ADAPTABILITATEA FIRMELOR SI MUNCITORILOR

DIN INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMNIA LA

NORMATIVA DE SIGURANTA SI SANATATE LA
LOCUL DE MUNCA

ACTIVITATI PRINCIPALE
DESFASURATE

Activitatea 5.1. Investigare statistica la

nivelul
managementului firmelor telefonic si

Activitatea 5.2. Investigare statistica la

vizite
nivelul
lucratorilor din productie vizite
Elaborarea hartilor de riscuri
Elaborarea manualelor de bune practici
Diseminarea rezultatelor prin cursuri si
seminarii

STUDII REALIZATE

STUDII REALIZATE

INDUSTRIA ALIMENTARA DIN

ROMANIA IN CIFRE

INDUSTRIA ALIMENTARA DIN

ROMANIA IN CIFRE

HARTA RISCURILOR
Harta Riscurilor este parte a unei metodologii
de

analiza

companiile

si

un

sa-si

instrument
prioritizeze

care

ajuta

interventiile

pentru imbunatatirea conditiilor de munca,

reducerea riscurilor si evitarea accidentelor de
munca.
Harta

riscurilor

trebuie

sa

permita

identificarea riscurilor derivate din procesul de

productie, specificand sursa, lucratorii expusi
si potentialele daune.

CULEGEREA INFORMATIILOR
OBSERVARE
SONDAJE
LISTA
LIST)

DE

VERIFICARE

(CHECK

EVALUAREA RISCURILOR
Riscurile identificate au fost evaluate doar in functie
de criteriul severitatii daunelor pe care le pot
provoca asupra sanatatii lucratorilor pentru
aprecierea criteriului probabilitate neexistand
suficiente
date

S E V E R I T A T E A
Leziuni superficiale: taieturi, zgarieturi si echimoze,

MICA prurit, etc.

MEDI
E

Laceratii, arsuri, intinderi, entorse, fracturi minore,

hipoacuzie temporara, dermatite, astm, tendinite,
contracturi musculare si, in general, orice afectiune care
poate cauza incapactate temporara de munca.

MARE

Amputatii, fracturi majore, intoxicatii grave, hipoacuzie

permanenta, leziuni multiple, cancer si, in general, orice
leziune sau afectiune care poate cauza invaliditate,
incapactate totala de munca sau deces.

ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE

LOCALIZARE
CAUZE PRINCIPALE

MASURI GENERALE DE PREVENIRE

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
INFORMAREA SI INSTRUIREA LUCRATORILOR
CONSULTAREA SI PARTICIPAREA
LUCRATORILOR
SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR
COORDONAREA ACTIVITATILOR
PROTECTIA CATEGORIILOR SENSIBILE LA

MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE

SECURITATII SI IGIENEI MUNCII
SPATIILE DE MUNCA
ECHIPAMENTELE DE MUNCA
ECHIPAMENTE AUXILIARE DE RIDICAT SI
TRANSPORT
REGULI SSM PENTRU DEPOZITE
INSTALATII ELECTRICE
MASURI DE URGENTA SI PRIM AJUTOR
SEMNALIZARE SSM
ZGOMOT
VIBRATII
CONDITII TERMO-HIGROMETRICE
AGENTI CHIMICI
AGENTI BIOLOGICI
MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE

MASURI DE PREVENIRE
SPECIFICE ERGONOMIEI SI
PSIHOSOCIOLOGIEI MUNCII

MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

POZITII DE LUCRU FORTATE
MISCARI REPETITIVE
INCARCATURA MENTALA
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII

REZULTATELE STATISTICE
Grafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul
chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri
folosite pentru variabila SEXUL.
Unitate de masura: % din chestiuonare

Grafic 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din

totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de
raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.
Unitate de masura: % din chestiuonare

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.

Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul

chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite
pentru variabila STUDII
Unitate de masura: % din chestiuonare

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Grafic 6. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul

chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri
folosite pentru variabila VECHIMEA LA POSTUL DE LUCRU

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.

Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul

chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri
folosite pentru
variabila FORMARE
SSM LA LOCULDE MUNCA
ANTERIOR
Unitate de masura: % din
chestionare

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.

Examenul medical periodic: 98,49%

Utilizarea E.I.P.: 98,06%
Grafic 10. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din
totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de
raspunsuri folosite pentru variabila SECURITATE

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.

Grafic 11. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul

chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri
folosite pentru
variabila ACTIVITATI PENTRU IMBUNATATIREA
SIGURANTEI LA LOCUL DE MUNCA

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

PRINCIPALELE RISCURI PROFESIONALE INDICATE DE LUCRATORI:

Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare, etc.) 86,24%
Taieturi sa intepaturi datorate folosirii uneltelor de mana (cutite, etc) 75,48%
Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare,
lucru la banda, etc.) 52,32%
Agenti fizici (zgomot, vibratii, temperatura, umiditate) 38,41%
Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor 50,33%

PROBLEME IDENTIFICATE

INSTRUIREA
ECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
PROCEDURI DE LUCRU
C.S.S.M. SI IMPLICAREA LUCRATORILOR
IMPLICAREA CONDUCERII
ACCIDENTE NECERCETATE SI NEDECLARATE
SEMNALIZARE SSM
LIPSA SAU SUPERFICIALITATEA EVALUARILOR
EVALUARI SPECIFICE (zgomot, vibratii, etc.)
ERGONOMIA MUNCII

Consecinte asupra executantului

Accidentele de munca si bolile profesionale influenteaza direct sau indirect
ambele categorii, in diferite planuri:
psiho-fiziologic: suferinta fizica, stres, diminuarea sau pierderea
capacitatii de munca, invaliditate, deces;
economico-financiar: diminuarea veniturilor, cheltuieli pentru asistenta
medicala, etc.
Consecinte asupra mijloacelor de productie
In foarte multe accident de munca se pot produce avarii sau distrugeri,
atat ale mijloacelor de munca, cat si ale produselor intemediare sau finite.
Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social
Ambele categorii pot fi afectate de producerea accidentelor de munca si
aparitia bolilor profesionale, in special cel social.
Repercursiunile asupra mediului de munca fizic pot fi contaminarile cu
substante chimice, agenti biologici, degradarea sau distrugerea instalatiilor
de climatizare, etc.
Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivel individual, cat si
la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuni interpersonale datorita atribuirii

Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profesionale

pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se produc:
a)Individual:
Victima-suferinta fizica si psihica, incapacitate temporara sau
permanenta de munca, pierdere ncrederii in sine, pierderi
financiare, etc.;
Apropiati ai victimei (familie, rude)-suferinta psihica, stres
psihic datorat deteriorarii climatului familial, etc.
b)Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderi de
productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelor de
munca, posibile cheltuieli de recalificare sau calificare a fortei
de de munca, degradarea climatului social la locul munca,
pierderi de contracte, etc.
c)Macroeconomic: cheltuieli cu asigurari sociale si cu
asistenta medicala sau judiciare, in cazul identificarii

O pregatire bine adaptata si structurata constituie baza

prevenirii
accidentelor
de
munca
si
a
bolilor
profesionale.
Muncitorii, supervizorii si managerii trebuie sa fie
pregatiti sa isi desfasoare activitatea productiv, sa
asigure calitatea produselor si sa respecte masurile de
securitate si sanatatea a munci. Aceste scopuri pot fi
atinse doar cu pregatire sistematica si specifica
activitatii desfasurate.

Implementarea unui program de

pregatire/instruire
va ajuta sa:
Dezvoltati un comportament
preventive in randul
muncitorilor

Dezvoltati capacitatea muncitorilor de a observa si

raporta la timp un potential risc, inainte de a se
intampla un incident
Reduceti absenteismul
Ridicati moralul angajatilor
Imbunatatiti relatia angajat-conducere
Reduceti
munca

pierderile

de

timp

si

accidentele

de

incepeti
Identificati factoriiCum
de riscsa
de la
fiecare loc de munca si adecvti
pregatirea/instruirea prevenirii acestor riscuri.
Identificati regulile ce trebuie respectate pentru fiecare loc de
munca.
Determinati cine va face pregatirea/instruirea. Sunt disponibile
pe piata numeroase firme de consultanta care va pot furniza si
organiza pregatirea. Aveti si posibilitatea de a avea propriul
serviciu de SSM. Totusi o combinatie a celor doua variante este
cea mai buna solutie.
Stabiliti cand si unde se va desfasura pregatirea/instruirea. Cel
mai eficient program presupune stabilirea unei perioade la
inceputul sau la sfarsitul programului de lucru/schimbului.
Pregatirea/instruirea in aria unde sunt factorii de risc poate fi
cea mai buna solutie, in special daca include si demonstratii
practice privind procedurile de securitate a muncii si
comportamentul preventive.
Dezvoltati si organizati un sistem de urmarire a eficientei

 Imbunatatirea comportamentului preventiv (ex.

Folosirea pe scara larga a EIP)
Dezvoltarea
cunostintelor
pregatirii/instruirii

ca

urmare

Cresterea numarului de factori de risc identificati

Reducerea nivelului anumitor factori de risc
Mai putine accidente/incidente
Reducerea absenteismului

ASIGURATI-VA
ca supervizorii si managerii de la toate
nivelurile participa la pregatire. Este esential pentru a
dezvolta
increderea
celorlalti
angajati
in
eficienta
pregatirii/instruirii.
ASIGURATI-VA
ca
muncitorii
participa
activ
la
pregatire/instruire. Experientele personale pot imbunatatii
intelegerea pregatirii/instruirii, astfel ca muncitorii vor putea
integra in comportamentul cotidian practicile insusite.
ASIGURATI-VA ca pregatire/instruirea reimprospateaza si
consolideaza comportamentul preventiv. Aceasta este, de
cele mai multe ori, cea mai buna metoda de a schimba un
comportament.
ASIGURATI pregatire/instruire specifica fiecarui loc de munca.

ASIGURATI-VA cu regularitate ca pregatirea/instruirea este

clara si pe intelesul tuturor si ca are rezultate. Cautati
feedback-ul de la angajati pentru a evalua eficienta
programului. Folositi rezultatele pentru a evalua si a
modifica/imbunatati, daca este cazul,
programul de
pregatire/instruire
ASIGURATI-VA de regularitatea pregatirii/instruirii. Pentru a
schimba comportamentul, pregatirea/instruirea trebuie sa fie
repetata.
NU sustineti ceea ce dumneavoastra nu faceti. Ganditi-va ce
mesaj transmiteti angajatilor, spunand: Nu avem timp si
bani pentru pregatire/instruire SSM
NU
uitati ca pregatirea/instruirea fara legatura cu
experienta practica este rareori folositoare. Puteti invata sa


NU asigurati pregatire/instruire axata doar pe evitarea
actiunilor
periculoase/riscante. Insistand doar pe ce nu trebuie facut nu
inseamna ca ceea ce se face altfel este corect.
NU asigurati pregatire/instruire ce nu are legatura cu
realitatea. Aceasta demonstreaza lipsa preocuparii pentru
acest domeniu.
NU presupuneti ca pregatirea/instruirea este eficienta. De
cele mai multe ori, o evaluare atenta va va releva carente in
pregatire/instruire

NU sperati ca rezultatele vor fi imediate. O singura

pregatire/instruire nu este suficienta. Repetitia este mama
invataturii!