Muntii Carpati

Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos central al Europei. Carpaii cuprini ntre
Bazinul Vienei (care-l separ de lanul alpin) i culoarul Timocului (care l separ de Stara Planina, nPeninsula
Balcanic) formeaz un arc cu o lungime de 1500 km i o limea maxim de 130 km, desfurndu-se pe 6 n
latitudine i aproximativ 10 n longitudine. Munii se ntind pe teritoriul a opt
state: Austria, Cehia,Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia i Serbia.
Carpaii se nfieaz ca fiind nite muni mijlocii sau scunzi, doar cteva sectoare depind 2000 de metri n
altitudine.
Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este vrful Gerlachovsk, 2.655 m, n Slovacia - Munii Tatra. n Polonia,
cel mai nalt vrf este vrful Rysy (2.499 m), n Ungaria, cea mai nalt altitudine se nregistreaz nvrful Kkes, de
1.014 m, n Ucraina cel mai nalt este Vrful Hovrla (2.061 m), iar n Romnia este vrful Moldoveanu, 2.544 m,
situat n Munii Fgra din Carpaii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezint sub forma unor suprafee
ntinse, acoperite cu pajiti. Carpailor le aparine i cel mai mare lan vulcanic din Europa. Alturi derocile cristaline i
eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpailor este continental, precipitaiile cresc n raport cu altitudinea iar vegetaia este dispus n etaje
(pajiti alpine sus, pduri de conifere i fget pe pante i pe nlimile mai mici). Din munii Carpai
izvorsc:Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureul, Oltul .a.