UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Specializarea: E.C.T.S.
Forma de nvmnt:ID
Anul:I
Anul Universitar 2010-2011

Referat la disciplina
MACROECONOMIE

Prof. coord.:
Lect.univ.dr. ec.
Studenta:

2011

Cuprins
Masa monetara si agregatele monetare
1. Definirea masei monetare
2. Indicatori de structurare a masei monetare
Delimitarea componentelor masei monetare
Numerarul in circulatie in Romania si cauzele inflatiei din luna martie

Masa monetara si agregatele monetare

1.Definirea masei monetare

Masa monetara reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor
banestiexistente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita
perioada;
Este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizatal
intregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiilor duble dintre banci.
Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar, cat si celui nebancar.
Sectorul bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in
moneda bancii centrale (bilete si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al
economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda
metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale.
Rezulta ca masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor,
creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda.
Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti
existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv, elementele din
pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale.

2.Indicatori de structurare a masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la
structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor
monetare.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza dupa
urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala.
A. sfera pe care o serveste masa monetara

B. natura social economica a detinatorilor de moneda

C. rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare
D. gradul de lichiditate al diferitelor componente
Din punct de vedere al sferei, masa monetara poate fi analizata ca moneda
scripturala (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri in conturile bancare sau
asupra populatiei, sau ca numerar in casieriile agentilor economici si ale institutiilor.
Din punct de vedere al detinatorilor, se disting:
- mijloace banesti (monede) ce apartin sectorului public;
- mijloace banesti ale sectorului privat.
Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting:
- mijloace banesti cu circulatie curenta;
- mijloace banesti economisite;
- alte mijloace banesti.
Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizeaza notiunile:
- money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar si banii din conturile curente,
(care indeplinesc functiile de mijloc de plata si mijloc de circulatie);
- qvassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agentilor economici si ale
populatiei;
- other ithems cuprinde mijloace banesti cu miscare lenta sau fara miscare.
Din punct de vedere al lichiditatii se disting:
- lichiditati primare
- lichiditati secundare
- lichiditati tertiare
Criteriul lichiditatii este facultativ, in sensul ca nu il folosesc toate
tarile.

Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare,

tinand seama de trei criterii principale:
- eficacitatea agregatelor monetare
- caracterul controlabil
- disponibilitatea statistica.
Eficacitatea agregatelor monetare se interpreteaza in functie de capacitatea
acestora de a se constitui in obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie
sa ofere informatii complexe si sa atraga atentia asupra evolutiei comportamentului
agentilor economici.
Ca tendinta generala, se constata ca autoritatile monetare accepta mai multe
agregate monetare, fixand tot atatea obiective cate agregate sunt create.
Evolutia agregatelor monetare nu este influentata numai de comportamentul
agentilor economici si al populatiei, dar si de modificarile reglementarilor in vigoare.
Caracterul controlabil al agregatelor monetare evidentiaza influenta pe care o
poate exercita autoritatea monetara atunci cand se constata ca evolutia unui agregat nu
este corespunzatoare si se incearca corijarea acestuia.
Disponibilitatea statistica desemneaza calitatea agregatului monetar de a fi rapid
disponibil si in masura de a permite autoritatilor monetare o reactie rapida. In general, se
recomanda agregate mai restranse, mai usor de calculat.
Exemplele urmatoare demonstreaza ca numarul agregatelor difera in functie de
obiectivele politicii monetare.
Astfel, in SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci
agregate: M1 = numerar in circulatie (in afara sistemului bancar) si depozite la vedere;
M2 = M1 + depozite la termen la bancile comerciale; M3 = M2 + depozite la termen la
bancile populare si la casele de economii; M4 = M3 + certificate de depozit
negociabile;M5 = M4 + certificate de depozit de mare valoare.
In Franta:
M1 = numerar in circulatie + soldul conturilor la vedere;

M2 = M1 + plasamente la vedere + conturile de economii pentru

locuinte;
M3 = M2 + active monetare ale rezidentilor + depozite la vedere + bonuri de casa
+ certificate de depozit.
La modul general, se poate aprecia ca:
- agregatul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile in conturi
curente, deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta;
- agregatul M2 este mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la
termen in vederea economisirii, posibil a fi transformate in lichiditati, intr-un anumit
interval de timp;
- agregatul M3 include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura
carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa.
Daca se utilizeaza criteriul lichiditatii, se poate construi agregatul L, care
inglobeaza toate celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen
mediu si lung, care pot fi transformate mai lent in lichiditati.
Indiferent de numarul agregatelor utilizate, componenta M1 a masei monetare este
cea mai activa, in sensul ca intermediaza cel mai mare numar de acte de vanzarecumparare din economie.
Analiza datelor privind masa monetara in circulatie si structura acesteia, pe baza
datelor publicate de statistica financiara-internationala, conduce la urmatoarele concluzii:
in tarile in curs de dezvoltare, mijloacele banesti, sub forma de lichiditati (M1)
detinaproximativ 60 % din masa monetara, in Asia; 40 % in tarile din America Latina; si
27-28 % in tarile industrializate.
obiectivele in domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si
evolutiaagregatelor monetare. In 1990 in SUA s-a urmarit o crestere de 3-7 % a
agregatului M2, in Japonia o crestere de 10-12 %, in Germania de 4 6 %, iar in Olanda o
crestere de 5 %. Aceste norme de crestere a agregatelor monetare evidentiaza vointa
autoritatilor monetare de a mentine o orientare restrictiva, cu scopul franarii inflatiei si a
asigurarii unei concordante intre cresterea masei monetare si cresterea PIB.

Utilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare

poate fi demonstrata in cazul Romaniei, in contextul situatiei monetare a anilor 1991 1994. In aceasta perioada, BNR a utilizat M2 ca obiectiv intermediar, urmarind prin
program o crestere a cantitatii de moneda mai mica decat a PIB nominal, cu scopul de-a
comprima presiunile inflationiste.
Desi cantitatea de moneda a crescut mai lent decat PIB in expresie nominala,
lichiditatea din sistem nu a reprezentat o constrangere pentru cresterea preturilor.
Incepand cu 1992, in sistemul bancar au aparut creditele preferentiale directionate, care
au avut ca sursa emisiunea bancii centrale, ceea ce a condus la o lichiditate sporita a
economiei. Creatia monetara excesiva a avut efecte negative, printre care cel de intarziere
a procesului de atragere a economiilor populatiei in sistemul bancar.

Numerarul in circulatie in Romania si cauzele inflatiei din luna

martie
Numerarul in circulatie in Romania insuma la finalul anului trecut 26,79
miliarde lei, in crestere cu 11,8% fata de 2009, arata datele Bancii Nationale a
Romaniei. Depozitele overnight conturile curente si depozitele la vedere s-au
diminuat insa cu 1,1 procente, pana la 54,81 miliarde lei.
In depozite bancare cu durata de pana la doi ani, romanii isi tineau la finalul
anului trecut 117,98 miliarde lei, toti acesti bani ducand masa monetara intermediara
undeva la aproape 200 miliarde lei, in crestere cu 6,2% fata de anul 2009.
Luand in calcul si imprumuturile din operatiuni bancare de tip repo, unitatile
fondurilor de piata monetara si titlurile de valoare negociabile cu scadenta de pana la doi
ani, masa monetara in sens larg (careia specialistii ii spun M3), era in Romania la finalul
anului trecut de 202,58 miliarde lei, in crestere cu 6,9% fata de anul anterior.
Inflaia care a tulburat apele din Martie a fost undeva n jurul a 8% i a scos
practic n decor inta de inflaie pentru acest an i pentru a cincea oar. Evident c
vinovatul este ntotdeauna unde nu poate fi identificat i individualizat - n piaa liber la

ticloii de benzinari, mcelari, fermieri i agricultori (preul la carburani la mncare

avnd cea mai mare cretere n co).

Lsnd gluma la o parte totui cine este vinovat de aceast inflaie? Cu argument
(n ultimele luni ncepnd din 2005 lunar masa monetar a crescut n Romnia cu ritmuri
pozitive i uneori ameitoare adic i 50% lunar prin 2006 i 2007) se poate spune c una
din cauzele fundamentale o constituie dinamica masei monetare.
Deci inflaia apare i are n acest caz CAUZE MONETARE ce in exclusiv de
banca central i care induc creteri NENATURALE a TUTUROR preurilor n
economie. Preurile cresc acum n Romnia n primul rnd din aceast cauz. Dac pn
acum civa ani piaa de capital i piaa imobiliar absorbeau rapid orice tipriri de bani
acum piaa bunurilor reale (combustibili, mncare adic exact bunurile din co) sunt mai
puternic atinse de politica banilor cu iz proaspt de cerneal. Acum mai mult ca n
perioad de boom economic inflaia are deci cauze monetare pentru c nu mai
exist activele alternative care s absoarb masa monetar n exces (mai exact banii fizici
din M1 dar i cei scripturali din M3)
Indicator

2008

2009

2010

Variaia anual a M3
IPC

17,96%
6,13%

7,68%
4,66%

9,01%
7,73%

O alt cauz care se adaug este EXPANSIUNEA MONETAR (masa monetar

M3 include o buna parte din acest fenomen) pe care bncile comerciale o practic cu voia

tot a Bncii Centrale. Adic la 1 leu tiprit n plus de Banca Central bncile comerciale
l rotesc i l multiplic de nc cteva ori n decursul unui an (depinde i de rezerva
obligatorie) pentru c au voie de la BNR s mprumute altora banii la vedere ai oamenilor
(rezerva fracionar). Procesul de multiplicare al banilor de ctre bncile comerciale
adaug i el un puseu inflaionist suplimentar. Cu ct rezerva fracionar e mai mic, cu
att inflaia e mai mare.
Preurile mai cresc, bineneles i natural dealtfel, datorit sezonalitii
consumului sau produciei, ineficienei pieei (prea puini concureni ar spune unii, prea
puin privatizare, prea puine produse substituibile n consum). Foarte muli specialiti
ncearc s explice inflaia fr s neleag ce nseamn de fapt. Inflaia nu are nici o
legtur cu o cretere zonal a unor preuri.
Ratarea intei de inflaie apare i pentru c Banca Central i propune mai multe
inte monetare simultan: curs de schimb stabil, preuri stabile i dobnd n scdere. Orice
manual de economie monetar mai serios spune c nu pot fi atinse mai mult de o int, iar
pentru c cursul i dobnda depind de preuri eu recomand o atenie mai mare asupra
acestora din urm i o grij mai atent la ce tiprim i multiplicm. Iar dac specialitii
monetari care butoneaz la panoul economiei au alte cauze ale inflaiei n spate s le
revizuiasc rapid c poate data viitoare nimeresc mai bine inta.
Bibliografie:
1.

Anghelache, Ioana Mihaela. Impactul politicilor monetare asupra pieei de capital

din Romania

2.

Basno, Cezar; Dardac, Nicolae. Moned, credit, bnci. Bucureti

3.

Ciotei, Constantin N. Finane-moned, credit-bnci

4.

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/16109/Creste-masa-monetara.html

5.

http://www.ziare.com/articole/masa+monetara+bnr

6.

http://cristianpaun.finantare.ro/2011/05/05/se-cauta-vinovatul-pentru-inflatia-dinmartie/