40.000
Disponibiliti
Total Active
PASIVE
30.000Capitaluri proprii
30.000Datorii financiare
4.000Resurse pe termen lung
5.000Datorii de exploatare
9.000Pasive din exploatare
Datorii bancare pe termen
foarte scurt
1.000Resurse de trezorerie
40.000Total Pasive
20.000
5.000
25.000
13.000
13.000
2.000
2.000
40.000
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL ITN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1.000 2.000 = -1000
In urma acestor indicatori intreprinderea are suficiente lichiditati pentru acoperirea
cheltuielilor , datoriilor scadente .
Situatia neta pozitiva ceea ce inseamna ca daca ar fi lichidata intreprinderea ,
actionarilor le-ar reveni 20.000 .
2. O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret unitar de
40 u.m. . Intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de
60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care 90% reprezinta salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu unitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se
calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in
unitati fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere
la 5.500 a numarului de produse vandute.
Rezolvare :
Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al activitatii prin care intreprinderea isi
acopera cheltuielile, dar rentabilitatea este nula.
*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar
*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/(1-cost variabil unitar/pret de vanzare unitar
*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil
unitar)
*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/ 1-(cost variabil unitar/pret de vanzare unitar)
Cheltuieli variabile = cheltuieli materii prime materiale+cheltuieli personalul productiv+
cheltuieli
utilitati = 60.000+ (80.000*90%)+5000 =138.000
Cheltuieli fixe = cheltuieli personalul indirect +cheltuieli amortizare + cheltuieli dobanzi
=8.000+4.000+5.000 =17.000
Cheltuieli variabile unitare = 138.000/5000=27,6
*Volumul fizic al prod.prag= 17.000/ (40-27,6) = 1.371 produse
Cifra de afaceri critica = 17.000/ 1- (27,6-40) =17.000 / 0,31 = 54.840
Pentru un rezultat nul, intreprinderea trebuie sa vanda un numar de 1.371 de
produse, iar valoric o cifra de afaceri de 54.840 . Acesta reprezinta punctul mort, momentul
in care intreprinderea isi acopera in intregime cheltuielile cu productia realizata.
* Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare
Venituri din exploatare =5000 buc* 40 p.u./ buc =200.000
Cheltuieli din exploatare = 60.000+ 80.000+5000 +4.000 =149.000
Rezultatul din exploatare = 200.000 -149.000=51.000
* Pentru un numar de produse de 5.500 buc :
40
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IRezultatul din exploatare =( 5.500*40 )- 149.000=220.000 -149.000=71.000
Observam o crestere a rezultatului din exploatare, odata cu cresterea numarului de
produse vandute, in conditiile in care cheltuielile nu au suferit modificari in volum.
GRUPA V Categoria IX
1. O societate comerciala a inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de
afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care
10.000 lei reprezinta impozitul pe profit platit in cursul anului, 30.000 lei reprezinta
cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezinta majorari de intarziere rezultate in urma
unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta contravaloarea unor servicii de consultanta
furnizate de un partener, pentru care nu exista contract incheiat si nu este justificata
necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.
Rezolvare :
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
Venituri totale
Cheltuieli totale
790.000 lei
600.000 lei
Cheltuieli nedeductibile
- impozit pe profit
10.000 lei
- majorari de inatarziere rezultate in urma controlului fiscal
3.000 lei
- servicii de consultanta fara contract si fara justificare
5.000 lei
- Cheltuielile cu sponsorizarea
30.000 lei
____________________________________________________________________
Total cheltuieli nedeductibile
48.000 lei
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Cheltuieli deductibile =Cheltuieli totale ch.indirecte=600.000-(20.000 + 30.000 + 3.000 +
5.000)=552.000
41
1.200 lei
560.000 lei 1.200 lei = 558.800 lei
Cheltuieli deductibile
- ch. cu serv.prestate de terti
- ch. cu materii prime si mat.consumabile
- ch.cu salariile
-ch.protocol
Total cheltuieli deductibile
11.000 lei
200.000 lei
63.500 lei
2.400 lei
276.900 lei
42
Sume (lei)
95.000
10.000
200
20.000
12.000
10.000
25.000
3.000
2.500
-LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II- 2009 -ANUL IVenitul net din activiti independente se determin ca diferen ntre venitul brut i
cheltuielile aferente realizrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n
partid simpl.
Venitul brut = 95.000 + 200 = 95.200 lei (venitul din sponsorizari nu este
considerat venit brut conf. Codului fiscal)
Cheltuieli decutibile= 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 1.250 + 1.866,7 +
2.000 + 1.154,20 + 461,7 + 412,5 = 74.145,10
Cheltuieli deductibile cu dobanzile= 30.000*10%*5/12=1.250
Cheltuieli deductibile amortizare auto=28.000*4/60=1.866,7
Cheltuieli deductibile activitate curenta=30.000-28.000=2.000
Cheltuieli deductibile sponsorizare =5%(95.200-72.116,70)=1.154,20
Cheltuieli deductibile protocol=2%(95.200-72.116,70)=461,7
CASS =5.5%*1.200/0.16=6.6/0.16=412,50
a) Impozitul pe veniturile din activitati independente anul 200x=16%(95.20074.145,10)=3.368,80
b) Diferenta de plata la buget=3.368,80-1.200=2.168,80
4. O microintreprindere, platitoare de impozit pe venit, prezinta urmatoarea situatie a
veniturilor (valorile sunt in lei si sunt cumulate de la inceputul anului);
Tip venit
Venituri
din
vanzarea
marfurilor
Venituri din diferente de
curs valutar
Venituri din dobanzi
Trim. I
70.000
Trim. II
100.000
Trim. III
160.000
Trim. IV
230.000
900
1.000
1.200
2.100
500
1.500
2.600
3.700
TRIMESTRUL IV
Total venituri impozabile cumulat trim.IV
230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 lei
Venituri impozabile trim.IV
235.800 71.400 31.100 61.300 = 72.000 lei
Impozit pe venit datorat
72.000 x 3% = 2.160 lei trim.IV
45